Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 aprilie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 30-04-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 aprilie 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Rațiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Kónya-Hamar Alexandru, secretar.

   

Domnul Ion Rațiu:

Doamnelor și domnilor deputați, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 340 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 215, absenți fiind 125. La alte acțiuni parlamentare participă 46. Cvorumul de lucru deci este de 171 deputați.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

Primul pe listă este domnul deputat Victor Boștinaru - P.D. Nu este prezent? - Nu.

Al doilea este domnul deputat Remus Opriș - P.N.Ț.C.D. Nu este prezent.

 
  Fekete Jolt Zoltan - situația discriminatorie față de elevii școlilor particulare

Urmează domnul deputat Fekete Jolt - U.D.M.R. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Fekete Jolt Zoltan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți ca în câteva cuvinte să vă prezint o situație discriminatorie față de copii - elevii școlilor particulare.

Constituția, în art.45 alin.2 consfințește că statul acordă alocații de stat pentru copii. Legea 61/1993, art.1 reglementează alocația de stat în felul următor, pentru copii: "Cei care urmează o formă de învățământ prevăzută de lege beneficiază de alocație până la vârsta de 18 ani", iar art.10 alin.2, tot din Legea 61, stipulează că cei peste 7 ani vor primi acest ajutor prin unitățile școlare.

Hotărârea de Guvern nr. 591 reglementează, din nou, aceeași problemă, înșirând situațiile în care copiii, elevii pot beneficia de această alocație, neexcluzând dar nici nu incluzând copiii care frecventează școlile particulare, ceea ce e și firesc, deoarece la data respectivă nu era votată Legea învățământului nr. 84/95, în care se legiferează învățământul particular ca o formă alternativă la învățământul de stat.

Legiuitorul s-a gândit la învățământul particular când a formulat în Legea 61 o formă de învățământ prevăzută de lege. Hotărârea de Guvern nu amintește de învățământul particular, dar acum vine discriminarea între cele două forme de învățământ, în sensul că Ministerul Învățământului, Ministerul Finanțelor și Banc Post elaborează în 1994 o metodologie privind aplicarea Legii nr. 61 și a Hotărârii de Guvern nr. 591/93, la reactualizarea și remodificarea lor, de comun acord, în care în art.18 apare interdicția acordării alocației copiilor care frecventează o formă de învățământ particular neacrediat, și aici se ajunge la discriminarea copiilor în fața legii. Legea 84 prevede acreditarea în două etape, conform art.107 - autorizația de încredere- și pe urmă acreditarea propriu-zisă, care se face în termen de 4 ani. Deci, acești copii, patru ani, nu vor beneficia de alocația ce le revine lor, în urma unei metodologii la elaborarea căreia nu a participat Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Părinții acestor copii solicită intervenții urgente din partea autorităților competente. În cazul nesoluționării acestor probleme, generatoare de tensiuni sociale, îmi rezerv dreptul de a formula și o interpelare la adresa Guvernului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Paula Maria Ivănescu - Intervenție referitoare la un alt mod de a privi politica națională

Urmează doamna deputat Paula Ivănescu - P.D. Aveți cuvântul, doamnă.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

Intervenția mea de astăzi se referă la un alt mod de a privi politica națională în această țară. Ne-am obișnuit până cum să ne uităm la un aspect diferit, chiar minor, al acestei politici, interpunând majoritatea românească minorităților naționale.

Eu aș vrea să vă spun că în această țară, și în orice altă țară, politica națională, de fapt, constă în asigurarea perpetuării unei nații sănătoase și educate. Din acest punct de vedere, mi se pare că în acești ani, în ultimii patru ani, mai ales, condiția educatorilor și a slujitorilor sănătății lasă de dorit, este chiar sub orice critică. De circa două săptămâni, ne întâlnim în fiecare zi, când urcăm Dealul Mitropoliei, cu protestatarii din partea Sindicatului "SANITAS", care cuprinde de la medici până la infirmieri, oameni nemulțumiți de condiția socială pe care o au, o condiție socială precară, care este nepotrivită cu importanța socială a muncii lor. Guvernul a promis și a fost obligat prin legea votată în decembrie 1994, Legea de ierarhizare a bugetarilor, că până la sfârșitul lunii iunie 1995 va sesiza Parlamentul cu un proiect de lege în care se va face o pondere corespunzătoare între diversele categorii ale bugetarilor. Această lege nu a apărut până luna trecută, când a fost înaintată Senatului; În prezent, această lege nefiind discutată nici în comisii, am înțeles că nu a fost terminată discuția.

Este inadmisibil ca pentru slujitorii sănătății să avem salarii care se plasează mult sub limita de subzistență, este inadmisibil să perpetuăm niște obiceiuri, pe care le-am moștenit din regimul trecut, obiceiul de a-ți plăti toate serviciile medicale, deși prin lege ele sunt considerate și sunt legiferate gratuit.

Eu cred că ar fi cazul să ne îndreptăm cu toții spre o politică națională în folosul creșterii unor generații sănătoase și educate și din acest punct de vedere trebuie să ne aplecăm cu mare înțelegere și cu mare grijă, pentru viitorul acestei nații, spre acele categorii sociale care ne asigură sănătatea nației și educarea tinerelor generații.

În altă ordine de idei, care se referă și la comportamentul nostru într-o țară civilizată și democratică, cum ne place să credem, aș dori să lansez un protest energic asupra modului în care a început campania electorală. Vă este cunoscut tuturor că echipa Partidului Democrat care s-a deplasat în județul Bacău a fost agresată la Sascut, la inițiativa unui lider P.D.S.R. local, agresată în mod barbar. Probabil că foarte mulți dintre dumneavoastră ați văzut imaginile filmate de agenții străine și naționale și ni se pare anormal ca să se dea drumul violențelor, să se procedeze la intimidare. Am asistat, în ultimii ani, la campania de "pedeserizare", prin șantaj și prin amenințare. Acum constatăm că se încearcă intimidarea și descurajarea adversarilor politici și eu cred că nu ne face nici cinste, nici bine în această țară.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

 
  Borbély Ladislau - declarația Grupului de lucru de integrare europeană din cadrul UDMR

Are cuvântul domnul deputat Borbély Laszló - U.D.M.R.

   

Domnul Borbély Ladislau:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă prezint declarația Grupului de lucru de integrare europeană din cadrul UDMR, care conține o ofertă către partidele parlamentare, în sensul de a propune discutarea cu prioritate, în Parlament, a unui pachet de legi de aprobarea căruia va depinde în mare măsură demararea cu succes a negocierilor privind aderarea României la Uniunea Europeană.

"Declarație. România a devenit în februarie 1995 membru asociat al Uniunii Europene. În perioada care urmează, problematica integrării europene va fi una din preocupările majore ale societății românești.

Uniunea Democrată Maghiară din România dorește să joace un rol activ în procesul integrării euro-atlantice a României.

La nivelul Uniunii a luat ființă un grup de lucru care se va ocupa în exclusivitate de procesul integrării României în structurile europene. Acest grup va elabora strategia și va defini poziția U.D.M.R. în problematica integrării.

În situația actuală se impune o analiză care să clarifice neajunsurile grave ale guvernării actuale și care, totodată, să constituie și o ofertă pentru partidele politice parlamentare, care să propună soluții concrete, să nu rămână la nivelul declarațiilor politice.

Conceptul subsidiarității, al cooperării regionale apar ca principii de bază în documentele Uniunii Europene.

După ce România a devenit membru asociat al U.E., Guvenul nu a adus acele decizii necesare care să permită începerea, în condiții corespunzătoare, a negocierilor în perioada preaderării.

Din considerente de campanie electorală, Guvernul nu aplică în practică unele legi votate, ca de exemplu Legea falimentului, iar Parlamentul a votat cu mare întârziere alte legi importante, ca de exemplu Legea dreptului de autor sau Legea protecției concurenței.

U.D.M.R. propune partidelor parlamentare să considere de importanță primordială includerea pe ordinea de zi a Parlamentului, cu prioritate, a unui pachet de proiecte de lege de aprobarea cărora va depinde succesul începerii negocierilor perioadei de preaderare. Fără acest angajament, integrarea europeană va rămâne doar un slogan fără conținut.

Prin această propunere, U.D.M.R. oferă o posibilă alternativă forțelor politice responsabile din România, în vederea urgentării procesului de integrare în structurile europene".

Și vă înșir lista acelor legi care considerăm că ar trebui să fie votate în această perioadă: Legea privatizării societăților bancare; Legea finanțelor publice și a finanțelor publice locale; Legea siguranței activității nucleare; Legea privind Statutul funcționarului public; Legea telecomunicațiilor; Legea privind minorităților naționale și comunitățile autonome; Legea privind învățământul în limbile minorităților naționale; Legea cultelor; Legea serviciilor poștale; Legea apelor; Legea ajutoarelor de stat; Legea vamală; Legea transporturilor căilor ferate; Legea transportului rutier; modificarea Legii societăților, conturile și taxele societăților; Legea protecției consumatorului; Legea privind mărcile înregistrate; Legea privind responsabilitatea producătorului; Legea privind publicitatea înșelătoare; Legea privind etichetarea produselor alimentare și Legea protecției animalelor, protecția brevetelor privind plantele.

Eu cred că în perioada care a mai rămas până la alegeri, partidele din Parlament vor trebui să demonstreze că integrarea europeană nu rămâne doar un slogan vehiculat în campania electorală. Cred că UDMR poate fi un partener și se oferă ca partener activ la discutarea cu prioritate a acestor legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

 
  Teodor Vintilescu - Intervenție referitoare la patrimoniului cultural național aparținând Parlamentului României.

Are cuvîntul domnul deputat Teodor Vintilescu.

   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Sigur că mintea noastră merge acum către aceste alegeri, care ne grăbesc mereu și pe care le așteptăm cu o inimă deschisă. Dar, vă rog să-mi acordați câteva momente de atenție privind un alt aspect al activității noastre parlamentare.

Este vorba de patrimoniul cultural, că acest patrimoniu cultural oglindește trecutul unui popor, este o expresie a civilizației sale, care înglobează efortul unui lung șir de generații. Acest patrimoniu spiritual, încorporând ceea ce numim atât de evocator memoria pământului românesc, este un popas în istoria culturii noastre. Mărturiile păstrate sunt izvoare de primă mână în păstrarea esenței de viață a acestei țări.

Este de datoria noastră să repunem în drepturi și bogăția patrimoniului cultural național aparținând Parlamentului României.

Cu acest argument, vă invit să solicităm Biroului Permanent să manifeste o preocupare pentru aducerea acestor lucruri de artă ce aparțin de drept acestei instituții. Repunerea lor în drepturile istorice, constituirea unei comisii, formată din trei parlamentari, care ar face ordine și ar aduce la lumină acest patrimoniu cultural ce se găsește acum sub colb. Este o revenire la ceea ce v-am mai prezentat dumneavoastră și totdeauna mă întreb de ce nu se dorește acest lucru. Cine vrea și ce vrea să ascundă? Aceste insemne pe care le avem noi și care au dispărut de pe aceste piedestale, pe care le vedeți dumneavoastră, se găsesc, eu posed și lista sub care au fost înregistrate, deci și orânduirea lor în acest Parlament.

Vă rog să mă susțineți pentru a putea îndeplini acest act de suflet românesc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petre Țurlea - Intervenție referitoare la pogromul din 1941 din Iași

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am primit săptămâna trecută o scrisoare de la un grup foarte mare de cetățeni ai orașului Iași, care îmi relatau un fapt în egală măsură rușinos și condamnabil, fapt avându-l ca autor chiar pe primarul urbei, domnul Constantin Simirad.

Iată, pe scurt, ce s-a întâplat.

Ca în fiecare an, și în 1996, evreii din România au comemorat, așa cum este normal, victimele holocaustului. Într-o întrunire a întregii comunități evreiești din Iași, referindu-se la pogromul din 1941 din acea localitate, primarul Constantin Simirad a cerut scuze public, în numele ieșenilor, pentru "barbaria de care se fac vinovați, chiar și prin tăcerea lor, nu este o scuză - continuă primarul - faptul că, practic, România se afla sub ocupație și nu aliată a Germaniei. Chiar dacă istoria iartă, amintirea celor 12.000 de evrei uciși și prin neimplicarea ieșenilor, nu va putea fi niciodată trecută cu vederea".

Iată un primar care, în pofida adevărului istoric, ce poate fi desprins din sutele de documente ale epocii, aderă entuziast și inconștient la o teză greșită și denigratoare, teză făurită în ultimii ani și având la bază un interes material. Și, mai rău, adeziunea sa se face în numele poporului român, fără ca primarul respectiv să fi primit o astfel de delegare.

În realitate, masacrul de la Iași a fost organizat și executat în practică de către trupe germane de represiune. La această concluzie ajung sute și mii de documente din epoca respectivă. Le-am prezentat de la această tribună pe majoritatea, în 1991, în cadrul unei dispute furtunoase și cu reverberații în presă și la televiziune, cu domnul Mozes Rosen.

Am să vă prezint astăzi numai două lucruri care, zic eu, că sunt esențiale. Este vorba de concluzia dintr-o carte a lui Henri Michel, "Le fascisme", apărută la Paris în 1977. La pag.103, autorul spunea: "Masacrele de la Iași au fost efectuate de către germani". Vreau să mai menționez faptul că acest istoric francez, de origine evreiască, Henri Michel, era chiar președintele Comitetului Internațional de istorie al celui de-al II-lea război mondial, deci cea mai mare autoritate în materie.

Al doilea argument, din procesele de la Nurnberg. Au fost și niște procese în 1946-47 ale militarilor, la Núrnberg. S-au publicat stenogramele acestor procese; în volumul IV al acestor stenograme, la pag.168 se găsește următoarea relatare: "La procesul de la Nurnberg al conducătorilor unităților speciale de represiuni naziste de pe frontul de Est, Hans Olendorff, care comandase aceste trupe, și-a asumat răspunderea pentru un total de aproximativ 90.000 de victime, printre care și cele de la Iași din iunie 1941".

Sunt două documente care nu sunt românești. Deci atât de diverse surse spun același lucru: nu România a asasinat pe evrei, ci germanii. Mai mult, civili români și autorități românești au acționat pentru a-i salva. Din cei 51.200 de locuitori evrei ai Iașului în 1941, au fost omorâți de germani 3.233 și au fost salvați de către români 47.967.

Săptămâna trecută, doamnelor și domnilor, un personaj legendar și foarte respectat al Franței contemporane, este vorba de Abatele Pierre, a susținut într-o conferință publică, la Paris, ideea necesității rediscutării elementelor esențiale ale Holocaustului, pentru a elimina exagerările și incriminările nefondate, spune Abatele Pierre, făcute din interes material. De asemenea, susținea Abatele Pierre, trebuie să se renunțe la etichetarea, fără discernământ, ca antisemit a oricui analizează științific problema Holocaustului și ajunge la concluzii în neconcordanță cu concluziile oficiale evreiești.

Pogromul de la Iași din 1941 este un caz tipic de exagerare și de incriminare nefondată, așa cum o cercetare obiectivă poate constata.

Faptul că domnul primar Constantin Simirad nu are cultură istorică îl privește, dar când această incultură se manifestă prin gesturi ca cel făcut la Iași în 15 aprilie 1996, de suferit are întregul popor român. Nu mă interesează al cărui partid este membru domnul Constantin Simirad; am auzit că este membru al P.A.C., tocmai partidul ce consideră că are cei mai mulți intelectuali din România. Important este faptul că a vorbit în numele poporului român și i-a atribuit acestuia o vină pe care nu a avut-o.

Un gest de minimă conștiință, dacă domnul Simirad are așa ceva, ar fi acela ca primarul să-și ceară scuze, tot public, poporului român, pentru pata nemeritată pe care a aruncat-o asupra acestuia și să sperăm că viitorii primari vor avea nu numai dorința de putere, ci și sentimente patriotice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mândroviceanu - Restructurarea ca o datorie sistematică amânată a Guvernului României

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Restructurarea reprezintă o datorie sistematică amânată a Guvernului României, deși acesta în reuniunile sale își consacră o bună parte din timp aprobării sau corectării planurilor de restructurare.

Paradoxal, eforturile se consumă mai mult în plan teoretic, deoarece transpunerea programelor în practică se lovește de dificultăți insurmontabile. Lipsesc fondurile financiare pentru a imprima restructurării continuitate și finalitate, dar, pe lângă incapacitatea autorităților și economiei naționale de a susține un asemenea efort financiar, în calea restructurării intervin și alte numeroase obstacole.

Astfel, problemele restructurării nu au fost niciodată clarificate pe deplin sub aspect conceptual. Nu s-a efectuat niciodată o evaluare exactă și completă a industriei românești, nici în ansamblu, nici pe ramuri sau subramuri, iar comparațiile pe plan internațional sunt lipsite de temei științific.

Componenta energetică a restructurării este ca și inexistentă, România aflându-se pe ultimul loc în lume în privința valorii produsului intern brut pe kilogramul de energie, exprimat în petrol, conform Atlasului Băncii Mondiale pe 1995, productivitatea muncii nu reprezintă încă un instrument de lucru, iar costurile și calitatea produselor sunt sistematic neglijate.

Blocajul este amplificat de totala incapacitate a Guvernului de a aprecia și estima, în perspectivă, piața internă, de a depista forțele ce vor intra în concurență pe această piață și tendințele de dezvoltare care se vor manifesta pentru punerea în valoare a potențialului productiv și evitarea transformării țării într-o simplă piață de desfacere.

Restructurarea este prima victimă a lipsei de voință politică, a lipsei curajului și inteligenței de a renunța la structurile economice nefuncționale, costisitoare și neviabile ale comunismului.

Actuala structură a pârghiilor administrative: Agenția Națională de Privatizare, Agenția Română de Dezvoltarea, Fondurile Proprietății Private, Fondul Proprietății de Stat, Consiliul de Coordonare Strategică și Reformă și Guvernul reprezintă birocrația supraponderală al cărei destin depinde de menținerea situației precedente și se opune consecvent reformei și restructurării economice.

Industria energofagă, care necesită importuri de două ori mai costisitoare decât producția realizată, a declanșat în acest an o criză energetică de proporții. A demonstrat performanțele submediocre ale economiei și a îndepărtat și mai mult investitorii strategici străini.

Continuarea vechilor politici economice, menținerea ramurilor economice falimentare, presiunea stocurilor nevandabile, productivitatea și calitatea scăzute și blocajul financiar cvasigeneralizat ne îndepărtează tot mai mult de economia de piață și de integrarea europeană, care devine pe zi ce trece un simplu vis.

Vă mulțumest pentru atenție.

 
  Lazăr Lădariu - Intervenție referitoare la recenta Conferință națională extraordinară a Uniunii Vatra Românească.

Domnul Ion Rațiu:

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu - P.U.N.R.

Se pregătește domnul deputat Ioan Catarig.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atunci când lucrurile curate și bine făcute încep din senin să fie supuse fierberii îngrijorătoare, se spune că dracul nu doarme. Se mai spune despre români că-i adună doar furtuna, viforele și nenorocirea. Odată ieșit soarele liniștii, uită repede norii care s-au bulucit asupră-le și-i lovește o amnezie subită. C-așa-i românul!

Tot o mână a dracului s-a amestecat sâmbăta trecută și la Alba-Iulia unde, "prin bunăvoința Prefecturii Alba", era convocată o așa-zisă Conferință națională extraordinară, unde, după tipicul îmbârligărilor puciste, câțiva inși cu sufletul ca un câine în cerul gurii, în goana după adepți și viitoare voturi, dorind ruperea și acapararea ei, au vrut să spulbere Uniunea Vatra Românească. Vatra Românească, cea născută din durere, tocmai la Târgu-Mureș, în capitala suferinței românești. Vatra Românească, stânca de care s-a spart valul iredentismului maghiar, în martie ‘90, când un partid unic etnic, după tipicul unei minilovituri de stat din interior și exterior, punea în pericol statul național unitar român. Chiar primul-ministru de atunci recunoștea cavalerește și cinstit rolul imens al Vetrei Românești. Așezându-se în banca neprietenilor neamului, alături de Tokes László, Király Károly, Suto Andraș, Kincses Elod, Katona Adam, cei care uită voit că Vatra Românească adună întreagă țară, că doar uniți putem fi puternici, devin cuțitul îndreptat împotriva națiunii. Pe cineva îl deranjează cumplit până și amănuntul că Uniunea Vatra Românească, cea apărută fără aprobarea și voia cuiva, își mai are conducerea și sediul și locul firesc al nașterii, la Târgu-Mureș.

Având ca model drama biblică a fraților Cain și Abel, niște cumpărați cu 30 de arginți, dintre care unii nici măcar nu sunt membri ai Vetrei, vor să dezbine încă odată pe românii ardeleni, atât de loviți în istoria noastră învolburată. Încercarea de lovitură dușmănoasă și perfidă va deveni, de fiecare dată, bumerang împotriva celor mici la suflet și nechibzuiți. Iar riposta aredelenilor, a tuturor românilor cinstiți care, într-adevăr, în vremuri atât de tulburi și învrăjbite pentru țara dușmănită au fondat Vatra Românească, nu va întârzia. O dezbinare a credinței și a românilor din Ardeal o mai făcea cândva și Curtea de la Viena. Acum o vor alții, cu mână românească.

Numai să nu se uite și să nu uite cei care au mai făcut un fel de "Vatră" paralelă, că adevărata Vatră Românească este acum un copac cu rădăcinile adânc înfipte în pământul Transilvaniei. Deci, greu de smuls. S-ar mai putea întâmpla ca Mureșul cândva să mai vină spre Dunăre tulbure și să sâgereze, ca în august 1940, când, fără să fim întrebați, fără ca o întreagă armată să tragă măcar un foc de armă, pierdeam Nordul Ardealului. Atunci se vor cutremura cei răi, pentru ceea ce vor să facă azi. Naivii prefăcuți, plătiții și trădătorii să nu uite un mare adevăr: diavolul dezbină, iar Bunul Dumnezeu unește!

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Catarig - Intervenție referitoare la rațiunea activității politico-economice.

Domnul Ion Rațiu:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - PDSR și se pregătește domnul Lazăr Nicolai - PDSR.

   

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Tema intervenției mele de astăzi este: rațiunea activității politico-economice.

Avuția unui stat nu depinde pur și simpu de extinderea sa mare, nici de abundența populației, ci de modul cum se muncește, se exploatează condițiile naturale și se administrează exploatarea lor. Exprimarea economică a acestui deziderat îl reprezintă produsul intern brut, care pentru România are valoarea, mărimea undeva în jurul la 1600-1700 dolari pe locuitor și este mai mic ca al tuturor vecinilor noștri. Este ca atare necesar creșterea activității productive și de servicii, adică acele activități care formează produsul intern brut, iar dintre acestea mă voi opri astăzi la extinderea activității hidrotehnice, inclusiv în județul Bistrița Năsăud.

Permiteți-mi să vă prezint în continuare situația actuală a amenajării resurselor hidroenergetice ale României. La 31 decembrie 1994 erau amenajate centrale hidroelectrice având o putere de 5800 megawați, reprezentând circa 40% din potențialul tehnic amenajat al României, evaluat la o producție de circa 40.000 gigawați/oră pe an, resursele generabile anuale. Producția efectivă a hidrocentralelor a fost în 1994 de 12.958 gigawați/oră, reprezentând circa 24% din totalul energiei produsă de centralele RENEL.

În ultimii 5 ani, este vorba de perioada 1990-1994, s-au pus în funcțiune grupuri hidroenergetice care totalizează o putere instalată de 363 megawați, față de 700 megawați, ritm mediu de execuție în perioada 1960-90.

România este o țară săracă în resurse primare de energie, a cărei balanță se poate închide numai prin import de combustibil. Această problemă se acutizează în fiecare an, deoarece este dificil de asigurat valuta necesară importului de resurse primare. În afara aspectului economic, procurarea unor cantități mari de combustibil din import poate întâmpina dificultăți de transport și manipulare, deci investiții în conducte, căi ferate, vagoane etc. și de obținerea combustibilului de pe piețe externe, de regulă instabile politic. Ținând seama și de faptul că RENEL nu mai este supusă în prezent la o presiune din partea consumatorilor pentru asigurarea necesarului de putere și de dificultăți de procurare a valutei necesare importului de combustibil, una dintre măsurile cele mai indicate pentru rezolvarea situației este continuarea amenajării potențialului hidroenergetic, care, practic, se face numai cu resurse interne și poate asigura un număr de locuri de muncă, iar pe termen lung aduce un mare avantaj economic, utilizând resurse energetice regenerabile.

Criteriul principal de apreciere a unei activități este capacitatea de a aduce profit. În această privință se evidențiază faptul că deși cota energiei produse de hidrocentralele sistemului energetic național este de 16 la 30%, cea mai mare parte a beneficiului regiei se obține din vânzarea energiei produse de centralele hidroelectrice, care produc la un cost ce reprezintă 16-18 procente din costul mediu pe sistem. Exemplul pe anul 1994, prețul mediu pe sector hidro a fost de 6,8 lei pe Kw/oră, față de prețul de cost mediu pe termo - 52,2 Kw/oră și față de prețul mediu de cost pe sistemul energetic național de 40,2 lei/Kw/oră.

De subliniat că 40 până la 60% din energia hidro este produsă în orele tarifare de vârf, ceea ce mărește valoarea energiei produse.

Necesitatea continuării programului de amenajări hidro este susținută și de faptul că în schemele de amenajare a hidrocentralelor sunt incluse și unele lucrări necesare și pentru asigurarea apei potabile, industriale, irigații și apărarea împotriva inundațiilor. A fost edificator exemplul lunii decembrie 1995. De exemplu că resursele de apă ale României sunt modeste și că deja, din prezent a început să se manifeste o criză de apă, care, în timp, se va accentua.

Amenajarea potențialului hidroenergetic are asupra mediului înconjurător efecte pozitive mai mari ca influență negativă, nu produce elemente poluante, ameliorând și calitatea apei degradate prin deversările din impurități provenite din industrie sau aglomerări urbane.

Părerea că centralele hidroelectrice costă mai scump ca centralele termo este subiectivă și din următoarele motive: după punerea în funcțiune, centralele hidroelectrice nu mai necesită nici un efort financiar pentru asigurarea materiei prime energetice, care este apa. În cazul centralelor termoelectrice nu sunt luate în considerare investițiile necesare pentru asigurarea și transportul materiei prime energetice, deschideri și modernizări de mine, sonde de petrol și gaz, conducte de transport, căi ferate, vagoane etc., care, dintr-o organizare existentă în prezent, fac parte din organizații sau ministere diferite, dar din punct de vedere economic nu se poate neglija faptul că aceste activități necesită o serie de fonduri, deci trebuie luate în considerare ca investiții, gradul mic de disponibilitate a centralelor termoelectrice, comparativ cu gradul de disponibilitate a centralelor hidroelectrice. Astfel puterea disponibilă a centralelor termo din România este de aproximativ 30% din puterea instalată, ceea ce înseamnă că în mod real costul unui kilowat disponibil este de trei ori mai mare ca cel corespunzător puterii instalate. Deci, investiția specifică reală a unui kilowat termo are valoarea apropiată de investiția specifică a unui kilowat hidro. Problema este pe deplin demonstrată de numeroasele retehnologizări și modernizări la care sunt supuse centralele termoelectrice, retehnologizări care au scopul de a micșora cât de cât diferența între puterile disponibile și puterile instalate, retehnologizări care au consumat în ultimii 10-15 ani fonduri importante.

Deoarece potențialul hidroenergetic a fost amenajat în ordinea economicității lui, este normal ca restul de potențial rămas de amenajat să prezinte indicatori tehnico-economici mai puțini favorabili ca centralele hidroelectrice în prezent în funcțiune.

România nu mai dispune de condiții naturale ca la Porțile de Fier 1, unde prețul de cost realizat este de ordinul a 2-3 lei pe Kw/ore. Valorificarea potențialului hidroenergetic se poate continua cu începerea execuției unor noi amenajări economice, care beneficiază de organizări de șantier din apropiere de la diferite obiective aflate în prezent în execuție.

În încheiere, prin continuarea amenajării resurselor hidroenergetice regenerabile, așa cum s-a arătat în mod rezumat mai sus, se evită destrămarea întregii activități de studii, proiectare, construcții și fabricare de echipamente cu specialiști care se formează greu, în timp îndelungat, și asigură numeroase locuri de muncă.

Mi-aș permite, ca o continuare a intervenției predecesorului meu, să spun că în felul acesta se promovează și în mod concret drepturile românilor din Ardeal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Brăneanu - Precizări referitoare la incidentul de la Sascut, județul Bacău

Domnul deputat Lazăr Nicolai nu este prezent.

Domnul Brăneanu Dumitru are cuvântul. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În urma știrilor apărute în mass-media despre incidentul de la Sascut, județul Bacău, permiteți-mi să fac câteva precizări.

l. În incidentul de la Sascut nu s-au folosit obiecte contondente de către cetățenii din Sascut, așa cum rezultă din presă. Dimpotrivă, senatorul Aichimoaie a început să țipe la oameni, iar SPP-ul a folosit intimidarea și gaze lacrimogene, incitând oamenii, deputatul Petre Roman, venind la Sascut însoțit de grup de tineri îmbrăcați sexy, pentru a lansa un candidat la primărie, ce are dosar penal, fiind de fapt actualul primar ce a săvârșit multe abuzuri în cadrul comunei. În acest caz, reacția de huiduieli a unor cetățeni a fost firească. Viceprimarul a fost cel care a calmat spiritele și nu le-a agitat, așa cum rezultă din citatele de presă.

2. Petre Roman și-a lansat în perioada sărbătorilor de Paște o carte poștală, având lângă folografia sa imaginea lui Isus, constituind o blasfemie pentru creștinii ortodocși din mediul rural.

3. Vizita domnului Petre Roman nu s-a anunțat autorităților din comuna Sascut, iar SPP-ul, dacă avea informații despre ceea ce urma să se întâmple, trebuia să ia măsurile adecvate.

4. Domnul Petre Roman și-a lansat și posterele cu candidatura sa la președinție, o acțiune în afara legii, fiind firească reacția locuitorilor de a o sancționa.

5. Domnii de la PD au fost atât de tare agresați, încât, după eveniment, au făcut un chiolhan la una din familiile din Sascut.

Toate aceste fapte dovedesc caracterul subversiv al PD-ului de a compromite prin orice mijloace în ochii opiniei publice imaginea partidului de guvernământ, principalul adversar în campania electorală.

Mediatizarea exagerată în mass-media a unor minore evenimente locale are darul de a exacerba și deforma corectitudinea alegerilor locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petre Naidin - Intervenție referitoare la activitatea Parlamentului

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin și se pregătește domnul deputat Silviu Șomâcu. (Vociferări)

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Punctele de vedere abundă când se încearcă a defini clasa politică. În partea a doua a Scrisorii a III-a, însuși genul poeziei românești, ce a asistat mult timp, 1887-1888, la lucrările Parlamentului și le-a expus în ziarul Timpul, a transpus în versuri, pe care nu doresc a le recita, manifestările firești sau nefirești ale politicienilor.

În zilele noastre, nepropunându-vă o tabletă sau un război cu Executivul, analiștii sau sociologii studiază relația dintre clasa politică și cei pentru care lucrează. Datele sunt controversate.

Parlamentul, ca instituție, din martie 1994, odată cu primul sondaj serios, enervează de repondenții, fiind pe ultimul loc al credibilității, activitatea lui fiind cotată constant cu nu prea bună, foarte proastă. Îmi aduc aminte că la o întâlnire cu reprezentanții unui institut american, se spunea că un congresman american rezolvă, ajutat de 20 de consilieri, circa 50.000 de petiții pe mandat, instituțiile publice răspunzând prompt. Ce-i la noi, ce Regulament al Camerei Deputaților ne protejează, nu mai evidențiez!

Deci se reproșează că segmentul politic nu-i format, nu precepe pretențiile și necesitățile. Celor care la rândul lor neînțelegând și nefiind conștienți de ce au nevoie, inclusiv de o reprezentativitate puternică, strălucesc prin absenteism: 23,7 la alegerile parlamaentare din 1992. Această dilemă, vorba cuiva, din care nu putem ieși, stârnește pentru politicieni o luptă ideatică sau confruntare între programele electorale de genul: "Mergeți cu noi pentru continuitate!" De cealaltă parte se oferă alternative sau: "Puneți-ne la încercare!"

De fapt, care este substratul? Intervenția mea se dorește o extindere a unui punct de vedere la reflecțiile unui cunoscut politolog: nu există o relație mecanică directă între starea economiei și opțiunea electoratului. Contează mai curând modul în care politicul reflectă în conștiința alegătorilor relația dintre cele două și, în acest sens, dă și o soluție - centru-dreapta. Dă impresia că cineva a și dat un drept la replică, vorbind despre politică, despre principiul dominoului, atrăgând atenția că în această etapă, o percepție greoaie, nedorită, dar fezabilă, poate amenda o inițiativă de mai mică sau de lungă durată și care poate lansa chiar o serie de cuantificări pozitive. Neînțelese sau neexplicitate, se întorc ca un bumerang.

Să revenim. În fapt, argumentația că economia este pierdută în timp sau spațiu, este o exprimare răutăcioasă și nefondată. În țara aceasta se trăiește, se muncește, se câștigă, Dumnezeu nebăgând niciodată în buzunar. Nu-mi doresc a prezenta cifre, pentru că jumătate a sălii m-ar repudia. Cei care se declară de centru-dreapta se și înghesuie a promite nu pentru întreaga stângă, ci ca în Rai. Gustați-o ca o glumă când spun că se încurcă doctrinele. Clarificările, mai ales în acest an, nu se pot realiza, iar, din acest motiv, stările de spirit sau comportament sunt diverse. Aprobarea acțiunilor Executivului, apreciază un sondaj de opinie, capătă semnificații care îți dau de gândit, dar te și dezamăgesc, cât de mult se cunosc funcțiile statului, rolul acestuia de a fi mai puțin creator de resurse, ci responsabil al calității serviciilor sociale. Nemulțumirile individuale capătă forme grotești, transpunându-se în cele globale.

Și pentru că trebuie să închei, morala ar fi că ambiguitățile lucrative sau de reflecție ale mediului politic, amplificate de cei care le sunt adresate mesajele, conduc, nu spre centrul dreapta, cum vede politologul de mai sus, ci spre continuitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Paul Aurelian Alecu (din bancă):

Petrică, ce-ai vrut să spui, domnule?

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

 
  Silviu Simion Șomîcu - Declarație în numele Grupului parlamentar socialist referitoare la tema alegerilor.

Are cuvântul domnul deputat Silviu Șomâcu - PSM.

   

Domnul Silviu Simion Șomîcu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Îngăduiți-mi să fac o declarație, nu numai în numele meu, ci și în numele Grupului parlamentar socialist. Această declarație se referă la o temă care ne interesează pe toți, însă care nu ține doar de Grupul parlamentar socialist, este vorba de tema alegerilor.

Un prim aspect al acestei teme ar fi acela că dorim să ne manifestăm îngrijorarea față de încetineala cu care sunt desem nați președinții birourilor electorale pentru circumscripții și locțiitorii acestora, pentru că o asemenea încetineală pune în pericol posibilitatea candidaților, partidelor de a-și depune candidaturile. Iată de ce, exprimându-ne această îngrijorare, dorim să atragem atenția atât dumneavoastră, cât și opiniei publice, și mai ales celor implicați în organizarea acestor alegeri, că o asemenea încetineală și lipsă de posibilitate a candidaților de a-și depune candidaturile trebuie să ne conducă la ideea dacă nu este necesar să prelungim termenul de depunere al candidaturilor. Acest lucru îl spunem pentru a nu se periclita corectitudinea alegerilor, posibilitatea de exercitare a drepturilor constituționale de a alege și de a fi ales. Tot la această temă, a alegerilor, aș dori să exprim mai mult decât îngrijorarea, aș dori să exprim un protest și să aduc o acuză față de anumiți președinți ai birourilor electorale, care, în exces față de prevederile legale, solicită partidelor care doresc să-și depună listele de candidați sau candidaților independenți documente care nu sunt prevăzute în lege. Aș da exemplu concret despre situații în unele circumscripții electorale în care li se cere candidaților să prezinte la depunerea candidaturilor buletinul, certificatul de naștere, copie după cazier, lucruri pe care și dumneavoastră le știți și am motive să cred că și respectivii știu că nu sunt solicitate de lege.

Iată de ce vedem în aceste elemente o tendință de a se împiedica libertatea de expresie a cetățenilor în manifestarea electorală. În situația pomenită mai sus, aș putea să dau chiar un exemplu concret: în județul Dolj, este vorba de Circumscripția electorală Sopot, unde s-au cerut asemenea documente, dar acesta nu este decât un exemplu dintr-o situație mai generală, care nu se limitează doar la județul Dolj, ci și la alte județe, de unde ne-au parvenit aceste situații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am epuizat lista intervențiilor și, înainte de a trece la dezbaterile programate, țin să vă anunț cu mare plăcere că și eu sunt un tenisman de mulți ani. În perioada de 9-12 mai 1996 va avea loc în Slovenia turneul de tenis, Cupa Europarlamentarilor.

Din partea țării noastre urmează să participe 4 deputați. Pentru desemnarea acestora, mâine, miercuri, cu începere de la ora 9.00 dimineața, la Arenele Progresul se va desfășura un concurs eliminatoriu, la care s-au înscris următorii deputați: Grupul parlamentar PDSR: Costin Ioan, Buzatu Dumitru, Munteanu Viorel, Popa Ioan, Frunzescu Daniel, Udrea Florian, Genaru Bibire Ovidiu, Pop Viorel. Grupul parlamentar PNȚCD: Cristea Gheorghe. Grupul parlamentar PUNR: Bălan Corneliu, Sântu Ioan. Grupul parlamentar UDMR: Borbely Ladislau, Nemenyi Jozsef Nandor, Szilagyi Zsolt. Grupul parlamentar al PL 93 și PAC: Raymond Luca, Dan Trepcea, Gheorghe Toduț. Pentru deplasarea la teren se asigură un microbuz care va pleca de la hotelul București la ora 8.30. Sper că foarte mulți parlamentari vor susține pe fiecare dintre noi.

 
   

Domnul Paul Aurelian Alecu (din bancă):

Nu ați anunțat premiile, domnule președinte!

Din sală:

Cine conduce?

 
Continuarea dezbaterilor proiectul de lege asupra aprobării Planului de amenajare a teritoriului național, căi de comunicații  

Domnul Ion Rațiu:

Reluăm acum dezbaterile la acest proiect de lege și mă refer la cel pe care l-am dezbătut în ședința de joi, 25 aprilie, asupra aprobării Planului de amenajare a teritoriului național, căi de comunicații. Suntem tot la secțiunea I. Am terminat cu anexa 1, continuăm cu anexa 2 și celelalte.

Vă rog să luați documentele în fața dumneavoastră.

Comisia să ia loc, vă rog!

   

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Din sală n-am pe nimeni care este în comisie.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Anexa 2, putem trece la dezbateri, domnule deputat, domnule președinte Ciumara, da? Suntem gata, da?

Anexa 2 este harta. Deci, supun harta aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, anexa 2 a fost aprobată.

Trecem la anexa 3. Vedeți, acolo avem multe puncte.

Punctul 1 dacă aveți ceva modificări. În orice caz, dacă nu aveți alte modidificări să sugerați în momentul de față, trecem la punctul 2, unde avem din partea comisiei... Da. Dorește cineva la punctul 2? Doriți să luați cuvântul, comisia?

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Nu.

Din sală:

Inițiatorul are ceva de zis.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Inițiatorul, vă rog. Este vorba de un nou titlu.

 
   

Domnul Marius Mendelson:

Nu, la punctul cu titlul suntem de acord.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Sunteți de acord? Da. Vorbim de punctul 2. Deci, este anexa 3, punctul 2. Se propune un nou titlu al acestui alineat: "Linii cu viteză sporită pe trasee existente și noi".

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă? Nu. Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu unanimitate de voturi, acest punct a fost adoptat.

Avem punctul 2.4. Dorește cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră punctul 2.4.

Cine este pentru? Inițiatorul, vă rog!

 
   

Domnul Marius Mendelson:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor deputați,

Amendamentul propune ca să fie eliminată din lista liniilor cu viteză sporită linia Episcopia Bihor-Cluj-Sighișoara și să fie trecută la linii de mare viteză. Trebuie să precizăm că liniile care au fost trecute și intervalele trecute în anexele la lege, sunt trecute pe baza unor studii atât din punct de vedere al traficului, cât și din punct de vedere al posibilităților, respectiv posibilităților economice de realizare a liniei.

Realizarea unei linii de mare viteză pe traseul propus are următoarele aspecte, să zicem, negative. Este paralelă cu o linie care face parte dintr-un traseu așa cum sunt toate liniile trecute aici, dintr-un taraseu al acordurilor internaționale - Curtici-Oradea-Cluj-Brașov-București și nu s-ar justifica din acest punct de vedere să fie o a doua linie paralelă în prima etapă.

Pe de altă parte, linia este într-un teren dificil, sunt foarte multe tunele, viaducte și lucrări de artă în general pe această linie și ar fi două posibilități: ori să fie menținute, și atunci sunt foarte multe întreruperi în cadrul vitezei mari și nu se realizează scopul, sau să fie părăsită, ceea ce reprezintă o valoare foarte mare. De aceea, Ministerul Transporturilor, Societatea Națională a Căilor Ferate nu este de părere și de acord ca această linie să fie trecută la mare viteză.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Comisia, domnul deputat Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, domnule președinte, aceste opinii ale ministerului au fost discutate la comisie, dânșii au ascultat și argumentele noastre, ținând seama de importanța traseului, noi ne menținem poziția.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

La care? La 2.04?

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul indicat la punctul 2, deci, 2.4, da?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest amendament a fost adoptat. Este eliminat și trecut la punctul 3, așa cum este amendamentul a punctul 12 din raport.

Trecem la punctul 13 din raport. Dorește cineva? Nimeni. Nici inițiatorul?

Supun votului dumneavoastră amendamentul din raport, la punctul 13.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 14 din raport, dorește cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră punctul 14.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Încă o dată: cine este pentru punctul 14 din raport? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate a fost adoptat.

Trecem la punctul 15 din raport. Dorește cineva? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 16. Dorește cineva? Nu. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 17. Cine este pentru?

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 18. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Punctul 19. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Din loja comisiei:

Am trecut de anexa 4. Nu, nu intrați în punctul l9.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da, este adevărat, să nu trecem la punctul 19, pentru că trebuie să terminăm anexa 4.

 
   

Domnul Antal Istvan (din sală):

Aș avea o propunere.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

De acord, de acord.

Doriți la anexa 3, da?

 
   

Domnul Antal Istvan:

La anexa 3, punctul 2 și după 18, pentru că în raport s-a ajuns...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

La poziția 18, da?

 
   

Domnul Antal Istvan:

Nu. În raport s-a ajuns la 2.18 o linie nouă pe traseul: București- Aeroport Băneasa-Aeroport Otopeni și aici se termină.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog domnule Jolt.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Și eu aș avea o propunere care mi s-a respins în comisie ca punct 2.19 și 2.20, și anume: am propus atunci o linie cu viteză sporită, deci ca linia Brașov-Satu Mare să fie trecută la linie cu viteză sporită, absolut necesară pentru județul din care provin - Harghita - și pentru partea de nord a țării, pentru că lucrarea nefiind cuprinsă în această parte a țării, legătura între Transilvania și Moldova ar putea să fie realizată mult mai bine și ar avea o esență pozitivă în dezvoltarea acestor zone.

Și am mai propus și un punct 2.20, care se racordează practic la această propunere, pentru că este în concordanță cu propunerea respectivă, ca și traseul Ciceu-Adjud să fie trecut la linii cu viteză sporită, mă rog, în măsura posibilităților, pentru că această linie cu circulație rapidă către Moldova și, în același timp, cu posibilitate pentru zonele moldovene de a se racorda în condiții mai bune, și nu la Ploiești, la Ciceu, conform celor de la punctul precedent, la linia sporită către Satu Mare, ar avea o posibilitate la fel pentru aceste zone la o dezvoltare mult mai susținută pe viitor.

Deci vă rog să rețineți aceste două propuneri care au fost făcute și în comisie, dar au fost respinse.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci avem propunerea 2.l9, a domnului deputat Antal István .

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Vă rog, din partea inițiatorului. Vă rog.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Noi suntem de acord cu punctul de vedere inițial al comisiei. Dacă intrăm pe chestiuni de genul acesta, se lungește foarte mult. Deci ceea ce a propus comisia la pct.19, noi suntem de acord cu acest punct de vedere, fără alte completări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule Ciumara, doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Deci noi suntem de acord cu inițiatorul, nu acceptăm aceste două amendamente.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Supun la vot primul amendament al domnului Antal István.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 8 voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat.

Al doilea amendament al domnului deputat Antal István îl supun votului.

Cine este pentru? Vă rog numărați. 7 voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat.

Deci putem trece acum la poziția 17 din raport, Anexa nr.3, pct.3. Se propune un nou titlu al acestui alineat: "Linii cu viteză mare pe trasee existente și noi". Supun votului dumneavoastră acest nou titlu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.18 din raport. Dorește cineva? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Am terminat cu Anexa nr.3, trecem la Anexa nr.4.

Iarăși avem o hartă. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.4, harta.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una. Unanimitate.

Și acum trecem la Anexa nr.5, care este pct.19 din raport. Se propune o poz.1.15, nouă: "Lucrări pe râul Mureș, pe sectorul Alba Iulia - frontieră".

Vă rog, doriți să luați cuvântul? Inițiatorul.

 
   

Domnul Ion Hortopan:

Sunt inginerul Hortopan, consilier al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Referitor la amendamentul de la pct.19 și m-aș referi și la celălalt, de la pct.20, aș vrea să precizez că după inițierea acestui proiect de lege, au fost analizate și aprobate Planul de amenajare al cursurilor de apă din România, precum și Strategia de dezvoltare în domeniul apelor. Prin aceste documentații aprobate de Guvern la sfârșitul anului trecut, s-a aprobat pentru navigabilizare numai repunerea în funcțiune a canalului Bega, legat de actualizarea sau posibilitatea de navigabilizare spre Dunăre din zona Timișoara și, totodată navigabilizarea râului Prut, care se poate face și în regim natural, în mod sezonier.

Pentru amendamentele care propun navigabilizarea cursului inferitor al râului Mureș pe sectorul până la Alba Iulia, aș vrea să precizez că ele nu interesează, deocamdată, și alte sectoare de activitate. Deci energia care ar urma să facă 5 până la 7 trepte de biefare nu are prevăzută în strategie realizarea acestor lucrări. De asemenea, nu este nici pentru irigații și nici pentru combaterea inundațiilor.

Ea presupune volume mari de lucrări și considerăm că urmează să fie discutată după realizarea unui studiu de trafic și de oportunitate a acestei lucrări.

De asemenea, pentru punctul următor, ca să nu mă mai înscriu la cuvânt, lucrările de navigabilizare a canalului București - Dunăre au fost prevăzute și pentru navigație, în prezent reluându-se studiul acestor lucrări, s-a continuat execuția pentru combaterea inundațiilor și asigurarea posibilității de tranzitare a viiturilor pe sectorul inferior al Argeșului, respectiv pe zona în care au fost începute lucrările pentru canalul magistral București - Dunăre și urmează ca problema navigabilizării să fie făcută pe baza unui studiu de oportunitate de trafic, precum și pe baza unui studiu pentru impact asupra mediului.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, domnule președinte, ținând seama că aceste lucrări se pot face în anul viitor, în anul 2.000 sau în anul 2.500, nu sunt niște obligații precise ca termen, nu văd pentru ce noi excludem posibilitatea ca lucrările deja începute să fie continuate. De aceea ne menținem ceea ce avem în raport.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Vă rog, domnule Bold.

Domnul deputat Bold are cuvântul.

 
   

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Discuția a fost și la comisie și mulțumesc domnului Ciumara pentru obiectivitatea pe care o păstrează în susținerea ca atare.

Cel puțin canalul navigabil, așa cum a funcționat, și studiile există ca atare, este o necesitate stringentă, în primul rând pentru cele două acumulări care, nefiind terminate, Titu- Ogrezeni și Mihăilești, Bucureștiul nu are apa necesară. Deci aceasta este o amenajare complexă care incumbă, ca atare, și o urgentăm executarea ei, nicidecum eliminarea dintr-un program de perspectivă privind amenajarea complexă a zonei respective.

În ceea ce privește zona posibil navigabilă a râului Mureș, este o necesitate de a prevedea lucrări și în Transilvania. Ele s-au rezumat numai în alte zone, or, pentru un program de perspectivă, Mureșul oferă condiții optime.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Deja dumneavoastră ați vorbit despre pct.20 din raport. Dar, întâi de toate, să decidem asupra pct.19 din raport.

Supun votului dumneavoastră pct.19 din raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.20. Ați auzit intervenția domnului deputat Bold. Mai dorește cineva? Comisia? Inițiatorul? Nu.

Supun votului dumneavoastră pct.20 din raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Trecem acum la pct.2 din Anexa nr.5.

Dorește cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră pct.2 din Anexa nr.5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.3 din Anexa nr.5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.4. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.5. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Acum luăm Anexa nr.5 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.6 - avem, din nou, o hartă. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

La Anexa nr.6, aici, la pct.21, se fac toate rectificările grafice necesare pentru punerea de acord cu amendamentele incluse în Anexele nr.1, 3 și 5.

Supun votului dumneavoastră pct.21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum trecem la Anexa nr.7, pct.22 din raport. Dorește cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră pct.22 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.23, Anexa nr.8. Supun votului dumneavoastră pct.23, Anexa nr.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Este vorba de o lege organică, doamnelor și domnilor colegi, deci cred că este mai bine să amânăm votul. Da? Sau să...

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Departamentul de tehnică legislativă ne spune că, la fiecare anexă, este scris dedesubt: "Principalele lucrări cuprinse în prezenta anexă se regăsesc în Anexa nr...." și propune textul: "Reprezentarea grafică a principalelor lucrări cuprinse și prezentate în prezenta anexă se află în Anexa nr....". Propun reformularea acestui text ca să fie mai clar. Da? De acord.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Cine este pentru prezentarea domnului deputat Ciumara? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog, inițiatorul.

 
   

Domnul Lucian Petrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege care a fost înaintat la Senatul României, ca fiind prima Cameră care a fost solicitată ca să-și dea acceptul asupra acestui proiect de lege, a fost încadrat de către Guvern la o lege neorganică, deci necesitând prezența și votul a jumătate din deputații prezenți la ședință. Senatul României, însă, după ce a discutat această chestiune, probabil că Compartimentul tehnic-legislativ a considerat că legea ar fi organică. Analizând, însă, după ce legea a fost transmisă la Camera Deputaților, cu mai mulți juriști, nu am găsit, până în momentul de față, un articol care să se înscrie în prevederile legii organice, așa cum stabilește Constituția României. Ca atare, dacă apreciați că trebuie să fie votată legea în momentul în care va fi numărul de deputați necesar, este hotărârea dumneavoastră, dar cred că, dacă s-ar putea, cumva, stabili că nu este lege organică, poate să fie supusă votului dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Vreau să informez inițiatorul că, fiind vorba de exproprieri, în acest caz este lege organică. Cel puțin comisia noastră susține punctul de vedere al Senatului.

Dacă este nevoie, se poate adresa Comisiei juridice, să se pronunțe ea mai în temă.

Comisia noastră susține că, fiind exproprieri implicate, este o lege organică.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Din moment ce este vorba de proprietate și de exproprieri, este lege organică.

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

La art.72, lit.o din Constituție, se arată că sunt legi organice cele referitoare la: "organizarea administrației locale a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule Ana.

Deci amânăm votul asupra legii și trecem mai departe, fără întrerupere, la transporturile pe căile ferate.

Deci, Comisia pentru industrii și servicii, vă rog să luați loc.

Începem dezbaterile asupra proiectului de Lege privind transportl pe Căile Ferate Române.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Activitatea de transport feroviar este în prezent reglementată de Legea de exploatare și poliție a Căilor Ferate Române din anul 1937, precum și de diferite acte normative emise înainte de anul 1989, ale căror prevederi sunt, în mare măsură, depășite, atât de elementul timp, cât și de cerințele desfășurării activităților de transport feroviar, în condițiile unei economii moderne, la nivelul țărilor cu care România este racordată în traficul feroviar internațional.

În raport cu cerințele actuale și de perspectivă, marcate de măsurile de descentralizare a economiei și de asigurarea funcționării acesteia pe principiile economiei de piață, este necesară instituirea unui cadru legislativ în acest sector de activitate, care să fie concordant cu noile realități și tendințe evolutive din țara noastră. În acest scop, a fost elaborat proiectul de Lege privind transportul pe Căile Ferate Române, prin care se preconizează soluții de ordin organizatoric, de natură să asigure administrarea eficientă a infrastructurii Căilor Ferate Române, satisfacerea la nivel superior a cererilor de transport, creșterea eficienței economice în acest domeniu a cărui dezvoltare, din considerente ecologice și de consum de energie, este încurajată în toate țările Europei.

Elementele de noutate aduse prin acest proiect de lege se referă, în principal, la următoarele:

- definirea transportului public feroviar ca sector strategic, de interes național, ca serviciu esențial pentru societate, care contribuie la satisfacerea dreptului la libera circulație a mărfurilor și persoanelor și îndeplinește sarcini specifice pentru nevoile de apărare ale țării;

- separarea funcțională, precum și a evidenței financiar-contabile a infrastructurii de activitatea de exploatare, cu reflectarea distinctă a cheltuielilor și rezultatelor aferente, corespunzător orientărilor date prin Directiva nr.440 a Uniunii Europene;

- liberalizarea accesului la infrastructură și pentru alți agenți economici decât Societatea națională a Căilor Ferate Române, care pot fi autorizați, în condițiile stabilite de lege, să exercite activități de transport public feroviar de interes local. De asemenea, acordarea liberului acces la infrastructura companiilor internaționale care execută transportul combinat multimodal, în concordanță cu prevederile directivei sus-menționate a Uniunii Europene;

- compensarea de către stat a diferențelor rezultate din tarifele pe care acesta le impune, din considerente de protecție socială sau macroeconomice. Drepturile și obligațiile corelative ale Societății naționale a Căilor Ferate Române și ale statului vor fi concretizate într-un contract de activitate, care se încheie pe o perioadă de 4 ani, se aprobă de Guvern și se actualizează anual, în funcție de bugetul de stat, durata contractului fiind impusă de mărimea și derularea investițiilor din sectorul feroviar;

- flexibilitatea organizatorică și a procedurilor de restructurare ale principalului agent economic care își desfășoară activitatea în acest domeniu, Societatea națională a Căilor Ferate Române, în vederea creșterii capacității de adaptare a activității de transport feroviar la cerințele pieții;

- definirea infrastructurii Căilor Ferate Române, în acord cu reglementările internaționale și europene în domeniu, potrivit rolului pe care aceasta trebuie să-l aibă, în temeiul poziției geografice a României, de țară central-europeană cu intense legături de transport, corespunzător coridoarelor de tranzit feroviar european;

- asigurarea, în cadrul specific sectorului de transport pe Căile Ferate Române, a unor condiții de competiție și concurență nediscriminatorii în raport cu celelalte sisteme de transport, în primul rând cu transportul rutier, prin statuarea unui regim economic similar sub aspectul funcționării, întreținerii și dezvoltării infrastructurii;

- exercitarea, de către Ministerul Transporturilor, a rolului de autoritate de stat în domeniul transporturilor pe Căile Ferate Române, cu atribuții specifice de autorizare, elaborare și avizare a reglementărilor obligatorii, precum și de control și supraveghere pentru respectarea normelor interne și internaționale în activitățile de administrare a infrastructurii și de executare a serviciului public de transport pe Căile Ferate Române;

- asigurarea pazei, ordinii publice, a controlului trenurilor și combaterea faptelor antisociale în transportul pe Căile Ferate Române, de către Corpul de gardieni feroviari constituit în structura Societății naționale a Căilor Ferate Române, al cărui personal este asimilat persoanelor care exercită autoritate publică.

Soluțiile legislative propuse derivă din prevederile Directivei nr.440 a Uniunii Europene și sunt aplicate în statele vest-europene, precum și în țări central-europene, cum ar fi Ungaria, Cehia, Polonia.

După cum ați putut observa din analiza proiectului, acesta este structurat pe capitole și secțiuni, iar cele 58 de articole acoperă, aproape în totalitate, problematica transporturilor feroviare, adoptarea legii fiind de natură a stabili cadrul juridic corespunzător unei activități deosebit de importante pentru viața economică și socială a României, în contextul eforturilor ce se depun la nivel național pentru implementarea principiilor economiei de piață și ale integrării în structurile Uniunii Europene.

Dați-mi voie să-mi exprim o anume rezervă față de conținutul alin. 3 din art.41, introdus de comisie, text căruia nu-i pot găsi motive temeinice și legale de susținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul președinte Părăluță.

 
   

Domnul Mihai Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea privind transportul pe căile ferate reglementează un sector strategic de interes național.

Având în vedere importanța și urgența adoptării legii, Comisia pentru industrii și servicii a acordat acestui proiect de lege o atenție prioritară. Totodată, comisia a examinat și reținut amendamentele pertinente formulate de către sindicatele feroviare și Regia autonomă Metrorex.

Proiectul de lege a fost dezbătut în 5 ședințe. S-a urmărit punerea de acord cu legislația din țările Comunității Europene.

Menționăm că proiectul de Lege privind căile ferate a fost avizat favorabil de Comisiile de apărare, administrație publică și juridică.

Vă informăm că amendamentele propuse au fost puse de acord cu inițiatorul, nefiind divergențe între comisie și Ministerul Transporturilor.

Comisia avizează favorabil acest proiect de lege, cu amendamentele anexate la raport.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog.

 
   

Domnul Petre Naidin:

În numele Grupului parlamentar PDSR, asigurarea cadrului legislativ în completarea lui a devenit o necesitate pentru acest important sector economic. Aceasta pentru o deplină convergență a intereselor concretizate până acum sau poate aflate în fază de finalizare: reabilitarea infrastructurilor de transporturi și dotări cu noi mijloace de transport, concentrarea efortului financiar și susținerea acțiunilor de cooperare economică, sporirea facilităților și condițiilor de tranzit pentru transporturile din și către Europa, Asia, Orientul Mijlociu, în vederea integrării cu aceste structuri și coridoare de transport; utilizarea intensivă a potențialului tehnologic și științific, inclusiv cu finanțare din partea Uniunii Internaționale CFR, BIRD, Comunității Europene; restructurarea capacităților de transport și îmbunătățirea serviciilor, reorganizarea structurală internă, întărirea rolului Ministerului Transporturilor, ca autoritate de stat în asigurarea și urmărirea creșterii gradului de securitate și siguranță.

Definitivarea reformei în acest sector, ca o aplicare de către Executiv a Programului politic al PDSR, cât și al coaliției, ar trebui să suprapună dezbaterii câteva proiecte de legi:

- aderarea României la Acordul european privind marile linii internaționale de cale ferată;

- încheierea de noi acorduri și convenții cu Ungaria și Ucraina;

- convenirea unui acord cu Uniunea Europeană, în spiritul Scrisorii anexă la Acordul de asociere; oricum, promovarea de către noi a proiectului de lege nu poate fi decât o reușită;

- așezarea pe baze comerciale a activității de transport public feroviar, instituirea condițiilor de competiție și concurență cu celelalte sisteme ale sectorului, serviciu esențial pentru societate, definirea prin transparență a modului de gestionare a infrastructurii, în condiții de deplină siguranță a circulației sunt câteva necesități la care și comisia pentru avizare pe fond s-a oprit.

Liberalizarea accesului la infrastructură și pentru alți agenți economici, mai ales din siderurgie sau construcții de mașini, nu poate fi decât benefică tuturor, idee care trebuie să se propage în actele normative privind restructurarea sectoarelor economiei naționale, și mă gândesc la proiectul de Lege a energiei. În acest sens, organizarea transportului public feroviar de către SNCFR, definirea mai clară a elementelor principale ale domeniului public, a precizării surselor de finanțare privind lucrările de întreținere, modernizare și investiții sunt rezolvate prin acest proiect de lege.

Interesant este a sublinia că SNCFR-ul primește obligații precise privind respectarea unor tarife stabilite în virtutea exercitării atribuțiilor statului privind protecția socială și domeniul apărării naționale.

Noi credem că și acest proiect de lege va fi considerat ca o inițiativă exemplară a Ministerului Transporturilor și Executivului, azi trebuind a-i aduce corecțiile necesare pentru ca strategia și programul de reformă economică să mai puncteze o reușită.

Grupul parlamentar al PDSR îl va vota fără rezerve.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Crișan Eugen, din partea PUNR.

 
   

Domnul Eugen Crișan:

Transportul feroviar are un rol social, economic și strategic de maximă importanță pentru țara noastră. Calea ferată realizează transportul cu cel mai mic consum de energie pe tonă transportată, cel mai ecologic, datorită ponderii ridicate a tracțiunii electrice, cel mai sigur, numărul accidentelor fiind net inferior altor mijloace de transport, și încă cel mai ieftin pentru călători.

Trecerea către economia de piață și dificultățile perioadei de tranziție au obligat SNCFR-ul să-și elaboreze o strategie de restructurare care, în principal, cuprinde o reorganizare a SNCFR, în scopul adaptării structurii la aceste principii, organizarea sectoarelor de activitate pe baze comerciale, separarea internă a managementului, a structurii, descentralizarea managerială, restructurarea sistemului financiar-contabil, reprofilarea unor capacități de producție, valorificarea materialului rulant excedentar și stabilirea unui nou cadru legislativ, în concordanță cu prevederile Directivei nr.440/1991 a Uniunii Europene, referitoare la transporturile feroviare, din care să se fundamenteze statutul legal al SNCFR, definirea proprietății asupra patrimoniului, relațiile cu Guvernul, în special pentru susținerea financiară a infrastructurii, și separarea economico-financiară a acesteia de celelalte activități.

În acest scop, a fost elaborat proiectul de Lege privind transporturile pe calea ferată, prin care se preconizează soluții de ordin organizatoric și măsuri concrete privind modul de desfășurare a activității de transport feroviar, cu eficientizarea lui și asigurarea siguranței maxime a circulației pe calea ferată.

S-a prevăzut, astfel, ca:

1) Autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare aparține Ministerului Transporturilor.

2) Este considerat un sector strategic de interes național, îndeplinind totodată sarcini specifice nevoilor de apărare a țării.

3) Infrastructura își exercită rolul pe care trebuie să îl aibă datorită poziției geografice a României și relearizării compatibilității ei cu cea europeană.

4) Posibilitatea autorizării și altor agenți economici pentru a efectua servicii de transport public de interes local pe calea ferată.

5) Se instituie cadrul juridic corespunzător asigurării ca transportul să se desfășoare într-un climat de disciplină și ordine, strict necesare.

6) Cuprinderea în conținutul contractului de activitate a prevederilor privind alocațiile date de stat pentru compensarea diferenței dintre tarifele stabilite de stat, din considerente de protecție socială, interese ale economiei naționale și necesități de apărare, și costurile efectiv preliminate, respectiv pentru susținerea activităților cu asistența medico-sanitară și învățământ, organizate în structură proprie.

7) Se creează posibilitatea organizării corpului de gardieni feroviari în structura S.N.C.F.R.

8) Elementele de patrimoniu se constituie din bunuri ale societății aflate în proprietatea sa și din bunuri proprietate publică, infrastructura Căilor Ferate Române, date în administrare și s-a mai prevăzut ca statutul personalului S.N.C.F.R. să fie aprobat de Guvern.

Astfel, proiectul de Lege se aliniază la principiile promovate de Uniunea Europeană și se armonizează cu legislația comunitară în domeniul transporturilor feroviare.

Avem o singură obiecție legată de acest proiect, și anume, de eliminare a alin. 3 de la art. 41, nou introdus, prin care se stabilește ca statutul personalului S.N.C.F.R. să se aplice și personalului Regiei de Exploatare Metrou, în primul rând, pentru că nu este locul lui aici, în acest proiect de lege, și în al doilea rând, pentru că este o imixiune în activitatea căilor ferate.

Explicația dată, cum că activitatea metroului este asimilată activității de transport feroviar, este o eroare. Există compatibilitate între aceste două unități, ca între metrou și rețeaua de tramvaie. De fapt, nimic nu îi împiedică să-și stabilească propria lege și propriul statut de funcționare.

P.U.N.R. va vota această lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Antal István, din partea U.D.M.R.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Având în vedere transformările prin care trece viața politico-economică a țării, se impune, desigur, reglementarea și a activității căilor ferate, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 118 din 1937, cum s-a amintit și în prezentarea domnului ministru, este cu mult depășită și se impune necesitatea corelării acestei activități la nivelul celorlalte țări cu care România este racordată la traficul feroviar internațional.

Includerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, imediat după dezbaterea Legii privind Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I "Căi de comunicații", este binevenită, consider, și, în paranteză fie spus, poate că și Legea care se referă la fondul special pentru reabilitarea drumurilor ar fi fost binevenită să fie discutată, la fel, după ce am discutat Legea amenajării teritoriului. Dar probabil că va veni și legea care de vreo doi ani de zile undeva, stă undeva departe de Parlament.

Pe parcursul dezbaterii în comisia de specialitate am sesizat intenția specialiștilor din cadrul S.N.C.F.R. de a include în proiectul de lege acele obiective strategice de dezvoltare a transportului feroviar, după cum urmează: așezarea pe bază comercială a activității de transport public feroviar, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii C.F.R., în armonie cu cerințele și posibilitățile reale ale pieții; determinarea limitelor autonomiei de gestiune, prin definirea nuanțată a sarcinilor pentru infrastructură, a sarcinilor pentru protecție socială, a sarcinilor privind restul activității și, nu în ultimă instanță, liberalizarea accesului la infrastructură și pentru alți agenți economici.

De asemenea, prin lege se încearcă separarea contabilă a sarcinilor puterii publice, de cele de exploatare a căii ferate, fără a separa reformarea la nivel organizatoric.

În urma prezentării acestor elemente în comisie, elemente care decurg și din prevederile Directivei Uniunii Europene nr. 440 din 1991, proiectul a fost susținut și de deputații din opoziție, cu unele amendamente.

Aș dori, totuși, să vă atrag atenția că dacă prin aprobarea acestei legi se dorește într-adevăr ca Regia Autonomă S.N.C.F.R., ca agent economic, să structureze întreaga activitate pe principii pur comerciale, să aibă în vedere că oferta feroviară actuală suferă din cauza învechirii vagoanelor, de lipsa unei imagini de marcă, lipsa unor oferte clare, efectuarea serviciilor la nivelul anilor ‘50, în timp ce clientela are pretenții din ce în ce mai mari, iar concurența - avionul și autocarul - se modernizează mereu.

Să nu uităm că tranportul de călători constituie, totuși, principala problemă a transportului feroviar, care a fost marginalizat în ultimile decenii, din cauza volumului mare de mărfuri de deplasat.

Este, deci, necesar ca transportul feroviar să ofere mai multe servicii, să definească categoriile de servicii prin mărci, să realizeze noi produse, să dezvolte o nouă strategie în materie de prețuri, să optimizeze comercializarea acestora.

Iar în concepția actuală a Uniunii Internaționale a Căilor Ferate, favorizată de apariția trenurilor de mare viteză, se consideră că în perspectiva următorilor 30 de ani situația va fi conturată printr-o cerere a clientelei formulată la modul general sub acea denumire combinată: voiaj-odihnă. Și, totodată, este necesar ca personalul care concură la realizarea prevederilor prezentei legi să își schimbe mentalitatea. Nu este de ajuns ca prescripțiile să fie foarte clare, ci și schimbarea acestei mentalități probabil va concura la realizare prescripțiilor legii.

Deci, acestea fiind zise, grupul nostru susține aprobarea prezentei legi, cu unele propuneri de modificare la art. 18, 23, 37, 39, 40 și 53, pentru a clarifica unele mențiuni legate de menținerea în exploatare a unor linii, de zona de protecție care se utilizează temporar, de clarificarea capitalului investit în alte activități și de unele probleme sociale care decurg din aceste articole. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul deputat Barbu Pițigoi, din partea P.N.Ț.C.D.-P.E.R.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Reglementat în cadrul legislativ reprezentat de Legea nr. 118/1937 privind exploatarea Căilor Ferate Române și a Poliției Feroviare Române, la care se adaugă unele acte normative relativ recente, implicate în Hotărârea Guvernului nr. 235 din 1991 privind înființarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, cu modificările aduse de Hotărârea Guvernului nr. 570/1991, regimul de desfășurare a activităților acestui domeniu de activitate este parțial depășit de cerințele desfășurării activităților de transport feroviar în condițiile unei economii moderne, la nivelul țărilor la care România este racordată traficului feroviar internațional.

Actualul proiect de lege preconizează soluții de ordin organizatoric privind siguranța transporturilor feroviare, menținerea și dezvoltarea unor infrastructuri sigure și moderne, rentabilizarea activităților de transport feroviar.

Potrivit legii, Societatea Națională a Căilor Ferate Române, agent economic cu statut de regie autonomă, are în administrare infrastructura Căilor Ferate, organizează și desfășoară activitatea transporturilor pe căi ferate, în condițiile economiei de piață.

Prezentul proiect de lege se bazează pe câteva principii de bază, indicând rolul autorității de stat, Ministerul Transporturilor, care să asigure desfășurarea activităților de transport feroviar prin supraveghere, control și autorizare specifică.

Transportul public pe căile ferate reprezintă un serviciu public de interes general, și, din acest punct de vedere, proiectul de lege ar trebui să se țină cont de prevederile care se impun în vederea viitoarei integrări a României la Uniunea Europeană, cu referire la acest gen de servicii.

Din acest punct de vedere, proiectul de lege are unele lipsuri, iar noi ne vom permite în momentul în care vom ajunge la aceste articole, să facem amendamentele care se impun.

Proiectul de lege prevede un pachet de reglemntări îmbunătățite prin amendamente, și având în vedere necesitatea unei asmenea legi, grupul nostru parlamentar îl susține și va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

În cazul acesta, doamnelor și domnilor colegi, eu vă propun să facem o mică pauză. Sunteți de acord? Atunci, ne revedem la ora 11,00. De acord? Mulțumesc.

(Pauză între orele 10,42 și 11,25.)

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Cu permisiunea dumneavoastră, am epuizat intervențiile din cadrul dezbaterilor generale ale acestui proiect de lege. Acum trecem la proiectul de lege propriu-zis, începem cu titlul.

Vă rog să luați raportul în fața dumneavoastră.

Deci, punctul 1, titlul rămâne nemodificat: "Lege privind transportul pe Căile Ferate Române".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Unanimitate.

Pct. 2 este un subtitlu, Capitolul I, nou, "Dispoziții generale".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Unanimitate.

Pct. 3. Dorește cineva? Sunt modificări. Ați observat?

Domnule deputat Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Dinu, iertați-mă puțin, tocmai mi s-a atras atenția că ar fi bine să fac acest anunț acum. O notă, să vă informăm, de la Direcția de Presă și Informații a Camerei Deputaților.

"În ziua de 30 aprilie a.c., la ora 17,00, la sediul Ministerului Comunicațiilor, etajul 6, va avea loc o întâlnire între conducerea C.N.A,, delegații TVR și ai Radiodifuziunii Române,cu reprezentanții partidelor politice, în vederea distribuirii timpilor de antenă pentru campania electorală. Deci, este o ședință foarte importantă.

Din partea partidelor politice sunt invitați să participe: P.D.S.R.: domnul deputat Dumitru Pâslaru; C.D.R.: domnul deputat Remus Opriș; U.D.M.R.: domnul deputat Márton Árpád-Francisc; P.U.N.R.: domnul deputat Mircea Vâlcu sau Valentin Iliescu; din partea U.S.D.: domnul deputat Alexandru Sassu sau Radu Alexandru sau Emil-Livius-Nicolae Putin sau Radu Gheciu - pentru că sunt două, nu-i așa? Este alianță, nu? Din partea P.S.M.: domnul deputat Eugen Popescu; din partea P.A.C.: domnul senator Ștefan Radof; P.L.’93: doamna Theodora Bertzi; din partea minorităților, altele decât cea maghiară, domnul deputat Gheorghe Răducanu, și din partea P.R.M.: domnul deputat Gheorghe Constantin". Vă mulțumesc.

Deci, reluăm dezbaterea.

Domnule deputat Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

În propunerea de la art. 1 alin. 2 găsim exprimarea: "Transporturile publice feroviare de călători, bagaje, mărfuri și alte bunuri se efectuează pe bază de contract de transport". Or, noi știm prea bine că omul care urmează să efectueze fie o călătorie de persoană, fie să apeleze la căile ferate pentru transportul de mărfuri, de bagaje sau alte bunuri, scoate biletul de tren corespunzător sau, în alte situații, scrisoarea de trăsură".

Exprimarea aceasta din lege, atât cea care a fost propusă de Guvern, cât și cea care este, să zic, apreciată și modificată de comisie, dacă este, nu satisface cunoașterea de către oameni a obligațiilor pe care le au. Oamenii nu încheie nici un fel de contract de transport. Rațiunea de a fi a biletului de călătorie, ca și a acestei, să spunem, scrisori de transport, este de a asigura ceea ce omul dorește: transportul lui și al bagajelor, al mărfurilor etc.

De aceea, eu îmi permit să rog comisia să aprecieze că este necesar ca după textul pe care l-a propus: "contract de transport" să se înregistreze o exprimare, îmi iau îndrăzneala chiar să spun: "bilet de tren și scrisoare de trăsură". Se încheie paranteza și atunci, omul, care cunoaște legea, nu are nevoie să mai caute în Regulament, că nici în Regulament nu putem discuta dacă se lămurește exprimarea aceasta din articol, pentru că Regulamentul nu este alcătuit încă. Și atunci, cred că trebuie ca orice lege să fie înțeleasă. Aceasta este prima condiție a unei legi: ca omul care are angajarea lui într-o anume activitate să se supună legii pe care o cunoaște.

Vă rog să binevoiți să dați comisiei respective și inițiatorului posibilitatea să satisfacă această necesitate, ca legea să fie înțeleasă.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Dinu, sunteți bun să luați formularul pentru propunere?

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Eu îl iau, deși, după textul care ni s-a dat la alin. 2 se adaugă cuvintele: "bilet de tren și scrisoare de trăsură". Dacă vreți ... "sau", sigur, pentru că conjuncția "și" poate să nu fie cea mai corectă, "sau deopotrivă scrisoarea de trăsură", mai bine, pentru că poți să faci numai transportul de persoană sau numai transportul de mărfuri, dar poți să le faci și pe amândouă: "deopotrivă scrisoarea de trăsură"

Deci, "bilet de transport, precum și scrisoarea de trăsură".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, nu uitați, domnule deputat Dinu, să-l avem la dosar.

Din partea initiațiatorului... Doriți? Vă rog, domnule ministru Aurel Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

La solicitarea domnului deputat vin cu următoarea precizare: în Codul comercial, care este în funcțiune în România, este stipulat în mod expres contractul de transport, este definit, și el precizează ce documente fac parte din acest contract de transport. Am avut această discuție și la comisie si cu colegii noștri. Dacă un călător nu știe acest lucru trebuie să-l învățăm.

Deci, legitimația de călătorie este contractul de tranport încheiat între S.N.C.F.R., în cazul de față, și călător. Este bine pentru călător că noi îi spunem contract de transport, pentru că prin aceasta Calea Ferată Română se obligă explicit pentru a putea acorda eventuale despăgubiri, în caz de nevoie. Dovada o face prin biletul de călătorie. Și legislația internațională prevede același lucru. Deci, în terminologia de specialitate, contractul de transport include si aceste legitimații, da? Recipisa de bagaje, scrisoarea de trăsură pentru transportul de marfă, biletul de călătorie, în transportul de călători. Deci, este corect așa și v-aș ruga să fiți de acord cu menținerea textului respectiv; respectiv de "contract de transport".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Popescu.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare rău că trebuie să ajungem să discutăm lucrurile acestea și și mai rău îmi pare că nu sunt de acord cu domnul coleg Dinu.

Atunci când facem semn cu mâna de pe trotuar unui șofer, oferta este acceptată prin faptul că șoferul oprește mașina. Una este operația juridică și alta este înscrisul în care ea, eventual, se încorporează. S-a acceptat că în materie de contract de transport, infinite contracte de transport, nu este nevoie de fiecare dată, este și greu, să închei câte un contract. Și atunci, semnul exterior al existenței contractului poate să fie variat: un bilet, o legitimație, diferite soiuri de legitimații, uneori fractul, cum este scrisoarea de trăsură sau fractul; în toate cazurile noțiunea cea mai largă este aceea de contract, în înțelesul de operație juridică.

Pentru că întotdeauna, de câte ori există un contract astfel încheiat, când călătorul este în tren și are biletul asupra lui, dacă se produce accidentul, automat, contractul intră în funcțiune, în sensul că C.F.R.-ul va răspunde.

Prin urmare, nu este deloc necesară schimbarea acestei exprimări, dimpotrivă, exprimarea este, aș spune eu, cea mai adecvată.

Vreau să vă spun că de-a lungul timpului s-au găsit niște "deștepți" pe la Comisia de Cod Civil, care vroiau să strice niște concepte care erau prefigurate de 2.000 de ani. De pildă, locator și locatar. Sunt o pereche, ca să spun așa, polară, nu poate exista locator fără locatar. Ei, nu, vroia domnul acela, ca să traducem mai bine, pe înțelesul țăranilor, să se zică închirietorul. Așa a vrut dumnealui, deși noțiunea era uzitată în codurile civile din Europa și la noi, în codul nostru civil. Deci, este bine să păstrăm niște concepte care s-au prefigurat demult, de demult din anul II de facultate, se explică cum se încheie contractele, care se încheie prin ofertă și acceptarea ofertei, uneori chiar și cu mâna. Și întotdeauna domnul profesor Ionașcu dădea acest exemplu cu șoferul și cu mâna.

În clipa în care s-a oprit, contractul este încheiat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu nu știu câți din populația țării au trecut prin facultăți, și cei care au trecut prin anumite facultăți, în ce măsură pot dezlega omisiunea aceasta totală.

Sigur că domnul Popescu are îndrăzneala opiniilor sale, cum avem fiecare dintre noi. Dar, a face o imputare că într-un text de lege nu se inserează un lucru pe înțelesul tuturor, eu cred că nu este o virtute, este un păcat.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte Părăluță, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

În legătură cu contractul de transport noi am discutat foarte îndelungat și am avut un schimb de opinii în comisie referitor la acest concept. Noi, comisia am considerat argumentele inițiatorului ca fiind consistente și convingătoare. La ce spunea domnul Dinu acum, mă gândesc că Legea transporturilor nu se face pentru marea masă, pentru populație, se face pentru agenți economici... Nu are nevoie cineva, dacă se urcă în tren, să cunoască Legea transporturilor, Legea căilor ferate. Cineva care un interes economic studiază această lege. Deci, noi ne menținem opinia exprimată în raport.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Dinu, doriți să supun acest ...

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Poate că se câștigă propunerea?!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Retrageți? Bun.

Supun votului dumneavoastă amendamentul domnului Ion Dinu, care spune așa, la alin. 2, după textul propus, să se adauge: "bilet de tren, precum și scrisoarea de trăsură".

Supun acest amendament votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 3 voturi pentru, insuficient pentru a fi adoptat.

Trecem mai departe.

Supun art. 1 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate, s-a adoptat acest articol amendat de către comisie.

Pct. 4 din raport. Cine dorește? Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

S-a votat, cu voia dumneavoastră și cu înțelepciunea dată de Dumnezeu, art. 1, care, în alin. 3 se referă și la prevederile din convențiile internaționale.

În art. 2 se spune așa: "Transportul public feroviar constituie, prin natura sa, un sector strategic, de interes național, reprezintă un serviciu esențial pentru societate, contribuie la satisfacerea dreptului la libera circulație, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, asigură transportul persoanelor, mărfurilor și al altor bunuri în interiorul țării și trafic național".

Dar, după cum v-am arătat, în alin. 3 din art. 1 se vorbește de convenții internaționale. Cineva care vrea să călătorească de la București la Viena, scoate un bilet de tren care se reazemă pe înțelegerile internaționale. Și atunci, eu propun ca după sintagma: "în interiorul țării și în trafic național" să se adauge și "internațional", pentru că nu este de conceput să omitem cu desăvârșire această precizare, de vreme ce facem totul ca să asigurăm un trafic internațional, atât în afara țării, pentru cei care pleacă din România, cât și pe pământul nostru, pentru cei care vin din alte părți. Este vorba de convenții internaționale, cum se spune în art. 1 alin. 3. Omisiunea aceasta poate că găsiți că este util să fie corectată, să spun, prin introducerea cuvintelori "ori internațional".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru...

 
   

Domnul Aurel Novac:

Cu scuzele de rigoare, dacă citim în stânga textului inițial, este trafic internațional. De la mașina dr scris s-a greșit, deci este vorba de traficul internațional.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Sunteți de acord? Și comisia? De acord.

Domnul deputat Pițigoi, tot la acest punct. Vă rog.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

În legătură cu amendamentul domnului deputat Dinu, sper că s-a lămurit, este o greșeală de redactare, de dactilografiere, de altfel, în partea stângă, așa cum spunea domnul ministru, este lămurită problema.

Eu am de făcut următorul amendament, care mi-a fost inspirat de faptul că prima parte a art. 2 este puțin cam stufos redactată, și eu aș restrânge, până la un anumit punct, această formulare.

Deci, eu aș da citire acestui articol sub forma următoare: "Transportul public feroviar constituie un sector strategic național. El reprezintă un serviciu economic de interes general, asigurând transportul persoanelor, mărfurilor și altor bunuri..." și textul curge mai departe.

Deci, aș înlătura prima parte a acestui articol, care este, mi se pare, stufos redactată și aș înlocui-o cu o altă reformulare, care conține aceeași idee, dar într-o formă mai concentrată. Cu permisiunea dumneavoastră aș da, în felul acesta, citire întregului articol, în formularea pe care am făcut-o eu. Deci: "Transportul public feroviar constituie un sector strategic național. El reprezintă un serviciu economic de interes general, asigurând transportul persoanelor, mărfurilor și altor bunuri în interiorul țării și în trafic internațional, cu un înalt grad de siguranță, în condiții ecologice și eficiente din punct de vedere energetic și îndeplinește sarcini specifice pentru nevoile de apărare ale țării, potrivit legii". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Am ascultat cu atenție ce a propus domnul deputat Pițigoi.

În primul rând vreau să fac precizarea că nu este vorba aici de un serviciu economic, numai. Transportul pasagerilor nu este un serviciu economic; este o problemă socială. De aceea noi suntem de acord cu amendamentul, cu textul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Comisia? Domnule Părăluță, doriți?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Comisia a discutat pe larg propunerea domnului deputat Pițigoi și am ajuns la concluzia, atunci, cu majoritatea voturilor, că formularea din text este mai clară, mai cuprinzătoare. Și eu cred că dacă câștigăm două rânduri, nu are mare influență asupra economiei legii.

Deci, noi ne menținem formularea.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Deci, în acest caz, ar trebui să supun votului dumneavoastră întâi amendamentul domnului Pițigoi, dacă și-l menține. Îl mențineți, sau îl retrageți? Ați renunțat. Vă mulțumesc.

În cazul acesta, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ion Dinu, cu adăugarea sintagmei "ori internațional".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Nu mai este nevoie. S-a recunoscut; toată lumea este de acord.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

S-a recunoscut? Da. Deci, sunteți satisfăcut. Vă mulțumesc.

În cazul acesta, supun votului dumneavoastră art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, trecem la pct.5 din raport.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.6. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.7. Este o eliminare.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.8 - nemodificat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.9. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.10. Este doar titlul nemodificat.

Mai bine să votăm întreg Capitolul.1, da? Este corect.

Supun votului dumneavoastră Capitolul I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Capitolul II. - Titlul.

Doriți? Vă rog. Aveți cuvântul, domnule Iamandi.

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să supun atenției dumneavoastră posibilitatea completării titlului cu cuvântul "publice" după "transporturi". Deci titlul ar fi: "Autoritatea de stat în domeniul transporturilor publice feroviare", pentru a se face o distincție între transporturile publice și transporturile uzinale.

Ideea este că marile uzine care au căi ferate uzinale afirmă că baza lor materială a fost concepută și utilizată fără coordonarea sau ajutorul CFR-ului și doresc păstrarea actualei situații de autonomie pe care o au și datorită căreia s-au putut dezvolta și realiza procesele tehnologice interfazice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnul deputat se referă la activitatea din Complexul Galați, probabil, și are temerea că autoritatea în domeniu, care este Ministerul Transporturilor, ar putea să dispună asupra activității din Combinatul Siderurgic Galați.

Din punct de vedere al siguranței circulației, așa este, pentru că transporturile feroviare nu sunt publice sau locale. În primul rând pe liniile industriale nu se face transportul de marfă, se face manevră, fără contract de transport. Dar și aceste linii de garaj complexe trebuie să se alinieze la reglementările pe care le elaborează autoritatea în domeniu, care este Ministerul Transporturilor. Este vorba de siguranța circulației.

Deci, încă o dată spun, nu trebuie să aveți nici o temere că transportul feroviar din Combinatul Galați va avea de suferit. Dar el va trebui să se alinieze la reglementările pe care le face SNCFR-ul și Ministerul Transporturilor. Deci, este corect "transport feroviar", și nu "transport public feroviar".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Comisia. Domnul președinte Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Și comisia consideră formularea potrivită, întrucât autoritatea în domeniul feroviar se referă la totalitatea transporturilor, inclusiv cele de uzină, pentru că ea este autoritate pentru toate rețelele de transporturi.

Deci, suntem de acord cu propunerea inițiatorului, de a menține formularea actuală din text.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Iamandi, doriți să ...? Retrageți amendamentul? Da.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Titlul a fost adoptat.

Pct.11. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.12. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.14. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.15. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia dorește să ia cuvântul? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.16. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Iamandi.

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă aplecați asupra propunerii de completare în continuare, după "linii industriale" să se adauge "care sunt administrate de stat" și în continuare textul merge "... și mijloacele de transport pe calea ferată", această completare tot în ideea celor spuse de mine mai înainte, ca urmare a propunerilor făcute de cel mai mare utilizator de căi ferate uzinale, Combinatul Siderurgic din Galați. Sunt propunerile dânșilor și ei consideră că autonomia de care s-au bucurat până acum și care le-a permis dezvoltarea este singura garanție pe viitor, dacă se va păstra în legea nouă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, ne dați formularea?

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Și aici vreau să fac precizarea că atâta vreme cât un mijloc de transport de pe o linie industrială iese pe rețeaua feroviară, trebuie să fie autorizat și să respecte reglementările SNCFR.

Acest text nu este un text nou. El există de când s-a înființat Calea Ferată Română, dacă vreți, din 1869.

Repet. Atunci când se iese pe rețeaua feroviară, pentru că este vorba de siguranța circulației, de viața și de integritatea oamenilor, toată lumea trebuie să se alinieze la aceste reglementări. Este o practică internațională. Exact cum România ltrebuie să se alinieze la reglementările în domeniu, când este în trafic internațional.

Deci, și aici, propunerea colegului spun eu că nu este pertinentă și propun ca textul să rămână așa cum a fost aprobat de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule ministru, aș împărtăși punctul de vedere al dumneavoastră, dacă ați preciza ce fel de norme. Dacă este vorba de siguranța traficului, aveți dreptate. Dacă le impuneți anumite orare de funcționare și alte norme, ce garanție avem că nu veți abuza de această libertate, pentru a amesteca ..... Au dreptate cei de la Galați în ceea ce spun. Și, privitor la istorie, din câte știu eu, mocănițele alea din munte nu prea se supuneau CFR-ului. Aveau regim propriu.

O voce din sală:

Era o rețea separată.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Era o rețea separată, bineânțeles. Păi, și Galațiul are o rețea separată.

 
   

Domnul Aurel Novac (din sală):

Este vorba numai când iese în trafic.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Când iese în trafic? Deci numai la ieșirea în trafic? Păi, menționați treaba asta, atunci, vă rog. Numai când iese în trafic. Dar în interiorul uzinei nu se supune... (Rumoare)

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Eu doresc să citesc textul articolului. Este așa cum spune domnul deputat Ciumara: "aprobă norme și regulamente obligatorii" - deci de circulație - "pentru deținătorii de linii industriale și mijloace de transport pe calea ferată, care au acces la infrastructură, și, după caz, pentru beneficiarii de transport". Eu consider formularea foarte bună.

 
   

Domnul Vasile Olievschi:

Dacă nu este în trafic?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Păi, dacă nu este, nu e valabilă, nu e aplicabilă, doar se spune: "care au acces". Dacă nu are acces, nu e aplicabilă; deci, "care au acces".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Atunci, supun votului dumneavoastră. Da? Este art.6, pct.e) - să se adauge cuvintele: "care sunt administrate de stat".

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Vă rog să numărați. 4 - insuficient pentru a fi adoptat.

Amendamentul a căzut.

Textul original - pct.16, art.6, pct.e).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.17. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.18.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Pct.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.20.

Cine este pentru?

Domnul deputat Iamandi.

Pct.20, art.6, alin.11.

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Domnule președinte,

Vă propun înainte de art.20, la un alineat "i", să spunem nou: "Relația dintre SNCFR și societățile comerciale cu cale ferată uzinală se stabilește pe bază de "contract-convenție încheiată între părți". Nu cumva să credeți că aceste afirmații ale mele sunt întâmplătoare. Pot să vă spun că, în afară de practica care există de mulți ani în țara noastră pentru aceste uzine adevărate, deci în combinatul siderurgic sunt 8 uzine, dintre care una cu 3.300 de oameni, este numai și numai pentru căi ferate uzinale pot să vă spun că există această metodă importată, să spunem așa, inspirată din străinătate. Și mi s-a spus să vin în fața dumneavoastră cu un exemplu clar: Societatea Eisenbandun and...... GMBH din Deisbourg, Germania, care a servit ca model pentru dezvoltarea căilor ferate în Combinatul Siderurgic din Galați, are zonă industrială siderurgică din Deisbourg, care cuprinde inclusiv Portul de pe Rin și care, datorită autonomiei sale, a permis societății să-și dezvolte procesele tehnologice feroviare, nefiind blocată de reglementări și normative ale căilor ferate naționale din Germania, ci doar raporturi de strictă colaborare.

Aceasta este logica pentru care vin cu aceste puncte de vedere, care sunt rezultate din practica de decenii de la Combinatul Siderurgic din Galați. Pentru că punctul de vedere sau spiritul legii actuale presupune subordonarea căilor ferate uzinale Societății Naționale a Căilor Ferate Române, ceea ce nu a fost niciodată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, îmi dați ...

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Imediat.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog.

Domnul ministru Aurel Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

V-aș ruga să-mi permiteți să fac o precizare: CapitolulII, pe care-l discutăm acum, se referă la autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare.

La alin.1 din art.6 se spune clar că autoritatea în domeniu este Ministerul Transporturilor. Deci, aici este vorba de relația Ministerul Transporturilor - cărăuș pe calea ferată. Nu poate fi vorba de convenție aici, sau de contract. Convenția, într-adevăr, se încheie, dar de către SNCFR cu Combinatul Siderurgic Galați, în cazul în speță. Și acest lucru se va regăsi într-un alt articol, mai în spate, în această lege. Aici este vorba de atributele Ministerului Transporturilor. Relația directă este între aceste căi ferate uzinale și SNCFR.

Vă mulțumesc. Deci textul, așa cum este, este bun.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul președinte Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Considerăm că această problemă pe care a ridicat-o domnul deputat Iamandi este rezolvată. La art.30, alin.e), se spune: "autorizarea încheiată cu Societatea Națională a Căilor Ferate Române, o convenție care reglementează regimul circulației, obligațiile și drepturile de utilizare a infrastructurii și altor dotări". Deci, este rezolvată. Noi considerăm că această prevedere din art.30 rezolvă problema ridicată de domnul Iamandi și nu mai este necesară includerea unui text special la articolul care se discută acum.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Doriți să interveniți, domnule deputat,? Da? Vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu înțeleg că în condițiile zilei de astăzi, fiecare agent economic și, în speță, agenții economici industriali cu pondere în economia românească, vor să aibă o cât mai mare independență.

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi (din sală):

Și s-o păstreze!

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

... și s-o păstreze. Și e bine așa. Însă, domnilor colegi, această independență trebuie să fie în limitele și în condițiile legii. Nu putem să ne permitem, domnule Iamandi, ca aceste căi ferate uzinale să aibă alt regim de organizare, de construcție, de exploatare, decât cele legale. Nu poate SNCFR-ul să-ți folosească linia uzinală, dacă nu întrunește condițiile de standard, prevăzute, dacă vreți, în toate normativele și actele internaționale. Pentru că această lege pe care noi astăzi o discutăm este, de fapt, o lege internațională. Altfel, nu avem acces la căile ferate internaționale nici noi și nici alții nu vin la noi. În contextul acesta, eu sunt de acord că proprietarul, care este Combinatul Siderurgic Galați... este calea lui ferată proprie, și-o construiește, dar în condițiile și standardele pe care le dă autoritatea de stat, pentru că în cazul ăsta SNCFR-ul nu mai vine să-ți introducă vagoane pe linia proprie, să se întâmple accidente, să moară oameni, valori pe care nu le putem estima. Nu vine SNCFR-ul să spună cum să folosești liniile proprii, câte vagoane să ai pe ele, cum să le garezi. Dar sunt regulamente privind construcția, privind utilizarea, privind dotarea, privind semnalizarea, privind instruirea salariaților care lucrează la aceste căi ferate uzinale. Deci, nu cred eu că se poate trece peste aceste standarde. De ce? Pentru că eu mai știu o chestiune. Și de două generații înaintea mea au fost ceferiști. Deci, pot să spun că undeva, de la 1914, 1912, chiar, CFR-ul, căile ferate în România au fost o a doua armată, sau, câteodată, poate au fost și mai mult, privind modelul de organizare și disciplină. Și, părerea mea, că nu este cazul să creăm acum niște portițe care pot genera niște necazuri imprevizibile la momentul la care stăm de vorbă.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Iamandi.

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Domnule președinte, vă mulțumesc. O mică completare. Deci, să fim bine înțeleși. Nu este vorba de a schimba nimic din ceea ce este. La ora actuală, raporturile dintre Ministerul Transporturilor și Combinatul Siderurgic sunt bazate pe un lung șir de standarde și normative specifice căilor ferate. Ele sunt cu aprobarea ministerului, inclusiv cu semnătura domnului ministru actual, sau a celor care au fost înaintea dânsului. Or, dânșii doresc, pentru păstrarea autonomiei pe care o au, introducerea acestui text de gardă, care să le permită dânșilor actuala autonomie în continuare. E normal și firesc. Deci nu este vorba ca să aștepte. Combinatul nu știu câte vagoane, sau nu știu câte locomotive de la Căile Ferate. Să vă citesc câteva cifre: 136 de locomotive proprii, 1.500 de vagoane... nu mai spun vagoanele tehnologice și încă...

Domnilor, nu se pune problema că trebuie să îndeplinească nu știu ce norme internaționale de acum. Să vă aduc aminte că singurul loc din țară unde ajunge o cale ferată internațională, calea ferată lată este Combinatul Siderurgic și prin ea este legătura cu toate țările din fosta CSI, China și Mongolia.

Domnilor, nu trebuie ca acum să descoperim ceva nou, ci pur și simplu dânșii doresc păstrarea cadrului juridic existent, care dispare din momentul în care se va vota această lege așa cum este. Asta-i tot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Eu am lucrat efectiv în Combintul Siderurgic Călărași și știu exact ce se desfășoară într-o unitate siderurgică, similară Galațiului. Deci respectiva societate de transport, inclusiv pe căile ferate uzinale, are o totală independență, și deci ei pot ieși și pe infrastructura de interes local, art.29-30 din lege, dar este evident că nu pot ieși pe infrastructura publică. Acest lucru este rezervat SNCFR-ului. Deci, efectiv sunt mirat și nu înțeleg poziția domnului coleg.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai doriți? Din partea inițiatorului. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Olievschi:

Dacă îmi permiteți, în Capitolul II este doar relația între autoritatea de stat și toți transportatorii, inclusiv SNCFR-ul. Deci, ceea ce scrie aici în Capitolul II sunt reguli pe care toți operatorii publici, privați, de orice natură, trebuie să le respecte. Deci, nu este locul în care să se definească relații între SNCFR și căile ferate uzinale, repet, este numai autoritate de stat, transportatori. Relația între calea ferată și orice alt agent economic se spune, de la început este pe principii comerciale, pentru că este un principiu de bază al legii, calea ferată va lucra pe principii comerciale. Activitatea de marfă și călători nu este susținută de stat în nici într-un fel, ci este relație contractuală, după cum arată art.1. Asta înseamnă contract, convenție, sau orice altă formă comercială, așa vor negocia liber și în egale condiții cei doi agenți. Deci, nu este vorba de impunerea unei autorități a SNCFR-ului asupra celorlalți agenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva? Domnul deputat Viorel Munteanu.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnilor colegi,

N-aș fi vrut să intervin în această discuție dacă n-aș fi găsit că, la art.43, lit.j), din lege, care se referă la siguranța circulației feroviare, intervenția aceasta pe liniile uzinale, lit.j) tocmai o prevede: "avizează caracteristicile constructive ale mijloacelor de transport feroviar, ale altor agenți economici, precum și soluțiile tehnice pentru construirea și menținerea caracteristicilor tehnice ale liniilor, construcțiilor și instalațiilor de transport feroviare ale acestora". Deci colegul Olteanu spunea că nu există. Am înțeles din intervenția domnului Iamandi tocmai asta: domnule, eu am linia mea în interiorul societății, o construcție care nu e ..., eu nu ies în afară. Deci, în continuare spune, tot la același articol: "... avizează funcționarea mijloacelor de transport feroviare și exercită controlul tehnic", care este în afară, deci care este public. Dar în interiorul uzinei mele, dacă eu îmi fac o cale ferată că am nevoie de o instalație specială, cum trebuie să mă duc eu pentru ...? Este norma de protecție a muncii pe care le respect eu în interior, dar nu mă duc să-i cer neapărat... că pun două șine acolo, trebuie să mă duc să-mi dea aviz autoritatea respectivă. Eu vă spun, aici, dacă n-aș fi citit în continuare, aș fi fost de acord cu poziția domnului ministru. Dar, citind la amănunt, unde-i cere avizul ... E o soluție care nu e ieșită de la regula generală, dar este în interior, este proprietatea mea. Interior ..., nu ies afară. Deci, pentru domeniul public, acolo sunt de acord. Cum ai ieșit de pe poarta ta, te încadrezi în normele care există, publice pentru toată lumea. Dar, în curtea mea, mă scuzați, îmi fac două șine și plimb căruciorul prin curte și după aia o să spuneți că sunt agent economic și trebuie să vin să-mi dați aviz.

Eu vă spun, deci, trebuie precizat neapărat că normele respective sunt numai pentru căile care ies din curtea proprietarului respectiv. În curtea lui, omul trebuie să respecte normele de protecția muncii pe care le impune și în contractul colectiv de muncă și alte norme tehnice. Fac eu o inovație, de exemplu, la o locomotivă, să meargă cu gaz lampant, să zic așa, și domnule, trebuie să-mi dea avizul SNCFR-ul. Mă scuzați, dar ăsta este centralism prea de tot, să spun așa.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ciumara. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, de regulă, dubla subordonare a creat unora probleme. Atunci când o anumită instituție a avut doi stăpâni, s-au contrazis între ei și a ieșit anapoda. Și trebuie să evităm să mai facem așa ceva.

În al doilea rând, disputa nu a apărut astăzi cu legea asta. Este veche, de zeci de ani de poartă lupta asta. Și experiența a arătat că s-a impus soluția în care transportul uzinal este total liber, nu-i controlat de Ministerul Transporturilor.

În al treilea rând, trebuie să facem un paralelism și cu transportul auto. Eu, dacă vreau, în curte la mine, mă plimb cu mașina, fără să-și permită un polițist de la circulație să intervină. La fel și aici. Cât timp este în ograda lui, se plimbă cu trenut când poftește. De aceea, eu nu înțeleg, dacă în transportul auto nu-și poate permite nimeni să-mi dea instrucțiuni la mine în curte ce să fac, de ce în transportul pe calea ferată poate să-mi dea instrucțiuni? Deci, experiența României în ultimii zeci de ani a arătat că transportul uzinal este independent. Spunea colegul dinainte că părinții sunt ceferiști de la 1914. Ai mei sunt de la prima cale ferată românească. Primul care a trecut peste Dunăre cu trenul a fost bunicul meu. Și eu vă spun că între aceste întreprinderi care au fost private au fost independente și înainte. (Rumoare)

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog. Domnul ministru Aurel Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Vreau să fac o precizare aici. Nu este vorba de subordonare, ci de alinierea la parametrii tehnico-funcționali, parametri care să asigure siguranța circulației și integritatea mărfurilor. Îmi pare foarte rău că trebuie să spun acest lucru, dar o spun în cunoștință de cauză. Eu sunt feroviar de la 18 ani și am studiat foarte bine acest proiect de lege. În Complexul Galați, sau Hunedoara, sau Călărași, intră și material rulant al Căii Ferate Române - locomotive și vagoane. De asemenea, vagoanele din Combinatul Siderurgic Galați ies pe rețeaua feroviară. Nu trebuie, în această situație, să îndeplinim aceleași condiții, aceiași parametri de siguranță a circulației? Deci este vorba de aviz tehnic și nicidecum de subordonare. Normele sunt unitare peste tot în Europa și în lume. Nu întâplător, nu întâplător, repet, colegii care lucrează în aceste combinate vin tot timpul la noi și ne roagă să le dăm aceste reglementări, pentru a putea avea legături permanente cu agenții economici. Vagoanele din Combinatul Siderurgic Galați circulă în toată România. (Rumoare; comentarii)

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Dar nu ies din curte, domnule!

 
   

Domnul Aurel Novac:

Cum să nu iasă?! În procesul de producție și în relația comercială cu agenții economici este normal să se deplaseze aceste mijloace de transport, inclusiv locomotivele când ies în Cătușa, stația-tampon Cătușa. Dacă nu ar îndeplini aceleași condiții tehnice, aceiași parametri tehnico-funcționali, nu am avea catastrofe? De ce această nedumerire? Nu este vorba, repet, de subordonare. Este vorba de aliniere la aceleași reglementări. Și practica nu este nouă. Așa s-a procedat întotdeauna. Combinatul Siderurgic Galați, într-adevăr, este un mastodont. Acolo poate să-și facă circulația cum dorește. Nu-i impune Ministerul Transporturilor. Combinatul Siderurgic Galați nu face transport feroviar, el face manevre acolo. Pentru aceasta am făcut aceste precizări și eu spun că așa este corect și așa este bine, dacă vrem să eliminăm aceste necazuri. Liniile de cale ferată, combinatul de unde le ia? Tot prin calea ferată și le construiește tot cu constructori feroviari. Ce ar fi să construiți dumneavoastră în Combinatul Siderurgic Galați o linie de 2 metri de ecartament, în loc de 1.435 de milimetri? Am fi incompatibili.

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

E dreptul lor!

 
   

Domnul Aurel Novac:

E dreptul să-l facă, sigur că da, în Combinat, dar atunci n-o să mai aibă acces acolo materialul rulant feroviar .....

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Ei își asumă riscul .....

 
   

Domnul Aurel Novac:

Asta am și spus. Dar cele care ies pe rețeaua feroviară, instalațiile de semnalizare, de bloc de linie automat nu trebuie să fie compatibile?

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva? Atunci supun votului dumneavoastră acest art. 6, punctul. i) nou, "Relația dintre SNCFR și societățile comerciale de cale ferată uzinală se stabilește pe baza de contract-convenție încheiată între părți".

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 15 voturi pentru. Insuficiente pentru a fi adoptat.

Acum supun acest punct 20 în forma inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? NImeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 21. Dorește cineva? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? NImeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 22.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 23.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Trebuie să votăm întâi Capitolul II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Capitolul II este adoptat cu unanimitate.

Trecem la titlul Capitolului III.

Punctul 24 din raport. Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Stimați oaspeți,

Stimați confrați,

Permiteți-mi gestul de atenție, pe care l-ați practicat dumneavoastră, ca să punem la dispoziția domnului ministru, a cărui abilitate o apreciez, sincer vorbind, ca să mă urmărească.

Nu aveți curiozitate, este Dicționarul Explicativ, ultima ediție, al limbii române. Titlul care se propune este următorul: "Infrastructura căilor ferate române și asigurarea funcționalității acesteia". Cuvântul acesta "funcționalitate" nu există în dicționarul la care am făcut referire. Există cuvântul "funcțional" care ține de o funcție, există cuvântul funcționalism, un curent în arhitectura secolului XX și cuvântul funcționarism, dar acolo este funcționalism cu "l" de la Lazăr și aici este "funcționarism" cu "r" de la Radu, care este o tendință birocratică. Dar cuvântul "funcționalitate" nu există. Il rog pe domnul ministru să binevoiască a aprecia dacă nu este mai potrivit asigurarea funcționării acesteia, neavând cuvântul "funcționalitate".

Și-i mulțumesc anticipat.

 
   

Domnul Ion Ratiu:

Domnul ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnule deputat Dinu, aveți dreptate, dar să știți că textul îl am și eu. Vă mulțumesc și eu. Este corect "funcționării acestuia".

 
   

Domnul Ion Ratiu:

Da. Deci, avem amendamentul domnului deputat Dinu.

Domnule deputat, avem nevoie pentru documentarea necesară să-mi faceți o formulare.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnilor, vedeți este o limbă să știți, vă spun foarte cinstit, nu numai foarte frumoasă, dar să știți că este o limbă grea pentru că are atâtea nuanțe. Asta v-o spun de la un mare specialist care mi-e prieten. Nomina odiosa.

 
   

Domnul Ion Ratiu:

Vă rog foarte mult să faceți formularea.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Dinu, înclocuirea cuvântului "funcționalității" cu "funcționarea acestuia".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul amendat al Capitolului III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 25. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 26. Dorește cineva? Este un amendament aici. Da? Al comisiei. Supun votului dumneavoastră punctul 26.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 27. Supun votului dumneavoastră, este un alineat nou.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 28.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 29.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 30. Il supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 32.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 33.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 34.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

Punctul 35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate

Punctul 36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 37.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 39.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 40.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una .

Unanimitate.

Punctul 41.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? NImeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 42.

Da, vă rog, domnule Antal Istvan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Domnule ministru,

La punctul 42, art. 18 alin. 2, s-a discutat această problemă și în comisie, este vorba de conservarea sau dezafectarea unor linii care nu sunt profitabile din punct de vedere comercial și în comisie, atunci, s-a acceptat ideea ca să se mai introducă o singură frază, deci, pentru că în multe zone intervine și problema socială.

Vă pot da și un exemplu, exemplul liniei înguste de la Praid spre Războieni. Devine nerentabil pentru transportul sării de la minele de acolo, pentru că este mai ușor să tranporți cu transportul auto actualmente, dar este o linie vitală pentru peste 20 de localități, pentru că alte posibilități nu au oamenii de acolo de a se deplasa, pentru că există o linie îngustă și are și câteva vagoane pentru transportul de călători care este mult mai ieftin și este ușor de realizat. Și, pentru a nu se realiza aceste dezafectări fără o eventuală consultare cu organele din județele respective care sunt afectate, eu v-aș propune să introducem o completare la acest alineat, deci "Hotărârea privind menținerea în exploatare a liniei respective, a regimurilor exploatării sau închiderii acesteia pentru circulația publică prin conservare sau dezafectare se aprobă de către Guvernul României la propunerea Ministerului Transporturilor, pe baza documentației elaborate de către Societatea Națională a Căilor Ferate Române" și textul ar curge în continuare, " în colaborare cu organele de specialitate din județele afectate". Consider că ar fi logic, ni s-a explicat de către reprezentanții ministerului că de obicei se fac aceste confuzii și e normal când se face un studiu de fezabilitate, dar pentru o clarificare sau o obligativitate pentru aceste organe, vă rog să fiți de acord cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

Inițiatorul, domnul ministru Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Noi am discutat acest lucru în comisie, probabil că a scăpat din acest text, corect este cum a spus domnul deputat, "în colaborare cu organele administrației publice locale".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Sunteți de acord.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Formularea cea mai fericită nu o am eu acum.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Rețineți, domnule ministru "organe județene".

 
   

Domnul Aurel Novac:

Da, "județene". Este corect, da, scuzați-mă.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Deci, sunteți de acord inițiatorul și comisia. Atunci supun votului dumneavoastră acest amendament, al domnului deputat Antal Istvan care spune "în colaborare cu organele de specialitate din județele afectate".

Da, cum lăsăm, domnule Antal, cum doriți formularea?

 
   

Domnul Istvan Antal:

Din județele afectate.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da, vă rog să decideți, cum doriți să supun amendamentul votului Camerei "județene", organele de specialitate județene, "în colaborare cu organele de specialitate județene", da? De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

"In colaborare cu organele administrației publice județene" așa ar fi corect. (Din bancă)

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Bun, "în colaborare cu organele administrative județene", sunteți de acord.

Supun amendamentul acesta votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Deci, este articolul 18 alineatul 2 care a fost adoptat.

Și acum supun votului dumneavoastră întregul art. 18, așa cum a fost amendat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Trecem la poziția 43.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Vă cer iertare, domnului ministru și apropiaților săi, dar cred că este o eroare de dactilografiere. "Pierderile rezultate prin menținerea în exploatare a liniilor rentabile"... este o exigență pe care o practicați și dumneavoastră, nu numai deputații.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da, mai este nevoie să supun votului? Nu mai e. Este o rectificare de gramatică.

Deci, trecem la punctul 43 alineat nou. Supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 44.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Acum trecem la votarea întregului Capitol III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la titlul Capitolului IV, punctul 45 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 46.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 47.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 48.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 49.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Antal Istvan.

 
   

Domnul Istvan Antal:

Vă rog să observați, domnule președinte, doamnelor și domnilor, că la alineatul 2 art. 23 se precizează că dreptul de ocupare temporară a terenului nu este condiționat de plata prealabilă a despăgubirilor. Și mai înainte se vorbește: "Proprietarii bunurilor afectate prin astfel de acțiuni sunt îndreptățiți să pretindă de la Societatea Națională Căilor Ferate Române despăgubiri corespunzătoare și, în caz de neînțelegere, acordarea de despăgubiri și cuantumul acestora se stabilesc prin hotărâre judecătorească".

Amendamentul meu vizează o completare, practic, deci, dacă am trece la alineatul 2 că dreptul de ocupare temporară a terenului se realizează pe bază de contract și nu am mai specifica că nu e condiționat de plata prealabilă, atunci în mod normal și ultima frază a primului alineat, ar putea fi eliminată.

Aș dori să ascult punctul de vedere al ministerului, pentru că dacă nu se menționează că se face pe bază de contract, atunci în foarte multe cazuri în aceste zone... e vorba de 100 de metri, practic, de la linia ferată, care, în caz de necesitate, trebuie ocupați și utilizați de SNCFR, cazul de urgență, ar fi foarte simplu să facă un contract pro formă atunci, în care se specifică drepturile proprietarului, indiferent dacă proprietarul este organul local sau o persoană fizică sau altcineva și pe baza acestui contract, atunci i se vor plăti acele despăgubiri, exact așa cum reiese din contract, la 6 luni, la un an sau cum se va stipula acolo în acest contract. Dacă se ajunge la o eventuală neînțelegere, atunci, având în vedere la bază acest act juridic, clarificarea problemei ar deveni mult mai simplă.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule deputat Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Nu agreez amendamentul colegului pe următorul motiv. La o deraiere se intervine rapid nu numai pentru a salva ce se mai poate salva, dar pentru a reface traficul rutier și să te apuci să cauți proprietarul să faci contract cu el. Aici contează minutele. De aceea, ideea contractului teoretic este frumoasă, se practică, dar ar crea prea mari dificultăti pentru a reface traficul.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da, vă rog, domnmule deputat.

 
   

Domnul Istvan Antal:

Dar în același timp, dacă se menționează expresis verbis că are dreptul SNCFR-ul, fără o plată prealabilă, la ocuparea terenului, atunci dă naștere la abuzuri. Deci, există posibilitatea de a se abuza de acest lucru. Vin, stau o săptămână, două săptămâni acolo cu o baracă sau cu ceva, cu o pregătire de șantier, pleacă de acolo, nici nu sunt obligați să caute proprietarul, eventual, cum ați spus și dumneavoastră, pleacă de acolo, proprietarul este păgubit, pentru că depinde de anotimpul în care se face lucrarea, bineînțeles, în primăvară de exemplu, este păgubit, și pe urmă el să fie obligat să-și caute dreptatea, nu? Să se ducă, să umble, să vadă când s-a făcut, cum s-a făcut, în ce condiții s-a respectat legea, nu s-a respectat. Deci, la acest aspect m-am gândit, cumva, să fie formulat în așa fel ca să nu aibă posibilitatea de a abuza nimeni și mă rog, oricum, dar să fie puțin mai concret.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimațio oaspeți,

Stimați colegi,

La art.23, pct. 49 găsesc următoarea exprimare: "Proprietarii bunurilor afectate prin astfel de acțiuni sunt îndreptățiți să pretindă de la Societatea Națională a Căilor Ferate Române despăgubiri corespunzătoare". Și apoi urmează să zicem un alineat, "În caz de neînțelegere, acordarea de despăgubiri și cuantumul acestora se stabilesc prin hotărâre judecătorească."

Îmi permit să vă supun spre apreciere dacă după cuvintele "despăgubiri corespunzătoare" nu este necesar să se adauge "șí să le negocieze", mai ales că în alineatul care urmează se vorbește de o posibilitate, în caz de neînțelegere, or, neînțelegere înseamnă să porți discuții, să negociezi. Nu putem conferi proprietarului de terenuri dreptul discreționar să vină să pretindă fără să stea de vorbă și să meragă la instanța judecătoreasă. Trebuie să-l obligăm la negociere, pentru că se prea poate să înțeleagă punctul lui de vedere căile ferate și atunci orice perspectivă de dispută judiciară nu are nici o rațiune. Deci, opinia mea onestă este ca după "despăgubiri corespunzătoare", "și să le negocieze", să vină cu o bună credință proprietarul care pretinde o desdăunare ca să se aprecieze de către respectiva conducere a căilor ferate că este legitimă sau abuzivă pretenția lui.

De aceea, cred că nu se greșește dacă se inserează, nu pentru că îmi aparține mie această mențiune "șí să le negocieze".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru Aurel Novac aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Acum, această problemă nu este reglementată în România. Noi am introdus acest articol, tocmai pentru a-i proteja pe cei care au de suferit de pe urma calamităților. Dacă citim cu atenție veți vedea că acest articol este foarte restrictiv, se aplică numai în scopul eliminării consecințelor evenimentelor de cale ferată, așa cum a spus domnul deputat Ciumara, sau prevenirii oricărui pericol eminent pentru asigurarea circulației feroviare. Numai în aceste situații, numai în aceste situații s-a pus problema depozitării temporare a unor materiale. Atunci când am avut alunecarea de teren la Salva Vișeu, prima grijă a fost să aducem materialele și să-i despăgubim pe oameni. Acum problema nu este reglementată și noi, special, am introdus acest articol, pentru că oamenii nu au nici o vină că li s-au distrus o parte din livadă sau un drum de acces și calea ferată se angajează prin acest articol să despăgubească pe cel care are de suferit, dar numai în situații de evenimente feroviare, deraieri, eu știu, catastrofe sau alunecări de teren, cum am pățit pe Salva Vișeu sau la Tulucești pe Galați-Bârlad.

Deci, textul eu spun că este bun și asigură despăgubirea celor care eventual vor avea de suferit de pe urma unor astfel de necazuri.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule Părăluță, să lăsăm întâi pe domnul deputat Antal Istvan. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Istvan Antal:

Domnule ministru, vă rog sa-mi mai permiteți să mai pun o întrebare.

Și ce acte se întocmesc atunci când vine SNCFR-ul și este nevoie, pentru că s-a întâmplat o calamitate, este nevoie de o intervenție.

Din acest text nu reiese că este obligat SNCFR-ul să înștiințeze proprietarul terenului respectiv, mă rog, și ulterior, nu este vorba în momentul respectiv, imediat, ca până atunci să nu aibă acces la teren, să nu depoziteze sau să se apuce imediat de remedierea calamității respective. Dar un act, ceva, trebuie să existe, prin care să fie informat sau înștiințat acel proprietar și nu el să fie obligat ca după ce s-a efectuat acțiunea respectivă și el, mă rog, este nemulțumit, este un caz real, pe urmă să bată drumurile la instanță și așa mai departe, să-și caute singur dreptatea. La acest aspect m-am referit, nu știu în ce măsură... poate amendamentul meu nu reflectă exact aspectul problemei, dar undeva eu consider că ar fi necesară totuși o mențiune, o frază, ceva de legătură, din care să reiasă clar că acel proprietar să fie în siguranță, deci nu el să fie obligat să bată drumurile, pentru că și el este nevinovat, nu este vina lui că s-a întâmplat o calamitate și ce a necesitat o interveniție imediată pentru a remedia lucrurile.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Părăluță, președintele comisiei, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi, această problemă, am discutat-o aproape o jumătate de zi și am ajuns la concluzia în final că textul este acoperitor. Se spune clar: "În cazuri de forță majoră nu se mai poate negocia și nici transmite în scris proprietarului, că trenul s-a răsturnat sau, cum spunea domnul ministru, a avut loc o calamitate naturală în zona respectivă, deci nu mai este timp pentru a proceda așa, deci aici se referă numai la aceste cazuri, nu în toate situațiile și în toate împrejurările.

De aceea, noi considerăm că formularea din art. 23 este corespunzătoare și am acceptat-o în comisie în majoritate.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Ciumara, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte Părăluță, eu am înțeles cetățanul să aibă o adeverință în mână din care să rezulte ce suprafață i-a fost ocupată, cât timp și gradul de degradare, că dacă cumva au vărsat acolo motorină și au scos terenul din circuitul agricol, el să poată dovedi prin tratative sau în instanță ce pagube i s-au provocat. Deci, dânsul a întrebat cum poate dovedi cetățeanul că i-a fost ocupat terenul, o anumită suprafață, un anumit termen și cu un anumit grad de degradare. De unde rezultă treaba asta? Cum poate el acționa în tribunal, poate să cheme comisia de expertiză, cum procedează?

Asta este întrebarea și nu ați răspuns la ea.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru Novac, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Cred că problema poate fi rezolvată dacă nu ne mai referim la proprietari, deci ca proprietarii să solicite despăgubiri, și să introducem aici o frază în care sa spunem că Societatea Națională a Căilor Ferate Române va acorda proprietarilor bunurilor o justă despăgubire. Deci, inițiativa să fie a SNCFR, să despăgubească oamenii și nu invers.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog să-mi dați o formulare exactă pe care s-o supun votului dumneavoastră.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Să se acorde o justă despăgubire, așa cum am spus mai sus.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Este de acord comisia, da? Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Acest amendament a fost adoptat.

Trecem la votarea articolului amendat, articolul 23, punctul 49.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Domnule deputat Antal, sunteți de acord, asta include și punctul dumneavoastră de vedere, evident. Sunteți mulțumit. Perfect. Deci, articolul amendat art. 23.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Trecem la punctul 50.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 51.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 52.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 53

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Înainte de a trece la punctul 54 votăm la Capitolul IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

Trecem la Capitolul V - "Organizarea transporturilor publice ori feroviare. "

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Secțiunea I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 55.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Da, avem o intervenție. Domnule deputat Pițigoi, vă rog.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte, dacă colegii ar fi de acord ca în formularea articolului 28 să se mai introducă o noțiune și anume este o chestie de utilitate publică - "Transporturile publice pe căile ferate vor fi organizate astfel încât să asigure un sistem unitar, echilibrat și funcțional, potrivit specificului figurației circulației, confortului și tehnologiilor de transport."

Adică, rugămintea mea este să se introducă noțiunea de "confort", care este destul de importantă pentru tot ceea ce se întâmplă în transportul de călători, astăzi, în căile ferate române.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Inițiatorul? Da, sunteți de acord?

Comisia este de acord? Da.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Deci, supun votului dumneavoastră articolul amendat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Punctul 56. Dorește cineva? Nu.

Pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una .

Unanimitate.

Punctul 57. Doriți, domnule deputat? La pct. 57, da, art. 30.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți ,

Stimați colegi,

Exprimarea este următoarea: "... Pentru efectuarea de servicii pe transport public pe calea ferată, de interes local". Asta vă rog să rețineți. "... de interes local, pot fi autorizate și alte persoane juridice".

Ce se întâmplă când efectuarea unor servicii de interes local se realizează într-o zonă sau aproape de o localitate care nu are persoană juridică? Ce facem? Putem să apelăm la persoane fizice, care pot să îndeplinească aceste activități. Pentru că, este cu putință să nu existe în oricare loc persoană juridică, dar persoane fizice pot să existe, eventual oameni care au lucrat în rețeaua căilor ferate, oameni care au fost pensionați, oameni care poate sunt în concediu și alte modalități.

De aceea, opinia mea, urmează ca domnul ministru și cei de lângă domnia sa să aprecieze dacă nu este mai potrivit ca după textul respectiv să se scrie: "... pot fi autorizate și alte persoane juridice, sau, după caz, fizice, cu respectarea prevederilor prezentei legi", pentru că satisfacem o necesitate specifică, localizată, cum s-a spus, în locuri în care nu avem. Nu pentru că pornește de la un parlamentar, dar pentru că ne gândim și noi mai bine.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Dinu,

Vă rog să ne dați formularea în scris, pentru...

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

S-o mai scriu?

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog s-o scrieți.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Sunteți atât de operativ, că nu mi-am mai permis să adaug.

Deci, după "... alte persoane juridice, ori, după caz, fizice".

Din sală:

Este imposibil!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Doriți să interveniți?

Din sală:

Domnule Dinu,

Să vă cumpărați un Diesel!

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu nu am nici bicicletă, domnule!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Sunteți de acord?

 
   

Domnul Petre Naidin:

Deci, în sensul legii, prin serviciul de transport public pe căile ferate se înțelege transportul de mărfuri sau de călători.

Sensul acestui alineat este în concordanță cu Directiva nr. 440, care acordă dreptul, pentru prima oară, la căile ferate din Uniunea Europeană să permită pe lângă agentul național, cum este la noi - S.N.C.F.R.-ul, să apară și alți agenți, de stat, sau privați, care pe anumite segmente ale căii ferate, ale infrastructurii, să ofere servicii publice de transport - marfă sau călători.

Noi inițial am zis "agenți economici". Dacă observați, Comisia a spus că nu este suficient de bine motivat juridic și s-a numit "persoană juridică", pentru că aici ne gândim la societăți comerciale sau orice altceva. O persoană fizică nu poate fi autorizată să facă servicii de transport marfă sau călători, pentru că, există,în sensul legii... Deci, nouă, în loc de "agent economic", ni s-a recomandat de către juriști să numim "persoană juridică", deci, să aibă personalitate juridică, pentru a putea fi autorizat și recunoscut în relațiile contractuale pe care le încheie, de fapt, atât cu călătorul, pentru că va vinde bilete, cât și cu firmele cărora le transportă mărfurile.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Atunci, "agentul economic"...

 
   

Domnul Petre Naidin:

Deci, acesta este sensul textului.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul președinte Părăluță:

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi ne-am consultat cât am putut aici, în comisie, și am ajuns la concluzia că propunerea domnului deputat Dinu poate fi reținută, că nu deranjează teztul, dar cu precizarea: "... ori, după caz, fizice, care desfășoară o activitate de liberă inițiativă în domeniu", adică, nu oricine, care nu-i specializat și nu are nimic comun cu calea ferată, cred nu poate să facă servicii la calea ferată. Deci, am completa această propunere a domnului Dinu cu textul "... care desfășoară o activitate de liberă inițiativă în domeniu".

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Nu se poate, domnule! Aici este un sistem întreg...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Sunteți de acord cu această formulare?

Domnule deputat Ciumara,

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Este imposibil.

Un transport pe calea ferată presupune și unul care vinde bilete, și unul care este mecanic, și unul care controlează, și unul care întreține semnalizarea și o mulțime de alte lucruri. Nu poate o persoană individuală să facă transport pe calea ferată... Nu seamănă cu transportul auto, unde ai mașina ta și faci ce vrei cu ea... Ca să nu mai spun că dacă citiți în continuare articolul, unde se vorbește de condiții de autorizare, vedeți bine că nu se poate face de către o persoană fizică. Se schimbă tot articolul. Persoana fizică nu are obiect de activitate, numai cea juridică. De aceea, eu zic să îl lăsăm așa cum este, ținând seama de complexitatea sistemului căilor ferate.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Sunt în situația de a cere dreptul la replică.

Textul nu se referă la "transport", textul se referă la "servicii de transport". "Serviciile de transport" sunt o noțiune complexă, și ca să realizez serviciul de transport sunt atâtea activități. Deci, nu este exprimarea " de transport", ca să confer unei persoane fizice să efectueze transportul. Serviciile legate de orice activitate..., legate de transport...

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Pe căile ferate nu este orice fel de transport...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Comisia a vrut să spună în felul următor, cu "persoana fizică autorizată"... Deci, pe baza Decretului-lege nr. 54 din 1990, "... pot fi autorizate persoane fizice, pentru liberă inițiativă".

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Nu este corect pusă problema! Obiectul principal este activitatea de transport!

 
   

Domnul Petre Naidin:

La aceasta ne-am referit. Deci, eu prestez un serviciu, în mod automat mă supun fiscalității, și Decretul-lege permite aceasta, ca persoană fizică. La asta s-a gândit comisia, nu persoană fizică...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Doriți? Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Deci, inițial noi am propus ca să poată să aibă acces la această activitate agenții economici. În urma discuțiilor din comisie, s-a spus că ar fi mai bine să spunem "persoane juridice", dar dacă ne uităm la alin. 2, deci la alineatul următor, veți vedea cine poate să participe la astfel de activ itate locală - cel care are ca obiect de activitate, în principal, transportul de călători și mărfuri...

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Să fie atestat!

 
   

Domnul Aurel Novac:

... să fie atestat, să aibă locomotive, să aibă vagoane și așa mai departe.

Deci, v-aș ruga să fiți de acord ca alin. 1 să-l discutăm în corelare cu alin. 2, pentru a ne lămuri mai bine.

Oricum, o persoană fizică nu poate să desfășoare o astfel de activitate, așa cum spunea domnul Ciumara.

Noi am optat, repet, pentru denumirea de "agenți economici". În final, în comisie s-a spus "persoane juridice".

Sincer să fiu, nu știu cum este mai bine.

Probabil că juriștii ar trebui să ne lămurească în această chestiune.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Numai domnul Ciumara vă poate lămuri!

 
   

Domnul Aurel Novac:

Eu cred că problema nu este de fond...

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Decretul nr. 31, care este în aplicabilitate, distinge "persoane juridice și persoane fizice"...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte Părăluță,

Doriți să luați cuvântul? Ca să rezolvăm problema aceasta...

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi propunem să rămână textul așa cum este..., că este cuprinzător și mai ales că, în continuare, se menționează care sunt activitățile care pot fi efectuate de...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Doriți să mențineți textul, așa cum l-a formulat comisia?

Da.

Domnule ministru,

Sunteți de acord? Da.

Atunci, domnule deputat Dinu, doriți să... Nu mai doriți, vă retrageți... Atunci, nu mai votăm asupra acestui amendament, votăm articolul, de la poz. 57.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 58. Dorește cineva? Nimeni.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Poziția 59. Bineînțeles, întotdeauna este varianta comisiei, când este..., că n-o să mai repet de fiecare dată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Poziția 60.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 61.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 62.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 63. Are un amendament domnul Ana. Este aici, domnul Ana? L-a depus, domnul Ana. Ne-a rugat să-l supunem votului și sunteți de acord, domnule ministru, da?

Vă rog să luați cuvântul, mai bine...

Domnul Ana n-a putut să fie aici și mi-a atras atenția...

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Dar noi ce votăm? Care este textul în discuție?

 
   

Domnul Aurel Novac:

Dacă-mi permiteți să intervin eu puțin aici: la pag. 18, la pct. 85, să aveți amabilitatea să-mi permiteți să clarific acest lucru, s-a introdus un alineat nou, art. 41 alin. 3 - "Statutul personalului S.N.C .F.R., stabilit prin hotărâre de Guvern, se aplică și personalului Regiei de exploatare a Metroului" și s-a făcut propunerea ca acest text să fie reformulat și să fie pus de acord cu textul din proiectul Legii generale a transporturilor, care proiect este gata, este finalizat, acum se află la ultimul aviz, la Justiție, și care sună cam așa: "Din punct de vedere tehnic și al exploatării, transportul cu metroul se asimilează transportului feroviar", iar acest text să vină imediat după pct. 62.

De aceea mi-am permis să intervin acum.

Am discutat și cu comisia, comisia este de acord și v-aș ruga să fiți de acord și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Să votăm întreaga secțiune, mai bine, înainte de a trece la Secțiunea a 2 -a, pct. 63.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pentru Secțiunea a 2 -a: "Organizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 64, în versiunea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 65.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 66.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 67.

Aveți ceva de spus, domnule Dinu? Am ajuns la 67.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și colegi,

Se propune de către minister adăugirea cuvântului "propriu", după "consiliul de administrație". Vă subliniez că la art. 36, se precizează: "... Conducerea Societății Naționale a Căilor Ferate se asigură, în condițiile legii, de către președinte și de consiliul de administrație", fără "propriu"... Or, de vreme ce la art. 36 se vorbește de "consiliul de administrație", adăugirea aceasta, "propriu" este fără acoperire, deci, propun eliminarea cuvântului "propriu".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

De acord? De acord.

Supun votului dumneavoastră această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Deci, supun acest articol modificat, amendat, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 68.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 69.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

La poz. 70, doriți să luați cuvântul? Articolul 39, alin. 1.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Atât în propunerea făcută, cât și în aprecierea conducerii ministerului, găsim exprimarea "... stabilește și adoptează". Noi nu spunem "adoptează", ci "adoptă".

Din sală:

Adaptează! (Rumoare).

 
   

Domnul Ion Dinu:

Iertați-mă, că fără ochelari am văzut "adoptează" în loc de "adaptează".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da. Deci, a fost poziția 70, da.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 71.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 72.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 73.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 74.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 75.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 76.

Doriți să interveniți aici? Vă rog, domnule deputat Antal Istvan.

 
   

Domnul Antal István:

La art. 39 alin. 1, "... poate să dețină și să participe cu capital la alți agenți economici" și textul curge mai departe.

Aș dori să vă rog să introducem după cuvântul "capital" - "din surse proprii" sau "credite bancare", eventual, dar în principal ar fi "din surse proprii".

Pentru a evita o eventuală problemă care este reglementată în art. 16 și unde se face mențiunea că "Lucrările de întreținere, reparații capitale, modernizare și investiții din domeniul infrastructurii, așa cum este definită la art. 7, se finanțează de la bugetul de stat, potrivit legii", pentru a evita o posibilă deturnare a surselor de la buget, provenite din buget, de a fi utilizate pentru asocieri cu alte societăți sau cu alți agenți economici, consider că ar fi binevenit, deci, repet încă o dată, ca după cuvântul "capital" să se menționeze proveniența acestui capital care poate să fie utilizat pentru aceste activități. Pentru că și la art. 40, dacă mergem mai departe, vedem că mai revine încă o dată această problemă, unde, dacă s-a reglementat o dată și se face o mențiune clară atunci se evită această utilizare a fondurilor bugetare, care sunt destinate unui scop foarte bine definit, pentru a fi destinate eventual de alte lucrări.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru, să-l lăsați pe domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că aceste regii naționale, acestei societăți naționale, ca oricărei societăți comerciale, i se permite prin lege să participe cu capital, nu din capitalul social, ci din disponibilitățile temporare, la ce? La diverse participații profitabile, la alte persoane juridice. Asta este o problemă de esență.

A doua problemă: evident că nu i se îngăduie să facă aceste participații din eventuale subvenții de la bugetul statului.

Logica este foarte sigură și simplă. De ce? Fiindcă subvențiile de la bugetul statului au o destinație precisă. Ce să facă. Terasamente. Ce să facă? Să achiziționeze, eventual, material rulant sau alte asemenea.

Deci, nu este vorba de a pune în discuție că se utilizează subvenbțiile de la bugetul statului, ci este dreptul societății comerciale, a acestei societăți naționale să participe. Unde? La alte societăți, în condiții de profitabilitate.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Eu vreau să pun două întrebări, la acest art. 39. Deci, întreb de ce s-a introdus, "inclusiv în domeniul bancar". Noi știm că în momentul de față, S.N.C.F.R.-ul participă la CREDIT BANC..., ați avut participare, nu știu care a fost situația... dar eu am văzut sedii de CREDIT BANC chiar în incinta stațiilor de cale ferată. Deci, precizarea respectivă nu știu dacă este acoperitoare pentru situația care există de fapt, dar aș vrea totuși să întreb de ce s-a menționat, pentru că dacă spune capitalul societății, nu era neapărat de domeniul... Există o lege privind societățile bancare, iar acolo nu este nevoie de reglementarea pe care ați introdus-o dumneavoastră între liniuțe, că nu prea se practică în proiecte de lege, din punct de vedere, să spunem, așa, formal, deci nu se introduce în felul în care ați introdus-o dumneavoastră, și nici nu este necesară, pentru că există Legea societăților bancare, care prevede clar cine are dreptul, cum participă... în general, societăți comerciale, pentru că societățile bancare sunt societăți comerciale, dar cu ceea ce nu sunt lămurit este ultima parte - "facilități și gratuități de călătorie pe căile ferate, în număr și pe termen limitat, funcție de posibilitățile financiare". Deci, aici, într-un articol anterior am spus că toate facilitățile care se acordă prin proiecte de legi, prin hotărâri de Guvern sunt suportate de la buget, or, nu prea este normal, dai, de exemplu, unele facilități de la bugetul de stat, dă bugetul banii, iar altele le dai că dorești tu în felul acesta să dai niște facilități.

Deci, aceasta aș vrea să fie clarificat.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Ciumara,

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Aș ruga pe colegul din comisie să înțeleagă, că, spre exemplu, dacă vagonul-restaurant este o societate mixtă, S.N.C.F.R. vine cu vagonul, are participarea lui de capital, și celălalt vine cu chelnerii și cu marfa. Este obligatoriu ca vagonul-restaurant, vagonul în sine să fie neapărat din surse proprii, nu poate să fie de la bugetul statului?

Sau, dacă în gara nu știu care se face un restaurant și S.N.C.F.R.-ul participă cu încăperea, care este restaurantul, trebuie neapărat să fie din surse proprii și nu de la bugetul statului?

De ce această distincție, de a se sublinia "din surse proprii", sau "împrumuturi bancare" este impracticabil în anumite situații.

În al doilea rând, este o precauție exagerată, pentru că poate foarte bine să ia surse proprii, pe care le folosea, spre exemplu, pentru a repara vagoanele, le mută numai aici, și acolo folosește transferuri bugetare.

Deci, dacă dorește neapărat să folosească bani de la transferuri bugetare, îi poate folosi, mutând bani dintr-un loc în altul, deci, precauția nu este suficientă, în schimb, creează dificultăți în practică, zic eu...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Vă mulțumesc.

Si eu cred că nu este nevoie să mai facem noi precizări alături de cuvântul "capital", pentru că, așa cum domnul deputat Ana spunea, banii destinați prin bugetul statului sunt direcționați precis și nu pot fi cheltuiți altminteri.

Problema ridicată de un alt domn deputat, referitoare la acele facilități, este justă și cred că la ultima frază am putea să renunțăm: " ...în cazuri stabilite de către consiliile de administrație"... până la sfârșit, să renunțăm la această parte a textului. Dacă sunteți de acord, domnule profesor Părăluță?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte Părăluță,

Sunteți de acord?

Atunci, mai doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Eu sunt de acord cu ce a spus domnul ministru Novac, "surse proprii..." nu este nevoie, pentru că textul este destul de explicitar. Doi: partea căilor ferate de exploatare, ea nu este subvenționată de la buget, de regulă este subvenționată de la buget infrastructura și, cum se spunea aici, cu precizările respective, cu destinația subvenției respective. Eu cred că se poate renunța și la ceea ce propunea domnul Munteanu, "inclusiv de domeniul bancar" - poate fi tăiat. Este de prisos, se subînțelege.

Eu sunt de acord cu propunerea domnului Novac, dar știu că sindicatele , când am discutat noi, au insistat foarte mult asupra menținerii acestei formulări. Dar, domnule Novac, eu am înțeles că treaba aceasta se suportă din sursele proprii, nu de la buget... Deci, nu are nici o legătură, nu are nici o implicație bugetul în această facilitate pe care o acordă ...

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Este vorba de alte persoane decât proprii salariați.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Nu. Proprii salariați beneficiază de "facilități și gratuități de călătorie pe căile ferate, în număr și pe termen limitat, în funcție de posibilitățile financiare" pentru personalul dânșilor.

Eu aș propune să se mențină, domnilor...

Vă amintesc că sindicatele au ridicat această problemă și...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Deci, rămâne în formularea inițială...

Domnule Munteanu.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Deci, facilități la propriii salariați nu este..., deci, dacă eliminăm textul, pentru că se spune "... altele decât salariații Societății Naționale"... noi, într-un articol precedent, am spus că pentru alții se stabilește prin lege, acoperă bugetul statului. Deci, salariații au, că este prevăzut în Statutul care le acordă. Deci, aici dacă eliminăm "... pentru alte persoane", eu știu, se întâmplă, cum adică, dacă pentru alții cer de la buget, pentru unii nu? Deci, în afară de salariați. Salariații proprii nu intră aici, că fraza spune: "... altele decât salariații Societății Naționale a Căilor Ferate Române".

Din sală:

Este vorba de copiii salariaților, care au avut întotdeauna facilități la transport. De asemenea, și pensionarii...

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Da, dar aici spune, dacă citiți tot textul, vedeți că este "în număr și pe termen limitat". Pensionarii, familia ceferiștilor, au avut întotdeauna în România... și aceasta este prevăzută în Statut care spune că se aprobă. Deci, nu este text de lege, se referă la altceva. Deci, "altele decât"... și dacă le dai, atunci nu mai înseamnă că într-un an, la copiii salariaților sau la soții le dai cele 12 călătorii pe an, și într-un an nu le dai... Să spunem că S.N.C.F.R.-ul hotărăște să dea la Clubul RAPID, sau la, eu știu ce, care nu-i..., dar, din moment... creez un regim discriminatoriu: la alții cer bani de la buget, la unii consideri tu că nu ai nevoie de bani de la buget. Tratamentul trebuie să fie unitar.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Ce facem? Menținem formularea?

Domnule deputat Ciumara, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Îl rog pe domnul Munteanu să țină seama că și S.N.C.F.R.-ul va fi obligat să lucreze în condiții de concurență, pentru a fi rentabil, așa cum cere legea și va fi nevoit, pentru că va concura cu alte mijloace de transport, ca să poată oferi, să zicem, pentru turiști, pentru tinerii căsătoriți să-și facă în perioada de nuntă, anumite facilități. Dacă pentru a putea fi concurențial, pentru că legea îl obligă să răspundă de toți banii de la buget, pentru că nu poate să-i folosească cum îi place lui, fiindcă îl obligă să fie rentabil, însă pentru a putea să să atragă călătorii de la alte mijloace de transport, precum și mărfurile, să dea anumite facilități, nu să admită gratis tot transportul.

Am să vă dau un exemplu ca să mă înțelegeți: dacă vă duceți la Mamaia, hotelurile sunt goale, nu sunt străini. Un director de hotel a dat un anunț: "Familiile care vin cu copii, copiii vor beneficia de cazare și masă gratuite". Aparent l-a costat, dar în realitate este singurul hotel plin cu turiști. Dați-i voie să aibă asemenea facilități, pentru a atrage turiști.

M-am dus în Suedia, acolo transportul pe calea ferată este la concurență cu avioanele. Este o luptă acerbă. INTERCITY este o invenție pentru a concura aviația.

De aceea, lăsați aceste posibilități că nu vor putea abuza. Nu le dă voie bugetul statului să abuzeze de ele...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Aveți cuvântul, domnule ministru Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Aria de aplicare a acestui articol este precis delimitată, este vorba de activități comerciale aici. Nu este vorba de facilități care se acordă copiilor, sau salariaților, sau pensionarilor. Acele facilități sunt reglementate prin alte acte normative.

Și, într-adevăr, pentru a putea atrage trafic pe calea ferată, pentru a putea desfășura astfel de activități concurențiale, dar în condiții de loialitate, am stat și m-am gândit un pic, poate ar fi bine să rămână acest lucru aici, să fie o pârghie la îndemâna căii ferate, ca să-și poată desfășura activitatea aceasta de economie de piață. Nu va constitui nici o ilegalitate și nici un impediment.

Revin și susțin menținerea textului, cu aceste facilități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Antal.

 
   

Domnul Antal István:

Încă două fraze, doar. Este logic ceea ce a spus și domnul ministru, legat de nemenținerea sursei de capital, dar, totuși, există un risc. S-a aprobat acum bugetul, se dau subvenții și se primesc banii de către regiile autonome și de către toți cei care sunt vizați să-i primească.

Desigur, cineva care dorește să facă mai mult din banii aceștia intră într-o asociație cu un alt agent economic și scoate bani mai mulți și este posibil ca dintr-un milion să facă cinci, în 2 luni de zile. Dar există și riscul de a pierde acești bani, care au fost dați din banul public pentru recondiționări, pentru ridicarea nivelului calitativ al transportului ș.a.m.d.

Eu la acest aspect m-am gândit. Probabil că este prea restrictiv, dar consider că era totuși o mențiune care atrăgea atenția celor vizați și care ar putea să profite de banul public și, într-o lună, în două luni de zile, să încerce să facă și alte afaceri, dar în detrimentul călătorilor, serviciilor, al recondiționării sau al menținerii în stare de funcționare a infrastructurii respective.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule Ciumara, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Puteți suspecta de intenția de a face afaceri numai pe cei de la Ministerul de Finanțe, fiindcă fila de buget nu permite așa ceva. În momentul în care cel de la SNCFR ar schimba bani sau destinații de la buget în altceva, ar fi deturnare de fonduri și pentru așa ceva se face pușcărie. Foarte clar!

Deci, SNCFR nu poate să facă așa ceva, doar dacă cei de la Ministerul de Finanțe vor să facă sau Guvernul. Și nu văd de ce au nevoie de un intermediar și nu pot să facă direct treaba aceasta...

Din sală:

La vot!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai doriți? Vă rog, domnule ministru, să rezolvăm această problemă.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Îmi cer scuze pentru că intervin din nou, dar textul, așa cum este el creionat, cred că este bun și am să încerc să mă și explic. Sunt unele obiective care după 5-10 ani nici nu mai știi din ce surse le-ai construit, din venituri proprii sau din bani de la buget? Altele sunt construite și cu bani de la buget și cu bani din venituri proprii. Important este cum faci această asociere, cu respectarea legilor, de fapt. Nu putem explicita prin această lege, acum, toate variantele care pot să apară dintr-o astfel de asociere.

Și eu spun că este corect așa. Deci, susțin propunerea domnului deputat Ciumara.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte și domnule ministru,

Eu sunt obligat să fac o precizare: nu putem pune în discuție resursele primite de la bugetul statului pentru participații. Și să vă explic de ce: prima este cea la care m-am referit înainte și la care domnul Ciumara, de asemenea, a făcut vorbire; este vorba de nominalizarea precisă a destinației. A doua: nu se primește de la bugetul statului întreaga alocație acum, după votarea bugetului, ci se alimentează ordonatorul principal de credite căruia îi este destinată, respectiv, SNCFR, pe măsura epuizării resurselor anterior puse la dispoziție și numai în măsura necesităților. Deci, iată că sunt niște principii financiare care îngrădesc, limitează orice posibilitate de folosire în alte scopuri și altfel a ceea ce am aprobat noi ca resursă din bugetul statului.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește să intervină domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnilor colegilor,

Am aprobat înainte un articol, care spune: "Toate facilitățile care se dau prin lege...", toți banii, trebuie să vină de la buget. Eu constat că, consiliul de administrație al SNCFR este mai mult decât Parlamentul, decât Guvernul, el dă și nu este nici o problemă dacă dă, nu trebuie să ceară bani de nicăieri...

Din punctul acesta de vedere spun, nu că nu aș fi de acord cu promovarea unor lucruri, dar se fac într-un cadru... Dar "gratuități"... Dacă eu dau, să spunem, la revoluționari, automat, de la buget câți bani primesc? În schimb, consiliul de administrație dă și nu este nici o problemă! De aceea am considerat că prevederea respectivă nu este echitabilă, în ceea ce privește raportul dintre autoritățile statului.

Haideți să spunem, eventual, prin hotărâre de Guvern, sau prin propuneri, dar consiliul de administrație al unei societăți să aibă atribuții mai mari decât legiuitorul sau chiar Guvernul? Nu mi se pare normal!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog! Din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Vasile Olievschi:

Eu nu fac decât să revin, poate, la câteva lucruri. Există două feluri de facilități care se acordă:

Unele, în sens de protecție socială, pe care le decide Parlamentul, Guvernul sau, uneori, chiar autorități locale (în alte țări), și acelea trebuie compensate - calea ferată își stabilește niște tarife, atât la transportul de marfă, cât și la călători, pentru regimul intern și pentru regimul internațional, și, dacă există interesul de protecție a unor categorii sociale, se poate vota în Parlament sau poate hotărî Guvernul, asigurându-se o sursă pentru completarea costurilor. Este deci, de fapt, o protecție nu a căii ferate, ci a acelei categorii care este protejată; se dorește ca studenții să plătească 50%, este o voință politică a Parlamentului și nu se dau niște bani căii ferate, ci se dau studenților sub această formă. Aceste servicii sociale, în toată Europa, sunt finanțate de către autoritățile de stat care le decid.

Sensul art. 39 în viziunea noastră era să dăm dreptul consiliului de administrație ca, din motive comerciale, să poată uneori, pentru a atrage volume suplimentare de transport sau curent de călători, să practice negocieri de tarife sub limitele care sunt, la un moment dat, stabilite, ceea ce alte căi ferate fac în Europa. Iar noi, dacă nu facem același lucru, suntem eliminați, în primul rând de pe rutele internaționale, unde toți au tarife "de vitrină", dar când începi să stai de vorbă cu ei afli că reducerile sunt de 80 până la 90%. De exemplu, pentru transporturile din vestul Europei spre est și sud-est, noi suntem în concurență cu ruta prin Iugoslavia, pentru că mărfurile pot merge fie prin România fie prin Iugoslavia, feroviarii din Serbia dau acum reduceri de peste 80% la tarifele publicate. Dacă noi nu avem această facilitate prin lege, nu putem concura, suntem eliminați de la început, iar dacă o facem fără să fie prin lege, ne controlează Curtea de Conturi și stabilește că nu avem voie să facem acest lucru.

În acest sens era ideea, să dăm dreptul ca, comercial, sigur, fără să producem pierderi, toate aceste reduceri, când le hotărăște consiliul de administrație, trebuie să aibă o justificare economică, prin volume suplimentare de transport care se realizează. Calea ferată are niște costuri fixe care există indiferent dacă trece un tren sau trec zece trenuri prin stație, impiegatul tot trebuie să stea acolo. La macaze, de asemenea, trebuie să fie cineva, întreținerea infrastructurii se face, dar atragerea unui tren în plus înseamnă niște costuri mai mici uneori - doar costul de tracțiune, motorina - și pot, eventual, să permită acordarea unui tarif promoțional.

De aceea vă rugăm, în funcție de posibilitățile financiare, să ni se dea dreptul să facem acest lucru.

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Este vorba, în text, de "persoane fizice", nu de ceea ce ați spus dumneavoastră: transporturi de marfă ș.a.m.d.!

 
   

Domnul Vasile Olievschi:

Nu numai de persoane fizice!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumim, a fost o explicație foarte judicioasă, dacă îmi pot permite să spun acest lucru.

Domnule Părăluță, doriți să interveniți? Vă rog!

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Comisia propune să se mențină textul și să se scoată numai cuvintele "inclusiv în domeniul bancar". Pentru că știți cum s-a explicat aici, și eu am lucrat în turism și știu, în toate țările din lume se acordă facilități unor persoane în scopuri turistice sau în alte scopuri. Sau cum este la Mecca, unde plătești jumătate transportul...

Dar este prevăzut aici: "în funcție de posibilitățile financiare". Dacă societatea nu are posibilități financiare, nu acordă. Eu cred că asemenea competențe au toate societățile de căi ferate din Europa.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Sunteți de acord?

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnule președinte,

Sunt de acord cu ce a propus domnul profesor Părăluță, însă vă rog să-mi permiteți să fac un mic comentariu, este o părere personală. Noi aprobăm acum o lege care va trebui să funcționeze 25, 50, poate 100 de ani, dar încă am rămas cantonați în ziua de astăzi.

Scoatem problema cu sistemul bancar, însă vă informez că toate marile administrații feroviare din lume au bănci proprii. Știu că regulamentul bancar care s-a aprobat acum nu permite acest lucru, însă nu știu dacă nu cumva ar trebui să lăsăm, cel puțin de principiu, posibilitatea ca în perspectivă și calea ferată română să-și aibă banca proprie. Deutsche Bundesbank are bancă veche de 80 de ani și funcționează foarte bine, și aduce profit căii ferate, își are sursele proprii, ale sale.

Noi ne ferim de acest lucru acum. Mă rog, probabil că vom reglementa și această problemă cu un alt prilej, cu un nou act normativ.

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Este legea-cadru deja în vigoare și nu putem să facem o bancă pentru sistemul de cale ferată!

 
   

Domnul Aurel Novac:

Am înțeles, dar, repet, noi gândim pentru astăzi, nu pentru viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din lojă):

Legea nu interzice să facem bancă proprie.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Ciumara, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să vin în ajutorul domnului Munteanu și să propun să se includă aici, după: "persoane fizice, altele decât salariații SNCFR" - "sau persoane juridice" - "facilități și gratuități." Pentru că domnul Munteanu a atras atenția că nu se pot face contracte cu persoane juridice, da?

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog să dați în scris!

Domnule deputat Antal?

 
   

Domnul Antal István:

Mențin!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Atunci, avem două amendamente. Primul este al domnul Antal István, care spune să se introducă sintagma "din surse proprii sau credite bancare", după cuvântul "capital". Supun acest amendament votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! Insuficient pentru a fi adoptat.

Mai avem amendamentul domnului Mircea Ciumara, care propune să se adauge "sau persoane juridice". Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Cu majoritate de voturi, acest amendament a fost adoptat.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Îmi cer scuze că revin un pic cam târziu, dar mi se pare mie că la lit. f) am trecut prea ușor. În textul proiectului de lege, lit. f) are următorul conținut: "Societatea națională negociază obținerea de credite garantate cu bunurile pe care el are în proprietate." În primul rând, fiind o regie de importanță națională, bunurile sunt proprietatea statului, iar regia este administrator al acestor bunuri. Dați-mi voie să fiu un pic mai sceptic și dat fiind și alte alte exemple negative din societățile noastre de transporturi - nu mă refer la SNCFR - să-mi permiteți să fac următorul amendament: propun la lit. f) să aibă alt conținut: "negociază obținerea de credite cu garanția statului."

De ce? Pentru că în acest context consiliul de administrație al SNCFR este obligat să întocmească documentația și să o supună aprobării Guvernului, care își va da garanția privitor la contractarea creditelor respective.

Eu personal nu mi-aș dori și nu cred că este corect ca noi, parlamentari, să lăsăm această imensă răspundere în mâna consiliului de administrație. Se negociază mâine-poimâine nu știu cum un credit cu o bancă de nu știu unde și ne trezim că trebuie să concesionăm, în cazul cel mai fericit, obligați de împrejurări, vreo 7-8-10 ani, tronsonul Timișoara-București-Constanța.

Din acest motive cred eu că este foarte bine să adoptăm această conduită, iar lit. f) să aibă conținutul enunțat anterior: "negociază obținerea de credite cu garanția statului".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Olteanu, îmi pare foarte rău, dar m-ați pus într-o situație dificilă, noi am votat deja acest articol...

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Ce se întâmplă, noi mai avem experiențe în acest domeniu, când am greșit, dar am avut puterea de a reveni și a rectifica propria greșeală. Nu cred eu că facem o greșeală impardonabilă...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, trebuie cerută permisiunea și votul Camerei în acest sens!

Dorește Camera să revenim la acest punct?

Din sală:

S-a votat!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

S-a votat deja!

Domnule deputat Ana, aveți cuvântul, dacă doriți să ne dați o mână de ajutor!

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

În primul rând, este un conflict de lege cu prevederile Legii nr. 15 privind organizarea societăților comerciale și a regiilor. Acolo, regiilor li se stabilește cât anume pot contracta credite în fiecare an, în raport cu cifra lor de afaceri din anul anterior, deci este o problemă să limităm dreptul consiliului de administrație de a face negocierea.

În al doilea rând, sunt credite pe termen scurt, credite de trezorerie, nu numai credite pe termen lung. Creditele de trezorerie cine le negociază? Să le negocieze Guvernul, să-i dea garanție Guvernul să contracteze un credit la Banca Comercială sau la Banca Română de Dezvoltare? Îi dă garanție guvernamentală pentru credite pe termen lung, pentru cheltuieli capitale, dar pentru creditarea curentă, nu văd oportun să intervenim în atributele stabilite prin lege.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnul deputat Ana. În orice caz, cred că este de datoria mea să nu revenim asupra articolului care a fost votat, așa este regulamentul.

Trecem mai departe.

Pct. 77 din raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 78.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? unanimitate.

Pct. 79, așa cum este propus de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 80.

Pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Pct. 81.

Domnul deputat Dinu are o intervenție.

 
   

Domnul Ion Dinu:

La pct. 81 art. 40, domnule ministru și stimați oaspeți, găsesc exprimarea următoare: "Societatea națională a căilor ferate române poate organiza și efectua în afara activităților prevăzute la art. 35 și activități de producție etc."

În acest art. 40 se face referire la tot felul de activități, atât la alin. 1, cât și la alin. 2. Or, la art. 39 alin. 1, pe care dumneavoastră l-ați votat, sunt enumerate o serie întreagă de activități: de participare la alți agenți economici, de creări de societăți comerciale ș.a. care nu se încadrează în art. 35.

Și atunci, cu onestitate propun să se adauge după art. 35 și art. 391: "Activități de producție, comerț, turism și orice alte activități". Nu ne putem limita doar la aplicarea art. 35.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Viorel Munteanu are cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Se poate și mai simplu, ca să nu scăpăm vreo activitate prevăzută la vreun alt articol: "Societatea națională a căilor ferate române poate organiza și efectua activități de producție, turism, comerț etc." Nu neapărat să ne referim la art. 35 și textul curge fără nici o problemă.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

La art. 35 alin. 1, se precizează obiectul de activitate al Societății naționale a căilor ferate, iar la art. 39 alin. 1 nu se face altceva decât să se expliciteze obiectul principal din art. 35, nu este un nou obiect de activitate. Așadar, obiectul principal de activitate este efectuarea transporturilor de călători și mărfuri pe calea ferată și administrarea infrastructurii feroviare, iar la art. 39: "SNCFR trebuie să asigure efectuarea transportului de călători, în care scop:..." și ce trebuie să facă, se reia obiectul de activitate de la art. 35 alin. 1.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Domnule ministru,

Eu vorbesc de art. 39 alin. 1, care are exprimarea pe care o aveți și propun să se adauge după art. 35!

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Nu are rost să precizăm la alt articol. "poate organiza și efectua și...", iar precizarea este la alt articol!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul președinte Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi, comisia, reținem numai amendamentul domnului deputat Munteanu, să scoatem expresia aceasta: "în afara activităților prevăzute la art. 35" și în rest să menținem structura legii așa cum este ea formulată.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

De acord, este bine măcar că am ridicat-o!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Inițiatorul este de acord.

Supun acest amendament votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate, s-a votat și aceastăpropunere.

Acum votăm articolul amendat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Cred că ar fi bine să votăm întreaga Secțiune 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Titlul Secțiunii 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 83.

Pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate. Pct. 84.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

La pct. 85, vă aduceți aminte, propun eliminarea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Votăm acum întregul Capitol V.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Capitolul VI.

Supun titlul său votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 87 din raport.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 88.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

 
   

Domnul Viorel Munteanui (din sală):

Pct. 88 are mai multe litere, am o observație la una dintre ele!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

L-am aprobat deja și am întrebat... Vă rog!

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Este vorba de lit. j), pe care am citit-o înainte. Era aceeași discuție pe care am avut-o anterior. Deci, din lit. j), eu vă propun eliminarea primei părți și să rămână numai: "Avizează funcționarea mijloacelor de transport feroviar și exercită controlul tehnic pe liniile de cale ferată care au acces la infrastructura căilor ferate române, verifică pregătirea și capacitatea personalului care le deservește, în condițiile stabilite de regulamentele în vigoare proprii căilor ferate române."

De ce? E vorba ca, în grădina mea proprie, să vină SNCFR și să înceapă să-mi avizeze tot ce am construit și merge pe șinele de cale ferată. Exact, vine cineva în curtea mea, în care am o tricicletă, am făcut un motoraș și mă plimb pe arături, și-mi zice: "Domnule, tricicleta ta știi că nu corespunde normelor, nu are beculeț cu ochi de pisică, nu are far în față și alte lucruri din acestea?"

Partea a doua, într-adevăr, este corectă, pentru că se referă la ceea ce are acces pe rețeaua din domeniul public, în afara curții mele. Însă nu văd de ce să vină SNCFR și să-mi spună că nu corespunde tricicleta mea din curte normelor respective...

Eu vă propun, de la lit. j), eliminarea primei fraze.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva? Domnul Iamandi.

 
   

Domnul Ioan Cătălin Iamandi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau la alin. 1 pct. b) o completare. Începutul este același: "Și pentru deținătorii de linii industriale" și acum, textul adăugat de mine: "care sunt administrate de stat" și, pe urmă, textul decurge în continuare: "și mijloace de transport pe calea ferată, cu acces la infrastructura căilor ferate române".

Iar la pct. i), tot la alin. 1, la fel, începutul este același: "și exercită controlul tehnic pe liniile de cale ferată care au acces la infrastructura căilor ferate române" și acum textul care se adaugă: "și pe care circulă material rulant CFR", virgulă și textul continuă mai departe: "verifică pregătirea și capacitatea personalului care le deservește etc."

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Sunteți de acord, domnule ministru ?

Nu. Vă rog. Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule ministru Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnule președinte,

Regret, dar noi am votat deja ceva și acum intrăm în contradicție cu ce am votat. Nu este vorba de nici o dorință de a ne suprapune peste altcineva sau de a fi noi supervizori, însă dacă vedeți reglementarea, ea este unitară de la un cap la altul al legii.

De aceea, aș ruga să analizăm cu foarte multă atenție să nu apară până la urmă o lege incoerentă. Deja am votat niște articole care reglementează acest lucru.

 
   

Domnul Mircea Ciumara(din bancă):

Și ce a spus domnul Munteanu cu ce vine în contradicție?

 
   

Domnul Aurel Novac:

Nu, nu, am vorbit referitor la ce a spus domnul deputat, nu domnul Munteanu. Nu am comentat. La ce ați spus dumneavoastră întru totul de acord. Ce a spus domnul Munteanu este...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Dobrescu.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Eu cred că propunerea domnului deputat Iamandi nu poate fi acceptată pentru că această propunere pleacă de la o premisă greșită, și anume că materialul rulant care circulă pe aceste căi ferate industriale ar aparține numai SNCFR-ului. Or, proprietarii, deci uzinele care folosesc aceste linii industriale au și ele materialele lor rulante care sunt proprietatea lor. Și atunci, aceste reguli trebuie să se aplice materialului rulant care circulă pe aceste linii indiferent că materialul rulant este proprietatea căii ferate sau proprietatea fabricii. Și dacă s-ar accepta propunerea domnului Iamandi înseamnă că se scoate de sub incidența acestui control tocmai materialul rulant care aparține fabricii, ceea ce nu este corect.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Eu doresc să vă informez că în comisie s-a dezbătut foarte larg acest punct "j". Noi, comisia, am rămas convinși că nu e vorba de triciclete, cum spunea un coleg din comisie, ci e vorba de material rulant care circulă pe calea ferată și indiferent dacă e uzinală sau nu, vagonul trebuie să rămână vagon, locomotiva trebuie să fie locomotivă, regulile de circulație pe calea ferată trebuie respectate.

De aceea, noi considerăm formularea de aici foarte potrivită și o menținem.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Cu privire la opinia colegului Munteanu. L-am întrebat acum către ce înclină? Domnia sa înclină către eliminarea prevederii "avizează caracteristicile constructive la mijloace de transport feroviar sau ai altor agenți economici, precum soluții tehnice pentru construirea și menținerea caracteristicii tehnice ale liniilor construcțiilor și instalațiilor".

Eu nu sunt aparătorul ministerului. Nu, dar cum spuneam de atâtea ori, câte minți atâtea sensuri și câte sensuri, atâtea păreri. Părerea mea este că este o obligație imperativă ca ministerul să aibă grija să avizeze aceste caracteristici ca să evite orice risc, pentru că ceea ce spunea domnul Munteanu este plauzibil că poate cineva care are o mică instalație de apă să fie deranjat zicând: "stai că noi nu avizăm pentru așa ceva". Dar răspunderea, domnule coleg, este primordială în această activitate pentru că sunt sute, poate mii, de oameni care pot să riște, prin nerespectarea atât de exigentă a unor reguli de specialitate, niște consecințe dezastruoase pentru țară.

De aceea, eu cred că este o alcătuire foarte judicioasă acest alineat "i" care obligă să avizeze pentru orice activitate care poate prezenta pericol.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule deputat Ciumara.

Îl rog pe domnul coleg Dinu să țină seama că au venit alții înaintea domniei sale și că există norme de securitatea muncii în întreprinderi care trebuie respectate și nu e nevoie neapărat ca normele interne să le aprobe și Ministerul Transporturilor. Deci, se știe precis cine răspunde dacă se întâmplă un accident în interiorul uzinei.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă) :

Nu a luat măsurile cuvenite, domnule Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule Dinu, am avut cinstea să lucrez în niște instituții cu subordonare dublă și știu ce înseamnă. Hai să lăsăm să răspundă unul singur dar să răspundă în mod corect, să nu împrăștie responsabilitatea.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mai doriți ? Nu, nu mai dorește nimeni. În cazul acesta supunem votului. Dar întâi să avem amendamentul domnului Munteanu, eliminarea domnului Munteanu.

Domnul deputat Munteanu Viorel propune eliminarea la "j", prima propoziție până la :"de transport feroviar ale acestora". E clar, da ?

Supun votului acest amendament. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Cu unanimitate, acest text a fost eliminat.

Acum să vedem cele două amendamente ale domnului deputat Iamandi. Alin. 1, pct."b". Inițiatorul, sunteți de acord ? Nu, nu sunteți de acord. Comisia, sunteți de acord ? Nu sunteți de acord.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru ? Numărați. Un vot. Insuficient pentru a fi adoptat.

Al doilea amendament este alin.1, pct."i". Sunteți de acord domnule ministru ? Nu. Comisia ? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru ? Două voturi. Insuficient pentru a fi adoptat.

Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul la celelalte puncte, deci supun votului dumneavoastră art.88, cum a fost amendat. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Cu unanimitate s-a adoptat art.88.

Art.89, în formularea comisiei. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.90, deci art.44. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.91, art.45. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Acum, supun votului dumneavoastră cap.VI în întregime. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Eu vă propun să facem o mică pauză înainte de a intra în cap.VII. O pauză într-adevăr scurtă. Cât doriți, 2o de minute, de acord ? La 14, 15 reîncepem. Punctual, vă rog ca să terminăm legea astăzi. Vă mulțumesc .

(Se reiau lucrările după pauză.)

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Reluăm dezbaterile. Am ajuns la cap.VII. Supun titlul cap.VII votului, pct.92. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Cu unanimitate titlul a fost adoptat.

Pct.93. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.94 în formularea comisiei. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.95. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.96. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.97. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.98 în formularea comisiei. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 99 în formularea comisiei. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.100. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.101,alineat nou. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? O abținere.

Domnule deputat Munteanu, doriți să luați cuvântul ? Vă rog.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Aici aș vrea totuși o explicație. La atribuțiile SNCFR-ului, una dintre ele este și aceea a stabilirii tarifelor pe bază de negociere cu agenții economici. În schimb, la alineatul nou se spune că: "diferența dintre tarifele transportului public feroviar stabilite de Guvern și costurile efective se suportă de la bugetul de stat potrivit legii".

Nu considerați că este o contradicție între aceste texte? Pentru că eu acolo la preț, într-adevăr s-a trecut repede și totuși transportul pe CFR constituie cât de cât un monopol evident, deci un monopol de stat deși nu e trecut în legea monopolului, dar, în conformitate cu legea concurenței, de regulă, spune că aceste.... articolul nu-l mai rețin, undeva anterior unde s-a aprobat, spune că acolo unde acest monopol există, în legea concurenței, se face cu acordul Guvernului. Deci, noi, acolo, textul respectiv pe care am spus că "îl negociază și îl stabilește Consiliul de Administrație al SNCFR-ului" vine cumva în contradicție cu legea concurenței, care spune că "acolo unde există un monopol trebuie acordul Guvernului pentru stabilirea prețului". Or, aici formularea nu este prea fericită pentru că Guvernul efectiv nu stabilește, conform legii concurenței, prețurile, le negociază împreună, deci se face cu acordul Guvernului. Deci, ar trebui cumva diferența dintre tarifele transportului public feroviar stabilite cu aprobarea Guvernului. Ar fi o formulare mai corectă: "se suportă de la bugetul de stat, potrivit legii".

Deci, propun în loc de "stabilite de Guvernul", "cu acordul Guvernului".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

"Cu acordul Guvernului", da ?

Vă rog să completați un formular, domnule Munteanu. Mulțumesc.

Inițiatorul, doriți să luați cuvântul ?

 
   

Domnul Vasile Olievschi:

Noi am prevăzut acest alineat nou în cadrul comisiei. De fapt, a reieșit după ce s-a analizat modul în care se stabilesc tarifele la calea ferată la ora actuală. Deci, acest alineat este în accepțiunea comisiei și a noastră, în sfârșit, pe ideea că în anumite momente, datorită unor imperative sociale, Guvernul poate decide ca anumite tarife să se fixeze sub costuri, din anumite motive; poate cărbunele energetic pe o anumită perioadă de timp, poate alte tarife. În aceste condiții, pentru a asigura, așa cum se spune la articolele din față 2,3, ca activitatea de exploatare transport marfă și călători să se desfășoare pe principii comerciale, această diferență de tarif trebuie într-un fel să fie compensată pentru că altfel bugetul căii ferate se debalansează în mod nejustificat.

Deci, există posibilitatea ca în anumite situații Guvernul să stabilească, să impună un anumit tarif pentru o anumită relație de transport sau pentru o anumită marfă și în aceste condiții acordă și compensația necesară la nivelul costurilor sau a tarifelor reale pentru ceilalți agenți. În mod normal, acest lucru se practică, de asemenea, și la alte căi ferate pentru că pot apare comandamente sociale. Din statisticile UIC-ului, a Uniunii Internationale a Căilor Ferate, acolo se publică cât este contribuția fiecărui guvern european pentru astfel de servicii comandate, repet, în funcție de necesități.

Deci, sigur, nu am avea nimic împotrivă, în principiu, să fie tarifele nu stabilite de Guvern, ci aprobate sau negociate cu Guvernul, dar sensul acesta este. E necesar ca tariful odată stabilit, să fie respectat.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Deci, acceptați formula: "stabilite cu acordul Guvernului"

 
   

Domnul Vasile Olievschi:

Da.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

Domnul Părăluță, din partea comisiei.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi, comisia, am introdus acest articol și a reieșit din discuții că este necesar ca să determine Guvernul să nu negocieze și să stabilească prețuri sub costurile efective ale Căilor Ferate. Dacă stabilește un preț, e dreptul Guvernului, potrivit legii concurenței, dar plătește diferența. Acesta a fost mobilul principal. Adică, nu poate să stabilească un tarif care să fie inferior costului efectiv de la calea ferată. Dacă îl stabilește, are dreptul să o facă, dar să știe că plătește diferența.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Multumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Viorel Munteanu care cere să se introducă :"stabilite cu acordul Guvernului". Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Cu unanimitate, acest amendament a fost adoptat.

Acum supun întâi de toate pct.101, votului dumneavoastră cum a fost amendat. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Și acum supun întreg articolul 47 votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Cu unanimitate și acest articol a fost adoptat.

Art. 48, poziția 102. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Poziția 103, art.49. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.104, art.50. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Cu unanimitate, s-a adoptat și acest articol.

Supun întreg cap.VII votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Trecem la cap.VIII.

Supun titlul acestui capitol votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ?. Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Pct.1o6. Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Domnul Munteanu dorește să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

E o problemă de principiu aici. Noi avem o lege privind corpul gardienilor publici care asigură, să spunem, conform prevederilor legale, anumite probleme de ordine, de pază, în locurile publice, deci e un lucru... inclusiv în Legea administrației locale am prevăzut la primării. Eu cred că înființăm prea multe corpuri din astea militarizate la nivel de minister, la nivel de societate. Or, poliția, dacă se încheie pe bază... până acum eu nu am văzut așa .... deci e ceva nou pe care e prevăzut... care nu îmi aduc aminte să fi existat până acuma în cadrul CFR-ului , Corpul gardienilor ceferiști. Până la urmă o să facă corpul gardienilor navali, corpul gardienilor din transporturile auto că și acolo se întâmplă în autogară sau nu știu ce. Or, toate societățile, dacă este societate sau regie comercială își asigură paza contra cost fie societățile cu Ministerul de Interne, fie cu gardienii publici care sunt constituiți și există o lege tocmai pentru lucrul acesta. Or, eu văd, este și în proiectul Guvernului de la comisie, dar înființând atâtea corpuri militarizate în România eu cred că nu este bine și aș propune, cel puțin, după ce o să ascult și părerea Guvernului și a comisiei, să eliminăm prevederile respective privind Corpul gardienilor. Eu consider că banii respectivi cu care plătești gardienii plus dotarea... există instituții specializate în România pentru a face treaba aceasta și nu mai este nevoie să facem încă un corp militarizat în România.

În principiu, aș propune eliminarea Corpul gardienilor feroviari, constituit în structura.... deci, asta ar fi propunerea mea.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

De unde ?

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Precum și....

 
   

Domnul Ion Rațiu:

De la: "precum și" până la urmă.

Vă rog, inițiatorul. Domnul ministru Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Inființarea Corpului gardienilor feroviari nu constituie un scop în sine, ci este o necesitate. Am chibzuit mult înainte de a introduce acest articol în proiectul de lege și ne-am documentat și ce se întâmplă la celelalte administrații feroviare. Nu există administrație feroviară din Europa care să nu-și aibă poliția proprie. Polonezii au înființat această poliție în 1990 și au acum și 3 penitenciare. Deci, Căile Ferate Poloneze. Francezii au Corpul de supraveghere. Aici sunt în joc valori foarte mari, aici se asigură, deci prin acest Corp de gardieni feroviari, siguranța circulației, securitatea instalațiilor care concură la siguranța circulației. Deci, nu este vorba numai de paza unor obiective.

Legea gardianului public o știm, am studiat-o și noi, dar noi nu putem să luăm pe bază de contract niște gardieni care acum sunt în curs de pregătire la noi, nici nu au pregătire suficientă, și să-i punem să lucreze acolo unde este vorba de circulație. Aici se duce muncă de prevenire. Ați auzit și din presă câte instalații de centralizare electrodinamică au fost furate, au fost dezafectate și materialul respectiv topit și vândut la negru. Aici este vorba de a asigura, dacă vreți, și protecția călătorilor în timpul circulației și acest lucru se face cu acest Corp de gardieni feroviari, organizați și instruiți de noi.

A fost aici șeful Poliției feroviare din Anglia, cu care am purtat acest dialog. S-a discutat. Inființarea acestuia se face cu personal din rândul salariaților de la SNCFR. Că sunt prea mulți gardieni publici, asta este realitatea din România de acum. Poate că noi am greșit că nu am înființat din 1990 Corpul gardienilor feroviari, prin aceasta evitând poate acele pierderi de ordinul miliardelor care s-au produs până acum.

Deci, repet toate administrațiile feroviare au astfel de structuri și noi nu că trebuie să ne aliniem, trebuie să asigurăm paza bunurilor, securitatea călătorilor și exercitarea acelei funcții de prevenire a producerii unor astfel de pierderi.

De aceea, eu, personal, nu sunt de acord cu propunerea domnului deputat Munteanu de a elimina acest lucru din proiectul legii.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul Părăluță, vă rog.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi am făcut la comisie foarte multe amendamente în legătură cu Corpul gardienilor specializați pentru căile ferate. Noi am lăsat și suntem convinși că Ministerul Transporturilor are dreptate că trebuie să existe un Corp specializat care să răspundă față de calea ferată, nu cum e Corpul gardienilor publici care răspunde cam față de nimeni și cum se comportă gardienii publici citim în ziare frecvent, că până și ei participă la furturi. Dacă luăm o echipă de acolo și o punem să păzească calea ferată, eu cred că ei sunt primii care se implică în diferite furturi în colaborare cu cetățenii.

A doua chestiune, noi considerăm că un Corp specializat de gardieni publici la calea ferată costă mai ieftin decât un Corp care să-l ia de la Corpul gardienilor publici pe care trebuie să îl plătească. De aceea, noi menținem această formulare și suntem de acord integral cu motivația pe care a făcut-o aici domnul ministru Novac.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Dacă mai dorește cineva ? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Alexandru:

Principial, nu sunt de acord cu înființarea acestei poliții personale a SNCFR-ului pentru că la ora actuală atribuțiile pe care domnul ministru le-a acuzat a fi puse în sarcina acestui nou înființat grup pe care îl propune, le are poliția TF-ului, a Ministerului de Interne. Atunci, veți renunța, domnule ministru, la această poliție TF ? Veti găsi o colaborare între ele ? Și, oricum, în final, dacă vom decide acest lucru într-un articol de lege ca acesta, nu poate lua ființă o asemenea poliție. Ea va trebui să facă obiectul unui proiect separat pe care, probabil, îl veți înainta Parlamentului.

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

De ce ?

 
   

Domnul Nicolae Alexandru:

Pentru că un sistem poliețenesc e cu încadrare, clădiri.... dar sunt multe lucruri care impun înființarea acestei poliții. Și ea se referă la mii de oameni, sigur că nu se referă la câțiva oameni. Dânșii au la ora actuală poliție.

Eu mi-am exprimat un punct de vedere.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc. Domnul deputat Dinu.

Aveți cuvântul, domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Nu e vorba de o curtoazie de circumstanță. Este și aici o alcătuire cu foarte multă adâncime, de data aceasta într-un sens foarte bun pentru cei ce călătoresc și pentru paza bunurilor.

Nu știu, domnule ministru, dacă exprimarea :"ordinea publică" este cea mai potrivită sau dacă trebuie folosit un alt atribut în afară de "public" pentru că "ordinea publică" știți la ce se referă.

Pornesc de la opinia domnului Munteanu care, îmi place că are clocotirea aceasta, freamătul permanent. Către ceea ce se tinde este un lucru pe care trebuie să îl respectăm toți, către o ordine de circulație și care se realizează pe de o parte, în urma unui protocol, așa spune textul, "suntem Ministerul de Transporturi și Ministerul de Interne," și pe de altă parte, cu adăugirile foarte binevenite ale domnului ministru că pregătește acel corp de gardieni feroviari, care să asigure pentru cei care călătorim ca și pentru bunuri sau mesagerii o ordine corespunzătoare.

Deci, între a nu avea nimic, cum nu avem acum organizat, și o garanție de liniște și între a avea fie chiar de maniera pe care unii dintre dumneavoastră, și e dreptul dumneavoastră, o găsiți criticabilă, eu cred că adoptarea acestui text este binevenită. Mai adaug încă ceva. Este o înțelepciune pe care nu o au numai popoarele din occident, o avem și noi, aceea de a fi preventiv. Adică măsurile acestea, care sunt enumerate aici, se referă mai ales la asigurarea în notă de prevenire a tuturor condițiilor pentru o călătorie într-adevăr demne de secolul și de mileniul în care ne aflăm noi.

Eu încă o dată spun, nu în notă de curtoazie, ci cu convingere că m-am aplecat pe acest proiect de lege că măsura propusă este binevenită și existența acelui Corp de gardieni feroviari nu va face decât să adauge existența unui element într-adevăr de siguranța călătoriei.

Eu optez pentru adoptarea acestui text.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Munteanu, mențineți amendamentul ?

Mai doriți să luați cuvântul ? Domnul deputat Olteanu, iertați-mă.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acum câteva săptămâni a fost promulgată Legea privind paza bunurilor în care noi am precizat expres că agenții economici trebuie să își organizeze paza. Că organizează cu forțe proprii, că închiriază serviciile altor societăți care prestează activități de acest gen, este treaba lor.

Bănuiesc că s-au analizat la nivel de societate costurile și implicantele privind această pază, organizarea acestui corp propriu de pază și sunt convins că este mai ieftin decât dacă ar fi închiriați gardienii publici. Și, din acest punct de vedere, consider eu că SNCFR-ul are tot dreptul să-și organizeze paza propriilor bunuri și, eventual, să supravegheze, la ordinea publică din gări și din trenurile de persoane.

Referitor la activitatea Poliției TF, domnule, poliția este a Ministerului de Interne, știm cu toții cu ce se ocupă, cu constatarea contravențiilor, infracțiunilor. Ei nu pot asigura și paza bunurilor aparținând SNCFR-ului. Din acest motiv eu cred că este cazul să lăsăm ca SNCFR-ul să-și constituie acest corp propriu, mai ales că fiind regie, dacă prețurile de cost sunt mai mici, cu atât mai mult venim și apelăm la surse mai puține de la buget.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ciumara are cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

În completarea antevorbitorului aș vrea să spun că și la ora actuală salariații CFR-ului asigură paza acestor bunuri. Deci, există o colaborare foarte stransă între poliția care este specializată și salariați, și asta nu poate face Ministerul de Interne, ci numai salariați ai CFR-ului.

De aceea, este mult mai ieftin costul acestei paze.

În al doilea rând, la transportul internațional creăm dificultăți dacă punem oameni din partea Ministerului de Interne, polițiști în uniformă și cu pistol. Și, este bine să fie un serviciu specializat, care să poată să aibă acceptul pentru a putea ieși dincolo de graniță.

De aceea, susținem să rămână așa cum este în lege.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Munteanu, mențineți amendamentul? Da. V-ați exprimat împotriva acestui amendament. La fel și comisia.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Munteanu Viorel.

Cine este pentru? Mulțumesc. Dar, mai bine să numărăm. 4 voturi pentru. Insuficiente pentru a fi adoptat.

Acum supun votului dumneavoastră art. 5l, așa cum a fost formulat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi acest articol a fost adoptat.

Art. 52, alin. 1. Pct. 107.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate acest articol a fost adoptat.

Pct. 108. Deci, art. 52, alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate a fost adoptat.

Doriți la pct. 3, da?

Deci, poz. 109, articol nou. Domnul deputat Ana.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

La art. 53 nou, eu cred că trebuie să optăm pentru menținerea alin. 1 și aici pentru o mai mare concretență, de asemenea, cred că este bine să arătăm că activitatea se desfășoară pe baza Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin Hotărâre de Guvern, iar alin. 2, alin. 3, după părerea mea trebuie eliminat, fiindcă ele se vor regăsi, toate lucrurile acestea în acest Regulament.

Sigur, mă gândesc că poate, mergând mai departe, că trebuie luate în același context, domnule președinte, și următoarele. Poate trebuie să acceptăm să rămână în corpul legii art. 54, însă observați dumneavoastră, art. 55 deja are contradicții. Adică am acceptat să formăm, ca să spun așa, o poliție proprie, da? Gardieni proprii. Și lucrul este onorabil.

Dar, aici punem două condiții privind finanțarea existenței acestei formațiuni. Armamentul și muniția pentru dotare se asigură din fondurile prevăzute din bugetul de stat. Păi, ori e poliția noastră și avem grijă cu totul de ea, ori o pasăm jumătate pe buget, jumătate pe...da? Deci, cam asta este ideea.

Prin Regulamentul acesta sigur că se va da capacitatea lor, acestor gardieni feroviari să poarte muniția adecvată, să aibă armament și muniție adecvată, uniformă și așa mai departe, dar costul lor nu merge.

Deci, revenim acum, pragmatic. La art. 53 vă propun să reformulăm ultima parte din frază: "...pe baza Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin Hotărâre de Guvern." Și să eliminăm alin. 2 și 3.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnul ministru Novac.

Este pur și simplu eliminarea celor două paragrafe de la urma.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Referitor la art. 53, cred că este bine ca începând cu alin.2 și până la sfârșit să trecem aceste - eu știu - preocupări ale gardienilor feroviari în Regulamentul de organizare și funcționare. De acord cu acest lucru, iar la art. 55, același lucru, să trecem tot în Regulament.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Le luăm pe rând, domnule ministru.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Deci, la art. 53, începând cu "...personalul Corpului de gardieni...." alin. 2 și alin. 3, da, să fie eliminat. Prin Regulament, am spus.

Acum, referitor la armament și la muniție. Armamentul și muniția, că am discutat acest lucru și la Interne, are un regim aparte. Numai armamentul și muniția vor trebui să aibă sume prevăzute prin buget, restul echipamentelor, însemnelor se realizează din surse proprii ale SNCFR, pentru că nu putem noi să ne ducem undeva pe piață, cel puțin o perioadă, să cumpărăm pistoale sau nu știu cum... Le vom lua numai prin Ministerul de Interne. Așa am discutat și așa am gândit că este bine.

Dacă există o altă soluție, nu avem nimic împotrivă.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule Părăluță, doriți să luați cuvântul? Sunteți de acord cu eliminarea ultimelor două paragrafe? Da.

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei):

De acord și noi.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Care este rațiunea acestui corp? Acolo sunt un minim de lucruri prevăzute.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, vă rog, să luați cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

În primul alineat, eu am discutat de primul alineat, toate atribuțiile lor se reglementează printr-un Regulament aprobat de Guvern și am cerut să facă modificarea, adică să se facă acordul, "... prin Regulament aprobat de Guvern".

 
   

Domnul Ion Rațiu:

"... prin Regulament..." în primul alineat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mie mi se pare că nu trebuie eliminat nici alin. 2 nici alin. 3 pentru că ce spune alin.1: "Societatea Națională a Căilor Ferate Române are în structura sa Corpul de gardieni feroviari, a cărui activitate se desfășoară pe baza Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin Hotărâre de Guvern." După care, urmează alin. 2 și 3 care specifică puțin niște lucruri care țin de rațiunea de a fi a acestui corp de gardieni, care este, totuși, o anumită forță, cu specificitatea ei, și legitimitatea care reclamă, mă rog, încrederea ei.

Iar, în ceea ce privește alin. 3, acolo sunt niște precizări în legătură cu cazul unor infracțiuni flagrante și așa mai departe, relația cu poliția și alte treburi.

În aceste împrejurări rămânem la acel enunț gol că are un Corp de gardieni și atât fără să circumscriem câteva din elementele care prezidează necesitatea creării acestui corp, iar după aia, în Regulament aceste lucruri vor fi concretizate și își vor găsi reglementarea corespunzătoare în diferitele prevederi ale acelui Regulament.

Mie mi se pare că este nefiresc să eliminăm alin. 2 și 3.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Inițiatorul.

Mențineți domnule Ana, mențineți propunerea? Vă rog, da sau ba? Ați renunțat.

Deci, sunteți de acord și inițiatorul și comisia, da? Menținem formularea originală a acestui articol nou.

Supun votului dumneavoastră acest articol nou.

Cine este pentru? Mulțumesc

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi acest articol nou, 53, a fost adoptat.

Art. 54. Tot articol nou.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul nou, 55.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 112. Aici avem un amendament, după cum vedeți, în art. 56.

Supun votului dumneavoastră. Devine art. 56 acum, da?

Doriți, domnule Munteanu? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Eu acum am găsit. Nu am pomenit atunci când am propus eliminarea, dar totuși, domnilor, să ținem cont că Constituția este actul de bază care stă la elaborarea oricărei legi. Or, eu nu știu dacă proiectul venit de la Guvern, care prevedea organizarea acestui Corp al gardienilor feroviari este în conformitate cu Constituția, pentru că SNCFR-ul, domnilor, este o regie autonomă, conform acestei legi, iar dacă citiți la art. 117, care se referă la forțele armate, deci la corpul militarizat, spune în felul următor:" Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă". Din moment ce le dai cartușe, le dai gloanțe, aceștia, oamenii respectivi trebuie să se antreneze, trebuie să facă alte lucruri. Chiar Ministerul de Interne se referă, Corpul gardienilor la fel.... Deci, se încadrează într-o autoritate a statului. Eu nu pot să-i încadrez în cadrul unei regii, eventual pot să angajez anumite... să-i zic Corpul gardienilor, pot să angajez câteva persoane, care conform normelor au dreptul de a purta armă și alte lucruri, dar nu pot să organizez un corp militarizat în cadrul unei regii autonome.

Asta este conform Constituției.

Deci, această problemă se pune mult mai acut. Eu nu știu dacă a avut cineva la Ministerul Justiției, sau să cerem chiar avize eventual, când o să meargă la Senat, să ceară avizul Consiliului tehnic legislativ, care spune dacă prevederea este constituțională înainte sau stăm după aceea s-o contestăm la Curte dacă lucrul acesta este posibil sau nu.

Dar, eu vă spun că, în conformitate cu art. 117, alin. 4 din Constituție acest corp nu se poate organiza în cadrul unei regii. Deci, o regie nu-și poate organiza un corp militarizat.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Vă rog, domnule ministru. Domnul ministru Aurel Novac.

 
   

Domnul Aurel Novac:

Acest Corp al gardienilor feroviari, nu reprezintă nici o organizație militară, nici paramilitară. Sunt organizați pur și simplu pe principiul gardienilor publici. Și gardienii publici din celelalte sectoare au în dotare pistol, cartușe, se instruiesc organizat, și bodyguarzii la fel. Același lucru este. Exact...

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Aceștia sunt în cadrul SNCFR-ului, care este regie autonomă...

 
   

Domnul Aurel Novac:

Deci, sunt două probleme de clarificat. Oportunitatea înființării acestui Corp de gardieni feroviari, și temeiul legal.

Din informațiile mele, nu intra sub incidența acelui articol din Constituție, de care vorbiți dumneavoastră, pentru că nu este nici organizație militară, nici paramilitară. Am discutat și cu juriștii și cu colegii de la Interne. Dar, mă rog, dacă există această suspiciune, să o clarificăm. Dar, oportunitatea cred că nu poate fi pusă la îndoială, așa cum ați aprobat și dumneavoastră.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule Părăluță, doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Și părerea noastră este că gardienii de la căile ferate nu intră în articolul din Constituție, citit de domnul deputat Munteanu. Eu nu sunt jurist, poate nu sesizez eu nuanța, dar părerea mea este că nu are nici o legatură.

Deci, eu propun menținerea articolului așa cum este formulat. Dacă specialiștii în juridic vor putea să găsească inadvertențe între Constituție și articolul respectiv, se poate rezolva la Senat. Este părerea mea.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Da, cred, domnule Munteanu, că este foarte clar art. 36 din Constituție - Titlul de asociere nu poate fi îngrădit. Bine.

Atunci, votăm pct. 170, art. 53, care devine art. 56.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi acest articol a fost adoptat.

Art. 54, pct. 113.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una

Unanimitate.

Acum supun votului dumneavoastră întregul Cap. 8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Cu majoritate de voturi Cap. 8 a fost adoptat.

Cap. 9. Supun titlul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 115.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 116, cum este propus de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct. 117, care devine acum art. 59.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră întregul Cap. 9.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? nici una.

Unanimitate.

Cap. 10. Supun titlul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una

Unanimitate.

Art. 57.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Art. 58, pct. 120.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una

Unanimitate.

Acum, nu pot să supun întreaga lege votului dumneavoastră pentru că este lege organică și trebuie să așteptăm până vom avea cvorum. Cred că, probabil, marțea viitoare, dacă sunteți de acord. Da?

A !!! Cap. 10 în ansamblu. Nu l-am supus. Iertați-mă!

Cap. 10 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una? A, o abținere. Mulțumesc. Ca să fie complet democratic.

Cu aceasta am ajuns la sfârșitul acestui proiect de lege, cu excepția că nu l-am supus votului dumneavoastră pentru că e nevoie de un cvorum, fiind o lege organică.

Eu zic să intrăm în legea cealaltă. (Rumoare, vociferări).

Avem încă timp. Mai avem încă destul... Eu socotesc, am sentimentul că dumneavoastră toți doriți. să lucrăm mai departe...(Ilaritate).

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Deci, începem proiectul Legii telecomunicațiilor.

Vă rog, să schimbați comisia.

 
   

Domnul Mihai Părăluță (din bancă comisiei):

Aceeași comisie.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Poftim? Aceeași comisie. Perfect.

Vă rog, să vă înscrieți la cuvânt.

Vă mulțumesc, foarte mult, domnule ministru.

Să-l invităm pe inițiator. Să-l cautăm pe inițiator și avem aceeași comisie, da?!

Eu cred că avem destui membri ca să putem lucra mai departe... (Ilaritate). Dar, avem nevoie de reprezentantul inițiatorului.

Cred că ar fi nepatriotic ca cineva să ceară cvorumul în momentul de față ! (Ilaritate, aplauze).

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Dacă cereți, terminăm programul...

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Și să mai spună cineva că Parlamentul nu lucrează...

Din sală:

Luăm o pauză, până luni...!

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Nu, că pe urmă este greu să ne mai adunăm din nou... Stăm aici, stăm pe loc. Mai conversăm puțin...

Așteptăm dacă este ceva întârziere mare pentru ca să avem reprezentantul inițiatorului, vom lua o pauză, dar cred că vine. Să vedem. Primim un răspuns îndată. Așteptăm răspunsul dacă vine sau nu vine imediat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Spre marele meu regret trebuie să va anunț că luăm o pauză până primim o informație. Nu avem ce face...

O informație de ultimă oră. Nu vine nimeni astăzi din partea ministerului. Amânăm dezbaterea de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 15,15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 23:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro