Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 februarie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 19-02-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 februarie 1998

9. Mesajul Parlamentului României adresat Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversării a 150 de ani de la începutul Revoluției din 1848 în Franța.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu sunt într-o situație puțin dificilă în momentul de față, pentru că noi am votat o anumită ordine de zi și avem un punct de pe ordinea de zi care se referă la un: "Mesaj al Parlamentului României adresat Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversării a 150 de ani de la începutul Revoluției din 1848 din Franța."

Și eu vă rog să îmi permiteți, pentru că timpul s-ar putea să ne ducă la oprirea lucrărilor, să citim acest mesaj care se află pe ordinea de zi la pct.10, și care se leagă de o anumită dată pe care nu o vom mai putea atinge, 25 februarie, și vrem să ajungă acest mesaj în Parlamentul Franței înainte de această dată.

Deci, eu vă rog să-mi permiteți să citim acest mesaj acum, în fața Parlamentului nostru, pentru ca să-l putem trimite colegilor din Senatul și Adunarea Națională ale Republicii Franceze, și continuăm dezbaterile, urmând să vedem dacă mai avem timp astăzi să supunem la vot sau nu.

Deci, eu vă cer un vot pentru acest lucru.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului României, să citească acest mesaj.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mesajul Parlamentului României adresat Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversării Revoluției franceze de la 1848:

Aniversarea unui secol și jumătate de la Revoluția franceză din anul 1848 constituie un moment remarcabil pentru poporul francez, dar și pentru popoarele europene implicate în procesul revoluționar petrecut la mijlocul secolului trecut.

Pentru prima oară, grație idealurilor revoluționarilor europeni, noțiunea geografică de Europa devine una politică, cu urmări extraordinar de favorabile pentru evoluția continentului nostru.

Revoluția franceză din acel an a avut un efect politic major pe plan continental, veștile răspândindu-se cu repeziciune, iar regimurile absolutiste prăbușindu-se rând pe rând. Știrile au ajuns și pe teritoriul Țărilor Române, unde impactul evenimentelor din februarie a fost unul cu totul deosebit. "Mărita revoluție", cum a fost numită în presa românească, a generat o stare revoluționară endemică, invocarea Franței și a modelului ei devenind cotidian.

Parlamentul României democratice consideră momentul aniversar ocazia binevenită de a rememora participarea, alături de lumea Parisului, a tinerilor români Nicolae Bălcescu, Dimitrie și Ion Brătianu, C.A. Rossetti și alții aflați la studii în capitala Franței pe baricadele revoluției, într-un gest de admirabilă solidaritate specifică elitelor tinerei Europe.

Evenimentele din februarie 1848 din Franța au avut consecințe pozitive asupra declanșării, câteva săptămâni mai târziu, a revoluției române. Atașându-se mobilizatoarei doctrine revoluționare, rezumate în triada simbolică "Libertate, egalitate, fraternitate" și adoptând ca simbol în Transilvania drapelul în culorile Franței, stabilind legături directe cu noul Guvern francez, revoluționarii români din cele patru provincii aflate sub dominație străină au configurat granița estică a revoluției europene.

Momentul avea să inspire generații întregi de oameni politici, contribuind la victoria ideii de unitate națională, a constituționalismului și parlamentarismului modern, european, pe teritoriul Țărilor Române.

Conducătorii români educați în spirit francez, prieteni cu Lamartine, Ledru Rolin, Jules Michelet, Edgar Quinet le-au admirat înfăptuirile, le-au urmat pilda, militând pentru idealurile comune europene.

Coeziunea intelectualilor europeni, dezideratul unei Europe democratice, a servit idealului acțiunii politice comune, în spiritul manifesului din 7 martie, adresat popoarelor Europei. Românii au răspuns cu entuziasm acestei chemări. Iar colaborarea din 1848 cu Revoluția franceză a constituit premisa sprijinului acordat la 1859 și 1918 românilor în constituirea statului național român modern.

Evocarea comemorativă a evenimentelor epocale ale revoluției europene pașoptiste a căror origine, ca de atâtea ori în revoluția ideilor și programelor reformist-democratice continentale, a avut loc în Franța, patria luminismului european, oferă Parlamentului României prilejul fericit al exprimării unui cordial salut in memoriam Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze.

Sub semnul acestei aniversări istorice, care a consolidat și favorizat comunitatea destinului popoarelor și țărilor noastre în aspirația lor pentru pace, libertate, democrație și comuniune europeană, ne exprimăm speranța ca viitorul relațiilor noastre politice, economice și culturale să legitimeze premisele istorice, să împlinească proiectele contemporane și să augmenteze neșansele desăvârșirii idealului comun al Europei unite.

Acest mesaj a fost adoptat de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 19 februarie 1998.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Avem încă trei înscrieri pentru luări la cuvânt și este ora 12,28. Ne cam apropiem de ora de încheiere.

Îi voi da cuvântul domnului deputat Adrian Vilău.

Domnul Ioan Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este bine că facem adesea uz de procedură, dar în situția de față, personal, cred că este vorba mai degrabă de un abuz de procedură, decât de un uz de procedură.

Este clar că în spatele acestei chestiuni procedurale se ascunde o voință politică pe care și-a manifestat-o PDSR-ul, PRM-ul, și anume de a nu fi de acord cu subarendarea.

Partidul Democrat s-a pronunțat și a spus că suntem de acord cu acest principiu, nu pentru că el este expresia unei voințe politice, ci pentru că el este expresia unui cod civil pe care, și spun aceasta domnului Dumitrașcu, nu trebuie să-l reinventăm acum, pentru că a făcut-o Napoleon în urmă cu foarte mult timp.

Domnule președinte,

Interpretând corect regulamentul, atât cel comun, cât cel al Camerelor, nu rezultă de niciunde că, atunci când se reîntâlnesc Comisiile de mediere, nu pot veni cu o propunere care a fost trecută prin una din cele două Camere.

Deci, în condițiile în care veți supune la vot, și vă cer și eu acest lucru - ca să fie retrimisă Comisiei de mediere această formulă legislativă pe care ne-am propus-o, eu îi rog pe colegii din Comisia de mediere să mediteze dacă mențin sau nu această formulă, dar de niciunde nu rezultă că viitoarea propunere nu poate să fie identică cu cea care s-a făcut. Altfel, ajungem la tertipuri de virgulă, de prepoziție, de conjuncție, care de fapt nu fac altceva decât să blocheze activitatea parlamentară.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Turianu, după care vă voi supune la vot solicitările făcute aici.

Vă rog.

Domnul Corneliu Turianu:

Mă văd obligat să continui discutarea chestiunii procedurale, nu pentru faptul că mi s-a reproșat de un coleg deputat că atunci, la vremea respectivă, în calitate de vicelider al grupului parlamentar PNȚCD nu am spus nimic de la acest microfon.

Și, cum juriștii aceasta trebuie să facă, trebuie să meargă la probe. Iar merg la probe. Monitorul Oficial nr.211, pag.20. Spuneam la vremea respectivă "Nu are rost să vă certați, aceasta este chestiunea la care se referea domnul deputat Popescu. Noi nu avem cvorumul de ședință, domnilor!" - spuneam la data respectivă. Adică noi, neavând cvorumul de ședință, putem să votăm până mâine; nu se poate face o supramediere în nici un caz. Nu comentez în nici un fel rezultatul voturilor care ar fi fost ele. Este de neluat în seamă. Ca să fiu mai clar, stimați colegi, acel vot este nul de drept. Dacă îl îmbrățișăm, înseamnă într-adevăr să nesocotim cu bunăștiință legea fundamentală a țării, precum și Regulamentul ședințelor reunite ale celor două Camere. Trecându-se peste toate regulile procedurale, dacă îmi aduc bine aminte, și dumneavoastră cred că la fel, s-a ajuns până acolo încât să se propună aberația unei medieri la mediere, adică o dublură a primei și unicei comisii de mediere care poate să existe în raport de regulamentul celor două Camere.

Faptul că membrii Comisiei de mediere nu au reușit să se pună de acord asupra textelor în discuție nu trebuie să ne sperie. Este o situație normală și este datoria Camerelor reunite să se pronunțe, firește, cu condiția întrunirii cvorumului asupra punctelor rămase în divergență.

Suntem, desigur, în prezența unei legi organice și, pentru a nu greși a doua oară, eu v-aș ruga ca acest proiect de lege să încuviințați, mai înainte ca domnul președinte de ședință să facă un lucru elementar, înainte de a se întâmpla ce s-a întâmplat data trecută, să verifice dacă este cvorumul de ședință.

Dacă nu este cvorumul de ședință, cele două texte în divergență să meargă nu la o comisie supra de mediere, ci la comisiile noastre de mediere, ale Senatului și Camerei Deputaților, care să facă textul pe care să-l acceptați toată lumea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să-i mulțumim domnului senator.

Eu vă supun în primul rând, spre aprobare, având în vedere că s-a discutat foarte mult pe chestiuni de procedură, trimiterea la comisia de mediere, propunere care a fost susținută de mai mulți colegi, pentru a se reveni cu un alt text într-o ședință ulterioară.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Și în Regulamentul Senatului, și în Regulamentul Camerei Deputaților, există această prevedere: "Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului". Deci, este clar, comisia nu mai există. Comisia s-a dizolvat.

O voce din sală:

"Activitatea" ....

Domnul Acsinte Gaspar:

Ce înseamnă că "activitatea a încetat"? Vreți acum s-o reînviați pentru aceeași activitate?

Nu, domnilor, dumneavoastră trebuie să vă pronunțați pe texte, domnilor. Asta trebuie să faceți dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu este vorba de comisia de mediere, ci era vorba de comisiile de specialitate din cele două Camere. Asta a fost propunerea Biroului permanent și asta este propunerea pe care v-o fac. S-a făcut aici. Pentru că este normal, sunt discuții foarte multe pe aceste texte. Eu cred că dânșii pot să vină și să ne propună niște texte, poate un text nou, poate același text și o să vadă dânșii exact cum este mai bune.

Eu vă supun spre aprobare acest lucru: trimiterea la comisiile de specialitate reunite - Comisiile pentru agricultură.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 171.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 77.

Abțineri? Vă rog, numărați abținerile. 6 abțineri.

Deci, s-a acceptat trimiterea la comisie.

Voci din sală:

Cvorumul! Nu este cvorum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul este de 243. Și 171 și cu 77 plus 6 depășesc cifra. E adevărat, cu puțin, dar o depășesc.

Cu aceasta, onorați colegi, suspend ședința de astăzi. Închei lucrările de săptămâna asta. O să ne revedem pentru continuarea lucrărilor într-o ședință ulterioară.

Ședința s-a încheiat la ora 12,40.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 august 2019, 22:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro