Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Regulamentul Camerei Deputaților Versiunea pentru printare
Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8/1994
Forma consolidata la data de 20 februarie 2019

CAPITOLUL I
Organizarea Camerei Deputaților
 
SECȚIUNEA 1
Constituirea Camerei Deputaților
 
Art. 1
Camera Deputaților nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată.
 
Art. 2
(1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputați, în calitate de secretari.

(2) Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulți secretari prevăzuți la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputați din rândul celor prezenți.

(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepția celor care privesc validarea mandatelor de deputat.

 
Art. 3
(1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa şedință o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

(2) Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaților.

 
Art. 4
(1) Numărul deputaților care vor fi desemnați în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileşte în funcție de proporția membrilor săi în numărul total al deputaților.

(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condițiile art. 13, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputaților.

(3) Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaților hotărăşte asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți.

(4) Propunerile pentru componența nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.

(5) Componența Comisiei de validare este aprobată cu votul majorității deputaților prezenți.

 
Art. 5
Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporției prevăzute la art. 4 alin. (1).
 
Art. 6
(1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaților, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru.

(2) Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.

(3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor biroului sau al grupelor de lucru.

(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul Comisiei de validare.

(5) Comisia de validare verifică şi se pronunță în următoarele situații:

a) asupra contestațiilor conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluționate sau a căror soluționare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare;

b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condițiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatelor.

 
Art. 7
(1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaților ale căror dosare sunt complete şi constată că alegerea respectivilor deputați a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.

(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condițiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral.

(4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaților, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluționarea unor contestații şi dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.

 
Art. 8
Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.
 
Art. 9
(1) Camera Deputaților se întruneşte în şedință, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

(2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputaților.

 
Art. 10
(1) În cazul deputaților pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscripții electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaților se pronunță printr-un singur vot. În cazul deputaților pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaților dezbate şi se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte.

(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.

 
Art. 11
(1) Camera Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputați şi după depunerea jurământului de către aceştia.

(2) Deputații care refuză depunerea jurământului sunt considerați invalidați. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedință.

 
Art. 12
(1) După întrunirea legală a Camerei Deputaților şi validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declarația de avere şi declarația de interese, potrivit legii.

(2) Deputații aleşi ca urmare a organizării unor alegeri parțiale au obligația să depună declarația de avere şi declarația de interese la începutul mandatului şi după validare, potrivit legii.

(3) Deputații au obligația de a depune declarația de avere şi declarația de interese la începutul şi la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.

(4) Declarația de avere şi declarația de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf şi se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților, care eliberează dovada de primire.

(5) Declarația de avere şi declarația de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaților, potrivit legii.

(6) Deputații au obligația de a actualiza anual declarația de avere şi declarația de interese, în condițiile legii.

 
SECȚIUNEA a 2-a
Grupurile parlamentare
 
Art. 13
(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10 deputați. Ele se pot constitui din deputați care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale şi din deputați care au candidat ca independenți. Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.

(2) Deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.

(3) Deputații care au candidat pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.

(4) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înființat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind constituirea noului partid.

(5) Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau ai alianțelor electorale, precum şi deputații independenți care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).

(6) Deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputați neafiliați, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputații rămaşi neafiliați nu-şi pot constitui un grup parlamentar.

(7) În cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare.

 
Art. 14
(1) Deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaților, precum şi deputații care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desființat, după ce şi-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluşi ori au demisionat din partid devin deputați neafiliați şi au următoarele drepturi:

a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moțiunilor, printr-o singură intervenție realizată de un reprezentant comun;

b) să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;

c) să participe la delegațiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitații personale, cu acordul Biroului permanent.

(2) Deputaților prevăzuți la alin. (1) li se vor pune la dispoziție pentru folosință comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de şedință, logistica adecvată, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un şofer şi o secretară.

 
Art. 15
(1) În prima sa şedință, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri şi unul sau mai mulți secretari.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

(3) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții:

  1. prezintă Camerei Deputaților denumirea grupului parlamentar, componența numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi orice modificări care survin pe parcursul mandatului;
  2. propune Camerei Deputaților reprezentanții grupului parlamentar în Comisia de validare;
  3. reprezintă grupul parlamentar şi negociază în numele acestuia;
  4. nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaților, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaților şi Senatului;
  5. nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaționale la care România este parte;
  6. face propuneri şi prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere şi pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților şi negocierilor între liderii de grup;
  7. solicită revocarea din funcție sau înlocuirea reprezentanților grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaților;
  8. participă la şedințele Biroului permanent al Camerei Deputaților şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;
  9. poate cere plenului Camerei Deputaților: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ținerea unor şedințe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaților şi modificarea programului de lucru;
  10. informează membrii grupului său parlamentar asupra activităților Camerei Deputaților şi ale structurilor acesteia;
  11. nominalizează reprezentantul/reprezentanții grupului său parlamentar care participă la dezbateri;
  12. prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților;
  13. propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condițiile prezentului regulament;
  14. propune plenului Camerei Deputaților modalitatea de vot;
  15. poate prezenta, în plenul Camerei Deputaților, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reținere, arestare sau percheziție ori încuviințarea începerii urmăririi penale, după caz, a unuia dintre membrii propriului grup;
  16. îşi poate delega atribuțiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuțiile sale oricărui membru al grupului.

(4) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absența atât a liderului grupului parlamentar, cât şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenței acestora.

(5) Secretarul grupului parlamentar ține evidența prezenței deputaților grupului, asigură redactarea proceselor-verbale şi îndeplineşte orice alte atribuții ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparține.

 
Art. 16
În prima şedință de constituire a Camerei Deputaților, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.
 
Art. 17
(1) Grupurile parlamentare, în funcție de ponderea lor în Camera Deputaților, au la dispoziție personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activității şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.

(2) Numirea şi schimbarea din funcție a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condițiile legii. În condițiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desființează, angajatul sau angajații acelui grup parlamentar vor fi transferați pe funcții echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaților.

(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, precum şi logistica necesară în vederea desfăşurării activității şi autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum şi a ponderii grupului parlamentar.

 
Art. 18
Preşedintele Camerei Deputaților împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedințe pentru fiecare grup parlamentar.
 
Art. 19
(1) Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor este interzisă.

(2) Partidele care au obținut mandate în urma alegerilor şi au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar.

 
Art. 20
(1) Orice modificare intervenită în componența unui grup parlamentar se aduce la cunoştință preşedintelui Camerei Deputaților sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimbă apartenența la grupul parlamentar.

(2) Preşedintele Camerei Deputaților informează deputații, în prima şedință publică, asupra modificărilor intervenite în componența grupurilor parlamentare.

(3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoştința plenului Camerei Deputaților orice modificare privind apartenența sa la un grup parlamentar.

 
SECȚIUNEA a 3-a
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaților şi a celorlalți membri ai Biroului permanent
 
Art. 21
(1) După constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg preşedintele Camerei Deputaților şi apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia.

(2) Preşedintele Camerei Deputaților face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaților şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaților mai fac parte 4 vicepreşedinți, 4 secretari şi 4 chestori.

(3) Repartizarea funcțiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaților pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei Deputaților. Repartizarea acestor funcții se aprobă de către plenul Camerei Deputaților cu votul majorității deputaților prezenți.

(4) Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaților şi a celorlalți membri ai Biroului permanent încetează înainte de expirarea mandatului, ca urmare a revocării în condițiile prezentului regulament, sau încetează de drept, în următoarele situații:

  1. în caz de demisie, la data menționată în cererea de demisie;
  2. în caz de încetare a calității de deputat, la data prevăzută la art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor, republicată;
  3. în caz de pierdere a calității de membru al grupului parlamentar căruia îi aparține funcția şi care l-a propus pentru această funcție, la data precizată de deputat sau de liderul grupului respectiv, după caz;
  4. în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, republicată, la data informării plenului Camerei Deputaților despre încetarea de drept a calității de membru al Biroului permanent.
 
Art. 22
(1) Preşedintele Camerei Deputaților este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaților propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

(2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților prezenți, cu condiția respectării cvorumului legal.

(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorității deputaților prezenți, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidați care au obținut numărul cel mai mare de voturi.

 
Art. 23
Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaților, activitatea preşedintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept.
 
Art. 24
(1) Alegerea vicepreşedinților, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configurației politice a Camerei Deputaților şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21 alin. (3).

(2) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit art. 21 alin. (3). Lista candidaților propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaților şi se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

 
Art. 25
Vicepreşedinții, secretarii şi chestorii Camerei Deputaților sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 24. În situația modificării configurației politice a Camerei Deputaților, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcțiile din Biroul permanent.
 
Art. 26
Preşedintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparține funcția de preşedinte al Camerei Deputaților.
 
Art. 27
(1) Propunerea de revocare a preşedintelui Camerei Deputaților se depune la Biroul permanent, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 26, şi introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei şedințe a Camerei Deputaților propunerea de revocare. În cadrul dezbaterii asupra propunerii de revocare vor lua cuvântul liderul de grup care a cerut revocarea şi, la cerere, câte un reprezentant al celorlalte grupuri parlamentare şi preşedintele Camerei Deputaților.

(2) Preşedintele Camerei Deputaților căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedința Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent al Camerei Deputaților de unul dintre vicepreşedinți.

(3) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 22.

 
Art. 28
(1) Revocarea din funcție a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus şi se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

(2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent al Camerei Deputaților, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) şi introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei şedințe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (1).

(3) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a şedinței în plen a Camerei Deputaților în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiți, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplineşte condițiile regulamentare, dar pot fi prezenți în calitate de parte interesată.

(4) În cazul în care propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent, la propunerea grupului căruia îi aparținea funcția respectivă, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art. 24.

(5) În cazurile prevăzute la art. 21 alin. (4), preşedintele de şedință al Camerei Deputaților ia act de situația de încetare de drept a calității de preşedinte al Camerei Deputaților şi de membru al Biroului permanent şi supune votului plenului Camerei Deputaților adoptarea hotărârii de vacantare a funcției.

(6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaților s-a desființat, funcțiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporțional.

(7) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii, rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească, a partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, atunci funcțiile deținute de fiecare grup parlamentar anterior fuziunii vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4). La începutul fiecărei sesiuni parlamentare funcțiile alocate grupurilor parlamentare se renegociază în conformitate cu configurația politică a Camerei Deputaților.

 
Art. 29
(1) Funcția de preşedinte al Camerei Deputaților, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă în conformitate cu prevederile art. 22.

(2) Celelalte funcții din Biroul permanent al Camerei Deputaților devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate funcțiile respective, în condițiile prevăzute la art. 24.

 
Art. 30
Odată cu alegerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, la începutul legislaturii, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 2 alin. (1) încetează.
 
Art. 31
Hotărârile prevăzute la art. 1-30 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.
 
SECȚIUNEA a 4-a
Biroul permanent al Camerei Deputaților şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare
 
Art. 32
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
  • a) propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;
  • b) solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
  • c) supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;
  • d) prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie atât în format electronic, cât şi tipărit împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, la casetele deputaților, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
  • e) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților;
  • f) primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaților a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaților, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaților;
  • g) hotărăşte, în cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională;
  • h) difuzează la casetele deputaților programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, legile adoptate cu privire la care deputații pot sesiza Curtea Constituțională, precum şi alte documente care nu sunt menționate la lit. f) ;
  • i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedințelor Camerei Deputaților şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;
  • j) rezolvă orice sesizare privind situația de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucționare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputați al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;
  • k) îndeplineşte atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
  • l) organizează relațiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizațiile parlamentare pe baza consultării, în funcție de natura acțiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera Deputaților asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componența nominală a delegațiilor;
  • m) supune spre aprobare Camerei Deputaților componența delegațiilor permanente la organizațiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configurației politice a Camerei;
  • n) avizează şi supune aprobării plenului Camerei Deputaților structura organizatorică şi statul de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților;
  • o) aprobă Regulamentul de organizare şi funcționare a serviciilor Camerei Deputaților;
  • p) adoptă, cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare, decizii privind activitatea sa, activitatea deputaților şi a personalului Camerei; deciziile Biroului permanent se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor care cuprind informații clasificate;
  • r) conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaților;
  • s) aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaților;
  • ş) propune Camerei Deputaților numirea secretarului general şi a 2 secretari generali adjuncți;
  • t) îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziții legale sau însărcinări date de Camera Deputaților.

(2) Nominalizarea pe funcții sau schimbarea din funcții a personalului angajat la Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaților şi la cabinetele membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților se face la cererea sau cu acordul respectivului membru al Biroului permanent, după caz, în condițiile legii. Fiecare membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților stabileşte atribuțiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari încadrați la cabinetul său, verifică îndeplinirea acestor atribuții şi încadrarea acestora în programul de lucru, acordă calificativele anuale, propune promovarea, acordarea salariului de merit şi a altor drepturi în conformitate cu prevederile legale.

(3) Materialele înscrise pe ordinea de zi a Biroului permanent se aprobă sau se resping cu votul majorității celor prezenți.

(4) La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relația cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activitățile comisiilor participă preşedinții comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

(5) Lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaților se desfăşoară în prezența majorității membrilor săi.

(6) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme şi se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor declarate confidențiale. Pe site se publică, de asemenea, ordinea de zi a şedințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților şi materiale aprobate sau respinse de către acesta, cu excepția celor care conțin informații clasificate. Publicarea pe site-ul Camerei Deputaților se face în cel mult 10 zile de la data şedinței.

(7) Deputații pot consulta stenogramele sau pot obține o copie de pe acestea, cu excepția celor declarate confidențiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.

 
Art. 33
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaților se convoacă la cererea preşedintelui Camerei sau la cererea a cel puțin 4 membri ai săi.

(2) Preşedintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână, de regulă miercurea.

 
Art. 34
Preşedintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
  1. convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
  2. conduce lucrările plenului Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
  3. acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificația votului şi anunță rezultatul acestuia;
  4. conduce lucrările şedințelor Biroului permanent;
  5. sesizează Curtea Constituțională în condițiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituția României, republicată;
  6. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaților ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
  7. îndeplineşte atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
  8. efectuează deplasări în țară ca reprezentant al Camerei Deputaților în relațiile cu autoritățile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetățenii;
  9. reprezintă Camera Deputaților în relațiile externe pe toată durata mandatului său;
  10. prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților asupra utilizării fondului preşedintelui;
  11. poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activității serviciilor Camerei Deputaților;
  12. îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaților.
 
