Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 23-09-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 1999

7. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind Legea educției fizice și sportului.  

Domnul Acsinte Gaspar:

................................................

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu proiectul aflat pe ordinea de zi și pe care trebuie să-l luăm în dezbatere, țin să fac câteva precizări tehnice.

Așa cum am menționat la începutul luării în dezbatere a acestui proiect, ne găsim în fața a două proiecte: un proiect de lege inițiat de Guvern și o propunere legislativă inițiată de mai mulți colegi.

Făcând aplicarea dispozițiilor art.63, alin.3, comisia sesizată în fond – Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – a elaborat un singur raport asupra acestor două proiecte.

În legătură cu modul în care vom discuta proiectul, din punct de vedere tehnic, vă rog să observați că vom discuta numai pe raportul comisiei.

Rubricația din raport, pe care cred că îl aveți la dispoziție, menționează la coloana I textul propunerii legislative a grupului de deputați, la coloana a II-a textul proiectului de lege înaintat de Guvern, la coloana a III-a textul adoptat de comisie.

Ca atare, vă rog să fiți foarte atenți. Luăm în discuție raportul pe pozițiile în care sunt înscrise și cu explicațiile pe care le-am dat.

La poz.1 din raport – Titlul legii, comisia propune ca legea să se intituleze "Legea educației fizice și sportului".

Sunt comentarii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Traian Mihu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun modificarea titlului legii: din "Legea educației fizice și sportului" în "Legea sportului".

Motivație: educația fizică este obiectul vis-à-vis de învățământ cuprins în Legea învățământului la titlul I, art.4, titlul II, cap.V, art.39 și 40, de asemenea, titlul VI, art.145, și sunt în responsabilitatea Ministerului Educației Naționale.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Întâi, din partea grupului de inițiatori.

Deci, din partea deputaților, domnul Stănescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu suntem de acord cu propunerea de amendare a titlului legii, pe două considerente.

Dacă i-ar spune Legea sportului, ar însemna că ne referim efectiv la sportul de performanță, or din textul proiectului de lege se desprinde foarte clar că această lege reglementează atât educația fizică, sub aspectul ca materie didactică, ca disciplină obligatorie în programul școlar și universitar, deci în învățământul preuniversitar și universitar, cât și, de asemenea, reglementează o serie întreagă de aspecte care se referă la sportul pentru toți, deci așa-numitul sport de massă sau sport comunitar (în accepția europeană a cuvântului).

Deci, față de aceste considerente, noi apreciem că amendamentul nu este fondat și, în consecință, nu suntem de acord cu aprobarea lui.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, domnul ministru Crin Antonescu.

S-a făcut un amendament asupra titlului, în sensul ca legea să se intituleze "Legea sportului".

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că și din scurta prezentare inițială rezultă foarte clar că noi n-am insistat întâmplător pentru ca această lege să se numească a Educației fizice și sportului, ci pentru că ea reglementează, așa cum se vede și din articolele ei inițiale, ca sistem activitatea de educație fizică și sport în tot ceea ce înseamnă aceast ansamblu. Deci, este foarte limpede punctul nostru de vedere, și anume respingerea acestui amendament, din considerentele expuse în prima mea intervenție.

Este un lucru esențial, este un lucru fundamental, este un lucru care s-a dezbătut foarte mult în lumea interesată de această lege, în factorii responsabili și beneficiari ai acesteia, și toate părerile converg, inclusiv părerea Ministerului Educației Naționale, că este foarte important și este unul dintre cele mai mari merite ale acestei legi dacă ea va fi adoptată - acela de a fi una a Educației fizice și sportului.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Comisia sesizată în fond?

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia sesizată în fond își păstrează punctul de vedere exprimat în raport: titlul legii să fie "Legea educației fizice și sportului", fiindcă răspunde la ambele aspecte ale acestei activități.

De fapt, era și o recomandare a departamentului din cadrul Consiliului Europei, fiindcă o asemenea lege există în toate țările ce constituie acest consiliu.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă își mai menține sau își retrage propunerea, față de explicațiile care au fost date.

Domnul Victor Traian Mihu:

Îmi mențin propunerea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, în primul rând, voi supune la vot titlul legii, în forma adoptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Deci, în atare împrejurare, nu mai are rost să supun la vot și amendamentul dumneavoastră.

A fost adoptat titlul legii, așa cum a fost formulat de comisie.

Titlul cap.I – "Dispoziții generale".

Sunt observații la titlul I – "Dispoziții generale"? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul I.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat titlul I – "Dispoziții generale".

Art.1.

Sunt intervenții?

Comisia a luat și a renumerotat alineatele, a introdus și unele modificări pe care le aveți în raport la poz.3, pag.3.

Aș dori numai o explicație din partea inițiatorilor: dacă în partea finală a textului, domnule ministru și comisia, dați următoarea redactare: "…să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel…". Aveți în vedere competițiile atât la nivel național cât și internațional, sau "orice nivel" exprimă cu totul altceva?

Domnul Anghel Stanciu (din loja rezervată comisiei):

Orice fel de competiții!

Domnul Acsinte Gaspar:

După mine, cred că am putea spune "… rezultate obținute la nivel național și internațional…", dar, cum doriți; eu am pus doar în discuție această chestiune.

Domnule deputat Stănescu, aveți cuvântul, pentru că sunteți mai familiarizat cu problema.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Expresia folosită în text, deci sintagma "competiții de orice nivel" are următoarea întindere: în primul rând, se referă, bineînțeles, la competiții care au un anumit grad – ierarhizarea acestor competiții cuprinde nivelul competiției respective atât intern, cât și internațional, nivel referitor la cei care participă la clasificarea pe care o au cei care participă în competițiile respective, deci atât sportivi de performanță, cât și sportivi amatori; de asemenea, se referă și la categoriile de vârstă.

Deci, noi considerăm că trebuie menținută această sintagmă, cu această motivație, deoarece acoperă întreg spectrul competițional, atât în planul activităților sportive comunitare, cât și în planul activităților sportive de performanță.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

M-am edificat.

Supun votului dumneavoastră art.1, așa cum este propus de către comisie la poz.3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.1 a fost votat.

Trecem la art.2.

Lucrăm pe coloana a III-a din raport.

Sunt observații la art.2? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2, în redactarea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Trecem și luăm în discuție art.3, în redactarea comisiei, cu cele trei alineate.

Sunt comentarii în legătură cu vreun alineat din cadrul acestui articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.3, astfel cum a fost amendat de comisie pe coloana a III-a a raportului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului titlul I, în ansamblu, al proiectului de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Titlul I a fost votat.

Trecem la titlul II – "Organizarea educației fizice și sportului".

Sunt comentarii sau intervenții cu privire la titlul II?

Îl supun votului, așa cum este redat de comisie pe coloana a III-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat.

În cadrul titlului II există cap.I – "Educația fizică și sportul școlar și universitar".

Cu privire la titlul capitolului sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat.

Art.4, în redactarea propusă de către comisie.

Sunt comentarii? Da.

Vă rog, domnule ministru, să vă expuneți punctul de vedere în legătură cu art.4.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.4 avem de-a face cu unul din punctele cheie ale acestei legi, și aici există între proiectul inițiat de către Guvern și raportul final adoptat de comisie o diferență esențială.

În proiectul pe care noi l-am inițiat, este un text pe care vă rog să-mi dați voie să-l citez, fiind de fapt cel din coloana a II-a: "Educația fizică este disciplină obligatorie prevăzută în programele de învățământ, cu un număr de lecții diferențiate, astfel: 4 lecții pe săptămână în învățământul preșcolar, 3 lecții pe săptămână în învățământul primar, 3 lecții pe săptămână în învățământul gimnazial și liceal, 2 lecții pe săptămână în învățământul profesional, complementar și postliceal, 2 lecții pe săptămână în învățământul universitar pentru 2 ani de studii consecutiv, 2 lecții pe săptămână în învățământul special.".

Noi am încercat, și ne menținem cu fermitate acest punct de vedere, să stabilim cu exactitate un minimum de număr de ore, de lecții de educație fizică obligatorii pentru fiecare ciclu de învățământ.

În legătură cu această poziție, eu doresc să vă aduc câteva argumente și, încă o dată o fac în numele tuturor celor care s-au ocupat, se ocupă și se vor ocupa de activitatea sportivă din România, dar nu numai.

Pe de o parte, încerc să sintetizez argumentele profesioniștilor sportului și profesioniștilor educației fizice care, pornind de la realitatea că în situația în care noi nu vom stabili cu fermitatea legii acest număr minim de ore de educație fizică pe săptămână, număr care în varianta noastră este corelat cu legislația și cu practica europeană în domeniu din cele mai multe țări, în realitate vom ajunge, așa cum s-a și ajuns deja în cursul acestui an, la o diminuare către dispariție a numărului de ore de educație fizică în școală.

Dincolo de interesele sportului, de baza piramidei sportului de performanță, există un aspect care este mult mai important, și pe care vă rog să-mi îngăduiți să vi-l supun atenției și în numele căruia să insist, pentru ca votul dumneavoastră să fie în favoarea textului de lege, așa cum a fost el inițiat de către Ministerul Tineretului și Sportului.

Nu este o chestiune de sport, nu este o chestiune de performanță numai, ci este o chestiune de sănătate națională.

Există date foarte îngrijorătoare pe care și Ministerul Sănătății, dar și Ministerul Apărării Naționale le-au dat publicității, și a existat o lungă dezbatere în legătură cu acest aspect - în mass-media, cel puțin de un an de zile chestiunea fost dezbătută pe larg.

Există, îndrăznesc să afirm acest lucru, o unanimitate a tuturor specialiștilor sportului, a tuturor profesorilor de educație fizică, a reprezentanților Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport și a tuturor instituțiilor de educație fizică și sport, instituțiilor superioare din România, că aceasta este o chestiune care privește în primul rând sănătatea copiilor, și pe care noi n-o putem lăsa (acesta este punctul de vedere pe care eu mi-l asum în numele acestor opinii, repet, care au fost confirmate vreme de mai bine de un an) nici la alegerea directorului școlii, nici la alegerea copiilor, și nici măcar la alegerea părinților.

Eu cunosc foarte bine contraargumentul care se aduce și care va fi probabil adus aici în sprijinul variantei adoptate în raportul final al comisiei, și anume acela că nici în Legea învățământului, nici într-un alt act normativ nu s-a făcut o asemenea specificare și nu s-a făcut o asemenea impunerea legislativă pentru vreo altă disciplină.

Aceasta înseamnă, și admit acest lucru, că pentru educația fizică, în termenii despre care am vorbit aici, noi cerem un regim special. Ei bine, facem acest lucru, pentru că educația fizică are un regim special în comparație cu toate celelalte discipline, și o spune, în particular discutând, un profesor de istorie. Are un regim special, pentru că ea ține de anumite aspecte de sănătate fizică elementară, de motricitate, de dinamica mișcării, care nu pot fi recuperate atunci când la vârstele respective nu se fac aceste ore de educație fizică în școală.

Dacă luăm în discuție și contextul societății românești, dacă luăm în discuție și mentalități care există, și pe care nu putem să ne facem că nu le vedem în societatea românească, vom vedea că dacă nici în școală nu instituim acest lucru cu fermitate găsim și explicațiile și condițiile favorizante pentru care s-a ajuns ca în documente oficiale ale Ministerului Apărării Naționale să se vorbească de cifre de peste 60% de neîncorporabili și, de asemenea, în tot ceea ce înseamnă baza de date a Ministerului Sănătății, de o sumedenie de deficiențe de natură fizică la un număr înspăimântător de mare de copii.

Chestiunea este, evident aici, foarte clară din punctul nostru de vedere: suntem în fața unei opțiuni – dacă facem această normare specială pentru educația fizică, recunoscând acest lucru și încercând să-l prevenim.

Aș dori să spun că, prin acest text de lege, Ministerul Tineretului și Sportului nu se suprapune, nu intenționează în nici un fel să se suprapună sau să se imixtioneze în câmpul de autoritate administrativă al Ministerului Educației Naționale.

Așa cum rezultă și din textul inițiat de Guvern, tot ceea ce înseamnă administrarea și autoritatea asupra procesului școlar, inclusiv orele de educație fizică, sunt apanajul exclusiv al Ministerului Educației Naționale, iar acest text din proiect a fost discutat, negociat și convenit cu Ministerul Educației Naționale, drept care pe proiectul inițiat de Ministerul Tineretului și Sportului există semnătura de avizare, adoptat ca atare de întregul Guvern, a domnului ministru al Educației Naționale.

Există foarte multe date care pot fi puse la dispoziție. Eu am convingerea că dumneavoastră cunoașteți foarte multe din aceste lucruri, din această dezbatere care s-a purtat foarte multă vreme.

Aceasta este opinia mea cu care vă rog să-mi permiteți să închei: dacă ratăm în acest moment acest punct de legiferare, foarte multe dintre efectele benefice ale acestei legi - ceea ce înseamnă baza ei socială foarte largă, baza ei, repet, de sănătate națională - sunt ratate, și de aceea, cu precizarea încă o dată că este un punct cheie la care Ministerul Tineretului și Sportului și toți factorii de sport, activitate sportivă și educație fizică pe care i-am consultat în România, subscriem, vă rog să votați art.4, în forma propusă de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea grupului de deputați inițiatori cine ia cuvântul la acest articol?

Domnule deputat Brezniceanu, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am cerut cuvântul pentru a-l contrazice pe domnul ministru Antonescu și pentru a-i aminti că de o perioadă de timp dumnealui a părăsit învățământul – prima profesie a domniei sale.

În nici una din legile învățământului nu se fac precizări cu numărul orelor necesar fiecărei discipline.

Educația fizică și sportul este o disciplină în învățământul primar, gimnazial și așa mai departe, și problema numărului de ore este rezolvată de alte politici școlare și educaționale care, vă rog să rețineți, sunt evolutive, și pentru acest motiv nu ne putem permite să fixăm odată pentru totdeauna numărul de ore la nici unul din obiectele de studiu.

Îl rog pe domnul ministru să nu se supere. Grupul de inițiatori nu poate obliga și nu vă sfătuiește să obligați Ministerul Educației și Învățământului să fixeze numărul de ore pe săptămână.

Vă mai rog să observați că articolul propus de grupul de inițiatori și propunerea făcută de Comisia de învățământ coincid. Măcar pentru acest motiv, suntem doi la unul, dacă luați și scorul, vă rugăm să votați cele două articole care coincid, propus de inițiatori și propus de comisie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

(Domnul Anghel Stanciu dorește, în acest moment, să vorbească în numele comisiei). Este membră a comisiei și...

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Anghel Stanciu (de la banca comisiei):

În nume personal...

Domnul Acsinte Gaspar:

Membrii comisiei nu pot să vorbească?

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, membrii comisiei pot să vorbească, dar eu prezint punctul de vedere al comisiei, care este aici, și, pe urmă, dacă vreau, mă înscriu și prezint punctul meu de vedere, ca deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Înțeleg că dumneavoastră sunteți raportorul din partea comisiei.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este punctul de vedere al meu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiți, domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să observați în raport, că noi suntem pe art. 4 la coloana 3.

Deci, rugămintea mea este, din partea comisiei, să discutăm art. 4, pe coloana 3, care nu ridică nici un fel de problemă, și apoi se discută art. 5, în care își găsește sediul problema pe care a ridicat-o domnul ministru Crin Antonescu.

Vă rog să urmăriți. Și atunci, supunem la vot art.4 și apoi, la pct. 5, domnul ministru și-a făcut pledoaria corespunzătoare. Domnul deputat Brezniceanu, din partea grupului, a făcut pledoaria corespunzătoare, urmând ca la 5, nu..., să se exprime și ceilalți colegi și punctul de vedere final al comisiei.

Acesta era sensul intervenției pe care v-am cerut-o.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că ați reținut că, în momentul în care am pus în discuție acest text am spus că discutăm pe coloana 3 textele comisiei, că pun în discuție textul art. 4, după care, intervenția a avut-o domnul ministru, pentru că, într-adevăr, vedeți că, grafic, textele în discuție nu coincid ca număr, dar n-are importanță, ci contează cum este reglementată materia. Pentru mine este foarte clar.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat să mă înscriu la cuvânt în nume personal, nu ca să dărâm prestigiul președintelui de comisie și să-i subminez autoritatea.

Sigur că nu pot să nu apreciez pledoaria pe care domnul ministru Crin Antonescu a făcut-o aici, în legătură cu propunerea pe care Ministerul Tineretului și Sportului o face vis-a-vis de orele de educație fizică în școală. Dar, pe lângă argumentele care s-au adus aici în nesusținerea punctului de vedere pe care domnia sa l-a exprimat, eu aș spune și aș mai adăuga unul, și anume că există licee de profil, care au un alt număr de ore decât orele prevăzute prin lege și, ca urmare, în felul acesta n-am mai face posibilă existența unor asemenea școli. Or, este, categoric, și în detrimentul sportului profesionist în ansamblu.

Ca urmare, eu susțin să nu trecem, așa cum propune Ministerul Tineretului și Sportului în lege, ci așa cum susține comisia, pentru că prin obligativitatea orelor de educație fizică și sport noi dăm suficientă greutate și, practic, obligăm Ministerul Educației Naționale să prevadă în orice tip de curriculum ore de educație fizică.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Moldovan.

Domnul Petre Moldovan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ne aflăm aici în fața unei încercări clare de suprareglementare a unui domeniu. După cum bine știți, nicăieri, nici în Legea învățământului, nici în astfel de reglementări nu se fac precizări clare privind structura planului de învățământ.

Pe de altă parte, este vorba de o respingere a principiului subsidiarității. De ce să nu lăsăm Ministerul Educației Naționale, așa cum de fapt este prevăzut în art. 4, ca, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sporturilor, să rezolve această problemă, în modul în care ea poate fi rezolvată în condițiile în care, în art. 4, este clar scris că "...educația fizică este disciplină obligatorie în planurile de învâțământ".

În consecință, cu tot regretul, eu vă solicit și vă îndemn să votați varianta comisiei, care este cea corectă și cea corespunzătoare atât intereselor școlii, cât și intereselor tineretului din această țară.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Constantin Avramescu.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Constantin Avramescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Fără a contrazice pe antevorbitori, pentru că și eu pledez, în general, pentru o anumită descentralizare a deciziilor în ceea ce privește programul de învățământ, dar vă atrag atenția că suntem într-o situație specială, și anume a sportului în general, a educației fizice, și trebuie să constatăm că în ultima perioadă, pe plan mondial, nu numai la noi, se constată o creștere a importanței sportului profesionist, care se face în defavorarea sportului amator, în general, și în special a educației fizice.

În aceste condiții, o anumită reglementare, care, recunosc, se abate de la normele generale, o consider că este indicată, fiindcă, în final, dezvoltarea educției fizice și a sportului amator duce la creșterea, la dezvoltarea sportului profesionist. În această situație, cred că este necesară această reglementare.

Dacă vreți, discutăm asupra numărului de lecții, mai multe sau mai puține. Dacă vreți, putem discuta dacă acestea să fie un minim și mai introducem un cuvânt, tocmai pentru această problemă, care este de interes național, a educației fizice.

Aceasta nu este o teorie pe care am inventat-o eu, este o teorie modernă, chiar dacă m-am referit la sportul profesionist. Este cunoscută din cele mai vechi timpuri, că de asta au apărut și "Mens sana in corpore sano".

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Puiu Hașotti.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vorbesc și eu, tot în calitate de profesor de istorie, cum vorbea domnul ministru, și sper să nu fie supărat pe mine decât 5 minute pentru cele ce voi spune.

La argumentele aduse de o parte din membrii comisiei, de doamna deputat Andronescu, eu mai vreau să dau încă un element, care mă face să nu fiu de acord cu propunerea domnului ministru și să fiu de acord cu propunerea comisiei.

La pct. 5 se prevăd următoarele: "...două lecții pe săptămână în învățământul universitar pentru 2 ani de studiu consecutiv". În această situație, autonomia universitară este desființată. Amintesc, doamnelor și domnilor, că autonomia universitară funcționează chiar și la materii fundamentale pentru facultatea respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În ordinea înscrierii, are cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar rar, Mircea, să înțeleg și eu!

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea mea este ca să nu votăm, în funcție de orgoliile unora din învățământ, care au sentimentul că se încalcă autonomia universitară, nici în urma unei aritmetici ciudate, că sunt 2 la 1, ci în numele interesului național și al societății românești.

Eu n-o să mă amestec la sport că n-am mai făcut sport de treizeci și ceva de ani, însă la educație fizică da. Știm precis că foarte mulți părinți, dorind ca ...copiii lor să reușească la matematică sau în alt domeniu fac tot ce pot ca să nu facă sport, știm că sunt foarte multe școli, în practică, în care orele de sport sunt un fel de ore de dirigenție, dacă se învață sau nu se învață, asta rămâne de văzut, sau facultative, și de aceea, mi se pare, în acest domeniu, ținând seama că avem nevoie de o societate sănătoasă, să impunem prin lege ca să se facă educație fizică în școli.

Nu aș fi venit la microfon, dar am exemplul unui prieten care are doi băieți, unul a câștigat multe olimpiade la matematică și celălalt, mai slab puțin la școală, și l-am întrebat: "De care din băieții tăi ești mulțumit?". "De cel care nu este olimpic, fiindcă va avea o viață sănătoasă, va avea o viață normală, nu de abstracția științifică a olimpicului meu..."

Și, în acest caz, mi se pare normal să votăm punctul de vedere al ministerului, chiar dacă nu este decât un punct de vedere, și nu două, și chiar dacă unii pun prea mult accent pe orgoliul autonomiei universitare sau pe drepturile Ministerului Îmvățământului și neglijează interesele tineretului României.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat Mircea Ciumara.

Urmează domnul deputat Mihăiță Calimente.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să încerc să vorbesc nu în calitate de deputat, ci de fost profesor de educație fizică și de sportiv de performanță.

În general, în România, sportul școlar, sportul în școală a fost tratat ca o "Cenușăreasă", atât înainte de 1989 și cu atât mai mult după 1989. Vreau să vă spun că, din punct de vedere somatic și motric, în momentul când te duci la o clasă, ca antrenor la un club, să faci selecție pentru copii care vor face sport de performanță, îți pui mâinile în cap, pentru că nu mai ai de unde alege, pentru că toate caracteristicile somatice și motrice ale copiilor noștri sunt la pământ. Începem să avem un popor degenerat la această oră, tocmai datorită faptului că această activitate a educației fizice a fost complet neglijată în ultimii ani. Sportul de performanță are rezultate, dar aici s-a lucrat pe altă filieră.

Vreau să vă spun că există națiuni, există popoare, în care există ore impuse, cu anumită disciplină, și aș vrea să vă dau exemplul Australiei sau Noii Zelande, unde rugby-ul este o materie obligatorie de studiu, începând de la clasele primare. Și, de aceea, acum, cu ocazia Cupei Mondiale, care are loc în Anglia, țările anglo-saxone sunt în stare să prezinte echipe de parlamentari și există un Campionat Mondial al Parlamentarilor.

Vă rog, faceți și din Parlamentul României o echipă!

Eu susțin punctul de vedere al domnului ministru și trebuie clar reglementară, pentru că la nivelul școlilor, dacă lăsăm la latitudinea ministerului, și ministerul la latitudinea directorilor de școală, mai ales la țară, unde nu există nici un fel de condiție, nu se vor face niciodată ore de educație fizică.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Robert Raduly.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că ceea ce a spus antevorbitorul meu este un lucru deosebit de important.

Trebuie să constatăm că în lumea modernă, din fericire, ar trebui să mai fie valabil acel loc comun, care a fost inventat de latini și pe care nu-l pronunț, pentru că-l cunoaștem toți.

Dar, tot în lumea modernă, așa cum se știe, este o tendință ca "gulerele albe", adică cei care-și desfășoare activitatea în birouri, să depășească, și în multe țări a depășit, numărul "gulerelor albastre", adică al celor care desfășoară activități pe bază de forță fizică, sau și pe bază de forță fizică.

Cred că noi trebuie să mergem pe ideea care însăși latinii au fost în stare s-o exprime foarte bine și s-o aplice în practică. Și această idee este de a ține educația fizică la un nivel care să reușească să contrabalanseze toate celelalte discipline teoretice care sunt însușite în liceu.

Din păcate, și aceasta este o mare problemă a prezentului, dacă ne uităm la tinerii care se prezintă la bacalaureat, din punctul de vedere al acestei discipline, din punctul de vedere al pregătirii fizice, din punctul de vedere al priceperii lor în materie de educație fizică, în materie de sport, putem să constatăm că regresul este imens, deosebit de puternic, față de situația dinainte de 1989, când, totuși, sportul școlar, sportul universitar a fost deosebit de bine organizat în anumite structuri foarte bine închegte.

Dacă ne gândim la generația, să spunem, a domnului maestru emerit al sportului, domnul Gațu, dacă ne gândim la o serie de alte generații, putem să-i întrebăm pe dânșii (care vor confirma) că provin din acea mișcare firească, din cadrul școlilor sportive, de la nivel educațional, de la nivel de liceu, și că au reușit acele mari performanțe.

Constatați, domnilor, că după 1989, cu excepția fotbalului, unde încă avem o generație mare de jucători, dar care au fost formați în majoritate dinainte de 1989, în toate sporturile de echipă, unde de fapt este bucătăria și esența sportului, țara noastră a căzut. A căzut enorm la handbal, a căzut foarte, foarte mult la hochei, a căzut și la baschet și așa mai departe.

Propunerea mea este ca să nu tranșăm această problemă atât de rapid. Eu aș crede că, între cele două variante, varianta ministerului și varianta comisiei, există o cale de mijloc. Tocmai de aceea, domnule președinte, v-aș propune..., pauza este peste o jumătate de oră, sau peste o oră, ca să sărim peste votul acestui articol. Ministerul împreună cu ceilalți inițiatori și cu comisia să se aplece încă o dată asupra acestei probleme, să se aplece din punct de vedere profesional, nu din punct de vedere sentimental, și să încerce, împreună, acest grup de lucru să găsească o soluție acceptabilă pentru toată lumea.

Eu nu cred că această problemă poate fi tranșată printr-un singur vot, și nu uitați, domnilor, și cu asta am încheiat, că a fixa numărul de ore din învățământul preuniversitar și universitar, obligatoriu pentru educație fizică, nu creează decât un cadru.

Dacă noi nu reușim ca acest cadru să-l umplem cu substanță, cu profesori devotați pentru a umple aceste ore de educație fizică, într-adevăr, cu activități corecte, dacă nu reușim să asigurăm cadrul infrastructural necesar pentru a desfășura aceste ore, atunci pur și simplu n-am făcut nimic. Vor fi niște ore obligatorii, care vor fi irosite în practică.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnilor deputați,

Am o rugăminte: pentru că lista este destul de mare, rog colegii care mai intervin să caute să fie cât mai sintetici.

Dau cuvântul domnului deputat Marțian Dan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că nu trebuie să cheltuim foarte mult timp și energie, subliniind faptul că educația fizică și sportul, în procesul de devenire, de educare, de formare a tinerei generații trebuie să fie o componentă importantă.

Pledează pentru aceasta exigențele de ordin general privind creșterea și formarea tinerilor, pledează pentru aceasta o seamă de mutații care se produc în activitățile umane și care au repercusiuni asupra stării de sănătate – sportul, educația fizică, exercițiile fiind un remediu la o seamă de consecințe negative pe care le antrenează un mod de viață cu multe elemente de sedentarism pronunțat, este un remediu la o concentrare și o solicitare intelectuală extraordinară și care cere relaxare și, de asemenea, alte schimbări care caracterizează varii activități umane în timpurile noastre.

Din acest punct de vedere, este necesar, deci, să ne raportăm cu foarte multă atenție și cu foarte multă cumpătare a lucrurilor în legătură cu soluția pe care o adoptăm. Sigur că s-a evoct aici, mai ales de către domnul ministru, o seamă de fenomene negative, dar, mai degrabă dânsul a evocat prin aceasta niște efecte, și nu cauzele, pentru că, dacă discutăm despre tinerele generații care intră în procesul de învățământ, de la treapta lui preșcolară și continuând cu toate celelalte trepte, până la învățământul universitar inclusiv, constatăm că condițiile pentru a practica sportul și a integra exercițiul fizic în stilul de viață s-au degradat foarte mult.

Acum propunem 4 lecții pe săptămână pentru cei din învățământul preșcolar, un număr de ore pentru cei din învățământul primar și așa mai departe. Nu știe oare Guvernul și domnul ministru ce se întâmplă cu școlile și cu tinerele generații, mai ales în ultimii ani? Nu știe că sunt în țară asta mulți copii care n-au încălțăminte ca să meargă la școală? Nu știe oare Guvernul României nimic în legătură cu faptul că există copii care nu își pot duce la școală un sandviș și este o întreagă tragedie când văd pe colegii lor că au un asemenea sandviș, iar ei nu? Nu știe nimic, oare, domnul ministru și Guvernul, în legătură cu faptul că manualele școlare, îmbrăcămintea și celelalte, rechizitele și celelalte au antrenat cheltuieli foarte mari pentru...

Voci din dreapta sălii:

La obiect!

Domnul Marțian Dan:

E foarte la obiect! Este foarte la obiect, pentru că vine Guvernul dumneavoastră cu niște propuneri de natură administrativă, închizând ochii la realitățile în care trăiesc tinerele generații... (Vociferări în partea dreaptă a sălii de ședință).

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputați,

Vă rog, nu întrerupeți pe vorbitor!

Domnul Marțian Dan:

Din punctul acesta de vedere...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

Domnul Marțian Dan:

... putem noi scrie aici 4 ore, 3 lecții pe săptămână, în școlile noastre, unde nu există săli de sport, în multe dintre ele, în condițiile în care acești copii nu au posibilitatea să aibă echipament, începând cu încălțămintea și continuând cu celelalte?

Va fi o soluție din asta, prin care ne vom mângâia cu gândul că ne-am făcut datoria, dar realitatea din școală și realitatea în care învață în multe din școli tinerele generații va continua să fie una penibilă și că nu va muta din loc situația și starea în care ne găsim.

De aceea, mie mi se pare că propunerea comisiei și a inițiatorilor este una care trebuie luată în seamă, în sensul că înscrie printre materiile de învățământ obligatoriu, care trebuie să figureze în curriculum, și care trebuie să fie executat.

Dacă comisia, în funcție de anumite lucruri care le pun colegii care sunt pentru această statuare a formulei Guvernului, poate să facă ceva, cred că maximum ce poate face este să stabilească un prag minim, un cuantum minim de ore pentru diferitele trepte ale procesului de învățământ. Dar, eu cred că ceea ce s-a propus aici este maximalist, este o soluție de tip administrativ și este o soluție care are "marile virtuți" că se detașează de viață și de realitățile de la noi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că chiloții de gimnastică costă la fel, indiferent de numărul de ore, dacă este o oră sau dacă sunt 4 ore. Deci, îmi pare tare rău că trebuie să contrazic argumentele domnului profesor, antevorbitorul meu, cu care, de altfel, eu mă înțeleg foarte bine la comisie.

Am venit să vă spun următoarele: tineretul nostru, în primul rând, este stresat. Este stresat din diverse motive, pe care dumneavoastră le cunoașteți, printre altele și de examene, de acestă nouă organizare a învățământului etc.

Are nevoie să se destindă, are nevoie să facă sport, ca să se recreeze într-o anumită măsură, cu atât mai mult cu cât, în rest, stă ori în casă, și mai ales la școală, nu stă la aer și are nevoie ca să se dezvolte din toate punctele de vedere și atunci va fi și pentru el, pentru fiecare copil mai ușor să asimileze materiile de bază, făcând gimnastică.

Îmi pare tare rău, domnilor, dumneavoastră veniți cu argumente de pe vremea când nu era liceu. Astea se numeau "dexterități" și tot în "dexterități" vreți să le aduceți acum și până la urmă, din motivele care s-au arătat, vor fi eliminate.

Lăsăm la dispoziția școlilor, lăsăm la dispoziția ministerului. Bun. Le lăsăm. Dar, dacă se fixează prin lege, este una. Dacă lăsăm la latitudinea ministerului, avem din nou: "Vrem mate!", "Nu vrem mate!" "Vrem – eu știu – bacalaureat cu 7 sau cu 8 materii..." și așa mai departe.

Astea sunt rezultatele. Poate că în ultima parte a intervenției mele, unii dintre dumneavoastră mă veți considera demodat, dar în ceea ce pledez eu, nu, și, ca atare, eu vă rog să mă înțelegeți, să urmați rugămintea mea și să votați textul așa cum este prevăzut în proiectul de lege.

Ce importanță are dacă se face o derogare? Are. Și v-am arătat, cel puțin, care sunt argumentele.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să stresez mai tare situația, pentru că așa s-a vorbit aici despre elevi. Eu vreau să vă rog, respectuos, să constatați că în articolul în discuție sunt două elemente fundamentale: prima, că educația fizică este disciplină obligatorie în programul de învățământ și a doua că se acordă un număr diferențiat pe profile și clase, ceea ce mi se pare foarte normal.

Voi spune 3 lucruri numai:

1) Stabilirea prin lege a numărului de ore ar fi de fapt o imixtiune în treburile Ministerului Educației Naționale, care, între alte obligații, are și elaborarea curricumului.

2) La învățământul superior, dacă stabilim numărul de ore, nu mai putem vorbi de autonomie universitară, iar 3) există, în lumea școlii, o dinamică pentru e reflecta evoluția socială. Or dacă noi vom stabili număr de ore la educație fizică și la alte discipline, înseamnă că încorsetăm păgubos sistemul școlar. Închipuiți-vă, de pildă, că, printr-o împrejurare, și matematica, și istoria, și biologia vor avea dreptul, într-un fel, să elaboreze legi, vor avea și ele de spus număr de ore. Și, atunci, mă întreb: oare câte ore se vor introduce în programul de învățământ săptămânal, lucru pe care și astăzi îl criticăm.

În consecință, nu susținem propunerea domnului ministru, deși eu îl felicit pentru această dorință ca educația fizică să fie foarte bine desfășurată în școală și în afara ei, dar cred că soluția nu este numărul de ore.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimați colegi,

Nici nu credeam că această problemă o să ridice atâta pasiune în abordarea ei.

Eu vreau să spun că, Comisia a discutat foarte mult și a analizat toate variantele și toate aspectele și rezultatul formulării pe care am pus-o aici a reieșit în urma multor ore de discuții și de consultări cu diverși factori.

Eu vreau să vă spun că am participat la întocmirea a zeci de planuri de învățământ, în domeniul universitar, dar și în cel școlar. Vreau să vă spun că nimeni nu poate să impună, printr-o lege, astfel de lucruri, pentru că se încalcă regulile care au fost amintite aici: Legea învățământului, Legea autonomiei universitare ș.a.m.d.

Eu vreau să vă spun că la noi, de exemplu, la universitate, avem două ore în anul întâi, două în doi, ba, mai mult, am pus și în trei și în patru, facultativ, pentru cine vrea să facă. Deci eu cred că discutăm prea mult despre această problemă și formularea pe care a pus-o Comisia, aici, este foarte bună.

Vreau să vă mai spun că, în propunerea ministerului, dacă vă uitați la punctul 6, ea e mai proastă decât este acum: două lecții, pe săptămână, învățământul special. Păi, acum au trei! Și, în al doilea rând, nu înțeleg ce înseamnă lecție, probabil că a vrut să spună ore de învățământ.

Eu v-aș ruga și l-aș ruga și pe domnul președinte să nu mai prelungim această dezbatere, pentru că a căpătat, prin unele locuri, și aspecte politice, care nu au legătură prea multă cu problema pe care o discutăm și să trecem la vot, să punem la vot cele două variante.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Andrei Gheorghe.

Însă, domnilor deputați, vă rog foarte mult concentrați-vă, pentru că deja lucrurile încep, cât de cât, să ...

Domnul Gheorghe Andrei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate nu aș fi luat cuvântul, dacă nu se întindeau așa de mult discuțiile.

Sigur că, acum, la sport și la învățământ, toți ne pricepem. Vreau să spun că, Comisia de învățământ din Camera Deputaților este o comisie destul de competentă și cunoscătoare a problemelor învățământului. Noi suntem în situația de a cere ministerului să reducă programul, numărul de ore pe zi. Avem 5 zile lucrătoare pe săptămână. Dacă introducem 4 – 5 ore de sport, mulți dintre copiii acestei țări, să știți că mai mult sunt în recreere decât în muncă. Ei deja se joacă și în orele pe care le avem noi. Deci nu putem să încălcăm una din atribuțiile importante ale Ministerului Educației Naționale, aceea de a întocmi curriculum-ul național. Și ce ar fi dacă, așa cum au spus colegii mei, fiecare disciplină,... l-aș ruga pe domnul ministru să spună ce facem dacă vom pune la vot numărul de ore de istorie?! Domnia sa nu știu dacă cunoaște că orele de istorie s-au redus la 1 – 2 ore pe săptămână, fizica aproape că e desființată. Deci ore puține pe zi, programul de 5 zile pe săptămână. Și, mai mult, vreau să vă spun că școala, ca o întreprindere, de fapt, nu lucrează la întreaga ei capacitate, este ca o întreprindere care lucrează la jumătatea capacității sale, pentru că sâmbăta și duminica școala e închisă. Noi trebuie să ne gândim ce condiții putem să găsim, în așa fel încât profesorul de educație fizică să poată să facă anumite ore, anumite cercuri sportive sâmbăta și duminica. În multe țări din Occident, sâmbăta și duminica se fac aceste activități.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat. Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Andrei:

Deci eu sunt ca să păstrăm poziția Comisiei de învățământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Stănescu.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, prima problemă pe care vreau să v-o pun în discuție este următoarea. Legea învățământului este o lege organică, deci o temă de meditație, iar, dacă s-ar accepta varianta propusă de către Guvern, de către Ministerul Tineretului și Sportului, deci, cred că am intra într-o contradicție, această lege având cu totul alt caracter.

A doua problemă pe care vreau s-o pun în discuție este următoarea. Anterior, am votat un text, în care se caută să se definească ce se înțelege prin, în sensul prezentei legi, educația fizică și sportul. Educația fizică și sportul nu sunt altceva, nu au decât menirea ca tânărul, de la vârsta preșcolară și continuând până la vârsta maturității, la universitate, să fie angrenat în sistemul de învățământ educațional, prin practicarea unor ore de educație fizică, care au menirea să-l acomodeze cu mișcarea, cu dorința de a se dedica unui sport, să facă sport de performanță, cu dorința acestuia de a îmbunătăți relațiile sociale, de a-i crește spiritul de competiție, de fair-play ș.a.m.d. Tot în acest articol, pe care l-am votat anterior, vorbim de sport. Dacă ne uităm mai departe, în cuprinsul legii, vedem foarte clar că această lege are următoarea linie: adică impune, ca disciplină obligatorie, educația fizică, în cadrul programelor școlare și, deci, nu va fi la discreția unui director de școală ș.a.m.d. să fixeze numărul de ore. Dar sensul este ca elevul să fie atras spre activități sportive în mod real, în afara programei extrașcolare. Și aveți, în continuare, reglementări, în care se arată de ce se înființează asociațiile sportive școlare și universitare, ce obligații au aceste asociații sportive și universitare, de ce se înființează Federația sportului școlar și universitar. Deci, în momentul în care am impune, în afara faptului că ar fi o premieră absolută în această materie, în care să impunem un număr de ore, și am încălca, într-un fel, principiul acesta al descentralizării și al competenței fiecărui organ al administrației centrale de stat, care este stabilit prin lege, cred că ar fi o greșeală și nu am rezolva problema de fond.

Noi cunoaștem foarte bine situația materială a foarte multor școli, în ceea ce privește bază sportivă, sală de sport, instalație sportivă: este destul de precară, ca să nu spun dezastruoasă. Să nu credeți dumneavoastră că, în momentul în care vom ridica la 4 sau 5 ore pe săptămână, înseamnă că se ameliorează condiția fizică a elevului. Nu, poți să ai un număr rezonabil, care să țină cont și de alte elemente, trebuie să crească însă calitatea și interesul cadrului didactic. Și, tocmai de aceea, legea are, în continuare, prevederi care stimulează și îl obligă pe domnul profesor de educație fizică - nu de gimnastică, cum spunea domnul Zoner, că așa era pe vremea dânsului și era materie la dexterități - îl obligă, cointeresându-l, chiar și din punct de vedere material, ca să facă ore de pregătire fizică și de sport sâmbăta și duminica. Deci, pentru aceste considerente, eu cred că este necesar să supunem la vot și să agreați textul propus de comisie, pentru că este mult mai realist și adaptat la ceea ce se dorește prin această inițiativă legislativă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În fine, dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Educației Naționale, domnul Kato Iosif.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Kato Iosif:

Domnule președinte,

Stimați și onorați deputați și deputate,

De la bun început, aș dori să specific că Ministerul Educației Naționale este bucuros că s-a inițiat această lege și, și noi, dorim să educăm o generație sănătoasă, o generație competitivă, atât din punct de vedere fizic, cât și intelectual. Totuși, cu permisiunea dumneavoastră, eu aș aduce câteva argumente din ce cauză Ministerul Educației Naționale susține varianta comisiei, întrucât considerăm că, în acest articol, sunt cuprinse toate principiile și prevederile care asigură, în fine, scopul nostru de a educa, încă o dată repet, cu permisiunea dumneavoastră, o generație competitivă, din punct de vedere fizic și intelectual.

O singură remarcă, dacă îmi permiteți, față de cele spuse de antevorbitorii mei: este vorba de faptul că nu se țin, menționează unii, orele de educație fizică în școli. Eu nu cred că nu se țin din cauză că nu este prevăzut în plaja orară, este nevoie de o schimbare de atitudine, o schimbare a atitudinii civice și a educa în alt spirit societatea noastră. Nu se țin, pentru că, în loc de educație fizică, se țin ore de matematică sau se suspendă pentru alte activități. Deci eu consider că nu legea și stabilirea exactă a orelor va ajuta și va soluționa această problemă.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș remarca încă câteva aspecte. În primul rând, aș remarca că suntem în plin proces de reformă. În acest cadru, a fost adoptat planul-cadru, curricula națională și, în acest plan, figurează și filiera vocațională, de exemplu, care, axată pe solicitările diferitelor ramuri sportive, încearcă să rezolve școlile de profil sportiv și să asigure un cadru necesar pentru a educa tineretul, pentru a iubi mișcarea, pentru a iubi educația fizică. În această direcție, aș mai remarca că este și o noutate a legi, însăși, garantează că spiritul iubirii, să zic așa, educației fizice va dăinui în școlile noastre și în unitățile noastre de învățământ, este că se înființează asociațiile, Federația sportului școlar și universitar și aceasta este o garanție că se va desfășura o activitate complexă de educație fizică, în unitățile de învățământ.

În continuare, aș remarca că în lege se vorbește de un minim obligatoriu pentru sport și educație fizică și aș remarca încă un lucru: că se vorbește că acest minim obligatoriu se va stabili în colaborare cu însuși Ministerul Tineretului și Sportului, care poate să exercite supravegherea profesională a deciziilor luate de către Ministerul Educației Naționale. Deci eu consider că sunt asigurate condițiile necesare să desfășurăm și să întreprindem o activitate corespunzătoare, în această direcție, în învățământul nostru, în rețeaua și structura de învățământ existentă la ora actuală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Kato Iosif:

Dacă permiteți, numai o idee...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog.

Domnul Köto Iosif:

Deci doresc să luați, vă rog, cu stimă, vă rog, remarca privind libertatea administrativă în realizarea scopurilor educaționale, în ansamblu, a unui ministru, întrucât, cum a reieșit, din cele spuse de mine mai sus sunt garanții ca să respectăm întocmai spiritul acestei legi.

Deci, în consecință, cu îngăduința dumneavoastră, aș remarca încă o dată că Ministerul Educației Naționale este pentru menținerea textului votat în comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru un minut, domnul ministru Crin Antonescu, pentru că deja s-au exprimat foarte multe ...

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doar, într-adevăr, un minut, vă rog să-mi îngăduiți să vă rețin, pentru a spune trei lucruri.

Unul: proiectul Legii educației fizice și sportului a fost avizat sub semnătura domnului ministru al educației naționale Andrei Marga și, în legătură cu acest lucru, cu tot respectul absolut deosebit pe care-l port domnului secretar de stat și, evident, instituției pe care o reprezintă, sunt ușor nelămurit în legătură fie cu analiza atentă a proiectului de către domnul ministru Marga, la momentul semnării, avizării acestui proiect, fie față de poziția din acest moment.

În al doilea rând, nu am contestat niciodată argumentele de principiu pe care partizanii soluției Comisiei le-au adus, ci am spus, doar, că, așa cum se întâmplă, în anumite momente, și în legislația altor țări, dorim sau nu, printr-un gest de voință legislativă foarte clară, să punem accentul pe o problemă și să rezolvăm sau să încercăm să rezolvăm o anumită problemă. Această formulă din legea noastră nu este pentru profesorii de educație fizică, în favoarea lor, ci în favoarea copiilor.

În al treilea rând, evident, sunt ultimul care să contest dreptul absolut al parlamentarilor, și eu sunt parlamentar, de a decide asupra acestei chestiuni legislative. Vreau doar să vă aduc la cunoștință că eu am menținut și îmi mențin acest punct de vedere și că votând împotriva lui, votați împotriva opțiunii unanime a tuturor autorităților din viața și activitatea sportivă românească. Este o chestiune... (Rumoare în loja comisiei)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să păstrați liniștea!

Domnule deputat, dacă aveți obiecțiuni, interveniți la microfon!

Poftiți, domnule ministru.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Aceasta este, evident, o informare pe care eu am făcut-o, apropo de faptul că, probabil, toți sunteți de acord că o anumită cădere și o anumită pricepere, în această chestiune, anumite argumente valabile au și acei oameni.

Aceasta este tot. Evident, eu păstrez punctul de vedere și insist pentru votarea formulei din proiectul inițial.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Ultimul vorbitor, din partea comisiei, însă, domnule președinte, vă rog să prezentați punctul de vedere concis.

Domnul Anghel Stanciu:

Repet, domnule președinte, prezint punctul de vedere al comisiei, și nu al meu, în calitate de raportor. Fac aceste precizări ca să știm fiecare, așa cum vă place dumneavoastră, locul în care suntem în momentul de față.

Deci comisia, și veți înțelege de ce a durat 5 luni de zile elaborarea acestui raport, cu două zile pe săptămână, luna și joia, discuții, a încercat să înțeleagă punctul de vedere al ministerului și l-a înțeles. Colegii noștri care au vorbit aici au toți dreptate. Au dreptate, unii dintre dânșii, pentru că nu sunt informați pe subiectul articolelor ce urmează, iar alții că se plasează, efectiv, într-o tabără a unor profesori sau a altor profesori.

Chestiunea care este? Este bivalentă. Deci educația fizică este o componentă a educației, în școală, a copilului. Această educație fizică este prevăzută sub două aspecte: ora de educație fizică propriu-zisă, care este ca o oră de matematică, de istorie ș.a.m.d., unde, aici, cu elementele specifice sportului, se urmărește să-i întărească copilului respectiv, să-i dea deprinderi, să-i întărească constituția fizică, să-i cultive spiritul de competitivitate, în jocurile colective ș.a.m.d. A doua componentă, la care nu s-a făcut referire, dar s-au confundat aici, deci au venit și au pledat pentru sport: avem o dată educația fizică ca disciplină și avem a doua oară, sportul. Și, mai departe, Federația sportului școlar și universitar are în subordine asociații sportive, asociații sportive care se constituie în fiecare școală și devine obligatorie, prin regulamentul legii ș.a.m.d., prin statutul acestei Federații sportive a sportului școlar.

Aici, nu s-a spus nimic, și domnul ministru Crin Antonescu a tăcut și nu vreau să-l fac complice, pentru că, poate, e tot neștiință. Deci, în afara orei care este prinsă în normă, prin această asociație a sportului școlar, care ia ființă în școală, profesorul de educație fizică poate desfășura până la 8 ore, sâmbăta și duminica, fiind plătit în plus față de normă. Deci noi credem că, prin această formulă, dincolo de faptul că curriculum-ul este un apanaj al unei legi organice și a Ministerului Învățământului, am găsit un compromis între cele două solicitări, o soluție flexibilă. Deci orele de educație fizică se stabilesc diferențiat. De cine: de comun acord, de Ministerul Tineretului și Sportului, la art.5 și Ministerul Educației Naționale. Deci s-a pus întâi Ministerul Tineretului. Îi e frică domnului Crin Antonescu că nu se va înțelege cu domnul Marga?! Poate sunt prea puține puse aici și trebuie mărite. Schimbăm legea?! Poate sunt prea multe, față de posibilități ș.a.m.d. Deci, dacă aveți în vedere flexibilitatea acestei soluții, cei doi miniștri, cele două ministere stabilesc, de comun acord, ceea ce știrbește autoritatea Ministerului Educației Naționale, dar tocmai pentru importanța educației am pus așa. Și, dacă avem în vedere că nu s-a spus nimic că se pot face ore, până la 8 ore de sport, nu de educație fizică, deci pe o disciplină, pe jocuri sportive, în care profesorul de sport, dincolo de normă, este plătit, aveți ansamblul educației fizică, ca disciplină și sportului școlar, care întregește partea de educație fizică. Și, atunci, haideți să le lăsăm pe fiecare să-și facă rolul.

Noi am avut și un articol intermediar, care nu le-a convenit: să punem mai multe ore decât sunt aici, dar cu precizarea că se fac pe tot parcursul săptămânii. Adică nu faci sportul lunea și marțea, împingi matematica vinerea, și istoria, și româna, cutare și, sâmbătă și duminică, copiii bat străzile! Nu, lăsăm așa cum este, educația fizică, de comun acord, cantonată și orele de sport se vor duce pe sâmbătă și duminică, cu plată adecvată, fiind și o sursă suplimentară de venit pentru profesori.

Vă rog să aveți înțelepciunea să înțelegeți că este soluția cea mai bună, mediată, dacă aici a durat atât, în comisie a durat câteva zile. Nu este îndreptată nici împotriva sportului, este pentru sport. Vă rog, deci, să rămânem cu această variantă a comisiei și, cu aceasta, să trecem, domnule președinte, la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă rog să constatăm că, în legătură cu această problemă în discuție, și-au exprimat punctul de vedere 14 deputați și 2 reprezentanți ai Guvernului.

O problemă de ordin tehnic: eu țin să remarc modul profesional în care experții Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au redactat acest raport. Din păcate, nu s-a înțeles o chestiune, din partea inițiatorului, care a anticipat o discuție, înainte de a se vota art.4, pentru că rostul acestor texte paralele, ca să le spun așa, este să asigure o corespondență a textelor, care este dată de conținutul materiei, și nu de numărul articolelor sau al alineatelor. Ca atare, dumneavoastră, care aveți în față raportul, veți observa că, la poziția 14, avem art.4, numai pe coloana a treia, propus de către comisie, cu următoarea redactare: "Ministerul Educației Naționale organizează activitatea de educație fizică și practicarea sportului în învățământul preuniversitar și universitar", în legătură cu care nu s-a făcut nici un fel de obiecțiune. Și, ca atare, vi-l supun la vot, în această redactare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Problema, deci, care s-a discutat până acum, se referă la punctul 15 din raportul comisiei, textul art.4, atât la inițiator, din partea grupului de deputați, art.4 la inițiator, din partea Guvernului, care își are corespondent, pe fond, art.5 al comisiei. Și, întrucât în legătură cu aceste două texte, discuțiile au fost destul de aprinse, au fost argumente și pentru o soluție, și pentru altă soluție, eu nu fac altceva decât să aplic prevederile art.99 din regulament, să constat că amendamentul are consecințe importante asupra proiectului de lege și, ca atare, remit acest text, spre reexaminare, la comisia...

Domnul Mihai-Sorin Stănescu (din loja Guvernului):

Nu acceptăm așa!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă aveți ceva intervenții, vă rog să vi le exprimați la microfon!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Comisia este, practic, în majoritate și și-a expus încă o dată punctul de vedere: rămâne pe acest text, care este un text flexibil și care dă dreptate ambelor tabere. Restul este de activitate propriu-zisă și de organizare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Art.99 din regulament spune în felul următor: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau a propunerii legislative, președintele Camerei poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului".

Ca atare, vă rog să luați act că am dispus trimiterea la comisie.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci comisia a primit textul și vă dă răspunsul: rămâne pe acest text!

Domnul Acsinte Gaspar:

L-ați reexaminat, da?

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Guvernul își menține punctul de vedere. Da? (Rumoare în loja Guvernului)

Atunci, dacă plenul comisiei consideră că își menține redactarea art.5 în forma propusă și Guvernul își are redactarea care v-a fost prezentată aici de ministrul sportului, în art.4, eu nu fac altceva decât să supun la vot textul comisiei, așa cum este redat la poziția 15, pe coloana a treia.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile ridicate, ca să putem să facem o numărătoare corectă. 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

A fost însușită varianta propusă de către comisie.

Mergem, în continuarea dezbaterilor: poziția 16 din raport, pe coloana a treia.

Rog membrii comisiei să păstreze liniște, ca să putem să lucrăm. Deci, domnilor colegi deputați din comisie, vă rog să păstrați liniștea, ca să putem să discutăm.

Suntem la poziția 16 din raport, pe coloana a treia, comisia propune eliminarea celor două texte ale inițiatorilor, cu motivarea că reglementarea a fost preluată la art.4, care a fost votat.

Supun votului propunerea comisiei de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată poziția 16, în sensul că se elimină susținerea făcută de către inițiator.

Trecem, în continuare, la poziția 17.

Domnilor deputați din Comisia pentru învățământ,

Vreau să vă spun că eu nu pot să conduc ședința. Dacă dumneavoastră tot timpul comentați acolo, tulburați liniștea și, efectiv, ceilalți colegi nu se pot concentra.

Deci luăm în discuție poziția 17 din raport. Nici grupul de deputați, nici Guvernul nu are un text corespunzător celui propus de către comisie, pe coloana a treia. Este un text nou, art.6, care are 10 alineate.

Întreb colegii deputați dacă au intervenții la alin.1.

La alin.1, are intervenție domnul deputat Napoleon Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci, cunoscând foarte bine activitatea sportivă școlară și universitară și consultându-mă cu foarte mulți profesori de sport, din aceste instituții, am ajuns la concluzia că textul acesta trebuie completat cu următoarea formulare: "Activitatea sportivă din unitățile și instituțiile de învățământ se organizează în cadrul asociațiilor și cluburilor sportive școlare și universitare". Deci trebuie enunțat undeva, pentru că, mai departe, se face referire, la poziția 27, de "club sportiv universitar" și el nu a fost definit. Este drept că clubul școlar este definit la poziția 24, dar cluburile sportive universitare nu sunt definite. Eu cred că pentru precizare trebuie introdus acest lucru aici.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule profesor, am înțeles. Președintele comisiei, raportor, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Suntem o comisie dinamică și căutăm împreună forma cea mai bună. De aceea îi mulțumesc domnului coleg Antonescu pentru această precizare, dar aș ruga să citească textul. Spune așa: "Activitatea sportivă din unitățile și instituțiile..." "din", unitate este școala generală nr.cutare, este liceul cutare, deci, preuniversitar, iar instituție este universitatea cutare sau universitatea cutare. Clubul sportiv școlar este o unitate școlară și este definit la art.40 alin.1 în Legea învățământului, are personalitate juridică, se afiliază la federația de specialitate, ceea ce este precizat în pag.19 din Monitorul Oficial. Deci, într-o unitate juridică, liceul are personalitate juridică, vine clubul școlar care este tot în cadrul personalității juridice. Deci, nu se poate. De aceea nu este acolo.

Activitatea sportivă se face prin asociațiile acestea sportive care n-au personalitate juridică. Clubul ca atare, este unitate separată și face parte din federația de specialitate, nu face parte din Federația sportului școlar și universitar. La asociația sportivă participă cu carnetul de elev copilul care este la clubul sportiv școlar cutare, participă pe competiții organizate de federații cu carnet de sportiv, deci s-au separat aceste două acte. De aceea, vă rog să rămânem pe această formă, că nu pot într-o unitate școlară să introduc altă unitate școlară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă reprezentanții Guvernului sau reprezentanți din partea Grupului de inițiatori nu au obiecțiuni cu privire la textul cum a fost prezentat de către comisie, nici în legătură cu amendamentul propus. Da domnule deputat Napoleon, poftiți!

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Ce a spus domnul președinte Stanciu despre cluburi în general este corect, dar atunci uitați-vă la poz.24 și spunem: "Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza în condițiile legii, clase, școli și licee cu program sportiv, precum și cluburi sportive școlare." Păi, dacă pot pentru elevi, trebuie să pot și pentru studenți să organizez cluburi sportive universitare. Deci, eu am pus problema că el trebuie numai anunțat aici, nu are importanță că unul este fără personalitate și unul este cu personalitate. Sigur că funcționarea lor se va face în concordanță cu statutul. Una nu are personalitate juridică, iar cealaltă are personalitate juridică.

Deci, din moment ce am introdus "clubul școlar" aici, eu cred că trebuie să introduc și "clubul sportiv universitar".

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnul deputat Mihai Stănescu ne puteți fi de mare ajutor, dat fiind că ați trecut prin asemenea probleme.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Problema este în felul următor. La prima aparență s-ar părea că domnul, colegul meu, domnul deputat Antonescu să aibă dreptate. Nu revin la motivarea care a arătat-o domnul președinte Anghel Stanciu în legătură cu aceste cluburi sportive școlare. Avem la poz.27 un articol în care se arată că "pentru elevi, studenți care practică sportul de performanță, se organizează cluburi sportive școlare și cluburi sportive universitare". Aceasta este cu totul altceva. Uitați-vă la poz.27, vă rog, unde este această precizare, pentru că noțiunea de "club sportiv școlar" și noțiunea de "club sportiv universitar" se referă la faptul că în cadrul acestor foruri, structuri sportive se desfășoară de către elevi și studenți sportul de performanță.

Deci, față de această situație, cred că urmează ca amendamentul, dacă este supus votului dumneavoastră, să fie respins.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, textul trebuie combinat și cu alin.10 de la poz.28.

Bun, vă mulțumesc.

Este vorba de poz.28. Am remarcat și eu, este vorba de alin.10, alineatul final al articolului.

Deci, eu supun la vot alin.1 al art.6 în redactarea dată de către comisie pe coloana a treia a raportului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Deci, a fost adoptat textul comisiei.

Dacă la alin.2 al art.6 sunt comentarii? Nefiind comentarii, îl supun votului, alin.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Alin.3 al art.6. Dacă sunt comentarii, intervenții? Nu sunt. Supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat.

Alin.4 al art.6. Dacă sunt intervenții? Dacă nu, îl supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră. Mulțumesc.

Voturi pentru?.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La poz.22 vă rog să observați, comisia, pe coloana trei, propune eliminarea prevederilor propuse de către inițiator, Guvern și grupul de deputați, cu motivarea că problema este reglementată la art.6, alin.7. Supun votului dumneavoastră poz.22 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La poz.23 este vorba de alin.6, amendat de către comisie. Dacă sunt comentarii, observații din partea dumneavoastră? Nefiind, supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat și alin.6.

Alin.7 pe coloana a treia din raportul comisiei. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, îl supun votului în redactarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.25 din raport care se referă la alin.8 al art.6 în redactarea propusă de comisie. Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Textul a fost votat.

La poz.26, comisia propune eliminarea textului din varianta Guvernului, văd că de data aceasta nu a dat nici un fel de motivare, probabil că pentru corelare cu celelalte texte, supun votului propunerea comisiei, de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a acceptat propunerea de eliminare.

La poz.27, alin.9 are o redactare mai amplă dată de către comisie decât cele care se regăsesc în textele inițiatorilor. Dacă sunteți de acord cu redactarea comisiei, astfel cum este redată pe coloana a treia, poziția 27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat.

La poz.28, alin.10, comisia a dat o redactare pe care v-o supun spre aprobare, dacă nu sunt observații. Supun votului alin.10. Vă mulțumesc.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră capitolul I, în integralitatea sa, din titlul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun ca să încetăm lucrările Camerei la acest moment. Vreau să fac o precizare. Atunci când am anunțat moțiunea depusă de către Grupul parlamentar al PDSR-ului, am omis să spun că această moțiune este susținută și de unii deputați cu statut de independenți.

Vă mulțumesc.

Ne revedem la ora 14.00.

după pauză

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog cel de al doilea secretar de ședință să poftească la prezidiu pentru a putea relua lucrările.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările ședinței Camerei Deputaților din după-amiaza zilei de 23 septembrie, este programul aprobat de plen. Întârzierea de 40 de minute în reluarea lucrărilor este datorată faptului că cea mai mare parte a colegilor noștri nu și-au anunțat încă prezența în sala de ședințe. În atare împrejurare, rog pe domnul secretar Kónya să facem apelul și în funcție de rezultat vom stabili dacă continuăm sau vom suspenda ședința din această după-amiază.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru (dă citire tabelui cu prezența):

Începem pe grupuri.

Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat – Civic-Ecologist:
Țepelea Gabrielprezent
Ionescu Galbeni Niculaeprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Weber Ernest Ottoprezent
Cristea Gheorgheprezent
Biriș Anamaria Mihaelaabsentă
Nică Mihailprezent
Alecu Aurelian Paulabsent
Andrei Gheorgheabsent
Argeșeanu Valentinabsent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionabsent
Botescu Ionabsent
Calimente Mihăițăprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeprezent
Ciumara Mirceaprezent
Corniță Ionprezent
Dejeu Gavrilprezent
Dimitriu Sorin-Petreabsent
Dîrstaru Dorinprezent
Dorin Mihaiabsent
Dugulescu Petruabsent
Dumitrașcu Laurențiuprezent
Dumitrean Bazilprezent
Enescu Ionprezent
Galic Lia Andreiaprezentă
Gheorghiu Mihaiprezent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghidău Raduprezent
Grigoriu Mihaiprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Iacob Elenaprezentă
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Irimescu Haralambieprezent
Lepșa Sorin Victorprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odiseiprezent
Matei Lucian Ionprezent
Mânea Raduprezent
Micle Ulpiu Radu Sabinabsent
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Mureșan Ioanabsent
Nanu Romeoprezent
Negrău Mirceaabsent
Nichita Dan Gabrielabsent
Nicolae Jianuprezent
Noica Nicolaeabsent
Opriș Constantin Remusabsent
Palade Danprezent
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelabsent
Păunescu Costelabsent
Petrescu Silviuprezent
Petrescu Virgilabsent
Petreu Liviuabsent
Petrovici Silviaprezentă
Pițigoi Barbuabsent
Pop Ifteneabsent
Popescu Emil Teodorabsent
Popescu Irineuabsent
Radu Elena Cornelia Gabrielaprezentă
Raica Florica Rădițaprezentă
Rațiu Ionabsent
Rânja Traian Neculaieabsent
Rizescu Sergiu Georgeprezent
Roman Ioanprezent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Stanca Teodorprezent
Sturza Popovici Cornelabsent
Tăvală Tănase-Pavelprezent
Tudose Nicolae-Florinprezent
Vataman Dorinprezent
Vetișanu Vasileabsent
Protopopescu Cornelprezent
Roșca Ioanprezent
Vasilescu Valentinprezent
Aferăriței Constantinabsent
Iorgulescu Adrianabsent
Ionescu Alexandruprezent

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog Biroul Comisiei pentru învățământ, știinșă, tineret și sport să-și ocupe locul în loja oficială, loja din partea dreaptă.

De asemenea, inițiatorii să-și ocupe locurile din loja din partea stângă a sălii.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale
Georgescu Florinabsent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Cazan Gheorghe Romeo Leonardabsent
Albu Alexandruabsent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)absent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Bara Radu Liviuprezent
Bartoș Danielaabsentă
Bejinariu Petruprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanprezent
Buzatu Dumitruabsent
Cândea Vasileprezent
Cotrutz Constantin Eremiaabsent
Cristea Marinprezent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionprezent
Dobre Traianabsent
Dragu Georgeabsent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Gheorghiu Adrianprezent
Ghibernea Danabsent
Giurescu Ionabsent
Godja Petruprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constat că s-a refăcut cvorumul de lucru, astfel încât continuăm dezbaterile la proiectul de lege.

Deci, continuăm dezbaterile. Am ajuns la capitolul II din cadrul titlului 2, poz.29 din raportul comisiei sesizate în fond.

Titlul capitolului II – urmăriți vă rog coloana a treia din raportul comisiei de fond – Educația fizică militară și profesională. Dacă sunt comentarii cu privire la titlul capitolului II. Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost votat titlul capitolului II.

Art.7, față de formele prezentate de cei doi inițiatori, comisia a amendat textul art.7. Dacă sunt comentarii în legătură cu art.7. Domnul deputat Naidin. Vă rog, comisia și inițiatorii să fiți atenți la intervenții.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem, cred eu, într-o situație inversată față de articolul la care am dezbătut îndelung înainte de ora 13.00, este faptul că se prevede o limită de cel puțin 3 ore pe săptămână, o normă imperativă care nu se găsește în varianta nici a inițiatorilor, cei care sunt prezenți, respectiv Guvernul.

M-am uitat puțin prin actele normative care creează cadrul privind planul de instrucție și respectiv educația fizică militară, adică m-am uitat în Legea învățământului la art.98 – învățământul militar – m-am uitat și în Ordonanța 41 din această vară privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Nu are sens să fac o expunere îndelungată, ceea ce doresc în contextul celor prezentate, adică în contextul literei și spiritul acelor acte normative enumerate, eu cred că se impune să eliminăm această teză în limita a cel puțin 3 ore săptămânal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Reprezentantul Guvernului. Se propune eliminarea din text a sintagmei "în limita a cel puțin 3 ore săptămânal".

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

După cum ați văzut și după cum a remarcat și domnul deputat, în varianta inițiată de noi nu exista această limită. Din punctul meu de vedere, ambele forme sunt acceptabile, numai îmi vine greu să înțeleg cum logica colegilor din comisie, care n-au acceptat fixarea unui minimum în școală, o pot accepta sub autoritatea altui minister, în armată.

Deci, din punctul nostru de vedere oricare dintre variante este acceptabilă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea grupului de inițiatori, din partea deputaților inițiatori dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Domnul președinte al comisiei, domnul deputat Stanciu, s-a făcut o propunere de eliminare.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Textul este redactat împreună cu colegii de la Ministerul Apărării Naționale și diferențele față de textul anterior constau în faptul că aceste 3 ore săptămânal sunt incluse în planul de instrucție și în planul de învățământ, deci în cele două planuri, nu numai în planul de învățământ, deci și în planul de instrucșie. Este prima diferență.

A doua diferență, aceste ore de cel puțin 3 ore săptămânal se desfășoară pe întreaga perioadă a săptămânii, nu de luni până vineri. O redactare similară pe întreaga perioadă a săptămânii s-a încercat și la celelalte, dar a fost opunere, spunând că orele de educație fizică trebuie să se desfășoare de luni până vineri inclusiv, pe când aici, ele se desfășoară pe întreaga perioadă a săptămânii, deci vor fi mai multe, nu obstaculează să zicem alte discipline pe perioada de luni până joi și, totodată, sunt cuprinse în planul de învățământ completat cu planul de instrucție.

Este un specific pe care militarii l-au demonstrat în comisie. Reprezentanții ministerului și noi vă propunem să rămână sub această formă.

Vă mulțumim.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat Naidin, față de explicațiile ce au fost date, vă mențineți propunerea? V-o mențineți.

Stimați colegi,

În virtutea regulamentului, eu trebuie să vă supun mai întâi la vot propunerea de eliminare din cuprinsul art. 7 a sintagmei: "În limita a cel puțin 3 ore săptămânal." Este vorba de procesul de educație fizică militară, deci, cu specificul pe care îl are acest profil.

Supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari! 29 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Constatăm că, pe de o parte, colegii noștri intră în sală, când se aud strigați în cadrul apelului nominal, pe de altă parte, părăsesc sala de ședință. În acest moment, sunt prezenți 112 deputați, față de cvorumul de lucru anunțat de dimineață, de 145.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile de rigoare pentru a-i convoca în sală pe colegii noștri, ca să participe la procesul legislativ! Programul de lucru a fost aprobat, a fost cunoscut că astăzi se va lucra până la ora 16,30, cunoașteți că mâine vom avea ședință comună cu Senatul, așa că nu înțeleg de ce există o participare atât de slabă la dezbaterea unui proiect de lege, care pot să spun că este de interes național și că ar trebui ca fiecare să manifeste interes asupra dezbaterilor sale.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Unde este majoritatea parlamentară?

Domnul Acsinte Gaspar:

Mi se spune că din cvorumul de lucru care a fost comunicat dimineață, de 145, trebuie să scădem 12 deputați, care participă la o întâlnire cu o delegație parlamentară japoneză. Deci, cvorumul de lucru din acest moment este de 133.

Vom supune din nou la vot propunerea și, în felul acesta, vom constata dacă s-a refăcut cvorumul.

Așadar, prima dată, vă rog să vă exprimați votul în legătură cu propunerea de eliminare a sintagmei din cadrul art. 7: "În limita a cel puțin 3 ore săptămânal."

Cine este pentru eliminarea acestei sintagme? Vă rog să numărați, domnilor secretari!

Voturi împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Nici de data aceasta cvorumul de lucru nu a fost realizat. Au fost exprimate 126 de voturi, repartizate în felul următor: voturi pentru – 29; voturi contra – 88; abțineri – 9, ceea ce înseamnă un total de 126, sub cvorumul de lucru de 133 pe care l-am anunțat.

Încerc să mă întreb, totuși, care este autoritatea liderilor de grupuri parlamentare în legătură cu mobilizarea de participare a deputaților la lucrările Camerei?

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Lipsește puterea!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

M-am consultat și cu secretarii de ședință care mă asistă în această după-amiază, suntem nevoiți să aplicăm dispozițiile art. 128 alin. 3 din regulament, constatând că nu este întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Vreau să vă anunț că mâine este ședință comună a Camerei Deputaților cu Senatul. Programul începe de la ora 9,00 și urmează să punem în discuție candidaturile pentru Consiliul de administrație al Societății de Radiodifuziune, iar la ora 11,00 audiem intervenția Cancelarului Schroeder, din Germania.

Ca atare, suspendăm ședința, iar Camera se va întruni în ședință obișnuită, luni, conform programului pe care l-ați aprobat astăzi. Bună ziua, declar închisă ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 15,10.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 18 iulie 2019, 10:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro