Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 februarie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 19-02-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 februarie 1998

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, Tiberiu Vladislav, secretar al Senatului și Kovacs Csaba Tiberiu, secretar al Camerei Deputaților.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declar deschisă ședința comună de astăzi, joi, 19 februarie 1998, a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul celor 485 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări 371, 25 participă la alte acțiuni parlamentare și 114 sunt absenți, fiind întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor noastre.

În conformitate cu art. 8 din Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere, vă supun spre aprobare proiectul ordinii de zi și programului de activitate, în forma difuzată. Dacă sunt intervenții la cele două materiale? Nu sunt, vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, au fost adoptate ordinea de zi și programul pentru astăzi.

 
Informare privind depunerea la secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi: - Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/1997 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în cazul transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale ale societăților comerciale;- Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1997 privind acordarea de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării și recuperării deficiențelor organice sau funcționale ori corectării unor deficiențe fizice ;- Lege pentru ratificarea Convenției Europene privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, adoptată la Strasbourg la 19 august 1985.

Pentru început, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale la următoarele legi: Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 48/1997 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în cazul transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale ale societăților comerciale; Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/1997 privind acordarea de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării și recuperării deficiențelor organice sau funcționale ori corectării unor deficiențe fizice și Lege pentru ratificarea Convenției europene privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, adoptate la Strasbourg la 19 august 1985.

Adoptarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/1997 pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Continuăm cu soluționarea textelor rămase în divergență între cele două camere la proiectul de Lege pentru aprobare Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/1997 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Dacă la nr. crt. 1 din raportul de mediere, care a fost nr. 9 în raportul de mediere inițial, sunt intervenții? Da. Vă rog!

Iar pe dumneavoastră vă rog să fiți atenți, ca să știm ce votăm!

 

Domnul Teodor Stanca:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În textetele în divergență pe care vi le prezentăm prin raportul de față, pct. 1, de fapt, este cel care produce advărata divergență între Camera Deputaților și Senat, întrucât în Ordonanța nr. 41 se face următoarea precizare: "Prevederile art. 1-7 din Decretul-lege nr. 118/1990 vor fi puse în aplicare de către conducerile unităților în care sunt încadrați cei în cauză, de direcțiile generală de muncă și protecție socială sau de consiliile locale, pe baza hotărârilor comisiilor pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990 emise până la data de 31 iulie 1997." Tot în Ordonanța nr. 41, se desființează comisiile județene de aplicarea a Decretului nr. 118, dar tot Ordonanța nr. 41 prevede, în finalul său, că vor beneficia de prevederile Decretului nr. 118 și persoanele cu domiciliul în străinătate. Cum se desființează comisiile existente până la data de 31 iulie, ordonanța prevede ca dovezile privind încadrarea în Decretul nr. 118 să fie depuse și rezolvate de direcțiile generale pentru muncă și protecție socială județene. Iată, deci, că se transferă un drept care era al acestor comisii la direcțiile generale de muncă și protecție socială.

În Camera Deputaților, în dezbaterea Ordonanței nr. 41, s-au adus anumite îmbunătățiri atât asupra textelor ordonanței cât și în Decretul nr. 118 și s-au mai extins drepturile din acesta și asupra unor alte categorii de foști deținuți sau persecutați politici. Or, în această situație, dacă nu mai funcționează comisiile județene, dacă legea le oprește numai la dovezile prezentate până la data de 31 iulie, atunci, vă întreb și ne întrebăm, cum vor putea benefia aceste noi categorii pe care noi le-am votat în Camera Deputaților de prevederile Decretului nr. 118/1990?

Motiv pentru care Camera Deputaților a formulat un text prin care se spune, la pct. 1, pe care îl discutăm acum, alin. 3: "După data prevăzută la alin. 2, cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege se depun la direcțiile generale pentru muncă și protecție socială." Și, de aici, textul curge în continuare, arătând cum se rezolvă de către direcțiile generale de muncă și protecție socială aceste cazuri.

Or, dacă nu permitem noilor categorii care pot beneficia de Decretul-lege nr. 188 să fie rezolvate în continuare de direcțiile pentru muncă și protecție socială, întreaga lege nu își poate face efectul. Acesta este motivul pentru care eu pledez și vă rog să acceptați textul propus de Camera Deputaților.

De altfel, și în continuare, la celelalte puncte, veți vedea că în cele mai multe situații divergența nu este de fond, ci de modul în care sunt introduse în text anumite prevederi și care, și într-o formulare și în cealaltă, sunt identice, numai așezarea în text diferă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog!

 
 

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ordonanța de urgență nr. 41 din anul trecut, dincolo de faptul că a majorat nivelul indemnizațiilor ce se cuvin beneficiarilor Decretului-lege nr. 118/1990, din păcate, a anulat o serie de drepturi câștigate, cum ar fi: termenul de introducere a cererilor, dreptul la indemnizația soției supraviețuitoare, dreptul la vechime în muncă al persoanelor concediate din motive politice. Deși Parlamentul a reușit să repare aceste greșeli, totuși, există divergențe între varianta Senatului și cea a Camera Deputaților. Din nefericire, varianta Senatului face imposibilă aplicarea legii, întrucât elimină tocmai acele articole care asigură posibilitatea de a se adresa organelor competente să rezolve cererile.

Deci eu vă propun, stimați colegi, să adoptăm varianta Camerei Deputaților, care face posibilă aplicarea acestei legi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Buzatu. Vă rog!

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să arăt următorul lucru: că nu este vorba de introducerea altor categorii de persoane în această lege, este vorba tot de categoria persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie. Dar, datorită unui fapt inițial, Decretul-lege nr.118 care a scăpat din vedere aceste categorii, Camera Deputaților, la această modificare la legea pentru aprobarea ordonanței, a introdus unele modificări pentru a face posibil ca toate aceste categorii, care nu au putut să beneficieze datorită termenului de drepturile stabilite prin lege, să primească aceste drepturi.

Deci, eu v-aș ruga să votați textul Camerei Deputaților, pentru că el are o anumită consecvență și, dacă votăm prima dată soluția Camerei, și în continuare să votăm această soluție pentru că, în felul acesta, legea capătă coerență și dă posibilitatea acelor categorii de persoane să beneficieze de drepturile respective.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Domnul senator Ticu Dumitrescu. Vă rog!

 
 

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pentru a nu crea anumite greutăți, sunt nevoit să accept propunerea domnului deputat Stanca, rezervându-mi însă dreptul de a introduce o nouă modificare la acest decret, pentru că Decretul-lege nr. 118 nu este o lege o pensiilor, pentru că deținuții politici nu s-au născut decât acum 50 de ani. A lăsa deschise porțile înscrierii a tot felul de oameni cu tot felul de pretenții, unele chiar motivate..., ideea de "persecutat", care i-a transformat pe foarte mulți în beneficiari ai acestui drept, este unul singur din motivele care mă determină să spun acest lucru.

Deci, și acest decret-lege trebuie să aibă un sfârșit. În cei 8 ani de zile care s-au scurs, foștii deținuți politici nu numai că și-au luat drepturile, dar o mare parte dintre ei au și murit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Doriți să luați cuvântul? Vă rog! Domnul deputat Stanca.

 
 

Domnul Teodor Stanca:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Eu împărtășesc într-un fel îngrijorarea domnului senator Constantin Ticu Dumitrescu, că s-ar putea ca din slăbiciunea direcțiilor de muncă și protecție socială să se mai poată strecura ca beneficiari ai acestui decret și persoane care nu au o susținere suficientă. Acest lucru sigur că depinde de modul în care aceste direcții își vor face datoria, însă, în același timp noi nu avem dreptul moral să blocăm dreptul celor care nu au putut beneficia până în acest moment din diferite motive, și mai ales categoriile pe care le-am introdus aici.

Și vreau să vă spun că aceste categorii sunt: soțiile foștilor deținuți politici care au decedat și care din motive de persecuție au trebuit să divorțeze în perioada cât soții au fost în detenție, pentru a-și putea educa și crește copii, dar care nu s-au recăsătorit și care au conviețuit cu victima până la decesul acesteia (deci, în sensul acesta s-a aprobat această categorie); pe urmă, noi am extins și asupra participanților la răscoala din noiembrie de la Brașov, să le dăm și acestora posibilitatea să beneficieze de acest decret. Și, atunci, sigur că trebuie să existe o autoritate, o instituție care să preia aceste dovezi și să le pună în aplicare.

Acesta este motivul pentru care îngrijorarea domnului Constantin Ticu Dumitrescu nu ar trebui să-i blocheze pe cei care au drepturile firești pentru a se bucura de prevederile decretului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul sentor Oliviu Gherman. Vă rog!

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să fac o observație strict procedurală. Chiar dacă în principiu aș putea fi de acord cu solicitarea domnului senator Ticu Dumitrescu, din punct de vedere procedural noi nu avem dreptul să votăm decât unul dintre cele două texte care sunt supuse analizei. Deci, în această etapă, nu avem dreptul să introducem elemente suplimentare în forma finală a textului.

Fiind de acord cu ceea ce a fost prezentat aici de mai mulți antevorbitori, noi trebuie să decidem textul Camerei sau textul Senatului. În această situație, eu voi vota pentru textul Camerei, așa cum a fost propus, dar cu observația că nu avem dreptul, în etapa de conciliere, să introducem elemente suplimentare în text.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Vă voi supune spre aprobare, în ordine, textele, așa cum se află ele înscrise pe acest formular de mediere. Vă rog frumos să fiți atenți, doamnelor și domnilor deputați și senatori, ca să știți exact ce votați!

Vă voi supune în primul rând spre aprobare textul propus de comisia de mediere, care a fost adoptat de Senat, și numai în cazul în care acesta cade vă voi supune spre aprobare textul Camerei Deputaților.

Pentru textul comisiei de mediere și adoptat de Senat, voturi pentru? Vă rog să numărați! 20 de voturi pentru, insuficiente pentru a trece.

Vă supun spre aprobare, la nr. crt. 1 din raportul final de mediere, fost nr. 9 din raportul inițial de mediere, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaților.

Trecem la nr. crt. 2 din raport, fost nr. crt. 11 în raportul inițial. Domnul deputat Stanca. Vă rog!

 
 

Domnul Teodor Stanca:

Dacă se urmărește raportul, la pct. 2, fost 11 în raportul de mediere, Camera Deputaților introduce retribuție tarifară. 111, cu aceeași formulare cu Senatul la pct. 3 alin. 1. Deci, exact aceeași formulare și se referă la faptul că: "De prevederile prezentului decret beneficiază și persoanele persecutate în urma participări la revolta anticomunistă de la Brașov din 15 noiembrie 1987."

Prin urmare, pe fond, nu este nici o modificare, este o altă așezare în text. Dar pentru că noi, la Cameră, avem convingerea că întregul text, și în continuare, la celelalte puncte, trebuie să aibă o anumită coerență și o anumită logică, vă propunem să votați așa cum dorește Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Buzatu.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte

Stimați colegi,

Vreau să atrag atenția colegilor noștri asupra faptului că votarea textului în forma propusă de Camera Deputaților a creat o anumită condiționare. Ca să păstrăm ceea ce am câștigat în redactarea textului Camerei votat anterior, în continuare, trebuie să ne menținem consecvența și să votăm tot textul Camerei.

Cerându-mi scuze față de colegii senatori, nu este vorba de nici un afront, de nici o rivalitate, pur și simplu, este vorba de păstrarea acestei corențe pentru menținerea drepturilor respective.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul deputat Kovacs.

 
 

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Între cele două texte mai apare o diferență. Probabil că o fi o greșeală de dactilografiere, o omisiune, dar implicațiile pot fi destul de serioase.

În textul Senatului se spune: "De prevederile prezentului decret-lege beneficiază persoanele:...", or, în textul Camerei Deputaților se spune: "...beneficiază și persoanele". Deci, lipsa acestui "și", pentru oricine interpretează legea în mod corect, produce consecințe destul de serioase. Textul Camerei Deputaților este cel complet și corect, pentru că această particulă "și" dă doar un drept în plus persoanelor persecutate politic care au participat la revolta din Brașov din 1987. Fără acest "și", o interpretare stricto senso duce la ideea că numai această categorie de persoane beneficiază de prevederile acestui decret.

Deci, și sub acest aspect, forma adoptată de Camera Deputaților este cea completă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, la nr. crt. 2 din raport, vă supun spre aprobare textul din col. 2 al Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu 1 abținere și nici un vot împotrivă, a fost adoptat tetul Camerei Deputaților la nr. crt. 2 din raport.

La nr. crt. 3 din raport, dacă sunt intervenții? Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly;

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din motivele expuse deja, vă propunem adoptarea textului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă voi supune întâi spre aprobare textul Camerei Deputaților, deoarece la alin. 1 textul a fost preluat în votul anterior, din textul Senatului. La nr. crt. 3 din raportul de mediere, din coloana 2, vă supun spre aprobare textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 4 din raport, intervenții? Nu sunt.

În mod subsidiar, prin ce am votat anterior ar trebui adoptat textul Camerei. Eu vă supun spre aprobare coloana 2, textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 5, tot așa, ar urma să adoptăm textul Camerei, se leagă cu ce am votat la primele puncte. Deci, vă supun spre aprobare tot coloana 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 6 din raport, fost 15 în raportul inițial, textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 7, fost 16 în raportul inițial vă supun spre aprobare, tot pe cale de consecință, col. 2, textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 8, fost 18 în raport, dorește să intervină domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Decretul-lege nr.118/1990 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri a suferit în perioada 1992-1996 cinci modicări prin legi, după cum urmează: Legea nr. 22, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 44/18 martie 1992; Legea nr. 53, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 157/12 iulie 1993; Legea nr.90, publicată în Monitorul Oficial al României nr.305 din 28 octombrie 1994; Legea nr.39, publicată în Monitorul Oficial al României nr.95 din 19 mai 1995; Legea nr.63, publicată în Monitorul Oficial al României nr.140 din 5 iulie 1996.

Toate aceste cinci legi au fost adoptate atât în Camera Deputaților, cât și în Senat, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituție, referitor la legile ordinare. Nu văd de ce, prin această modificare pe care o aducem acum, s-ar atribui acestui proiect de lege caracter de lege organică.

Ca atare, eu vă rog să se adopte textul Camerei, în sensul că ne găsim în fața unei legi ordinare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest punct? Da, vă rog. Domnul senator Aichimoae.

 
 

Domnul Ionel Aichimoaie:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu am să încerc să aduc cel puțin două argumente care demonstrează că votul dat de Senat ca Legea minelor să fie lege organică a fost unul motivat și justificat.

Proiectul Legii minelor face parte din categoria legilor organice potrivit art.72 alin.3 din Constituție, pentru următoarele argumente:

1. Aduce atingere regimului juridic general al proprietății, în sensul art.72 alin.3 lit.k din Constituție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Vă referiți la altă lege.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la Decretul-lege nr.118.

Dacă mai sunt alte intervenții la acest punct? Nu mai sunt.

Vă supun spre aprobare, în primul rând, textul Senatului, care prevede ca această lege să aibă un caracter organic. Acest punct a fost adineauri combătut de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? 6 voturi pentru. Deci, sunt insuficiente pentru a trece.

Vă supun spre aprobare textul Camerei Deputaților, ca această lege să fie considerată lege cu caracter ordinar, deci coloana a doua.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 3 voturi împotrivă și nici o abținere a fost adoptat textul Camerei Deputaților.

Vă supun spre aprobare raportul de mediere în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat cu majoritate.

 
Adoptarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/1997 cu privire la pensionarea pentru munca depusă, cu reducere de vârstă, a femeilor care lucrează în industria minieră.

Continuăm cu textele rămase în divergență între cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/1997 cu privire la pensionarea pentru munca depusă, cu reducere de vârstă, a femeilor care lucrează în industria minieră.

Raportul de mediere conține un singur punct rămas în divergență și anume caracterul legii. La Senat a fost adoptată ca lege cu caracter organic și la Camera Deputaților ca lege cu caracter ordinar.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domeniile legii organice sunt limitativ prevăzute de art.73 alin.3 din Constituție și sunt de strictă interpretare. La lit.i a articolului citat se arată că prin asemenea legi se reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială, ceea ce implică principiile, regulile comune, fundamentale care privesc aceste raporturi.

Firesc, aspectele parțiale, particulare pot fi reglementate prin legi ordinare, care țin seama și trebuie să fie în conformitate cu acest regim general.

De aceea, o reglementare care se referă la o anumită categorie de persoane nu poate face parte din categoria legilor organice, așa cum se prevede prin acest proiect cu privire la pensionarea pentru munca depusă, cu reducere de vârstă, a femeilor care lucrează în industria minieră.

Vreau să subliniez că în acest sens Curtea Constituțională s-a pronunțat prin vreo trei decizii, iar potrivit art.145 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, în concluzie, propun să se adopte soluția Camerei Deputaților, legea având caracter ordinar.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-o propoziție, suntem întru totul de acord cu susținerile domnului Gaspar. Legea are caracter ordinar. Vă rog să propuneți varianta Camerei Deputaților, s-o votați. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă voi supune spre aprobare... Vă rog frumos să fiți atenți, ca să știți ce votați.

Deci, vă supun spre aprobare în ordine textele.

În primul rând, textul adoptat de Senat, care prevede că este lege cu caracte organic, lucru combătut de Curtea Constituțională, de domnii deputați Acsinte Gaspar și Emil Popescu... pardon, Consiliul Legislativ.

Voturi pentru textul Senatului? 3 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 2 voturi împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat textul Camerei Deputaților.

Vă supun spre aprobare raportul în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

 
Adoptarea textelor în divergență la proiectul Legii minelor.

Continuăm cu textul rămas în divergență între cele două Camere la proiectul Legii minelor. Este vorba de același lucru, este caracterul legii. La Camera Deputaților a fost adoptată ca lege ordinară și la Senat ca lege organică.

S-a înscris domnul senator Bădulescu. Vă rog.

 

Domnul Doru Laurian Bădulescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cu privire la proiectul Legii minelor doresc să precizez de la bun început că Grupurile parlamentare ale PDSR vor acorda un vot favorabil pentru aprobarea ca lege organică. Argumentele pentru care apreciem că Legea minelor trebuie să fie lege organică, potrivit prevederilor art.72 din Constituție, se bazează în principal pe prevederile Constituției, care la art.134 și 135 tratează în mod distinct, special: bogățiile subsolului, explorarea, exploatarea și concesionarea acestora.

Totodată, menționez că o lege înrudită, Legea petrolului, a fost aprobată ca lege organică, ceea ce ni se pare normal, având în vedere importanța economică și strategică a acestor domenii.

Domnilor președinți,

Două idei vă rog să-mi mai permiteți.

Proiectul Legii minelor constituie, într-o proporție covârșitoare, un proiect de lege aproape similar cu cel elaborat încă din 1996 de Guvernul PDSR. Menționez că acel proiect al Legii minelor fusese elaborat ținând seama de necesitățile economiei românești, pe baza adaptării bunelor principii și practici internaționale. Proiectul Legii minelor era considerat la acea dată un cadru legislativ modern, atractiv, atât pentru investitorii autohtoni, cât și pentru investitorii străini, în acest domeniu sensibil al drepturilor asupra bogățiilor subsolului, și țin să subliniez că s-a bucurat de suportul Băncii Mondiale.

O întrebare totuși persistă. De ce a trebuit să se piardă peste un an de zile?, întârziere care se putea evita dacă proiectul Legii minelor, elaborat de guvernarea PDSR, ar fi fost privit cu profesionalism și competență și nu ar fi fost tratat ca un document venit din partea adversarilor politici. Oare adoptarea Legii minelor în timp util nu ar fi creat cadrul juridic necesar tratării corespunzătoare a sectorului minier și evitării problemelor cu care se confruntă acest domeniu, pe cât de important, pe atât de sensibil, în prezent? Cu siguranță că multe din neplăcerile ivite în sectorul minier ar fi putut fi evitate dacă proiectul Legii minelor inițiat în '96 ar fi fost analizat corespunzător.

În ceea ce ne privește, dorim să punctăm și cu acest prilej faptul că PDSR face cu adevărat opoziție constructivă, și proiectul Legii minelor, care astăzi ne este supus aprobării finale, este un document elocvent în acest sens.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Folosind ca probă vie proiectul Legii minelor, țin să profit de acest prilej pentru a sublinia că atunci când Parlamentul este lăsat să-și exercite prerogativele, este capabil să facă legi bune, utile, apreciate și, sunt convins, viabile.

Proiectul Legii minelor este unul din rarele proiecte de lege de sine stătătoare, care au fost înscrise pe agenda de lucru a Senatului timp de un an de zile, programul nostru fiind ocupat cu precădere cu ordonanțe de urgență ale guvernului, care au condus practic la scoaterea din circuit a legislativului, eludarea Parlamentului, instituție democratică fundamentală în orice stat de drept în care democrația este instaurată și respectată, în orice stat care se respectă și dorește să fie respectat. Acest aspect ne preocupă pe noi în cel mai înalt grad și trebuie să vă preocupe și pe dumneavoastră, reprezentanții puterii, în aceeași măsură, deoarece continuând să fim, într-un fel, complici prin atitutudinea de noncombat la efuziunile pseudolegislative ale executivului, credibilitatea Parlamentului se ruinează constant, după cum indică sondajele de opinie. Cum altfel ne poate percepe electoratul, dacă la 1 septembrie 1997 am aprobat proiectul de Lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr.22/19 august 1997 referitoare la concedierile din sectorul minier, urmare a aplicării programelor de restructurare, privatizare și lichidare și peste numai o lună, la 10 octombrie 1997, aprobăm practic sistarea aplicării acesteia, prin proiectul de Lege privind Ordonanța de urgență nr.60/1997?

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă invit, cu tot respectul, să ne reluăm cu fermitate rolul de făcători de legi în această țară, pentru că am probat că avem capacitatea să facem legi bune, clare și utile și să veghem ca executivul să le pună în aplicare.

În final, vă rog să-mi permiteți, doamnelor și domnilor parlamentari, să reiau afirmația cu care am început și anume că Grupurile parlamentare ale PDSR sunt pregătite să acorde un vot favorabil proiectului Legii minelor ca lege organică. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici aveam o problemă tehnică. Vroiam să știm dacă sunteți de acord cu textul Senatului sau cu textul Camerei? Deci, noi discutam aici despre textul Senatului sau al Camerei, lege organică sau ordinară.

 
 

Domnul Doru Laurian Bădulescu:

Ca lege organică, am menționat. Cu aceasta am început și cu aceasta am și încheiat. Ca lege organică.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți, vă rog, amabili, cine mai dorește să ia cuvântul? Domnul deputat Pițigoi. Urmează domnul senator Bleahu.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Așa cum bine știți, Legea minelor a fost studiată în cele două Camere ale Parlamentului. A fost o lege care inițial a fost elaborată în vechea legislatură, dar care a fost reintrodusă prin inițiativă personală și aprobată în Guvernul României, căpătând o nouă formă, substanțial îmbunătățită, care este în concordanță cu prevederile reformei, de care nu s-a ținut cont în vechea variantă, și care, așa cum a spus și colegul care a vorbim mai înainte, este în concordanță cu prevederile FMI-ului și ale Băncii Mondiale.

În ceea ce privește caracterul acestei legi, dacă ea este sau nu organică, există această diferență între Cameră și Senat, Camera considerând că acel caracter care definește legea organică, caracterul de proprietate, el este definit prin Constituție și nu face obiectul acestei legi. Deci, prin Constituție, bogățiile subsolului aparțin statului. Caracterul de proprietate, definit de această lege sau în contextul acestei legi, nu aparține legii, caracterul asupra formei de proprietate e definit prin Constituție.

Acesta a fost motivul pentru care, în cadrul dezbaterilor la Camera Deputaților, s-a considerat că legea are un caracter ordinar. Restul celor spuse mai înainte aici, legat de elemente conexe în privința altor ordonanțe legate de acest subiect, dar care nu fac obiectul legii, reprezintă propagandă electorală și n-are nici o contingență cu ceea ce se discută la această lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Marcian Bleahu.

 
 

Domnul Marcian Bleahu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația politică făcută de domnul senator Bădulescu a acoperit nițel fondul chestiunii, deși dânsul a punctat foarte bine și nu vin decât să întăresc ceea ce a spus dânsul în final.

Această lege trebuie să fie o lege organică în primul rând prin similitudine cu Legea petrolului, care a fost votată încă din 1995, care privește exact același cerc de probleme și care este o lege organică.

De asemenea, această atingere pe care legea poate s-o aducă proprietății se încadrează totuși în art.72 alin.3 lit.k fapt pentru care, mai cu seamă în ce privește exproprierile, trebuie considerată o lege organică.

Din această cauză, Senatul a încadrat-o ca atare și vă rog s-o votați ca lege organică.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Aichimoae.

 
 

Domnul Ionel Aichimoaie:

Eu vreau să mai aduc încă un argument în plus. La ședința Comisiei de mediere au fost prezenți șapte senatori și șapte deputați care, în fața argumentelor aduse de senatori, deputații au votat în unanimitate raportul Comisiei de mediere, ca Legea minelor să fie lege organică.

Sigur că dau, eu, pentru a nu lungi prea mult discuția... argumentele aduse și de domnul Bleahu și de domnul coleg Bădulescu sunt, cred, suficiente pentru a demonstra că Legea minelor aduce atingere dreptului de proprietate și, ca atare, ea trebuie neapărat, conform art.72 alin.3 din Constituție, trebuie să fie încadrată ca lege organică. Și prin similitudine cu Legea petrolului, care a fost Legea nr.134, care a fost aprobată ca lege organică, acestea, de fapt, constituie două argumente destul de solide, zicem noi, care îndreptățesc votul pentru o lege organică.

Vreau să vă reiterez aici și faptul că votul Camerei Deputaților a fost îndestulător, la timpul respectiv, pentru o lege organică. Deci nu suntem puși în fața unei situații deificile, aceea de a relua votul Camerei - bine, este și imposibil acum -, dar vreau să precizez că votul Camerei a fost un vot pentru o lege organică. Vă mulțumesc. Deci, sunt pentru votul Senatului, bineînțeles.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Domnul senator Oliviu Gherman.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

La prima vedere, această dezbatere pare, dacă vreți, o dezbatere formală, deoarece, în esență, legea fiind votată, la prima vedere s-ar ridica problema și în ce măsură e atât de important dacă este o lege organică sau o lege ordinară. Situația nu este așa, deoarece prin modul în care au fost abordate aceste legi, orice parte a unei legi organice este o lege, o componentă organică. Deci, nu se poate, în cadrul unui proiect de lege sau a unei legi votate, să spun: "Aceasta este parte ordinară și parte organică".

Referindu-se la un subiect, aceasta este esențial să convenim, deoarece, dacă noi vom vota acest proiect de lege ca lege ordinară, există un pericol potențial inimaginabil, ca orice modificare, și această modificare poate să vizeze inclusiv componente prevăzute în Constituție ca și componente de legi organice, orice modificare să fie o modificare printr-o lege cu un caracter ordinar.

De aceea, problema este esențială. Eu, chiar dacă la petrol am fi greșit și am fi votat ca lege ordinară, aș fi preferat să repunem în discuție acel aspect. Dar, în esență, aici este una dintre legile fundamentale ale unui sector al economiei naționale și de aceea pledoaria mea nu are nici un fel de conotație politică, este o pledoarie pentru interesul național, care nu cred că este neapărat localizat exclusiv în anumite bănci. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu sunt.

Vă voi supune la vot, în ordinea în care se află pe acest raport de mediere, în primul rând textul Camerei Deputaților, care prevede ca această lege să aibă caracter ordinar, lucru combătut de domnii senatori Bădulescu, Bleahu, Aichimoaie și Gherman. Deci, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Vă rog frumos să le numărăm, dacă sunt.

Deci, voturi pentru? Vă rog să fiți atenți. Este vorba de textul Camerei Deputaților: "lege cu caracter ordinar".

Voturi pentru? Sunt 11 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare textul Senatului: "lege cu caracter organic".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri a fost adoptat textul Senatului: "lege cu caracter organic".

Vă supun spre aprobare raportul de mediere în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 3 voturi împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat raportul de mediere la Legea minelor.

 
Adoptarea textelor în divergență la proiectul Legii bancare.

Continuăm cu textele rămase în divergență între cele două Camere la proiectul Legii bancare.

La nr.crt.1 din raport dacă sunt intervenții? Domnul senator Cristian Dumitrescu.

 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Voi susține textul Senatului, pentru că în textul Senatului..., de fapt, diferența între cele două abordări este dacă conducătorii băncilor trebuie să fie licențiați în științe economice sau juridice, se stipulează expres domeniul de formare și al profesiei, sau să aibă studii superioare. Aceasta este diferența și, pe fond, între cele două abordări, din partea textului Camerei Deputaților și al Senatului, pentru cele două puncte speciale care trebuie îndeplinite ca și condiție de către conducătorii băncilor, respectiv: numărul anilor petrecuți ca specialist într-o bancă și faptul de a nu fi adus atingere activității bancare, cauzând în activitatea lor falimentul unei societăți comerciale. Deci, acestea sunt cele două condiții fundamentale: să fi lucrat cinci ani în domeniul bancar și să nu fi cauzat un astfel de prejudiciu.

Din acest punct de vedere, cele două texte sunt similare. Singura deosebire, și deosebire care nu este de fond, este dacă trebuie să condiționăm posibilitatea de a conduce o bancă, pentru anumite persoane, de a avea un anumit tip de studii superioare.

Această abordare, textul Camerei Deputaților, de a avea numai un anumit tip de studii, adică juridice sau economice, este o abordare restrictivă, este o abordare bazată pe un sistem de promovare de tip conservator, de tip tradițional, în care piramida calităților avea la bază în primul rând experiența, după aceea formarea profesională și, abia în cele din urmă, performanța. Or, într-un sistem modern, concurențial, performanța este principalul element pentru promovarea, pentru nominalizarea în funcții de acest fel a unor persoane.

Și am să vă dau un simplu exemplu: dacă în domeniul bancar, într-o, să spunem, societate lucrează o persoană care nu are studii superioare, sau are studii superioare dar nu sunt juridice sau economice, după care a urmat nenumărate cursuri de perfecționare ș.a.m.d., a obținut, în baza acestor studii postuniversitare, o serie de cunoștințe atestate în felul acesta și atestate prin faptul că a lucrat timp de cinci ani într-o bancă, noi interzicem acestor persoane accesul la o funcție de conducere? Eu cred că această restricție nu își găsește locul și nu reprezintă o garanție pentru competența celui care accede la această funcție.

Datorită faptului că textul Senatului este mai puțin restrictiv și corespunde unei viziuni moderne despre management și resurse umane, activitatea de promovare, susțin textul Senatului, care este mai puțin restrictiv. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (Dâmbovița):

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni,

Evident, am susținut și susținem punctul de vedere al Camerei Deputaților în formularea pe care domniile voastre o cunosc, și anume: "Conducătorii băncilor trebuie să fie licențiați în științe economice sau juridice și să fi lucrat cel puțin 5 ani în activitate financiar-bancară".

Comparați și dumneavoastră cu textul elaborat de Senat, care arată foarte lapidar: "...să aibă studii superioare și să fi lucrat 5 ani în activitate bancară".

Vă dau un exemplu simplu: la Banca Agricolă, în mod firesc, pe de altă parte și la Banca de Investiții, respectiv, Banca de Dezvoltare, lucrează în compartimentul tehnic ingineri agronomi, ingineri constructori și așa mai departe, care trebuie să evalueze, să controleze, atât în faza premergătoare, cât și în faza de acordare a creditelor, obiectele supuse creditării. Acești domni, evident, lucrează în bancă. N-aș vrea să merg mai departe și să spun că în activitatea bancară sau în bancă lucrează și un alt personal care poate avea studii superioare.

Mai departe. Prin "studii superioare", așa cum este formulat textul Senatului, putem înțelege: cel care a terminat un institut de învățământ superior și și-a susținut examenul de licență sau nu și la susținut. Or, Camera Deputaților vine și clarifică noțiunea: "să fie licențiat" - adică are deja atestatul de finalitate a procesului de învățământ, și, de asemenea, arată că nu este limitativ, așa cum s-a spus aici, ocuparea postului, ci, dimpotrivă, dă posibilitatea să concureze pe un asemenea post și cel care are un minim de vechime de 5 ani în activități financiare, nu numai în activități pur bancare.

Și, în sfârșit, stimate doamne, stimați domni, aș vrea să amintesc că aici, în acest distins laborator, facem legi pentru țara românească, pentru o anume perioadă și nu atât de îndelungată, pentru specificitatea vremurilor pe care le parcurgem și nu facem legi după tiparul sau pentru societăți deja așezate. Deci nu putem compara ceea ce facem noi acum cu legislatorii din alte țări.

Eu vă propun să avem în vedere pentru vot forma Camerei Deputaților și, în mod excepțional, așa cum se poate, tot în mod excepțional, să adoptăm un text de compromis, arătând că pot ocupa aceste funcții licențiații universităților sau absolvenții unor forme de specializare economică sau juridică post-universitare. Și, aici, am în vedere, spre exemplu, inginerii care, evident, pot să suțină în forme post-universitare fie un masterat fie un doctorat, deci o specializare în domenii economice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul senator Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Dezbaterea cu privire la această chestiune, dacă un președinte de bancă poate sau nu să aibă și un altfel de studii, decât studii economice și juridice, sau dacă un vicepreședinte de bancă ar putea să aibă un altfel de studii, excede această lege. Este deja o discuție de principiu. În România, foarte multă vreme, atitudinea noastră în această chestiune a fost foarte rigidă. Lumea este în schimbare, apar științe noi, apar meserii noi. Marketingul - marketingul cărui domeniu aparține? Industriei, băncilor, pieței de capital, agriculturii? Managementul, cărei științe îi aparține? Informatica? Imaginați-vă că sistemul bancar va trebui să aibă evaluare la zi. El are nevoie de un conducător care să cunoască internet-ul, să cunoască poșta electronică, va avea nevoie de un conducător care să poată aplica metodele noi de comunicare.

Noi trebuie să avem o lege modernă. Este destul de greu să explicați de ce un inginer care lucrează 5 ani într-o bancă știe mai puțin sistem bancar decât un jurist care lucrează 5 ani într-o bancă.

Avem exemple în țările vecine în care oameni care au studii de altă specialitate fac foarte bine față unui astfel de domeniu. Și eu sunt economist, dar eu cred că noi, economiștii, nu trebuie să dăm dovadă de spirit de castă, nu trebuie să fim ca brahmanii din alte ținuturi și să încercăm să monopolizăm acest sector. Nu uitați că textul Senatului prevede o experiență în domeniul bancar de cel puțin 5 ani. Se presupune că în 5 ani, o persoană care este apoi nominalizată pentru o funcție de asemenea răspundere și care mai ia și avizul Băncii Naționale a României cunoaște suficient acest sector pentru ca interesele acționarilor să-i fie încredințate.

Eu cred că a menține punctul de vedere al Camerei Deputaților, în această chestiune, ar însemna să blocăm deschiderea acestei legi către viitor.

De aceea, evident, susțin punctul de vedere al Senatului, care este și punctul de vedere al unei părți importante din colegii noștri din Camera Deputaților.

Mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul senator Marin Stelian. Urmează domnul deputat Cezar Corâci.

 
 

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte,

Am impresia că discutăm pe niște texte greșite. Textul adoptat de Senat este textul propus de Comisia de mediere, nu cel rezultat la votul inițial asupra legii.

Să vă citesc eu textul Comisiei de mediere, care trebuia înscris în coloana doi: "Conducătorii băncilor trebuie să fie rezidenți în România, să exercite exclusiv funcția în care au fost numiți de cel puțin unul dintre aceștia și cel puțin unul dintre aceștia să fie cetățean român." Ei trebuie să fie licențiați, deci nu cu studii superioare. Să zicem că și cei care au făcut niște facultăți de 3 ani se încadrează în studii superioare. Să fi lucrat de cel puțin 5 ani în activitatea financiar-bancară. Și textul continuă. Deci am adus îmbunătățiri textului adoptat de Senat și, ca atare, Senatul a adoptat acest text îmbunătățit.

Eu v-aș ruga să fim de acord cu textul adoptat de Senat în urma medierii, care corespunde cerințelor formulate de ceilalți colegi.

Ca fost bancher, vă spun, părerea mea personală, având în vedere că activitatea bancară presupune bancheri, deci personal calificat în domeniu, presupune niște clădiri corespunzătoare și un sistem informațional bine pus la punct, eu aș înclina către textul Camerei Deputaților, respectiv: "Conducătorii să fie specialiști în domeniu". Atâta timp cât avem universități care pregătesc specialiști în domeniul bancar, nu e bine să ne trezim în fruntea băncilor cu licențiați în sport, cu licențiați în medicină, cu licențiați în alte ramuri.

Experiența este dureroasă pentru noi până în prezent, când în conducerea unor bănci au intrat oameni fără pregătire și cu o moralitate pusă sub semnul întrebării.

Eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci. Se pregătește domnul deputat Baciu.

 
 

Domnul Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Am luat cuvântul, deși practic voi pleda foarte pe scurt pentru ceea ce a spus și domnul senator Varujan Vosganian. Am luat cuvântul tocmai pentru a marca faptul că și în rândul celor din Comisia bănci, buget, finanțe a Camerei Deputaților a existat această părere. Și aș vrea să aduc un singur argument suplimentar.

Chiar dacă este foarte important - și aici îi dau dreptate domnului deputat Ana - să ne raportăm la realitatea existentă azi în România, este foarte important să privim și în viitor. Și, vreau să-i atrag atenția dansului, care este profesor ca și mine, că trăim într-o țară în care și învățământul evoluează. Și, să-i reamintesc că există, de exemplu, în Politehnică, facultăți de management, pe zonă economică foarte precisă, și că oricum există o evoluție care este mai greu de anticipat azi.

Deci cred că experiența bancară de 5 ani și avizul Băncii Naționale sunt suficiente, tot așa cum și cuvântul celor care sunt acționarii unei bănci, pentru a aduce în fruntea sistemului bancar persoane care, într-adevăr, sunt capabile să conducă o bancă. Cred, de asemenea, că a accepta, cu tot respectul pentru cei care lucrează în domeniul juridic, a accepta specialiști în acest domeniu, deci absolvenți de drept, și nu a accepta, de exemplu, absolvenți de informatică, într-o lume care merge către societatea informațională, este o discriminare pe care eu, personal, nu o înțeleg.

Deci, așa cum am susținut și în comisie, și cum au făcut-o, de altfel, și alți colegi de-ai mei, susțin întru totul textul adoptat de Comisia de mediere.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Baciu.

Se pregătește domnul deputat Teculescu. Pe rând, domnul deputat Baciu era înainte.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Mă simt dator să iau cuvântul la această chestiune pentru că am participat, atunci când s-a discutat în Cameră, chiar la acest articol, cu unele propuneri, și colegii mei din Cameră își aduc aminte.

De la început vreau să vă spun că sunt întru totul de acord cu varianta Senatului, sau, după cum a apărut acum ideea, varianta Comisiei de mediere. Argumente sunt multe. Nu vreau să intru în detalii pentru că deja discuția capătă o turnură medievală. Adică tinde să nu se mai termine.

Să fim mai scurți, și vreau să vă spun doar câteva cuvinte. Argumentele aduse de senatorul Dumitrescu, de domnul senator Vosganian sunt foarte pertinente. Mi s-au părut suficiente și, poate, că nici n-ar mai fi trebuit să iau cuvântul. De aceea, eu vreau să mai adaug doar un singur lucru: este clar că textul propus de Camera Deputaților este unul restrictiv, care se opune tendinței generale a economiei și a societății noastre. Este clar că acest text se opune și pune stavilă dezvoltării sistemului bancar privat. Eu am mai adus argumente în acest sens.

Spun doar atât: iată, un om are bani, vrea să deschidă o bancă, vrea să o conducă, nu este absolvent de studii economice sau juridice. De ce să-i interzicem să-și conducă el propria bancă?

În al doilea rând, este clar că mergem spre economia de piață. Or, economia de piață înseamnă competență, înseamnă concurență, înseamnă competiție. Economia de piață are niște legi foarte severe, foarte dure, care nu depind de nimeni dintre noi. Ea este cea care duce spre selecție naturală. Să lăsăm această selecție naturală să se manifeste așa cum trebuie și în domeniul acesta care este un domeniu al economiei de piață.

De acea, eu merg ferm pe varianta Senatului - sigur că ar putea fi îmbunătățită - dar să nu punem piedici, repet, să nu punem piedici competenței. Chiar dacă textul Camerei Deputaților pare a da cale sau pare a impune ceea ce nu e în principiul competenței, în realitate limitează. Principiul competenței și promovarea lui înseamnă a da cale liberă oricui se pricepe. Spunea aici deputatul Corâci: "De ce un jurist să poată conduce o bancă și nu poate un informatician?" Lumea este în mișcare, învățământul se dezvoltă, cantitatea de informații și capacitățile cresc. Să lăsăm textul Senatului, pentru că este generos și este pe măsura și timpurilor actuale și pe măsura timpurilor care vin. (Aplauze).

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Teculescu. Se pregătește domnul deputat Bercea.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Stimați colegi,

Am să iau, după cum o să constatați, bineînțeles, cuvântul în legătură cu această dilemă. Dar, înainte de a-mi spune punctul de vedere, aș vrea să fac o precizare care nu știu în ce măsură este foarte bine cunoscută la noi.

Într-adevăr, în sistemul anglo-saxon există o mare deosebire între Consiliul de Administrație - cum se ridicase problema aici - care, într-adevăr, este numit de către Adunarea Generală, deci de către acționari, și execuția propriu-zisă. În conformitate cu legea românească, Legea 31, deci nu cu legea care este în discuție acum, automat președintele Consiliului de Administrație trebuie să fie și președinte executiv și cred că de aici s-a născut această problemă. Deci s-a pus problema că au intervenit noile științe, calculatorul și așa mai departe.

Tot calculatorul a intervenit și în medicină. Gândiți-vă cum ar fi un executant, un economist să se apuce de chirurgie. Același lucru este și în sistemul bancar. Dacă noi vrem în consiliul de administrație să fie reprezentat acționarul, că el vine cu banul, este un lucru foarte adevărat, dar, în contextul ăsta, ar trebui să schimbăm Legea 31 și să precizăm că "președintele Consiliului de Administrație nu trebuie să fie și președinte executiv". Președintele executiv este acel care negociază creditele, care trebuie să știe bancă. Acesta poate să fie un jurist sau un economist, nu altcineva. Ca reprezentant al acționarului în Consiliul de Administrație poate să fie orice altă meserie, inclusiv o persoană care nu are studii superioare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci mi-a cerut să-i accept dreptul la replică. I s-a pomenit numele. Se pregătește după dânsul domnul deputat Bercea.

 
 

Domnul Constantin Teculescu (din loja comisiei):

Eu n-am pomenit nimic....

 
 

Domnul Cezar Corâci:

Ba, da, mi-ai pomenit numele... Îmi pare rău.

Deci, cu tot respectul pentru colegul Teculescu, vreau să-i spun, că eu am înțeles din intervenția dânsului un singur lucru, și anume faptul că i se pare la fel de apropiată meseria de chirurg cu cea de informatician, i se pare că distanța între meseria de chirurg și de informatician este la fel de mare ca aceea dintre economist și informatician. Asta, din punctul meu de vedere, dovedește că este destul de departe de meseria mea și este un argument în plus pentru a susține ca în conducerea băncilor să existe și oameni din zona informatică.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, domnul deputat Bercea. Se pregătește domnul deputat Gaspar. A mai cerut cuvântul domnul senator Turianu.

Vă rog.

Domnul Florian Bercea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că problema în discuție are o importanță aparte datorită faptului că noi avem o anumită responsabilitate, în calitatea noastră de parlamentari, care într-un fel sau altul purtăm o anumită răspundere în legătură cu prevederile din legile pe care le adoptăm și, în al doilea rând, de ce să nu recunoaștem este vorba și de un interes al nostru, ca al tuturor cetățenilor acestei țări, să nu ne fie indiferent cine ajunge la conducerea unei bănci, unde și noi putem să depunem niște bani. Deci este, cred, în interesul tuturor ca aceste bănci să fie conduse de oameni competenți, care au pregătirea de specialitate necesară, în așa fel încât luarea deciziilor să fie de natură să prevină apariția unor situații dificile și chiar ajungerea societăților bancare în stare de faliment.

Ținând cont de posibilitățile create astăzi, în noile condiții, în ceea ce privește specializarea, în ceea ce privește perfecționarea pregătirii profesionale, prin forme ale învățământului, cred că ar fi bine să ne aplecăm cu toată atenția, dacă vreți, asupra unei soluții de compromis, în așa fel încât să nu îngrădim nici posibilitatea persoanelor care sunt licențiate în alte științe decât în domeniul financiar, bancar și juridic, dar, în același timp, să avem convingerea că și aceștia din urmă, atunci când vor ajunge să conducă o bancă, vor fi apți pentru a o conduce în consonanță cu rigorile economiei de piață.

Deci nu vreau să fiu nici partizanul unor idei care, așa cum s-a subliniat aici, ar vrea să însemne un spirit de castă, dar nici nu poate să-mi fie indiferent ce soluție vom adoptă în legătură cu persoanele care vor putea ocupa astfel de funcții.

Cu permisiunea dumneavoastră, vă rog să fiți de acord ca varianta adoptată de Camera Deputaților să fie completată, după cum urmează, făcând paranteza că nici într-un caz nu poate să rămână varianta prezentată și aprobată de Senat decât cealaltă unde se vorbește de licențiați și nu de oameni care au studii superioare.

Deci, varianta pe care v-o supun atenției. Propun ca în formularea adoptată de Camera Deputaților, după cuvântul "juridice" din al patrulea rând, de jos în sus, să se adauge următoarele: "... ori în alte științe, dacă aceștia din urmă au absolvit un curs post-universitar, sau au obținut titluri de doctori în specializarea financiar-bancară".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Se pregătește domnul senator Turianu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu vă propun să sistăm discuțiile aici, pentru că s-a creat o confuzie în legătură cu textele, cum au fost discutate și cum au fost adoptate. Vreau să vă spun....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am rugămintea, dați mai jos microfoanele ca... așa...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci sugeram ideea să sistăm discuțiile aici, pentru că există o inadvertență între textul care este trecut în acest raport pe care îl mediază cele două Camere, în plen, și texul care a fost adoptat de către Senat în urma ședinței de mediere. Pentru că, în legătură cu aceste două texte, în divergență, între Camera Deputaților și Senat, Comisia de mediere a propus un text comun și acum, la Senat, se susține că a fost adoptat textul comun și nicidecum textul inițial, așa cum este trecut în material.

Ca atare, aș ruga să fie sistată discuția, să se verifice stenograma Senatului, să se vadă exact care text a fost adoptat, textul comun propus de comisia de mediere sau textul inițial pe care l-a avut Senatul.

În funcție de acest lucru se va putea vedea care dintre variante este cea mai acceptabilă.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul senator Turianu. Poate puteți să lămuriți și acest lucru.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am o rugăminte: reglați microfoanele și vorbiți în amândouă pentru că altminteri nu se aude. Este o sală cu o sonorizare puțin specială.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Deci, indiferent de soluția la care se va opri plenul Camerelor reunite, permiteți-mi o scurtă chestiune de procedură, în sensul să lămurim care este caracterul legii puse în discuție, că urmează votul după cuvântările senatorilor. Și, vă reamintesc că proiectul Legii bancare a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 4 noiembrie 1997, ca lege ordinară, în timp ce Senatul, în ședința din 22 ianuarie, l-a adoptat ca lege organică.

La ședința de mediere, comisia constituită din 7 senatori și 7 deputați a adoptat varianta Senatului, în sensul că Legea bancară este o lege organică. La dezbaterea în plen a raportului Comisiei de mediere, Camera Deputaților a respins propunerea Comisiei de mediere, menținându-și punctul de vedere inițial, în sensul că Legea bancară face parte din categoria legilor ordinare. Ca urmare, acest text alături de alte două texte rămase în divergență, urmează a fi supuse aprobării domniilor voastre astăzi, în ședința comună a celor două Camere.

Dați-mi voie să afirm că proiectul Legii bancare face parte din categoria legilor organice, în sensul art. 72 alin. 3 din Constituția României, pentru următoarele considerente: la art. 76 din proiectul de lege, în varianta adoptată de Camera Deputaților, și la art. 74 din proiectul de lege adoptat de Senat se precizează: "Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 lună la 2 ani sau cu amendă... săvârșirea de către persoanele fizice a faptelor prevăzute la Secțiunea a 3-a din Capitolul I al prezentei legi".

Pe de altă parte, la art. 72 alin. 3 din Constituția României sunt enumerate domeniile în care Parlamentul adoptă legi organice. Printre aceste domenii, potrivit textului citat, la lit. f) se menționează ca fiind de domeniul legii organice și "legile care reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora."

În consecință, dispozițiile cuprinse în art. 76 și, respectiv, art. 74 din proiecul Legii bancare, prin care se instituie "Infracțiuni și pedepse", fac ca această lege să capete alura de lege organică și, respectuos, vă rog ca să fie supuse la vot amendamentele, indiferent la formula la care vă opriți, cu sublinierea că personal voi subscrie pentru varianta adoptată de Senat, să fie votate ca o lege organică.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, la acest nr.crt. 1 din raportul care mi-a fost prezentat de Departamentul tehnic, domnul deputat Acsinte Gaspar a făcut remarca următoare: la Senat a fost adoptat textul comun propus de Comisia de mediere.

Aici, în materialul care ne-a fost nouă prezentat, apare ca adoptat la Senat textul inițial propus de Senat. În aceste condiții, rog Biroul tehnic de la Cameră și de la Senat să verifice această chestiune pentru că noi nu putem supune spre aprobare un material dacă are o hibă de această natură. (Consultări la masa prezidiului cu membrii comisiei).

Domnul senator Varujan Vosganian poate să răspundă la această chestiune.

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru că urmează două legi la care avem nevoie de o participare mai importantă și care, evident, stau în mâna dumneavoastră.

Domnul senator Varujan Vosganian. Vă rog.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Aș vrea să informez plenul celor două Camere că, în ședința de mediere, textul propus spre adoptare de comisia de mediere, cu 8 voturi pentru și 5 voturi împotrivă, a fost un text care a îmbinat textul Camerei Deputaților cu textul Senatului și care, în partea de divergență sună astfel: "Conducătorii băncii trebuie să fie licențiați și să fi lucrat cel puțin 5 ani în activitatea financiar bancară și să nu fi cauzat prin activitatea lor falimentul unei societăți comerciale".

Acesta este textul care a rezultat în urma medierii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul adoptat la Senat este cel al comisiei de mediere. La Senat, deci, s-a adoptat textul comun, propus de comisia de mediere, iar la Camera Deputaților s-a păstrat textul Camerei.

Ca atare, noi avem de ales între două texte, și vă rog frumos să fiți atenți. Este vorba de...

Deci, eu vă voi supune spre aprobare, și vă rog să fiți atenți, da?, textul Senatului, care a fost și textul inițial al comisiei de mediere și, din greșală, aici, în raportul de mediere a apărut textul inițial adoptat la Senat, ceea ce nu este corect.

Deci, textul inițial al Senatului, așa cum a spus domnul senator Varujan Vosganian, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Pe partea aceasta sunt? Nu. Deci, două voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați dacă sunt... Sunt 13 abțineri în total.

A fost adoptat textul comun, propus de comisia de mediere inițial.

La nr. crt. 2 din raport, referitor la art. 41, dacă sunt intervenții?

Domnul senator Marin Stelian. Vă rog.

 
 

Domnul Marin Stelian:

La lit.c) de la art. 41, Senatul, inclusiv comisia de mediere, a propus ca: "Influențele de curs din reevaluarea capitalului social exprimat în valută, să conducă la majorarea capitalului social".

Ce pot să vă spun eu, referitor la acest punct? De ce este necesar ca aceste diferențe, într-adevăr, să se reflecte în capitalul social exprimat în lei, reflectat în bilanț, în statut și în registrul comerțului?

Capitalul social în valută al băncilor comerciale, așa după cum știți, este vărsat în lei și în valută.

Capitalul în valută este exprimat în lei la cursul de la data vărsământului sau de la data transformării unei părți de capital în lei din capital în valută.

Avem următoarea situație la ora actuală: în capitalul social exprimat în lei, valuta este evidențiată la 300, 400, 500, 600 de lei un dolar, pe când celelalte elemente bilanțiere sunt exprimate la prețuri curente.

Îmi pun întrebarea: este normal ca acest capital social reflectat în bilanț, în statut și la registrul comerțului să nu exprime realitatea? Să nu fie exprimat în prețuri curente, respectiv la cursul de la sfârșitul anului, așa cum sunt exprimate și celelalte elemente de activ și de pasiv din bilanț? Eu zic că nu.

Domnilor,

Subevaluarea capitalului social, ca urmare a menținerii acestuia în cursuri istorice, afectează foarte mult activitatea băncii respective.

Știți dumneavoastră că potrivit unor reguli bancare, unor recomandări ale Băncii Internaționale de la Basel, raportul între capital și plasamente trebuie să fie 1 la 8, respectiv la 1 leu capital - 8 lei plasamente.

Dacă mențin capitalul la prețuri istorice, iar plasamentele în prețuri curente, normal, volumul activității în termeni reali scade..., va scădea de la perioadă la perioadă.

Avem foarte mulți indicatori bancari care se reflectă la capital: profitabilitatea, nu vorbesc... chiar expunerea băncii către o anumită firmă este limitată la maximum 20% din capital. Pe măsură ce se depreciază cursul, pe măsură ce inflația este foarte vioaie, normal, plasamentele băncii către aceeași firmă se reduc continuu.

Am avut situații nenumărate când în condițiile menținerii creditului unei firme, datorită deprecierii dolarului, acest raport, acest grad de expunere de 20% era depășit, fără ca, în realitate, să mai acorzi 1 leu credit către firma respectivă, și atunci băncile erau obligate să apeleze la garanții de la alte bănci, pentru expunere la risc.

Deci, domnilor, părerea mea este că bilanțul unei bănci comerciale trebuie să reflecte realitatea.

Nu poți ca unele elemente să le ai înscrise...

Stați, domnule Triță, că poate că vă interesează și pe dumneavoastră... (se adresează domnului Triță Făniță, care se întreține cu colegii în sală).

Nu poți ca unele elemente bilanțiere să le ai înscrise în prețuri istorice, iar altele în prețuri curente. Toată evidența, tot bilanțul trebuie să reflecte prețurile curente și, ca atare, capitalul social să reflecte realitatea.

Vă dau un singur exemplu...

Din sălă (partea dreaptă):

Nu este nevoie!

 
 

Domnul Marin Stelian:

Nu, că vreau să fiu înțeles foarte bine. Capitalul social al unei bănci X, de 200 miliarde lei, din care 500 milioane dolari. Faceți și dumneavoastră socoteala că suma de 200 miliarde lei nu-i include nici pe cei 500 milioane dolari, deși atunci când s-a constituit capitalul social în valută, acesta reprezenta numai 40% din capitalul social.

Eu de asta v-aș ruga să fiți de acord cu pct. c.

Nu știu dacă luăm și litera următoare, lit. e)...

Și lit. e)?

La lit. e) se spune că: "diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului", nu ale "patrimoniului social", ci cum este la comisia de mediere, fără "social", "... vor fi incluse în rezerve și utilizate pentru mărirea capitalului".

Domnilor,

Băncile comerciale, pentru protecția capitalului în condiții inflaționiste, așa cum v-am spus și în prima parte, o parte din capital au transformat-o în valută, și au utilizat foarte mult fondul de dezvoltare pentru construcția de clădiri, clădiri destinate activității bancare. Cum am spus eu mai înainte, o bancă înseamnă: bancher, clădiri și sistemul informațional. Aceste clădiri sunt înscrise în bilanț tot la prețuri istorice. Cele care au fost construite în 1992, la prețuri din 1992..., 1993, 1994, și actualele prețuri de piață nu mai corespund prețurilor înregistrate în evidență și în bilanț.

Mai mult, clădirile realizate acum 50 de ani, acum 100 de ani, sunt reflectate în bilanț la prețuri derizorii. Vă dau un singur exemplu...

Domnule Triță,

Lăsați-mă, că eu nu vă întrerup niciodată... (Rumoare).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog nu purtați discuții între dumneavoastră.

La subiect, vă rog...

 
 

Domnul Marin Stelian:

Clădirea unde este sediul Băncii Comerciale..., și domnul Triță o cunoaște, vis-a-vis de Universitate, așa-zis "... la coada calului"...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, la subiect.

 
 

Domnul Marin Stelian:

... este înscrisă în bilanțul Băncii Comerciale la 500 milioane lei, după reevaluarea potrivit Hotărârii nr.500, dar pentru modernizarea acestei clădiri și consolidarea ei s-au cheltuit peste 50 miliarde lei.

Trebuie reflectată în bilanț la valoarea reală? Trebuie.

Trebuie înscrisă în capitalul social valoarea reală a patrimoniului societății? Trebuie.

Aceste aspecte le-am avut în vedere la lit. e).

Camnera Deputaților și Senatul..., și ce pot să mai spun? Propunerea de amendare a fost făcută de un domn liberal.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Teculescu.

Vă rog.

Rog liderii grupurilor parlamentare...

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Eu am să compensez, vorbind foarte puțin.

Stimați colegi,

Eu susțin cele spuse de domnul Marin Stelian, dar cu următoarea precizare, pentru stenogramă: dacă nu se acceptă adăugarea la text, deci, această reevaluare a valutei care poate să constituie o dovadă a majorării de capital, să se facă în condițiile menținerii aceleiași cote de participare, precum a fost inițial.

Să nu ajungem în situația delicată ca cineva care a început o societate depunând o anumită sumă în dolari, și celălalt depunând în lei, la un curs prestabilit, la un curs stabilit la o anumită dată, prin majorarea capitalului, reevaluând dolarul, cel care a depus dolari, să aibă o altă cotă de participare, fără nici un efort de majorare.

Deci, aș vrea, pentru stenogramă, să se precizeze, că "...această reevaluare să poată constitui majorare de capital, dar fără să influențeze cota de participare la capital, inițială".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Aș propune să rămânem pe varianta Camerei Deputaților și printre argumentele aduse în această direcție aș sublinia faptul că dacă o bancă s-a înființat în România oricând, după 1990, cei care au participat la subscrierea și vărsarea capitalului social în funcție de modul în care au stabilit prin contract cote de participare, au participat cu puteri de cumpărare...

Gândiți-vă la faptul că leii noștri, sau valuta - oricare ar fi fost ea - a fost pusă pe niște poziții de echilibru atunci. Și gândiți-vă la faptul că partea care a adus lei și partea care a adus valută, indiferent de valuta respectivă, au venit cu niște proporții, de 50% și 50%, sau de alte procente, dar la valorile și la puterea de cumpărare a momentului.

Dacă de fiecare dată când inflația roade leul românesc noi procedăm așa cum propune Senatul, la reevaluare numai pentru partea de valută, înseamnă că cel care participă cu moneda națională română trebuie să vină din nou la aport zero, a celui care a depus valută..., partea care depune lei trebuie să vină mereu cu noi și noi puteri de cumpărare. Până când?

Un alt argument: această reevaluare despre care se vorbește în ideea majorării capitalului social, mie unuia, și multora dintre colegii noștri și la comisie, nu ni se pare o chestiune reală. Majorarea capitalului social al unei bănci, și subliniez: "al unei bănci", ar presupune un aport real, o altă putere a băncii respective pe piața de capital.

Dacă ceea ce este în prima fază doar o chestiune de înregistrare contabilă, o transfer și o recunosc în capitalul social, se pune următoarea întrebare: banca respectivă, care are mia de dolari din anul 1991 și astăzi spune că face în lei nu o mie sau o sută de lei, ci o mie ori 8 mii de lei, ce dă clienților ei în plus? Pentru că nu are absolut nici o putere în plus de a pune la dispoziția clientelei care se adresează băncii sume pentru a le înmulți în câmpul economic.

Pe de altă parte, când vorbim de reevaluarea bunurilor, reevaluarea patrimoniului în vederea măririi capitalului social, v-aș ruga să vă gândiți la faptul că scaunul ergonomic cumpărat de președintele băncii cu un milion lei, vin astăzi și spun, după, după ce este mai lustruit prin frecare, că el face 3 milioane lei, și în felul acesta pot proceda cu toate bunurile. Are banca respectivă capacitate de a satisface foamea de capital în plus?

Și aș încheia făcând un apel către dumneavoastră: să încercăm să gândim și românește. Să nu ne uităm la o valută, oricare ar fi ea, ca la o icoană, pe un timp nelimitat, adică în vecii vecilor...

Dacă se vorbește de majorare de capital social, atunci, indiferent de expresia bănească a primei participări, de câte ori se face majorare de capital social, la echivalențele momentului, să vină toate părțile cu un plus real de patrticipare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mă simt, după intervenția domnului Remeș, obligat să intervin.

Vedeți..., capacitatea unei bănci de a face față clienților..., expunerea băncii se calculează în funcție de capitalul social și este nostim ca o bancă înființată în anul 1997, cu același capital social în dolari ca o bancă înființată în anul 1991, să aibă o capacitate de expunere mai mare, deși are același capital social.

Tot așa cum este absurd ca unei bănci care are un capital social în dolari echivalent cu un plafon mai mare, cerut de Banca Națională, să trebuiască să mai aducă dolari, numai pentru că dolarii din anul 1991, din punct de vedere al legii noastre, nu sunt egali cu dolarii din 1988.

Eu cred că trebuie să ne asumăm bărbătește consecințele inflației și să nu riscăm astfel de amuzamente în care să ajungem să judecăm dolarii în funcție de anul în care au fost depuși.

Nu mai vorbesc de reevaluarea clădirilor, pentru că, dacă ar fi așa, am să-l rog pe domnul Remeș să cumpere astăzi o clădire cu banii din 1991 și atunci aș fi de acord cu dânsul.

Așadar, trebuie să ne asumăm inflația cu toate consecințele ei, și cu precizarea domnului Teculescu, care mi se pare foarte importantă și pe care o voi sugera domnului Isărescu, pentru a fi inclusă în Regulamentul Băncii Naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Da. Domnul senator Marin Stelian.

 
 

Domnul Marin Stelian:

S-a ridicat aici problema că prin reevaluarea capitalului social în valută s-ar schimba structura acționarilor.

Nu, domnilor. Nu s-a întâmplat la nici o societate din România și sunt norme date de Banca Națională că nu se permite... Toți au participat la aceeași dată: unul cu lei în 1992, unul cu dolari la cursul din 1992 sau cu mărci la cursul din 1992... Nu se pune problema... Se pune problema majorării capitalului social exprimat în lei în 1998 și majorarea valorii nominale a acțiunilor deținute de fiecare.

Deci, nu s-a avut în vedere ceea ce credeți dumneavoastră, niște dedesupturi, ca, într-adevăr, celor care au participat la societăți mixte..., dar avem foarte puține din acestea, aproape că nu avem, să le crească cota de participare în capitalul social, corespunzător deprecierii dolarului.

Eu n-am fost înțeles, că menținând capitalul social în prețuri istorice, la cursuri istorice, iar celelalte elemente - plasamentele la prețuri curente, activitatea băncii respective este strangulată, trebuie redusă continuu, pentru a menține acest raport între capitalul exprimat în prețuri istorice și plasamentele în prețuri curente. Adică, să ne gândim nu văzând și dezinformând lumea că: "Domnule, uite că Marin urmărește ca străinii să dețină o cotă mai mare, fără să participe cu nimic!"

Vă mulțumesc.

Din sală:

La vot, domnule președinte!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Vă voi supune spre aprobare, la art. 41, textul... Sunt două texte: este vorba de textul Camerei Deputaților, unde nu s-au adoptat cele două puncte c) și e), și textul Senatului. Eu vă supun spre aprobare, în ordinea în care le am aici, pe acest material, pe acest raport de mediere, în primul rând textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Vă rog să numărați.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră, potrivit Regulamentulului, trebuie să supuneți mai întâi spre adoptare textul comisiei de mediere, adoptat de una dintre Camere, iar textul comisiei de mediere este textul Senatului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Cei care au redactat acest material mi-au spus...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Atrăgeți-le atenția secretarilor generali să aibă grijă cum redactează...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aici scrie "textul Camerei Deputaților" și dincolo "text adoptat de Senat". Nu scrie că este textul, în același timp, al comisiei de mediere. (Discuții contradictorii în sala de ședință).

Bun. Deci, oricum, câte voturi au fost pentru? Au fost 15 voturi și cu 14 fac 29 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Trecem la vot, la textul Senatului...

Încă o dată...

Atunci oprim...

Vă rog frumos să fiți atenți!

Voi supune întâi spre aprobare textul comisiei de mediere, text care a fost adoptat la Senat. Așa este corect. În material, din păcate, lipsește această mențiune și am greșit. Deci, vă rog să fiți atenți. Este vorba de textul adoptat de Senat, în coloana 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Și aș dori să numărăm voturile împotrivă, în măsura în care sunt... Sunt 13 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 13 voturi împotrivă și 7 abțineri, a fost adoptat textul comisiei de mediere și al Senatului.

La nr. crt. 3 este vorba de caracterul legii: lege ordinară, cu caracter ordinar, adoptată la Camera Deputaților, sau lege cu caracter organic, adoptată la Senat. Textul Senatului este și al comisiei de mediere.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Deci, vă supun spre aprobare textul Senatului.

Voturi pentru?

 
 

Domnul Marin Stelian (din sală):

Păi, despre acest aspect a vorbit domnul Turianu!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare rău... Nu v-am văzut. (Domnul senator Oliviu Gherman se îndreaptă vertiginos către microfon).

Revenim. Domnul senator Oliviu Gherman.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să menționez că la această problemă a existat o intervenție, intervenția domnului senator Turianu, care a arătat motivele pentru care aproape că nici nu mai avem posibilitatea să votăm în alt sens -motivul pentru care aceasta este o lege organică-, deoarece fiind vorba de sancțiuni, un întreg capitol în care sunt introduse sancțiunile, prin Constituție, acesta intră în zona organică.

Deci, este oarecum superfluu, aproape un fel de vot convențional pentru lege organică, deoarece altfel intrăm într-un conflict chiar cu Constituția, și legea este atacabilă din acest punct de vedere.

Deci, solicit, nu pentru o dispută Senat - Cameră, dar pentru că aceasta este o prevedere constituțională, să fie votul pentru o lege organică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, mai este cineva care dorește să ia cuvântul? Nu.

Vă supun spre aprobare textul Senatului, care a fost și al comisiei de mediere, "lege cu caracter organic", la nr. crt. 3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Deci, voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și nici un vot împotrivă, a fost adoptat nr. crt. 3,textul comisiei de mediere și al Senatului.

Da. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, nu știu dacă s-a reținut, ținând seama de zumzetul care este în sală, domnul senator Marin Stelian, când și-a expus punctul de vedere la art.41, lit.e), a arătat că sunt niște erori materiale, în sensul că trebuie eliminate sintagmele "social" și "pot", iar textul urmează să sune în felul următor: "Diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve și utilizate pentru mărirea capitalului social".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci am adoptat acolo textul Comisiei de mediere, unde au dispărut aceste sintagme. Deci acesta a fost textul adoptat. Rog să se specifice, încă o dată, în stenogramă. Deci s-a adoptat și nr.crt.3.

Raportul Comisiei de mediere, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind circulația juridică a terenurilor.

Continuăm cu textele rămase în divergență între cele două Camere la proiectul de Lege privind circulația juridică a terenurilor.

La nr.crt.1 din raportul prezentat, tot așa, nu apare care este textul care a fost textul Comisiei de mediere. (Discuții cu secretarii)

La nr.crt.1, textul Comisiei de mediere a fost textul Senatului. Vi-l supun spre aprobare primul. Dacă nu trece, atunci va trebui să-l trec pe cel al Camerei.

Deci la nr.crt.1, pentru textul Comisiei de mediere inițial, care este al Senatului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu o abținere, a trecut textul din coloana trei din raport, textul Senatului.

La nr.crt.2, tot textul Senatului este al Comisiei de mediere. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Nr.crt.3, referitor la art.16, a fost tot textul Senatului propus de Comisia de mediere. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

La nr.crt.4, referitor la art.19, alin.2, tot textul Senatului a fost și al Comisiei de mediere. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Adoptat.

Raportul de mediere, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu o abținere și un vot împotrivă, a fost adoptat și acest raport de mediere.

Texte în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării (Retrimiterea textelor la comisiile de specialitate reunite ale celor două Camere.)

Textele rămase în divergență între cele două Camere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnilor deputați și senatori,

În legătură cu acest proiect de Lege de modificare a Legii arendării și în special în legătură cu textele rămase în divergență, urmând a fi soluționate de plenul celor două Camere, vreau să vă reamintesc că, în ședința comună anterioară, fiind supuse, pe rând, la vot varianta propusă de Comisia de mediere și adoptată de Senat, de eliminare a textului referitor la textul Camerei Deputaților privind contractul de subarendare, textul Senatului nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică.

Președintele de ședință, în mod corect, a supus la vot textul Camerei Deputaților. Nici în această situație, textul propus nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru o lege organică și, atunci, s-a mers pe ideea că, ori de câte ori se dezbat în ședință comună textele aflate în divergență, trebuie să se ajungă la un text unic, care poate să fie fie textul Senatului, fie textul adoptat de Camera Deputaților, fie aprobarea unui text de compromis, care să dea satisfacție ambelor Camere. În acest sens, cele două comisii ale Camerei Deputaților și Senatului au fost desemnate ca să găsească soluția de compromis.

Fiecare dintre dumneavoastră ați primit o notă semnată de cei doi președinți de comisii și unde ni se sugerează să se meargă pe textul Camerei Deputaților. Acest lucru nu mai este posibil, pentru că acest text a căzut. Ceea ce puteau să facă cele două comisii era să vină cu un text de compromis.

În atare împrejurare, întrucât ambele texte nu au întrunit numărul de voturi necesare, ele se consideră a fi eliminate din lege, legea urmând să fie reamenajată prin eliminarea acestor texte. Deci nici măcar nu se mai poate da un vot, din nou, asupra acestor texte, în forma în care ele au fost deja votate în ședința anterioară.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Cristian Dumitrescu, după care urmează domnul deputat Gheorghe Cristea.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne găsim într-una din acele situații speciale, când există riscul ca, pe baza unui vot pe care îl dăm în Camerele reunite, să dispară, din textul unei legi, un anumit articol sau un anumit capitol, chiar. Riscul este minor, atunci când textul în divergență nu afectează, să spunem, structura, filozofia sau conținutul, fondul legii. Riscul devine major, atunci când, prin eliminarea unui articol sau unui capitol, în acest fel, dispare însăși substanța legii și, practic, legea rămâne fără obiect. Din fericire, nu ne găsim în această situație acum, dar Senatul și Camera Deputaților, Parlamentul, în înțelepciunea sa, acolo unde legea, legiuitorul nu a dispus, a găsit această modalitate, această măsură, această posibilitate care, practic, devine cutumă, după ce ea a fost folosită prima oară și a fost realizată, această procedură, în cadrul Legii pentru organizarea Serviciului de Informații Externe. Și atunci s-a hotărât, la nivelul Birourilor permanente reunite ale celor două Camere și, bineînțeles, cu acceptul parlamentarilor, să se realizeze această procedură, prin care comisiile de specialitate să cadă de acord asupra unui text.

Până aici, procedura a fost îndeplinită și nu a fost contestată nici de domnul deputat Gaspar. În momentul, însă, în care domnia sa a intervenit, a făcut referire la o situație. Spune că nu putem să adoptăm nici textul Camerei, pentru că el nu a întrunit numărul de voturi, nici textul Senatului, pentru că nu a întrunit numărul de voturi și, prin procedură, el a fost eliminat. Cu totul de acord.

Problema este că noi trebuie să adoptăm un text ca un amendament care să vină din partea celor două comisii. Niciodată, nicăieri și nici într-un fel, noi nu putem să eliminăm posibilitatea ca cele două comisii să propună ca text unul din cele două texte. Nu este împotriva legii, pentru că noi, astfel, am eliminat, practic, un amendament. Noi trebuie să privim textul propus de cele două comisii ca fiind un nou amendament sau un nou text, fără să facem direct, în material, referire la textul respectiv. Eu cred că se îngrădește foarte mult posibilitatea de acțiune a Parlamentului dacă eliminăm acest text sau putem să cădem în formalism, să spunem, schimbăm o virgulă, sau o literă, sau un cuvânt în textul fie al Camerei, fie al Senatului, spunem că este amendamentul comisiei și îl trecem ca atare. Deci, pentru acest motiv de formalism, cred că noi nu putem să renunțăm la posibilitatea și dreptul, pe care noi l-am acordat comisiilor, de a propune, din nou, unul din cele două texte, ceea ce ar însemna, practic, un amendament. Noi, în fapt, am respins un text al Camerei și un text al Senatului, dar, în drept, noi avem posibilitatea să adoptăm un text care să fie similar cu acesta. Este o chestiune de dispută parlamentară sau, dacă vreți, de drept parlamentar, însă ne reduce foarte mult, în viitor, posibilitatea de acțiune sau cădem în formalism, schimbând două cuvinte, ca să nu mai fie textele identice. Dacă am acceptat această procedură și Parlamentul, în înțelepciunea sa, a convenit că aceasta este singura posibilitate pentru a elimina o lacună acolo unde, practic, ar fi foarte dificil de găsit o altă modalitate de a discerne, cred că putem să interpretăm lucrurile așa cum vi le-am prezentat eu și să susținem unul din cele două texte, în cazul de față, așa cum s-a convenit la nivelul celor două comisii, textul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, după care o să-i dau cuvântul domnului deputat Cristea.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule vicepreședinte,

În momentul în care se vorbește despre un text de compromis, nu mai înseamnă același text. Comisia a venit să ne propună același text! Or, textul de compromis însemna o îmbinare, o găsire a unei soluții care să avantajeze ambele Camere!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Cristea.

(Nu este)

Domnul senator Apostolache.

Îmi pare rău, trebuie să dau cuvântul în ordinea în care s-au înscris la cuvânt. Vă rog să așteptați. (Se adresează domnului deputat Dumitru Bălăeț, care insistă să i se dea cuvântul)

Deci domnul senator Apostolache.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să remarc că, în practica parlamentară, nu am mai întâlnit așa ceva, respectiv un text în divergență, care nu a întrunit numărul de voturi, să se reia în altă ședință. Or, conform tuturor uzanțelor, textul trebuia considerat eliminat și legea se trimitea spre promulgare fără acesta.

Președintele, constatând că legea este șchioapă, așa cum s-au pronunțat o serie din reprezentanții puterii, în ședința trecută, o returna Parlamentului, așa cum, de altfel, a mai procedat și în alte situații. Acum, asistăm la încercarea de a rezolva pe căi total neregulamentare o modificare a unei legi, care s-a dorit, cândva, dezbătută și în procedură de urgență, dovadă că Parlamentul acceptă subordonarea față de Guvern, care i-a fost impusă până acum.

Aștept un răspuns, din partea celor care conduc ședința, în baza cărui Regulament au repus pe ordinea de zi aceste texte care nu au întrunit numărul de voturi în ședința trecută.

În al doilea rând, așa cum s-a mai afirmat și la dezbaterile din ședința anterioară, subarendarea nu poate face obiectul acestei legi, întrucât aceasta constituie cu totul altă instituție. A accepta prevederile art.25, conform căruia contractelor de subarendare, încheiate potrivit prezentei legi, le sunt aplicate dispozițiile din lege privind încheierea, înregistrarea și executarea contractului de arendare, ar însemna să dovedim și noi, parlamentarii, aceeași superficialitate cu care a abordat Guvernul această problemă impusă, de altfel, prin programul ASAL. S-a afirmat că, prin această modificare, se urmărește o armonizare cu legislația comunitară. Or, domnilor, a adopta o asemenea prevedere, în această lege, nu numai că nu se realizează o armonizare, ci, pur și simplu, ne facem de râs.

În al treilea rând, vă reamintesc că, în urmă cu câteva zile, domnul prim-ministru Victor Ciorbea, în mass-media, a susținut un așa-zis "program de guvernare sută la sută românesc". Această cerință a subarendării vă reamintesc că a fost impusă de Fondul Monetar Internațional. Acum, dacă votăm menținerea subarendării, înseamnă că ne pronunțăm împotriva programului românesc și devenim noi, parlamentarii, supușii domnului Thomson, mai ales acum, când domnia sa se află în țară, iar domnul Ciorbea s-a decis să fie din ce în ce mai bărbat. Mai prim-ministru!

Nu doresc să mai fac referire la faptul că subarendarea este total nepotrivită pentru această perioadă pe care o traversează agricultura românească. Totuși, trebuie să-mi exprim surprinderea față de susținerea pe care a făcut-o domnul președinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, în ședința trecută, în sensul că, prin această modificare a legii, se are în vedere nu numai posibilitatea subarendării terenurilor, ci și a unor bunuri, respectiv utilaje. Mă văd nevoit să-l contrazic, pentru că utilajele pot face obiectul închirierii, subînchirierii, în timp ce arenda și subarendarea are în vedere, în primul rând, terenurile. Or, domnia sa, care, între timp, a devenit un specialist în ulei, nu cunoaște că nu are nici o problemă în a închiria o presă de ulei! Din nefericire, nu realizează că prin arendare, subarendare, vânzarea terenurilor, inclusiv persoanelor de naționalitate română cu domiciliul în străinătate, în condițiile în care producătorul român nu dispune de capital și de nici un sprijin din partea statului, nu facem decât să-l omorâm pe acesta și să dăm posibilitatea firmelor transnaționale să dețină monopolul anumitor produse.

Ca atare, vă rog, stimați colegi, să votați varianta Senatului, dacă se va ajunge să încălcăm Regulamentele noastre și vom repeta votul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu, pentru a vă da răspunsul.

Vă rog.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Eu doresc să vă dau pe loc acest răspuns, domnule senator Apostolache.

În primul rând, dacă era să respectăm procedurile, urma ca dumneavoastră să invocați acest motiv procedural atunci când am votat ordinea de zi. Ordinea de zi a fost adoptată, deci acest punct a fost introdus pe ordinea de zi, conform Regulamentului, la propunerea Birourilor permanente ale celor două Camere, când a fost pregătită ședința, și adoptat, în cadrul ordinii de zi votată de către plen.

În ceea ce privește procedura, dumneavoastră știți foarte bine că izvor în dreptul parlamentar, în afară de Regulament, în afară de Constituție și în afară de alte legi care ne conduc activitatea, îl reprezintă și cutuma. Or, noi am introdus și... aici am apreciat și cred că toată lumea trebuie să aprecieze înțelepciunea Parlamentului, atunci când, pentru o situație pe care legiuitorul nu o prevăzuse, cum a fost cea care s-a produs atunci când am avut texte în divergență la Legea de organizare a Serviciului de Informații Externe și inclusiv la acest text de lege. Și, atunci, Parlamentul, la propunerea Birourilor permanente, a găsit această modalitate, care a fost acceptată, a fost validată, pentru că am adoptat un text de lege, în această bază, respectiv modificarea textului de lege legat de proiectul de Lege pentru organizarea Serviciului Român de Informații Externe. Ne aflăm în aceeași situație, a invoca, acum... deja, mai ales că este un lucru pozitiv, un lucru bun că s-a găsit o soluție pentru astfel de situații, mi se pare că este puțin forțat, în sensul de a obstrucționa dezbaterea proiectului de lege aflat în discuție.

În ceea ce privește fondul, pe fond există două curente, două teze. Este teza pe care a susținut-o domnul deputat Gaspar, potrivit căreia textul trebuie să fie un text de compromis, ceea ce, deja, excede, dacă vreți, procedura pe care noi am discutat-o, pentru că noi am mandatat Comisiile reunite să ne propună un text. Deci a spune că este un text de compromis deja presupune o obligativitatea ca cele două comisii, din textele respective, să facă un text comun, care să conțină elemente din ambele propuneri. Or, noi am lăsat libertatea, așa cum este normal, comisiilor de specialitate, fiind abilitate, ca structuri specializate în procesul legislativ, pe domeniile respective, să ne propună textul. Deci teza a doua este teza pe care am avut onoarea să o susțin, în calitate personală, și de la microfonul Parlamentului, aceea potrivit căreia, prin text, se înțelege orice text ca venind sub formă de amendament, așa cum, în procedura normală, de câte ori am avut astfel de situații și am trimis la comisie pentru reformularea unui text, am primit această solicitare.

Eu cred că suntem într-o problemă de interpretare juridică foarte sensibilă și foarte, cum să vă spun eu, specioasă care, vă spun, în formula aceasta, cum să vă spun, susținută de domnul deputat Gaspar, ar însemna că, dacă schimbăm, în textul uneia din Camere, o virgulă sau un cuvânt, practic, venim cu un alt text, pentru că așa este în lege și atunci am putea să-l votăm. Or, aceasta ar însemna, în opinia mea și a acelora care susțin această teză, formalism.

Sigur că putem să solicităm comisiilor acest lucru și să facă această modificare, pentru că, de fapt, și aici este foarte clar, avem teza care susține subarendarea și teza care nu susține subarendarea. Ce compromis poate să fie între două texte? Unul spune da, unul spune nu. Este foarte clar. Deci nu putem să găsim un compromis, o struțocămilă, între arendare și subarendare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă propun următorul lucru. Pentru că eu nu am, aici, posibilitatea să vă supun spre aprobare un text sau alt text propus de cele două comisii reunite, pentru că ar fi trebuit să ni se propună acest, eu vreau să vă fac următoarea propunere: să retrimitem acest raport de mediere la cele două comisii care, reunite, să ne transmită un alt raport de mediere, cu semnătura lor, așa cum hotărâseră Birourile permanente. Și acest lucru vreau să vi-l supun la vot, pentru că aici vom vorbi încă două ore și nu cred că vom putea să ajungem la vreo concluzie.

Deci eu vreau să vă supun la vot această propunere făcută și de domnul senator Dumitrescu, să retrimitem celor două comisii reunite.

Voturi pentru?

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Dacă s-a votat ca ordine de zi, nu se poate, nu avem de ce!

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu ne lasă Regulamentul!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stați puțin. Este o chestiune de procedură...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnul vicepreședinte, ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Propunerea dumneavoastră trebuie comentată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu v-am dat cuvântul. Vă rog foarte mult, când vreți să vorbiți la microfon, ...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Am cerut.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mi-ați cerut cuvântul, așteptați să vă dau eu cuvântul. Și, oricum, nu erați dumneavoastră la rând, era domnul senator Turianu, după care sunteți dumneavoastră. Eu am o listă cu cei care s-au înscris la cuvânt.

Deci domnul senator Turianu.

Vă rog frumos păstrați liniștea și păstrați ordinea în sală! Vă rog frumos să păstrăm și liniștea, ca să putem să auzim ce vorbesc cei de la microfon.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este o chestiune de procedură, care are prioritate și cer respectuos îngăduința de a fi supusă, în prealabil, discuției, înainte de a se proceda la vot, și am primit îngăduința de a vorbi. Am adus o probă prin care cred că reușesc să vă lămuresc cum stau, exact, lucrurile, în legătură cu această lege buclucașă, chiar dacă proba, "Monitorul Oficial al României"- Partea a II-a, dintr-o greșeală, mi-a fost udată, cu un pahar de apă, de domnul coleg Triță Făniță.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Felul în care au fost supuse votului Camerelor reunite ale Parlamentului, în ziua de 24 noiembrie 1997, textele în divergență la Legea pentru modificarea și completarea Legii arendării, ridică o problemă de procedură, peste care nu putem trece decât în cazul în care noi, parlamentarii, am accepta, prin absurd, că ne-am putea desfășura activitatea în dezacord cu prevederile Constituției României și cu prevederile propriului nostru Regulament al ședințelor comune. În ce anume constă abaterea de la aceste norme? În aceea că, cele două variante în divergență din raportul de mediere au fost supuse votului plenului reunit al celor două Camere în absența cvorumului (Rumoare), cum am avut cinstea să vă sesizez data trecută. Vă reamintesc, că la vot ar fi trebuit să fie prezenți 243 de parlamentari. În realitate, așa cum v-am atenționat, cu toată seriozitatea, chiar în acel moment, în sală, erau prezenți doar 230 de parlamentari, adică cu 13 voturi sub cvorum.

 
 

Probă: "Monitorul Oficial al României"- Partea a II-a nr.21l, pag.14: "Domnul Petre Roman: Vă mulțumesc, stimați colegi. Îmi pare rău, dar luările de cuvânt au luat sfârșit, în conformitate cu votul tuturor. Vă propun să trecem la vot. Vă reamintesc că este o lege organică și sunt necesare minimum 243 de voturi. Supun la vot eliminarea propusă de Comisia de mediere și adoptată de Senat. Cine este pentru eliminare? 136 de voturi pentru eliminare. Voturi împotrivă? Împotriva eliminării - 82 de voturi. (Aplauze) Degeaba, că nu s-a obținut nimic. Abțineri? Două abțineri".

Or, 136 de voturi pentru, plus 89 voturi contra, plus 5 abțineri, fac 230 de voturi și tot atâți parlamentari prezenți în sală, adică cu 13 sub cvorum.

În pofida avertismentului respectiv, s-a trecut la vot, s-au propus mai multe variante - îmi aduc aminte și o Comisie de mediere la mediere, nu este posibil așa ceva! De aceea, noi, în Birourile permanente fiind reuniți, am ajuns la concluzia că noi ne aflăm astăzi exact în faza în care ne aflam la 24 noiembrie.

Domnilor,

Să supunem cele două variante, ale Senatului și Camerei Deputaților, la vot. Aceasta este problema cu cvorumul de ședință.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnilor președinți de ședință,

Stimați senatori și deputați,

Eu mulțumesc domnului Turianu că a vorbit înaintea mea și că mi-a luat mare parte obiectul propriei mele cuvântări.

Așa este situația și noi trebuie să ne conformăm unor proceduri legale juridic și conforme regulamentelor noastre.

În situația de față, ne aflăm în fața celor două variante - ale Camerei Deputaților și Senatului - și dacă vrem să mergem înainte, nu trebuie să admitem întoarcerea la comisiile de specialitate, cum a propus domnul președinte de ședință, ci, cel mult să rămânem la Comisia de mediere care a fost aleasă de către cele două Camere, și ea să ne propună o variantă de compromis.

Dar, domnilor, vă atrag atenția că aici nu există variantă de compromis. Ori mergem pe varianta Senatului, și părerea mea este că aceasta este varianta cea bună, pe care trebuie să o adoptăm noi, ori mergem pe varianta Camerei Deputaților, și atunci problema în divergență este o problemă de fond. Este de o importanță covârșitoare în dezvoltarea de viitor a agriculturii noastre. Nu poate fi obiectul unei singure formațiuni politice în nici un fel, ci a Parlamentului nostru în ansamblu. Pentru că, dacă admitem subarendarea, ajungem într-o anumită direcție la anumite aspecte. Iar dacă mergem pe varianta Senatului, mergem, după părerea mea, în mod corect către o agricultură românească în care, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat - depinde tot de noi cum vom sprijini prin alte legi - vom ajunge la o clasă de fermieri români, competitivă și bună pentru o economie de piață corectă și care să ducă la scăderea prețurilor de producție în agricultură.

Dacă vom merge pe varianta Camerei Deputaților, vom ajunge la o clasă de arendași, în care cea mai mare parte dintre aceștia vor fi arendași proveniți din parazitism, din afaceri cu pământul, și nu dintr-o producție reală a pământului.

De aceea, dacă vom merge să rediscutăm problema, eu propun să rediscutăm într-adevăr problema de fond și să o rezolvăm ca atare, între cele două variante. Nu există soluții de compromis.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar - este o chestiune de procedură. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnul senator Turianu a venit aici și ne-a prezentat niște calcule pe care le-a făcut în legătură cu cvorumul din ședința anterioară, însă dânsul trebuia să se refere la articolul din regulament care spune următorul lucru: "În timpul ședințelor, președinții grupurilor parlamentare pot cere președintelui ședinței comune verificarea întrunirii cvorumului. Președintele ședinței comune va decide dacă acest lucru este necesar."

S-a cerut verificarea cvorumului de președintele grupului PNȚCD? Nu s-a cerut.

"În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor".

A făcut acest lucru domnul Petre Roman? Nu l-a făcut.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Dumitrașcu.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Onorat prezidiu,

Domnilor colegi,

Părerea mea este că ne aflăm în fața unei probleme simple, și ca formă și ca fond.

În primul rând, nu este prima dată, nu este nici ultima oară când votez articole, votez chiar legi în viziunea Camerei Deputaților. Așadar, orgoliul este, după părerea mea, principala cauză a unora dintre încurcăturile de aici. Socot că cel mai teribil orgoliu este lipsa de orgoliu.

Așadar, chiar formula pe care va trebui s-o găsească un Parlament mai deștept decât noi, un Parlament care va veni, va fi aceea de a se evita să se pună în discuție formula Senatului sau formula Camerei Deputaților, cu aceste cuvinte; să se găsească altfel. Altminteri, repet: se nasc orgolii de care nu avem nevoie.

În al doilea rând, fără îndoială, nu este prima dată când devin liberal.

În anul 1908, domnilor, după 1907, legile care s-au dat privitoare la arendare de pământ pentru țărani, n-au fost legi de subarendare. (Animozitate în partea dreaptă a sălii.)

Onorat auditoriu,

Știu mai bine istoria decât domniile voastre, îmi pare rău.

Domnilor, legea este așa: deci, sunt texte aflate în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării.

Eu zic să ne gândim la o altă lege - a subarendării. Deocamdată, fiind la Legea arendării și vorbind despre arendare, în această situație, fără îndoială că un compromis nu se poate face. Există compromisuri și compromisuri. Există compromisuri morale extraordinare, dar între două forme - între foc și apă - nu există compromis decât sinuciderea celor două forme. Deci, nu este vorba de compromis.

Se pune în discuție eliminarea textelor votate în Camera Deputaților și a fost adoptată această idee de către Comisia de mediere prin eliminarea formei subarendării.

Din sală (din partea dreaptă):

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor, nu este vorba de timp aici. Ci este vorba de a găsi soluția cea mai bună, de a trece la a vota forma care ni s-a propus și care este firească, expresia unei Comisii de mediere, în care credem și noi și dumneavoastră. Ba, aș putea să spun că noi credem cu toții - nu există noi și dumneavoastră. Este forma de mediere între două păreri și a ajuns să fie adoptată una. De ce să nu fim de acord cu această comisie de mediere, comisie care îi reprezintă, ca așezare în spațiu, pe unii care sunt mai în centrul orașului, într-o clădire mai veche, și pe unii care sunt într-o clădire mai nouă? Aceasta fiind singura diferență, la urma urmei.

Onorat auditoriu,

Părerea mea este firescul, adică trecerea la vot pentru adoptarea variantei pe care ne-o propune comisia de mediere. A căuta întoarceri către alte comisii arată nu o excesiv de bunăvoință din partea noastră, nu o excesiv de bună dorință de a vota o lege, ci de a o întârzia.

Domnilor, vă aduc la cunoștință că este jumătatea lunii februarie. Așteptăm din nou aprilie ca să votăm Legea arendării? În aprilie? Păi, în aprilie nu mai avem de ce să o facem. S-o facem acum pentru a fi utilă țăranilor și pământului, pentru că acestea sunt cele două realități fundamentale ale acestei legi. Acestea sunt cele două condiții fundamentale ale existenței poporului român, în pofida Fondului Proprietății de Stat.

Deci, ideea fundamentală este rugămintea mea, rugămintea firească de a trece la vot textul pe care Comisiile de mediere din ambele Camere ni l-au propus. Textul este de eliminare a celor două articole. Atât și nimic mai mult.

Vă mulțumesc frumos.

Așadar, pace și prietenie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian.

Vă rog frumos să faceți liniște, pentru ca să-i ascultăm pe toți cei care s-au înscris la cuvânt.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor deputat și doamnelor senator,

Domnilor deputați, domnilor senatori,

În primul rând, mulțumesc celor care au avut o anumită reacție, pentru că aceasta arată interesul pe care dânșii îl manifestă față de o problemă care este importantă, și anume: dacă noi lucrăm în spiritul unor proceduri clar codificate în regulamentele noastre sau lucrăm potrivit unei cutume nefaste, care începe să se impună, aceea de a etala la rangul de procedură regulamentară un anumit voluntarism și un anumit arbitrar.

Nu cred că putem merge pe linia acelei soluții pe care a indicat-o domnul Cristian Dumitrescu, din următoarele considerente: în ceea ce privește procesul de legiferare, el parcurge mai multe etape. Este o etapă a examinării unor proiecte de lege în comisii, și după ce comisiile și-au exercitat competențele regulamentare, se ajunge în plenul Camerei. Odată legea adoptată într-o Cameră, se trimite la cealaltă. Fiind posibile deosebiri între soluțiile adoptate de o Cameră și alta, potrivit regulamentelor, se instituie Comisia de mediere.

Problematica Comisiei de mediere și în general a stadiului de legiferare reprezentat de această verigă - Comisia de mediere, este reglementată în două părți: în regulamentul Camerei Deputaților și în mod similar în regulamentul Senatului și în regulamentul ședințelor comune.

În regulamentul Camerei Deputaților, la art.75 se stipulează faptul că: "Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condițiile art.74, precum și în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului, în termenul stabilit".

Dacă dezbaterea textelor în urma examinării rapoartelor de mediere în cele două Camere se soldează cu texte neînsușite pe baza raportului Comisiei de mediere, lucrurile se dezbat în plen. Există o competență a plenului. Plenul poate să examineze aceste soluții pe care le-a conținut raportul Comisiei de mediere, pe care le-a conținut varianta uneia sau alteia dintre Camere.

Firesc ar fi ca în această fază, dacă au rămas anumite texte în divergență, să existe un dialog, o conlucrare în care să-și poată spune părerea și membrii Comisiei de mediere sau președintele Comisiei de mediere și președinții celor două comisii care au analizat în fond în una și în alta dintre Camere textul respectiv. Și se încearcă explorarea unei soluții: aducerea ei în discuția plenului. Aici, eu cred că există o anumită similitune de procedură care ar putea să fie avută în vedere, în sensul unei dezbateri aici, nu în comisii, similară cu acele cazuri în care există legi ce se dezbat și se aprobă în plenul Camerelor reunite, cum este, de exemplu, discutarea și aprobarea Legii bugetului, a bugetului asigurărilor sociale etc.

Deci, din acest punct de vedere, după ce a fost încheiată operațiunea legată de activitatea Comisiei de mediere și după ce s-a discutat în plen, este absolut nelogic și arbitrar să credem că lucrurile trebuie trimise la o fază anterioară de legiferare, și anume când aveau competențe comisiile care au analizat în fond în una sau alta din Camere problema respectivă.

De aceea, mie mi se pare că nu putem fi de acord cu această soluție de retrimitere la comisiile sesizate în fond, pentru că în aceste împrejurări procesul de legiferare nu mai are nici un fel de coerență și se amestecă, se reiau și se depășesc niște faze anterioare care au fost parcurse.

Să presupunem că se întâmplă lucrurile în felul în care ne găsim noi acum. Se trimite proiectul de lege, așa cum a rezultat el, pentru că în ședința plenară cele două Camere n-au putut degaja o concluzie, se trimite la președintele republicii, spre promulgare. Președintele republicii, care va expertiza cu consilierii domniei sale proiectul de lege, dacă va constata că nu există logică în ceea ce privește anumite prevederi, nu are decât să îl retrimită, cu un mesaj de reexaminare, identificând exact problema care trebuie să constituie obiectul reexaminării.

Aceasta este procedura care trebuie urmată, nu ceea ce fac unii din Biroul permanent sau mai mulți din Birourile permanente ale actualelor Camere, care cred că dânșii pot să impună anumite modalități de rezolvare a problemelor, deasupra dispozițiilor regulamentare. Să terminăm odată cu acest arbitrar și cu acest voluntarism care pot să ducă la ruină viața parlamentară în România.

 
Mesajul Parlamentului României adresat Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversării a 150 de ani de la începutul Revoluției din 1848 în Franța.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu sunt într-o situație puțin dificilă în momentul de față, pentru că noi am votat o anumită ordine de zi și avem un punct de pe ordinea de zi care se referă la un: "Mesaj al Parlamentului României adresat Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversării a 150 de ani de la începutul Revoluției din 1848 din Franța."

Și eu vă rog să îmi permiteți, pentru că timpul s-ar putea să ne ducă la oprirea lucrărilor, să citim acest mesaj care se află pe ordinea de zi la pct.10, și care se leagă de o anumită dată pe care nu o vom mai putea atinge, 25 februarie, și vrem să ajungă acest mesaj în Parlamentul Franței înainte de această dată.

Deci, eu vă rog să-mi permiteți să citim acest mesaj acum, în fața Parlamentului nostru, pentru ca să-l putem trimite colegilor din Senatul și Adunarea Națională ale Republicii Franceze, și continuăm dezbaterile, urmând să vedem dacă mai avem timp astăzi să supunem la vot sau nu.

Deci, eu vă cer un vot pentru acest lucru.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului României, să citească acest mesaj.

 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mesajul Parlamentului României adresat Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversării Revoluției franceze de la 1848:

Aniversarea unui secol și jumătate de la Revoluția franceză din anul 1848 constituie un moment remarcabil pentru poporul francez, dar și pentru popoarele europene implicate în procesul revoluționar petrecut la mijlocul secolului trecut.

Pentru prima oară, grație idealurilor revoluționarilor europeni, noțiunea geografică de Europa devine una politică, cu urmări extraordinar de favorabile pentru evoluția continentului nostru.

Revoluția franceză din acel an a avut un efect politic major pe plan continental, veștile răspândindu-se cu repeziciune, iar regimurile absolutiste prăbușindu-se rând pe rând. Știrile au ajuns și pe teritoriul Țărilor Române, unde impactul evenimentelor din februarie a fost unul cu totul deosebit. "Mărita revoluție", cum a fost numită în presa românească, a generat o stare revoluționară endemică, invocarea Franței și a modelului ei devenind cotidian.

Parlamentul României democratice consideră momentul aniversar ocazia binevenită de a rememora participarea, alături de lumea Parisului, a tinerilor români Nicolae Bălcescu, Dimitrie și Ion Brătianu, C.A. Rossetti și alții aflați la studii în capitala Franței pe baricadele revoluției, într-un gest de admirabilă solidaritate specifică elitelor tinerei Europe.

Evenimentele din februarie 1848 din Franța au avut consecințe pozitive asupra declanșării, câteva săptămâni mai târziu, a revoluției române. Atașându-se mobilizatoarei doctrine revoluționare, rezumate în triada simbolică "Libertate, egalitate, fraternitate" și adoptând ca simbol în Transilvania drapelul în culorile Franței, stabilind legături directe cu noul Guvern francez, revoluționarii români din cele patru provincii aflate sub dominație străină au configurat granița estică a revoluției europene.

Momentul avea să inspire generații întregi de oameni politici, contribuind la victoria ideii de unitate națională, a constituționalismului și parlamentarismului modern, european, pe teritoriul Țărilor Române.

Conducătorii români educați în spirit francez, prieteni cu Lamartine, Ledru Rolin, Jules Michelet, Edgar Quinet le-au admirat înfăptuirile, le-au urmat pilda, militând pentru idealurile comune europene.

Coeziunea intelectualilor europeni, dezideratul unei Europe democratice, a servit idealului acțiunii politice comune, în spiritul manifesului din 7 martie, adresat popoarelor Europei. Românii au răspuns cu entuziasm acestei chemări. Iar colaborarea din 1848 cu Revoluția franceză a constituit premisa sprijinului acordat la 1859 și 1918 românilor în constituirea statului național român modern.

Evocarea comemorativă a evenimentelor epocale ale revoluției europene pașoptiste a căror origine, ca de atâtea ori în revoluția ideilor și programelor reformist-democratice continentale, a avut loc în Franța, patria luminismului european, oferă Parlamentului României prilejul fericit al exprimării unui cordial salut in memoriam Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze.

Sub semnul acestei aniversări istorice, care a consolidat și favorizat comunitatea destinului popoarelor și țărilor noastre în aspirația lor pentru pace, libertate, democrație și comuniune europeană, ne exprimăm speranța ca viitorul relațiilor noastre politice, economice și culturale să legitimeze premisele istorice, să împlinească proiectele contemporane și să augmenteze neșansele desăvârșirii idealului comun al Europei unite.

Acest mesaj a fost adoptat de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 19 februarie 1998.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Avem încă trei înscrieri pentru luări la cuvânt și este ora 12,28. Ne cam apropiem de ora de încheiere.

Îi voi da cuvântul domnului deputat Adrian Vilău.

 
 

Domnul Ioan Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este bine că facem adesea uz de procedură, dar în situția de față, personal, cred că este vorba mai degrabă de un abuz de procedură, decât de un uz de procedură.

Este clar că în spatele acestei chestiuni procedurale se ascunde o voință politică pe care și-a manifestat-o PDSR-ul, PRM-ul, și anume de a nu fi de acord cu subarendarea.

Partidul Democrat s-a pronunțat și a spus că suntem de acord cu acest principiu, nu pentru că el este expresia unei voințe politice, ci pentru că el este expresia unui cod civil pe care, și spun aceasta domnului Dumitrașcu, nu trebuie să-l reinventăm acum, pentru că a făcut-o Napoleon în urmă cu foarte mult timp.

Domnule președinte,

Interpretând corect regulamentul, atât cel comun, cât cel al Camerelor, nu rezultă de niciunde că, atunci când se reîntâlnesc Comisiile de mediere, nu pot veni cu o propunere care a fost trecută prin una din cele două Camere.

Deci, în condițiile în care veți supune la vot, și vă cer și eu acest lucru - ca să fie retrimisă Comisiei de mediere această formulă legislativă pe care ne-am propus-o, eu îi rog pe colegii din Comisia de mediere să mediteze dacă mențin sau nu această formulă, dar de niciunde nu rezultă că viitoarea propunere nu poate să fie identică cu cea care s-a făcut. Altfel, ajungem la tertipuri de virgulă, de prepoziție, de conjuncție, care de fapt nu fac altceva decât să blocheze activitatea parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Turianu, după care vă voi supune la vot solicitările făcute aici.

Vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Mă văd obligat să continui discutarea chestiunii procedurale, nu pentru faptul că mi s-a reproșat de un coleg deputat că atunci, la vremea respectivă, în calitate de vicelider al grupului parlamentar PNȚCD nu am spus nimic de la acest microfon.

Și, cum juriștii aceasta trebuie să facă, trebuie să meargă la probe. Iar merg la probe. Monitorul Oficial nr.211, pag.20. Spuneam la vremea respectivă "Nu are rost să vă certați, aceasta este chestiunea la care se referea domnul deputat Popescu. Noi nu avem cvorumul de ședință, domnilor!" - spuneam la data respectivă. Adică noi, neavând cvorumul de ședință, putem să votăm până mâine; nu se poate face o supramediere în nici un caz. Nu comentez în nici un fel rezultatul voturilor care ar fi fost ele. Este de neluat în seamă. Ca să fiu mai clar, stimați colegi, acel vot este nul de drept. Dacă îl îmbrățișăm, înseamnă într-adevăr să nesocotim cu bunăștiință legea fundamentală a țării, precum și Regulamentul ședințelor reunite ale celor două Camere. Trecându-se peste toate regulile procedurale, dacă îmi aduc bine aminte, și dumneavoastră cred că la fel, s-a ajuns până acolo încât să se propună aberația unei medieri la mediere, adică o dublură a primei și unicei comisii de mediere care poate să existe în raport de regulamentul celor două Camere.

Faptul că membrii Comisiei de mediere nu au reușit să se pună de acord asupra textelor în discuție nu trebuie să ne sperie. Este o situație normală și este datoria Camerelor reunite să se pronunțe, firește, cu condiția întrunirii cvorumului asupra punctelor rămase în divergență.

Suntem, desigur, în prezența unei legi organice și, pentru a nu greși a doua oară, eu v-aș ruga ca acest proiect de lege să încuviințați, mai înainte ca domnul președinte de ședință să facă un lucru elementar, înainte de a se întâmpla ce s-a întâmplat data trecută, să verifice dacă este cvorumul de ședință.

Dacă nu este cvorumul de ședință, cele două texte în divergență să meargă nu la o comisie supra de mediere, ci la comisiile noastre de mediere, ale Senatului și Camerei Deputaților, care să facă textul pe care să-l acceptați toată lumea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să-i mulțumim domnului senator.

Eu vă supun în primul rând, spre aprobare, având în vedere că s-a discutat foarte mult pe chestiuni de procedură, trimiterea la comisia de mediere, propunere care a fost susținută de mai mulți colegi, pentru a se reveni cu un alt text într-o ședință ulterioară.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Și în Regulamentul Senatului, și în Regulamentul Camerei Deputaților, există această prevedere: "Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului". Deci, este clar, comisia nu mai există. Comisia s-a dizolvat.

O voce din sală:

"Activitatea" ....

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Ce înseamnă că "activitatea a încetat"? Vreți acum s-o reînviați pentru aceeași activitate?

Nu, domnilor, dumneavoastră trebuie să vă pronunțați pe texte, domnilor. Asta trebuie să faceți dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu este vorba de comisia de mediere, ci era vorba de comisiile de specialitate din cele două Camere. Asta a fost propunerea Biroului permanent și asta este propunerea pe care v-o fac. S-a făcut aici. Pentru că este normal, sunt discuții foarte multe pe aceste texte. Eu cred că dânșii pot să vină și să ne propună niște texte, poate un text nou, poate același text și o să vadă dânșii exact cum este mai bune.

Eu vă supun spre aprobare acest lucru: trimiterea la comisiile de specialitate reunite - Comisiile pentru agricultură.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 171.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 77.

Abțineri? Vă rog, numărați abținerile. 6 abțineri.

Deci, s-a acceptat trimiterea la comisie.

Voci din sală:

Cvorumul! Nu este cvorum!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul este de 243. Și 171 și cu 77 plus 6 depășesc cifra. E adevărat, cu puțin, dar o depășesc.

Cu aceasta, onorați colegi, suspend ședința de astăzi. Închei lucrările de săptămâna asta. O să ne revedem pentru continuarea lucrărilor într-o ședință ulterioară.

Ședința s-a încheiat la ora 12,40.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 august 2019, 6:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro