Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 februarie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-02-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 19-02-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 februarie 1998

6. Adoptarea textelor în divergență la proiectul Legii bancare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu textele rămase în divergență între cele două Camere la proiectul Legii bancare.

La nr.crt.1 din raport dacă sunt intervenții? Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Voi susține textul Senatului, pentru că în textul Senatului..., de fapt, diferența între cele două abordări este dacă conducătorii băncilor trebuie să fie licențiați în științe economice sau juridice, se stipulează expres domeniul de formare și al profesiei, sau să aibă studii superioare. Aceasta este diferența și, pe fond, între cele două abordări, din partea textului Camerei Deputaților și al Senatului, pentru cele două puncte speciale care trebuie îndeplinite ca și condiție de către conducătorii băncilor, respectiv: numărul anilor petrecuți ca specialist într-o bancă și faptul de a nu fi adus atingere activității bancare, cauzând în activitatea lor falimentul unei societăți comerciale. Deci, acestea sunt cele două condiții fundamentale: să fi lucrat cinci ani în domeniul bancar și să nu fi cauzat un astfel de prejudiciu.

Din acest punct de vedere, cele două texte sunt similare. Singura deosebire, și deosebire care nu este de fond, este dacă trebuie să condiționăm posibilitatea de a conduce o bancă, pentru anumite persoane, de a avea un anumit tip de studii superioare.

Această abordare, textul Camerei Deputaților, de a avea numai un anumit tip de studii, adică juridice sau economice, este o abordare restrictivă, este o abordare bazată pe un sistem de promovare de tip conservator, de tip tradițional, în care piramida calităților avea la bază în primul rând experiența, după aceea formarea profesională și, abia în cele din urmă, performanța. Or, într-un sistem modern, concurențial, performanța este principalul element pentru promovarea, pentru nominalizarea în funcții de acest fel a unor persoane.

Și am să vă dau un simplu exemplu: dacă în domeniul bancar, într-o, să spunem, societate lucrează o persoană care nu are studii superioare, sau are studii superioare dar nu sunt juridice sau economice, după care a urmat nenumărate cursuri de perfecționare ș.a.m.d., a obținut, în baza acestor studii postuniversitare, o serie de cunoștințe atestate în felul acesta și atestate prin faptul că a lucrat timp de cinci ani într-o bancă, noi interzicem acestor persoane accesul la o funcție de conducere? Eu cred că această restricție nu își găsește locul și nu reprezintă o garanție pentru competența celui care accede la această funcție.

Datorită faptului că textul Senatului este mai puțin restrictiv și corespunde unei viziuni moderne despre management și resurse umane, activitatea de promovare, susțin textul Senatului, care este mai puțin restrictiv. Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana (Dâmbovița):

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni,

Evident, am susținut și susținem punctul de vedere al Camerei Deputaților în formularea pe care domniile voastre o cunosc, și anume: "Conducătorii băncilor trebuie să fie licențiați în științe economice sau juridice și să fi lucrat cel puțin 5 ani în activitate financiar-bancară".

Comparați și dumneavoastră cu textul elaborat de Senat, care arată foarte lapidar: "...să aibă studii superioare și să fi lucrat 5 ani în activitate bancară".

Vă dau un exemplu simplu: la Banca Agricolă, în mod firesc, pe de altă parte și la Banca de Investiții, respectiv, Banca de Dezvoltare, lucrează în compartimentul tehnic ingineri agronomi, ingineri constructori și așa mai departe, care trebuie să evalueze, să controleze, atât în faza premergătoare, cât și în faza de acordare a creditelor, obiectele supuse creditării. Acești domni, evident, lucrează în bancă. N-aș vrea să merg mai departe și să spun că în activitatea bancară sau în bancă lucrează și un alt personal care poate avea studii superioare.

Mai departe. Prin "studii superioare", așa cum este formulat textul Senatului, putem înțelege: cel care a terminat un institut de învățământ superior și și-a susținut examenul de licență sau nu și la susținut. Or, Camera Deputaților vine și clarifică noțiunea: "să fie licențiat" - adică are deja atestatul de finalitate a procesului de învățământ, și, de asemenea, arată că nu este limitativ, așa cum s-a spus aici, ocuparea postului, ci, dimpotrivă, dă posibilitatea să concureze pe un asemenea post și cel care are un minim de vechime de 5 ani în activități financiare, nu numai în activități pur bancare.

Și, în sfârșit, stimate doamne, stimați domni, aș vrea să amintesc că aici, în acest distins laborator, facem legi pentru țara românească, pentru o anume perioadă și nu atât de îndelungată, pentru specificitatea vremurilor pe care le parcurgem și nu facem legi după tiparul sau pentru societăți deja așezate. Deci nu putem compara ceea ce facem noi acum cu legislatorii din alte țări.

Eu vă propun să avem în vedere pentru vot forma Camerei Deputaților și, în mod excepțional, așa cum se poate, tot în mod excepțional, să adoptăm un text de compromis, arătând că pot ocupa aceste funcții licențiații universităților sau absolvenții unor forme de specializare economică sau juridică post-universitare. Și, aici, am în vedere, spre exemplu, inginerii care, evident, pot să suțină în forme post-universitare fie un masterat fie un doctorat, deci o specializare în domenii economice.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Dezbaterea cu privire la această chestiune, dacă un președinte de bancă poate sau nu să aibă și un altfel de studii, decât studii economice și juridice, sau dacă un vicepreședinte de bancă ar putea să aibă un altfel de studii, excede această lege. Este deja o discuție de principiu. În România, foarte multă vreme, atitudinea noastră în această chestiune a fost foarte rigidă. Lumea este în schimbare, apar științe noi, apar meserii noi. Marketingul - marketingul cărui domeniu aparține? Industriei, băncilor, pieței de capital, agriculturii? Managementul, cărei științe îi aparține? Informatica? Imaginați-vă că sistemul bancar va trebui să aibă evaluare la zi. El are nevoie de un conducător care să cunoască internet-ul, să cunoască poșta electronică, va avea nevoie de un conducător care să poată aplica metodele noi de comunicare.

Noi trebuie să avem o lege modernă. Este destul de greu să explicați de ce un inginer care lucrează 5 ani într-o bancă știe mai puțin sistem bancar decât un jurist care lucrează 5 ani într-o bancă.

Avem exemple în țările vecine în care oameni care au studii de altă specialitate fac foarte bine față unui astfel de domeniu. Și eu sunt economist, dar eu cred că noi, economiștii, nu trebuie să dăm dovadă de spirit de castă, nu trebuie să fim ca brahmanii din alte ținuturi și să încercăm să monopolizăm acest sector. Nu uitați că textul Senatului prevede o experiență în domeniul bancar de cel puțin 5 ani. Se presupune că în 5 ani, o persoană care este apoi nominalizată pentru o funcție de asemenea răspundere și care mai ia și avizul Băncii Naționale a României cunoaște suficient acest sector pentru ca interesele acționarilor să-i fie încredințate.

Eu cred că a menține punctul de vedere al Camerei Deputaților, în această chestiune, ar însemna să blocăm deschiderea acestei legi către viitor.

De aceea, evident, susțin punctul de vedere al Senatului, care este și punctul de vedere al unei părți importante din colegii noștri din Camera Deputaților.

Mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul senator Marin Stelian. Urmează domnul deputat Cezar Corâci.

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte,

Am impresia că discutăm pe niște texte greșite. Textul adoptat de Senat este textul propus de Comisia de mediere, nu cel rezultat la votul inițial asupra legii.

Să vă citesc eu textul Comisiei de mediere, care trebuia înscris în coloana doi: "Conducătorii băncilor trebuie să fie rezidenți în România, să exercite exclusiv funcția în care au fost numiți de cel puțin unul dintre aceștia și cel puțin unul dintre aceștia să fie cetățean român." Ei trebuie să fie licențiați, deci nu cu studii superioare. Să zicem că și cei care au făcut niște facultăți de 3 ani se încadrează în studii superioare. Să fi lucrat de cel puțin 5 ani în activitatea financiar-bancară. Și textul continuă. Deci am adus îmbunătățiri textului adoptat de Senat și, ca atare, Senatul a adoptat acest text îmbunătățit.

Eu v-aș ruga să fim de acord cu textul adoptat de Senat în urma medierii, care corespunde cerințelor formulate de ceilalți colegi.

Ca fost bancher, vă spun, părerea mea personală, având în vedere că activitatea bancară presupune bancheri, deci personal calificat în domeniu, presupune niște clădiri corespunzătoare și un sistem informațional bine pus la punct, eu aș înclina către textul Camerei Deputaților, respectiv: "Conducătorii să fie specialiști în domeniu". Atâta timp cât avem universități care pregătesc specialiști în domeniul bancar, nu e bine să ne trezim în fruntea băncilor cu licențiați în sport, cu licențiați în medicină, cu licențiați în alte ramuri.

Experiența este dureroasă pentru noi până în prezent, când în conducerea unor bănci au intrat oameni fără pregătire și cu o moralitate pusă sub semnul întrebării.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci. Se pregătește domnul deputat Baciu.

Domnul Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Am luat cuvântul, deși practic voi pleda foarte pe scurt pentru ceea ce a spus și domnul senator Varujan Vosganian. Am luat cuvântul tocmai pentru a marca faptul că și în rândul celor din Comisia bănci, buget, finanțe a Camerei Deputaților a existat această părere. Și aș vrea să aduc un singur argument suplimentar.

Chiar dacă este foarte important - și aici îi dau dreptate domnului deputat Ana - să ne raportăm la realitatea existentă azi în România, este foarte important să privim și în viitor. Și, vreau să-i atrag atenția dansului, care este profesor ca și mine, că trăim într-o țară în care și învățământul evoluează. Și, să-i reamintesc că există, de exemplu, în Politehnică, facultăți de management, pe zonă economică foarte precisă, și că oricum există o evoluție care este mai greu de anticipat azi.

Deci cred că experiența bancară de 5 ani și avizul Băncii Naționale sunt suficiente, tot așa cum și cuvântul celor care sunt acționarii unei bănci, pentru a aduce în fruntea sistemului bancar persoane care, într-adevăr, sunt capabile să conducă o bancă. Cred, de asemenea, că a accepta, cu tot respectul pentru cei care lucrează în domeniul juridic, a accepta specialiști în acest domeniu, deci absolvenți de drept, și nu a accepta, de exemplu, absolvenți de informatică, într-o lume care merge către societatea informațională, este o discriminare pe care eu, personal, nu o înțeleg.

Deci, așa cum am susținut și în comisie, și cum au făcut-o, de altfel, și alți colegi de-ai mei, susțin întru totul textul adoptat de Comisia de mediere.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Baciu.

Se pregătește domnul deputat Teculescu. Pe rând, domnul deputat Baciu era înainte.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Mă simt dator să iau cuvântul la această chestiune pentru că am participat, atunci când s-a discutat în Cameră, chiar la acest articol, cu unele propuneri, și colegii mei din Cameră își aduc aminte.

De la început vreau să vă spun că sunt întru totul de acord cu varianta Senatului, sau, după cum a apărut acum ideea, varianta Comisiei de mediere. Argumente sunt multe. Nu vreau să intru în detalii pentru că deja discuția capătă o turnură medievală. Adică tinde să nu se mai termine.

Să fim mai scurți, și vreau să vă spun doar câteva cuvinte. Argumentele aduse de senatorul Dumitrescu, de domnul senator Vosganian sunt foarte pertinente. Mi s-au părut suficiente și, poate, că nici n-ar mai fi trebuit să iau cuvântul. De aceea, eu vreau să mai adaug doar un singur lucru: este clar că textul propus de Camera Deputaților este unul restrictiv, care se opune tendinței generale a economiei și a societății noastre. Este clar că acest text se opune și pune stavilă dezvoltării sistemului bancar privat. Eu am mai adus argumente în acest sens.

Spun doar atât: iată, un om are bani, vrea să deschidă o bancă, vrea să o conducă, nu este absolvent de studii economice sau juridice. De ce să-i interzicem să-și conducă el propria bancă?

În al doilea rând, este clar că mergem spre economia de piață. Or, economia de piață înseamnă competență, înseamnă concurență, înseamnă competiție. Economia de piață are niște legi foarte severe, foarte dure, care nu depind de nimeni dintre noi. Ea este cea care duce spre selecție naturală. Să lăsăm această selecție naturală să se manifeste așa cum trebuie și în domeniul acesta care este un domeniu al economiei de piață.

De acea, eu merg ferm pe varianta Senatului - sigur că ar putea fi îmbunătățită - dar să nu punem piedici, repet, să nu punem piedici competenței. Chiar dacă textul Camerei Deputaților pare a da cale sau pare a impune ceea ce nu e în principiul competenței, în realitate limitează. Principiul competenței și promovarea lui înseamnă a da cale liberă oricui se pricepe. Spunea aici deputatul Corâci: "De ce un jurist să poată conduce o bancă și nu poate un informatician?" Lumea este în mișcare, învățământul se dezvoltă, cantitatea de informații și capacitățile cresc. Să lăsăm textul Senatului, pentru că este generos și este pe măsura și timpurilor actuale și pe măsura timpurilor care vin. (Aplauze).

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Teculescu. Se pregătește domnul deputat Bercea.

Domnul Constantin Teculescu:

Stimați colegi,

Am să iau, după cum o să constatați, bineînțeles, cuvântul în legătură cu această dilemă. Dar, înainte de a-mi spune punctul de vedere, aș vrea să fac o precizare care nu știu în ce măsură este foarte bine cunoscută la noi.

Într-adevăr, în sistemul anglo-saxon există o mare deosebire între Consiliul de Administrație - cum se ridicase problema aici - care, într-adevăr, este numit de către Adunarea Generală, deci de către acționari, și execuția propriu-zisă. În conformitate cu legea românească, Legea 31, deci nu cu legea care este în discuție acum, automat președintele Consiliului de Administrație trebuie să fie și președinte executiv și cred că de aici s-a născut această problemă. Deci s-a pus problema că au intervenit noile științe, calculatorul și așa mai departe.

Tot calculatorul a intervenit și în medicină. Gândiți-vă cum ar fi un executant, un economist să se apuce de chirurgie. Același lucru este și în sistemul bancar. Dacă noi vrem în consiliul de administrație să fie reprezentat acționarul, că el vine cu banul, este un lucru foarte adevărat, dar, în contextul ăsta, ar trebui să schimbăm Legea 31 și să precizăm că "președintele Consiliului de Administrație nu trebuie să fie și președinte executiv". Președintele executiv este acel care negociază creditele, care trebuie să știe bancă. Acesta poate să fie un jurist sau un economist, nu altcineva. Ca reprezentant al acționarului în Consiliul de Administrație poate să fie orice altă meserie, inclusiv o persoană care nu are studii superioare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci mi-a cerut să-i accept dreptul la replică. I s-a pomenit numele. Se pregătește după dânsul domnul deputat Bercea.

Domnul Constantin Teculescu (din loja comisiei):

Eu n-am pomenit nimic....

Domnul Cezar Corâci:

Ba, da, mi-ai pomenit numele... Îmi pare rău.

Deci, cu tot respectul pentru colegul Teculescu, vreau să-i spun, că eu am înțeles din intervenția dânsului un singur lucru, și anume faptul că i se pare la fel de apropiată meseria de chirurg cu cea de informatician, i se pare că distanța între meseria de chirurg și de informatician este la fel de mare ca aceea dintre economist și informatician. Asta, din punctul meu de vedere, dovedește că este destul de departe de meseria mea și este un argument în plus pentru a susține ca în conducerea băncilor să existe și oameni din zona informatică.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, domnul deputat Bercea. Se pregătește domnul deputat Gaspar. A mai cerut cuvântul domnul senator Turianu.

Vă rog.

Domnul Florian Bercea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că problema în discuție are o importanță aparte datorită faptului că noi avem o anumită responsabilitate, în calitatea noastră de parlamentari, care într-un fel sau altul purtăm o anumită răspundere în legătură cu prevederile din legile pe care le adoptăm și, în al doilea rând, de ce să nu recunoaștem este vorba și de un interes al nostru, ca al tuturor cetățenilor acestei țări, să nu ne fie indiferent cine ajunge la conducerea unei bănci, unde și noi putem să depunem niște bani. Deci este, cred, în interesul tuturor ca aceste bănci să fie conduse de oameni competenți, care au pregătirea de specialitate necesară, în așa fel încât luarea deciziilor să fie de natură să prevină apariția unor situații dificile și chiar ajungerea societăților bancare în stare de faliment.

Ținând cont de posibilitățile create astăzi, în noile condiții, în ceea ce privește specializarea, în ceea ce privește perfecționarea pregătirii profesionale, prin forme ale învățământului, cred că ar fi bine să ne aplecăm cu toată atenția, dacă vreți, asupra unei soluții de compromis, în așa fel încât să nu îngrădim nici posibilitatea persoanelor care sunt licențiate în alte științe decât în domeniul financiar, bancar și juridic, dar, în același timp, să avem convingerea că și aceștia din urmă, atunci când vor ajunge să conducă o bancă, vor fi apți pentru a o conduce în consonanță cu rigorile economiei de piață.

Deci nu vreau să fiu nici partizanul unor idei care, așa cum s-a subliniat aici, ar vrea să însemne un spirit de castă, dar nici nu poate să-mi fie indiferent ce soluție vom adoptă în legătură cu persoanele care vor putea ocupa astfel de funcții.

Cu permisiunea dumneavoastră, vă rog să fiți de acord ca varianta adoptată de Camera Deputaților să fie completată, după cum urmează, făcând paranteza că nici într-un caz nu poate să rămână varianta prezentată și aprobată de Senat decât cealaltă unde se vorbește de licențiați și nu de oameni care au studii superioare.

Deci, varianta pe care v-o supun atenției. Propun ca în formularea adoptată de Camera Deputaților, după cuvântul "juridice" din al patrulea rând, de jos în sus, să se adauge următoarele: "... ori în alte științe, dacă aceștia din urmă au absolvit un curs post-universitar, sau au obținut titluri de doctori în specializarea financiar-bancară".

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Se pregătește domnul senator Turianu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu vă propun să sistăm discuțiile aici, pentru că s-a creat o confuzie în legătură cu textele, cum au fost discutate și cum au fost adoptate. Vreau să vă spun....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am rugămintea, dați mai jos microfoanele ca... așa...

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci sugeram ideea să sistăm discuțiile aici, pentru că există o inadvertență între textul care este trecut în acest raport pe care îl mediază cele două Camere, în plen, și texul care a fost adoptat de către Senat în urma ședinței de mediere. Pentru că, în legătură cu aceste două texte, în divergență, între Camera Deputaților și Senat, Comisia de mediere a propus un text comun și acum, la Senat, se susține că a fost adoptat textul comun și nicidecum textul inițial, așa cum este trecut în material.

Ca atare, aș ruga să fie sistată discuția, să se verifice stenograma Senatului, să se vadă exact care text a fost adoptat, textul comun propus de comisia de mediere sau textul inițial pe care l-a avut Senatul.

În funcție de acest lucru se va putea vedea care dintre variante este cea mai acceptabilă.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul senator Turianu. Poate puteți să lămuriți și acest lucru.

Domnul Corneliu Turianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am o rugăminte: reglați microfoanele și vorbiți în amândouă pentru că altminteri nu se aude. Este o sală cu o sonorizare puțin specială.

Domnul Corneliu Turianu:

Deci, indiferent de soluția la care se va opri plenul Camerelor reunite, permiteți-mi o scurtă chestiune de procedură, în sensul să lămurim care este caracterul legii puse în discuție, că urmează votul după cuvântările senatorilor. Și, vă reamintesc că proiectul Legii bancare a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 4 noiembrie 1997, ca lege ordinară, în timp ce Senatul, în ședința din 22 ianuarie, l-a adoptat ca lege organică.

La ședința de mediere, comisia constituită din 7 senatori și 7 deputați a adoptat varianta Senatului, în sensul că Legea bancară este o lege organică. La dezbaterea în plen a raportului Comisiei de mediere, Camera Deputaților a respins propunerea Comisiei de mediere, menținându-și punctul de vedere inițial, în sensul că Legea bancară face parte din categoria legilor ordinare. Ca urmare, acest text alături de alte două texte rămase în divergență, urmează a fi supuse aprobării domniilor voastre astăzi, în ședința comună a celor două Camere.

Dați-mi voie să afirm că proiectul Legii bancare face parte din categoria legilor organice, în sensul art. 72 alin. 3 din Constituția României, pentru următoarele considerente: la art. 76 din proiectul de lege, în varianta adoptată de Camera Deputaților, și la art. 74 din proiectul de lege adoptat de Senat se precizează: "Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 lună la 2 ani sau cu amendă... săvârșirea de către persoanele fizice a faptelor prevăzute la Secțiunea a 3-a din Capitolul I al prezentei legi".

Pe de altă parte, la art. 72 alin. 3 din Constituția României sunt enumerate domeniile în care Parlamentul adoptă legi organice. Printre aceste domenii, potrivit textului citat, la lit. f) se menționează ca fiind de domeniul legii organice și "legile care reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora."

În consecință, dispozițiile cuprinse în art. 76 și, respectiv, art. 74 din proiecul Legii bancare, prin care se instituie "Infracțiuni și pedepse", fac ca această lege să capete alura de lege organică și, respectuos, vă rog ca să fie supuse la vot amendamentele, indiferent la formula la care vă opriți, cu sublinierea că personal voi subscrie pentru varianta adoptată de Senat, să fie votate ca o lege organică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, la acest nr.crt. 1 din raportul care mi-a fost prezentat de Departamentul tehnic, domnul deputat Acsinte Gaspar a făcut remarca următoare: la Senat a fost adoptat textul comun propus de Comisia de mediere.

Aici, în materialul care ne-a fost nouă prezentat, apare ca adoptat la Senat textul inițial propus de Senat. În aceste condiții, rog Biroul tehnic de la Cameră și de la Senat să verifice această chestiune pentru că noi nu putem supune spre aprobare un material dacă are o hibă de această natură. (Consultări la masa prezidiului cu membrii comisiei).

Domnul senator Varujan Vosganian poate să răspundă la această chestiune.

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru că urmează două legi la care avem nevoie de o participare mai importantă și care, evident, stau în mâna dumneavoastră.

Domnul senator Varujan Vosganian. Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Aș vrea să informez plenul celor două Camere că, în ședința de mediere, textul propus spre adoptare de comisia de mediere, cu 8 voturi pentru și 5 voturi împotrivă, a fost un text care a îmbinat textul Camerei Deputaților cu textul Senatului și care, în partea de divergență sună astfel: "Conducătorii băncii trebuie să fie licențiați și să fi lucrat cel puțin 5 ani în activitatea financiar bancară și să nu fi cauzat prin activitatea lor falimentul unei societăți comerciale".

Acesta este textul care a rezultat în urma medierii.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul adoptat la Senat este cel al comisiei de mediere. La Senat, deci, s-a adoptat textul comun, propus de comisia de mediere, iar la Camera Deputaților s-a păstrat textul Camerei.

Ca atare, noi avem de ales între două texte, și vă rog frumos să fiți atenți. Este vorba de...

Deci, eu vă voi supune spre aprobare, și vă rog să fiți atenți, da?, textul Senatului, care a fost și textul inițial al comisiei de mediere și, din greșală, aici, în raportul de mediere a apărut textul inițial adoptat la Senat, ceea ce nu este corect.

Deci, textul inițial al Senatului, așa cum a spus domnul senator Varujan Vosganian, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Pe partea aceasta sunt? Nu. Deci, două voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați dacă sunt... Sunt 13 abțineri în total.

A fost adoptat textul comun, propus de comisia de mediere inițial.

La nr. crt. 2 din raport, referitor la art. 41, dacă sunt intervenții?

Domnul senator Marin Stelian. Vă rog.

Domnul Marin Stelian:

La lit.c) de la art. 41, Senatul, inclusiv comisia de mediere, a propus ca: "Influențele de curs din reevaluarea capitalului social exprimat în valută, să conducă la majorarea capitalului social".

Ce pot să vă spun eu, referitor la acest punct? De ce este necesar ca aceste diferențe, într-adevăr, să se reflecte în capitalul social exprimat în lei, reflectat în bilanț, în statut și în registrul comerțului?

Capitalul social în valută al băncilor comerciale, așa după cum știți, este vărsat în lei și în valută.

Capitalul în valută este exprimat în lei la cursul de la data vărsământului sau de la data transformării unei părți de capital în lei din capital în valută.

Avem următoarea situație la ora actuală: în capitalul social exprimat în lei, valuta este evidențiată la 300, 400, 500, 600 de lei un dolar, pe când celelalte elemente bilanțiere sunt exprimate la prețuri curente.

Îmi pun întrebarea: este normal ca acest capital social reflectat în bilanț, în statut și la registrul comerțului să nu exprime realitatea? Să nu fie exprimat în prețuri curente, respectiv la cursul de la sfârșitul anului, așa cum sunt exprimate și celelalte elemente de activ și de pasiv din bilanț? Eu zic că nu.

Domnilor,

Subevaluarea capitalului social, ca urmare a menținerii acestuia în cursuri istorice, afectează foarte mult activitatea băncii respective.

Știți dumneavoastră că potrivit unor reguli bancare, unor recomandări ale Băncii Internaționale de la Basel, raportul între capital și plasamente trebuie să fie 1 la 8, respectiv la 1 leu capital - 8 lei plasamente.

Dacă mențin capitalul la prețuri istorice, iar plasamentele în prețuri curente, normal, volumul activității în termeni reali scade..., va scădea de la perioadă la perioadă.

Avem foarte mulți indicatori bancari care se reflectă la capital: profitabilitatea, nu vorbesc... chiar expunerea băncii către o anumită firmă este limitată la maximum 20% din capital. Pe măsură ce se depreciază cursul, pe măsură ce inflația este foarte vioaie, normal, plasamentele băncii către aceeași firmă se reduc continuu.

Am avut situații nenumărate când în condițiile menținerii creditului unei firme, datorită deprecierii dolarului, acest raport, acest grad de expunere de 20% era depășit, fără ca, în realitate, să mai acorzi 1 leu credit către firma respectivă, și atunci băncile erau obligate să apeleze la garanții de la alte bănci, pentru expunere la risc.

Deci, domnilor, părerea mea este că bilanțul unei bănci comerciale trebuie să reflecte realitatea.

Nu poți ca unele elemente să le ai înscrise...

Stați, domnule Triță, că poate că vă interesează și pe dumneavoastră... (se adresează domnului Triță Făniță, care se întreține cu colegii în sală).

Nu poți ca unele elemente bilanțiere să le ai înscrise în prețuri istorice, iar altele în prețuri curente. Toată evidența, tot bilanțul trebuie să reflecte prețurile curente și, ca atare, capitalul social să reflecte realitatea.

Vă dau un singur exemplu...

Din sălă (partea dreaptă):

Nu este nevoie!

Domnul Marin Stelian:

Nu, că vreau să fiu înțeles foarte bine. Capitalul social al unei bănci X, de 200 miliarde lei, din care 500 milioane dolari. Faceți și dumneavoastră socoteala că suma de 200 miliarde lei nu-i include nici pe cei 500 milioane dolari, deși atunci când s-a constituit capitalul social în valută, acesta reprezenta numai 40% din capitalul social.

Eu de asta v-aș ruga să fiți de acord cu pct. c.

Nu știu dacă luăm și litera următoare, lit. e)...

Și lit. e)?

La lit. e) se spune că: "diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului", nu ale "patrimoniului social", ci cum este la comisia de mediere, fără "social", "... vor fi incluse în rezerve și utilizate pentru mărirea capitalului".

Domnilor,

Băncile comerciale, pentru protecția capitalului în condiții inflaționiste, așa cum v-am spus și în prima parte, o parte din capital au transformat-o în valută, și au utilizat foarte mult fondul de dezvoltare pentru construcția de clădiri, clădiri destinate activității bancare. Cum am spus eu mai înainte, o bancă înseamnă: bancher, clădiri și sistemul informațional. Aceste clădiri sunt înscrise în bilanț tot la prețuri istorice. Cele care au fost construite în 1992, la prețuri din 1992..., 1993, 1994, și actualele prețuri de piață nu mai corespund prețurilor înregistrate în evidență și în bilanț.

Mai mult, clădirile realizate acum 50 de ani, acum 100 de ani, sunt reflectate în bilanț la prețuri derizorii. Vă dau un singur exemplu...

Domnule Triță,

Lăsați-mă, că eu nu vă întrerup niciodată... (Rumoare).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog nu purtați discuții între dumneavoastră.

La subiect, vă rog...

Domnul Marin Stelian:

Clădirea unde este sediul Băncii Comerciale..., și domnul Triță o cunoaște, vis-a-vis de Universitate, așa-zis "... la coada calului"...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, la subiect.

Domnul Marin Stelian:

... este înscrisă în bilanțul Băncii Comerciale la 500 milioane lei, după reevaluarea potrivit Hotărârii nr.500, dar pentru modernizarea acestei clădiri și consolidarea ei s-au cheltuit peste 50 miliarde lei.

Trebuie reflectată în bilanț la valoarea reală? Trebuie.

Trebuie înscrisă în capitalul social valoarea reală a patrimoniului societății? Trebuie.

Aceste aspecte le-am avut în vedere la lit. e).

Camnera Deputaților și Senatul..., și ce pot să mai spun? Propunerea de amendare a fost făcută de un domn liberal.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Teculescu.

Vă rog.

Rog liderii grupurilor parlamentare...

Domnul Constantin Teculescu:

Eu am să compensez, vorbind foarte puțin.

Stimați colegi,

Eu susțin cele spuse de domnul Marin Stelian, dar cu următoarea precizare, pentru stenogramă: dacă nu se acceptă adăugarea la text, deci, această reevaluare a valutei care poate să constituie o dovadă a majorării de capital, să se facă în condițiile menținerii aceleiași cote de participare, precum a fost inițial.

Să nu ajungem în situația delicată ca cineva care a început o societate depunând o anumită sumă în dolari, și celălalt depunând în lei, la un curs prestabilit, la un curs stabilit la o anumită dată, prin majorarea capitalului, reevaluând dolarul, cel care a depus dolari, să aibă o altă cotă de participare, fără nici un efort de majorare.

Deci, aș vrea, pentru stenogramă, să se precizeze, că "...această reevaluare să poată constitui majorare de capital, dar fără să influențeze cota de participare la capital, inițială".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Aș propune să rămânem pe varianta Camerei Deputaților și printre argumentele aduse în această direcție aș sublinia faptul că dacă o bancă s-a înființat în România oricând, după 1990, cei care au participat la subscrierea și vărsarea capitalului social în funcție de modul în care au stabilit prin contract cote de participare, au participat cu puteri de cumpărare...

Gândiți-vă la faptul că leii noștri, sau valuta - oricare ar fi fost ea - a fost pusă pe niște poziții de echilibru atunci. Și gândiți-vă la faptul că partea care a adus lei și partea care a adus valută, indiferent de valuta respectivă, au venit cu niște proporții, de 50% și 50%, sau de alte procente, dar la valorile și la puterea de cumpărare a momentului.

Dacă de fiecare dată când inflația roade leul românesc noi procedăm așa cum propune Senatul, la reevaluare numai pentru partea de valută, înseamnă că cel care participă cu moneda națională română trebuie să vină din nou la aport zero, a celui care a depus valută..., partea care depune lei trebuie să vină mereu cu noi și noi puteri de cumpărare. Până când?

Un alt argument: această reevaluare despre care se vorbește în ideea majorării capitalului social, mie unuia, și multora dintre colegii noștri și la comisie, nu ni se pare o chestiune reală. Majorarea capitalului social al unei bănci, și subliniez: "al unei bănci", ar presupune un aport real, o altă putere a băncii respective pe piața de capital.

Dacă ceea ce este în prima fază doar o chestiune de înregistrare contabilă, o transfer și o recunosc în capitalul social, se pune următoarea întrebare: banca respectivă, care are mia de dolari din anul 1991 și astăzi spune că face în lei nu o mie sau o sută de lei, ci o mie ori 8 mii de lei, ce dă clienților ei în plus? Pentru că nu are absolut nici o putere în plus de a pune la dispoziția clientelei care se adresează băncii sume pentru a le înmulți în câmpul economic.

Pe de altă parte, când vorbim de reevaluarea bunurilor, reevaluarea patrimoniului în vederea măririi capitalului social, v-aș ruga să vă gândiți la faptul că scaunul ergonomic cumpărat de președintele băncii cu un milion lei, vin astăzi și spun, după, după ce este mai lustruit prin frecare, că el face 3 milioane lei, și în felul acesta pot proceda cu toate bunurile. Are banca respectivă capacitate de a satisface foamea de capital în plus?

Și aș încheia făcând un apel către dumneavoastră: să încercăm să gândim și românește. Să nu ne uităm la o valută, oricare ar fi ea, ca la o icoană, pe un timp nelimitat, adică în vecii vecilor...

Dacă se vorbește de majorare de capital social, atunci, indiferent de expresia bănească a primei participări, de câte ori se face majorare de capital social, la echivalențele momentului, să vină toate părțile cu un plus real de patrticipare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mă simt, după intervenția domnului Remeș, obligat să intervin.

Vedeți..., capacitatea unei bănci de a face față clienților..., expunerea băncii se calculează în funcție de capitalul social și este nostim ca o bancă înființată în anul 1997, cu același capital social în dolari ca o bancă înființată în anul 1991, să aibă o capacitate de expunere mai mare, deși are același capital social.

Tot așa cum este absurd ca unei bănci care are un capital social în dolari echivalent cu un plafon mai mare, cerut de Banca Națională, să trebuiască să mai aducă dolari, numai pentru că dolarii din anul 1991, din punct de vedere al legii noastre, nu sunt egali cu dolarii din 1988.

Eu cred că trebuie să ne asumăm bărbătește consecințele inflației și să nu riscăm astfel de amuzamente în care să ajungem să judecăm dolarii în funcție de anul în care au fost depuși.

Nu mai vorbesc de reevaluarea clădirilor, pentru că, dacă ar fi așa, am să-l rog pe domnul Remeș să cumpere astăzi o clădire cu banii din 1991 și atunci aș fi de acord cu dânsul.

Așadar, trebuie să ne asumăm inflația cu toate consecințele ei, și cu precizarea domnului Teculescu, care mi se pare foarte importantă și pe care o voi sugera domnului Isărescu, pentru a fi inclusă în Regulamentul Băncii Naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Da. Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Marin Stelian:

S-a ridicat aici problema că prin reevaluarea capitalului social în valută s-ar schimba structura acționarilor.

Nu, domnilor. Nu s-a întâmplat la nici o societate din România și sunt norme date de Banca Națională că nu se permite... Toți au participat la aceeași dată: unul cu lei în 1992, unul cu dolari la cursul din 1992 sau cu mărci la cursul din 1992... Nu se pune problema... Se pune problema majorării capitalului social exprimat în lei în 1998 și majorarea valorii nominale a acțiunilor deținute de fiecare.

Deci, nu s-a avut în vedere ceea ce credeți dumneavoastră, niște dedesupturi, ca, într-adevăr, celor care au participat la societăți mixte..., dar avem foarte puține din acestea, aproape că nu avem, să le crească cota de participare în capitalul social, corespunzător deprecierii dolarului.

Eu n-am fost înțeles, că menținând capitalul social în prețuri istorice, la cursuri istorice, iar celelalte elemente - plasamentele la prețuri curente, activitatea băncii respective este strangulată, trebuie redusă continuu, pentru a menține acest raport între capitalul exprimat în prețuri istorice și plasamentele în prețuri curente. Adică, să ne gândim nu văzând și dezinformând lumea că: "Domnule, uite că Marin urmărește ca străinii să dețină o cotă mai mare, fără să participe cu nimic!"

Vă mulțumesc.

Din sală:

La vot, domnule președinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Vă voi supune spre aprobare, la art. 41, textul... Sunt două texte: este vorba de textul Camerei Deputaților, unde nu s-au adoptat cele două puncte c) și e), și textul Senatului. Eu vă supun spre aprobare, în ordinea în care le am aici, pe acest material, pe acest raport de mediere, în primul rând textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Vă rog să numărați.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră, potrivit Regulamentulului, trebuie să supuneți mai întâi spre adoptare textul comisiei de mediere, adoptat de una dintre Camere, iar textul comisiei de mediere este textul Senatului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Cei care au redactat acest material mi-au spus...

Domnul Acsinte Gaspar:

Atrăgeți-le atenția secretarilor generali să aibă grijă cum redactează...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aici scrie "textul Camerei Deputaților" și dincolo "text adoptat de Senat". Nu scrie că este textul, în același timp, al comisiei de mediere. (Discuții contradictorii în sala de ședință).

Bun. Deci, oricum, câte voturi au fost pentru? Au fost 15 voturi și cu 14 fac 29 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Trecem la vot, la textul Senatului...

Încă o dată...

Atunci oprim...

Vă rog frumos să fiți atenți!

Voi supune întâi spre aprobare textul comisiei de mediere, text care a fost adoptat la Senat. Așa este corect. În material, din păcate, lipsește această mențiune și am greșit. Deci, vă rog să fiți atenți. Este vorba de textul adoptat de Senat, în coloana 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Și aș dori să numărăm voturile împotrivă, în măsura în care sunt... Sunt 13 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 13 voturi împotrivă și 7 abțineri, a fost adoptat textul comisiei de mediere și al Senatului.

La nr. crt. 3 este vorba de caracterul legii: lege ordinară, cu caracter ordinar, adoptată la Camera Deputaților, sau lege cu caracter organic, adoptată la Senat. Textul Senatului este și al comisiei de mediere.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Deci, vă supun spre aprobare textul Senatului.

Voturi pentru?

Domnul Marin Stelian (din sală):

Păi, despre acest aspect a vorbit domnul Turianu!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare rău... Nu v-am văzut. (Domnul senator Oliviu Gherman se îndreaptă vertiginos către microfon).

Revenim. Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să menționez că la această problemă a existat o intervenție, intervenția domnului senator Turianu, care a arătat motivele pentru care aproape că nici nu mai avem posibilitatea să votăm în alt sens -motivul pentru care aceasta este o lege organică-, deoarece fiind vorba de sancțiuni, un întreg capitol în care sunt introduse sancțiunile, prin Constituție, acesta intră în zona organică.

Deci, este oarecum superfluu, aproape un fel de vot convențional pentru lege organică, deoarece altfel intrăm într-un conflict chiar cu Constituția, și legea este atacabilă din acest punct de vedere.

Deci, solicit, nu pentru o dispută Senat - Cameră, dar pentru că aceasta este o prevedere constituțională, să fie votul pentru o lege organică.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, mai este cineva care dorește să ia cuvântul? Nu.

Vă supun spre aprobare textul Senatului, care a fost și al comisiei de mediere, "lege cu caracter organic", la nr. crt. 3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Deci, voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și nici un vot împotrivă, a fost adoptat nr. crt. 3,textul comisiei de mediere și al Senatului.

Da. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, nu știu dacă s-a reținut, ținând seama de zumzetul care este în sală, domnul senator Marin Stelian, când și-a expus punctul de vedere la art.41, lit.e), a arătat că sunt niște erori materiale, în sensul că trebuie eliminate sintagmele "social" și "pot", iar textul urmează să sune în felul următor: "Diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve și utilizate pentru mărirea capitalului social".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci am adoptat acolo textul Comisiei de mediere, unde au dispărut aceste sintagme. Deci acesta a fost textul adoptat. Rog să se specifice, încă o dată, în stenogramă. Deci s-a adoptat și nr.crt.3.

Raportul Comisiei de mediere, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 26 februarie 2020, 11:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro