Constituția din 1991
Principii generale
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Autoritățile publice
Economia și finanțele publice
Curtea Constituțională
Revizuirea Constituției
Dispoziții finale și tranzitorii
Revizuirea
Constituției României
așa cum a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, republicată de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nouă numerotare
- Legea de revizuire a Constituției României
PDF: 
PPT: - a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României.
- Principalele valori ale Legii de revizuire a Constituției
- Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului dedicată prezentarea Raportului Curții Constituționale referitor la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României, precum și a Hotărârii nr. 3 din 22 octombrie 2003 a Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatului acestui referendum.
- Constituția din 1991
PDF:
în forma inițială, a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.
| Sunteti aici: | Prima pagina > Constituția României > 1991 |
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI - 1991
|
TITLUL I Principii generale | |
| Statul român | Articolul 1 (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. (2) Forma de guvernamânt a statului este republica. (3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate. |
| Suveranitatea | Articolul 2 (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum. (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. |
| Teritoriul | Articolul 3 (1) Teritoriul României este inalienabil. (2) Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect adminstrativ, în comune, orașe și județe. în condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. |
| Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni | Articolul 4 (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român. (2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. |
| Cetățenia | Articolul 5 (1) Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică. (2) Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. |
| Dreptul la identitate | Articolul 6 (1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. (2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români. |
| Românii din străinătate | Articolul 7 Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afară frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. |
| Pluralismul și partidele politice | Articolul 8 (1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. (2) Partidele politice se constituie și își desfășoara activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la defînirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. |
| Sindicatele | Articolul 9 Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților. |
| Relații internaționale | Articolul 10 România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional. |
| Dreptul internațional și dreptul intern | Articolul 11 (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. |
| Simboluri naționale | Articolul 12 (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. (2) Ziua națională a României este 1 Decembrie. (3) Imnul național al României este "Deșteaptă-te române". (4) Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. |
| Limba oficială | Articolul 13 În România, limbă oficială este limbă română. |
| Capitala | Articolul 14 Capitala României este municipiul București. |