Art. 35
(1) Vicepreşedinții îndeplinesc atribuțiile stabilite de Biroul permanent sau încredințate de preşedintele Camerei Deputaților.

(2) Vicepreşedinții conduc activitatea Biroului permanent şi a plenului Camerei Deputaților, la solicitarea preşedintelui sau, în absența acestuia, prin decizie a preşedintelui Camerei Deputaților.

(3) În perioada în care preşedintele Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de Preşedinte al României, atribuțiile preşedintelui Camerei Deputaților se exercită de unul dintre vicepreşedinți, desemnat de preşedintele Camerei Deputaților.

(4) Fiecare vicepreşedinte coordonează şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent, prin hotărâre a acestuia.

(5) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (4), vicepreşedintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând informări Biroului permanent.

 
Art. 36
Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaților, efectuează apelul nominal, numără voturile exprimate prin ridicarea mâinii, consemnează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şedințelor plenului Camerei Deputaților, îl asistă pe preşedintele Camerei Deputaților în realizarea atribuțiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent al Camerei Deputaților.
 
Art. 37
(1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcționarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaților şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceştia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaților şi contul de încheiere a exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în sediul Camerei Deputaților şi îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile preşedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.

(2) În exercitarea atribuțiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniți de un corp de control compus din 2 experți contabili şi sunt subordonați numai plenului Camerei Deputaților.

(3) La sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaților un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

 
Art. 38
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configurației politice a Camerei şi are următoarele atribuții:
  1. aprobă ordinea de zi a şedințelor Camerei Deputaților şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru;
  2. propune plenului Camerei Deputaților modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcție de ponderea sa în numărul total al deputaților, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedința plenară a Camerei Deputaților; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;
  3. poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.
 
Art. 39
(1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaților, conform configurației politice a Camerei.

(2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputaților şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului.

(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților.

(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar în prezența a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaților. La şedința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa preşedintele Camerei Deputaților, care, în acest caz, prezidează şedința. În absența preşedintelui Camerei, şedința va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.

 
SECȚIUNEA a 5-a
Comisiile Camerei Deputaților
 

1. Dispoziții comune
 
Art. 40
Comisiile Camerei Deputaților sunt organisme de lucru ale acesteia, înființate cu scopul de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputaților pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar.
 
Art. 41
(1) Camera Deputaților constituie comisii permanente şi poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale şi comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 72 şi 73.

(2) Camera Deputaților constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

(3) Comisiile permanente ale Camerei Deputaților sunt formate dintr-un număr de 11-41 de deputați, cu excepția Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaților. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaților, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților. Obiectivele, numărul membrilor, componența nominală şi conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaților se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora.

(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepția membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informației şi comunicațiilor, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbați, Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției şi pentru petiții şi ai Comisiei pentru afaceri europene, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților pot opta pentru una dintre comisiile permanente şi pentru una dintre comisiile stabilite ca excepții în prezentul alineat. Deputații pot face parte şi din comisii comune cu Senatul.

 
Art. 42
(1) Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaților se face cu respectarea configurației politice a acesteia.

(2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaților independenți se aprobă prin hotărâre a Camerei Deputaților, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

 
Art. 43
Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaților se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputaților, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaților.
 
Art. 44
(1) Numărul membrilor fiecărei comisii a Camerei Deputaților este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților.

(2) În cazul în care nu există dezacord asupra numărului membrilor în comisiile Camerei Deputaților potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputaților va aproba, prin hotărâre, componența numerică şi nominală a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorității deputaților prezenți.

 
Art. 45
Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenței uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaților hotărăşte, cu votul majorității membrilor prezenți, asupra candidaturilor susținute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei.
 
Art. 46
(1) În prima lor şedință convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2-3 vicepreşedinți şi 2 secretari, cu excepția Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

(2) Componența biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare.

(3) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2).

(4) Lista candidaților pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor acesteia şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaților prezenți.

(5) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorității deputaților prezenți la lucrările comisiei, la solicitarea grupului parlamentar căruia îi aparține.

(6) Înlocuirea unui membru al comisiei se face în caz de pierdere a calității de deputat, de schimbare a apartenenței politice şi de transferare la altă comisie, la solicitarea deputatului sau a grupului parlamentar din care acesta face parte.

(7) În situația în care o funcție din biroul comisiei devine vacantă în timpul sesiunii parlamentare, propunerea nominală pentru ocuparea acesteia se face de către grupul parlamentar căruia i-a revenit funcția, alegerea candidatului urmând procedura prevăzută la alin. (4).

(8) În toate situațiile prevăzute la alin. (6) şi (7), grupul parlamentar căruia îi aparține sau i-a aparținut respectivul deputat are dreptul să nominalizeze un alt reprezentant al său pentru ocuparea respectivului loc.

(81)[textul din Art.46, alin. (8^1) din capitolul I, sectiunea 5, subsectiunea 1 a fost abrogat la 25-iun-2018 de Actul din Decizia 137/2018];

(9) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, deputații care sunt membri ai noului grup parlamentar înființat conform art. 13 alin. (4) îşi păstrează calitatea de membru în comisiile permanente.

(10) În cazul în care un grup parlamentar îşi reduce numărul de membri sau îşi încetează existența, plenul Camerei Deputaților poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaților care au fost membri în respectivele grupuri, în limita locurilor disponibile rămase, dacă se respectă configurația politică a comisiilor.

(11) Modificările privind componența nominală a comisiilor permanente sunt supuse votului Camerei Deputaților şi se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.

 
Art. 47
Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
  1. propune ordinea de zi a şedințelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate inițiativele legislative şi celelalte probleme de competența acesteia;
  2. întocmeşte proiectul regulamentului de organizare şi funcționare al comisiei şi îl supune dezbaterii membrilor acesteia pentru a fi transmis spre avizare Comisiei pentru regulament şi pentru aprobare Biroului permanent al Camerei Deputaților;
  3. propune sarcinile ce revin deputaților din comisie;
  4. adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activității comisiei;
  5. constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnându-le misiunea, componența şi conducerea;
  6. invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administrației publice centrale ori locale şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, care pot furniza expertize şi informații necesare activității;
  7. organizează activitățile necesare pentru examinarea parlamentară a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, potrivit prezentului regulament;
  8. organizează, la propunerea membrilor comisiei, şedințe de consultări ori dezbateri publice cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administrației publice centrale sau/şi locale;
  9. aprobă prezența persoanelor interesate să ia parte la lucrările comisiei în condițiile prevăzute la art. 142 alin. (1) teza a II-a.
 
Art. 48
Preşedintele comisiei are următoarele atribuții:
  1. conduce şedințele comisiei;
  2. poate propune ca la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune condiții, să ia parte şi alte persoane;
  3. convoacă biroul comisiei pentru a stabili modalitățile de îndeplinire a activităților reglementate la art. 47;
  4. asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputaților şi ale Senatului;
  5. stabileşte atribuțiile funcționarilor publici parlamentari ai comisiei împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor Camerei Deputaților, verifică împreună cu secretarul comisiei calitatea lucrărilor executate de către aceştia, stabileşte programul de lucru al personalului şi verifică încadrarea în acest program, propune secretarului general al Camerei Deputaților sancționarea personalului comisiei, acordă calificative anuale privind activitatea acestora, propune promovarea lor, acordarea salariului de merit şi acordarea altor drepturi în conformitate cu prevederile legale;
  6. îndeplineşte alte atribuții cerute de desfăşurarea în bune condiții a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților şi Senatului, precum şi în Regulamentul comisiei;
  7. solicită Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activității comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup.
 
Art. 49
Vicepreşedinții comisiilor îndeplinesc, pe rând, atribuțiile preşedintelui, în absența sau potrivit delegării date de către acesta.
 
Art. 50
Secretarii comisiilor:
  1. țin evidența prezenței membrilor comisiei la şedințele acesteia;
  2. asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
  3. numără voturile exprimate în şedințele comisiei;
  4. urmăresc întocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau înregistrarea şedințelor comisiei, după caz;
  5. urmăresc buna funcționare a dotărilor comisiei, precum şi activitatea personalului;
  6. îndeplinesc orice alte activități necesare bunului mers al activității comisiei, ca urmare a dispozițiilor biroului sau ale preşedintelui acesteia.
 
Art. 51
Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de şedință este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.
 
Art. 52
(1) Convocarea şedințelor comisiei se face cu cel puțin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.

(2) Participarea deputaților la şedințele comisiilor este obligatorie.

(3) Pentru ca şedințele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezența majorității membrilor.

(4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

(5) În caz de absență nejustificată de la lucrările comisiei, sunt aplicabile prevederile art. 241 alin. (8).

(6) Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

 
Art. 53
(1) Şedințele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaților, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie.

(2) Şedințele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu şedința plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care preşedintele de şedință al Camerei Deputaților solicită prezența deputaților la lucrările în plen.

(3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se desfăşoară, de regulă, la sediul Parlamentului. În cazuri excepționale şi cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului.

 
Art. 54
Şedințele comisiilor Camerei Deputaților sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaților pot fi transmise pe rețeaua internă de televiziune a Camerei Deputaților şi la posturile de radio şi televiziune.
 
Art. 55
(1) Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiințat, prin preşedintele comisiei, cu cel puțin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedințelor comisiilor.

(2) O dată pe sesiune miniştrii prezintă un raport de activitate şi strategia ministerului în fața comisiei de resort a Camerei Deputaților.

(3) Proiectele de acte normative inițiate de Guvern care se află pe ordinea de zi a comisiilor sesizate în fond nu vor fi dezbătute decât în prezența secretarului de stat desemnat.

 
Art. 56
(1) La şedințele comisiilor vor fi invitați să participe deputații şi senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.

(2) Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorități publice sau a altor instituții specializate. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale şi specialiştii invitați pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentații ce vizează tematica pusă în discuție.

(3) Numai deputații care sunt membri ai comisiei permanente sau înlocuitorii împuterniciți au drept de vot la lucrările comisiei.

(4) Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a preşedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputații, senatorii şi invitații sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.

 
Art. 57
(1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulți raportori dintre membrii săi.

(2) Raportorul sau preşedintele comisiei va susține în plenul Camerei Deputaților raportul aprobat de comisie.

 
Art. 58
(1) Votul în comisie este, de regulă, deschis.

(2) În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret.

 
Art. 59
(1) Cu privire la desfăşurarea şedințelor comisiilor se încheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputați.

(2) La sfârşitul fiecărei şedințe, prin grija biroului comisiei se redactează sinteza lucrărilor şi un comunicat de presă.

(3) Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenți şi ale celor absenți.

 

2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaților
 
Art. 60
(1) Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:

1.Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare

  • restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstrucție şi dezvoltare; prognoză economică; mijloace şi instituții specifice ale economiei de piață; problemele prețurilor şi concurenței; libera inițiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului şi a societăților de investiții financiare, a regiilor autonome şi a societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;
  • alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.

2.Comisia pentru buget, finanțe şi bănci

  • bugetul de stat şi execuția bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuția acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurări; echilibrul monetar, circulația bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiții realizate din credite bugetare.

3.Comisia pentru industrii şi servicii

  • industria şi ramurile ei; comerț interior şi exterior, turism şi servicii turistice, protecția consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia națională; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale şi servicii; strategii de investiții; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi mărci; protecția investițiilor şi a mărcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică; eficiența şi capacitatea concurențială a produselor şi serviciilor pe piața internă şi externă.

4.Comisia pentru transporturi şi infrastructură

  • infrastructură, transporturi feroviare, rutiere, fluviale, maritime şi aeriene; infrastructura transporturilor; sistematizarea, organizarea şi reglementarea transporturilor; siguranța transporturilor, transportul public.

5.Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

  • programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera inițiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură.

6.Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităților naționale

  • drepturile omului şi ale cetățeanului; problemele minorităților; libertatea de conştiință; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.

7.Comisia pentru administrație publică şi amenajarea teritoriului

  • autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcționarului public; sisteme urbane; rețele urbane şi rurale; finanțele publice locale; amenajarea teritoriului; construcții.

8.Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic

  • influența mediului asupra dezvoltării durabile, utilizarea resurselor naturale, calitatea aerului, apei, solului, conservarea biodiversității, gospodărirea bazinelor hidrografice, managementul sistemelor ecologice, schimbări climatice, reconstrucție ecologică, prevenirea dezastrelor, managementul deşeurilor şi al substanțelor periculoase, poluarea fonică, tehnologii prietenoase mediului, tehnologii pentru controlul şi reducerea emisiilor poluante, acorduri internaționale pentru protecția mediului.

9.Comisia pentru muncă şi protecție socială

  • raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecția muncii, sistemul de salarizare, jurisdicția muncii, statutul juridic al femeii salariate) ; raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicția conflictelor colective de muncă) ; statutul juridic al sindicatelor şi al organizațiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizații, ajutor de şomaj, alocație de stat) ; asistența socială (ajutoare materiale, gratuități) ; ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocupării forței de muncă.

10.Comisia pentru sănătate şi familie

  • ocrotirea sănătății populației; asistență sanitară; forme de organizare a rețelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilități; probleme demografice.

11.Comisia pentru învățământ, ştiință, tineret şi sport

  • învățământul de toate formele şi gradele; cercetarea ştiințifică; activitatea sportivă; problemele tineretului; protecția proprietății intelectuale.

12.Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

  • instituții de artă şi cultură; protecția patrimoniului cultural național; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

13.Comisia juridică, de disciplină şi imunități

  • constituționalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilități şi imunități.

14.Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranță națională

  • probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranța națională.

15.Comisia pentru politică externă

  • probleme şi programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaționale; avizarea tratatelor, convențiilor şi altor instrumente internaționale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcția de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.

16.Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției şi pentru petiții

  • examinarea petițiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiții; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaților dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei cereri în fața plenului Camerei Deputaților.

17.Comisia pentru regulament

  • elaborarea rapoartelor privind proiectele de hotărâri pentru modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaților; interpretarea regulamentului; analiza intervențiilor referitoare la procedura legislativă formulate în plenul Camerei Deputaților şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului, când este cazul; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei, cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere solicitat; avizarea regulamentelor comisiilor parlamentare; studierea procedurilor parlamentare din alte state europene şi informarea Camerei cu privire la acestea, la solicitarea Biroului permanent.

18.Comisia pentru tehnologia informației şi comunicațiilor

  • tehnologia informației şi comunicațiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaționale, şi proprietatea intelectuală în domeniu.

19.Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbați

  • eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătățirea condiției femeii în societate;
  • integrarea principiului egalității de şanse pentru femei şi bărbați în inițiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbații;
  • urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament pentru femei şi bărbați din documentele internaționale ratificate de România.

    20.Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

  • problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara granițelor țării;
  • probleme privind strategia dezvoltării relațiilor dintre instituțiile statului român şi comunitățile de români din afara granițelor țării;
  • dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaționale;
  • audierea persoanelor propuse să fie numite în funcții de conducere în instituțiile care se ocupă de românii din străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.

21.Comisia pentru afaceri europene

  • contribuie la formarea poziției naționale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, cu participarea Camerei Deputaților;
  • examinează documentele de consultare, proiectele actelor legislative europene şi alte documente provenite de la instituțiile Uniunii Europene şi integrează punctele de vedere exprimate de celelalte comisii permanente în avize motivate şi opinii;
  • analizează principalele strategii şi politici ale Uniunii Europene, modul în care România îndeplineşte prevederile tratatelor Uniunii Europene şi modul în care sunt integrate în dreptul intern actele legislative europene;
  • asigură exercitarea controlului parlamentar în domeniul afacerilor europene;
  • reprezintă Camera Deputaților în relațiile cu Uniunea Europeană, în condițiile legii şi ale regulamentelor parlamentare.
 
Art. 61
Comisiile permanente ale Camerei Deputaților examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaților; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activități, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților şi Senatului.
 
Art. 62
Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competența căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectivă.
 
Art. 63
În cazul în care Biroul permanent sesizează în fond două sau mai multe comisii asupra unei inițiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucrează împreună, conducerea şedințelor se va realiza prin rotație de preşedinții comisiilor.
 
Art. 64
(1) Orice comisie permanentă poate solicita motivat Biroului permanent să întocmească un raport, să participe la întocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.

(2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmează să întocmească raportul sau să îşi dea avizul, cu condiția încadrării în termenul de depunere a raportului.

(3) Dacă solicitarea este aprobată, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse.

(4) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă cu care a fost sesizată nu este de competența sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei inițiative legislative altei comisii.

(5) În cazul în care Biroul permanent refuză solicitările comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotărăşte prin vot.

 
Art. 65
(1) Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea şi ținând seama de termenul de predare a raportului.

(2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.

(3) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.

(4) Deputații care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunțarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.

(5) Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.

 
Art. 66
La şedințele comisiei sesizate în fond vor fi invitați la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi specialişti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezența acestora.
 
Art. 67
(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluționat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicații financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competența decizională a Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, iar în situația proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.

(2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări şi se înaintează Biroului permanent.

(3) Raportul Comisiei sesizate în fond va cuprinde toate amendamentele admise şi respinse într-o redactare care să permită urmărirea acestuia, fie în format electronic, fie pe suport hârtie.

 
Art. 68
(1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe inițiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport.

(2) În situația în care pentru o inițiativă legislativă se face propunere de aprobare, pentru celelalte inițiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conțin să poată fi preluate ca amendamente la inițiativa propusă spre aprobare.

(3) În cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, ea va solicita Senatului trimiterea inițiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.

(4) În cazul în care pentru una dintre inițiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedură de urgență, raportul se elaborează în procedură de urgență.

 
Art. 69
(1) Termenul de depunere a raportului, în cazul în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, este de cel mult 14 zile şi de cel mult 60 de zile, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională. Modificarea acestor termene poate fi aprobată de Biroul permanent de cel mult două ori, din propria inițiativă sau la solicitarea scrisă a preşedintelui comisiei sesizate în fond.

(2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaților, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, şi cu cel puțin 5 zile, în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională.

(3) La propunerea motivată a Biroului permanent sau a unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, care se vor supune dezbaterii şi adoptării, în ziua şedinței de plen a Camerei Deputaților.

(4) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgență în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi convenții internaționale sau acorduri de împrumut.

 
Art. 70
Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conținutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaților se pronunță prin vot, la propunerea inițiatorului, a preşedintelui de şedință, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de şedință va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputaților acest termen.
 
Art. 71
(1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenței sale, cu încuviințarea plenului Camerei Deputaților, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administrația publică.

(2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunța materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaților.

 

3. Comisii speciale ale Camerei Deputaților
 
Art. 72
(1) Camera Deputaților poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înființare a comisiei, la propunerea a 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.

(2) Prin aceeaşi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componența acesteia. Componența comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

(3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.

(4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente.

(5) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 40-59 nu sunt îndestulătoare.

 

4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaților
 
Art. 73
(1) În condițiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaților poate hotărî inițierea unei anchete parlamentare.

(2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condițiile art. 71, sau de o comisie de anchetă parlamentară înființată în acest scop.

 
Art. 74
[textul din Art.74 din capitolul I, sectiunea 5, subsectiunea 4 a fost abrogat la 11-mai-2017 de Art.I, punctul 1. din Hotarirea 37/2017]
 
Art. 75
La cererea a minimum 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare, Camera Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 40-59 şi ale art. 72 alin. (2) -(5) fiind aplicabile.
 
Art. 76
(1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice şi care poate avea cunoştință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața Comisiei de anchetă parlamentară.
   

(11) În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține şi care sunt utile comisiei de anchetă.

(13) Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute utile activității comisiei poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.
   

(2) [textul din Art.76, alin. (2) din capitolul I, sectiunea 5, subsectiunea 4 a fost abrogat la 11-mai-2017 de Art.I, punctul 4. din Hotarirea 37/2017]

(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice şi care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deține un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştință sau să le înfățişeze la termenele stabilite. Instituțiile şi organizațiile sunt obligate, în condițiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.

(4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.

(5) Dispozițiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(6) Preşedintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenția persoanei audiate că are obligația de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea penală.

(7) Comisia poate solicita în cursul investigațiilor şi accesul, în condițiile legii, la informații clasificate.

(8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce țin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaților, la solicitarea preşedintelui Comisiei de anchetă parlamentară

 
Art. 77
Lucrările Comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaților, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivată a biroului Comisiei de anchetă parlamentară, plenul Camerei Deputaților poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.
 
Art. 78
(1) Concluziile, răspunderile şi măsurile conținute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaților, vor fi reflectate în conținutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităților competente în vederea examinării şi soluționării.

(2) Pentru soluționarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputaților şi din raportul Comisiei de anchetă parlamentară, autoritățile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispozițiilor legale în vigoare.

(3) Autoritățile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaților şi cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligația să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluției, Biroul permanent al Camerei Deputaților privind soluțiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaților informarea autorităților sesizate.

 
Art. 79
Dispozițiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71.
 

5. Comisii de mediere *)
 
Art. 80
(1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedintele Camerei Deputaților şi preşedintele Senatului vor iniția procedura de mediere.

(2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputaților, după consultarea grupurilor parlamentare, un număr de 7 deputați care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configurației politice a Camerei.

(3) Deputații aprobați de Camera Deputaților, împreună cu 7 senatori desemnați de Senat, formează comisia de mediere.

 
Art. 81
(1) Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.

(2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotație de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie.

 
Art. 82
Hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți ai acesteia.
 
Art. 83
(1) Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condițiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.

(2) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.

(3) Se supun la vot numai soluțiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în şedințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.

(4) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, precum şi în cazul în care, în cadrul comisiei, s-a înregistrat paritate de voturi, textele rămase în divergență se supun dezbaterii în şedință comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedințe.

 
CAPITOLUL II
Desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputaților
 
SECȚIUNEA 1
Sesiunile şi actele Camerei Deputaților
 
Art. 84
(1) Camera Deputaților îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.

(2) La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul național al României.

(3) La începutul şedinței de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componența grupului său, structura de conducere şi numele deputaților aleşi în funcțiile de conducere ale grupului.

(4) După anunțul liderilor de grupuri parlamentare, preşedintele Camerei Deputaților convoacă Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru negocierea funcțiilor în Biroul permanent al Camerei Deputaților şi în birourile comisiilor permanente, conform ponderii grupurilor parlamentare anunțată în conformitate cu prevederile alin. (3).

(5) Rezultatul negocierii realizate în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este prezentat plenului de preşedintele Camerei Deputaților.

(6) Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcție din Biroul permanent al Camerei Deputaților şi din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configurației politice a Camerei Deputaților existente la începutul sesiunii.

(7) Votul privind componența Biroului permanent al Camerei Deputaților se realizează conform dispozițiilor prezentului regulament.

(8) Camera Deputaților se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților.

(9) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică ținerea sesiunii extraordinare.

(10) Convocarea Camerei Deputaților se face de către preşedintele acesteia. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (8) şi (9).

(11) În timpul sesiunilor, deputații lucrează în şedințe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripțiile electorale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaților.

(12) În afara sesiunilor deputații îşi pot desfăşura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaților.

(13) În afara sesiunilor deputații pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziția sau cu aprobarea conducerii grupurilor, şi îşi exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi în circumscripțiile electorale.

 
Art. 85
Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții şi alte acte politice în prezența majorității deputaților, conform prevederilor prezentului regulament.
 
SECȚIUNEA a 2-a
Ordinea de zi şi programul de lucru ale Camerei Deputaților
 
Art. 86
(1) Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaților pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent.

(2) La solicitarea motivată a inițiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.

 
Art. 87
(1) Ordinea de zi a Camerei Deputaților cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptării Camerei.

(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputaților a fost sesizată ca primă Cameră, şi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională.

(3) Proiectele de hotărâri se înscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond.

(4) La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se asigură includerea cu prioritate a cererilor adresate de comisiile permanente, a dezbaterii inițiativelor aflate în procedură de urgență, a proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

(5) Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puțin două zile înainte de şedința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputaților nu se prevede un termen mai scurt.

(6) Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declarațiile prim-ministrului se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

(7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi.

 
Art. 88
Programul de lucru al Camerei Deputaților se stabileşte în concordanță cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei.
 
Art. 89
Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni de lucru a Camerei, pentru săptămâna următoare.
 
Art. 90
În cazuri excepționale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent.
 
Art. 91
(1) Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe suport electronic deputaților şi grupurilor parlamentare şi se afişează la sediul Camerei Deputaților în aceeaşi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.

(3) În prima şedință a Camerei, după votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziția grupului față de ordinea de zi şi programul de lucru.

 
SECȚIUNEA a 3-a
Procedura legislativă
 
Art. 92
(1) În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputații, senatorii şi cetățenii prevăzuți la art. 74 din Constituția României, republicată, pot prezenta Camerei Deputaților propunerile legislative. Acestea trebuie să fie însoțite de o expunere de motive şi redactate în forma cerută pentru proiectele de legi.

(2) Deputații pot prezenta şi proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

(3) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), preşedintele Biroului permanent solicită avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitării. Punctul de vedere al Guvernului poate conține şi amendamente.

(4) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele Camerei Deputaților va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, în acelaşi termen de 15 zile.

(5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimițând proiectul pentru dezbatere şi întocmirea raportului.

(6) Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizată în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, într-un termen care să se încadreze în termenul de predare a raportului.

(7) În cazul propunerilor legislative inițiate de cetățeni, preşedintele Camerei Deputaților, înainte de comunicarea lor către deputați şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curții Constituționale verificarea îndeplinirii condițiilor constituționale pentru exercitarea inițiativei legislative.

(8) Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată:

  1. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri;
  2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituția României, republicată, la:
    1. art. 31 alin. (5) - Organizarea şi funcționarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora;
    2. art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale;
    3. art. 55 alin. (2) - Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetățenii români;
    4. art. 58 alin. (3) - Organizarea şi funcționarea instituției Avocatului Poporului;
    5. art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
      • lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
      • lit. k) - contenciosul administrativ;
      • lit. l) - organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curții de Conturi;
      • lit. n) - organizarea generală a învățământului;
      • lit. o) - organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
    6. art. 79 alin. (2) - Înființarea, organizarea şi funcționarea Consiliului Legislativ;
    7. art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;
    8. art. 105 alin. (2) - Incompatibilitățile cu funcția de membru al Guvernului;
    9. art. 117 alin. (3) - Înființarea de autorități administrative autonome;
    10. art. 118 alin. (2) şi (3) - Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, statutul cadrelor militare şi reglementări similare referitoare la celelalte componente ale forțelor armate;
    11. art. 120 alin. (2) - Raporturile cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu autoritățile administrației publice locale şi serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorități au o pondere semnificativă, în ceea ce priveşte utilizarea limbii materne;
    12. art. 126 alin. (4) şi (5) - Compunerea Înaltei Curți de Casație şi Justiție, regulile de funcționare ale acesteia şi înființarea de instanțe judecătoreşti specializate în anumite materii;
    13. art. 142 alin. (5) - Curtea Constituțională.

(9) Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională:

  1. toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru ratificarea tratatelor internaționale sau a altor acorduri internaționale, precum şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora;
  2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituția României, republicată, la:
    1. art. 3 alin. (2) - Frontierele țării;
    2. art. 5 alin. (1) - Dobândirea şi pierderea cetățeniei române;
    3. art. 12 alin. (4) - Simboluri naționale;
    4. art. 16 alin. (4) - Dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autoritățile publice locale;
    5. art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;
    6. art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;
    7. art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
      • lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi funcționarea Autorității Electorale Permanente;
      • lit. b) - organizarea, funcționarea şi finanțarea partidelor politice;
      • lit. d) - organizarea şi desfăşurarea referendumului;
      • lit. f) - regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate şi al stării de război;
      • lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgență;
      • lit. h) - infracțiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
      • lit. i) - acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
      • lit. j) - statutul funcționarilor publici;
      • lit. m) - regimul juridic general al proprietății şi al moştenirii;
      • lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecția socială;
      • lit. r) - statutul minorităților naționale din România;
      • lit. s) - regimul general al cultelor;
    8. art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Preşedintelui;
    9. art. 123 alin. (3) - Atribuțiile prefectului;
    10. art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii;
    11. art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în fața instanțelor judecătoreşti de către cetățenii români aparținând minorităților naționale;
    12. art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private;
    13. art. 141 - Consiliul Economic şi Social.

(10) Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaților însoțite de avizul Consiliului Legislativ.

 
Art. 93
Proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților se distribuie la casetele electronice ale deputaților imediat după prezentarea lor la Biroul permanent.
 
Art. 94
(1) La începutul fiecărei şedințe în plenul Camerei Deputaților, preşedintele de şedință va anunța că a fost realizată distribuirea către deputați a documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru informarea acestora.

(2) La casetele electronice ale deputaților se va distribui informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților. Informarea va cuprinde titlul, comisiile sesizate în fond şi comisiile ce vor întocmi aviz, precum şi termenele de depunere a raportului şi a amendamentelor. Programul de lucru şi ordinea de zi se vor distribui pe suport hârtie.

(3) La casetele electronice ale deputaților se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi şi a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere şi pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, conform legii, sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I, şi textele integrale ale moțiunilor simple şi de cenzură.

(4) Conținutul documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3) este transmis în format electronic prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaților. Accesarea acestor documente se va putea face şi de la cabinetele deputaților din circumscripții, care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaților.

 
Art. 95
Proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art. 94 se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, după caz.
 
Art. 96
(1) Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

(2) În cazul în care o propunere legislativă aparține mai multor inițiatori, este necesar acordul scris al tuturor inițiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri.

(3) Dacă unul dintre inițiatori doreşte să îşi retragă semnătura de pe o propunere legislativă, acesta adresează o solicitare Biroului permanent până la începerea dezbaterilor generale în prima Cameră sesizată.

(4) În cazul în care o inițiativă legislativă a fost adoptată sau respinsă de către Senat, ca primă Cameră sesizată, respectiva inițiativă îşi continuă procedura de dezbatere şi adoptare, fără ca inițiatorul să mai poată solicita retragerea acesteia.

 
Art. 97
(1) După examinarea şi dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sau comisiile permanente sesizate în fond întocmesc, în termenul stabilit, un raport.

(2) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului, deputaților şi inițiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2).

(3) În situația prevăzută la art. 104 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificări a proiectului sau a propunerii legislative.

 
Art. 98
Proiectele şi propunerile legislative avizate potrivit art. 95-97 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată, în condițiile regulamentului.
 
Art. 99
(1) Deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnătura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4).

(2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară specială amendamentele se depun la acea comisie în termen de 7 zile de la anunțarea în plenul Camerei Deputaților. În aceeaşi zi cu anunțarea în plen propunerea legislativă se comunică Guvernului. După expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligată în termen de 5 zile să întocmească un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputaților. Numai după împlinirea acestui termen propunerea legislativă poate fi înscrisă pe ordinea de zi.

(3) Amendamentele formulate de către deputați se depun în scris, motivat şi sub semnătura inițiatorului, la comisia sesizată în fond, cu precizarea, dacă este cazul, a grupului parlamentar din care face parte.

(4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului la Biroul permanent şi vor fi transmise comisiei sesizate în fond.

(5) Data depunerii amendamentului este data înregistrării sale la comisie sau la Biroul permanent, după caz, unde se va ține o evidență specială a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovadă că amendamentul a fost primit.

(6) Comisia sesizată în fond sau, după caz, comisia specială se pronunță asupra tuturor amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Numai în cazul în care consideră necesar comisia va solicita şi avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente.

(7) Preşedintele comisiei sesizate în fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie.

(8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se dă tot oral de către raportor, la solicitarea preşedintelui Camerei.

(9) Este interzis preşedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunțat, cu excepția situației prevăzute la art. 38 lit. c).

 
Art. 100
(1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea inițiativei, precum şi a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către preşedintele Comisiei.

(2) Preşedintele comisiei, raportorul şi membrii acesteia pot fi asistați pe toată perioada dezbaterilor de experți parlamentari din cadrul Camerei Deputaților.

 
Art. 101
Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanți. Preşedintele Camerei Deputaților dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii şi unui singur reprezentant al deputaților neafiliați; timpul alocat fiecărei intervenții este de 3 minute.
 
Art. 102
Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
 
Art. 103
În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
 
Art. 104
(1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaților, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

(2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi într-o şedință specială de vot.

(3) În cazul în care Camera Deputaților nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face într-o şedință ulterioară conform ordinii de zi, urmând să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizată în fond şi care sunt înscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizându-se cu propunerea de adoptare a respectivei inițiative ori hotărâri a Camerei Deputaților, sau preşedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport.

 
Art. 105
(1) În situația ordonanțelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonanței, dacă prin ultimul raport al comisiei sesizate în fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificări a acesteia. În cazul în care comisia sesizată în fond propune respingerea ordonanței se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonanței.

(2) După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reuşeşte să adopte proiectul de lege referitor la ordonanță, în condițiile în care Camera Deputaților este Cameră decizională, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea următoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizată inițial pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond.

(3) În cazul în care competența decizională aparține Senatului şi se va constata că plenul Camerei nu a reuşit să se pronunțe asupra ordonanței de urgență, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată.

 
Art. 106
Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.
 
Art. 107
(1) La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputații pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al inițiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond.

(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a preşedintelui comisiei se poate stabili şi altă durată a intervenției. După luările de cuvânt ale deputaților asupra unui anumit text pot lua cuvântul inițiatorul proiectului şi raportorul sau preşedintele comisiei sesizate în fond.

(3) Preşedintele de şedință poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.

 
Art. 108
(1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse.

(2) În cursul dezbaterilor deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(3) În plenul Camerei Deputaților se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedință şi la raportorul comisiei sesizate în fond şi vor fi susținute verbal în plenul Camerei Deputaților.

(4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.

 
Art. 109
Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanții Guvernului.
 
Art. 110
(1) Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.

(2) Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse şi cuprinse în raportul comisiei şi apoi cele de corelare tehnico-legislativă, gramaticale şi lingvistice.

(3) Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.

(4) Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecții şi observații se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții şi observații se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

(5) Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul inițiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională.

(6) Rezultatul votului - numărul de voturi "pentru", "împotrivă" şi numărul abținerilor - va fi anunțat de preşedintele de şedință şi va fi consemnat în stenogramă.

(7) Articolul în forma rezultată din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.

 
Art. 111
(1) Proiectul de lege sau propunerea legislativă, în forma rezultată din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare în condițiile existenței cvorumului legal.

(2) Votul final poate avea loc într-o şedință consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data şedinței de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept.

(3) Proiectul de lege sau propunerea legislativă la care nu sau făcut amendamente până la data şedinței de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către inițiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizată în fond a raportului, precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentanților grupurilor parlamentare.

 
Art. 112
În cazul prevăzut la art. 38 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obişnuite, luându-se în discuție toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament, precum şi cele care se formulează în timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3).
 
Art. 113
(1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent şi ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților.

(11) În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate şi se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale.

(2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaților.

(3) Amendamentele, avizele şi, eventual, raportul care nu a fost dezbătut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar.

 
Art. 114
Dispozițiile art. 93-112 sunt aplicabile şi pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.
 
SECȚIUNEA a 4-a
Procedura de urgență
 
Art. 115
(1) La cererea inițiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputaților poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență.

(2) Cererea inițiatorului, propunerile Biroului permanent şi ale grupurilor parlamentare se supun aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

(3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență se supun de drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaților în procedură de urgență.

(4) Procedura de urgență se aplică şi în cazul în care Camera Deputaților a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competența sa decizională, neînsuşită de Senat şi retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competența decizională aparține Camerei Deputaților. Decizia Camerei Deputaților este definitivă.

 
Art. 116
(1) Deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgență. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond, conform legii, pentru procedura de urgență.

(2) Termenul de depunere a raportului se stabileşte de Biroul permanent.

 
Art. 117
Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativă sau prevederile la care se face referire în art. 115 alin. (4).
 
Art. 118
(1) În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute. Durata luării de cuvânt a reprezentantului deputaților neafiliați este de un minut.

(2) După epuizarea dezbaterilor generale, preşedintele Camerei va solicita preşedintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusă se va supune aprobării plenului Camerei şi se va trece la dezbaterea pe articole.

 
Art. 119
La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică procedura de dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi făcute amendamente.
 
Art. 120
(1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgență nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea raportorului sau a preşedintelui comisiei, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.

(2) După ce timpul de dezbatere stabilit în funcție de complexitatea raportului a fost epuizat, dezbaterea se încheie şi preşedintele de şedință supune votului amendamentele cuprinse în raportul comisiei, în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele adoptate de comisie. Dacă niciunul dintre aceste amendamente nu a fost adoptat, se supun votului amendamentele respinse din raport, în ordinea înscrisă în acesta. Dacă unul dintre amendamente a fost acceptat de majoritatea deputaților prezenți, celelalte amendamente se consideră respinse. Dacă niciunul dintre amendamentele din raport nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat, se consideră adoptată forma inițială.

 
SECȚIUNEA a 5-a
Procedura de vot
 
Art. 121
Legile, hotărârile şi moțiunile simple se adoptă de Camera Deputaților prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaților pot fi legi constituționale, legi organice şi legi ordinare.
 
Art. 122
Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă, la solicitarea preşedintelui Camerei, nu există obiecție.
 
Art. 123
(1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalități de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea preşedintelui de şedință sau a unui lider de grup.

(3) În cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinței consacrate votului final, preşedintele de şedință dispune verificarea cvorumului de şedință prin realizarea votului de control.

(4) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal are următoarele semnificații: "pentru", "contra" sau "abținere". Dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării voturilor şi dacă plenul Camerei aprobă reluarea votului, preşedintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobată de Cameră. În cazul votului electronic, ecranul consolei afişează: "prezent" şi opțiunile: "pentru", "contra", "abținere". Liderul grupului parlamentar verifică lista de vot şi sesizează preşedintele de şedință despre eventuale neconcordanțe.

(5) Votul secret se exprimă prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.

(6) Votul este, de regulă, deschis. Votul este secret în următoarele situații: în cazul în care prin regulament se stabileşte astfel şi în cazul în care la propunerea preşedintelui de şedință sau a unui lider de grup Camera hotărăşte în acest sens.

(7) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de şedință.

 
Art. 124
Voturile deschise exprimate de fiecare deputat în Biroul permanent privind hotărârile acestuia şi în comisiile parlamentare, în cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemnează în stenogramă sau, după caz, în procesul-verbal de şedință.
 
Art. 125
(1) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor: "pentru", "contra" şi "abținere"; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaților; fiecare deputat răspunde: "pentru", "contra" sau "abținere".

(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaților care nu au răspuns.

(3) Votul prin ridicarea mâinii se desfăşoară astfel: preşedintele de şedință explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru", "contra", "abținere"; deputatul îşi exprimă una dintre cele 3 opțiuni prin ridicarea mâinii; secretarii numără voturile exprimate de deputați şi comunică preşedintelui de şedință rezultatul votului. Suma numărului deputaților care şi-au exprimat una dintre cele 3 opțiuni de mai sus, plus deputații prezenți care nu şi-au exprimat opțiunea de vot, reprezintă prezența deputaților la şedința de vot.

 
Art. 126
Votul prin bile se desfăşoară astfel: în sala de şedință se aşază două urne, una albă şi una neagră. Înainte de a începe votarea, preşedintele Camerei Deputaților explică procedura şi semnificația votului. După citirea numelui de către un secretar al Camerei Deputaților, fiecare deputat primeşte de la chestori două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduce în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot "contra". Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă "abținere". Biroul permanent hotărăşte asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului, precum şi procedura de numărare şi modelul procesului-verbal care consemnează rezultatul votului.
 
Art. 127
(1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin introducerea cardului de vot în consolă la începutul şedinței, urmată de apăsarea uneia dintre tastele "prezent", "pentru", "contra" sau "abținere". Rezultatul votului electronic se afişează automat pe ecranul consolei şi pe ecranul central din sala de şedință. În cazul în care preşedintele de şedință, asistat de cei 2 secretari, constată existența unor disfuncționalități, acesta solicită plenului repetarea votului prin altă procedură. Sesizarea unor astfel de disfuncționalități poate fi realizată şi de un lider de grup.

(2) Cardul de vot electronic care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către o altă persoană este interzisă. Nerespectarea interdicției atrage aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 243 alin. (1) lit. e).

(3) Votul prin mijloace electronice se desfăşoară astfel: preşedintele de şedință explică obiectul votării şi inițiază procedura de vot. Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp alocat votării, anunțat de preşedintele de şedință, precedat de un semnal sonor. Deputatul are următoarele posibilități:

  1. apăsarea tastei "pentru" - caz în care deputatul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "pentru";
  2. apăsarea tastei "contra" - caz în care deputatul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "contra";
  3. apăsarea tastei "abținere" - caz în care deputatul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "abținere".

În cazul în care deputatul va apăsa exclusiv tasta "prezent", fără apăsarea vreuneia dintre opțiunile "pentru", "contra" sau "abținere", acesta va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opțiune de vot.

(4) În timpul şedinței de vot exprimat prin mijloace electronice, în cazul în care deputatul nu are cardul de vot introdus corect în consolă sau, având cardul corect introdus în consolă, nu apasă nicio tastă, acesta figurează absent la votul respectiv. Introducerea cardului de vot în consolă, în intervalul de timp alocat votării, permite deputatului să îşi exprime poziția în problema supusă votului. Scoaterea cardului de vot din consolă după exprimarea poziției în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării, nu invalidează opțiunea exprimată.

(5) Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare deputat pe site-ul Camerei Deputaților, în cazul votului final sau atunci când plenul Camerei hotărăşte în mod expres.

(6) Afişarea şi interpretarea rezultatului votului prin mijloace electronice se face după cum urmează: pe ecranul central şi pe consolele individuale de vot, după exprimarea votului electronic se vor afişa următoarele informații: "prezenți"; "pentru"; "contra"; "abținere"; "nu votez".

(7) În înțelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

  1. şedința consacrată votului final reprezintă procedura parlamentară de adoptare a legilor, hotărârilor şi moțiunilor;
  2. cvorumul de şedință consacrat votului final reprezintă condiția prealabilă, care trebuie întrunită imediat înaintea votării, în scopul asigurării unei prezențe semnificative a parlamentarilor, în conformitate cu dispozițiile art. 67 din Constituția României, republicată;
  3. prezența în cazul votului prin mijloace electronice reprezintă suma tuturor deputaților care au apăsat una dintre cele 4 taste afişate pe ecranul consolei de vot.
 
Art. 128
(1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidaților, funcțiile pentru care aceştia candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus.

(2) Exprimarea votului pentru numiri pe funcții se face prin vot cu buletine de vot, cu excepția cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot.

(3) Deputatul votează "pentru", lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează "contra", tăind numele şi prenumele persoanei propuse.

(4) Buletinele de vot se introduc în urne.

(5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaților ale căror nume nu au fost tăiate depăşeşte numărul funcțiilor pentru care se face alegerea.

 
Art. 129
(1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților.

(2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților.

(3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal.

(4) În cazurile în care Constituția României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi şi preşedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile.

(5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

(6) Înainte de votare preşedintele de şedință poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numărare de către secretari. În cazul votului exprimat prin mijloace electronice, verificarea cvorumului la şedința de vot final este obligatorie. Deputații care nu îşi pot exercita dreptul de vot semnalează acest fapt preşedintelui de şedință.

(7) Dacă în sala de şedințe nu se află majoritatea deputaților, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

 
Art. 130
(1) În caz de paritate de voturi votul se repetă.

(2) Preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaților prezenți.

 
Art. 131
În cursul votării nu se poate acorda deputaților dreptul de a lua cuvântul, cu excepția cazurilor care vizează derularea procedurii de vot secret.
 
Art. 132
Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 104.
 
Art. 133
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.

(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menționarea prevederilor care țin de competența decizională a Camerei Deputaților, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiințat despre aceasta.

(3) Legea adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaților şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație şi Justiție, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaților şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgență, termenul este de două zile.

(4) Data la care legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților se comunică deputaților, în termen de 24 de ore de la depunere.

(5) După împlinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaților, Preşedintelui României în vederea promulgării.

 
SECȚIUNEA a 6-a
Cazurile de neconstituționalitate şi solicitările de reexaminare formulate de către Preşedintele României
 
Art. 134
(1) În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată, şi în situația în care Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent, în prima sa şedință care are loc după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunități şi comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativă în vederea reexaminării prevederilor declarate neconstituționale. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru cazul în care prevederile respective sunt trimise de la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

(2) Termenul fixat de Biroul permanent pentru întocmirea raportului comun de către comisiile prevăzute la alin. (1) nu va putea fi mai mare de 15 zile. Raportul comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi şi se dezbate conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaților va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea legii în ansamblul ei, aceasta se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională, sau Preşedintelui României, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
Art. 135
(1) În cazul sesizării neconstituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituția României, republicată, procedura parlamentară se întrerupe şi se reia după publicarea deciziei Curții Constituționale.

(2) În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților nu poate ratifica tratatul sau acordul internațional declarat ca fiind neconstituțional.

 
Art. 136
(1) În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată, dispozițiile declarate neconstituționale din legi, din regulamente şi din ordonanțele aprobate prin lege îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, termen pe durata căruia aceste dispoziții sunt suspendate de drept. În cazul în care Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunități şi comisia în al cărei domeniu de activitate se încadrează respectivul act normativ în vederea reexaminării textelor şi punerii lor în acord cu prevederile Constituției. Textele revizuite se constituie într-o inițiativă legislativă care se distribuie deputaților. După trecerea unui termen de 7 zile, înăuntrul căruia se pot depune amendamente, cele două comisii elaborează, în termen de 5 zile, un raport asupra inițiativei legislative care se supune dezbaterii şi adoptării plenului Camerei Deputaților. Inițiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ şi se trimite Senatului.

(2) În cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, comisiile sesizate în fond de Biroul permanent vor întocmi raportul privind textele revizuite înaintate de Senat, luând în considerare amendamentele formulate de deputați. Inițiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ şi se transmite Preşedintelui României în vederea promulgării.

 
Art. 137
(1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaților, în urma cererii făcute de Preşedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaților, dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată, după care se trimite legea adoptată Senatului, care va decide definitiv. În situația în care Camera Deputaților este Cameră decizională, legea adoptată se trimite Preşedintelui în vederea promulgării.

(2) Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.

(3) Raportul comisiei, cu privire la solicitările formulate de Preşedintele României cuprinse în cererea de reexaminare, va cuprinde una dintre cele 3 variante:

  1. propunerea de adoptare a legii modificate şi completate în întregime sau parțial, în sensul cerut de Preşedinte în cererea de reexaminare;
  2. propunerea de adoptare a legii în forma adoptată inițial de Parlament, în cazul în care se resping solicitările formulate în cererea de reexaminare;
  3. propunerea de respingere a legii.

În cazul în care solicitările din cererea de reexaminare sunt acceptate, în parte sau în totalitate, comisia va formula textele corespunzătoare şi raportul va cuprinde toate amendamentele admise şi respinse depuse de deputați. Textele propuse trebuie să aibă legătură cu solicitările din cererea de reexaminare şi să asigure corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozițiilor legii. În cazul în care se resping solicitările formulate în cererea de reexaminare, raportul nu va mai cuprinde amendamentele depuse.

(4) Se supun dezbaterii plenului Camerei Deputaților, după regulile procedurii legislative, propunerile Comisiei sesizate în fond de adoptare a legii modificate sau completate în întregime sau parțial, în sensul solicitărilor formulate de Preşedintele României cuprinse în cererea de reexaminare, sau, după caz, propunerile Comisiei de adoptare a legii în forma adoptată inițial, în cazul respingerii solicitărilor cuprinse în cererea de reexaminare. În şedința dedicată votului final se votează legea în ansamblul ei. Dacă nicio formă a legii supusă aprobării nu este adoptată de Cameră, legea este respinsă.

(5) În situația în care propunerea de respingere a legii nu întruneşte numărul de voturi necesar adoptării, se restituie comisiei în vederea reexaminării, avându-se în vedere încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1).

 
Art. 138
În cazul în care este necesară o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmându-se procedura prevăzută la art. 86-110.
 
Art. 139
(1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.

(2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluțiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. Rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în şedințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.

(3) Dacă deputații şi senatorii îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3).

 
Art. 140
În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergență sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 83.
 
SECȚIUNEA a 7-a
Desfăşurarea şedinței Camerei Deputaților
 
Art. 141
Şedințele Camerei Deputaților sunt publice şi se difuzează on-line, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu votul majorității deputaților prezenți, ca anumite şedințe să fie secrete.
 
Art. 142
(1) La şedințele publice ale Camerei Deputaților pot asista diplomați, reprezentanți ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alți invitați, pe baza acreditării sau a invitației semnate de secretarul general al Camerei, în condițiile stabilite de Biroul permanent. Cetățenii pot asista la lucrările Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesați, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului.

(2) Membrii Guvernului sau reprezentanții acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie.

(3) La dezbaterea proiectelor de legi inițiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancțiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul din ministerul respectiv.

(4) Persoanele care asistă la şedință trebuie să păstreze liniştea şi să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală de către forța publică pusă la dispoziția preşedintelui.

(5) Preşedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie inițiativă, poate să facă declarații oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informațiile vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii instituției parlamentare.

(6) Direcția comunicare şi relații publice a Camerei Deputaților va prezenta zilnic o revistă a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare şi preşedinților comisiilor permanente.

 
Art. 143
(1) Deputații sunt obligați să fie prezenți la lucrările Camerei şi să îşi înregistreze prezența, pe baza cartelei şi a semnăturii electronice, pe dispozitivele instalate la intrarea în sala de plen. În cazul în care sistemul electronic nu se poate folosi din motive tehnice, deputatul se înscrie pe lista de prezență.

(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedință din motive obiective va trebui să informeze printr-o motivație scrisă, avizată de liderul de grup, Biroul permanent, menționând cauzele care îl împiedică să participe.

 
Art. 144
(1) Deputații îşi desfăşoară activitatea săptămânal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare şi în birourile parlamentare din circumscripții. De regulă, a 5-a şi a 6-a zi din săptămână sunt rezervate activității în circumscripțiile electorale în care deputații au fost aleşi.

(2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat.

(3) La solicitarea motivată a preşedintelui de şedință sau a unui lider de grup parlamentar, făcută la începutul unei şedințe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei.

 
Art. 145
(1) Şedința Camerei Deputaților este deschisă de preşedintele Camerei Deputaților. În lipsa preşedintelui, acesta este înlocuit de unul dintre vicepreşedinți, prin rotație.

(2) Preşedintele de şedință este obligat să anunțe numărul deputaților care şi-au înregistrat prezența, ordinea de zi şi programul de lucru.

(3) Preşedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliți prin rotație, dintre care unul, de regulă, este din opoziție.

 
Art. 146
(1) Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri şi moțiuni simple în prezența majorității deputaților.

(2) În cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum şi atunci când, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative.

(3) Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedințele de vot final de către preşedinte, imediat înaintea votării, din proprie inițiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar.

(4) În cazul în care cvorumul nu este întrunit, şedința se suspendă, iar preşedintele va comunica data şi ora reluării lucrărilor. Reluarea lucrărilor se face şi prin derogare de la ordinea de zi aprobată, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.

 
Art. 147
Preşedintele Camerei sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte conduce dezbaterile, asigură menținerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului.
 
Art. 148
(1) Secretarii întocmesc liste cu deputații care se înscriu la cuvânt.

(2) Deputații vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviințarea preşedintelui Camerei.

(3) Miniştrilor prezenți în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor, ori de câte ori solicită acest lucru.

 
Art. 149
Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde există instalat un microfon.
 
Art. 150
(1) La propunerea preşedintelui de şedință sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputaților, prin vot, are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor.

(2) Deputații şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt, cu excepția declarațiilor politice, care sunt făcute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului. În caz contrar, preşedintele le atrage atenția şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul şi întrerupe microfonul.

(3) Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul şedinței de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei inițiative legislative. Deputații neafiliați pot lua cuvântul pentru explicarea votului la finalul şedinței de vot.

(4) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3) nu vor depăşi două minute.

 
Art. 151
(1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în Cameră, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.

(2) Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, preşedintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat.

(3) Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa.

(4) Un deputat poate cere dreptul la replică în situația în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmații incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaților. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.

(5) Un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar preşedintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârşitul şedinței în plen.

(6) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3), (4) şi (5) nu vor depăşi două minute.

(7) Prezentul articol se aplică şi pentru şedințele comisiilor Camerei Deputaților, în mod corespunzător.

 
Art. 152
(1) Preşedintele de şedință sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Camerei.

(2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

 
Art. 153
(1) Este interzisă perturbarea activității parlamentare, proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedințe a plenului, a comisiilor sau a celorlalte organisme de lucru ale Parlamentului.

(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună şi persoanele aflate în sală.

(3) În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe şi nici nu desfăşoară pancarte sau bannere

 
Art. 154
(1) Preşedintele de şedință cheamă la ordine deputatul/deputații care tulbură dezbaterile sau creează dezordine. În cazul în care, după chemarea la ordine, deputatul/deputații continuă să se abată de la regulament sau împiedica în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor, preşedintele de şedință retrage cuvântul, iar dacă acesta/aceştia persistă, dispune eliminarea din sală. Secretarul general asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul personalului Direcției afaceri interne a Camerei Deputaților.

(2) În cazul în care tulburarea persistă şi se produce o perturbare a activității parlamentare, iar aceasta compromite continuarea dezbaterilor, preşedintele de şedință, în vederea restabilirii ordinii, suspendă şedința pentru o perioadă de timp determinată sau o închide. Aceasta se reia la convocarea preşedintelui de şedință.

(3) În cazul în care deputatul/deputații tulbură şedința într-un mod grav sau perturbă lucrările Parlamentului în mod repetat încălcând prevederile art. 232, preşedintele de şedință propune sancțiunea corespunzătoare.

(4) Dacă este cazul, luând în considerare gravitatea încălcării regulilor de conduită prevăzute de art. 232, preşedintele de şedință poate adresa Comisiei juridice, de disciplină şi imunități solicitarea întocmirii unui raport pentru aplicarea unei sancțiuni.

(5) Biroul permanent transmite Comisiei juridice, de disciplină şi imunități cererea de sancționare a deputatului pentru adoptarea măsurii corespunzătoare. Deputații în cauză sunt invitați să prezinte observații în scris în apărarea lor. Decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunități este notificată deputatului şi transmisă Biroului permanent.

 
Art. 155
(1) Dezbaterile din şedințele Camerei Deputaților se înregistrează prin mijloace electronice şi se stenografiază.

(2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputaților şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la şedințele secrete.

(3) Sintezele şedințelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaților în cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la şedințele secrete.

(4) Deputații au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu înregistrarea electronică, în cel mult 5 zile de la data şedinței.

(5) Până la apariția Monitorului Oficial al României deputații au dreptul de a obține o copie de pe stenogramă.

 
SECȚIUNEA a 8-a
Procedura privind punerea sub urmărire penală a deputaților care sunt sau au fost membri ai Guvernului
 
Art. 156
Camera Deputaților are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului.
 
Art. 157
(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condițiile art. 71.

(2) În cazul în care preşedintele Camerei Deputaților primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție de a aproba o cerere de urmărire penală a unui deputat care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştința Biroului permanent al Camerei Deputaților, de îndată. Biroul permanent al Camerei Deputaților are obligația să ceară Comisiei juridice, de disciplină şi imunități să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaților va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină şi imunități, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.

(3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în fața comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunități. În situația în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.

(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.

(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaților în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.

(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.

(7) Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunități, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) În condițiile în care Camera Deputaților nu este în sesiune, preşedintele Camerei Deputaților convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.

 
Art. 158
(1) În cazul în care Camera Deputaților decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție. Respectiva hotărâre a Camerei Deputaților va fi transmisă şi Preşedintelui României pentru eventuala suspendare din funcție a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.

(2) Prevederile art. 156 - art. 158 alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi deputaților care au fost membri ai Guvernului.

 
Art. 159
Dispozițiile art. 123-155 se aplică în mod corespunzător.
 
CAPITOLUL III
Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene
 
SECȚIUNEA 1
Dispoziții comune
 
Art. 160
Camera Deputaților îşi exercită atribuțiile constituționale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 şi art. 148 alin. (4) şi (5) din Constituția României, republicată, art. 10 şi art. 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Protocolului nr. 1 şi Protocolului nr. 2 anexate TUE şi Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) şi Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, în următoarele forme:
  1. participarea la formarea poziției României față de propunerile Uniunii Europene, care se adoptă în Consiliul Uniunii Europene, selectate de Camera Deputaților pentru examinare parlamentară, prin analiza fondului propunerilor şi emiterea unor observații şi recomandări privind opțiunile de politici şi a unor recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi;
  2. exercitarea prerogativelor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat TUE şi TFUE privind mecanismul de alertă timpurie destinat controlului ex ante al subsidiarității de către parlamentele naționale;
  3. participarea la dialogul politic informal propus de către Comisia Europeană în Comunicarea "Furnizând rezultate pentru Europa";
  4. participarea la formarea poziției României în Consiliul European, prin adoptarea unor propuneri privind mandatul pe care delegația Românei intenționează să îl prezinte;
  5. asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;
  6. exercitarea prerogativelor cu privire la acțiunile adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitoare la încălcarea principiului subsidiarității;
  7. exercitarea altor prerogative prevăzute de tratate şi destinate acțiunii parlamentelor naționale.
 
SECȚIUNEA a 2-a
Procedura de examinare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene
 

A. Dispoziții generale
 
Art. 161
În sensul prezentei proceduri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
  1. aviz motivat - documentul adoptat de către Camera Deputaților, prin hotărâre, în care se expun motivele pentru care se consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarității, în conformitate cu prevederile Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității şi proporționalității, anexat TUE şi TFUE;
  2. opinie - documentul adoptat de către Camera Deputaților, prin hotărâre, ca urmare a finalizării examinării parlamentare a unui proiect de act legislativ sau a unui proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene;
  3. examinare parlamentară - procedura prin care Camera Deputaților examinează şi evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării şi implicațiilor acestora sau procedura prin care Camera Deputaților evaluează modul în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarității şi proporționalității, în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității şi proporționalității, anexat TUE şi TFUE;
  4. mandat - poziția de negociere a României în Consiliul Uniunii Europene ori poziția delegației României la reuniunile Consiliului European;
  5. proiecte de acte legislative ale instituțiilor Uniunii Europene - propunerile Comisiei Europene, inițiativele unui grup de state membre, inițiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție a Uniunii Europene, recomandările Băncii Centrale Europene şi cererile Băncii Europene de Investiții privind adoptarea unui act legislativ, sub forma regulamentelor, directivelor sau deciziilor Uniunii Europene;
  6. proiecte de acte fără caracter legislativ - proiectele de acte emise de instituțiile Uniunii Europene care nu sunt adoptate prin procedură legislativă, conform TUE şi TFUE;
  7. rezerva de examinare parlamentară - procedura prin care Guvernul României informează Consiliul Uniunii Europene cu privire la declanşarea procedurii de examinare parlamentară de către Parlament sau de către una dintre cele două Camere, potrivit Legii nr. 373/2013.
 
Art. 162
(1) Sunt supuse examinării parlamentare proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate în funcție de relevanța lor.

(2) Proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al respectării principiului subsidiarității, dacă este cazul, şi din punctul de vedere al fondului propunerii respective.

(3) Proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al fondului propunerii respective.

 
Art. 163
(1) Examinarea parlamentară se finalizează prin elaborarea următoarelor acte:
  1. aviz motivat, în cazul identificării de către Camera Deputaților a nerespectării principiului subsidiarității de către un proiect de act legislativ al Uniunii Europene selectat pentru examinare de Camera Deputaților;
  2. opinie, în cazul analizei fondului proiectelor de acte legislative şi al proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate pentru examinare de către Camera Deputaților.

(2) Avizul motivat şi opinia se adoptă prin hotărâre a Camerei Deputaților.

(3) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat se votează în plenul Camerei Deputaților în prima şedință de la includerea acestuia pe ordinea de zi, fără a depăşi cadrul celor 56 de zile calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituțiile Uniunii Europene.

(4) Proiectul de hotărâre care are ca obiect adoptarea unei opinii se votează în plenul Camerei Deputaților în prima şedință de la includerea acestuia pe ordinea de zi.

(5) Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3), şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Hotărârea se semnează de către preşedintele Camerei Deputaților care dispune transmiterea acesteia către Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum şi către alte instituții ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional.

 
Art. 164
(1) Comisia pentru afaceri europene şi comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 57, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secțiuni.

(2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților în şedința de plen.

 

B. Selecția proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene
 
Art. 165
(1) Camera Deputaților selectează proiecte de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene în vederea examinării lor.

(2) Selecția se face anual, imediat după adoptarea Programului de lucru anual al Comisiei Europene, sau ori de câte ori Uniunea Europeană propune un act legislativ sau un act fără caracter legislativ pe care Camera Deputaților îl consideră relevant pentru a fi supus examinării.

 
Art. 166
(1) Comisia pentru afaceri europene face o selecție a propunerilor din Programul de lucru anual al Comisiei Europene, în vederea întocmirii listei de propuneri prioritare, în urma estimării relevanței lor.

(2) Selecția prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza consultării prealabile cu comisiile permanente de specialitate şi dezbaterii în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.

 
Art. 167
Comisia pentru afaceri europene centralizează propunerile comisiilor permanente de specialitate, adăugând, dacă este cazul, proiectele de acte normative ale Uniunii Europene pentru care Guvernul României elaborează mandate generale, şi transmite Biroului permanent, în vederea aprobării, lista cu propuneri prioritare.
 
Art. 168
Comisia pentru afaceri europene poate propune Biroului permanent suplimentarea listei de propuneri prioritare, din proprie inițiativă sau la inițiativa unei alte comisii permanente de specialitate.
 

C. Examinarea proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene
 
Art. 169
Comisia pentru afaceri europene înaintează, periodic, Biroului permanent al Camerei Deputaților proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ primite de la Uniunea Europeană, menționându-le pe cele din lista de propuneri prioritare, selectate pentru examinare.
 
Art. 170
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaților transmite lista cu toate proiectele de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ adoptate de Uniunea Europeană tuturor comisiilor permanente de specialitate, precum şi Comisiei pentru afaceri europene, menționându-le pe cele selectate şi aprobate pentru examinare din punctul de vedere al controlului respectării principiului subsidiarității, respectiv din punctul de vedere al fondului, comisiile sesizate şi termenele pentru finalizarea examinării.

(2) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru examinarea unor proiecte de acte legislative sau fără caracter legislativ selectate pentru examinare, atunci când comisia respectivă nu a fost sesizată.

(3) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaților, neînceperea examinării pentru proiecte de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ pentru care a fost sesizată, prezentând motivarea.

 
Art. 171
În cazul în care Biroul permanent al Camerei Deputaților nu se întruneşte în termen de 7 zile de la primirea listei prevăzute la art. 169 sau nu ia o decizie în privința acesteia, transmiterea se face de către preşedintele Camerei Deputaților, cu informarea ulterioară a Biroului permanent.
 
Art. 172
(1) Comisiile examinează proiectele de acte ale Uniunii Europene pentru care au fost sesizate prin organizarea de dezbateri, audieri şi schimb de informații, ținând cont de termenele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.

(2) Comisiile sesizate pot solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaților, schimbarea termenelor inițiale pentru finalizarea proiectului de opinie.

(3) Comisia pentru afaceri europene verifică posibilitățile de modificare a termenului, în funcție de calendarul de adoptare al Uniunii Europene, şi informează Biroul permanent.

(4) În cazul aprobării solicitării prevăzute la alin. (2) sunt informate comisiile sesizate cu propunerea respectivă.

 
Art. 173
(1) În urma examinării, comisiile permanente de specialitate sesizate, altele decât Comisia pentru afaceri europene, redactează un proiect de opinie care cuprinde observații şi recomandări asupra fondului propunerii şi, dacă este cazul, asupra respectării principiilor subsidiarității şi proporționalității de către un act legislativ al Uniunii Europene, pe care îl transmite Comisiei pentru afaceri europene, nu mai târziu de 5 zile lucrătoare înainte de termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru finalizarea examinării de către Comisia pentru afaceri europene.

(2) În cazul în care se constată nerespectarea principiului subsidiarității de către un act legislativ, proiectul de opinie, cuprinzând observațiile şi recomandările privind acest fapt, se transmite de către comisia permanentă la Comisia pentru afaceri europene, dar nu mai târziu de 35 de zile de la primirea scrisorii de sesizare din partea instituțiilor Uniunii Europene.

 
Art. 174
În cazul constatării nerespectării principiului subsidiarității de către un proiect legislativ al Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene asigură transmiterea acestei informații parlamentelor naționale, prin intermediul platformei IPEX, menționându-se că avizul motivat se află în faza de proiect şi nu reprezintă un punct de vedere oficial al Camerei Deputaților.
 
Art. 175
(1) Comisia pentru afaceri europene, în urma examinării proiectelor de opinii transmise de comisiile permanente de specialitate şi a concluziilor rezultate în cadrul propriilor dezbateri, adoptă, după caz, următoarele documente:
  1. aviz motivat pentru nerespectarea principiului subsidiarității de către un act legislativ al Uniunii Europene, în care sunt expuse motivele;
  2. opinie, care cuprinde observații şi recomandări privind opțiunile de politici şi recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi, în urma analizei fondului propunerii Uniunii Europene.

(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților de adoptare a avizului motivat şi îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților cel mai târziu în a 42-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la instituțiile Uniunii Europene, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

(3) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților de adoptare a opiniei şi îl transmite Biroului permanent, fără întârziere, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

 
Art. 176
(1) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat prin care se constată încălcarea principiului subsidiarității de către un proiect legislativ al Uniunii Europene ori aprobarea unei opinii se înscrie de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, în vederea adoptării în condițiile prevăzute la art. 163 alin. (3) -(6).

(2) Hotărârea Camerei Deputaților având ca obiect avizul motivat privind încălcarea principiului subsidiarității sau opinia cu observații pe fond se publică pe site-ul Camerei Deputaților şi pe platforma IPEX.

 
Art. 177
Comisia pentru afaceri europene şi comisiile permanente de specialitate sesizate urmăresc întreaga evoluție a procesului de negociere în cadrul instituțiilor Uniunii Europene şi documentele succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces.
 
Art. 178
(1) În cazul unor evoluții sau modificări semnificative privind un proiect de act legislativ sau un proiect de act fără caracter legislativ, Comisia pentru afaceri europene sau orice comisie permanentă de specialitate sesizată poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților redeschiderea examinării.

(2) Comisia care solicită redeschiderea examinării înştiințează imediat celelalte comisii sesizate inițial.

 
Art. 179
Redeschiderea examinării este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, care inițiază procedura de examinare a fondului conform prevederilor din art. 169-176.
 
SECȚIUNEA a 3-a
Concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărârile celor două Camere
 
Art. 180
(1) În situația în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra aceleiaşi propuneri a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene colaborează cu comisia corespondentă de la Senat pentru concilierea punctelor în divergență şi transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților o opinie pentru modificarea hotărârii în cauză, în sensul celor convenite cu Comisia pentru afaceri europene a Senatului.

(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaților şi îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților.

(3) Biroul permanent al Camerei Deputaților propune înscrierea pe ordinea de zi a plenului a proiectului de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaților.

(4) Camera Deputaților poate adopta proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie.

(5) Camera Deputaților poate respinge total sau parțial propunerile de conciliere, situație în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.

(6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată şi prin modificarea hotărârii inițiale a Senatului, în funcție de cele convenite de comisii.

(7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene şi comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergență, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.

(8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiaşi propuneri a Uniunii Europene.

(9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României.

 
SECȚIUNEA a 4-a
Schimbul de informații şi documente între Camera Deputaților şi Guvernul României
 
Art. 181
(1) Camera Deputaților transmite Guvernului, la inițiativa Comisiei pentru afaceri europene, următoarele documente:
  1. lista cu documente prioritare selectate din Programul de lucru anual al Comisiei Europene;
  2. notificări în legătură cu declanşarea examinării parlamentare, conform procedurii din prezenta secțiune;
  3. notificări în legătură cu redeschiderea examinării parlamentare;
  4. hotărâri ale Camerei Deputaților privind avize motivate sau opinii;
  5. hotărâri ale Parlamentului asupra prevederilor din hotărâri ale celor două Camere având conținut divergent;
  6. documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;
  7. documente privind acțiunea în anulare, formulată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității;
  8. alte informații sau documente privind poziții adoptate de Camera Deputaților față de acțiuni ale Uniunii Europene sau solicitate de către Guvern, în aplicarea Legii nr. 373/2013.

(2) Camera Deputaților primeşte de la Guvern, din oficiu, sau la cererea inițiată de către Comisia pentru afaceri europene, conform Legii nr. 373/2013, următoarele documente:

  1. fişe explicative sau fişe explicative extinse pentru fiecare proiect de act legislativ al Uniunii Europene şi informări generale pentru fiecare proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene, pentru care s-a declanşat procedura de examinare parlamentară conform procedurii din prezenta secțiune;
  2. proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi documentele însoțitoare ale acestora care nu au fost deja transmise de către Comisia Europeană;
  3. motivări ale susținerii de către Guvern a altei poziții decât cea exprimată în hotărârea Camerei Deputaților;
  4. documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;
  5. propuneri de mandat pe care delegația României intenționează să le prezinte în cadrul Consiliului European, precum şi informări privind rezultatele participării la Consiliul European;
  6. rapoarte periodice cu privire la rezultatele participării României la procesul decizional de la nivelul Consiliului Uniunii Europene;
  7. rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligațiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislația internă;
  8. informări privind modificările semnificative ale mandatelor generale sau ale mandatelor pentru proiectele de acte legislative care au făcut obiectul examinării parlamentare;
  9. documente privind persoanele nominalizate sau numite de către Guvern pentru funcțiile din cadrul instituțiilor Uniunii Europene;
  10. documente privind rezerva de examinare parlamentară;
  11. alte informații sau documente solicitate de către Camera Deputaților, în aplicarea Legii nr. 373/2013.

(3) Comisiilor permanente sesizate li se distribuie fişele explicative, informările generale şi toate celelalte documente destinate examinării propunerilor Uniunii Europene, transmise de Guvern, alte instituții publice sau organizații ale societății civile.

 
SECȚIUNEA a 5-a
Verificarea realizării obligațiilor Guvernului
 
Art. 182
Realizarea obligațiilor Guvernului privind informarea Camerei Deputaților şi preluarea punctelor de vedere ale Camerei Deputaților sau Parlamentului, în mandatul de negociere pentru Consiliul Uniunii Europene, se asigură astfel:
  1. Comisia pentru afaceri europene întocmeşte, ori de câte ori este cazul, note de evaluare a gradului de conformare a Guvernului la obligațiile stabilite de lege;
  2. notele de evaluare prevăzute la lit. a) vor identifica documentele şi informațiile care lipsesc, calitatea documentelor şi a informațiilor, gradul în care au fost preluate în mandatul Guvernului pentru Consiliul Uniunii Europene, punctele de vedere ale Camerei Deputaților, în general, şi punctual, referitor la fiecare prevedere din hotărârea Camerei Deputaților sau a Parlamentului;
  3. în cazul în care consideră că obligațiile Guvernului nu au fost îndeplinite, Comisia pentru afaceri europene solicită structurii guvernamentale cu atribuții în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relația cu Parlamentul, să completeze sau să modifice datele, documentele sau poziția națională de negociere în Consiliu, propusă de Guvern;
  4. Comisia pentru afaceri europene sesizează Biroul permanent al Camerei Deputaților în cazul în care consideră că structura guvernamentală cu atribuții în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relația cu Parlamentul, nu a răspuns solicitării prevăzute la lit. c).
 
SECȚIUNEA a 6-a
Depunerea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene
 
Art. 183
(1) Comisia pentru afaceri europene sau cel puțin o pătrime din numărul deputaților poate depune la Biroul permanent un proiect de hotărâre a Camerei Deputaților având ca obiect formularea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității de către un act legislativ al Uniunii Europene aflat în vigoare, în temeiul art. 8 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității şi proporționalității, anexat TUE şi TFUE şi al art. 263 din TFUE.

(2) Hotărârea Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți şi se comunică imediat Guvernului României, în vederea declanşării procedurii de reprezentare în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

 
Art. 184
În fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Camera Deputaților este reprezentată de un agent special desemnat de plenul Camerei Deputaților la propunerea preşedintelui Camerei.
 
Art. 185
(1) Guvernul nu poate retrage acțiunea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în numele Camerei Deputaților.

(2) Retragerea acțiunii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene are loc prin hotărâre a Camerei Deputaților adoptată cu votul majorității deputaților prezenți.

 
CAPITOLUL IV
Moțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții şi declarații politice
 

1. Moțiuni
 
Art. 186
(1) Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați şi exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.

(2) Până la încheierea dezbaterii unei moțiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moțiuni simple în aceeaşi problemă.

(3) Inițierea moțiunilor de cenzură are loc în condițiile prevăzute la art. 92 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților şi Senatului, republicat.

(4) Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură.

 
Art. 187
(1) Moțiunile simple trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele de şedință în cursul şedințelor publice.

(2) După primirea moțiunii simple preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştință Camerei, după care dispune afişarea ei la sediul Camerei Deputaților.

 
Art. 188
(1) Preşedintele Camerei stabileşte data dezbaterii moțiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea acesteia, înştiințând Guvernul în acest sens.

(2) Moțiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.

 
Art. 189
Dezbaterea moțiunii simple se face cu respectarea dispozițiilor cuprinse în art. 141-155 şi se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.
 
Art. 190
După începerea discutării moțiunii simple deputații nu îşi pot retrage adeziunea la moțiune, dezbaterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a moțiunii de către preşedintele Camerei.
 
Art. 191
La moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.
 
Art. 192
În cazul în care o moțiune simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va ține cont de poziția exprimată în cuprinsul respectivei moțiuni.
 

2. Întrebări
 

a) Dispoziții comune
 
Art. 193
(1) Fiecare deputat poate formula întrebări scrise sau poate adresa întrebări orale Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administrației publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral.

(2) Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administrației publice înțeleg să comunice Camerei informațiile şi documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.

 
Art. 194
(1) Preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebările care:
  1. privesc probleme de interes personal sau particular;
  2. urmăresc în exclusivitate obținerea unei consultații juridice;
  3. se referă la procese aflate pe rolul instanțelor judecătoreşti sau pot afecta soluționarea unor cauze aflate în curs de judecată;
  4. privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcții publice.

(2) Întrebările se depun, în scris, la grupul parlamentar din care face parte deputatul în vederea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaților. Deputații neafiliați vor depune întrebările direct la secretarul desemnat de Biroul permanent al Camerei Deputaților.

(3) Răspunsurile la întrebări se dau în termen de 15 zile de la transmiterea lor de către secretarul Camerei Deputaților, dar nu mai târziu de 30 de zile, în cazul în care există o motivație justificată înaintată la Biroul permanent al Camerei Deputaților.

(4) Dacă deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se află în sala de şedințe, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la secretarul Camerei, care se află la prezidiu.

(5) În cazuri temeinic justificate, dacă deputatul care a solicitat răspuns oral nu poate fi prezent în sala de şedințe în ziua în care secretarul Camerei l-a anunțat că este programat pentru primirea răspunsului, dar doreşte să aibă posibilitatea de a formula eventuale obiecții la răspunsul dat, poate cere amânarea răspunsului o singură dată. Cererea deputatului de amânare a răspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului delegat pentru relația cu Parlamentul.

(6) Întrebările la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare.

 

b) Întrebări orale
 
Art. 195
(1) Deputații pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, de regulă, între orele 18.00-20.00, în ziua de luni, cu excepția zilei în care se desfăşoară ora prim-ministrului. Întrebările orale se adresează de către deputat acelui membru al Guvernului care răspunde de domeniul la care se referă întrebarea. În acelaşi interval de timp, în săptămâna următoare, tot în ziua de luni, sunt adresate şi interpelările la care urmează să răspundă membrii Guvernului.

(2) Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputaților cel mai târziu până la ora 14.00 a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea. Secretarul Camerei Deputaților îl informează pe ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul şedinței consacrate acestora.

(3) Răspunsurile la întrebările orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputaților.

 
Art. 196
(1) Întrebarea orală este expusă sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică în acelaşi interval de timp. Nicio altă intervenție pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc.

(2) Dacă un ministru nu poate să răspundă la 3 întrebări în termenele prevăzute, acesta este obligat să participe, în următoarea săptămână, la ora Guvernului, pentru a răspunde acestor întrebări. Dacă un deputat a adresat întrebări membrilor Guvernului şi absentează de 3 ori de la şedințele destinate primirii răspunsurilor, acesta nu mai poate depune alte întrebări pe parcursul acelei sesiuni.

(3) Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate.

(4) În situația în care membrul Guvernului, căruia îi este adresată întrebarea, nu este prezent, răspunsul va fi dat în şedința din săptămâna următoare, consacrată întrebărilor orale. Preşedintele Camerei Deputaților îl informează pe prim-ministru asupra răspunsurilor amânate.

 

c) Întrebări scrise
 
Art. 197
(1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administrației publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaților, de către grupul parlamentar din care face parte deputatul; deputații neafiliați depun întrebările scrise direct la secretarul desemnat.

(2) Deputații care adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un răspuns scris, un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cât şi oral.

(3) Întrebările scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorități publice de către secretarul desemnat al Camerei Deputaților.

 
Art. 198
(1) Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Atât întrebările scrise, cât şi răspunsurile aferente se publică pe site-ul Camerei.

(2) Întrebările la care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputaților se înscriu pe ordinea de zi a şedinței în succesiunea primirii răspunsurilor, dar nu mai târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora.

(3) Răspunsurile la întrebările prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale. Un răspuns nu poate depăşi 3 minute. Dacă răspunsul la o întrebare dă naştere unei replici a celui care a adresat întrebarea, timpul pentru replică este de cel mult 3 minute.

(4) Răspunsurile în scris la întrebările scrise se predau, de către reprezentantul autorității care le-a formulat, secretarului desemnat al Camerei Deputaților să răspundă de problema întrebărilor şi interpelărilor.

 
Art. 199
Dacă timpul afectat răspunsurilor la întrebări nu este suficient, răspunsurile care nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinței din lunea următoare.
 
Art. 200
Niciun deputat nu poate adresa mai mult de o întrebare în aceeaşi şedință.
 

3. Interpelări
 
Art. 201
(1) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare. Interpelările formulate de deputați sunt depuse la secretarul desemnat al Camerei Deputaților de către grupul parlamentar din care fac parte aceştia, precum şi de către deputații neafiliați.

(2) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate acorda un singur termen de 15 zile.

 
Art. 202
(1) Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special şi se afişează la sediul Camerei.

(2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedința din ziua de luni, alternativ cu şedințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18.00-20.00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi 3 minute.

(3) În şedința consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziție un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziție un minut pentru răspuns.

(4) În şedința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare.

 
Art. 203
(1) Miniştrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceştia au obligația să participe la şedința consacrată răspunsurilor la interpelări.

(2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea şedință consacrată orei prim-ministrului.

 
Art. 204
Camera Deputaților poate adopta o moțiune simplă prin care să îşi exprime poziția cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării.
 

4. Ora Guvernului
 
Art. 205
(1) În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepția zilei destinate orei prim-ministrului, de regulă, între orele 16.00-18.00, se desfăşoară dezbateri politice, cu participarea a 2 miniştri, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziție şi majoritatea parlamentară, alternativ. La şedință participă şi miniştrii care nu au răspuns, la termen, la 3 întrebări.

(2) Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are la dispoziție 5 minute pentru a prezenta tema dezbaterii.

(3) Ministrul vizat are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde. Reprezentantul grupului are 3 minute pentru lămuriri suplimentare. Celelalte grupuri au la dispoziție câte 3 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție care are la dispoziție 5 minute. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție un minut. La finalul dezbaterii, ministrul trebuie să răspundă în cel mult 5 minute.

 

5. Ora prim-ministrului
 
Art. 206
(1) O dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, se desfăşoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică şi socială. Dezbaterile politice se organizează atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât şi la solicitarea prim-ministrului, alternativ.

(2) Solicitarea se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, în scris, de către unul sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei de dezbatere propuse, iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru.

(3) Prim-ministrul are obligația de a participa la dezbaterea solicitată.

(4) În cazul în care dezbaterea este solicitată de deputații opoziției, aceştia au la dispoziție 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Prim-ministrul are 5 minute pentru a prezenta punctul de vedere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, cu excepția majorității parlamentare care va avea la dispoziție 15 minute pentru intervenție. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde intervențiilor.

(5) În cazul în care dezbaterea este solicitată de majoritatea parlamentară, prim-ministrul are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 10 minute pentru a răspunde intervențiilor.

(6) În cazul în care dezbaterea este solicitată de prim-ministru, acesta are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are două minute la dispoziție. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde intervențiilor.

(7) La finalul dezbaterii, prim-ministrul trebuie să răspundă interpelărilor la care ministrul de resort nu a răspuns.

 

6. Informarea Camerei Deputaților şi a deputaților
 
Art. 207
Camera Deputaților şi deputații au dreptul să obțină informațiile necesare în vederea desfăşurării activității lor din partea organelor administrației publice.
 
Art. 208
(1) Deputatul poate solicita de la organele administrației publice centrale şi locale alese, printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei Deputaților sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informații sau documente, în copie certificată, utile pentru desfăşurarea activității sale. Cererea poate fi refuzată în cazul în care aceasta priveşte secrete de stat de importanță deosebită. Refuzul se aduce la cunoştința Camerei Deputaților care va decide în şedință secretă.

(2) În cazul în care informațiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Camera Deputaților despre aceasta, iar Camera decide în şedință secretă.

(3) Documentele se restituie după consultare.

 

7. Petiții
 
Art. 209
(1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Camerei Deputaților.

(2) Petițiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiționarului sau al unuia dintre petiționari.

 
Art. 210
Petițiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaților.
 
Art. 211
(1) Petițiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției şi pentru petiții şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi soluționare.

(2) Oricare membru al Camerei poate lua cunoştință de conținutul unei petiții, adresându-se în acest sens preşedintelui comisiei sesizate.

 
Art. 212
(1) Comisia sesizată va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiția unei autorități publice competente sau o va clasa.

(2) Petiționarului i se aduce la cunoştință soluția adoptată

 
Art. 213
(1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției şi pentru petiții prezintă Biroului permanent şi apoi Camerei, la începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra petițiilor primite şi asupra modului de soluționare a acestora.

(2) În raport se vor face mențiuni cu privire la soluțiile date de autoritățile publice la petițiile care le-au fost trimise spre soluționare.

(3) Autoritățile publice care au primit petiții spre soluționare sunt obligate să transmită comisiei soluțiile adoptate, în termen de cel mult o lună de la primirea petiției.

 

8. Declarații politice şi intervenții
 
Art. 214
(1) În fiecare săptămână, la propunerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, se va organiza, de regulă joia, o şedință de plen dedicată declarațiilor politice şi intervențiilor deputaților.

(2) Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. În cazul în care deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedință are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeaşi şedință.

(3) Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

 
Art. 215
Înscrierile pentru declarațiile politice şi intervenții se fac până la ora 20.00 din ziua anterioară şedinței consacrate prezentării declarațiilor politice şi intervențiilor, la secretarul desemnat al Camerei Deputaților.
 
Art. 216
În cazul în care tematica şi conținutul declarației politice sau anumite elemente ale intervenției vizează activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului delegat pentru relația cu Parlamentul.
 
CAPITOLUL V
Statutul deputatului
 
SECȚIUNEA 1
Imunitate parlamentară
 
Art. 217
Deputații au imunitate parlamentară, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituția României, republicată, de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiția validării şi a depunerii jurământului de credință față de țară şi popor.
 
Art. 218
Potrivit art. 72 din Constituția României, republicată, deputații nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
 
Art. 219
(1) În temeiul art. 72 din Constituția României, republicată, deputații pot fi urmăriți şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație şi Justiție.

(2) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul justiției preşedintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituția României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt şi în drept.

(3) Preşedintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoştința Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunități, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunități poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.

(4) Proiectul de hotărâre privind aprobarea cererii ministrului justiției se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaților, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art. 67 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

(5) La dezbaterea în plen vor lua cuvântul preşedintele Comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea de reținere, arestare sau percheziție şi, la cerere, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

(6) Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiției, întocmită de Comisia juridică, de disciplină şi imunități, se adoptă cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Aceasta se comunică de îndată ministrului justiției şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care plenul Camerei Deputaților nu aprobă cererea formulată de ministrul justiției, în Monitorul Oficial al României, Partea I, se publică hotărârea privind respingerea respectivei cereri.

(7) În condițiile în care Camera Deputaților nu este în sesiune, preşedintele Camerei convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.

(8) Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale necesită introducerea unei noi cereri de reținere, arestare sau percheziție

 
Art. 220
(1) În caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut şi supus percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaților asupra reținerii şi percheziției. În cazul în care Camera Deputaților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Hotărârea de revocare a reținerii se execută de îndată de către ministrul justiției.

(2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaților va fi convocată de urgență de către preşedintele Camerei la cererea Biroului permanent. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

 
Art. 221
Toate cererile privind ridicarea imunității parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
 
Art. 222
Deputații pot fi chemați în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informații de care au luat cunoştință în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei Deputaților.
 
SECȚIUNEA a 2-a
Incompatibilități, conflicte de interese şi interdicții
 

A. Incompatibilități
 
Art. 223
Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte funcții stabilite prin lege.
 
Art. 224
Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de Preşedinte al României, cu cea de senator şi cu cea de membru în Parlamentul European.
 
Art. 225
(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile şi activitățile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru care este prevăzută interdicția de a face parte din partide politice în statutul propriu.

 
Art. 226
Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor, republicată.
 
Art. 227
(1) Deputatul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaților cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat şi funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului se aduce la cunoştința Biroului permanent al Camerei Deputaților.

(2) Deputatul care nu şi-a exprimat opțiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților sesizează Comisia juridică, de disciplină şi imunități în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, care va informa pe deputatul în cauză şi va supune în prima şedință a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.

(3) Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştința Biroului permanent al Camerei Deputaților această situație, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Deputatul se poate adresa Biroului permanent al Camerei Deputaților, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților înaintează solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunități, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat şi funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) -(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor şi demnităților publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.

(6) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unei incompatibilități a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților o înştiințează de urgență pe persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.

 
Art. 228 *)
*)

_______

*) Denumirile sunt modificate potrivit dispozițiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015. A se vedea şi prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport.

 

B. Conflictul de interese
 
Art. 229
(1) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unui conflict de interese a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților înştiințează de urgență persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.

(2) Deputatul poate contesta raportul la instanța de contencios administrativ în termen de 15 zile de la data luării la cunoştință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate. Luarea la cunoştință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de către preşedintele de şedință în plenul Camerei Deputaților.

(3) Deputatul aflat în conflict de interese se sancționează disciplinar potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată.

 

C. Interdicții
 
Art. 230
Este interzisă folosirea numelui însoțit de calitatea de deputat în orice acțiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.
 
Art. 231
Deputații membri ai Guvernului nu pot deține funcții în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegațiile Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter internațional şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.
 
SECȚIUNEA a 3-a
Exercitarea mandatului de deputat
 
Art. 232
(1) Deputații, reprezentanți ai poporului, îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleşi. Deputații sunt obligați, prin comportamentul lor, să păstreze demnitatea Parlamentului, să respecte valorile şi principiile definite în Constituție, în Statutul deputaților şi al senatorilor, în Codul de conduită al deputaților şi senatorilor, precum şi în regulamentele interne. Comportamentul deputaților este caracterizat de respect reciproc şi nu trebuie să compromită buna desfăşurare a lucrărilor parlamentare, menținerea securității şi a ordinii interne.

(2) În dezbaterile parlamentare, deputații sunt obligați să se supună normelor de conduită, de curtoazie şi de disciplină parlamentară, să nu comită fapte care împiedică sau stânjenesc activitatea altor parlamentari, să nu folosească sau să afişeze expresii provocatoare, injurioase, ofensatoare, discriminatorii sau calomnioase.

 
Art. 233
Deputații intră în exercițiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaților, sub condiția validării şi a depunerii jurământului de credință față de țară şi popor.
 
Art. 234
(1) După validarea mandatelor, deputaților li se eliberează legitimația de membru al Camerei Deputaților, semnată de preşedintele acesteia.

(2) Deputații primesc un însemn distinctiv al calității lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.

(3) În cazul deteriorării sau pierderii legitimației, deputatul va solicita, în scris, preşedintelui Camerei Deputaților eliberarea unei noi legitimații. Legitimația deteriorată se anexează cererii, iar în cazul pierderii sau furtului legitimației se va anexa cererii o declarație pe propria răspundere. În cazul deteriorării sau pierderii însemnului distinctiv al calității de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn.

(4) După expirarea mandatului deputații pot păstra legitimația şi însemnul distinctiv, dar nu au dreptul să poarte respectivul însemn.

(5) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecționarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaților.

 
Art. 235
Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
 
Art. 236
(1) În cazul în care deputatul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedință publică a plenului Camerei Deputaților, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedința de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.

(2) Deputații pot să îşi retragă demisia prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei Deputaților până la data la care acesta trebuia să informeze plenul despre demisie. Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni şi nu mai sunt organizate şedințe ale plenului sau în timpul vacanței parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conțină legalizarea de semnătură dată în fața notarului sau atestarea identității părților realizată de avocat.

 
Art. 237
Proiectele de hotărâri privind vacantarea locului de deputat se întocmesc de către Comisia juridică, de disciplină şi imunități. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
Art. 238
Mandatul de deputat se prelungeşte de drept în cazul în care mandatul Camerei Deputaților se prelungeşte de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) şi (4) din Constituția României, republicată.
 
Art. 239
Deputații care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizația şi diurna de deplasare de la autoritățile la care îşi desfăşoară activitatea.
 
Art. 240
Reținerile din indemnizația lunară a deputatului, în temeiul art. 52, art. 241 alin. (8) şi art. 248 alin. (2), se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situației prezenței deputaților la lucrările Camerei.
 
SECȚIUNEA a 4-a
Absențe şi concedii
 
Art. 241
(1) Niciun deputat nu poate lipsi de la şedințele Camerei sau ale comisiei din care face parte. În zilele în care deputații îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupurilor parlamentare, listele de prezență se semnează la grupurile parlamentare. Prezența membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților şi a liderilor de grup se consemnează în stenogramele şedințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților.

(2) Deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.

(3) În situația în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.

(4) Deputații, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților ori la invitația Guvernului sau a Preşedintelui României, pot participa la desfăşurarea altor acțiuni parlamentare.

(5) Sunt considerați absenți motivați deputații:

  1. care sunt membri ai Guvernului;
  2. care au primit din partea Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților o însărcinare care îi reține în afara lucrărilor acesteia;
  3. care au primit aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților să participe la diverse activități la care au fost invitați să participe;
  4. care sunt în concediu medical;
  5. care au obținut un concediu plătit de cel mult 8 zile pe sesiune;
  6. care au obținut motivarea absențelor în condițiile alin. (2) şi (3).

(6) Motivarea absențelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul.

(7) Deputații pot obține concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu aprobarea preşedintelui Camerei pentru cel mult 4 zile şi cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru cele de peste 4 zile. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților concedii fără plată.

(8) Deputații care nu au participat la cel puțin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă, şi nu au obținut o motivare a absenței sunt considerați absenți nemotivați şi li se reține 1% din indemnizația brută.

(9) Prezența deputaților, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaților este obligatorie la deschiderea şi încheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competență, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor şi declarațiilor politice ale prim-ministrului.

 
Art. 242
Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputați dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:

a) încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle deputaților prevăzute de Constituție şi de legile în vigoare;

b) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților şi ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților şi Senatului;

c) exercitarea abuzivă a mandatului de deputat;

d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;

e) nerezolvarea conflictului de interese.

f) perturbarea activității parlamentare prin nerespectarea normelor de conduită, de curtoazie şi de disciplină parlamentară;

g) blocarea activității parlamentare.

 
SECȚIUNEA a 5-a
Sancțiuni
 
Art. 243
(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni:
  1. atenționare verbală;
  2. chemarea la ordine;
  3. retragerea cuvântului;
  4. îndepărtarea din sală pe durata şedinței;
  5. avertismentul scris;
  6. diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislației privind conflictul de interese.
  7. [textul din Art.243, alin. (1), litera G. din capitolul V, sectiunea 5 a fost abrogat la 24-ian-2019 de Actul din Decizia 649/2018]

(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) -d) se aplică de către preşedintele de şedință, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) -g) de către Biroul permanent al Camerei Deputaților la propunerea Comisiei juridice, de disciplină şi imunități. Sancțiunile aplicate se afişează în mod vizibil pe site-ul Camerei Deputaților pe întreaga durată a legislaturii.

(3) Abaterile care implică aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) se constată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunități, la sesizarea preşedintelui de şedință, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei Deputaților în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârşirii faptei.

(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină şi imunități întocmeşte un raport prin care constată faptul că raportul Agenției Naționale de Integritate cu privire la existența conflictului de interese este definitiv.

(5) Comisia juridică, de disciplină şi imunități soluționează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți, în şedință secretă, şi se înaintează, de îndată, Biroului permanent al Camerei Deputaților, care în termen de 3 zile lucrătoare îl prezintă plenului Camerei Deputaților.

 
Art. 244
La prima abatere de la regulament, preşedintele de şedință al Camerei îl atenționează verbal pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.
 
Art. 245
(1) Deputații care vor continua să se abată de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului vor fi chemați la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinței.

 
Art. 246
(1) Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele de şedință al Camerei îl invită să îşi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancțiunii.

(2) Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de preşedintele de şedință ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică.

 
Art. 247
[textul din Art.247 din capitolul V, sectiunea 5 a fost abrogat la 06-sep-2018 de Art.1, punctul 9. din Hotarirea 47/2018]
 
Art. 248
(1) În cazul unor abateri grave, săvârşite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate aplica una dintre sancțiunile prevăzute la art. 243 alin. (1) lit. e) -g) pe baza raportului întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunități.

(2) În cazul constatării conflictului de interese se aplică sancțiunea prevăzută la art. 243 alin. (1) lit. f).

(3) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină şi imunități.

 
Art. 249
(1) Pentru menținerea ordinii în şedințele comisiilor, preşedinții de şedință ale acestora pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 243 alin. (1) lit. a) -d).

(2) În cazul în care un deputat tulbură şedința comisiei sau săvârşeşte abateri grave, preşedintele de şedință îl atenționează verbal pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul. Dacă deputatul continuă să se abată de la regulament, preşedintele de şedință suspendă şedința şi dispune eliminarea acestuia din sală. Secretarul general asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul personalului din cadrul Direcției afaceri interne a Camerei Deputaților. Preşedintele de şedința al comisiei solicită vicepreşedintelui Camerei în responsabilitatea căruia se află comisia respectivă să urmărească aplicarea sancțiunilor prevăzute de regulament.

 
Art. 250
Sancțiunile aplicate de Camera Deputaților se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, şi pe siteul Camerei Deputaților.
 
CAPITOLUL VI
Serviciile Camerei Deputaților
 
Art. 251
(1) Personalul din serviciile Camerei Deputaților este condus de secretarul general al Camerei Deputaților.

(2) Secretarul general şi cei doi secretari generali adjuncți sunt numiți şi eliberați din funcție de către Camera Deputaților, la propunerea Biroului permanent al Camerei, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

(3) Secretarul general este ordonator principal de credite.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale, secretarul general emite ordine.

 
Art. 252
(1) Camera Deputaților aprobă, prin hotărâre, bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.

(2) Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

 
CAPITOLUL VII
Dispoziții finale
 
Art. 253
Proiectele de legi şi propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaților şi a Senatului al căror mandat a expirat îşi continuă procedura în Camera Deputaților nou-aleasă.
 
Art. 254
Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 şi art. 138-140, se aplică în cazul legilor constituționale, în cazul inițiativelor legislative prevăzute la art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum şi în cazul examinării parlamentare a documentelor transmise de Uniunea Europeană.
 
Art. 255
Camera Deputaților adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 86-155.
 
Art. 256
(1) În cazul în care se ivesc interpretări diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizată de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei Deputaților.

(2) Comisia pentru regulament prezintă Biroului permanent sau preşedintelui Camerei Deputaților, după caz, un punct de vedere privind poziția comisiei la interpretarea regulamentului.

(3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioară a regulamentului, care va fi înaintată Biroului permanent al Camerei Deputaților.

 
Art. 257
După adoptarea Legii privind Statutul deputatului şi senatorului, prevederile prezentului regulament vor fi modificate în mod corespunzător*).

_______

*) Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016.

 
Art. 258
(1) Termenele din prezentul regulament sunt calculate pe zile lucrătoare, cu excepția situațiilor în care, conform legii sau dispozițiilor regulamentare, se prevede altfel.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă de la încheierea sesiunii ordinare până la începerea următoarei sesiuni ordinare.

 
Art. 259
Dispozițiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a hotărârilor Camerei Deputaților, prevăzută în prezentul regulament, cu votul majorității deputaților, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

NOTA:

Proiectele de legi şi propunerile legislative înregistrate până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituției României se dezbat şi se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților anterioare intrării în vigoare a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.

-****-

_______

*) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare.

Regulamentul Camerei Deputaților a fost aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 şi a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 12 aprilie 2016.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 481 din data de 28 iunie 2016

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 23 aprilie 2019, 13:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro