Mihai Dorin Drecin
Mihai Dorin Drecin
Sittings of the Chamber of Deputies of October 8, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 08-10-1998 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 8, 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.6 Mihai Drecin - denunțarea "metodelor de crasă asasinare etnică" a comunităților românești din Ungaria;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu.

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule președinte, permiteți-mi să prezint doar esența declarației mele și materialul în întregime să-l ofer apoi doamnei de la stenografie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, după aceea, materialul puteți să-l dați în extenso să fie cuprins ca atare în stenogramă.

Domnul Mihai Drecin:

Democratismul și europenismul societății românești postdecembriste este o realitate în plină evoluție, pe care doar rău-voitorii o pot contesta. Minorităților naționale li s-au recunoscut drepturi, li s-au acordat facilități mult peste standardele europene ale momentului. Mai mult, atât foștii, cât și actualii guvernanți, ignorând învățămintele istoriei, jignind sentimentul național al populației românești majoritate, dând dovadă de o periculoasă naivitate, vecină uneori cu prostia, au dat legi, au impus tratate internaționale și ordonanțe de urgență, care au instituit veritabile privilegii pentru unele minorități, în special pentru maghiari.

Separatismul școlar pe criterii etnice; plăcuțele bilingve la inscripționarea denumirii unor localități; folosirea altor limbi decât cea oficială, româna, în administrație, justiție și inscripționarea unor instituții publice sau simple firme comerciale; arborarea unor însemne naționale altele decât cele ale statului român; renunțarea la teritorii istorice românești prin tratate redactate și semnate în pripă; acreditarea unor ambasadori cunoscuți pentru politica antiromânească pe care o profesează cu obstinație; înființarea universității maghiare de stat etc. - cele mai multe obținute prin ocolirea voinței Parlamentului și legilor Țării - sun mostre ale unei mentalități impuse din afara granițelor, care licitează tradiționala toleranță românească. Ea vizează o excesivă menajare a susceptiblității minoritarului, obol pe altarul unei viitoare Europe "mamă bună", dreaptă și imparțială pentru toți locuitorii ei, indiferent de etnie.

Cu toate acestea, statul român este atacat cu tot mai multă forță și perfidie atât din interior, cât și din exterior. Românii trec printr-o experiență inedită, care-i poate uimi, demobiliza, revolta, deruta. Cu atât mai mult cu cât constată că statele vecine duc o politică intolerantă față de propriile minorități naționale, în special față de români, a căror asimilare etnică o urmăresc cu perseverență.

După cum se știe, în 1918-1919, după trasarea graniței de vest, în Ungaria au rămas aproximativ 350 de mii de români. Astăzi, statisticile oficiale din țara vecină vorbesc de existența a numai 10 mii - 20 mii de etnici români.

Deci, în aproximativ 80 de ani, regimurile politice maghiare, indiferent de culoarea lor politică, au dus o dură și eficientă politică de deznaționalizare. Ea a vizat toate minoritățile naționale în pofida permanentelor declarații de respectare și cultivare a spiritului democratic și european.

În aceste zile, lumea politică de la Budapesta pune la cale ultima lovitură - am numi-o de grație - pe care o vor primi minoritarii români, slovaci, sârbi, ucraineni, majoritatea celor 13 minorități naționale recunoscute oficial în Ungaria.

La 18 octombrie a.c. vor avea loc alegeri locale și concomitent realegerea așa-numitelor autoguvernări locale la nivelul minorităților naționale. Etnicii români autohtoni sunt răspândiți în Budapesta și județele Bé ké s, Borsod Abauj-Zemplé n, Csongrád și Hajdu-Bihár.

Cu ocazia depunerii listelor pentru autoguvernările românești, s-a constatat că o serie de maghiari și secui originari din România, emigrați în Ungaria atât înainte, cât și după 1989, caută să penetreze și să copleșească numeric organizațiile tradiționale ale românilor din Ungaria. Acești emigranți sunt controlați politic de UDMR și statul maghiar.

În ianuarie 1999, când deputații sau electorii români trimiși de autoguvernările locale se vor reuni pentru a alege conducerea pe țară a autoguvernării românești, acești falși etnici români vor acapara puterea la nivelul comunităților românești din Ungaria.

Urmarea imediată poate fi subordonarea puținelor și firavelor insituții românești subvenționate de stat - aș aminti Liceul Nicolae Bălcescu, Editura "Noi" și Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, toate cu sediul în orășelul Gyula -, chiar desființarea acestora, prin dirijarea subvențiilor bănești spre alte insituții nou înființate, considerate mai performante pentru (culmea!) interesele românilor din Ungaria.

Oare, "uropeanul" domn Frunda cunoaște dedesupturile acestei scamatorii politice? Poate să se revolte împotriva acestei crase metode de asasinare etnică, care pune capăt asimilării minoritarilor din "Anya-Örszag"?

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 20 september 2020, 7:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro