Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 28-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 iunie 1999

11. Expunerea, pe scurt, a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În acest moment ne oprim cu ordinea de zi din ziua de astăzi și trecem la partea de răspunsuri la întrebări și interpelări. S-a terminat timpul de lucru și cu asta basta.

Domnule deputat, partea întâia a ședinței de astăzi a fost încheiată, conform programului de lucru, votat astăzi în Camera Deputaților, ora 18,30 a trecut.

Trecem la partea a doua cu întrebări și interpelări și vă comunic că va continua discuția pe această lege în procedura de urgență, dar nu se consideră, unde ați citit dumneavoastră că se consideră votat restul legii. Trebuie supus articol de articol, fără intervenții.

Domnul Adrian-Valentin Iliescu:

Doamna președinte, dacă-mi permiteți. Comisia v-a propus un timp de dezbatere. Era exact timpul necesar până la epuizarea lucrărilor ședinței.

Conform Regulamentului Camerei Deputaților, dacă nu s-au parcurs, pentru că s-a depășit timpul, au fost mai multe intervenții, se supune la vot întregul proiect în forma propusă de comisie. Așa spune Regulamentul Camerei. Nu este o inovație.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar pe articole, domnule deputat și nu mai avem timp că s-a terminat programul. Asta e. O să continue într-o altă zi, fără nici un fel de intervenție. Nu mai avem ce discuta.

Domnul Adrian-Valentin Iliescu:

Doamna președinte, dacă înțeleg bine, s-a dorit și s-a propus acest proiect de lege astăzi, pentru ca până la sfârșitul sesiunii parlamentare să existe timp și pentru medierea acestui proiect de lege. Îmi pare sincer rău că nu am reușit să realizăm acest obiectiv, nu este vina noastră. Dacă s-ar fi dat dovadă de înțelepciune, proiectul se putea finaliza astăzi și s-ar fi putut face medierea până la sfârșitul acestei sesiuni. Repet, regulamentar, epuizându-se timpul destinat dezbaterilor pe articole, obligația dumneavoastră ca președinte de ședință era să supuneți întregul proiect, chiar dacă articolele n-au fost dezbătute, așa cum vi le-a propus comisia...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Programul de lucru s-a terminat, domnule deputat. Este o altă prevedere în programul de lucru, aprobat de Camera Deputaților, nu pot să trec de dispozițiile acestea. Iar restul legii se votează tot pe articole și va mai dura nu știu cât timp ...

Trecem la partea de întrebări și interpelări.

Vă rog, domnule deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Doamna președinte, o chestiune de procedură.

În programul acesta, al răspunsurilor la întrebări, pe care l-am luat de pe culoar, scrie în partea a doua că Guvernul solicită reprogramarea răspunsurilor orale, între care și un răspuns dat mie.

Dar, art.151, domnilor colegi,...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog frumos să păstrați liniștea că nu poate...

Domnilor deputați, câți ați mai rămas, vă rog, păstrați liniștea.

Domnul Petre Țurlea:

Art.151 din Regulamentul Camerei Deputaților spune așa: "Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate". "Cazuri temeinic justificate" sunt, evident, atunci când nu și-a făcut documentația respectivă. Dar nu este cazul aici, pentru că domnul ministru de externe Pleșu și-a făcut documentația, dovadă faptul că acum 3 ore am primit răspunsul în scris. Dar acest domn ministru Pleșu nu vrea să vină să răspundă, întrucât chiar concluzia domniei sale în acest răspuns este că Guvernul maghiar se comportă arbitrar la adresa bunurilor statului român de pe teritoriul Ungariei.

De aceea, vă rog, doamnă președinte, să acceptați ca acest răspuns scris al domnului ministru al afacerilor externe să intre în stenograma Camerei, o să-l predau acum doamnei stenografe.

Vă mulțumesc.

(Răspunsul scris la interpelarea adresată de domnul deputat Petre Țurlea referitor la Fundația Gojdu.)

"După cum se cunoaște, bunurile din Budapesta ale Fundației Gojdu sunt revendicate de actuala Fundație Gojdu, cu sediul la Sibiu.

Guvernul României consideră că revendicările noii Fundații Gojdu sunt întemeiate și Ministerul Afacerilor Externe are sarcina de a sprijini demersurile Fundației pentru a obține retrocedarea bunurilor lăsate testament de Emanuil Gojdu. Acțiunile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe în aces scop sunt prezentate în cele ce urmează.

- La 24 sept.1998, cu ocazia vizitei oficiale efectuate la Budapesta, domnul secretar de stat Mihai-Răzvan Ungureanu, a înmânat omologului său, Zsolt Nemeth, secretar de stat politic al Ministerului Afacerilor Externe ungar, un Aidé-Mêmoire referitor la recuperarea bunurilor Fundației Gojdu.

Prin aceasta, Ministerul Afacerilor Externe al României a inițiat demersul oficial pentru clarificarea situației bunurilor Fundației. Se solicita părții ungare ca bunurile imobiliare ale Fundației să nu fie demolate, vândute sau să li se schimbe în alt mod statutul juridic până la clarificarea situației acestora.

De asemenea, se solicita Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare începerea de negocieri la nivel de experți pentru actualizarea valorii pecuniare a inventarului fundației convenit în 1938, în vederea punerii în aplicare a convenției interguvernamentale din același an.

Ministerul Afacerilor Externe al României a primit răspunsul părții ungare la 25 martie 1999, sub forma unei note verbale, prin care se arată că "acordurile internaționale, în vigoare, între cele două țări nu asigură baza juridică pentru România de a pretinde bunurile din Ungaria ale fostei Fundații Gojdu" (anexă).

Ministerul Afacerilor Externe, - Direcția Juridică și Tratate, Direcția Europa Centrală, împreună cu Fundația Gojdu – a elaborat o notă verbală de răspuns, conținând argumentația juridică care, în opinia părții române, fundamentează cererea de retrocedare a bunurilor Fundației Gojdu către proprietarul de drept.

Nota verbală a fost expediată la Ambasada României la Budapesta prin valiză diplomatică neînsoțită, la 11 iunie 1999, pentru a fi remisă Ministerului Afacerilor Externe ungar.

- Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a aflat de intenția părții ungare ca începând cu 1 iunie 1999 să deschidă licitația pentru reconstrucția complexului Gojdu, în ciuda faptului că statutul imobilelor respective nu a fost încă clarificat.

La 25 mai 1999, Centrala Ministerului Afacerilor Externe a instructat Ambasada României de la Budapesta să reamintească părții ungare faptul că Fundația Gojdu, persoană juridică română, solicită în contiuare retrocedarea bunurilor fundației, potrivit testamentului lui Emanuil Gojdu.

- Ministerul Afacerilor Externe a inițiat convocarea, în zilele de 10-11 mai 1999, la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, a Comitetului de conducere al Fundației Gojdu, la care au luat parte și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Cu acest prilej, s-a convenit ca Fundația Gojdu să elaboreze un memorandum care să fie adresat Consiliului Europei, la Geneva (ONU, Comitetul pentru Drepturile Omului, Comisia Drepturilor Omului asupra Intoleranței Religioase, respectiv la Comitetul Ecumenic European), Vatican, în scopul de a se aduce la cunoștință forurilor internaționale această problemă. De asemenea, memorandumul să fie adresat instituțiilor competente ale statului român (Președinție, Guvern, Parlament). În cazul în care partea ungară nu va accepta să se așeze la masa tratativelor, la nivel de experți, se are în vedere promovarea cererii de retrocedare prin acționarea în justiție a Guvernului ungar de către Fundația Gojdu."

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Țin să vă anunț că nu este dat în direct la radio.

Domnul Petru Șteolea:

Nu e nici o problemă, nu țin neapărat să avem mediatizare.

Doamna președinte,

Vreau să aduc și eu la cunoștința plenului Camerei un aspect. Faptul că din partea Ministerului Industriilor, pentru a patra oară, se cere amânarea la ceea ce am solicitat ca întrebare și e o întrebare care era stringentă pentru tot ce înseamnă dezvoltarea industrială în județul Hunedoara. Este, nu știu, sub orice critică această atitudine de a nu răspunde și a solicita amânarea răspunsului a patra oară. Este vorba de întrebarea pusă domnului ministru al industriei - Radu Berceanu, cu referire la reînceperea lucrărilor, la amenajările hidroenergetice de pe Râul Strei județul Hunedoara cu privire la fondurile alocate pe obiective, forța de muncă ce se va angaja aici și numărul de persoane care vor fi acceptate a lucra aici din persoanele disponibilizate din Valea Jiului. Consider faptul că se amână acest răspuns...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ați depășit timpul de 2 minute, domnule deputat, ați intrat pe fond.

Domnul Petru Șteolea:

...reprezintă de fapt o lipsă a gândirii și a acțiunii Ministerului Industriei în a dezvolta și a începe aceste lucrări de investiții, așa cum s-a promis în decembrie și ianuarie 1999.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat Sirețeanu, tot pe procedură? Tot cu nemulțujmirea că nu răspunde. Da, poftiți.

Domnul Mihail Sirețeanu:

Doamna președinte, cred că știți și dumneavoastră că de patru săptămâni solicit un răspuns de la "domnul Eutanasiu", ministrul șomajului și refuză. Dacă colegul meu, cel puțin, are satisfacția de a fi primit, cel puțin, o solicitare de amânare a răspunsului. (Râsete în sală.), domnul ministru la care făceam referire, nici măcar atâta bun simț nu are. Știu că săptămâna trecută ați cerut în mod expres de aici, de la această tribună, ca cineva de la Ministerul Muncii să vină să dea un răspuns. În continuare este sfidat, nu Sireațeanu, pentru că nu este vorba de mine, este sfidat Parlamentul, sunt sfidați acei oameni, și era vorba în interpelarea mea de handicapați, în special, de nevăzători, sunt sfidați în continuare, așa cum sunt sfidați de ani de zile. V-aș ruga pe dumneavoastră, pentru că aveți această abilitare și trebuie s-o aveți, să propuneți ceva, să faceți ceva în această seară, pentru ca acest ministru să încerce să vină, dacă nu el personal, că poate are treburi foarte, foarte multe și cred că le-o avea, să trimită măcar pe altcineva sau măcar răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Alți nemulțumiți? Păi, mulțumiții... Da, vă rog poftiți.

Domnul Traian Dobre:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

E vorba de aceeași sfidare de care vorbea colegul Sirețeanu. Acum două săptămâni am făcut o interpelare ministrului transporturilor, am văzut afișat răspunsul, l-am luat, vreau să spun că este o batjocură. A întreba punctual și a-ți răspunde prin a prelua, scuzați expresia, la mișto, în jargon este inadmisibil. Ori ne respectă, ori dacă nu, nu avem ce căuta aici.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Eu zic să intrăm în procedura obișnuită, că așa nemulțumirile le explicăm de fiecare dată.

Vă rog, domnule deputat, și cu asta ultimul nemulțumit este acum. Apoi iau cuvântul mulțumiții care primesc răspunsul. Da.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Doamna președinte,

Se pare că suntem foarte mulți nemulțumiți.

Eu nu intru în detalii, doresc doar să se consemneze o interpelare pe care am făcut-o domnului ministru Pleșu în 6 aprilie, mă rog, nici până astăzi n-am primit nici măcar în scris un răspuns, deși am cerut acest lucru.

Și, în sfârșit, unui alt ministru, domnul Radu Berceanu, o interpelare făcută pe 31.05, la fel, nici un răspuns. Aș ruga să se consemneze și să rămână în istoria Parlamentului României.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cu aceasta, vă anunț că în sală avem un reprezentant din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației, domnul secretar de stat Ștefan Pete, pentru a răspunde întrebării prezentate de domnul deputat Petru Bejinariu și alții.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Înainte de a prezenta întrebarea, vă rog să-mi îngăduiți să spun că și subsemnatul are o interpelare din 19 aprilie 1999 adresată Ministerului Afacerilor Externe și probabil că în sesiunea din toamnă o să primesc răspunsul, deși evenimentele au fost epuizate demult.

Cu privire la întrebarea aceasta adresată Ministerului Agriculturii și Alimentației. Ea se referă la localitățile din Bazinul Dornelor unde, după închiderea minelor, activitatea de bază a rămas zootehnia.

Eu, în continuare, în întrebare enumăr greutățile oamenilor și nu sunt puține și, în final, adresez ministerului respectuos întrebarea să precizeze dacă are în vedere măsuri pentru oamenii de acolo, pentru administrația locală, pentru acest număr foarte mare de greutăți autentice care apasă asupra țăranilor din Bazinul Vitoriei Lipan.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

Domnul Pete Ștefan:

Vă mulțumesc.

Ministerul Agriculturii și Alimentației a făcut demersul pentru Bazinul Dornelor încă din 1996-1997 când a fost un program PHARE care a fost finanțat și a cuprins mai multe obiective, chiar peste 22 de obiective în acest bazin, care s-a referit, în special, la dezvoltarea rurală și inclusiv agroturismul. Momentan există un proiect de colaborare bilaterală între Guvernele României și Repubulicii Federale Germania care a început din 1994 și a fost un termen până în 1997 la acest proiect care s-a prelungit până în anul 2000. Proiectul se referă, în primul rând, la dezvoltarea economică și consolidarea federației agricultorilor din acea zonă. Această federație are momentan 11 filiale și peste 2500 de membri care sunt agricultori, există o rețea întreagă de magazine proprii, secții de artizanat, agroturism și chiar rețea de distribuție și inputuri pentru această asociație. Am putea să spunem că pe undeva este și un exemplu în această zonă. În viitor, acest centru de dezvoltare și inovație din Carpați care s-a înființat în acea zonă va fi afiliat la Euromontana care este un centru internațional și se va continua un program în domeniul dezvoltării rurale montane și în formarea specialiștilor în agricultură.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, mai doriți să mai spuneți ceva?

Domnul Petru Bejinariu:

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns, pentru stăruința de a-mi spune despre program, despre proiecte și așa mai departe.

Eu ce am spus aici, domnule ministru, este realitate și dumneavoastră o știți. Eu cred că ministerul, dumneavoastră trebuie să vedeți partea pragmatică a vieții oamenilor din Bazinul Dornelor, pentru că proiectele, sigur, că sunt frumoase, dar oamenii deocamdată nu se hrănesc, nu se îmbracă, nu se acoperă cu proiecte și cu programe.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin, pentru a-și prezenta întrebarea.

Domnul Petre Naidin:

Pentru mine este un moment de a lansa o temă, temă care în localitățile județului Călărași au început să devină o problemă, în sensul că art.40 din Legea nr.169 din 1997 și sunt convins că dacă ar conduce domnul vicepreședinte Lupu s-ar supăra, nu reușește să redea comunităților locale acel teren luat acum câțiva zeci de ani de la fostele izlazuri comunale care acum se regăsește la societățile comerciale cu capital de stat.

În trei cazuri din localități s-a putut, adică din 3 cazuri, o dată s-a putut, pentru că era voința de acțiune a unor lideri țărăniști, în două nu se mai poate. Adică 200 de hectare la Sohatu. Aceasta este întrebarea pentru domnul ministru Mureșan. Nu se mai poate ca FPS-ul să decidă. Ministerul Agriculturii prin serviciile descentralizate să urmărească lucrarea și s-o valideze, și, respectiv, prefectul țărănist, o altă figură a personalităților locale, acceptă în primul caz, în celelalte două nu mai acceptă, ca conducător al comisiei județene, să valideze lucrarea.

Întreb D.A.P.L. și, respectiv, Ministerul Agriculturii de ce nu se poate și de ce creează probleme comunităților locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Pete Ștefan:

Referitor la compensarea islazului comunal Sohatu, județul Călărași, vă informăm că în conformitate cu prevederile art.40 din Legea 169, Consiliul local a emis hotărârea nr.14 din septembrie 1998 și prin asta s-a aprobat compensarea suprafeței de 156 de hectare arabil de către "S.C. Dafnes" Oltenița, pentru islazul comunal Sohatu.

Prin nota de constatare a comisiei constituită la nivelul consiliului local din data de 19 mai, terenul respectiv nu este cultivat cu legume și este legal ca aceasta să treacă de drept în proprietatea comunei și în administrarea primăriei pentru a fi folosit ca pășune comunală, conform alin.2 din art.40 din Legea 169/1997. Hotărârea sus amintită a rămas definitivă, urmând ca primarul comunei Sohatu să realizeze publicitatea imobiliară potrivit dispozițiilor art.65 din Legea cadastrului, după care consiliul local va fi pus în posesie cu suprafața respectivă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți?

Domnul Petre Naidin:

Vreau să-i mulțumesc domnului ministru că se poate un punct de vedere constructiv din partea Ministerului Agriculturii, dar ceea ce mi-ați comunicat mie, cu autoritate a unei instituții centrale, vă rog s-o comunicați și Fondului Proprietății de Stat să ia act de poziția dumneavoastră, să dea mandat reprezentanților în AGA la această societate DAFNES și, efectiv, ceea ce trebuie să revină de drept conform legii, să se și realizeze.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ionel Marineci pentru a-și prezenta interpelarea, întrebarea. Nu este în sală, nu? Nu.

Deci, domnule ministru, trimiteți domnului Marineci răspunsul scris că văd că nu este în sală.

L-ați trimis, da? Da. Mulțumim.

Se află în sală din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Liviu Popescu și col.Rusu Ioan de la Direcția legislativă.

Domnul deputat Petre Naidin este rugat să-și prezinte întrebarea către acest minister.

Domnul Petre Naidin:

Domnule ministru, problemele, noi le cunoaștem, este bine să le știe și colegii și mai ales pentru stenogramă, se referă și una și alta la câteva cazuri exprese, punctuale, de modul cum înțeleg liderii puterii locale să nu tranziționeze cu principiile moralei creștin-democrate. Nu tranziționează, dar se pun în deficit cu legea, dumneavoastră aveți această autoritate să constatați cele semnalate de noi și să vedeți că pe lângă faptul că legea este încălcată, fel și fel de persecutări politice, pe care și doamna vicepreședintă ne amintea săptămâna trecută, au loc.

Rog să aveți o poziție corectă, chiar dacă este implicat șeful de cabinet al colegului nostru, Pavelescu, pentru că așa ați promis dumneavoastră din 1996 încoace, că sunteți tari în morală.

Vă rog să o și realizați.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Liviu Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

În interpelare faceți referire la comiterea unor ilegaltăți cu ocazia încheierii și derulării contractului de asociere dintre S.C. Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă, județul Călărași, și S.C.Unistyle S.R.L. Călărași.

În urma verificărilor efectuate, rezultă faptul că la data de 4 martie 1999, s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr.319 între S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă și S.C. Unistyle S.R.L. Călărași vizat de Adunarea generală a acționarilor și Fondul Proprietății de Stat Călărași, având ca obiect exploatarea în comun a suprafeței de 818 ha, beneficiile fiind repartizate în funcție de aportul fiecăruia.

În acest sens, S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă a pus la dispoziție suprafața menționată pe care erau înființate parțial diferite culturi, iar S.C.Unistyle Călărași a contribuit cu pesticide în valoare totală de 1.076.141.160 lei. Conform procesului-verbal din 4 iunie 1999, Consiliul de administrație al S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă a reziliat unilateral contractul de asociere menționat datorită nerespectării clauzelor contractuale de către S.C.Unistyle S.R.L.Călărași.

La data de 19 aprilie 1999, între S.C.Olex S.R.L.Oltenița și S.C.Unistyle S.R.L. Călărași s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.445, având ca obiect livrarea de pesticide și îngrășăminte, în valoare de 1.076.141.160 lei, conform facturilor nr.670.571 din 3 mai 1999 și nr.670.552 din 3 mai 1999, expediate direct la S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă. În urma rezilierii contractului, S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă a comunicat și S.C.Olex S.R.L.Oltenița cu adresa nr.1012 din 12 iunie 1999, măsura hotărâtă în consiliul de administrație al societății, solicitând ca întreaga marfă, în valoare de 1.076.141.160 lei livrată de către S.C. Unistyle S.R.L. Călărași, să fie refacturată direct S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă, întrucât produsele au fost folosite în tehnologia de întreținere a culturilor. În acest sens, S.C.Olex S.R.L. Oltenița a anulat facturile emise de către S.C.Unistyle S.R.L. Călărași, a refacturat îngrășămintele și pesticidele, înscriind la rubrica "clienți" S.C. Agrozootehnica S.A.Mircea Vodă, conform facturilor nr.670.655 și 670.654/3 mai 1999, plata urmând să se efectueze în compensare cu produse agricole.

Astfel, cu ocazia verificărilor și cercetărilor efectuate în cauză, a rezultat că prin contractul de asociere în participațiune încheiat între S.C.Agrozootehnica S.A. Mircea Vodă, județul Călărași, și S.C.Unistyle S.R.L.Călărași, precum și ca urmare a derulării relațiilor comerciale cu S.C.Olex S.R.L. Oltenița, nu s-au cauzat prejudicii societății cu capital majoritar de stat și nu s-au constatat aspecte cu caracter penal sau de competența organelor de poliție.

Referitor la cea de-a doua interpelare, dacă-mi permiteți, prin care solicitați efectuarea unei anchete pentru cercetarea situației angajării numitului Năstase Nicolae din Căscioarele, județul Călărași, am onoarea să vă comunic următoarele:

La data de 24 decembrie 1999, numitul Iorga Ion de 50 de ani din Oltenița, județul Călărași, a pretins și a primit de la Năstase Nicolae din localitatea Căscioaele, județul Călărași...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, să știți că aveți trei minute. Vă rog să fiți concis, le-ați depășit de mult. Răspundeți la două interpelări, da? Da.

Domnul Liviu Popescu:

Reiau. La data de 14 decembrie 1999, numitul Iorga Ion de 50 de ani din Oltenița, județul Călărași, a pretins și a primit de la Nicolae Năstase din localitatea Căscioarele, județul Călărași, un porc în greutate de 120 de kg și 50 litri vin, în valoare de 1.500.000 lei, promițându-i că va interveni pe lângă Ionescu Dumitru, director la R.A.G.C.L.Oltenița, pentru a-l determina să-l angajeze în funcția de lăcătuș mecanic. În urma cercetărilor efectuate de către organele de urmărire penală, s-a stabilit că: după ce i-a dat numitului Iorga Ion aceste produse, Năstase Nicolae a fost angajat la R.A.G.C.L.Oltenița, secția C.T.Z., începând cu data de 1 ianuarie 1999. În prezent, numitul Iorga Ion este cercetat în stare de libertate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, faptă prevăzută și pedepsită prin art.257 Cod Penal, în dosarul penal nr.P/521/5 mai 1999.

Iorga Ion de profesie ceasornicar, președinte al Filialei Oltenița al PNȚCD, a fost condamnat la o pedeapsă privativă de lilbertate de 10 ani pentru tentativă la tâlhărie, cu sentința penală nr.606/26 martie 1995 a Tribunalului Suprem, fiind amnistiat în baza Decretului nr.11/1998. Susnumitul a mai fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului, fiind achitat în anul 1990 de către Judecătoria Oltenița.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai aveți...

Domnul Petre Naidin:

Nu fac comentarii pentru a nu mai da posibilitatea domnului ministru să revină, n-are sens polemica aici.

La prima întrebare cu afacerea de la Societatea Agrozootehnica, deci, un IAS, eu am dubii. Am dubii, domnule ministru, urmărind acum o oră și jumătate, dialogul
între ministrul plin și deputatul Pavelescu, desfășurat chiar în fața noastră și care v-au cerut un dosar, bănuiesc, exact ceea ce dumneavoastră mi-ați răspuns mie.

Evident, trebuie să iau de bună, sunteți autoritate, cu responsabilitate, suntem încă în tunel, vom vedea atunci când se poate să descoperim adevărul.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

A mai fost programat pentru astăzi, dar din păcate nu poate sosi deoarece ședința la Senat se prelungește, Departamentul pentru Administrație Publică Locală, pentru a răspunde domnilor deputați Petre Țurlea și Petre Naidin.

Domnul Petre Țurlea: (din sală)

De ce nu ne-ați spus până acum?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

S-a prelungit activitatea la Senat cu Legea abilitării Guvernului pentru a emite ordonanțe, și din păcate nu a putut să sosească în timp util.

Solicită reprogramarea la răspunsuri din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor, Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Sănătății, alături de M.A.P.L.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 16 iulie 2019, 9:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro