Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 21-05-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Emil-Livius-Nicolae Putin, secretar.

   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem lucrările Camerei Deputaților din ziua de 21 mai 1996, zi de mare semnificație pentru lumea creștină. Dați-mi voie ca, în numele dumneavoastră, să adresez calde felicitări celor care poartă numele de Constantin, de Elena, să le dorim succese, sănătate, fericire și la mulți ani. (Aplauze)

Situația prezenței la lucrări este următoarea: Camera noastră numără, așa cum știe fiecare dintre noi, 341 de deputați. Și-au înregistrat prezența pe listele de evidență a participării la lucrări 246, sunt absenți 95. Din aceștia, 18 îndeplinesc diferite misiuni în cadrul unor acțiuni parlamentare și sunt în imposibilitatea participării la lucrări. Cvorumul de lucru este de 171 de membri.

Înainte de a intra în segmentul inițial al lucrărilor noastre, vreau să vă informez asupra faptului că s-a primit din partea președintelui României, domnul Ion Iliescu, cerere ca Parlamentul României să autorizeze ținerea unor acțiuni de pregătire militară, participarea la unele exerciții, care vor avea loc în perioadele imediat următoare, a unor unități militare ale țărilor membre ale N.A.T.O. sau participante în cadrul formulei Parteneriatului pentru Pace.

În conformitate cu prevederile Legii referitoare la apărarea națională, staționarea unor trupe străine pe teritoriul României în apele teritoriale se face cu încuviințarea Parlamentului.

În aceste împrejurări, vă rog să fiți de acord să ne adresăm Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să se retragă, să examineze această cerere a președintelui României și să ne prezinte concluziile la care va ajunge. La sala 29 propuneți, da? Bun.

Dacă în legătură cu această chestiune sunt alte opinii, comentarii? Nu.

Încuviințați atunci să se întrunească comisia, da? Cu consecințele corespunzătoare asupra cvorumului nostru de lucru.

Rog pe membrii comisiei să poftească la sala 29.

Cu aceasta, vă propun să trecem la lucrările propriu zise. Ca de obicei, în programul nostru sunt rezervate 45 de minute, pe parcursul cărora diferiții deputați au posibilitatea să ia cuvântul și să se exprime pe diferite probleme.

 
  Mihail Nică - Intervenție referitoare la modul cum Guvernul răspunde la întrebările sau la interpelările formulate de deputați;

În acest sens, îl invit la tribună pe domnul deputat Mihail Nică din Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. și P.E.R.. După dânsul va urma doamna deputat Georgeta Știrbu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României, în art. 111 spune: "Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau senatori".

Tot Constituția României mai afirmă la art. 101 că: "Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică".

Urmărind în timp rangul persoanelor care s-au preumblat pe la aceste microfoane încercând să răspundă la interpelările și întrebările adresate de deputați, am observat că rangul lor s-a deteriorat, culminând cu seara de ieri, când nu a mai venit în fața Camerei Deputaților nici măcar personalul de la registratura Guvernului.

Numărul întrebărilor și interpelărilor la care nu s-a primit răspuns este mare. Numai mie, personal, îmi este dator Guvernul cu vreo 5 răspunsuri. Ultima interpelare am adresat-o Guvernului Văcăroiu cu aproape două luni în urmă.

Domnule președinte de ședință,

În conformitate cu articolele 163, 164 și 165 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să transmiteți Biroului permanent al Camerei Deputaților solicitarea mea de a fi informat în următoarea problemă: în data de 26 februarie 1996, Camera Deputaților a votat o moțiune prin care stabilea vinovăția globală a Guvernului Văcăroiu în criza energetică din iarna trecută. Moțiunea votată solicita Guvernului Văcăroiu "să stabilească răspunderea administrativă, civilă, materială și eventual penală a celor vinovați".

Prin urmare, solicit Biroului Camerei Deputaților să ceară Guvernului Văcăroiu lista nominală a membrilor Guvernului vinovați de criza energetică și sancțiunile administrative, civile, materiale și eventual penale care le-au fost administrate.

În cazul în care Guvernul României consideră că furnizarea acestor informații constituie secrete de stat, solicit ca lista nominală și sancțiunile aplicate să fie prezentate într-o ședință secretă a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
  Georgeta Știrbu - Intervenție referitoare la unele probleme din teritoriul din județul Vaslui;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul doamna deputat Georgeta Știrbu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, va urma, după aceea, la cuvânt domnul deputat Petre Țurlea.

   

Doamna Georgeta Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am considerat firesc ca primul meu demers în fața dumneavoastră să fie consacrat unor probleme din teritoriul pe care îl reprezint, și anume din județul Vaslui.

Și dacă nu este un motiv de mândrie acela de a evidenția performanțele negative și dificultățile care fac din acest județ unul dintre ultimele în domeniile economico-sociale, consider în schimb că este o datorie de a le evidenția, sigur, nu exhaustiv, ci selectiv.

Județul meu se caracterizează prin dramatice probleme sociale izvorâte din sărăcie, o sărăcie mai pronunțată ca în alte zone ale țării, lipsit de resurse subsolice, industrie extractivă zero, cu terenuri agricole măcinate de degradări grave ale solului, pe primele locuri din țară, cu o industrie slab dezvoltată cantitativ, forța de muncă din industrie 10%, dar o industrie bine reprezentată în ramuri de vârf: rulmenți, mecanică fină, ceea ce demonstrează o capacitate profesională înaltă. Județul Vaslui deține recorduri în probleme sociale ca: numărul de șomeri, numărul de familii cu mulți copii, numărul de familii ce trăiesc sub limita sărăciei, abandon familial, abandon școlar și multe altele.

Sărăcia, nivelul scăzut de pregătire școlară și de informare pentru o mare parte a populației, asistența medico-sanitară nesatisfăcătoare generează, pe plan demografic, încă sporuri naturale ridicate: 2,7 la mie, în timp ce sporul demografic pe țară este negativ.

Sigur, ne îngrijorează scăderea pe țară a acestui indicator, dar așa cum adesea valorile medii ascund în ele realități situate la extreme, și aici este vorba de disproporții mari, deoarece acest spor natural al județului Vaslui este generat mai ales de o natalitate foarte ridicată în rândul populației rurale și al celei urbane defavorizate.

Consecințele sunt grave sub aspecte multiple. Veniturile mici ale acestor familii generează subnutriție, boli grave ca TBC, rahitism, parazitoze care, pe termen lung, afectează fondul biologic al țării.

Astăzi, când din ce în ce mai des se vorbește despre cea ce-a doua alfabetizare și despre revoluția informațională, asistăm într-un județ defavorizat, ca acesta al meu, la analfabetism prin neintegrare școlară la nivelul primelor clase primare sau prin dezalfabetizare prin abandon școlar. Este vorba de o dezalfabetizare la nivelul scrisului, cititului și socotitului.

Dacă populația de vârstă școlară, primară si gimnazială este de circa 75.000 de copii, în școlile corespunzătoare acestei vârste învață circa 57.000 de copii. Diferența îi cuprinde pe cei care nu au îmbrăcăminte, hrană, rechizite, poate și motivație și care nu se vor putea integra social, profesional, vor genera parazitism sau delicvență, exceptându-i pe cei puțini, care vor rămâne în mediul rural.

Numărul tinerilor din licee și școli profesionale reprezintă 50% din numărul celor cuprinși între 15 și 19 ani. Ceilalți, lipsiți de ocupație, de perspective, mulți rămași în grija părinților fără ajutor de șomaj, vor intra în anii maturității fără o motivație a muncii și fără perspective.

Sigur, situația nu este singulară, într-o măsură mai mică este prezentă în toate județele țării, dar județul Vaslui se constituie într-o zonă cu risc social avansat și este imperios necesar ca Guvernul să adopte o strategie diferențiată față de județele defavorizate, cum este acesta al meu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, doamna deputat.

 
  Petre Țurlea - Comemorarea morții lui Ion Antonescu, la 1 iunie 1946;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Petre Țurlea. După dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Romulus Joca.

   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața domniilor voastre în legătură cu o comemorare.

La 1 iunie 1946, în urma unui proces cu verdict comandat de la Moscova, mareșalul Ion Antonescu a fost împușcat. Motivele principale invocate de tribunalul poporului, prin actul de acuzare au fost: 1) instaurarea unui regim de dictatură anticomunist; 2) subordonarea țării către Germania hitleristă; 3) războiul contra U.R.S.S.

Să luăm pe rând toate aceste motive invocate:

1) Într-adevăr, Ion Antonescu a condus un regim de dictatură personală, dar care a fost impus de evoluția generală din Europa și a fost impus ca singură metodă de salvare a țării. A fost un regim anticomunist, pentru că majoritatea comuniștilor români au trădat România și au sprijinit cotropirea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. Dictatura a fost împotriva trădătorilor de țară, nu împotriva poporului român.

2) Într-adevăr, Ion Antonescu a fost constrâns de aceeași situație internațională, de izolare deplină a României să accepte alianța cu Germania. Cu toată această alianță, a reușit să mențină statul român independent, viabil și o economie viabilă.

3) Cea mai mare acuză a fost războiul contra U.R.S.S. Ion Antonescu și-a asumat întreaga răspundere pentru acest război. Iată ce spunea la proces, în 1947: "Am făcut războiul contra U.R.S.S.-ului, fiindcă mi-au impus-o onoarea poporului românesc și imperativele sacre ale țarii noastre".

Războiul contra U.R.S.S. s-a dus pentru recâștigarea teritoriilor românești ale Basarabiei și Bucovinei de Nord.

Așadar, mareșalul a fost condamnat la moarte pentru că a luptat împotriva comuniștilor trădători de țară și pentru că a luptat pentru reîntregirea României. De aceea, condamnate de istorie sunt tocmai acele forțe care au impus judecarea nedreaptă din 1946. Reprezentanții acelor forțe, metamorfozați astăzi din comuniștii de ieri în democrați, sunt cei care împiedică anularea sentinței samavolnice. Am cerut chiar de la această tribună de 4 ori Procuraturii Generale recurs în anulare în cazul procesului lui Ion Antonescu și mereu mi s-a răspuns că se cercetează cazul; ultima dată în martie 1994. Indiferent însă de ce face și de cine ascultă Procuratura Generală, Ion Antonescu este și va rămâne mereu în inima poporului român care îi poartă recunoștința datorată unui adevărat erou național.

În 1994, Parlamentul României a făcut un act de dreptate: i-a decorat pe toți veteranii armatei române din al doilea război mondial, chiar domniile voastre ați aprobat această lege. Deci s-a recunoscut că au fost niște eroi și au luptat pentru o cauză dreaptă. În același timp, asupra comandantului suprem al acestor veterani se menține eticheta de trădători de țară. Este nu doar ilogic, ci este mai ales de neadmis. Viitorul va face însă, cu siguranță, dreptate mareșalului.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vineri, 31 mai 1996, la Cluj Napoca, în memoria lui Ion Antonescu organizăm o sesiune de comunicări științifice la care îi invit pe toți membrii Parlamentului român, care știu să-i respecte pe eroii neamului românesc. Mulțumesc.

 
  Romulus Ioan Joca - Alegerile locale din România anului 1996 la Televiziunea Română;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Romulus Joca. După dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Horia Pascu. Renunțați? Atunci va urma domnul Teodor Vintilescu.

   

Domnul Romulus Ioan Joca:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 12 mai, Televiziunea Română, programul 2, ne-a oferit ocazia vizionării întâlnirii a doi luceferi ai politologiei românești. S-a discutat, apelându-se la antecedente istorice și politice, unele colaterale, implicit sau explicit, despre alegerile locale din România anului 1996.

Voi trece peste prestația domnului Dorel Șandor, interesantă și bine susținută, de ce acum și de ce așa, aceasta este o altă problemă, pentru a mă referi la ceea ce, zic eu, a "luceafărului de seară", domnul Silviu Brucan.

Apărând cu mâna stângă într-un pansament gipsat, domnia sa a susținut în esență că: 1) după alegerile generale din 1996 vom avea un Guvern de centru dreapta, și 2) Ilie Năstase bine face că nu apare în confruntări publice privind oferta electorală pentru alegerile locale pentru care candidează.

Mi-aș permite câteva observații.

În anii ‘50, domnul Brucan, printre altele redactor șef la "Scânteia", vedea cu totul altfel prezentul și viitorul României. Apoi, în anii ‘80, dizident comunist, anunța ca eminentă căderea comunismului, inclusiv în România. Acum vede, și o exprimă apodictic, un Guvern de centru dreapta. De ce? Nu s-a prea deranjat să explice pe înțelesul telespectatorului. Predicție sau știe dânsul ceva?

Faptul că domnul Ilie Năstase refuză confruntarea mediatizată, ce e drept a început-o cu efecte folclorice și cu rezultate discutabile, mi se pare normal. Contează, însă, faptul că aici nu merge formula: "așa e în tenis", fiind vorba de angajare politică și civică.

În 20 mai, ziarele ne-au oferit o scrisoare deschisă a domnului candidat Ilie Năstase, în care, printre altele, spune: "În vreme ce eu nu pot începe aplicarea propriului meu program decât după alegeri și doar în cazul în care voi câștiga, primarii și majoritatea consilierilor locali de București sunt ai Convenției". Așa este, dar domnul Năstase trebuie să vadă cine candidează acum și evident să iasă, tot acum, sportiv în arenă, dacă într-adevăr este programul dânsului. Epidemia de afișe electorale Năstase, megapanoul electoral din Piața Universității, în contradicție flagrantă cu Legea electorală și eschivele prin presa scrisă nu-l avantajează. Domnul Brucan știe dânsul ce știe și a vrut să se impună fără a ne da prea multe argumente, iar faptul că la un moment dat a spus, dacă bine am auzit, că ne-ar dezavantaja aparițiile în dezbaterile publice ale lui Ilie Năstase, spune multe și poate mult.

Chiar dacă nimeni nu este profet în țara lui, domnul Brucan a anunțat de câteva ori evenimente care s-au dovedit a fi nu doar virtuale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Teodor Vintilescu - patrimoniul cultural național al Parlamentului;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, după dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Marin Lungu.

   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate doamne și colegi parlamentari,

În fața dumneavoastră, în dimineața aceasta vin să reamintesc acea problemă care, eu cred că ne frământă pe toți. Este vorba de patrimoniul cultural național al Parlamentului. Pentru că tot suntem convinși că "noi nu venim de nicăieri să rătăcim oriunde, ci noi venim din moși strămoși ca să ne pierdem în urmași pe drumul ce ne-a fost lăsat, deschis de cei de dinainte".

Din această cauză, eu care cunosc reprezentarea noastră de tradiție, reprezentare, aș spune, genetică a tuturor bunurilor pe care le avem noi, așa cum în patologie medicală se desfac foile și începem să cunoaștem din această amprentă celulară, la ce boli suntem supuși, prin această formulă ne cunoaștem străvechii noștri, moșii și strămoșii, care au suferit de anumite afecțiuni. Același lucru trebuie să-l aducem și pe acest plan în care noi trebuie să păstrăm cu sfințenie, pentru că aici în Parlament noi trebuie să facem istoria neamului românesc. Nu se poate, domnilor, ca să admitem această idee pe care serviciul de ambientare și nu știu ce specialiști gândesc ca tot ce este viu în mintea noastră să ajungă să fie acoperit de colb într-un muzeu. Nu se poate, domnilor! Nu avem voie, domnilor parlamentari! Noi trebuie să vedem, să trăim în ziua de astăzi realitățile noastre din trecut. Nu putem să rătăcim! Din această cauză, eu socotesc că ideea ca toate bunurile acestui Parlament să fie trecute într-o sală de muzeu, pe care o vizitează cine știe când și cine, și să nu fie prezente în fața ochilor noștri acele însemne pe care Parlamentul acesta le are. De altfel, să știți că într-o situație prezentată într-un material acestei comisii nici nu se pomenește de aceste bunuri reale ale acestei instituții.

Eu cunosc foarte bine și locul busturilor care s-au găsit pe aceste piedestale, începând cu Dimitrie Gusti și cu generalul Manu, cu Odobescu și așa mai departe.

Noi trebuie să reprezentăm aceste lucruri, trebuie să ne facem cunoscuți. Noi trebuie, ca români, să avem ce să arătăm celorlalți, că din cauza aceasta suntem mereu clătinați.

Din această cauză, vă rog să nu acceptați această idee de muzeu și de colb, pe care vor să-l arunce și data aceasta, ca să uităm, să nu mai avem memoria acestei țări, cu toți oamenii iluștri care au clădit această țară a noastră. Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marin Lungu - Intervenție referitoare la unele priobleme din agricultură;

Are cuvântul domnul deputat Marin Lungu, Grupul parlamentar al Partidului Socialist al Muncii. După dânsul va urma domnul deputat Mihail Olteanu.

   

Domnul Marin Lungu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi avea o intervenție foarte scurtă și se va referi la două probleme.

În această primăvară destul de capricioasă, culturile de cereale păioase din sudul țării, în special orz și grâu, au ieșit bine din iarnă, dar sunt compromise din cauza atacului puternic al unor dăunători cum nu a mai fost cunoscut în ultimile decenii în România.

Nu vreau să intru în amănunte în legătură cu cauzele, dar se încearcă și se tărăgănează de câteva săptămâni, din partea unor comisii din Ministerul Agriculturii, să se evalueze acest dezastru, însă nu au ajuns la nici un rezultat.

Lucrătorii ogoarelor sunt interesați ca Guvernul să găsească de urgență soluții financiare pentru întoarcerea suprafețelor destinate cerealelor păioase compromise și cultivarea lor cu culturi prășitoare și în special porumb. În această stare, alături de județe precum Constanța, Călărași, Ialomița, Brăila, Teleorman, Olt, se află și județul Dolj, cu o situație aparte.

De altfel, intervenția mea are în vedere ca Guvernul să declare județul Dolj ca județ calamitat, deoarece nu 70% din suprafața cu culturi păioase este afectată, așa cum a raportat Prefectura la Guvern, ci peste 90% din această suprafață, din care nu se va mai scoate nici măcar sămânța care a fost introdusă în pământ.

În al doilea rând, Guvernul să analizeze de ce o mare cantitate de sămânță de tutun și porumb - vreau să fac mențiunea că Doljul este mare cultivator de tutun - plătită cu bani grei de către cultivatori, nu are putere de germinare și deci nu a răsărit.

Ridic această problemă deoarece mari suprafețe destinate culturii porumbului trebuie reînsămânțate.

Cu toate promisiunile făcute de furnizorii autorizați, că țăranilor li se asigură gratuit întreaga cantitate de sămânță pentru reînsămânțare, ei se întreabă pe banii cui se execută din nou pregătirea terenului? Sunt două situații care nemulțumesc marea masă a țăranilor și specialiștilor din județul Dolj, care în întâlnirile pe care le-am avut m-au rugat să zic aceste probleme în Parlament, deoarece ei nu sunt auziți și timpul trece. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu domnule deputat.

 
  Mihail Olteanu - Intervenție referitoare la alegerile locale;

Are cuvântul domnul deputat Mihail Olteanu, Grupul parlamentar P.D.S.R.. După dânsul urmează domnul deputat Florin Negoiță.

   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Odată cu apropierea datei alegerilor locale, observăm manifestarea unor atitudini lipsite de fair play din partea unor partide sau personalități politice.

Acolo unde forțele politice ale opoziției simt că pământul le fuge de sub picioare, aruncă în lupta electorală ultimele resurse în speranța obținerii voturilor, numai că aceste mijloace de ultim moment sunt departe de a fi expresia valorilor doctrinare sau a preocupărilor de a formula oportunitățile pentru comunitate și cetățean. Neputând să ofere un contract viabil, realist și atrăgător celor care la 2 iunie vor evalua, decide și desemna prin votul lor pe cei îndreptățiți să gospodărească cu responsabilitate, eficiență si în folosul majorității destinul localității, ei recurg la armele deja învechite ale denigrării concurenților înscriși pe listele electorale.

Din acest punct de vedere, constatăm că există largi disponibilități și chiar dacă nu există nimic se inventează. Nu putem să nu observăm cu îngrijorare cinismul unor partide politice care, uitând declarațiile de principii privind desfășurarea campaniei electorale făcute la început, recurg tot mai frecvent la calomnii și acuze nefondate la adresa P.D.S.R.

Să fie, oare, acesta ultimul cartuș, în lipsa argumentelor morale, politice și civice atât de necesare pentru sporirea șanselor de a obține câștig de cauză în ziua votului? Unde sunt programele minunate despre care se vorbea în mod lozincar de acum un an de zile? Dar nu contează, de vină este P.D.S.R. De exemplu, diferitele deficiențe de organizare ale birourilor electorale județene sunt apreciate cu intenție vădită de Partidul Democrat ca fiind puse la cale de P.D.S.R., pentru a obstrucționa campania electorală a celorlalte partide politice. Să fi uitat, oare, distinșii confrați din Partidul Democrat că birourile electorale județene au în componența lor reprezentanți ai întregului spectru politic? În asemenea condiții, cum oare să reușească reprezentantul unui singur partid să perturbe activitatea acestei instituții?

Oficiosul de partid, azi, probează că ne aflăm în plină "arie a calomniei", când, pe 13 mai a.c. susținea nici mai mult, nici mai puțin că în județul Giurgiu numai lipsa USD a avut greutăți la înscrierea la Biroul electoral județean, desigur, din partea P.D.S.R. Să fim noi, oare, P.D.S.R., atât de îngrijorați de impactul unei forțe politice care în sondaje obține 10, 11 procente din opțiunile electoraltului, încât să ne expunem aproape în mod gratuit unui comportament public puțin profitabil? Numai că, Partidul Democrat, aflat, pesemne, în pierdere de viteză și de inspirație nu renunță și supralicitează.

Același ziar "Azi" reia în 14 mai, pe prima pagină, fragmente din intervenția doamnei deputat Paula Ivănescu, sub titlul pe cât de șocant, pe atât de aberant: "P.D.S.R. pregătește fraude electorale".

Iată că după 6 ani de regim democratic și pluralism politic am ajuns să aflăm imposibilul. Suntem acuzați de fraudă înainte de a fi avut loc scrutinul.

Nu mai este cazul să amintesc aici de prezumția de nevinovăție, întrucât actul nici nu s-a produs. Apare clar că titlul notei de pe prima pagină, ca și intervenția doamnei deputat urmăresc doar denigrarea noastră politică.

Mă întreb, însă, cu stupoare: ce vom mai auzi, oare, după 2 sau 16 iunie?

În realitate, această campanie de presă și atitudine a Partidului Democrat, ce a culminat cu manifestarea intempestivă de vineri, 17 mai, din timpul întâlnirii reprezentanților partidelor parlamentare cu primul ministru, denotă înverșunarea cu care acest partid urmărește pe toate căile să discrediteze Partidul Democrației Sociale din România.

De câte ori în campania electorală au loc unele defecțiuni, de vină este P.D.S.R. Dar, pentru șicanele la care este expus candidatul nostru la primăria Cluj sau pentru violențele suportate în București de tineri care lipeau afișe reprezentându-l pe Ilie Năstase, tot P.D.S.R. este de vină?

Considerăm că toate aceste manifestări îndreptate împotriva P.D.S.R. nu fac decât să denatureze și să tensioneze ultimul tur de pistă al acestei curse electorale.

În spiritul unei competiții politice civilizate, și ca expresie a atașamentului nostru față de valorile democrației, amintim că reprezentantul grupului nostru parlamentar în Biroul permanent al Camerei Deputaților a susținut notificarea datei alegerilor locale către toate instituțiile europene, având organisme parlamentare, oferindu-le astfel posibilitatea de a participa, prin reprezentanții lor, ca observatori la acest scrutin. Prin acest gest politic ne-am asumat în mod deschis și public nu numai responsabilitatea prin intermediul răspunderii ce revine Guvernului pentru desfășurarea corectă a scrutinului, dar și acordul nostru cu practicile conducerii democratice a puterilor locale.

PDSR a fost partidul care a militat ca la fiecare etapă procedurală din campania electorală și din ziua alegerilor să participe reprezentanții tuturor partidelor politice, tocmai în spirit de deschidere și transparență, lucru foarte lesne de observat în conținutul Legii nr.70, pe care am modificat-o acum o lună de zile. Am admis acreditarea tuturor observatorilor interni și externi și am admis prin lege ca ei să se deplaseze unde doresc și consideră oportun.

În aceste condiții, domnilor, orice om cu bun simț ar pune o întrebare: de ce atâta agitație și zarvă? Răspunsul mi se pare simplu: se caută acum motivația eșecurilor viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

Fiindcă e campanie electorală .....

 
  Florin Negoiță - Intervenție referitoare la nevoia de justiție și de cult al legii;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Florin Negoiță Grupul parlamentar al PDSR. După aceea va urma la cuvânt domnul deputat Ioan Marinescu.

   

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea de astăzi are un singur scop: acela de a sublinia nevoia de justiție și de cult al legii.

În cei 6 ani de tranziție, noi, românii, nu am aflat cu toții încă ce-i legea și ce-i libertatea, n-am descoperit, fiecare dintre noi, că legea nu e libertatea însăși, ci doar granița ei. N-am aflat că legea e însăși patria, poruncind fiecăruia dintre noi, în numele său, să respecte viața, bunurile, libertatea, conștiința și credința fiecăruia.

Având în vedere flagelul evaziunii fiscale, creșterea îngrijorătoare a fenomenului infracțional, a economiei subterane și a corupției, se impune ca după cei 6 de ani de tranziție să ne întrebăm dacă e posibil ca studenții de la Drept să mai învețe după Codul penal din 1968, Justiția să judece și să dea hotărâri după același cod. Garda Financiară nu a reușit să stopeze și să diminueze fenomenul evaziunii fiscale galopante, să aducă în prim plan elementele probatorii cu privire la traficul de influență, darea și luarea de mită, foloasele necuvenite. Direcția Vămilor a făcut un pas destul de tardiv în acest sens, prin schimbarea domnului Pânzariu. În țară intră droguri, arme, mărfuri de proveniență dubioasă. Pentru ce? Pentru cine și până când?

Atacurile asupra instituțiilor statului și a personalităților politice, erijarea unor lideri ca singurii justițiari și campania electorală din 1996 pot umbri Justiția și legea în țară noastră.

Constatând rolul nefast al fenomenului infracțional în viața cotidiană, creșterea considerabilă a numărului de infracțiuni și infractori, a criminalității, a traficului de droguri, de carne vie și de influență, a jefuirii patrimoniului național, lipsa Codului penal adecvat economiei de piață și a Codul de procedură penală, reiese nevoia de coerență a unui program privind prevenirea infracționalității și a educației juridice a tuturor cetățenilor. În fața extremismului tot mai ofensiv și mai agresiv, a vidului legislativ și a jumătăților de măsură, platformele politice în viitoarele alegeri locale și generale nu trebuie să dea câștig de cauză celor ce doresc cu ardoare o dictatură prezentând mesaje demagogice.

Ministrul justiției, procurorul general, ministrul de interne, comisarul general al Gărzii Financiare și directorul general al Vămilor, președintele Curții de Conturi vor trebui să prezinte în fața Parlamentului analiza fenomenului infracțional, cauzele, efectele și măsurile ce se impun pentru prevenirea și diminuarea fenomenului. Ministerul Învățământului, Ministerul Tineretului și Sportului să prezinte programe concrete pe termen lung și scurt pentru educația juridică a tineretului, pentru prevenirea infracționalității în rândul elevilor, studenților și tineretului, a delincvenței juvenile.

Se impune imperativ separarea puterilor în stat și transformarea fermă a puterii judecătorești în sensul slujirii intereselor cetățenilor și a societății civile, în așa fel încât justiția să devină puternică, consecventă și oportună.

Dezbaterile și programul adoptat în plan juridic va trebui să sublinieze pregnant starea de fapt a națiunii noastre, marasmul moral și juridic în această perioadă de tranziție. Nu e posibil, sub nici un pretext sau motivare, ca, după 4 ani, un Parlament să nu adopte modificările la noul Codul penal și Codul de procedură penală. Iată de ce consider că se impune ca, pe ultima sută de metri, să avem în vedere modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, Legea controlului averilor, Legea responsabilității ministeriale, Statutul senatorului și deputatului, Statutul funcționarului public, modificări la Legea finanțelor, Legea contabilității și Legea evaziunii fiscale. Avem menirea și datoria de a dovedi capacitate de analiză și de sintetizare a fenomenului infracțional, de jalonare a elaborării legislației pe următoarele 4-5 luni, pentru a reda cetățenilor încredere în justiție, în instituțiile de stat, demnitatea și autoritatea organelor abilitate, înlocuirea cultului personalității din regimul trecut cu un cult al legii, al muncii și al onoarei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Marinescu - Informare cu privire la excluderea din Partidul România Mare și din grupul parlamentar a domnului deputat Corneliu Dan Vrabie;

Îi rog pe toți colegii să se încadreze în limitele a trei minute.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Marinescu - Grupul parlamentar al Partidului România Mare. După dânsul va urma domnul deputat Daniel Costache.

   

Domnul Ioan Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință următoarea informare.

Ca urmare a deciziei Comitetului director al Partidului România Mare de a exclude din partid pe domnul deputat Corneliu Dan Vrabie, Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaților a hotărât și excluderea din grup a domnului deputat. Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că domnul deputat Corneliu Dan Vrabile nu a ținut seama de recomandările Comitetului director de a se retrage din structurile de conducere ale unor instituții financiar-bancare, a avut repetate absențe de la lucrările Camerei Deputaților, iar în circumscripția sa electorală a avut o activitate foarte slabă.

Vă rugăm, domnule președinte, a face modificările corespunzătoare în evidența deputaților, începând cu data de 21.05.1996.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Daniel George Costache - Situația critică în care se află imobilele ce fac obiectul aplicării Legii nr.112 din 1995;

Are cuvântul domnul deputat Daniel Costache - Grupul parlamentar al PDSR. Va urma apoi la cuvânt domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Daniel George Costache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi permit să vă reamintesc, azi, când ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, situația foarte critică în care se află imobilele ce fac obiectul aplicării Legii nr.112 din 1995.

PDSR a reușit, cu eforturi considerabile, să impună în Parlament Legea nr.112 din 1995, lege ce reglementează situația juridică a unor imobile cu destinația de locuință trecute în proprietatea statului.

Deși această lege a fost promulgată, Opoziția, în disprețul său față de legalitate și față de cetățeni, a permis, prin reprezentanții săi titularizați în fotoliile de primari, ca aceste imobile să se afle în totală ruină. Toate aceste imobile aflate în proprietatea statului, în conformitate cu prevederile Legii nr.5/1973, trebuiau întreținute și reparate prin fostele ICRAL-uri, transformate în prezent în societăți comerciale, cu fonduri de la Consiliul Local al Municipiului București. Zeci de imobile sunt astăzi în situația de a fi insalubre, în pericol de prăbușire, doarece, în ultimii ani, nu s-au făcut aproape deloc reparațiile necesare, reparații ce trebuiau executate cu fonduri de la Primăria Municipiului București. Direcția de administrare a fondului imobiliar din cadrul Primăriei Capitalei, condusă de un ilustru necunoscut, pe nume Iana, nu și-a făcut o analiză, măcar aproximativă, a situației exacte de cheltuieli pentru solicitarea de fonduri strict necesare reparațiilor ce revin în sarcina proprietarilor, respectiv a statului, reprezentat prin Primăria Municipiului București. Politica dusă de actualii edili ai Capitalei a fost păguboasă din toate considerentele, mărturie fiind Bucureștiul, adusă în această situație de niște oameni, fie incompetenți, fie rău-voitori. Chiriașii se văd astăzi puși în situația de a cumpăra niște locuințe aflate în imobile neconsolidate, după atâtea cutremure, în imobile - multe dintre ele - aflate într-o stare jalnică, aduse de nepăsarea unor funcționari din Primăria Capitalei, ce privesc cu dispreț pe contribuabilul din ale cărui taxe își iau salariile.

Cei ce au permis ca Bucureștiul să arate astăzi așa cum arată, find foarte departe ceea ce pe vremea tinereții bunicilor noștri se numea Micul Paris, deci Opoziția, care a guvernat absolut Capitala timp de 4 ani, nu a dorit să respecte sub nici o formă prevederile legale în vigoare, ei fiind cei ce au boicotat din toate puterile adoptarea Legii nr.112 din 1995.

Semnificativ mi se pare faptul de a ști cine va răspunde, nu numai moral, ci și material, pentru situația dezastruoasă a acestor imobile. Direcția de administrare a fondului imobiliar din cadrul Primăriei Capitalei va fi pusă în situația de a face un bilanț la cei 4 ani lungi și grei, pe care i-au trăit chiriașii din aceste imobile, multe dintre ele ajunse astăzi insalubre, datorită nepăsării și atitudinii disprețuitoare a acestei conduceri din direcția mai sus menționată.

Doamnelor și domnilor,

Sunt mulți bucureșteni care cred că Ceaușescu, în atâția ani de demolări și grandomanie bolnavă, nu a făcut atât rău Capitalei cât a făcut guvernarea Cheii în 4 ani de administrare locală în București. (Rumoare)

Cei care, printr-o politică dezastruoasă, au adus Bucureștiul în această situație tristă, au tupeul fantastic de a propune în alegerile locale, a căror campanie electorală o trăim, un contract ale cărui clauze nu le vor respecta nicicând. (Rumoare)

Dacă printr-un absurd ar fi aleși, mărturia minciunii ascunse în clauzele demagogice ale contractului constă tocmai în situația prezentă a Bucureștiului.

Doamnelor și domnilor,

Închei intervenția mea de astăzi cu o pildă a lui Mihai Eminescu, pe care o adresez colegilor din Opoziție, pentru a înțelege de ce Bucureștiul este astăzi așa cum este: "Relele morale sunt cauze ale decadenței economice".

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - Intervenție referitoare la situația românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, Grupul parlamentar al PUNR. Va urma după aceea la cuvânt domnul deputat Tudor Manolescu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Regret că, în ciuda exprimării mele clare, inechivoce, ca și altă dată, afirmațiile-mi sunt supuse interpretării voite, forțate, nefericite. Dar nu se întâmplă pentru prima oară când suntem jigniți și sfidați de anumiți udemeriști în propria casă - România. Negarea realității evidente este o tactică obișnuită a neprietenilor.

Pentru domnul Asztalos Ferenc, vecinul de bancă parlamentară, care m-a atacat prin afirmații descalificante, în primul rând pentru domnia sa, miile de români nu au fost alungați din județele Harghita, Covasna și Mureș, ci au plecat veseli și de bună voie, iar subofițerul de poliție Nicolae Ioan Bontaș n-ar fi fost ucis din motive etnice.

După domnul Asztalos Ferenc, oare, nimic să nu existe? Nici cei 40 de români ardeleni uciși la l848-’49? Nici cele 300 de sate, biserici și mânăstiri arse și rase de pe fața pământului cu turnul lui Bukow. Nu există oare motive etnice, nici în acel îndemn, "Să nu ai milă", prin care în Ardealul de Nord, furat prin diktat, trebuiau uciși până și copiii din burta mamei. Învățătoarea Aurelia Cozma a fost omorâtă gravidă în luna a 9-a. Nu există nici uciderea bestială a protopopului Aurel Muntean din Huedin. După unii, până și decapitarea unor preoți ardeleni este o născocire. Nu a existat nici "martie negru" de la Târgu-Mureș, nici agresorii lui Mihăilă Cofar, conduși de Cserenyés Pal, nici minilovitura de stat de acolo, nici criminalii de la Zetea, Dealu și Odorheiu Secuiesc.

Nu este pentru prima oară când anumiți udemeriști, pe care nu vom face greșeala să-i identificăm cu o întreagă minoritate maghiară, cu oameni loiali și cinstiți, pe care-i respect, domnule Asztalos, ar dori ștergerea filelor istoriei, radierea din memorie a crimelor bestiale de la Ip, Treznea, Moisei, Sărmașu, Sighiștel, comise de honvezii apocalipticului măcel comis fără nici un motiv, pe timp de pace, asupra unor ființe fără apărare. După domnia sa, poate n-au existat nici arhanghelii cruzimii care au ucis la Treznea 86 de români și evrei. Surorile Brumar aveau 5 și respectiv 8 ani, doar; învățătorului Cozma i s-au scos ochii și tăiat urechile, iar unei femei mâinile și sânii. N-au existat, oare, nici cei 157 de români uciși mișelește la Ip în miez de noapte, în casele lor, apoi aruncați într-o groapă comună. Crime, toate cu substrat etnic, pentru care vinovații nu s-au obosit nici măcar să-și ceară, cu o întârziere de 55 de ani, scuze.

Nu-i pentru prima oară când suntem făcuți mincinoși. Întrebarea e: pe cine apără cu atâta înverșunare domnul Asztalos Ferenc și alții câțiva care nu ostenesc să ne pârască pe la cancelarii occidentale? Pe odioșii criminali? Asta să credem? Negarea evidențelor, se știe, face parte dintotdeauna din strategia și tactica unor lideri udemeriști, care nu au ceva anume doar cu Lazăr Lădariu, cu Valer Vodă, președintele Asociației Românilor alungați din județele Harghita, Covasna și Mureș, cu dumneavoastră. Ei au cu întreg neamul românesc. Asta să nu uitați!

Vă mulțumesc.

 
  Tudor Manolescu - Intervenție legată de suspendarea abuzivă a unui primar;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Tudor Manolescu - Grupul parlamentar al PDSR. Va urma domnul deputat Ioan Catarig.

   

Domnul Tudor Manolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că intenționam să renunț la intervenție, dar l-am auzit de dimineață pe domnul Mihail Nică lamentându-se că nu a primit răspuns la o interpelare, după două luni, de când domnia sa a făcut-o, nu?

Stimate domnule coleg, mai aveți de așteptat. Sunt unii dintre noi... Eu, de exemplu, l-am interpelat pe domnul ministru Octav Cozmâncă în urmă cu patru luni.

O voce din sală:

Sau un an ....

 
   

Domnul Tudor Manolescu:

Era vorba atunci despre intrarea în legalitate privind suspendarea abuzivă a unui primar și mi-am exprimat eu atunci convingerea sau, în sfârșit, dorința ca la mijloc să nu fie o problemă politică, pentru că era vorba de suspendarea unui primar, a unuia dintre cei doar trei primari pe care partidul de guvernământ îi are în municipii.

S-a dovedit, ulterior, că de fapt și de drept este o problemă politică, că au fost interese pentru ca acest fost primar să nu mai candideze în continuare. Între timp, listele s-au făcut. Într-adevăr, domnul Chiriacescu nu mai apare pe nici o listă, nu și-a depus candidatura nici ca independent. Deci problemele s-au rezolvat. Și nu înțeleg de ce, totuși, domnul ministru Octav Cozmâncă nu respectă Regulamentul Camerei Deputaților care, dacă știu eu bine, joacă rol de lege, da? Și nu înțeleg de ce măcar acum, în ultimul ceas, nu are curtoazia să vină să răspundă la o întrebare pusă în urmă cu 4 luni de zile. După aproximativ o lună de la această intervenție, pe care am făcut-o în februarie, am intervenit din nou și am rugat Biroul permanent al Camerei Deputaților să fixeze o dată la care domnul ministru Octav Cozmâncă să vină, în sfârșit, să răspundă la interpelare, conform legii.

În sfârșit, ieri, pe lista Guvernului, pe lista celor care răspund la interpelări a apărut numele domnului Octav Cozmâncă, dar, cum bine ați văzut cu toții cei prezenți ieri aici, domnia sa nu ne-a onorat cu prezența.

Cam asta este problema. Eu, să știți, că în ce mă privește, pun punct acestei chestiuni. De fapt, nu doream să văd ochii domnului Octav Cozmâncă, doream să se rezolve o problemă, problema nu s-a rezolvat și mărturisesc că pun punct acestei probleme, însă nu înainte de a mai trage încă o dată atenția asupra disprețului cu care domnul Cozmâncă tratează Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Catarig - Intervenție legată de rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - Grupul parlamentar PDSR. După dânsul va lua cuvântul domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner, în limita a două minute, pe seama renunțării la cuvânt a domnului deputat Horia Pascu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi mai întâi să mă alătur celor care sunt nemulțumiți de modul cum intervențiile deputaților la forurile exutive sunt rezolvate de către aceștia. Și eu pot să vă spun că am intervenții care depășesc patru luni. Dar, voi reveni asupra acestui aspect în cursul lunii iunie, căci tema mea de astăzi este alta. Este, dacă vreți, acea pe care am încercat s-o evidențiez în fața dumneavoastră în ultimele mele intervenții, respectiv rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice, doctrină care-și găsește exprimare în toate programele partidelor existente acum în Cameră, pornind de la realitatea PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim.

Astfel, în data de 21 februarie ‘96, în cadrul activității Comisiei pentru industrii și servicii, pe ordinea de zi a figurat un singur punct, și anume dezbaterea crizei de energie electrică și termică, accentuată în luna februarie ‘96, care a determinat mari nemulțumiri în țară. Această dezbatere s-a făcut de către Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Comisiile s-au sesizat cu această problemă și au participat circa 40 de invitați, respectiv ministrul industriei - domnul Alexandru Stănescu, secretari de stat, președintele RENEL, Victor Romert, vicepreședinții BRCE, Dan Mogoș, consilierul primului-ministru pe probleme energetice, ex-ministrul Dumitru Popescu, directori generali ai combinatelor mari consumatoare de energie din țară și alții.

Fiindcă sunt penultimul, n-am să vă prezint tot ceea ce aș fi dorit. Am să vă prezint doar concluziile acestei întâlniri, și anume: în termen de o lună de zile, Guvernul să prezinte Parlamentului proiectul de Lege a energiei electrice și termice - după cum știți, nu l-ați primit; în 10-15 zile, Guvernul să prezinte comisiilor parlamentare un program de măsuri în legătură cu intrarea în normal - la Comisia pentru industrii și servicii acest program n-a fost prezentat; în cel mai scurt timp să se prezinte comisiilor noastre pagubele produse la nivel național în urma crizei energetice - nici acest document nu a fost prezentat; comisiile noastre să înainteze o scrisoare către Curtea de Conturi pentru a analiza modul cum au fost utilizate fondurile financiare și resursele interne pentru pregătirile de iarnă - nici la acest document nu am primit răspuns; RENEL-ul să prezinte în plenul comisiilor într-o viitoare ședință posibilitățile actuale și de viitor ale resurselor hidro-energetice și amenajarea acestora - nici la aceasta nu am primit nici un răspuns.

Toate acestea vi le-am prezentat cu scopul, pe de o parte să vă informez, pe de altă parte pentru a crea și respectiv a relansa răspunderea politică pe care ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie ‘92, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând prin resursele umane și materiale românești.

În ceea ce mă privește, aștept în continuare întâlnirile solicitate cu domnul președinte Ion Iliescu și domnul prim-ministru Nicolae Văcăroiu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Constantin Șerban Rădulescu-Zoner - - Intervenție legată de Ion Antonescu.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner. Dânsul este ultimul vorbitor, în dimineața acestei zile, pe tema intervențiilor deputaților care au avut de ridicat anumite probleme. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca elev, trebuie să recunosc că am fost cutremurat când, ieșind de la un spectacol, am văzut mulțimile urlând, incitate de agitatori, special numiți, urlând, pur și simplu, cu figuri desfigurate, de ură, "Moarte lui Antonescu".

În același timp, vă fac o mărturisire, dar în două vorbe: mama mea a fost dată afară de la Radio de Melita Apostol, directoare, soția lui Gheorghe Apostol, considerată fascistă, pentru că a îndrăznit să conducă o cantină de copii săraci la "Patronajul". Asta, pentru unii care fac comentarii.

Vreau să spun următorul lucru: doamnelor și domnilor, îmi pun întrebarea dacă în Adunarea Națională Franceză s-ar înjosi un deputat să-i invite pe alți colegi, pe toți colegii la un colocviu privind pe mareșalul Petain. Și mareșalul Petain nu a venit prin lovitură de stat, cum a venit mareșalul Antonescu, general în acel moment, cu sprijinul legionarilor și al germanilor. A primit mandat din partea Adunării Naționale, evacuată la Bordeaux, în acele momente tragice pentru Franța.

Doamnelor și domnilor,

Nimeni nu neagă rolul de mare general al lui Antonescu. Nimeni nu neagă integritatea, sau .... de a fi fost un om integru. Dar, în același timp, așa au fot vremurile, poate nu era altă ieșire pentru România, a fost un dictator.

Prin urmare, consider că personalitatea controversată a generalului și viitorului mareșal Antonescu să facă obiectul dezbaterilor specialiștilor, ale istoricilor, și să nu facă obiectul unor dezbateri parlamentare.

Următorul lucru mai mă întreb: de ce un colocviu la Cluj? Ce legătură are Antonescu cu Clujul? De ce nu un colocviu despre generalul Matcici, arestat de la Comandamentul Armatei și dus la București și aruncat în temniță și condamnat criminal de război de un tribunal asemănător? De ce nu generalul Avramescu, arestat de ruși și dus la Cartierul Marinovschi, unde a dispărut? De ce al lui Antonescu, la Cluj?

Nu găsesc decât o singură explicație: o deviere naționalistă și cu un anumit scop - cu scopul de a se crea indirect, prin discutarea unui personaj controversat, și un bun român, recunosc, dar care mai trebuie să stea sub lupa analiștilor, a istoricilor, o diversiune menită de a pune piedici eforturilor noastre, ale tuturor, indiferent de coloratură politică, cu excepția acelora care urmăresc acest lucru, de a ne integra în Europa. Nu prin colocvii și prin invitarea parlamentarilor la un colocviu privind un personaj încă controversat, dar oricum un dictator .....

O voce din sală:

Un bun român ...

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Nu în felul acesta ne putem crea un drum deschis spre instituțiile europene, spre Europa. (Rumoare)

Rămâne la aprecierea dumneavoastră ceea ce v-am spus.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am terminat această parte a ședinței noastre de astăzi.

 
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale  

Trecem în continuare la examinarea problemelor înscrise pe ordinea de zi a Camerei și, așa cum vă aduceți aminte, în cursul zilei de joi, noi am examinat proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Am ajuns la art.20. În legătură cu acest articol au fost făcute o seamă de intervenții, s-au produs o seamă de argumente și considerente în cadrul acestor intervenții. Din păcate, având în vedere faptul că noi am discutat doar în partea finală acest articol, evident că n-am putut să clarificăm toate lucrurile și probabil că și alți colegi ar fi dorit să mai ia cuvântul în legătură cu prevederile acestui articol.

Comisia care a analizat în fond proiectul de lege, respectiv Comisia pentru industrii și servicii, s-a aplecat și ea asupra acestui articol și asupra diferitelor argumente și puncte de vedere care au fost exprimate în dezbaterea, atât cât a fost ea, pe marginea acestui articol.

Eu rog comisia, pentru că asta am înțeles eu dintr-un material suplimentar care a fost elaborat, să ne prezinte anumite puncte de vedere la care a ajuns în urma evaluării diferitelor aspecte ale problemelor ridicate în dezbateri joia trecută. Dacă în legătură cu soluțiile pe care le propune comisia veți dori să mai interveniți, sigur că acest lucru va trebui făcut.

Îl rog pe domnul președinte Mihail Părăluță să poftească la tribună și să ne comunice punctul de vedere al comisiei referitor la modul în care ar trebui să fie redactat conținutul art.20, a figurat el în propunerea legislativă; noi am eliminat un articol, dacă ne vom pronunța asupra textului, probabil că va trebui să facem renumerotarea corespunzătoare.

Aveți cuvântul, domnule Părăluță.

   

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe baza discuțiilor care au avut loc săptămâna trecută, comisia, împreună cu specialiști, a analizat și a ajuns la o serie de reformulări și simplificări.

De asemenea, vreau să vă spun că am studiat foarte atent Constituția Europeană a Telecomunicațiilor, ca să nu săvârșim vreo eroare, fie să nu ne încadrăm în prevederile Constituției, fie anumite prevederi din această Constituție să ne scape în propunerile noastre.

Câteva idei trebuie reținute. La art.20, care devine 19, cum a spus domnul președinte, noi am ajuns la concluzia, la ideea aceasta, că este interzis personalului care lucrează la Serviciile de Telecomunicații Speciale să intercepteze, adică, din proprie inițiativă, personalul acesta nu are voie să intercepteze. Statutul lui se va construi în acest fel.

De asemenea, am ajuns la concluzia, problemă care s-a ridicat și săptămâna trecută, că și Serviciile de Telecomunicații Speciale, pot fi interceptate în situații speciale. Și în Constituție este prevăzută această posibilitate, am găsit și un document al CIA, din care rezultă că și CIA poate intercepta, atunci când este pusă în pericol securitatea națională, telecomunicațiile speciale. Însă noi am făcut o restricție aici, față de textul din Legea telecomunicațiilor, care prevede pe baza unui mandat al procurorului, aici am hotărât numai pe baza mandatului emis de procurorul general. Deci, am făcut restricție, am spus: "numai procurorul general poate da un ordin ca să fie interceptat cineva din rețeaua telecomunicațiilor speciale".

De asemenea, am băgat la articolul 20 un alineat special, cu nerespectarea prevederilor dispozițiilor din art.19, în sensul că "se sancționează potrivit legii". S-a ridicat rândul trecut și această problemă, ca această lege nu prevede sancțiuni. Noi ne-am consultat și cu inițiatorul și cu specialiștii, am ajuns la concluzia că numai art.19 presupune sancțiuni. Celelalte articole sunt de organizare și funcționare, unde nu se aplică sancțiuni sau în cazuri deosebite sunt valabile sancțiunile prevăzute în celelalte legi pe care le avem noi acum.

Acestea sunt problemele.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, dați-mi voie acum să fac eu o operațiune de a continua problemele prezentate de domnul deputat Mihai Părăluță, președintele comisiei, în sensul de a vă citi textul. Comisia ne propune ca art.20, așa cum figurează el în propunerea legislativă, să aibă mai multe alineate. Alineatul 1 se propune să sune astfel: "Cadrele militare și salariații civili din Serviciul de Telecomunicații Speciale, au obligația de a asigura confidențialitatea în utilizarea telecomunicațiilor speciale și le este interzisă interceptarea comunicațiilor".

Alineatul 2 este cel pe care îl avem în propunerea legislativă și anume: "Personalul Serviciului de Telecomuncații Speciale îi revine obligația de a păstra", este clar că ar trebui "personalului Serviciului de Telecomuncații Speciale îi revine obligația de a păstra cu strictețe secretul de stat, militar și profesional, inclusiv după părăsirea serviciului".

Alineatul 3 are unele intervenții ale comisiei și el este redactat după cum urmează: "Penetrarea, întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale, precum și interceptarea comunicațiilor în aceste rețele, în alte condiții decât cele prevăzute de lege, constituie amenințări la adresa siguranței naționale"

Alineatul 4, pe care l-am avut noi, și care sună în propunerea legislativă... se referă tot la problema asta a penetrării, întreruperii, etc, se propune să fie eliminat, iar în locul lui să avem un alineat 4, cu următorul conținut: "Interceptarea comunicațiilor în rețelele de telecomunicații speciale se poate face în cazurile și în condițiile prevăzute de lege numai în baza actului de autorizare emis de procurorul general al României, iar punerea în executare se realizează de către reprezentanți ai autorităților publice abilitate de lege, nominalizați în mandat".

Aceasta este propunerea comisiei, cu privire la fostul articol 20, dacă-l vom adopta, va deveni articolul 19.

Dacă în legătură cu aceste sugestii pe care ni le face comisia care a analizat în fond, mai dorește cineva să intervină.

Domnule deputat Ion Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Am împrumutat de la comisie exigența de a fi atent pe textele care s-au modificat.

Cât privește art.19 că așa a devenit alin.1, personal nu mă împac cu exprimarea care s-a dat: "Cadrele militare și salariații civili din STS au obligația de a asigura confidențialitatea în utilizarea telecomunicațiilor speciale și le este interzisă..." Construcția frazei nu este convenabilă. Poate veți subscrie fie la înlocuirea cuvântului "și le este interzisă" cu "fiindu-le interzisă" sau după "speciale" se va pune ; punct și virgulă și se va adăuga cuvântul "deopotrivă le este interzisă", pentru că ține foarte mult comisia că ar avea o nuanță mai imperativă - "le este" . Deci, în loc de "și le este" deopotrivă, se pune punct virgulă bineînțeles după speciale și apoi "deopotrivă le este interzisă interceptarea" .

La alineatul 2 m-am dus adineauri în mod special, zic să nu greșesc eu, să văd dacă există în Dicționarul Limbii Române Literare cuvântul "penetrarea" și el nu există. În acest dicționar veți găsi precizarea că "a penetra" este un franțuzism care înseamna a pătrunde. Eu nu am nici o exacerbare de patriotism din acesta ieftin, dar noi avem cuvinte atât de frumoase în limba română, de ce să mergem pe franțuzisme? Ei merg pe românisme?

Nu putem pune în loc de "penetrarea" - "pătrunderea, întreruperea funcționării și distrugerea..." nu putem face treaba aceasta, evitând un franțuzism? Mai ales că nu există cuvântul "penetrarea". Merg la alineatul următor care este alineatul 4 -"Interceptarea comunicațiilor în rețelele de telecomunicații speciale se poate face în cazurile și condițiile prevăzute de lege, numai în baza actului de autorizare emis de procurorul general".

Nu știu, veți socoti dumneavoastră în urma propunerii pe care o fac, dacă nu este mai bine ca "în baza actului de autorizare", este expresie care nu circulă. Trebuie să folosim cuvintele pe care le înțeleg toți oamenii și în loc de "actului de autorizare", "aprobării speciale, emise de procurorul general".

Cu onestitate am făcut aceste propuneri, pentru că nu pot să nu țin și eu la o exprimare cât mai exactă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat punctul de vedere al domnului deputat Dinu, care ne propune câteva lucruri în legătură cu 3 alineate.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu mai dorește nimeni. Deci, domnul deputat Ion Dinu fiind de acord cu substanța alineatului 1 ne propune ca în ceea ce privește formularea spre finalul, unde este, "și le este interzisă interceptarea comunicațiilor" să operăm unele modificări, fie să utilizăm formula,"fiindu-le interzisă interceptarea comunicațiilor" și poate că asta ar curge din punct de vedere al redactării actuale a textului mai firesc, fie după "telecomunicațiilor speciale;" și să curgă următorul text: "deopotrivă le este interzisă interceptarea comunicațiilor".

Dacă în legătură cu această propunere privind alineatul 1 mai sunt și alte observații ale dumneavoastră? Nu sunt.

Atunci, rog inițiatorii și comisia să ne spună opinia pe care o au în legătură cu sugestia de amendare, redacțională pe care o propune domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Francisc Tobă are cuvântul în numele grupului de inițiativă.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Referitor la alineatul 1 dacă ne uităm la textul inițial, așa era, "fiindu-i interzisă interceptarea" și noi în urma discuțiilor în comisie am considerat că această formulare, "le este" devine imperativă și am agreat-o cu toții, deci cu permisiunea dumneavoastră, vă rog să supuneți atenției formularea textului propus de către comisie în raportul suplimentar.

Referitor la alineatul 3 cu "penetrarea" este un concept folosit foarte mult în telecomunicații. "Pătrunderea" nu poți să spui că pătrunzi într-un fir, "penetrarea" se face din punct de vedere al faptului că ai acces la informatiile care circulă pe firul respectiv, că nu este un spațiu în care intru. Din punct de vedere tehnic, "penetrarea" este folosit și vă rog frumos să agreați această idee.

Poate că ar trebui, domnule președinte, tot la alineatul 3, dacă îmi permiteți să supun atenției dumneavoastră și colegilor, să renunțăm la conceptul de "amenințări la siguranța națională", conceptul folosit pe plan internațional este "securitatea". În Constituție este "siguranță", însă este un concept nevehiculat la nivel internațional și dacă încercăm să facem o racordare din punct de vedere legislativ, atunci conceptul folosit fiind "securitate națională", vă rog frumos să încercăm să punem "securitate națională" în loc de "siguranță națională". Constituția a prevăzut "siguranță", pentru că dacă atunci se vorbea de securitate în 1991 lucrurile erau de alt impact.

Referitor la alineatul 4, "numai în baza actului de autorizare" nu am personal nimic împotrivă să scriem "cu aprobări speciale" soluția oferită de domnul coleg Dinu este elegantă și o agreăm, cu "aprobării speciale a procurorului general al României". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Comisia, dacă mai dorește să intervină? Domnul deputat Mihai Părăluță, președintele comisiei, are cuvântul acum.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi, când ne-am consultat aici, nu am avea nimic împotrivă la art.19 să includem formularea pe care a prezentat-o domnul deputat Dinu, "fiindu-le interzise". Această formulare se apropie și de formularea pe care am avut-o rândul trecut, am considerat că este mai potrivit "este", însă nu am avea nimic împotrivă nici împotriva formulării propuse de acum "fiindu-le interzise".

În legătură cu a doua observație, "penetrare" eu aș fi în contradicție cu domnul Dinu. Din câte știu eu, în limba română cuvântul "penetrare" este uzitat și este un cuvânt de limbă română, nu este franțuzism.

La art.3 cu "aprobări speciale" și noi suntem de acord cu ... Deși în Legea telecomunicațiilor, vreau să vă informez dacă rețineți, se folosește cuvântul "autorizare". Noi am pus și aici "autorizare", pentru a crea o anumită continuitate cu termenele uzitate în Legea Telecomunicațiilor Speciale. Deci, ar fi un argument ca să menținem "autorizare".

În toate legile care se fac acum se folosește "instituții autorizate", "autorizare", este un termen care a intrat în noua vorbire curentă din România în rândul specialiștilor. Cel puțin noi, economiștii, folosim foarte des acest termen.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ștefan Cazimir. O să-l rog și pe domnul Dinu să-mi dea propunerea de redactare, deci la ultimul alineat 4, pentru că dânsul mi-a dat la alineatul 1, am reținut observația la alineatul 3, pe care a prezentat-o în cadrul dezbaterilor, dar nu am concretizată propunerea la alineatul 4.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu aș fi intervenit, dar apărând o divergență între inițiatori și comisie, pe marginea propunerii domnului Dinu, vreau să spun că mă raliez propunerii domnului Dinu, dat fiind că lăsând textul așa cum apare, ne găsim în fața unui anacolut. Conjuncția coordonatoare "și" leagă între ele, o propoziție care are subiectul cadrele militare cu a doua, în care aceleași cadre militare trec subînțeles la dativ. Cui le este interzisă? O asemenea construcție este inacceptabilă din punct de vedere sintactic.

Dacă domnul Dinu mă primește drept coautor al amendamentului domniei sale, eu aș sugera totuși pentru ca aspectul imperativ să fie mai bine subliniat, o inversare topică: "interceptarea comunicațiilor fiindu-le interzisă". Deci, virgulă după "speciale", "interceptarea comunicațiilor fiindu-le interzisă".

 
   

Domnul Ion Dinu:

Sunt de acord, primesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, bun. La alineatul 1 avem această deosebire față de textul din propunere. În partea finală, "și le este interzisă interceptarea comunicațiilor" dumneavoastră ați ascultat diferite puncte de vedere, am impresia că și domnul Părăluță, în numele comisiei, a manifestat sensibilitate și receptivitate la aceste propuneri, și atunci poate că într-adevăr cea mai bună soluție este cea ultimă pe care a prezentat-o domnul deputat Ștefan Cazimir, după sintagma "în utilizarea telecomunicațiilor" punem virgulă și adăugăm după aceea "interceptarea comunicațiilor fiindu-le interzise" și inițiatorii sunt de acord.

Mergem de la observațiile pe care le-ați făcut dumneavoastră și atunci partea finală fiind acest text: "Interceptarea comunicațiilor fiindu-le interzisă". Agreează această soluție și inițiatorii.

Vă supun votului în aceasta redactare textul alineatului 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul alin.1 în această redactare: "Interceptarea comunicațiilor fiindu-le interzisă", este modificarea pe care am operat-o în partea finală a alineatului.

În ceea ce privește alineatul 2 el nu conține sugestii de modificare, nu au fost intervenții. Vi-l supun votului în redactarea din propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alineatului 2.

În legătură cu alineatul 3, aici sunt unele intervenții redacționale, înspre finalul acestui alineat, dar în cadrul discuțiilor, aceste propuneri pe care le conține raportul suplimentar nu au fost discutate, au întrunit adeziunea celor care au luat cuvântul. Discuții s-au purtat în legătură cu cuvântul "penetrarea", dacă este edecvat el sub aspect terminologic și sub aspectul unor acțiuni și procese care se pot întâmpla în rețeaua de telecomunicații sau nu. Și în această privință, punctele de vedere au fost interzise, în mod cert, domnul Tobă vorbind în numele inițiatorilor a optat pentru păstrarea cuvântului "penetrare" și cam în acest fel s-a pronunțat și comisia.

Dacă mai sunt ceva precizări de făcut în această privință? Și atunci textul acesta va suna astfel: "Penetrarea, întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale, precum și interceptarea comunicațiilor în aceste rețele, în alte condiții decât cele prevăzute de lege" - este segmentul de text precizator pe care îl conține raportul suplimentar al comisiei - "constitue amenințări la adresa siguranței naționale".

Sigur, că domnul Tobă a propus aici să introducem "securității naționale", sunt anumite rațiuni legate de terminologia pe plan internațional, însă termenul acesta este de pe acum, ca să zic, consacrat și în Constituție și în câteva legi. Și din acest punct de vedere, nu știu dacă este cazul ca aici să operăm cu o altă formulă, decât cea pe care o avem în cadrul nostru legislativ de până acum, începând cu Constituția și continuând cu alte legi. Dar, rog aici comisia eventual, să spună părerea. Mențineți textul. Bun.

Atunci vă supun aprobării textul alin.3 cum vi l-am citit atrăgând atenția asupra unei precizări pe care o conține redactarea ce ne-a fost propusă astăzi față de propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alin. 3.

La textul alin.4 este o sugestie de amendare pe care a făcut-o domnul deputat Dinu. Avem: "Interceptarea comunicațiilor în rețele de telecomunicații speciale se poate face în cazurile și în condițiile prevăzute de lege numai în baza actului de autorizare emis de procurorul general al României". Acest text, "numai în baza aprobării speciale" propune domnul deputat Dinu să scriem, în loc de "actului de autorizare". Evident, "emisă" cu acordurile corespunzătoare care survin în urma modificărilor de text. Deci, "numai în baza aprobării speciale emisă de procurorul general al României, iar punerea în executare se realizează de către reprezentanți ai autorităților publice abilitate de lege, nominalizați în mandat". Aici ar trebui să facem, nu știu, dacă este corespunzătoare treaba asta. Acolo vorbim despre aprobări speciale, aici despre mandat. Știți? În actul de aprobare sau în mandat, mă rog...În mandat. Bun.

Deci, numai în baza aprobării speciale emisă de procurorul general...

 
   

Domnul Ion Dinu:

La alineatul 2, atenție,...."personalului". La alineatul 2, "personalului", în loc de "personalul".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, sigur că da. Facem această chestiune eminamente de corectitudine gramaticală.

Domnule Tobă, vă rog să dialogați cu colegii, o să vă ascult și eu, dar mai ales important este că vor asculta domniile lor.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

În Legea privind siguranța națională a României, la art.13 există următoarea formulare: "Situațiile prevăzute constituie temei legal pentru a suscita procurorului în cazurile justificate cu respectarea prevederilor Codului de Procedură Penală autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informații". Deci, noi împreună cu comisia, bazându-ne pe Legea siguranței naționale, am inserat actul de autorizare, pentru că este aceeași formulare în Legea siguranței naționale și am preluat-o pentru că se face aici vorbire în legătură cu interceptarea comunicațiilor, căutarea unor informații, documente etc. Este vorba de autorizarea unor acte și atunci, noi am mers pe acest concept.

Cu respectul cuvenit distinsului coleg, îi pun la dispoziție Legea privind siguranța națională.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Dați-mi voie să mai adaug ceva, domnule președinte.

După câte îmi aduc eu aminte, cred că memoria nu este ingrată să mă trădeze, în perspectivă vom umbla și la modificarea Legii siguranței, care este emisă în 1991. Dacă vă aduceți aminte avem chiar proiect. Așa că nu este literă de evanghelie.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă comisia dorește să intervină. Domnul deputat Mihail Părăluță, președintele comisiei, are cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Pe noi nu ne deranjează termenul de autorizare. V-am informat ca în toate legile acestea cu caracter economic, noi folosim noțiunea de autorizare, am folosit-o și în Legea petrolului, am folosit-o și în Legea telecomunicațiilor, o folosim și acum, avem în lucru Legea minelor, unde se vorbește de 30-40 ore de autorizare. Ni s-a comunicat de către juriști, colegii domnului deputat Dinu, că acesta este termenul omologat și cel mai potrivit care se utilizează în legislația actuală. Deci, noi considerăm că se poate menține acest termen și creează o continuitate de terminologie în cadrul legii.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Ați ascultat comisia, și inițiatorii ne roagă să menținem textul, așa cum figurează el în redactarea acestui articol, deci, "numai în baza actului de autorizare, emis de procurorul general al României", etc. Nu mai citesc, pentru că am făcut asta puțin mai înainte.

Supun votului dumneavoastră redactarea alineatului 4 propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri, 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și alineatul 4 al acestui articol.

Vă rog acum să adoptăm un vot cumulat. Articolul în ansamblul lui și renumerotarea lui ca articol 19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și art. 19.

Trecem la următorul punct din raportul comisiei.

Este vorba despre propunerea pe care o avem, un articol nou pe care îl propune comisia.

Domnule Părăluță, dacă aveți amabilitatea să prezentați colegilor, textul acestui articol nou.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Așa cum vă informam, în lege lipsesc sancțiunile.

De aceea, noi am prevăzut un articol 20, care se referă numai la art.19, pentru că numai acest articol este necesar să fie sancționat. "Nerespectarea prevederilor dispozițiilor din art.19, pe care l-am votat se sancționează potrivit legii".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, ați ascultat textul care se propune pentru acest articol nou.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori.

Atunci vă supun votului propunerea de a introduce după art.19 un articol nou, dacă îl vom aproba va deveni 20, în varianta citită de domnul președinte Mihail Părăluță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Revenim la textul pe care îl conține raportul comisiei. Este vorba de articolul 21 din propunerea legislativă, comisia nu a avut în legătură cu el nici un fel de sugestii, în ceea ce privește alineatul 1.

În ceea ce privește alineatul 2 a propus să fie eliminat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Tobă, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Distinși colegi,

Cu deosebită amabilitate, distinsul nostru colegi, domnul deputat Cazimir Ionescu mi-a atras atenția că "sigla" nu este corectă, a trebuit "emblemă". Sigla înseamnă inițiale, cuvântul PDSR, aceasta este o siglă, ceea ce noi propunem este de fapt "emblema". Mulțumesc, foarte mult pentru această precizare și agreez să trecem în loc de "sigla" conform anexei, "emblema" - conform anexei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alineatul 1, în loc de "sigla" - "emblema". Deci, "Serviciul de Telecomunicații Speciale folosește pentru individualizare emblema, conform anexei nr. 3".

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt.

Domnul Stefan Cazimir, îl rog să intervină.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Mulțumim domnului Tobă pentru receptivitate.

Mă întreb totuși dacă în sfera specială în care ne aflăm, termenul mai potrivit nu ar fi acela de "însemn", noi am și discutat despre asta, în loc de "emblemă". Nu știu dacă în alte servicii sau arme se folosește termenul de "însemn" sau în statutul pe care îl tot discutăm și nu l-am mai terminat, al deputaților și senatorilor, se vorbește de "însemnul" parlamentarilor.

Dacă am accepta ca un termen mai adecvat pe acela de "însemn", atunci, evident, ar trece în locul celui de "emblemă", dar cred că și fraza aceasta "folosește pentru individualizare", lasă loc unor nedumeriri. Individualizarea în raport cu cine?... folosește pentru individualizare.

Poate că o altă formulare, care ne-ar scuti de asemenea ambiguități, ar fi pur și simplu "Insemnul Serviciului de Telecomunicații Speciale este cel prevăzut în Anexa nr. 3" și ar fi mai puțin ambiguă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt observații?

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Rămân totuși la conceptul de "emblemă", întrucât se folosește "însemn" pentru "însemne de armă". Deci, în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale pot să fie specialiști în radioelectronică, pot să fie chimiști, pot să fie... deci, oameni care au absolvit o armă. "Însemnele" sunt pentru armă. În cadrul Ministerului Apărării Naționale găsim "însemnele de armă". Să nu existe această confuzie. Întrucât noi facem referire la o instituție, atunci conceptul de "emblemă" mi s-ar părea acoperitor, că în cadrul instituției s-ar putea să aibă ca "însemne de armă", ca specialitate, să zic așa, însemne diferite.

Reformularea, ca și topica frazei o agreez: "emblema" este conform legii și o agreez.

Vă rog să rămânem la conceptul de "emblemă", care este acoperitor, pentru că este vorba de o instituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci, domnul Tobă, bănuiesc că exprimă un punct de vedere al inițiatorului, să accepte formularea, redactarea propusă acestui alineat de către domnul Stefan Cazimir, cu înlocuirea cuvântului "însemn" cu "emblema" și "Emblema Serviciului de Telecomunicații Speciale este cea prevăzută în Anexa nr. 3", astfel se spune.

Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Petre Naidin:

Suntem de acord și noi cu această idee și credem că acest "conform" ar trebui înlocuit cu "prevăzut în Anexa nr. 3". "Conform" nu este un termen uzitat în legislație. Ni s-a atras atenția de către compartimentul de specialitate.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ce anume?

 
   

Domnul Petre Naidin:

Deci, "conform" să-l înlocuim cu "prevăzut".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu. Este clar. Textul este cel propus de domnul Ștefan Cazimir și el sună astfel: "Emblema Serviciului de Telecomunicații Speciale este cea prevăzută în Anexa nr. 3".

Supun votului dumneavoastră această redactare a alineatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

În legătură cu alin. 2, se propune eliminarea lui. Sunt observații? Nu. Supun votului dumneavoastră eliminarea alin. 2 din propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere.

Am epuizat în acest fel problemele art. 21.

Examinăm art. 22, care are două alineate.

Comisia are o intervenție în ceea ce privește redactarea alin. 2.

Dacă sunt alte observații decât cele pe care le conține raportul comisiei? Nu sunt. Deci, alin. 1: "Anexele 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta lege". Supun votului dumneavoastră această redactare a alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul alin. 1.

Textul alin. 2 este reformulat de către comisie și sună: "Hotărârea Guvernului României nr. 229 din 27 mai 1993, precum și orice altă dispoziție contrară se abrogă". Dacă sunt observații? Nu sunt...

 
   

Domnul Nestor Călin:

"Contrar prezentei legi..." că ar rezulta că...

 
   

Domnul Marțian Dan:

"Contrar prevederilor prezentei legi..."

 
   

Domnul Nestor Călin:

...ar fi contrară dispozițiilor Guvernului, ceea ce nu ne-ar interesa.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnule Naidin,

Dacă doriți, vă rog... Poftiți la tribună.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Este nefirească utilizarea singularului și atunci propunem "... alte dispoziții contrare".

 
   

Domnul Nestor Călin (din loja comisiei):

"Prezentei legi" - se folosește singularul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Rog și inițiatorul.

"Hotărârea Guvernului României nr. 229 din 27 mai 1993, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi se abrogă". Astfel se propune să sune. Deci: "...dispozițiile contrare prevederilor prezentei legi..." Bun. Supun votului dumneavoastră această redactare, luând în considerare intervenția domnului deputat Petre Naidin și textul pe care l-am citit puțin mai înainte.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 22, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul art. 22.

Trecem la discutarea Anexei nr.1. În legătură cu titlul ei sunt unele propuneri, pe care le-a formulat comisia.

Sunt observații în legătură cu titlul Anexei nr.1? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest titlu propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat titlul.

Punctul 74 din raport. Vă rog să vă uitați. Avem titlul acolo, la lit. a) - "Rețele speciale" - și, vă consult daca sunt observații în legătură cu această poziție? Nu sunt? Supun votului dumneavoastră acest titlu de la lit. a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt .

A fost aprobată și această propunere.

Punctul 75. Sunt observații? Ea este nemodificată, la pct. 75.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul.

În legătură cu pct. 76, de asemenea, avem un text nemodificat. Sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și pct. 76 din raportul comisiei.

Punctul 77, de asemenea, nemodificat, identic cu cel din propunerea legislativă. Dacă sunt observații? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și pct. 77.

Punctul 78, este o modificare redacțională; aveți acest material, această propunere în raportul comisiei. Dacă sunt observații în legătură cu ea? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul de la pct. 78, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și pct. 78.

Punctul 79; de asemenea, este modificat redacțional acest text, față de propunerea legislativă. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum ni l-a redactat comisia și ni l-a înaintat spre examinare.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

La punctul 80, de asemenea, comisia a propus un text care diferă de cel al propunerii legislative. Dacă sunt observații în legătură cu acest pct. 80 din raport? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul elaborat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul de la poz. 80.

La punctul 81, de asemenea, avem modificare de text, propusă de către comisie. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum l-a redactat comisia.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

La pct. 82, de asemenea, avem modificare de text. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră textul de la pct. 82, din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest text.

Sigur că eu continui, rog însă liderii grupurilor parlamentare să ia în considerare faptul că la ora 11,00, poate chiar mai devreme, dacă terminăm, când terminăm examinarea acestui proiect de lege, să invite pe toți colegii pentru a ne putea pronunța asupra Legii privind telecomunicațiile, și dacă îl finalizăm, și asupra acestui text de lege, așa cum am stabilit când am prezentat și a fost aprobat joia trecută programul Camerei Deputaților pentru săptămâna în curs... Așa că rog pe domnii chestori să invite în sală pe toți colegii. În momentul în care noi finalizăm acest text, va trebui să procedăm la respectivele operațiuni de vot.

Trecem mai departe, la pct. 83, și în acest caz avem un text diferit, al comisiei, față de propunerea legislativă. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul redactat de comisie.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

La pct. 84 este un text puțin simplificat de către comisie, în raport cu textul din propunerea legislativă. Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul de la pct. 84, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitate de voturi și a fost aprobat.

Am terminat, odată cu aceasta, toată problematica aferentă lit. a).

Trecem la lit. b). Titlul textului de la lit. b) - "Rețele de cooperare" - este propunerea comisiei, figurează la pct. 85 din raport. Dacă sunt observații în legătură cu acest titlu propus de comisie pentru toată materia aferentă lit. b)? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată și această propunere.

Punctul 86 se referă la pct. 1. Sigur că avem o modificare în ceea ce privește textul, în raport cu cel din propunerea legislativă. Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. O supun atunci votului, în redactarea înaintată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri , dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Punctul 2. De asemena, avem deosebiri în ceea ce privește textul. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul redactat de comisie, pentru pct. 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest text.

La punctul 3, respectiv pct. 88 din raportul comisiei, de asemenea, avem un text care diferă de cel pe care-l conține propunerea legislativă. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul de la pct. 88.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest text.

Punctul 89 din raport se referă la un text care se regăsește în prevederile de la lit. a), pct. 9. În consecință, comisia propune ca acest text să fie eliminat, da? Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de eliminare a acestui text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

În acest fel, am parcurs diferitele segmente ale Anexei nr.1. Ne putem pronunța asupra ei în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptată Anexa nr. 1.

Trecem acum la discutarea Anexei nr. 2. În primul rând, deci, titlul ei, este identic, nu? Bun. Sunt observații în legătură cu pct. 90 din raportul comisiei? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul propus pentru Anexa nr. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Punctul următor, 91. Dacă sunt observații în legătură cu el? Comisia nu a avut sugestii. Nu sunt? Supun votului dumneavoastră acest text, așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat pct. 91 din raportul comisiei.

Punctul 92. Nici în privința lui comisia nu a avut nici un fel de sugestii. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori? Supun votului dumneavoastră textul de la poz. 92 din raportul inițial al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și pct. 92.

Punctul 93, de asemenea, text nemodificat, comisia aderând la formula din propunerea legislativă. Dacă sunt observații? Nu sunt. Doriți? Bun, la 94. Vă rog să luăm atunci o decizie în legătură cu pct. 93 din raportul comisiei.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem acum la pct. 94. Aici si-a anunțat intenția de a interveni domnul deputat Nestor Călin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Exprimarea din textul propus nu este nici juridică și nici prea clară. Este bine să ne inspirăm întotdeauna în terminologia pe care-o folosim, din Constituție. S-a spus așa: "Instituțiile din domeniul apărării..." Nu. Constituția spune clar, în art. 118: "...activități care priesc apărarea țării și siguranța națională". De ce să folosim termeni din aceștia laici, din afara științei juridice?

Deci, propun ca textul să fie următorul: "instituțiile cu activitate care privește apărarea țării, siguranța națională și ordinea publică". Fără "domeniul", "domeniul" acesta este ceva nedefinit, ceva cam vast.

Constituția ne va ajuta întotdeauna să interpretăm foarte exact textele pe care le votăm. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Dați-mi textul dumneavoastră scris. Ați ascultat sensul intervenției domnului deputat Nestor Călin. Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu pct. 94 din raportul inițial? Nu sunt.

Am să rog, atunci, să ne spună opinia lor, grupul de inițiatori și comisia.

Deci, "instituțiile cu activitate care privesc domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice".Nu! "Instituțiile cu activitate care privește..." Nu este prea grozavă formularea... Stați să ne gândim. Da, poate că este mai bine așa cum spune domnul Bot.

 
   

Domnul Nestor Călin:

"... cu activitate care privește..."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, dar putem să spunem așa: "Instituțiile care desfășoară activități..." și putem merge: "... în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice". Poate să fie domeniul. Bun.

Atunci, domnule Nestor Călin, să spunem așa: "Instituțiile care desfășoară activități privind apărarea, siguranța națională și ordinea publică", da?

Inițiatorii, dacă sunt de acord? Da.

Comisia? De acord.

Deci, textul de la pct. 94 din raport: "Instituțiile care desfășoară activități privind apărarea, siguranța națională și ordinea publică". Supun votului dumneavoastră, în această redactare, textul de la pct. 94 din raport.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

Punctul 95. Aici avem, de asemenea, o modificare pe care o conține raportul. Dacă dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori. Vi-l supun votului, în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest punct.

Punctul 96. Da, vă rog.

Domnul Nestor Călin intervine.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Din formularea aceasta care s-a făcut, nu s-a detaliat, de fapt nimic, s-a restrâns sfera beneficiarilor, pentru că sunt trecuți în mod distinct - Curtea Supremă de Justiție. Atât. Ministerul Public - se înțelege Ministerul Public de aici, din București. Consiliul Superior al Magistraturii - iarăși, o singură instituție. Or, dacă am dat acest drept de a utiliza rețelele de telecomunicații speciale administrației publice locale, de ce nu am da și Parchetului de pe lângă Tribunalul Județean, Parchetului de pe lângă Judecătorie și altor instituții care au cea mai mare nevoie de aceste rețele speciale, ca să nu intru în detalii privind activitatea acestor organe.

Eu aș avea două propuneri: prima - să se renunțe la detaliere și să spunem - "... autoritatea judecătorească", că din Constituție se va ști cine sunt beneficiarii, și să nu mai facem detalierea aceasta care nu ne folosește, sau, dacă sunteți de acord, atât, mă opresc, atunci. Deci, să rămână numai "...autoritatea judecătorească".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să corelați însă pct. 96, și cu 97, și cu 98 și alte chestiuni care trebuie examinate. Dacă mai dorește cineva să intervină?

Rog punctul de vedere al inițiatorilor și al comisiei.

De fapt, aici ar trebui mai întâi comisia, dar nu-i nimic.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Agreăm acest punct de vedere și vreau să informez că, într-adevăr, la ora actuală, beneficiază și autoritatea la nivelul județului de telefoanele guvernamentale. Primul procuror și președintele tribunalului beneficiază la ora actuală de telefonul guvernamental, deci, din rețeaua telecomunicațiilor speciale. Agreăm să rămână doar "autoritatea judecătorească".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei? "Autoritatea judecătorească" este și judecătoria... Stiți?

Aveți cuvântul, domnule deputat Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi suntem de acord să se mențină detalierile acestea și să vedem ce termen, ce soluție găsim pentru judecătoriile locale, din teritoriu... Că, dacă domnul Tobă spune că au deja, nu se pune nici o problemă, numai să găsim un cuvânt, ca să le menționăm.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Lopatiță,

Dacă vreți să ne aduceți câteva lămuriri cu caracter informativ în legătură cu problema aceasta, și anume, ce avem în prezent și să vedem care ar fi textul potrivit și acoperitor pentru...

 
   

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Personal, cred că oricare din formulări merge, totul este să nu se nască confuzii. Acea prevedere generală - "fără detaliere" ar putea să fie mai cuprinzătoare și să răspundă cererii. Tot la fel de bună, după mine, este și adăugarea propusă, care nu modifică nimic. Deci, ori facem o formulare și detaliem, ori este prevăzută așa cum figurează, cu adăugarea părții: "...autorități judecătorești județene" - pentru noi este același lucru.

De altfel, vă informez că în funcționarea fiecărei rețele sunt prevăzute liste cu principiile de acordare și cu abonații rețelelor respective, așa că ele oricum devin lămuritoare, legea oferind însă cadrul general de abordare a prevederilor respective.

Deci, eu aș fi de acord cu propunerea formulată...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Care este situația în prezent? Aceasta ar fi o întrebare. Deci, care este situația în prezent și să vedem dacă textul este acoperitor sau trebuie să-l întregim?

A doua: uitați-vă la următorul punct: "Curtea de Conturi". Aici, de exemplu, sunt prevăzute și Curțile județene de conturi?

 
   

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Nu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Stiți? Asta este. De aceea v-am spus să examinăm lucrurile în corelațiile lor. Poftiți.

 
   

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Deci, formulările care vin la punctele următoare sunt corespunzătoare intereselor.

Vă supun atenției faptul că extinderea actualei configurații a rețelelor respective este limitată de două elemente, dar în primul rând de limitările rețelei, limitările tehnice, care nu permit extinderea numărului de abonați în centralele respective.

În al doilea rând, ar fi și cheltuielile mari legate de realizarea de noi abonați, în afara configurației existente, pentru că, vă reamintesc că în măsurile de protecție care se iau la aceste rețele, pentru înființarea unui nou abonat trebuie făcut racord în rețeaua specială, deci în cabluri separate de rețelele publice de telecomunicații, care, evident, înseamnă cheltuieli destul de mari.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog, domnule Nestor Călin.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Față de lămuririle care ni le-a dat domnul Lopatiță, cred că se impun, într-adevăr, precizări. Să lăsăm, atunci: "Ministerul Public la unitățile speciale desemnate de acesta..." Ministerul Public știe să aprecieze și știe unde are nevoie de rețea specială.

După aceea, "... Consiliul Superior al Magistraturii: la instanțele special desemnate de acesta", pentru că Consiliul Superior al Magistraturii, cu siguranță că nu va da acces la acest serviciu judecătoriilor care probabil că nu au nevoie de un asemenea serviciu, nici Parchetului de pe lângă judecătoriile locale.

Și atunci, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, care cunosc cel mai bine situația din rețeaua respectivă, cred că vor proceda corect, dacă le vom da dreptul prin lege și facem aceste precizări. De fapt, nu facem altceva decât să confirmăm ceea ce a fost și în trecut.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dați-mi în scris, vă rog!

Dacă mai dorește cineva să intervină? Rog inițiatorii și comisia să ne prezinte punctul de vedere, pentru că domnul Nestor Călin propune o anumită completare la Ministerul Public, la Consiliul Superior al Magistraturii, la fel, numai că în aceste împrejurări Consiliul Superior al Magistraturii primește niște atribuții care nu țin de rațiunea lor de a fi.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Nu cred că este cazul să lăsăm la latitudinea Ministerului Public să aprecieze ei cui dau un TO, spre exemplu, această apreciere o face Consiliul Superior de Apărare a Țării, pentru că este o rețea specială.

Și lista acestor utilizatori, noi am făcut-o aici generic. De exemplu, la Curtea de Conturi, cel de la județ nu are TO, au doar președintele Curții și, eventual, cei doi vicepreședinți, care, datorită funcției pe care o exercită la ora actuală în statul român beneficiază de această rețea specială. Deci, când am zis "Curtea de Conturi", nu am detaliat, să spunem "președintele și doi vicepreședinți", pentru că, la un moment dat, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate să hotărască că numai președintele are TO și "scurt", spre exemplu, sau și că vicepreședinții au.

Pentru că este o rețea de interes în telecomunicațiile de stat și pentru că se află în subordinea CSAT, acesta hotărăște lista, în detaliu, a acestor utilizatori. Noi am dat aici "Curtea Constituțională, Curtea de Conturi", generic, ca instituții care pot beneficia, o asemenea detaliere: "Ministerul Public hotărăște" este contrară spiritului în care am conceput legea.

Rămânem, așadar, la formularea inițială, concepută împreună cu comisia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aceasta: "Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii"?

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Exact.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Și noi considerăm textul acoperitor, dacă ne scapă tribunalele județene, am putea introduce un punct: "Conducerile tribunalelor județene"...

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Nu trebuie!

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Înțeleg că nu mai e cazul. Suntem de acord cu inițiatorul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Conform regulamentului, prima dată vă rog să vă pronunțați asupra propunerii pe care o conține raportul la pct. 96, formulată de comisie.

Cine este pentru adoptare?

Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. 2 abțineri.

Pct. 96 a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Pct. 97, dacă sunt observații? Vi-l supun votului în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nici o abținere.

Pct. 98. De asemenea, comisia a reformulat: "Curtea Constituțională" sună textul propus de ea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului pct. 98, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și pct. 98 din raportul inițial al comisiei.

Pct. 99 se referă la pct. 9, aveți textul în raportul comisiei. Dacă sunt observații în legătură cu el? Domnul deputat Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Există o inconsecvență de formulare, care poate să aibă vreo rațiune de conținut, eu nu o percep. În orice caz, în prima parte a enunțului se vorbește de "organele de conducere din cadrul organismelor guvernamentale" și, în continuare, "și ale unor organisme neguvernamentale", deci "ale". Dacă, repet, nu există motive de conținut, cred că s-ar putea unifica: "Organele de conducere ale organismelor guvernamentale și ale unor organisme neguvernamentale."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Știți ce se întâmplă? Aici este o anumită chestiune care nu se ridică la nivel de generalitate: "organ de conducere din cadrul organismelor..."și dumneavoastră propuneți "ale".

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Același lucru și la a doua!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul și comisia?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi considerăm că cuvântul "cadru" trebuie să rămână aici, pentru că sunt organele de conducere "din cadrul", din interior. Iar la organismele neguvernamentale, acolo numai conducerea... eu vă dau un exemplu: Camera de Comerț, trebuie să aibă președintele un "interguvernamental", dar nu mai mult.

De aceea, nu cred că trebuie puse pe același plan organele de conducere din organismele guvernamentale cu organele de conducere din organismele neguvernamentale, eu zic că textul este mai bun în forma actuală.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia își menține opțiunea. Inițiatorii?

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Agreăm punctul de vedere exprimat de comisie și vreau să vă fac o precizare: spre exemplu, există foarte multe telefoane din acestea la întreprinderile care aparțin industriei de apărare, de asemenea, există asemenea telefonane guvernamentale la marile hidrocentrale sau termocentrale, la regii autonome, care sunt de interes național. De aceea am spus "ale unor", restrictiv, pentru că nu au toate cele care sunt de interes național.

Cu permisiunea dumneavoastră, v-aș ruga să rămânem la textul inițial.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ștefan Cazimir, vă mai mențineți propunerea în urma acestor explicații?

 
   

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

Nu, o retrag.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă supun votului, atunci, textul de la pct. 99, așa cum figurează el în propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

Pct. 100, e un text care figurează în propunerea legislativă, iar comisia propune să fie suprimat.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului propunerea de eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată propunerea comisiei.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2, așa cum rezultă ea în urma discutării și însușirii de către noi a diferitelor puncte pe care le conține.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 1 abținere.

Anexa nr. 2 a fost aprobatăcu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3 se referă la siglă, înțeleg că se modifică? Vă rog să interveniți, domnule Tobă, probabil că aveți și alte lucruri de prezentat, vă rog să o faceți.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Pe lângă modificarea aceasta, vă rog să-mi permiteți să propun, față de Anexa nr. 3 inițială, o variantă îmbunătățită. Inițial, în proiect, ați găsit această siglă, pe care împreună cu comisia și cei care vor beneficia de ea am considerat-o în această manieră mult mai reprezentativă și care folosește o formă apropiată de ceea ce au și alte instituții. Vă rog să o supunem aprobării. (Domnul deputat arată noua siglă.)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt observații? Nu sunt.

"Emblema" va fi titlul la anexa aceasta, iar configurarea ei grafică și celelalte elemente sunt cele pe care vi le-a prezentat domnul Francisc Tobă în numele inițiatorului. Comisia, dacă dorește să intervină?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă aveți dumneavoastră observații sau comentarii? Nu sunt, vă supun votului pct. 101 din raport, cu titlul modificat: "Anexa nr. 3 - Emblema", iar configurarea ei concretă ați văzut-o, cea care a fost prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Anexa nr. 3 a fost aprobată.

În acest fel, am epuizat problemele legate de acest proiect de lege, îl putem supune aprobării. Rog grupurile parlamentare să-și invite colegii, pentru că poate reușim să ne pronunțăm asupra legii privind telecomicațiile și asupra legii acesteia, pe care am discutat-o, privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, după care vom face o pauză, iar după pauză, conform ordinii de zi, ar urma să luăm în examinare proiectul de Lege privind serviciile poștale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează să ne pronunțăm asupra celor două proiecte de legi pe care le-am examinat, și anume: proiectul de Lege privind telecomunicațiile și proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale. Vă propun formula votului nominal, la aceste două proiecte de legi.

Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 29 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat formula votului nominal.

Vă propun să avem o singură strigare, fiecare parlamentar, când va fi strigat, se va pronunța în funcție de opțiunea pe care o are.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul deputat Vida Iuliu cere o pauză de 10 minute, pentru consultări în grupul parlamentar din care face parte. De obicei, când au fost astfel de solicitări, întotdeauna am consimțit să acordăm acel timp necesar consultărilor. Vă rog, și de data aceasta, să ne menținem în cadrul practicilor pe care le-am în astfel de situații.

 
   

(Pauză)

 
   

DUPĂ PAUZĂ

 
   

Domnul Marțian Dan:

Îl consult pe domnul deputat Hortopan dacă mai dorește să ia cuvântul. Dânsul, înainte de a da acel timp pentru consultări în grupurile parlamentare, avea o atare intenție, nu știu dacă și-o mai menține?

 
   

Domnul Ion Hortopan:

Da!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Hortopan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prevederile art. 26 și 27 alin. 1 și ale art. 28 ale Constituției stipulează foarte clar. "Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată".

"Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane, fără învoirea acesteia".

"Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil."

Astfel, prevederile art. 4 alin. 1 și 2 din Legea telecomunicațiilor, privind interceptarea convorbirilor sau comunicațiilor efectuate prin telefon, telegraf sau prin orice alte mijloace de telecomunicații, sunt foarte ambigui, lipsite de concretețea necesară unei legi de o asemenea importanță, excluzând bineînțeles faptul când intervine în discuție apărarea siguranței naționale sau când e vorba de siguranța națională a statului. Ca exemplu de ambiguitate, de generalitate nedefinită clar, citez în acest scop sfârșitul alin. 2 al art. 4 din prezenta lege: "Comunicațiile pot fi interceptate de organe autorizate de lege, pe baza mandatului emis de un magistrat, în condițiile legii."

Întreb care sunt în mod concret acele organe autorizate de lege și care sunt drepturile, obligațiile și sancțiunile legale atribuite în caz de abuzuri nejustificate, exemplificând în acest sens cu interceptările ilegale realizate de SRI și făcute publice de căpitanul Bucur din cadrul instituției respective? În anul 1995, în România, la o populație de 23 milioane, au fost aprobate 830 de ascultări, iar în Statele Unite, la o populație de 250 de milioane de locuitori, au fost aprobate 1.229 de ascultări.

În consecință, domnule președinte, Grupul parlamentar al PRM nu va vota această lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Am ascultat această declarație, dacă mai sunt alte probleme? Domnul deputat Ilie Nică vrea să ia cuvântul.

 
   

Domnul Ilie Nică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că există o încărcătură emoțională nefirească în jurul acestor două proiecte de legi. Această încărcătură emoțională este alimentată și de presupuse fapte pe care le-a invocat aici domnul deputat Hortopan.

Propunerea mea ar fi ca, cel puțin până când se elucidează aceste "senzaționale" dezvăluiri ale căpitanului Bucur, în jurul posibilității interceptării convorbirilor telefonice, să amânăm votul la aceste două proiecte de lege.

Aș vrea, totuși, să-l asigur pe domnul deputat Hortopan că legile pe care le avem până acum sunt suficient de clare, în ce privește reglementarea acestor interceptări. De asemenea, și activitatea de interceptare este corespunzător, în acest moment, organizată în instituțiile abilitate în acest scop. (Rumoare.)

Pentru a stinge zâmbetul domnului deputat, vreau să vă spun că în România în acest moment există o singură instituție abilitată să execute interceptări telefonice cu mandat - deci, legale (rumoare) -, există însă mai mulți beneficiari, mai multe instituții: două-trei, care se adresează către această instituție, cu mandat de la Procuratură, pentru executarea interceptării respective.

Există, însă, posibilități tehnice suficiente de a se realiza interceptări în afara acestei instituții. Toate aceste interceptări cad în afara legii și constituie infracțiuni grave, sancționate ca atare de Codul Penal.

Am spus aceste lucruri cu scopul vădit de a reduce pe cât posibil din încărcătura emoțională pe care am amintit-o la începutul discursului meu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte solicitări? Domnul deputat George Stancov.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Eu v-aș ruga să nu ne lăsăm copleșiți de întâmplări mai mult sau mai puțin "interesante", să ne lămurim că suntem corpul legiuitor, că nu putem depinde de o soluție aflată în curs de cercetare la justiție - fie ea și militară - și că trecând peste emoționantul moment Bucur (sau "Tristețe", cum se va numi nu știu) să înțelegem că nu putem amâna votul, pentru că amânarea în sine dă dovada că nu avem tăria opiniunilor noastre pe momentul adoptării acestei legi.

Nu înțeleg de ce trebuie să amânăm și nu înțeleg de ce nu putem vota,inclusiv prin vot deschis,aceste legi astăzi, după libera noastră conștiință. Aceste două legi sunt necesare. Noi facem, astăzi, politica drobului de sare. Dacă cumva, cineva, vreodată, cândva.... Mie mi se pare că oricum ar fi discuția, defecte din acestea se întâmplă și în vest și s-au mai întâmplat și în alte părți ale lumii. De teama unor întâmplări, de fapt, noi ne demascăm, dorim controlul absolut, vrem perfecțiunea. Nu o vom realiza! Legea este discutabilă, ca orice este omenesc. Dar a amâna este un prost semnal politic. Inseamnă că noi depindem de un minim scandal, pe care nu vreau să îl definesc, nu e de competența mea.

Eu cred că avem puterea și luciditatea de a nu ne lăsa copleșiți și agățați de tot felul de scandaluri. Să votăm astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte opinii ? Nu mai sunt. Nu mai dorește nimeni, da ? Deci, lucrurile au fost prezentate din partea grupurilor parlamentare care au avut de spus ceva. Se face propunere de către domnul deputat Ilie Nica să amânăm, totuși, votul. Dacă vom accepta cumva această chestiune, părerea mea este să ......

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă) :

S-a votat ! S-a hotărât și forma de vot !

(comentarii în continuare și în restul sălii de ședință)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Puteți să stați liniștit, că nu am să violentez voința nimănui.

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă) :

Nu trebuie să vă enervați, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu voi violenta voința nimănui. Dacă vom merge pe această formulă, cred că nu ar trebui să condiționăm această chestiune în funcție de rezultatul unor cercetări care sunt în curs, care, așa cum ne arată experiența, din păcate, durează foarte mult. Cel mult, am putea să cădem de acord asupra unei amânări, astfel încât cele două proiecte de lege să fie supuse votului nostru în săptămâna care începe cu 3 iunie, în ideea că săptămâna viitoare vom desfășura activități în circumscripțiile electorale.

Deci, din acest punct de vedere....

(Comentariu inintiligibil al domnului deputat Ruse din bancă)

Domnule Ruse, eu vă rog pe dumneavoastră foarte mult să vă respectați pe dumneavoastră, în al doilea rând, să respectați această aulă, în al treilea rând, să respectați un minim de reguli pe care le-am codificat împreună, privind comportarea. Eu am întrebat dacă mai are cineva de spus ceva. Dumneavoastră nu ați solicitat, nu ați intervenit. Acolo, sunteți, însă, foarte turbulent. Cred că prin aceasta nu aduceți un serviciu nici propriei dumneavoastră persoane, nici grupului parlamentar din care faceți parte. Eu nu am împiedicat pe nimeni și nu voi împiedica, atâta timp cât conduc lucrările, să ia cuvântul de la tribună, dar, în limitele normelor pe care le practicăm cu toții. Vă rog foarte mult !

Deci, acestea au fost lucrurile. Eu, totuși, trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea domnului Nica cu această reflecție, cu această recomandare. Deci, dacă vom cădea de acord asupra amânării, să amânăm pentru săptămâna care începe cu 3 iunie, imediat după alegeri. Nu știu dacă domnul deputat este de acord.

 
   

Domnul Ilie Nica (din bancă) :

De acord.

 
   

Domnul Zsigmond László:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noi am aprobat ordinea de zi și, conform regulamentului, ordinea de zi poate fi modificată o singură dată, în ziua de luni. Acest vot a fost inclus în ordinea de zi. Când dorim să schimbăm, să avem în vedere și această prevedere a regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Noi am dezbătut aceste legi, am continuat astăzi, am fost în ordinea de zi. Problema este dacă votul îl exprimăm astăzi sau peste două săptămâni. Asta este.

Eu supun votului propunerea domnului Nica, de amânare.

Cine este pentru ? Numărați, vă rog. 100 de voturi pentru amânare.

Cine este,vă rog, contra ? 99 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog ? 5 abțineri.

Deci, stimați colegi, dacă adunăm voturile contra și abținerile sunt mai multe, sunt 104. Au fost 100 pentru amânare, 99 contra și 5 abțineri. Deci, este clar că votul va avea loc astăzi. În aceste împrejurări, vă rog să pregătiți listele.

 
   

Domnul Vasile Lupu (din bancă) :

Insist pentru propunerea de vot deschis.

 
Supunere la votul final:  

Domnul Marțian Dan:

Am luat o decizie.

Stimați colegi, vă rog puțină liniște. Primul proiect de lege în privința căruia va trebui să vă pronunțați, în funcție de opțiunile pe care le aveți, este Legea privind telecomunicațiile. Al doilea, este proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului Special de Telecomunicații. Este o primă remarcă. A doua remarcă, sensul votului fiind vot nominal, cei care sunt de acord cu proiectul de lege vor spune "Da", cei care sunt contra vor rosti acest cuvânt și se va consemna în evidența pe care o face domnul deputat Putin, pe măsură ce strigă parlamentarii pe circumscripțiile electorale în care au fost aleși. A treia remarcă, la sfârșit, vom striga pe toți parlamentarii care sunt absenți. Rog, deci, și pe domnul Putin și pe eventualii colegi care nu sunt aici dar ne pot asculta, pentru că sunt în alte incinte, să lase să curgă procesul de vot și la a doua strigare pe care o va face domnul secretar Emil Putin atunci să fie consemnată prezența dânșilor dacă între timp vor fi sosit în aulă pentru a-și exprima opinia.

Vă rog, să procedăm la vot.

   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Județul ALBA

Berciu Ion

pentru; pentru

Crișan Eugen

pentru; pentru

Dărămuș Nicolae Octavian

Gavaliugov Corneliu Dorin

Maier Ioan

Popa Mircea-Ioan

pentru; pentru

Județul ARAD

Bold Ion

pentru; pentru

Hui Ion

pentru; pentru

Jurca Teodor

pentru; pentru

Putin Emil-Livius-Nicolae

contra; pentru

Roman Emil

pentru; pentru

Tokay Gheorghe

pentru; contra

Țărnea Marta Nora

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Putin, vă rog eu dați posibilitatea să se exprime domnul Vasile Lupu, care are o acțiune convenită de mai mult timp.

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

La județul Iași: Vasile Lupu pentru; pentru

(aplauze din partea dreaptă a sălii )

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnilor....

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

pentru; pentru

Duță Adrian

pentru; pentru

Jugravu Marin

pentru; pentru

Leonăchescu Nicolae

pentru; contra

Nistor Iulian

pentru; pentru

Pițigoi Barbu

Rizescu Sergiu-George

pentru; pentru

Stan Vasile

Ursu Doru-Viorel

Zgondea Gheorghe

pentru; pentru

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

Bibire Ovidiu Genaru

Brăneanu Dumitru

Corniță Ion

pentru; pentru

Dan Matei-Agathon

Moldoveanu Marcel

Nistor Vasile

Popa Aron Ioan

Postolache Mihăiță

pentru; pentru

Protopopescu Cornel

pentru; pentru

Roșca Nicolae

Județul BIHOR

Bot Octavian

contra; contra

Feric Emeric

pentru; pentru

Floruța Crăciun

pentru; pentru

Moldovan Teodor

pentru; pentru

Rákóczi Ludovic

pentru; contra

Serac Florian

Székely Ervin Zoltán

pentru; contra

Szilágyi Zsolt

pentru; contra

Șuta Vasile

pentru; pentru

Țepelea Gabriel

pentru; contra

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

pentru; pentru

Coc Dorel Alexandru

Sîntu Ioan Teodor

Sonea Ioan

Szilágyi Zoltan

pentru; contra

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

pentru; pentru

Clocotici Toader

pentru; pentru

Manolescu Tudor

pentru; pentru

Ota Alexandru

pentru; pentru

Pintilie Octav

pentru; pentru

Simionovici Alexandru

pentru; pentru

Teodorescu Mihai

pentru; pentru

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

Danciu Florea

contra; contra

Ghișe Ioan

Iuliano Valentin

pentru; pentru

Lepșa Sorin Victor

Madaras Lázár

pentru; contra

Pica Ioan Victor

pentru; pentru

Pop Horia

pentru; pentru

Stoica Emil

pentru; pentru

Tănasie Petru

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

pentru; pentru

Ionescu Smaranda

contra; contra

Marcu Neculai Liviu

contra; contra

Negoiță Florin

pentru; pentru

Petre Petrică

pentru; pentru

Sassu Alexandru

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

Angelo Ion-Florian

Mladin Liviu

pentru; pentru

Mohora Tudor

Partal Petre

Petrescu Ovidiu Cameliu

Pîslaru Dumitru

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

pentru; pentru

Mănescu Miron

Popescu Mircea

pentru; pentru

Sturza Popovici Cornel

pentru; contra

Vilău Ioan Adrian

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

pentru; contra

Gurău Ion

Naidin Petre

pentru; pentru

Nicolae-Văleanu Ivanciu

Voicu Vasile

pentru; pentru

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

pentru; pentru

Crețu Mircea

Gavra Ioan

Kónya-Hamar Alexandru

pentru; contra

Lițiu Petru

Matei Vasile

pentru; pentru

Mátis Eugen

Neményi József Nándor

pentru; contra

Rațiu Ion

Roman Ionel

pentru; pentru

Tănasă Ioan

contra; contra

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

Dumitrescu Ioan

pentru; pentru

Gemil Tasin

Hristu Ion

Ionescu Vasile

pentru; pentru

Joca Romulus Ioan

contra; contra

Liță Mihai

pentru; pentru

Mangiurea Anton-Marin

pentru; pentru

Marinescu Ioan-Sorin

pentru; pentru

Moinescu Dumitru

pentru; pentru

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

Radu Alexandru Dumitru

pentru; pentru

Rușid Feuzia

pentru; pentru

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

contra; contra

Dragomir Aurel

pentru; pentru

Márton Árpád-Francisc

pentru; contra

Zsigmond László

pentru; contra

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

Constantin Constantin

pentru; pentru

Diaconescu Sorin-Constantin

pentru; pentru

Ghiță Constantin

Patriciu Dan Costache

Popa Daniela

pentru; pentru

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

contra; contra

Vrabie Corneliu-Dan

Județul DOLJ

Baniță Petre

pentru; pentru

Berceanu Radu Mircea

Brezniceanu Alexandru

Dobrescu Doru Mihai

Dragomir Constantin-Romeo

contra; contra

Grigoraș Neculai

pentru; pentru

Lungu Marin

pentru; pentru

Nicu Vintilă

pentru; pentru

Panait Mihail

Popescu Emil-Teodor

Șomîcu Simion Silviu

pentru; pentru

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

Călin Nestor

pentru; pentru

Chirilă Trifu

pentru; pentru

Chivu Neculai

pentru; pentru

Danilescu Ion

Iamandi Ioan-Cătălin

pentru; pentru

Iorga Leonida Lari

Leonte Mircea

pentru; pentru

Lixăndroiu Viorel

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

pentru; pentru

Pavel Viorel

pentru; pentru

Priceputu Laurențiu

pentru; contra

Sârbu Chiriaca

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

pentru; pentru

Gheorghe Constantin

contra; contra

Golu Mihail

pentru; pentru

Gorun Gheorghe

contra; contra

Hoară Constantin Emil

pentru; pentru

Mischie Alexandru Nicolae

pentru; pentru

Județul HARGHITA

András Imre

contra; contra

Antal István

pentru; contra

Asztalos Ferenc

pentru; contra

Borbély Emeric Dumitru

contra; contra

Nagy Benedek

pentru; contra

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

Bucur Mihail

pentru; pentru

Fekete Jolt Zoltan

pentru; contra

Hortopan Ion

contra; contra

Ifrim Dumitru

Șteolea Petru

pentru; pentru

Știrbu Aurel

pentru; pentru

Timiș Ioan

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

pentru; contra

Dumitrescu Ion

pentru; pentru

Galin-Corini Vlad-Vladimir

Tarna Gheorghe

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

contra; contra

Calance Dumitru

pentru; pentru

Dănilă Fănică

pentru; pentru

Ioan Petru

Ionescu Ion

pentru; pentru

Lupu Vasile

pentru; pentru

Roman Gheorghe

pentru; pentru

Soroceanu Valentin

pentru; pentru

Stanciu Anghel

contra; contra

Străchinaru Ioan

Trepcea Dan Florin

Vitcu Dionisie

pentru; pentru

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

Brânzei Gheorghe

Bud Nicolae

pentru; pentru

Dunca Tudor Gavril

Filip Niculae

pentru; pentru

Lupuțiu Teodor

pentru; pentru

Mazalik Iosif Alfréd

pentru; contra

Popa Gheorghe

contra; contra

Tcaciuc Ștefan

pentru; pentru

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

pentru; pentru

Nică Mihail

pentru; pentru

Nicolicea Eugen

pentru; pentru

Penescu Victor

pentru; pentru

Tânjală Mihai

pentru; pentru

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

Bucur Coriolan

pentru; pentru

Burcă Petru

Elek Barna

Iosif Ovidiu-Valeriu

pentru; pentru

Kerekes Károly

Lădariu Lazăr

pentru; pentru

Mureșan Ioan

pentru; contra

Németh Ioan

pentru; contra

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

Burlacu Viorel

contra; contra

Dobrescu Smaranda

Mardare Constantin

Rădulescu Cristian

Seniuc Corneliu

pentru; pentru

Stancov George-Iulian

pentru; pentru

Vasilescu Valentin

pentru; pentru

Județul OLT

Argeșanu Valentin

pentru; pentru

Bagdasar Simion

pentru; pentru

Chiostec Mircea

pentru; pentru

Cojocaru Anișoara

pentru; pentru

Gâtan Ilie

pentru; contra

Ilie Ștefan

Popescu Costel-Eugen

pentru; contra

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

pentru; pentru

Dobre Gheorghe

pentru; pentru

Dobrescu Ion

contra; contra

Ivănescu Paula Maria

Munteanu Mircea Mihai

pentru; pentru

Mureșan Ioan

contra; contra

Nica Ilie

pentru; pentru

Nicolau Anton

pentru; pentru

Opriș Constantin Remus

pentru; pentru

Pitca Adrian Constantin

pentru; pentru

Ruse Corneliu Constantin

pentru; pentru

Silvaș Mircea-Anton

Țurlea Petre

pentru; pentru

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

pentru; contra

Pop Ioan

pentru; pentru

Pop Viorel

Sălăjean Gheorghe

pentru; pentru

Toduț Gheorghe

Varga Attila

pentru; contra

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

Jecan Aurel

pentru; pentru

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

pentru; pentru

Vida Iuliu

pentru; contra

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

pentru; pentru

Frunzescu Daniel

Luca Raymond

contra; contra

Radu Tudor

Teodoriu Bujor-Bogdan

Tobă Francisc

pentru; pentru

Wittstock Eberhard-Wolfgang

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

pentru; pentru

Bratu Emilian

pentru; pentru

Chiriac Mihai

Constantinescu Toader

Costin Anatolie

pentru; pentru

Ghilea Sabin

pentru; pentru

Lazar Nicolai

pentru; pentru

Mândroviceanu Vasile

contra; contra

Monoranu Corneliu

pentru; pentru

Munteanu Viorel

pentru; pentru

Potolincă Vasile

pentru; pentru

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

Calotă Floarea

pentru; pentru

Cristea Vasile

contra; contra

Dumitriu Marian

pentru; pentru

Olteanu Mihail

pentru; pentru

Pantiș Sorin

Videanu Adriean

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

pentru; contra

Boroș Emil

Dabu Romulus

pentru; pentru

Dugulescu Petru

pentru; contra

Gvozdenovici Slavomir

Ivanciov Carol Matei

Munteanu Vasile Dorin

pentru; pentru

Popovici Vasile

Rusu Horia Mircea

Stănescu George

pentru; contra

Tabără Valeriu

Vintilescu Teodor

pentru; contra

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

Lazia Ion

Nicola Ilie

pentru;pentru

Suhov Petru

pentru;pentru

Verbina Dan

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

pentru;pentru

Buzatu Dumitru

Costin Ioan

pentru;pentru

Dan Marțian

pentru;pentru

Ioniță Mihnea-Tudor

Marcu Grigore

pentru;pentru

Știrbu Georgeta

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

pentru;pentru

Câutiș Gheorghe

pentru;pentru

Diaconescu Daniel Mircea

pentru;pentru

Istrate Rada

pentru;pentru

Răban Grigore

pentru;pentru

Rotaru Constantin

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

contra;contra

Popescu Aurelian-Octavian

pentru;pentru

Severin Adrian

Tudorachi Spiridon

pentru;pentru

Udrea Florian

pentru;pentru

Veber Laurențiu Felician Doru

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

Avramescu Constantin Gheorghe

Babiuc Victor

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

pentru;pentru

Cazimir Ștefan

pentru;pentru

Cerveni Niculae

Costache Daniel George

pentru;pentru

Cunescu Sergiu

Diaconescu Ion

pentru;contra

Dinu Ion

pentru;contra

Dobrescu Răsvan

pentru;contra

Duțu Ion

Furo Iuliu Ioan

contra;contra

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

pentru;pentru

Ionescu Constantin

pentru;pentru

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

pentru;contra

Marinescu Bogdan

Marinescu Ioan

contra;contra

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

Năstase Adrian

Pascu Horia-Radu

contra;contra

Pavlu Mircea

pentru;pentru

Părăluță Mihail

pentru;pentru

Porojan Mircea

pentru;pentru

Răducanu Gheorghe

Roman Petre

Sălcudeanu Petre

pentru;pentru

Tănase Stelian

Teculescu Constantin

pentru;pentru

Vosganian Varujan

pentru;contra

Weber Otto-Ernest

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

pentru;pentru

Fițion Gheorghe

pentru;pentru

Ivanovici Constantin

Păunescu Costel

pentru;contra

Reiau tabelul.

Județul ALBA

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Gavaliugov Corneliu Dorin

absent

Maier Ioan

absent

Județul ARAD

Țărnea Marta Nora

absentă

Județul ARGEȘ

Pițigoi Barbu

absent

Stan Vasile

absent

Ursu Doru-Viorel

absent

Județul BACĂU

absent

Bălan Corneliu

absent

Bibire Ovidiu Genaru

absent

Brăneanu Dumitru

absent

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

contra;contra

Nistor Vasile

absent

Popa Aron Ioan

absent

Roșca Nicolae

absent

Județul BIHOR

Serac Florian

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Coc Dorel Alexandru

absent

Sîntu Ioan Teodor

absent

Sonea Ioan

absent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

absent

Ghișe Ioan

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Tănasie Petru

absent

Județul BRĂILA

Sassu Alexandru

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Angelo Ion-Florian

absent

Mohora Tudor

absent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Pîslaru Dumitru

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Mănescu Miron

pentru;pentru

Vilău Ioan Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Gurău Ion

absent

Nicolae-Văleanu Ivanciu

pentru;pentru

Județul CLUJ

Crețu Mircea

absent

Gavra Ioan

pentru;pentru

Lițiu Petru

absent

Mátis Eugen

absent

Rațiu Ion

absent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

absent

Gemil Tasin

absent

Hristu Ion

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

absent

Ghiță Constantin

absent

Patriciu Dan Costache

absent

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Panait Mihail

pentru;pentru

Popescu Emil-Teodor

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Danilescu Ion

pentru;pentru

Iorga Leonida Lari

absentă

Lixăndroiu Viorel

absent

Județul GIURGIU

Sârbu Chiriaca

absentă

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

pentru;pentru

Ifrim Dumitru

absent

Timiș Ioan

absent

Județul IALOMIȚA

Galin-Corini Vlad-Vladimir

absent

Tarna Gheorghe

absent

Județul IAȘI

Ioan Petru

absent

Străchinaru Ioan

absent

Trepcea Dan Florin

absent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

absentă

Brânzei Gheorghe

pentru;pentru

Dunca Tudor Gavril

absent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

pentru;contra

Burcă Petru

absent

Elek Barna

absent

Kerekes Károly

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Mardare Constantin

absent

Rădulescu Cristian

pentru;pentru

Județul OLT

Ilie Ștefan

absent

Județul PRAHOVA

Ivănescu Paula Maria

absentă

Silvaș Mircea-Anton

absent

Județul SATU-MARE

Pop Viorel

absent

Toduț Gheorghe

absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Județul SIBIU

Frunzescu Daniel

absent

Radu Tudor

absent

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

Județul SUCEAVA

Chiriac Mihai

absent

Constantinescu Toader

contra;contra

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

absent

Pantiș Sorin

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Boroș Emil

absent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Ivanciov Carol Matei

absent

Popovici Vasile

pentru;contra

Rusu Horia Mircea

absent

Tabără Valeriu

absent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

absent

Verbina Dan

absent

Județul VASLUI

Buzatu Dumitru

pentru;pentru

Ioniță Mihnea-Tudor

absent

Știrbu Georgeta

absentă

Județul VÎLCEA

Rotaru Constantin

absent

Județul VRANCEA

Severin Adrian

absent

Veber Laurențiu Felician Doru

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Babiuc Victor

absent

Cerveni Niculae

absent

Cunescu Sergiu

absent

Duțu Ion

absent

Marinescu Bogdan

absent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

absent

Năstase Adrian

absent

Răducanu Gheorghe

absent

Roman Petre

absent

Tănase Stelian

absent

Weber Otto-Ernest

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Ivanovici Constantin

absent

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai e cineva care n-a fost strigat? Nu.

Atunci facem o pauză până la ora 13,00. Între timp numărăm voturile exprimate și vă vom comunica rezultatul.

 
   

- după pauză -

 
   

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domenii chestori să invite toți colegii în aulă.

Continuăm lucrările. Am depășit puțin timpul necesar pentru numărarea votului nominal.

Am să-l rog pe domnul secretar Putin să ne comunice rezultatul votului la cele două proiecte de lege.

 
   

Domnul Emil Putin:

În urma numărării voturilor, la prima lege, și anume aceea a telecomunicațiilor, au rezultat următoarele: voturi pentru - 206, voturi contra - 29, iar la cea de-a două lege, și anume privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, voturi pentru - 174, voturi contra - 61.

Deci, ambele legi au fost adoptate. (Aplauze sporadice).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat rezultatul votului. Cele două legi sunt legi având un caracter organic și au întrunit majoritea absolută a deputaților, care este pragul de 171 (chiar peste aceste prag).

Au fost adoptate. În acest sens, considerăm că noi, din punctul de vedere al examinării în Camera Deputaților, am finalizat aceste două proiecte și o să rog încă o data pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al pentru sesizarea Curții Constituționale a legilor:  

Am să vă aduc la cunoștință unele texte de lege care sunt depuse la secretarul general al Camerei și care stau la dispoziția dumneavoastră pentru a sesiza Curtea Constituțională, în conformitate cu legea de organizare a acesteia, în cazul în care socotiți că respectivele texte de lege conțin anumite prevederi care aduc atingere Constituției.

Este vorba de următoarele trei legi:

  • Legea privind aderarea României la Acordul Parțial Lărgit de Înființare a Centrului European de Limbi Moderne de la Graz, aprobat de Consiliul Europei la 8 aprilie 1994 (Rezoluția nr.94/1990 a Comitetului Miniștrilor).
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/1996 pentru ratificarea Acordului de garanție (Proiect privind reabilitarea căilor ferate) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 19 ianuarie 1996.
  • Legea privind pregătirea populației pentru apărare.
Dezbaterea scrisorii Președintelui României și a proiectului Hotărârii Camerei Deputaților cu privire la aprobarea desfășurării pe teritoriul României, în anul 1996, a unor aplicații, exerciții și activități de pregătire militară ale Armatei Române, cu participarea unor subunități (unități) militare străine  

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am anunțat în ședința de dimineață, avem o cerere din partea președintelui României privind autorizarea desfășurării unor acțiuni de pregătire cu participarea de unități militare din cadrul NATO și din partea țărilor care sunt semnatare ale Parteneriatului pentru pace.

Am rugat Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să analizeze această cerere, să ne prezinte punctul de vedere și propunerile ei, ținând seama de perspectiva că activitatea noastră se va desfășura săptămâna viitoare în circumscriptiile electorale, iar una dintre aceste acțiuni începe chiar pe 1 iunie și, de asemenea, de împrejurarea că anumite solicitări ale președintelui României sunt examinate cu prioritate, vă propun să fiți de acord să trecem la examinarea acestei cereri, dacă agreați acest lucru.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Am să-l invit pe domnul deputat Baciu Severin, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să ne prezinte punctul de vedere la care a ajuns comisia și eventualele sugestii în legătură cu deciziile pe care urmează să le luăm.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Severin Baciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților a fost sesizată în fond pentru elaborarea unui raport în legătură cu scrisoarea președintelui României din 14 mai a.c., ce se referă la desfășurarea pe teritoriul României în anul 1996 a unor aplicații, exerciții și activități de pregătire militară ale armatei României, cu participarea unor subunitati sau unități militare străine.

Cererea președintelui privind aprobarea acestor participari este făcută în temeiul art.5 alin. 2 din Legea nr. 54/1994 privind apărarea națională a României.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în ședința de astăzi dimineață a dezbătut cererea președintelui României și constatând legalitatea acesteia a hotărât să supună spre dezbatere Camerei Deputaților această cerere, cu rugămintea de a fi aprobată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea problemei pe care o discutăm.

Domnul Șomîcu. Rog și celelalte grupuri parlamentare, dacă doresc să se exprime, să ne anunțe vorbitorii care ar urma să ia cuvântul în numele lor.

Are cuvântul domnul deputat Silviu Șomîcu, liderul Grupului parlamentar al PSM.

 
   

Domnul Silviu Șomîcu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Desigur, mulți dintre dumneavoastră cunosc poziția noastră, poziția Grupului parlamentar socialist, pentru că ea nu s-a schimbat, nu este o poziție de conjunctură care se adaptează de la o zi la alta după cum doresc unii sau alții. Este o poziție de principiu, care pornește de la interesele fundamentale ale natiunii noastre, de la valorile independenței și suveranității naționale.

Încă un element asupra căruia noi insistăm - demnitatea acestui popor, demnitatea armatei naționale. Nu ni se pare un fapt mărunt, așa cum încearcă să insinueze unii dintre colegi. Iată dar de ce, dorim să reafirmăm de la înalta tribună a Camerei Deputaților că socotim un gest de umilință acceptarea pe teritoriul țării noastre a trupelor străine, a unităților militare străine și armamentului străin, a persoanelor înarmate purtând alte însemne decât însemnele armatei naționale, ale instituțiilor naționale.

Reafirmăm odată în plus faptul, că suntem potrivnici oricărei prezențe, și nu prezenței unei țări sau alteia. Iată de ce, acum, când se ridică problema în mod concret de participare a unor trupe din diverse țări, noi nu facem nici o alegere și spunem că aceste trupe nu trebuie să staționeze pe teritoriul țării, nu trebuie ca pe teritoriul național să desfășoare manevre.

Nu ne împotrivim colaborării în plan militar, schimbului de informații, schimbului de documentație, de experiență, colaborarii în cee ce privește chiar unele elemente de tehnologie militară. Lucrul acesta s-a realizat, este bine să se realizeze și socotim că va fi bine dacă se va realiza și în viitor. Iată, însă, că noi ne împotrivim acum prezenței unor trupe militare străine și, așa cum am mai afirmat, nu le putem socoti decât trupe inamice. Este un fapt care nu ne face cinste să acceptăm prezența unor trupe militare pe teritoriul țării.

În același timp, dorim să atragem atenția că prin hotărârea pe care unii dintre noi se pregătesc să o aprobe, se permite Consiliului Suprem de Apărare a Țării să stabilească multe elemente care nu sunt de amănunt și care privesc durata și modalitățile de staționare a acestor trupe pe teritoriul țării.

Iată, deci, că noi vom da un vot în alb o poliță în alb, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, față de care avem tot respectul, toată stima, dar, socotim că asemenea probleme se cuvin să fie abordate de reprezentanța națională, de Parlamentul României.

În același timp, reafirmăm, încă o dată, propunerea noastră ca în privința acceptării sau neacceptării integrării țării noastre în unele structuri militare, sau acceptării trupelor militare și bazelor militare pe teritoriul țării, să nu ne asumăm noi, Parlamentul României, decizia ci să antrenăm în această decizie întregul popor român printr-un referendum.

Referindu-mă și la un element mai concret, socotim că ușurința cu care se susține că vor fi susținute aceste exerciții și prezența trupelor străine pe teritoriul țării, vor fi susținute, repet, din bugetul național, chiar dacă este vorba de capitolul apărare, trebuie să ne gândim dacă n-ar fi mai bine cu aceste sume să împlinim nevoile fie ale armatei țării, ale necesității de înzestrare sau de dezvotare a industriei de apărare, sau, dacă prisosesc aceste sume pentru Ministerul Apărării Naționale, să le distribuim poate altor ministere.

Iată de ce, grupul nostru, pornind de la aceste considerente pragmatice și mai ales de la cele de principiu, care pun sub semnul întrebării deplina independență și suveranitate a țării, demnitatea noastră, în condițiile în care trupe străine înarmate se află pe porțiuni din teritoriul țării noastre, nu va fi de acord și nu va sprijini prin vot această decizie și vă cerem și dumneavoastră să vă alăturați nouă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri pe marginea acestei probleme? Nu sunt. Alte grupuri nu mai sunt. Bun.

Ați ascultat, deci, punct de vedere al comisiei, care ne-a recomandat să ne pronunțăm pe baza unui text de hotărâre pe care l-a elaborat, asupra acestei cereri.

Dacă în legătură cu titlul hotărârii sunt observații? Nu sunt.

 
   

Domnul Silviu Șomîcu (din sală):

Domnule președinte,

Cred că ar fi bine să verificăm cvorumul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. O să-l verificăm. Nu e nici o problemă...

Rog pe domnii chestori să invite, că mai sunt o seamă de colegi pe aici, prin incinta Camerei.

Domnule Bălăeț, vedeți pe domnul Stoica, sau cine mai este dintre chestori și rugați să vină aici toți colegii care sunt....

Deci, continuăm. În legătură cu titlul acestei hotărâri dacă sunt observații? "Hotărâre cu privire la aprobarea desfășurării pe teritoriul României, în anul 1996, a unor aplicații, exerciții și activități de pregătire militară ale armatei române cu participarea unor subunități (unități militare străine)".

Acesta este titlul. Eu cred că cei mai mulți dintre dumneavoastră aveți, pentru că s-a difuzat acest text.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?...

 
   

Domnul Silviu Șomîcu (din sală):

Va rugăm să numărați, pentru verificare...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șomîcu, stațti acolo liniștit, că nu măsluim aici nimic.

8 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Câte voturi au fost pentru?

Vreau să vă spun că au participat la votul celor două proiecte de lege 235 de deputați... (Rumoare, vociferări).

Domnule Șomîcu, fiți pe pace, că nu se măsluiește nimic aici.

Dacă dumneavoastră considerați că această participare la votul nominal este o bază în funcție de care lucrăm, este bine, dacă nu, nu-i nici o problemă, putem striga, face un apel nominal. Așa că nu vă faceți probleme, domnule Șomîcu. Putem face.

Vă rog, aveți cuvântul.

Din sală:

Vot nominal...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu. Va fi apel nominal.

 
   

Domnul Silviu Șomîcu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult pentru că mi-ați dat cuvântul.

Mi se pare o lipsă mare pentru că mi-ați zis să fiu pe pace, în primul rând, și aș dori să răspund. Se discută o problemă de război. N-aș putea să fiu pe pace într-un asemenea moment, dar mi se pare o lipsă destul de mare, pentru că am fi dorit să avem pe cineva de la Ministerul Apărării noastre, să avem pe cineva din partea Guvernului pentru că este o problemă, socotim noi, importantă și care privea apărarea națională. Poate că erau de pus câteva întrebări.

În această situație ne vedem în imposibilitatea de a putea adresa întrebări și știm că la dezbaterea unor proiecte de lege, a unor hotărâri, cei care reprezintă Guvernul este bine și chiar se cere ca și ei să fie aici, alături de noi.

În al doilea rând, este o lipsa destul de mare și vă rugăm să vă exprimați asupra acestei lipse.

Al doilea element: ni se pare că lipsesc și unii dintre colegii noștri, care totuși au participat la votul anterior. Deci, nu socotim că este o bază contabilizarea prezenței care s-a făcut la cele două voturi anterioare.

Îmi cer iertare că vă deranjez, întrerupând dezbaterile.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Constantin Ionescu are acum cuvântul, secretar al Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Constantin Ionescu:

Vă mulțumesc, domnul președinte.

Domnul deputat Șomîcu a mai avut o intervenție de același gen și în momentul în care s-a dezbătut aici Acordul SOFA.

Din sală (deputat P.S.M.):

N-avea voie?!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, lăsați-l acum pe domnul Constantin Ionescu să vorbească. Dacă veți avea nevoie să dați replică la ce spune dânsul, se poate da, dar nu-s bune replicile acestea de pe loc.

Vă rog să-l ascultați!

 
   

Domnul Constantin Ionescu:

Așa cum am spus și atunci, domnul Șomîcu este consecvent de foarte mult timp, de pe la 1921.

Problema este următoarea: România a semnat un acord-cadru cu NATO, îi place sau nu-i place domnului Șomîcu, ne place sau nu ne place nouă, care se cheamă Parteneriatul pentru pace și în cadrul acelui document cadru pe care l-am votat toți, aici, unul dintre obiectivele esențiale era operații militare comune, inclusiv pe teritoriul României, și domnul deputat Șomîcu ar trebui să știe că - a participat la dezbaterile privind Legea apărării naționale - există acolo un art.5 în care se spune explicit că președintele României este cel care cere Parlamentului, în eventualitatea în vor exista astfel de exerciții pe teritoriul României, dreptul trupelor străine de a participa, pe teritoriul României, la aceste exerciții. Acel articol nr.5 din Legea apărării naționale a fost introdus în mod expres pentru a face față, din punctul de vedere al legislației române, la acordul pe care l-am avut cu NATO, care se cheamă Parteneriatul pentru pace.

Dacă suntem consecvenți, nu numai de la 1921, dar și cu legile pe care le votăm aici și cu acordurile pe care le votăm aici, înseamnă că o dezbatere la un acord tehnic, cum sunt aceste exerciții militare, nu mai are sens.

Sunt de acord cu domnul Șomîcu, așa cum am fost de acord și când s-a discutat Acordul SOFA, că, în ceea privește politica de securitate națională a României, ar fi trebuit să existe o dezbatere pe fond în Parlament, care este în fond organul suprem reprezentativ al poporului român și care ar fi trebuit să spună în ce direcție ne îndreptăm. Dacă această dezbatere ar fi avut loc în Parlament, această discuție pe un cadru tehnic n-ar mai fi avut loc.

Deci, îl rog pe domnul Șomîcu să-și amintească că face parte totuși din Parlamentul României, că Parlamentul României a acceptat anterior documente, iar în ceea ce privește aprobarea acestuia, care este unul singur, tehnic, nu are sens să mai discutăm și că, dacă într-adevăr dorește să facă ceva constructiv pentru politica de securitate a României, pentru că, de fapt, acesta este subiectul, îl rog să accepte ideea și să promovăm împreună noi, colegii, nu numai dumnealui și cu mine, documente sau o dezbatere privind politica de securitate națională a României.

Vă mulțumesc, domnul președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mulțumsc și eu.

Domnule Șomîcu, vă rog.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomîcu:

Nu am de gând să-l contrazic pe domnul Ionescu decât intr-o singură privință, aceea că eu m-am născut mult mai târziu de anul 1921 și că nu pot să susțin ceva de la 1921, dar sunt unele idei pe care le susțin care ne vin chiar de la 1821 și iată că totuși e bine să le păstrăm.

Am reținut aspectul acesta că o parte din Parlament, majoritatea, o majoritate copleșitoare a acceptat un acord cadru; nu contrazic acest lucru. Eu însă asupra acestor chestiuni tehnice vreau să se revină cu un vot; de aceea suntem în Parlament, pentru că altfel ar fi fost promovate aceste soluții tehnice, cum le numiți dumneavoastră, fără să fie nevoie de votul nostru. Un aspect.

Al doilea aspect: repet încă o dată dorința, domnule președinte, pe care n-o socotesc exagerată, ca cineva din partea Ministerului Apărării, pentru că este o problemă de apărare, să poată să fie prezent și să răspundă întrebărilor noastre și poate cineva și din partea Ministerului de Externe. Aceasta este prima temă.

A doua temă. Vă rog să vedeți dacă suntem în cvorum, dacă nu să amânăm, eu știu, până joi sau altă dată discutarea unui asemenea proiect de hotărâre, verificând, conform Regulamentului, dacă avem sau n-avem cvorumul, să putem lucra.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații?

Domnule Baciu Severin aveți ceva? Poftiți.

(Discuții, comentarii în sală)

 
   

Domnul Severin Baciu:

Cred că domnul Șomîcu a înțeles greșit. Nu este vorba de nașterea dumnealui, este vorba de partidul din care face parte și ce dorește el, că dacă ar fi cazul să discutăm ca alte trupe să vină pe teritoriul țării noastre, ar fi de acord. (Gălăgie, vociferări). Vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Severin, haideți să nu incendiem atmosfera, părerea mea este că trebuie să pornim de la un parteneriat pentru pace pentru care România a fost prima țară care a optat, din zona noastră geografică. În acel document noi, împreună cu țările NATO și cu structurile lui, am convenit anumite lucruri și în acest cadrul discutăm problemele. Haideți să nu ne aprindem unii pe alții.

 
   

Domnul Severin Baciu:

Noi facem parte din niște tratate din Parteneriatul pentru pace, le-am semnat, am fost de acord, le-am aprobat în Parlamentul României și acum nu mai suntem de acord cu prevederile acelor acorduri, pentru că facem diferență între partide și între grupări europene, grupări politice internaționale din care fac parte dumnealor. Să fim oameni serioși, să ne respectăm obligațiile pe care ni le-am luat și vă rog să fiți de acord cu ele. (Gălăgie, discuții).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șomîcu, eu cred că punctul dumneavoastră de vedere, deci, este limpede. Dumneavoastră, mă rog, aveți o poziție prin care nu sunteți de acord. Bun, am reținut acest lucru.

Dacă celelalte grupuri parlamentare mai au de exprimat anumite idei este bine, dacă nu eu vă propun să revenim la dezbaterea titlului și a celorlalte elemente.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomîcu:

Domnule președinte,

Dezbaterile generale s-au încheiat cu mine, pentru că am fost singurul vorbitor, dar unii colegi au revenit cu unele puncte de vedere generale.

Vă rog să verificați că nu suntem, probabil, nici o sută de participanți și, eventual, să ridicați ședința conform Regulamentului, dacă nu avem cu cine să lucrăm.

Deci este o problemă de procedură. Am rugămintea respectuoasă să verificați acest cvorum.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șomîcu am să face acest lucru, însă vă rog să fiți de acord, inclusiv în ceea ce privește grupul dumneavoastră parlamentar, ca de aici încolo să luăm în considerare nu semnăturile ci prezența efectivă în sală și s-o verificăm de mai multe ori pe parcursul zilei. Nu putem fi așa selectivi numai în anumite lucruri care nu ne convin. Discutăm toate problemele, da, bun?

Domnule Bălăeț, poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este vorba de o chestiune de convenit unde ne place și unde nu ne place, ci este vorba de o problemă esențială: admiterea manevrelor militare pe teritoriul țării. Unul dintre colegii noștri dinainte a făcut trimiteri calomnioase la adresa partidului nostru cum că, dacă ar fi fost vorba de alte trupe, noi am fi fost de acord. Nu este adevărat, domnilor. Nu ne identificăm cu ceea ce au considerat dumnealor și vrem să vă spunem că este vorba de o concepție cu totul diferită despre această apărare și despre această situație a noastră împotriva manevrelor străine pe teritoriul țării.

În acest sens, considerăm că problema este esențială, cerem, în acest caz special, verificarea cvorumului și să discutăm cu plenul Camerei, în care o majoritate absolută să fie prezentă. Iar, pentru noi, vă mai spunem încă o dată, toată această problemă este de referendum național. (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este punctul dumneavoastră de vedere, îl respectăm ca și alte puncte de vedere în sistemul pluralist, sigur, aceasta nu înseamnă că nu putem avea și noi alte puncte de vedere, care au dreptul la cetățenie în egală măsură.

Domnul Olteanu mai vroia să intervină.

Nu vă faceți probleme, domnule Șomîcu, vom verifica cvorumul. Nu vă faceți probleme, noi nu vrem să trucăm aici nimic. Chestiunea care se pune este însă următoarea. Haideți să discutăm lucrurile în fondul lor, așa cum domnul Bălăeț reproșează că s-a făcut o anumită afirmație la adresa Partidului Socialist al Muncii, care este considerată ofensatoare, tot așa și dumneavoastră, în intervenția pe care ați făcut-o, ați imputat celor care au alt punct de vedere anumite lucruri care ar semăna, așa, cu un fel de întoarcerea spatelui față de interesul național. Haideți să nu ne înfierbântăm nici unii, nici alții, să dezbatem lucrurile cu argumente, nu cu calificative și cu epitete și după aceea vom tranșa lucrurile, evident, prin mecanismele parlamentare de vot.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Părarea mea că ne-am înfierbântat prea mult în discuții și personal consider că nu putem amâna dezbaterea acestei cereri pe care președintele României o adresează Parlamentului României în ideea de-a ne respecta niște promisiuni care s-au transpus în acte oficiale, protocoale de aderare la această acțiune care se numește Parteneriat pentru pace. Părerea mea că am crea imaginea unui parlament neserios, dat fiind faptul că, la modul concret, noi am semnat acest protocol de aderare, ba chiar am cerut noi, România , să aderăm la această formă și mă surprinde reacția colegilor noștri pe care nu o critic, pentru că, așa cum militarii noștri, anumite unități au participat la acest gen de operațiuni în țările vecine, nu văd de ce nu am accepta acest lucru. Vă rog să mă credeți, am senzația, creăm o imagine negativă nu numai asupra Parlamentului cât asupra României, pentru că, în final, prin ceea ce astăzi am refuza, să spunem teoretic, efectiv am demonstra că nu știm ce vrem; s-ar naște atâtea speculații care, cred eu, că ar atârna destul de greu asupra imaginii generale a României și a noastră ca Parlament, în special.

Eu vă rog, domnule președinte, să deschidem discuțiile pe textul de proiect de hotărâre care ni s-a înaintat.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu, după care vă propun să revenim la problema titlului și, evident că dacă va fi supus votului, o să numărăm câte voturi sunt pentru, câte voturi sunt împotrivă, câte abțineri și vom vedea dacă este întrunit cvorumul sau nu și în funcție de aceasta vom ști, cred că suntem cu toții alfabetizați în materie, ce este de făcut, ce proceduri vom urma în continuare.

Aveți cuvântul domnule Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu dau replică domnului Șomîcu, am toată considerația ce-o am pentru fiecare dintre colegii parlamentari.

Propunerea făcută pentru hotărâre, semnată de către președintele Camerei, Adrian Năstase, se încheie cu această ultimă frază: "Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din astăzi, 21, cu respectarea prevederilor art.74, alin.2 din Constituția României".

Pentru domnul Șomîcu - art.74, alin.2: "Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră". Cu colegialitate o să-i înmânez eu, dacă vrea să verifice ce am citit, mai greu se deplasează dânsul. Avem cvorumul, așa încât să nu se bată monedă pe această latură a lucrurilor. Să purcedem, cum spunea domnul președinte, la discutarea titlului hotărârii ce se propune.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Haideți să ne păstrăm calmul și să încercăm să desfășurăm lucrările noastre în spiritul parlamentar care trebuie să ne caracterizeze.

Am început să discutăm problemele legate de titlu. Eu am să vă rog să vă asumați un vot în legătură cu acest titlu.

Între timp a venit și domnul general Diaconescu din partea Ministerului Apărării Naționale. Dacă eventul domnul Șomîcu sau alții au de pus anumite întrebări, le puteți pune, dacă nu vor fi aceste întrebări, evident că am să supun votului dumneavoastră titlul proiectului de hotărâre.

Poftiți, domnule Bălăeț.

Au făcut o observație că nu sunt reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale și că nu există posibilitatea adresării unor întrebări. Iată, avem aceste condiții întrunite acum, puteți formula întrebările dumneavoastră.

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

La art.2 din hotărâre se prevede "Cheltuielile pentru desfășurarea acțiunilor prevăzute la art.1 vor fi suportate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale pe anul 1996".

Intrebarea: să ni se spună dacă toate cheltuielile militare legate de aceste aplicații vor fi suportate de către bugetul Ministerului Apărării Naționale sau numai acea parte din aceste cheltuieli la acțiunile la care participă trupele noastre, în cazul acesta.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. Mai sunt alte întrebări? Mai dorește o întrebare, vă rog s-o formulați repede.

Domnul deputat Emil Hoară are cuvântul.

 
   

Domnul Emil Hoară:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt membru al Comisiei de apărare și am lucrat în domeniul industriei de apărare. Se prevede aici, la pct.2 din cerere, și pct.A., b), deci la art.1, pct.A, b) "Vor participa 400 de infanteriști marini NATO". Eu știu că infanteristul luptă pe uscat, acțiunea se petrece pe mare. Aș dori o explicație de la domnii de resort, ce se înțelege prin infanterist marin? (Gălăgie, ironii)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt întrebări? Domnul Șomîcu. Poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomîcu:

La cât se ridică costurile acestor operațiuni și ce sume se intenționează a se aloca în acest an pentru asemenea tipuri de operațiuni, mă refer în afara granițelor țării și în colaborare cu alții.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt întrebări

Domnul deputat Emil Popescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte și domnilor colegi,

Eu salut prezența domnului general. Bine c-ați venit că altfel nu puteam să terminăm ședința. Sunt aici niște domni care se fac că nu înțeleg.

Vă rog foarte frumos să ne aducem aminte de ce spunea cronicarul - suntem sau nu suntem în calea tuturor răutăților? Așa este așezată această țărișoară și suntem sau nu suntem români? Parcă a fost vorba că politica externă a țării aparține țării și nu partidelor, parcă a fost vorba, așa ne spunea Badea George și vă reamintesc și aș vrea să nu mai facem prea multă discuție pe tema aceasta - "Dar nu uitați, eroi, că zeii sunt departe, sus/ Dușmanul, lângă noi!" Și, prin urmare, nu e bine să se dea această cifră în public, în Parlament, în prezența presei, nu pentru că ne ferim de presă, aceasta este o treabă care poate să țină de un secret militar sau nu, nu știm. De aceea, eu vă rog să trecm la vot.

Din sală:

Transparența!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Emil Popescu, sper că lucrurile nu sunt chiar așa tragice, pentru că dacă vă aduceți aminte când am discutat bugetul, când a fost vorba despre Ministerul Apărării Naționale, bugetul alocat lui, acolo s-a făcut o referire și la acțiunile de susținere a participării noastre la diferite exerciții, aplicații din cadrul Parteneriatului pentru pace și cred că domnul general va fi în măsură să ne ofere informațiile care să nu pericliteze lucrurile.

Numai sunt alte întrebări. Domnul general Diaconescu are cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori mai înainte de a da un răspuns la fiecare dintre aceste întrebări să vă reamintesc respectuos că din anul 1994, de când dumneavoastră, în baza Legii privind apărarea națională, art.5, alin.2, ați aprobat mai multe asemenea activități pe teritoriul României sau pe teritoriul altor state, a unor unități ale forțelor armate românești, România a cunoscut niște aprecieri, aș spune chiar, deosebite; deosebite pentru voința politică de a se angaja în asemenea activități, iar pe de altă parte pentru, iertați-mi, poate, lipsa de modestie, profesionalismul pe care l-au manifestat, pe care l-au vădit, în toate aceste activități, ostașii români, ofițerii români.

În legătură cu cele trei întrebări, răspunsurile sunt extrem de lesnicioase. Nu de puțină vreme, dumneavoastră ați aprobat bugetul pe anul 1996. În afara, dar absolut, în afara cheltuielilor necesare strict Ministerului Apărării Naționale, există o structură aparte care privește toate activitățile pe care noi le vom desfășura atât în interiorul cât și în exteriorul tării, în cadrul acest exerciții de parteneriat pentru pace.

Prin urmare, sunt cuprinse toate activitățile pe întregul an și sunt aprobate de dumneavoastră. Cât anume este costul uneia sau alteia, cred că este mai puțin important, important e că dumneavoastră ați dat banii necesari pentru toate aceste activități, inclusiv pentru cele care formează obiectul dezbaterilor de astăzi.

Este adevărat - la a doua întrebare - că noi nu avem forțe care să fie denumite de infanterie marină; alte state au. Aceasta este explicația pentru care, în cadrul acestor activități urmează să participe anumite forțe care se intitulează, potrivit nomenclatorului lor - "infanterie marină".

De fapt, am răspuns și la cea de-a treia întrebare, pentru că ambele erau legate de costul acestor operațiuni, cost care este suportat, și aprobat de către dumneavoastră, din fondurile alocate Ministerului Apărării Naționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aveți cuvântul pentru un minut și jumătate.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomîcu:

Câte miliarde se dau, domnule general, pentru aceste manevre? (Comentarii, discuții)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Cristea dorește să intervină. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este absolut surprinzător pentru noi, evident, nu și pentru dumnealor, pentru că Partidul Socialist al Muncii, așa se intitulează acum, are în componență, începând cu președintele, domnul Verdeț, eu așa știu că-l cheamă, oameni care și -au făcut o viață întreagă un crez de a face din România un stat subjugat efectiv unui alt stat, este vorba de Rusia, care au acționat efectiv în această direcție, care au transformat România, și nu vreau să amintesc de sovromuri și de toate celelalte, dar care au pus-o să plătească 300 de milioane de dolari aur, în condițiile în care România a întors armele împotriva Germaniei, care au impus în România sistemul comunist, care au transformat România dintr-o țară democratică în cu totul altceva, acești domni, reprezentați acum de un domn Șomîcu, care este absolut irelevant din toate punctele de vedere, decât poate că are o vocație de trepăduș, de om pus să ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, vă rog, haideți să folosim un limbaj mai parlamentar. Vă rog foarte mult!

Din sală (grupul P.S.M.):

N-ai f ost comunist?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu am să-i dau dreptul la replică și sunt de acord cu treaba aceasta, pentru că acum,...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog eu, haideți să ne menținem intr-o dezbatere de argumente, nu calificative personale pentru că intrăm intr-un carusel din care nu ieșim decât cu irosirea timpului.

Vă rog, aveți cuvântul

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Aceasta este o chestiune strict personală față de domnul deputat Șomîcu și evident că poate să răspundă, dar este absolut incredibil că toți acești oameni, în condițiile în care România încearcă să iasă din această stare, care a fost dezastruoasă pentru România, pentru că toate relele au venit de la Răsărit, domnule Șomîcu, inclusiv în 1877, capitala României a fost ocupată de trupele rusești în condițiile în care armata română a făcut ce a făcut în Bulgaria și la Plevna. Ar trebui să vă mai uitați prin manualele de istorie. Dumneavoastră veniți acum să ridicațui steagul unei presupuse independențe, care nu-i deloc independență. Puteți să spuneți dumneavoastră că Germania, Germania așa cum arată ea, este dependentă de trupele americane care staționează în Germania de 40 de ani? Puteți să spuneți că Spania și toate celelalte state care, sub această umbrelă, au putut să-și promoveze politici economice și de dezvoltare fără a fi șantajate, fără a fi amenințate de către puterea de la Răsărit? Nu puteți să spuneți acest lucru. Cum aveți dumneavoastră acum, nu vreau să-i tupeu, pentru c uite o să se supere cineva, curajul să veniți acum și să cereți explicații de ce România vrea să iasă din această stare de dependență în care există de 200 de ani, de fapt. Oare NATO a venit și ne-a luat, așa, ușor Basarabia? Oare NATO ne-a luat Bucovina. Herța și toate celelalte, oare NATO a ocupat Insula Șerpilor? Dumneavoastră reprezentați un partid care are un izvor la Răsărit. România vrea să stea pe picioarele ei și ca să se protejeze, domnule Șomîcu, vă rog să rețineți și dumneavoastră și partidul dumneavoastră, ca să se protejeze are nevoie de așa ceva, pentru că singură, prin ceea ce este și cât poate, nu se poate proteja împotriva colosului din partea cealaltă. Și dumneavoastră sunteți români, așa cum suntem și noi, avem și noi dreptul, aveți și dumneavoastră dreptul la puțină decență în această discuție în care România vrea într-adevăr să facă altceva decât a fost obligată să facă până acum.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform Regulamentului aș avea posibilitatea să vă propun să întrerupem discuția, dar vă rog, sunt mai mulți colegi care vor să intervină, să fiți de acord să le dăm pentru 2 minute cuvântul. (Manifestări verbale de nemulțumire)

Are cuvântul domnul Ciurtin, după aceea va urma domnul deputat Teodor Vintilescu, după aceea va urma domnul Iamandi Cătălin și mi se pare că mai vroia domnul Buzatu și domnul Bălăeț. (Vociferări)

Aveți cuvântul, domnule Ciurtin. Vă rog faceți un efort ca, în două minute, să exprimați ideile pe care vreți să le comunicați Camerei, după care o să-l invit pe domnul Vintilescu. (Rumoare)

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Eu nu am să vorbesc două minute, am să vorbesc doar 30 de secunde. Dacă se urmărește din partea cuiva blocarea acestui proiect de hotărâre spre adoptarea Parlamentului, să ni se spună sau eventual să iasă din sală dacă nu vor să voteze, eu propun, din punct de vedere procedural, să opriți orice intervenție, indiferent cine s-a mai înscris, să trecem la vot. (Aplauze)

Din sală (în cor):

La vot.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnule Ciurtin, nu invităm pe nimeni să părăsească sala. Poate să voteze împotrivă. Este dreptul fiecăruia în funcție de conștiința pe care o are și de opțiunile la care este atașat. Așa că vă propun: haideți să discutăm într-un climat de toleranță și de confruntare a ideilor, nu de...!

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Da. Deci, dacă totuși mi-ați dat două minute, vă mai rețin 30 de secunde. Mi se pare că acest Parlament a aprobat odată Parteneriatul pentru Pace, tot Parlamentul a fost de acord cu el.

Din sală:

Să faceți defalcarea!

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Eu cred că defalcarea pe o problemă sau alta, din moment ce generalul este aprobat, nu-și mai are sens.

Eu vă rog foarte mult să trecem la vot dacă vrem să terminăm astăzi acest vot, care este simplu și în interesul poporului nostru.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Are cuvântul pentru două minute domnul deputat Teodor Vintilescu.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte, mai puțin de două minute.

Doamnelor și domnilor colegi,

Dumneavoastră poate m-ați auzit pe mine de multe ori aducându-vă aminte de Cato cel Bătrân. Iacătă! Suntem din nou cu el, lângă noi. Din această cauză eu vă aduc aminte iarăși. Vedeți ce se naște? Ceterum cenzeo Cartaginae en ese de laendam. De aceea trebuie dărâmată această Cartagină.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Bravo... (Aplauze)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul tot pentru două minute domnul Iamandi Cătălin, după aceea va urma domnul Buzatu, tot pentru două minute.

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am vrut să fac un apel la dumneavoastră, să încetăm aceste discuții care mi se par complet fără rost și ca etalon pentru afirmații cu totul și cu totul deplasate sunt afirmațiile făcute de colegul nostru, domnul Cristea, pe care le pot justifica doar prin faptul că este în campanie electorală.

 
   

Domnul Ion Corniță (din bancă):

Nu este adevărat. (Vociferări, proteste)

 
   

Domnul Ioan-Cătălin Iamandi:

Nu am putut... (Vociferări)

Domnilor, acuzații de genul legării numelui domnului Verdeț care a făcut parte din echipa fostului președinte Ceaușescu, de manevre cu trupe rusești pe teritoriul țării?!... Domnilor! Totuși afirmațiile acestea sunt atât...(Vociferări)

Domnilor, nu se poate, atâtea gogoși aruncate! Merită doar într-o campanie electorală să le auzim. (Vociferări) Nu se poate, domnilor! Un pic de decență. Este vorba de microfonul Camerei Deputaților. Vreți să veniți cu argumente? Cu plăcere. Veniți cu argumente, dar nu cu niște invenții nerușinate. (Proteste vehemente)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu! Domnule Iamandi, vă rog și pe dumneavoastră să dați o replică cu argumente și cu cuvenitul respect față de alte puncte de vedere, nu cu epitete, vă rog foarte mult!

Are cuvântul domnul deputat Buzatu Dumitru.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi, (Rumoare)

Constat așa cu un fel de supărare că am ajuns la o inveninare a relațiilor noastre astăzi spre sfârșitul acestei zile de lucru...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu e sfârșit că mai avem încă...

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Dacă discuțiile vor continua tot pe tonul acesta, ne apropiem de sfârșit, deci n-am greșit deloc, cred. Este o înveninare, care nu are un temei, cred eu, real aici. A fost vorba de expunerea a două concepte despre independența României, printre care una, aceea pe care o reprezintă domnul Șomâcu, pe care nu o agreez în mod special eu, dar care spune că acest lucru poate fi făcut..., deci, independența României poate fi făcută numai printr-o lipsă totală de alianțe deci, să zicem, pe de o parte, iar cealaltă concepție spune că un mod de a-ți apăra independența este să-ți găsești niște aliați buni. (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vedeți că depășiți cele două minute. Vă rog!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Nu cred că domnul Șomâcu nu a înțeles că această atitudine a domniei sale nu poate bloca lucrările Parlamentului. În același timp nu cred că replica care trebuie dată la această concepție trebuie să meargă spre o anumită insultă care cred că ar indigna sau poate indignează pe toți colegii noștri.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Istoria noastră nu este insultă domnilor!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

De aceea eu v-aș ruga, ca după ce veți da cuvântul și ultimului vorbitor...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ați depășit timpul de două minute.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Să supuneți la vot acest...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Are cuvântul domnul Bălăeț pentru două minute. După aceea domnul Șomâcu, tot două minute. (Vociferări vehemente)

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Invectiva adusă aici de către colegul nostru, trepăduș și altceva, este un lucru calomnios și care cred eu că nu trebuie să intre în limbajul nostru. (Rumoare)

Politica noastră, a Partidului Socialist al Muncii, nu se bazează pe trecut, vreau să vă atrag atenția, ci...(Vociferări puternice)

Domnilor, vă rog foarte mult să-mi dați voie să exprim un punct de vedere... (Proteste)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să-i dați voie, pentru că un minut l-a consumat, mai aveți un minut.

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

...ci pe un sistem de alianțe care să privescă Europa în ansamblul ei. Pentru această politică militează și Franța, domnilor, astăzi. (Vociferări)

Și vă atragem atenția că noi, aici, în sistemul acesta, în situația geo-politică în care ne aflăm, cum spunea domnul Popescu, trebuie să ne bazăm pe înțelepciunea noastră străveche, aceea despre care spunea și cronicarul în întâmpinarea lui cu vizirul turcesc: "întinde-se împărățiile oriunde, numai asupra noastră nu". Aici este vorba de înțelepciunea și de diplomația noastră, pe care trebuie să o aplicăm în condițiile în care ne aflăm astăzi. (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc. Ați depășit cele două minute.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu ne calomniați pozițiile. Mergem pe o poziție modernă. (Vociferări, proteste)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Șomâcu. Vă rog să vă încadrați fiecare dintre vorbitori în cele două minute.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomâcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă văd nevoit să revin la tribună cu riscul de a supăra pe unii dintre colegi. Nu voi răspunde calomniilor și invectivelor care mi-au fost aruncate, pentru că ele nu mă caracterizează pe mine, ci caracterizează în primul rând pe cei care le folosesc. Eu altfel îmi construiesc cartea de vizită.

Vreau să răspund numai, pentru a clarifica lucrurile, că suntem împotriva prezenței oricărui fel de trupe; aici nu era vorba numai de trupe NATO, Bulgaria nu face parte din NATO și nu dorim nici prezența ei, nici prezența altui stat.

În al doilea rând, dacă sunt aluzii cumva la dictatura de la Răsărit, la tiranul Boris Elțîn, nu noi l-am lăudat, ci dreapta l-a lăudat când a dat cu tunul în Parlament și ei sunt slujitorii lui.

Și, în ultimul rând, noi promovăm o politică de alianțe largi, de securitate globală, pan-europeană, pentru care susținem colaborarea cu toate țările și nu prezența anumitor trupe sau intrarea într-un bloc militar.

În încheiere, numai un singur lucru. Dacă se dădea o cifră cât vor fi de astă dată, cât din cheltuielile alocate, afectate în bugetul apărării vor fi folosite pentru aceste acțiuni concrete precizate, nici nu ar mai fi continuat discuția.

Încă o dată, regret faptul că, prin intervenția unor colegi, la care eu nu mă cobor să răspund, am ajuns la o conversație de mahala și nu la o discuție de nivel parlamentar.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Nici nu ai argumente.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul, pentru două minute, domnul deputat Ion Danilescu, după care le punem punct acestor discuții și luăm în examinare titlul proiectului de hotărâre.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc pentru acordarea cuvântului.

Vreau să vă rog, să se înțeleagă foarte bine că istoria României nu a fost făcută nici de Răsărit, nici de Apus. Istoria României a fost făcută de poporul român, sub nici o influență, domnule doctor...!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

A vrut poporul nostru comunism în România, da?!

 
   

Domnul Ion Danilescu:

De aceea, poporul român trebuie să-și hotărască soarta. (Vociferări)

Rog colegii să nu fie influențați nici de vântul de Răsărit, nici de vântul de Apus.

Domnul profesor Cristea, care știe foarte bine cum s-au desfășurat lucrurile, trebuie să fie mai reținut.

Cred că cel mai bun lucru este să punem la vot, să hotărâm,prin vot, ceea ce trebuie să facem.

Mulțumesc domnule profesor, mulțumesc dragi colegi.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul general Diaconescu pentru a mai face câteva completări și oprim aici dezbaterea. (Discuții contradictorii)

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Îmi cer iertare, se pare că nu am fost suficient de explicit atunci când m-am referit la sursele de finanțare a acestor activități. Dumneavoastră ați aprobat pentru activitatea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale pe anul 1996, o anumită sumă de bani. Osebit, deci, fără nici un fel de legătură cu această sumă, ați mai aprobat o sumă de 14,7 miliarde, care sumă este destinate exclusiv desfășurării acestor activități pentru Parteneriatul pentru Pace. (Vociferări)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, haideți să ne regăsim calmul și să lucrăm în spiritul pe care trebuie să-l aibă o instituție parlamentară.

Deci, avem titlul propus pentru această hotărâre. Fiecare dintre dumneavoastră îl aveți, eu l-am citit mai înainte, nu cred că este cazul să reiau. Am să vă rog să vă pronunțați.

Rog pe toată lumea să participe la vot, în funcție de opțiunea pe care o are și supun votului deci, titlul pentru proiectul de hotărâre.

Cine este vă rog pentru? Și rog să se numere, ca să nu avem nici un fel de discuții în legătură cu votul.

Din sală:

Numărați voturile contra!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Lăsați că facem o verificare...

Din sală:

Nu mai facem nici o verificare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Lăsați să facem, pentru ca să nu se creadă că vrem aici ca să trucăm lucrurile.

Vă rog să numărați voturile pentru!

Voturi pentru: 132

Voturi împotrivă, vă rog! 11 voturi împotrivă.

Abțineri vă rog! O abținere.

Au participat la vot deci, 144 deputați. Potrivit art.195, deputații care, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, participă la desfășurarea altor acțiuni parlamentare, situație în care nu sunt considerați absenți și eu am anunțat de dimineață 18 colegi de ai noștri sunt într-o atare situație, urmează să fie deci, scăzuți din cvorum.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomâcu (din bancă):

Scădeți-i, domnule președinte!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu. De ce?

Îi scad din cvorum în conformitate cu prevederile articolului 195, alin.2 și 3, vă rog să vă uitați în regulament. Nu fac aici o operațiune...

Deci,

 
   

Domnul Simion Silviu Șomâcu (din bancă) :

Din 173 scădeți 18.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da domnule, fac treaba aceasta.

Rezultă un cvorum deci, care trebuie întrunit de 153. La vot au participat 144. Au mai venit între timp doi colegi pe care nu i-am contabilizat. Oricum deci, suntem aproape de cvorum și o să rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în sală. Dacă și în urma acestor eforturi nu avem întrunit cvorumul, atunci vom trece la efectuarea apelului nominal.

Rog pe domnii deputați să rămână în sală.

Rog pe domnii chestori deci, inclusiv pe domnul chestor Bălăeț, pe domnul Stoica și pe ceilalți să invite pe toți colegii aici. Și vă rog și pe dumneavoastră... au ieșit, în momentul în care eu anunțam rezultatul, doi colegi, lucru care îl consider că este absolut necolegial și nefiresc.

Din sală:

Sunt de la PSM.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Nu-i nimic. Facem apel nominal, nu-i nici o problemă.

Domnule Vintilescu, rugați pe colegii de acolo să rămână în sală, să nu plece când discutăm lucrurile acestea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

A venit și domnul Gavra. Dânsul face cât 5 deputați.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă dumneavoastră acordați un coeficient de multiplicare de asemenea...

Din sală:

Ferească Dumnezeu!...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Stoica, vă rog să-i invitați, să nu ne puneți în situația să recurgem la metode din acestea administrative, să închidem bufetul.

Doamnelor și domnilor deputați, întrucât la prima votare am fost puțin sub cvorum, eu sunt nevoit să vă cer un al doilea tur de vot.

Cine este pentru adoptarea titlului hotărârii, rog să se pronunțe și vă rog pe colegii din Biroul permanent, secretari, să numere.

Voturi pentru: 144.

Voturi împotrivă vă rog. 5 voturi împotrivă.

Abțineri vă rog. O abținere.

Rog pe colegii de la PSM să fie...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Să voteze, domnule președinte!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Să facă un joc fair-play și să se pronunțe, în funcție de opțiunea pe care o au. Nu să stea aici, pentru că știți foarte bine că avem o prevedere în Regulament care ne spune ce se întâmplă dacă se participă în sală, dar nu se exprimă votul. (Rumoare, vociferări).

Deci, au participat la vot 150.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Sunt mai mulți de 150.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, este ceea ce ...

Domnilor, când s-a votat prima dată au participat la vot din partea Grupului PSM 9 pe partea aceasta, acuma au participat 4. Vedeți?! Este treaba dânșilor...,

Din sală:

Dar nu este frumos.

 
   

Domnul Marțian Dan:

... dar eu cred că este de asumat un anumit vot, nu prin măsuri din acestea de boicotare. Dar, mă rog...

Domnul Stănescu, o scurtă intervenție.

 
   

Domnul George Stănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fiecare dată când se face apel să participăm la vot sunt mulți dintre noi care nu votează. Am o propunere: cei din partea din stânga, din Partidul Socialist al Muncii sunt mai mulți decât cei 9. Vă rog să faceți apelul acestor colegi deputați din Grupul parlamentar PSM. (Râsete) (Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Stoica, cei 3 colegi care erau acolo la bufet au venit?

 
   

Domnul Simion Silviu Șomâcu (din bancă):

Să vină și ospătarii!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Rog pe domnii secretari să numere care sunt colegii în sală acuma și în funcție de aceasta eu voi comunica rezultatul.

Vă rog să numărați care sunt în sală prezenți aici!

152 de colegi sunt prezenți prin numărare, este adevărat că au mai ieșit din sală. Rog și pe domnii chestori să fie aici!

 
   

Domnul Costică Ciurtin (din bancă):

Apel nominal, domnule președinte!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Un singur vot lipsește deci, pentru a fi pe deplin regulamentar votul.

Domnule Cristea, vă rog foarte mult, ocupați și dumneavoastră locul și toți colegii.

Supun votului dumneavoastră deci, titlul.

Cine este vă rog pentru? Rog să se numere!

145 de voturi pentru.

Împotrivă, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

PSM-ul nu este împotrivă. Vă rog să rețineți: nu are decât un membru. (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

2 voturi împotrivă.

Abțineri vă rog? Nici o abținere.

Este un sabotaj care este inadmisibil! Facem un apel nominal. (Vacarm)

Din sală:

Apel nominal!

 
   

Domnul Ion Coriniță (din bancă):

Apel cu vot.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să vă spun că este un stil de lucru specific PSM-ului, învățat încă din 1917, pe care-l practică și acum. (Vacarm)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, n-am dat pauză, vă rog să rămâneți în aulă! Vă rog foarte mult! Nu ne jucăm de-a Parlamentul, nu-și face fiecare regulile pe care le vrea. Vă rog foarte mult! Cu asemenea trucuri nu se poate lucra într-un parlament și să nu creadă câțiva colegi de ai noștri care au o opinie contrară, că prin aceste trucuri de a se obține..., de a fi în sală, vor putea împiedica luarea unor decizii. Consider absolut neloială această conduită și lipsă de respect față de anumite proceduri parlamentare pe care cu toții le-am fixat în Regulamentul nostru. Vă rog să luați loc! (Rumoare)

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului nominal acest titlu. Aceasta am să fac.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

O chestiune de procedură.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu consider că nu este nevoie ca să facem vot nominal, pentru că, în urma numărării, împreună cu colega mea, a rezultat un număr de 153, deci exact cât este necesar pentru ca să ne putem desfășura activitatea. Potrivit art.113 din Regulamentul nostru, se consideră prezenți toți deputații care sunt prezenți în sală, indiferent dacă își exercită sau nu dreptul la vot, astfel încât părerea mea este că este evident că o parte dintre colegii noștri au refuzat să își exprime votul, dar au fost prezenți în sală. Potrivit numărării stabilite, tot prin Regulament, de către secretari, a rezultat că suntem în cvorum și putem să trecem mai departe la desfășurarea dezbaterii acestui proiect.

(Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Stoica și domnule Bălăeț, vă rog să invitați pe toți colegii în sală.

Am să mai cer o dată să se facă verificarea și, într-adevăr, am să aplic prevederile art.113: ce se întâmplă în cazul în care unii sunt prezenți în sală, dar, din anumite motive, nu vor să-și exprime opțiunea.

(Vociferări, rumoare)

 
   

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

Suntem în cvorum și numărați voturile contra.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Evident.

Domnule Burlacu, haideți, domnule, așteptăm aici, chiar așa, facem toți exerciții de gimnastică politică?!

Rog pe domnii secretari să numere deputații prezenți în sală și vom vedea care este situația.

(Discută cu domnul deputat Silviu Șomâcu, care vrea să ia cuvântul)

Doamnelor și domnilor deputați,

La ora actuală, sunt în sală 151, deci sub cvorumul pe care l-am stabilit în conformitate cu prevederile art.195.

Rog pe domnul secretar Putin să strige apelul nominal.

(Vociferări)

Cvorumul se stabilește scăzând din cvorumul necesar pentru desfășurarea reglementară a lucrărilor pe cei care, în virtutea unor însărcinări pe care le au, nu pot participa la lucrări în plen. Aceștia se scad din cvorum, așa că această operație duce la un cvorum de 153. Noi am făcut verificarea, sunt 151 în aulă.

 
   

Domnul Silviu Simion Șomîcu:

Nu avem nimic...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu, domnule Șomâcu...

 
   

Domnul Silviu Simion Șomîcu:

Acceptăm votul nominal, nu avem nimic împotrivă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șomâcu, această manieră a dumneavoastră de a vă face loc, dând la o parte un om care a început o operațiune, este impardonabilă.

Vă rog să continuați.

Este impardonabil, este un gest de brutalitate inadmisibil. Adică vă faceți așa cu... Dați-o dracului, domnule!

Eu verific, deocamdată, cvorumul.

(Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin dă citire listelor de prezență pentru verificarea cvorumului.)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Îi rog pe domnii chestori să invite pe toată lumea în sală.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma strigării apelului nominal, au răspuns 180 de deputați. Cvorumul este întrunit.

Supun votului dumneavoastă titlul.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat titlul.

Trecem la discutarea art. 1.

Dacă sunt observații? (Nemulțumire în partea stângă a sălii)

Vă rog, fără hărțuire nemilitară!

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnilor, nu este vorba de nici o comisie. Scrisoarea domnului președinte Iliescu a fost prezentată celor două birouri ale Camerelor reunite abia aseară. Hotărărea s-a făcut astăzi de dimineață, deci nu poate fi vorba de trimitere la comisie, ci de prezentare directă a unor observații și amendamente făcute în plenul Camerei Deputaților.

Eu aș vrea să fac următoarea observație: priviți textul, vedeți la aplicațiile de la pct. 1, nu se prevăd termene și nu se prevede nici în art. 1. La aplicațiile de la pct.A) și B) sunt prevăzute termenele în care se vor desfășura aceste aplicații militare.

Cred că intră în atribuția Parlamentului prevederea acestor termene și cred că toate regulamentele noastre trebuie să respecte de la un capăt până la celălalt, toate prevederile acestor aplicații. Eu socotesc că nu pot intra în art. 2 de la pct. B) asemenea chestiuni. De aceea, socotesc că hotărârea nu este făcută cum ar trebui să se facă, ci ea este inaplicabilă și nu poate fi aprobată de Parlament, decât cu termene pentru fiecare din aceste acțiuni.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat această chestiune...

 
   

Domnul Neculai Chivu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mie îmi pare bine pe undeva că domnii din acet partid au așa grijă mare de țara aceasta a noastră, dar se pare că s-au trezit cam târziu...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule, nu mai reluăm discuțiile...

 
   

Domnul Neculai Chivu:

Domnule președinte,

Nu este vorba de discuții. Aș vrea să-i amintesc domnului coleg care face atâta caz de grija țării că nu a avut, cel puțin timp sau curiozitate să citească în întregime scrisoarea președintelui. Am să-i citesc ultimul pasaj: "Având în vedere că pentru unele din aceste activități perioadele de desfășurare încă nu au fost stabilite, solicit ca aprobarea lor să fie dată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

Domnilor colegi,

Dacă-i lege nu-i tocmeală! Haideți, citiți cu atenție ce aveți de citit și lăsați propaganda aceasta ieftină.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă comisia are de precizat ceva în legătură cu problema aceasta?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La ora 15,00, la sediul Senatului, comisia aprobată de dumneavoastră pentru medierea Ordonanței Guvernului nr. 70 trebuia să se întrunească cu comisia similară de la Senat. Fac parte din comisia aprobată de dumneavoastră: Ana Gheorghe, Grigoraș Neculai, Lupuțiu Teodor, Cristea Gheorghe, Moldoveanu Marcel, Luca Raymond, Vosganian Varujan.

Cu permisiunea dumneavoastră, dacă îngăduiți ca distinșii deputați pe care i-am amintit, să meargă la Senat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că ar trebui să încuviințăm acest lucru și așa sunt puțin în întârziere și face parte din practica noastră, primesc o misiune de lucru, în timp ce noi examinăm această chestiune.

Rog, în consecință, colegii pe care i-a citit domnul Gheorghe Ana să plece.

Comisia, în legătură cu problema ridicată de către domnul ...

 
   

Domnul Severin Baciu:

E suficient!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule, răspundeți la întrebare. Mai învățați-vă odată domnule!

 
   

Domnul Severin Baciu:

Problema datelor. Sunt prevăzute în hotărâre la fiecare activitate pentru cele care nu - așa cum a cerut președintele - se va stabili de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Aceasta trebuie să aprobăm noi.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Avem o prevedere la alin. 2 de la litera. b).

Domnule Diaconescu, dacă doriți să faceți anumite precizări, vă rog să le faceți și după aceea am să supun votului.

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Președintele României a solicitat o delegare de competență din partea dumneavoastră, în favoarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că până la ora aceasta, deși se știe perioada, iulie - august, nu se știu exact zilele între care vor avea loc aceste exerciții și v-aș solicita această delegare pentru precizarea intervalului exact, luna s-a dat, nu s-au dat zilele între care urmează să fie desfășurate.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat. Art. 1 alin. 1 vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 1 alin. 1.

Vine titlul de la litera A. "Aplicații (exerciții) NATO, Parteneriatul pentru Pace cu caracter multinațional".

Sunt observații în legătură cu acest titlu? Nu.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat.

Textul de la lit. a). Îl supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul de la lit. a).

Lit. b), dacă sunt observații?

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Hortopan:

Domnule președinte,

Și la lit. A), la toate subpunctele, ca și la B), la toate celelalte subpuncte, art. 2 stipulează clar și dă Consiliului Suprem de Apărare a Țării această putere de a stabili zona de desfășurare și perioada, dar în nici unul dintre aceste puncte, ca motivație la scrisoarea inițială nu se arată participarea țării noastre, cu ce anume participă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnule general, dacă doriți să faceți anumite precizări în legătură cu problema ridicată de domnul deputat Hortopan, privind participarea noastră. Chestiunea este legată, probabil, de perfectarea acestei acțiuni. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

S-a anunțat de către statele participante la aceste exerciții un număr de subunități și încadrate cu un anumit număr de militari. Noi vom participa în raport cu gradul de încărcătură - dacă mi se permite să folosesc această expresie - a acelor unități care vor veni. În momentul în care se vor fixa exact limitele lor, în aceeași măsură ne vom plia și noi pe aceste cerințe.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu aș vrea să fiți de acord să vă aduc la cunoștință faptul că în Legea nr. 45/1994, la art. 5, ultimul alineat, avem următoarea precizare: "Desfășurarea exercițiilor și operațiunilor armatei, cu durata determinată, care implică intrarea, staționarea ori trecerea unor unități militare străine pe teritoriul României, se aprobă pentru fiecare caz în parte de către Parlamentul României, la solicitarea prealabilă a președintelui României". Deci, noi trebuie să ne dăm aprobarea pentru intrare, staționare și celealte lucruri. În ceea ce privește numărul unităților române și celelalte aspecte legate de participarea armatelor și unităților armatei române pe teritoriul României, sunt în competența organelor și în primul rând a Consiliului Suprem de Apărare.

Așa că treaba aceasta cred că este limpede, dacă avem în vedere această prevedere a Legii nr. 45 /1994.

Supun votului dumneavoastă textul de la lit. b), în redactarea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și textul de la lit.b)

Titlul de la lit. B): "Aplicații (exerciții) în spiritul Parteneriatului pentru Pace cu caracter multinațional sau bilateral".

Dacă sunt observații în legătură cu titlul de la lit. B)? Nu sunt.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat titlul de la litera B).

Textul de la lit. a) din această secțiune.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Îl supun aprobării domniilor voastre.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și textul de la litera a).

Textul de la lit. b).

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și textul de la litera b).

Textul de la lit. c).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text cu majoritate de voturi.

Lit. d).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

O supun votului în redactarea propusă de comisie.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și textul de la lit. d)

Urmează alin. 2 din cuprinsul art. 1.

Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Îl supun votului în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

Voturi împotrivă? Să numărăm. 9 voturi împotrivă și 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul de la alin. 2.

Vă rog să vă pronunțați asupra art. 1 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 1.

Art. 2 se referă la cheltuielile pentru desfășurarea acțiunilor.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastă textul art. 2 așa cum a fost formulat de comisie.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 2.

Supun votului dumneavoastă hotărârea în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată hotărârea.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege a serviciilor poștale  

Cu aceasta am epuizat această problemă și trecem la discutarea proiectului de Lege privind serviciile poștale. Doreați să interveniți?.

Domnul Lungu dorește să intervină. Aveți cuvântul.

   

Domnul Marin Lungu:

Stimați colegi,

Votul a decurs așa cum a decurs, a fost voința tuturor, nu reproșez la nimeni nimic, problema este că vizavi de poziția pe care noi am avut-o, domnul coleg, colonel în rezervă, pensionar, Baciu Severin, a recurs la agresarea fizică și verbală a deputatului Silviu Șomâcu. Dacă nu erau câțiva parlamentari, colegi, să țină piept domnului colonel, se întâmpla un incident grav în Parlamentul României.

Cerem Biroului permanent să analizeze această chestiune pentru că de față a fost și ministrul secretar de stat și domnul Mangiurea - și cred că are curajul răspunderii - să declare ceea ce a văzut. Dacă nu era domnul Mangiurea se întâmpla o mare nenorocire. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că este regretabil acest lucru și personal nu pot să fiu de acord cu un asemenea comportament. În același timp, vă atrag atenția că aici, în fața mea, s-a produs o chestiune absolut nefirească, când domnul deputat Șomâcu l-a împins, pur și simplu, și l-a dislocat din loc pe domnul Emil Putin în momentul în care începuse să facă apelul nominal.

Eu vă rog foarte mult, indiferent care pot să fie contradicțiile dintre noi în abordarea anumitor probleme, să facem cu toții un efort pentru a ne stăpâni eventualele porniri, în așa fel încât să avem de-a face cu confruntări de idei și cu soliditatea argumentației, nu cu vigoarea fizică pe care o avem unul sau altul dintre noi.

 
   

Domnul Simion Silviu Șomîcu:

Domnule președinte,

Domnule Putin,

Îmi cer iertare că într-un moment în care domnul Putin se afla la microfon, eu, încercând să ajut la deblocarea procedurii, m-am alăturat domnului. (Râsete)

Mărturisesc că niciodată în fața domnului Putin n-aș încerca să mă impun prin vigoarea și mărimea mea. (Râsete)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că putem închide aceste episoade și să încercăm într-adevăr, să ne respectăm reciproc și să purtăm un dialog de idei, de considerente și de fundamentare a diferitelor poziții, nu chestiuni de acest gen.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la discutarea proiectului Legii privind serviciile poștale. Rog inițiatorul să ne prezinte aspectele legate de acest proiect de lege, necesitatea, materia pe care o reglementează, intențiile pe care a încercat să le materializeze în acest proiect și alte elemente care sunt utile pentru noi în dezbaterea acestui proiect. Rog, de asemenea, comisia să-și pregătească opinia.

Domnul consilier Ion Matei. Poftiți.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere orele înaintate, voi trece direct la expunerea motivelor pentru susținerea acestui proiect de lege, fără alte prerogative.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, liniște, stimați colegi! Am dat cuvântul reprezentantului inițiatorului. Haideți să ascultăm. Și așa procedurile legate de verificarea cvorumului ne-au luat extraordinar de mult timp. Haideți să folosim cele 40 de minute care ne-au mai rămas.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc.

Ca urmare a dezvoltării tehnologice explozive din ultimele trei decenii, două domenii care erau tradițional asociate - poșta și telecomunicațiile - au suferit o separare care a devenit tot mai netă. Urmând căi diferite, aceste două domenii care au câștigat tot mai semnificativ în importanță, necesită, în mod natural, cadre legislative distincte și în România, ca în toate țările avansate europene.

Serviciile poștale au evoluat încet dar sigur spre noi forme și noi metode de prelucrare, care apelează tot mai mult la mijloace tehnologice informatice moderne.

Având o specificitate aparte, serviciile poștale trebuie să beneficieze de o lege care să le permită, în anumite grade, liberalizarea, modernizarea și funcționarea pe principii comerciale.

Deși telecomunicațiile furnizează tot mai multe servicii alternative, concurente serviciilor poștale, acestea din urmă nu vor dispărea; ba, dimpotrivă, stimulate de concurență, se vor dezvolta și diversifica.

Necesitatea proiectului de lege pe care vi-l supunem atenției dumneavoastră rezultă din evoluția pe plan internațional în domeniul de poștă, evoluție care a impus separarea activităților de reglementare și autorizare de activitatea de operare a serviciilor poștale.

Acest proiect de lege nu numai că definește principiul enunțat mai sus, dar îl și diversifică, oferind operatorilor de servicii poștale cadrul legal de funcționare.

În acest context, proiectul prezentat atenției dumneavoastră este rezultatul unor ample analize ale fenomenelor și tendințelor apărute în sectorul de poștă la scară internațională și în mod deosebit europeană, al colaborării dintre experți ai Ministerului Comunicațiilor și cei ai unor firme de consultanță de prestigiu.

Am evitat copierea strictă a altor legi străine, fapt care ar fi putut crea disfuncționalități, și am propus soluții care să asigure direcțiile corecte de evoluție pe termen lung și compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene.

Prin acest proiect de lege au fost menținute drepturi exclusive de operare ale Poștei Române numai pentru un set minim de servicii de bază, justificate din motive tradiționale economice și sociale, cum ar fi, de exemplu, necesitatea asigurării principiului serviciului universal. Aceste drepturi exclusive vor fi revizuite, potrivit evoluției economice și dezvoltării sectorului poștal, după o perioadă de 10 ani.

Și în cazul acestui proiect de lege putem spune că a fost expertizat pe linia compatibilității cu legislația din Uniunea Europeană, fiind posibilă introducerea măsurilor comunitare prezente și de perspectivă.

În sectorul de poștă, obiectivele principale care ne stau în față sunt:

- modernizarea și creșterea capacității de prelucrare, transport și distribuire a tuturor felurilor de corespondență și trimiteri poștale, prin automatizare și informatizare și

- extinderea ofertei de servicii în mediile comerciale și financiare.

Prin dezbaterea și adoptarea de către Parlamentul României a prezentului proiect de Lege privind serviciile poștale, toate aceste obiective devin mai ușor și posibil de atins, în termene rezonabile.

Extinderea sectorului privat în domeniul serviciilor poștale nu poate fi decât benefică, atât prin aportul de capital investit, cât și prin aspectele concurențiale de natură să îmbunătățească explicit calitatea serviciilor.

În final, vă rugăm să vă aplecați cu toată atenția asupra acestui proiect de lege și, adoptându-l, să ne oferiți cadrul legal necesar dezvoltării sectorului de poștă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule consilier.

Îl invit pe domnul deputat Mihail Părăluță, președintele Comisia pentru industrii și servicii, să ne prezinte punctul de vedere la care a ajuns comisia care a analizat în fond acest proiect de lege.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru industrii și servicii a examinat și dezbătut, la cererea Biroului permanent, proiectul de Lege privind serviciile poștale.

Acest proiect de lege a fost prezentat de inițiator într-o formă foarte aproape de textul final și în concordanță cu legislația europeană.

Obiective de bază cuprinse în Cartea verde a pieții comune pentru dezvoltarea unei piețe comunitare a serviciilor, precum și în Tratatul Comunitar de la Roma, se regăsesc în proiectul de Lege a serviciilor poștale, prezentat Parlamentului.

Totodată, textul este elaborat conform principiilor economiei de piață. Pe de o parte, monopolul statului în domeniu, ca de altfel în toate țările lumii, fiind un obiectiv de interes național pentru populație, pe de altă parte, se oferă posibilitatea ca pentru anumite activități supuse concurenței, care nu vizează activitatea de fond a poștei, să se poată acorda unor agenți economici prin licitații, autorizații pe un timp bine determinat. Însă tot domeniul poștal este reglementat unitar de Poșta Română. Menționăm că, conform legii, Poșta Română trebuie să presteze o activitate rentabilă.

Proiectul de Lege privind serviciile poștale române, supus dezbaterii plenului, a fost avizat favorabil de următoarele comisii: juridică, finanțe, bănci și apărare.

Comisia pentru industrii și servicii avizează favorabil acest proiect de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trecem la dezbaterile generale.

A cerut să intervină în numele Grupului parlamentar al PDSR domnul deputat Petre Naidin și-l invit pe dânsul, după aceea va urma domnul Antal István, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbaterile generale, rugăm să ne comunice numele vorbitorului la care s-au gândit.

Aveți cuvântul, domnule Naidin.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege este necesar oricărei autorități centrale, pentru a-și concretiza intențiile.

Bine structurat, proiectul a suferit puține modificări în urma dezbaterilor la comisia sesizată în fond. Dezideratele cuprinse în programul de guvernare nu pot fi concretizate dacă inițiativa nu este sprijinită de către Legislativ și doresc a vă sensibiliza, anunțând principalele obiective cuprinse în strategia sectorială a acestor servicii de interes general, adică: realizarea rețelei de centre regionale de prelucrare, modernizarea unor sedii de oficii teritoriale, implementarea poștei electronice, crearea centrelor de profit, integrarea în familia operatorilor poștali europeni.

În acest mod, se poate institui cadrul structural instituțional, inclusiv în sensul armonizării cu legislația și tendințele europene în domeniu. Serviciile prestate, aflate în interdependență internațională, trebuie a asigura flexibilitatea necesară. Și, în acest sens, vreau să enumăr câteva elemente primordiale:

1) adaptarea infrastructurii regiei de specialitate la principiile economiei de piață, ca necesitate a imprimării unui caracter comercial concurențial;

2) prin participarea și a altor operatori, se poate realiza o logistică care să satisfacă cerințele unui serviciu poștal modern și eficient;

3) desemnarea autorității de reglementare, în sensul asigurării unui nivel minim de aplicare, ca necesitate pentru garantarea unei protecții reale a utilizatorilor.

În acest mod, pot fi susținute servicii universale în toate zonele țării.

Grupul parlamentar PDSR sprijină acest proiect de lege inițiat de către Guvern, aducând și amendamentele necesare în decursul dezbaterilor, apreciind strategia sectorială elaborată ca parte componentă a programului politic privind susținerea reformei economice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Antal István, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Mai avem solicitări? Nu mai avem.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Serviciile poștale funcționează astăzi în România în baza Decretului nr.1197 din 1955. Desigur, reglementarea dezbătută astăzi a devenit necesară pentru a realiza compatibilitatea sistemului poștal românesc cu sistemele poștale din Europa și din lume, astfel realizându-se ralierea sistemului la Uniunea Poștală Universală, cea mai veche organizație din lume.

Proiectul de lege prezentat în comisie pentru avizare este deschis într-un fel competiției, în primul rând pentru unele servicii cu specific poștal adresate unor activități economice, cum ar fi "Curierul rapid accelerat", o serie de activități în care poșta să se poată implica, privind vânzările și cumpărările de mărfuri, bănci specifice etc.

Totuși, proiectul de lege introduce și o trăsătură mai rigidă, și anume menținerea monopolului poștal pentru serviciile de bază pe timp de 10 ani, în opinia noastră, un termen mult prea larg, pentru că, practic, o completă liberalizare și competiție până în anul 2000 ar putea deveni o realitate, deja. În același timp cu evidențierea tendințelor de aliniere la cerințele care privesc integrarea europeană, se cuvine să insistăm asupra unor aspecte care privesc protecția drepturilor fundamentale și modul în care răspunde legea și ulterior va răspunde operatorul - Poșta Română - acelor deziderate care privesc protejarea dreptului la secretul corespondenței.

Fac referire la art.4 alin.1, care garantează secretul și confidențialitatea scrisorilor și telegramelor, și la alin.4 al aceluiași articol, care enunță faptul că acest lucru, conținutul trimiterii, la care nu avem acces, poate fi utilizat ca și corp delict.

Desigur, în anumite cazuri, în principiu, se impune necesitatea cunoașterii conținutului trimiterii, pentru a preveni punerea în pericol a vieții sau a sănătății celor care vin în contact cu ele. Am semnalat acest fapt pentru a arăta că în vederea asigurării exercitării neîngrădite a unor drepturi, prin lege sunt îngrădite altele.

Pe de altă parte, aș dori să semnalez că orice cetățean care și-a achitat obligațiile devine beneficiar al unor servicii, în momentul în care a cumpărat și a aplicat timbrul pe scrisoarea lui.

Nu rezultă din această lege, dar mai ales din practica noastră curentă nu rezultă că în mod necesar și inevitabil, din momentul în care cetățeanul a aruncat scrisoarea în cutia poștală, ea, în mod cert, va ajunge la destinație, pentru că răspunderea poștei începe de acolo.

Denumirea de "trimitere" este consacrată și se utilizează în cadrul legii și poate fi inviolabilă, dar nu și plicul acela care a fost introdus în cutia poștală de către cetățean.

În altă ordine de idei, aș dori să observați că în prezenta propunere legislativă nu se fac referiri precise la modalitatea de colaborare cu organele abilitate de lege pentru descoperirea infracțiunilor și autorilor lor, utilizându-se sintagma într-un articol "pe baza ordonanțelor emise de magistrat".

Presupunem că există un protocol între Regia Autonomă Poșta Română și SRI cu privire la derularea operațiunilor de deschidere a corespondenței în cazul în care există un mandat autorizat. Și poate inițiatorul, prezent la dezbateri, ne oferă unele relații privind modalitatea de derulare a acestui proces.

Ne menținem dreptul de a formula amendamente la articolele care fac trimitere la derularea serviciilor poștale în zonele greu accesibile și în zilele nelucrătoare.

Totodată, dorim să intervenim pentru îmbunătățirea articolelor în care sunt reglementate posibilități de reclamare administrativă pentru trimiterile interne și externe.

În final, am dori ca prevederea care interzice subvenționarea încrucișată a serviciilor de către Poșta Română, condiție importantă pentru concurența loială și evitarea abuzului de poziție dominantă a Poștei Române, să fie mult mediatizată și întocmai respectată.

În speranța clarificării și îmbunătățirii articolului la care ne-am referit pe parcursul dezbaterilor, propunem raportul pentru dezbatere în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Nu au fost alte solicitări pentru participări la dezbaterile generale. Nu ne rămâne atunci decât să trecem la examinarea concretă a proiectului de lege, da?

În legătură cu titlul: "Legea serviciilor poștale" - acesta este titlul pe care-l conține varianta adoptată de Senat și față de care comisia noastră nu a avut nici un fel de comentarii sau propuneri de amendare.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu titlul legii? Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, în varianta adoptată și de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat titlul legii.

Cap.I. Se propune titlul: "Dispoziții generale". El figurează și în varianta aprobată de Senat. Comisia n-a avut sugestii în legătură cu titlul capitolului.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul? Nu sunt solicitări.

Supun votului titlul Cap.I din varianta Senatului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și titlul Cap.I.

Trecem la examinarea art.1. În privința lui comisia n-a avut nici un fel de sugestii. Totuși, vă consult dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul pe marginea acestui articol? Nu sunt solicitări.

Vă supun votului textul care figurează și în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat textul art.1.

Trecem la examinarea art.2. Comisia n-a avut nici un fel de propuneri.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Matei. Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În textul art.2, la lit.c), prima liniuță, unde începe cu "corespondență", în mod regretabil s-a uitat o virgulă care ar trebui să despartă două categorii clare de corespondență: "cărți poștale" și "imprimate", care sunt cu totul altceva.

Deci, nu "cărți poștale imprimate", pentru că ar fi un pleonasm, ci "cărți poștale, imprimate, inclusiv înscrisuri în relief, înregistrări sonore ..." și așa mai departe.

Vă rog să luați în considerare introducerea acestei virgule între "cărți poștale" și "imprimate", care sunt două categorii distincte de corespondență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aici nu este deloc fericită soluția, pentru că avem textul acestui articol și la lit.c) avem trei liniuțe. În general, noi nu prea am mers pe astfel de formule cu liniuțe la anumite alineate, pentru că nu poți să spui alin.c), liniuța 3, știți? În fine.

Iar în ceea ce privește observația făcută de domnul consilier Ion Matei, evident că punem acea virgulă după "cărți poștale" și restul textului să rămână. Bun.

N-au fost în general observații în legătură cu acest art.2, exceptând virgula pe care a cerut domnul Matei s-o introducem în textul de la lit.c), prima liniuță.

Cine este pentru adoptarea textului art.2, așa cum figurează în varianta Senatului, plus introducerea acelei virgule?

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

A fost aprobat acest text.

Trecem la discutarea art.3.

Domnul Ion Dinu mai întâi și după aceea va urma intervenția domnului Nestor Călin.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Domnule delegat al ministerului,

Stimați colegi,

În textul propus de comisie, găsim exprimarea "Serviciile poștale se pot efectua prin persoane juridice- vă rog să rețineți expresia persoane juridice-abilitate conform prevederilor prezentei legi, denumite în continuare operatori de servicii poștale".

Mai departe, la art.4 alin.2, găsim exprimarea: "Operatorii (...)pot deschide trimiterile poștale numai în cazul deteriorării în timpul prelucrării sau transportului..." Deci, este vorba de persoane fizice.

De aceea, cred că potrivit este ca articolul respectiv, art.3, să aibă exprimarea: "Serviciile poștale se pot efectua prin persoanele -nu juridice- abilitate conform prevederilor prezentei legi, denumite în continuare operatori de servicii poștale". Sunt persoane fizice acești operatori.

Dacă inițiatorul și comisia socot că pot să fie persoane juridice, mă îndoiesc, pentru că definiția este foarte exactă privind persoanele juridice. Persoana juridică nu poate efectua deschideri de pachete, manipulări etc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. E un punct de vedere și sunt anumite comentarii pe care le-a făcut domnul deputat Dinu.

Mai sunt intervenții ale domnului Nestor Călin, pe care-l invit; după aceea, domnul Teodor Vintilescu.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Mă adresez, cu toată considerația, inițiatorului, rugându-l să ia act de următoarele. Potrivit art.187 din Codul penal francez, se fac reglementări foarte amănunțite privind serviciile poștale. Și una dintre problemele care este bine reglementată se referă la monopolul statului. Și de aceea vreau să vă întreb dacă nu cumva era oportun să faceți această precizare categorică și cred că s-ar impune chiar la art.3 să facem precizarea asta. De ce este monopolul statului? Așa rezultă din cuprinsul legii. Asta este concepția dumneavoastră, a inițiatorului. Și rezultă și o serie de răspunderi, nu pentru persoane fizice, aia este alt gen de răspundere. Persoanele juridice abilitate în mod special de către dumneavoastră poartă toată răspunderea.

Eu vă rog să aveți în vedere că totuși intenția noastră, a celor votăm legile, care le hotărâm aici, în Parlamentul României, intenția noastră este de a ne integra și în legislația Europei. Și dacă Franța are o legislație de care vă vorbeam - și, dacă o să-mi dați voie, am să mai intervin și la alte articole -, cred eu că ar fi bine să ținem seama de ea. De altfel, și ca o întrebare - mă adresez dumneavoastră, inițiatorilor, de ce nu venim să adoptăm cam aceleași instituții. Pentru că am credința că instituția, așa cum este reglementată în Dreptul francez, o găsim și în legislația altor state. Mi se pare o îndepărtare prea importantă de la ceea ce se reglementează în Europa, față de reglementarea noastră. Eu știu că sunt o serie de convenții internaționale în materie de poștă și de telecomunicații și cred eu că și acesta ar fi un argument ca să ne gândim care este natura juridică, care sunt caracterele juridice ale activității pe care o prestați dumneavoastră. În primul rând, eu cred că trebuie să fie un monopol de stat aici. Dumneavoastră cam delegați drepturile dumneavoastră.

Vă rog, dacă puteți să răspundeți la aceste observații.

 
   

Domnul Vida Iuliu (din sală):

Domnule președinte, vreau să fac un comentariu înainte de a răspunde domnul consilier.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă dau cuvântul după domnul Vintilescu. Pe dânsul l-am anunțat deja. După aceea aveți dumneavoastră cuvântul, domnule Vida. Și dacă nu vor fi alte solicitări, evident că vom da cuvântul inițiatorului.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și colegi,

Eu cred că această noțiune "prin persoane juridice abilitate ..." pregătește ceva în lege, adică este vorba de cenzură. Eu o iau de aici. Adică nu oricare funcționar de poștă care are în statut păstrarea secretului, care, evident, după ce-i ia dintr-un mediu foarte bine instruit ..... Adică nu este o glumă treaba asta. Și atunci, se pregătește în lege această noțiune, pe care eu cred că noștri domnii avocați trebuiau să o gândească. Deci, "persoane juridice abilitate conform prevederilor legii".

Eu am citit legea mai departe și la alin.4, deja intră puțin, dar nu ne spune de ce. Eu aș întreba și aș ruga foarte serios să mi se răspundă, pentru că în cursul legii nu există această noțiune de cenzură, să știm: cine sunt aceia, cum se face, când are voie și așa mai departe.

Eu am să pregătesc un amendament, însă aș vrea să cunosc aceste explicații precise, pentru că acest serviciciu de poștă face această cenzură. Și trebuie s-o facă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Vida Iuliu.

 
   

Domnul Vida Iuliu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că este o apreciere greșită, care s-a făcut cu privire la natura acestei legi.

Această lege este îndreptată spre a crea un cadru juridic, în concordanță cu legislația din Uniunea Europeană. În legislația Uniunii Europene dispare noțiunea monopolului de stat asupra serviciilor poștale. Deci, această prevedere nu poate să fie cuprinsă în textul legii. Este o altă problemă, că urmează o perioadă de 10 ani în care serviciile de bază vor fi în exclusivitate reținute în sarcina statului, și în această perioadă unele servicii auxiliare se pot ceda, pe bază de convenții și contracte,unor persoane juridice specializate pentru aceste servicii.

Deci, acest principiu, această idee este reflectată prin textele care sunt prevăzute în proiectul de lege.

Deci, cedarea, pe bază de convenții și contracte, a unor servicii auxiliare, care intră în sfera generală a serviciilor poștale, dar care se pot ceda unor persoane juridice care sunt abilitate pe bază de contracte sau convenții în această direcție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt

S-au ridicat mai multe probleme. Una a fost ridicată de domnul Dinu și dânsul a și propus un anumit text; a pus anumite probleme legate de monopolul de stat domnul deputat Nestor Călin; de asemenea, domnul Vintilescu a etalat o anumită teamă în legătură cu textul ăsta, și intervenția domnului Vida, numai ce ați ascultat-o.

Rog punctul de vedere al inițiatorului, unele lămuriri, explicații dacă sunt necesare și după aceea vom examina concret propunerile de amendare.

Aveți cuvântul, domnule Matei.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Articolul 3 vrea să spună că serviciile poștale nu pot fi efectuate decât de niște instituții specializate. Acestea se vor numi operatori de servicii poștale. Ele vor funcționa, deci aceste instituții specializate, acești operatori, care nu sunt persoane fizice, sunt persoane juridice, trebuie să fie persoane juridice, în baza unor autorizații care nu sunt autorizații de functionare, ci autorizații că pot efectua aceste servicii pe teritoriul României.

Nedumerirea că persoanele juridice nu pot fi operatori sau cooperatori, că sunt persoane fizice care desfac corespondența sau așa mai departe, nu cred că trebuie să existe. Deci persoana fizică este angajatul operatorului.

Aici, la alineatul 2 de la art.4, domnule deputat Dinu, este vorba că instituția poate deschide trimiterea poștală și așa mai departe, și când vom ajunge la această discuție, vă voi oferi argumentele în favoarea acestui text. Deci instituția poate să facă asta. Nu are rost să păstrez acum microfonul pentru a explica de ce și cum.

Mai departe, cu privire la monopol, cuvântul monopol este un fel de funie în casa spânzuratului. Nu-l mai promulgă nimeni, în nici o lege, nu-l mai pronunță nimeni în nici o lege. Este vorba de drepturi speciale rezervate.

Dacă în domeniul telecomunicatiilor, Uniunea Europeană a stabilit prin directive termene foarte stricte pentru liberalizarea serviciilor care, tradițional, erau ținute sub monopol, în domeniul poștal nu a stabilit așa ceva. Tradițional, însă, în toate țările europene, poșta, sub anumite servicii de bază, este ținută sub drepturi speciale.

Uniunea Europeană nu a impus nici un termen. Noi, prin această lege, am propus termenul de 1O ani și suntem convinși, datorită faptului că avem și expertiza unor instituții agreate de Uniunea Europeană, că aceste termn nu ne va duce la nici o contradicție, deci am propus acest termen de 10 ani pentru servicii de bază care sunt minimale. Există o serie întreagă de alte servicii poștale care vor fi liberalizate, în care operatorii, deci persoane juridice înregistrate în România, vor putea efectua aceste servicii pe teritoriul României pe bază de concurență și în baza unei autorizații pe care o vor obține de la autoritatea de reglementare.

Nu cred că este cazul să menționăm expres numele de monopol și la acest articol. Scopul lui este să spună: cine vrea să facă servicii poștale pe teritoriul României se numește operator și ulterior se va vedea că el va funcționa în baza unei autorizații obținute pentru acel serviciu de la autoritatea de reglementare.

Acest articol nu are lnici o legătură, să-mi fie iertată oarecum vehemența afirmației, nici o legătură cu cenzura și cu cine sau ce să umble și dacă există sau nu protocoale între Poșta Română și altcineva. Mă iertați, nu ați făcut dumneavoastră afirmația aceasta, dar s-a făcut mai devreme.

Deci, acest articol nu pregătește nimic decât ce am spus mai devreme. Acesta este mesajul, serviciile nu pot fi efectuate decât de instituții care sunt persoane juridice. Noi susținem textul în amendamentul Comisiei de industrie și servicii și considerăm că clarifică mai bine mesajul, decât cel propus de noi inițial.

Vă mulțumesc. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă mulțumesc și eu. Dacă comisia are ceva, domnule președinte Miahil Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Problemele s-au clarificat. Noi am discutat foarte mult în comisie atunci și am stabilit că operăm și lucrăm și facem lege pentru persoane juridice, nu pentru poștași, că asta înseamnă persoană fizică, poștașul sau un telefonist de la telefoane. Noi o facem pentru instituții și am ajuns la concluzia că termenul cel mai potrivit, cum a explicat și domnul consilier Matei, este persoană juridică.

Sigur, există și ideea să fie instituții, dar eu cred că, dacă am băga instituții aici, am crea o confuzie, pentru că aceste persoane juridice se pot transforma în societăți comerciale. Deci, nu instituții; noi mai departe prevedem posibilitatea ca anumite servicii să se liberalizeze și dacă se liberalizează în domeniul respectiv, se poate face un SRL , o societate comercială. Dacă băgăm instituții, vine în contradicție cu textul ulterior al legii.

Eu cred că domnul deputat Vida a explicat foarte bine de ce nu se mai utlizează noțiunea de monopol de stat. Foarte clar, asta este întreaga legislație europeană.

Cenzura, de asemenea, am discutat-o foarte mult și am ajuns la concluzia că în această lege nu este necesar un articol care să reglementeze cenzura poștei. Concepția legii este că pentru poștă este interzisă cenzura. Dacă o fac alții, o fac pe baza legilor pe care le au la dispoziție și a altor reglementări.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Domnul deputat Dinu a propus suprimarea din textul pe care l-a redactat comisia a precizării "persoane juridice", deci "juridice" să dispară și restul textului rămâne așa cum este el. Și acum îl consult pe domnul deputat Ion Dinu dacă în urma prezentării considerentelor de către inițiator și de către comisie... Nu. Bun.

Celelalte chestiuni au fost diferite întrebări, lămuriri cerute, asta ne duce la situația că sunt nevoiți să vă spun votului textul în redactarea propusă de comisie pentru articolul 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat textul articolului 3 în redactarea propusă de comisie.

Trecem la articolul 4. Are mai multe alineate. Comisia a avut unele propuneri care privesc alineatul 2. În privința celorlalte alineate, nu a făcut, a fost o discuție în cadrul dezbaterilor generale din partea domnului deputat Antal Istvan, mi se pare, dânsul a ridicat problema, o să vedem. În afară de propunerile pe care le conține raportul comisiei dacă sunt și alte probleme.

Are cuvântul domnul Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Am o exigență la alineatul 4.

"În scopul descoperirii infracțiunilor și autorilor lor și pentru aflarea adevărului în cauzele penale", suntem la cauze penale, "operatorii de servicii poștale vor pune la dispoziția organelor de urmărire penală sau instanțelor de judecată", deci avem două: organele de urmărire penală și instanțe de judecată, "toate valorile și trimiterile poștale, corpuri delicte și toate actele de care au nevoie pe baza ordonanțelor emise de magistrat".

Dacă avem, pe de o parte, activitatea organelor de cercetare pentru urmărire penală, nu poate magistratul să-i înlocuiască , să trimită el ceea ce a cerut organul de urmărire penală.

Pe de altă parte, magistratul nu emite ordonanțe și atunci propun la alineatul 4 ca ultimul rând, "au nevoie pe baza", ci "la solicitarea acestora", deci să se elimine expresia "pe baza ordonanțelor emise de magistrat", care am spus că nu merge, "la solicitarea acestora". Că nu putem să spunem ca, fără o solicitare expresă, să se pună la dispoziție corpuri delicte sau alte probe.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, am înțeles, după virgulă, da?

 
   

Domnul Ion Dinu:

După virgulă, "la solicitarea acestora".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai dorește cineva să intervină în legătură cu art.4? Domnul Vintilescu, domnul Nestor Călin, după aceea. Apoi domnul Antal.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Din nou în fața dumneavoastră și văd că am fost trecut în primul eșalon. Aici este scris foarte precis: "Secretul scrisorilor ... este garantat prin lege". Și dacă se întâmplă să-și bage nasul cineva acolo, zice: domnule, trebuie să fii de față. Apoi, domnilor, nu se poate, articolul acesta este atât de echivoc, este atât de, cum să spun eu, de...scapă din mână, ne alunecă mereu. Eu vreau să căutăm acum, cu această lege care este a poștei, să limpezim foarte bine această noțiune. Cum se întămplă, cine este cel care controlează scrisorile, cine dă voie, în față cui, etc. Nu se poate, domnilor, corespondența aceasta, noi am simțit-o pe spinarea noastră până acum destul de bine, iar textul, vă spun..., secretul scrisorilor este garantat prin lege. Toate persoanele implicate în acțiunile acestea sunt obligate să asigure confidențialitatea. Adică o deschide, dar nu vorbește mai departe, dar el știe întodeauna ce trebuie să facă. Nu știu, dumneavoastră trebuie să vă gândiți, vă rog, și să construim în acest articol de lege ceea ce vrem, așa, acest secret al corespondenței. Nu putem sa ne bazăm pe acest articol.

Eu cred că ar trebui această comisie să mai vadă o dată, să o mai sucească și pe urmă să ne dea un răspuns. Profit de ocazie, dați-mi voe să profit și să rog pe domnul consilier care se găsește în mijlocul nostru, să fie atent la ceea ce aș dori să spun. Da, mă ascultăti... Nu m-ați ascultat, da,... suntem prea afundați în legea asta, prea trebuie s-o sucim. Eu aș veni cu o rugăminte care este în afară de lege. Dumneavoastră sunteți aceia care aveți acest monopol. Acest monopol este și la timbrele pe care dumneavoastră sigur că le comandați. Dar, iertați-mă, vă rog, există un cântec românesc: "Mi te-ai lipit de suflet ca marca de scrisoare". Mărcile dumneavoastră nu se mai lipesc, domnilor! Este o problemă groaznică, nu are lipiciul, domnilor, care-i trebuie acolo. Deci, vin cu rugămintea, în mod special, ca dumneavoastră să puneți umărul acolo să rezolvăm și acest lucru foarte neplăcut.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Antal Istvan.

 
   

Domnul Istvan Antal:

Domnule președinte,

Eu am propuneri la alineatul 2 și alineatul 3 și aș dori să ascultați cu atenție o reformulare. Așa cum a făcut comisia această modificare că: "Operatorii de servicii poștale pot deschide trimiterile poștale numai în cazul deteriorării în timpul prelucrării sau a transportului, excluzând culpa proprie" este o formulare mult prea vagă. Deci, ce înseamna deteriorare? Și a deschide o trimitere poștală, un plic, înseamnă că deja suntem la nerespectarea art. 28 din Constituție, dacă rămâne așa formulată și eu aș face două alineate practic sau în două faze să încercăm să reformulăm acest articol sub forma următoare: "Trimiterile poștale deteriorate în măsura în care adresa destinatarului nu poate fi descifrată și nu există nici un document din care să reiasă această adresă, în prima fază vor fi retrimise expeditorului", pentru că poate exista acest caz. Scrisoarea s-a deteriorat și nu se poate descifra destinatarul.

În prima fază operatorul să nu deschidă, ci să retrimită celui care expediază. Pentru că, practic, dacă în acest moment a deschis plicul, înseamnă că a violat secretul corespondenței. Iar dacă considerăm că rezolvăm această problemă, atunci pe mai departe, propun următorul text:"În cazul în care nici adresa acestuia", deci a destinatarului sau a expeditorului, "nu poate fi reconstituită, trimiterea poate fi deschisă în prezența șefului oficiului poștal, a unui angajat al acelui oficiu și în prezența unui functionar public, delegat de organele locale". Pentru că dacă această deschidere poate fi efectuată de angajații operatorului cum s-a denumit operator aici, efectiv, de poștaș - de persoana fizică, atunci acest lucru, cel puțin în condițiile actuale care există la noi în țară, poate da naștere la foarte multe probleme și din această cauză aș dori să analizați această propunere. Eu am bătut-o la mașină, domnule președinte, o să v-o dau ca să aveți și dumneavoastră posibilitatea să analizați mai aprofundat și numai în acest caz, deci dacă și adresa destinatarului și adresa expeditorului este în așa fel deteriorată încât nu poate fi citită și utilizată, atunci în prezența unei persoane, care este abilitată de organele locale și m-am referit la acest lucru, pentru că poate fi vorba de poștele comunale, comune de care aparțin 6, 7 sau mai multe localități, atunci să aibă această ocazie, pe de o parte; iar pe de altă parte, consider că și pentru poștă, deci efectiv, pentru operatorul poștal ar fi o condiție de siguranță în plus, pentru că atunci angajații poștei nu ar putea fi suspectați că au făcut abuz de serviciu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, am înțeles.

Domnul Nestor Călin.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Îngăduiți-mi să susțin și eu câteva propuneri juste care s-au făcut.

Prima este a domnului Antal, pentru că se referă la modul de conservare și descoperire a celor implicați în actul de transmitere a corespondenței și aceste precauțiuni mi se par firești. Eu nu vă rețin atenția dumneavoastră, dar și în Codul penal francez, în art.187,... bine. acest text de lege cuprinde, în ediția pe care v-o prezint eu , din 1993, și un comentariu destul de interesant și cred eu că este bine să ne străduim, și să ne apropiem de modul în care s-au reglementat aceste situații, aceste instituții, în dreptul francez, ceea ce exact domnul Antal a arătat. Deci susțin propunerea domnului Antal.

A doua problemă justă se referă la formulare defectuasă pe care a prezentat-o domnul Dinu.

Într-adevăr instanțele nu dau ordonanțe, dau încheieri sau pronunță sentințe. Și Codul de procedură penală spune precis acest lucru.

Domnilor, dar pentru că problema fundamentală a acestei legi este tocmai secretul corespondenței, asta ne interesează pe toți, îngăduiți-mi să mă refer la art.98 din Codul de procedură penală care este în vigoare și care defelicită foarte clar situația asta. O reglementează. Spune așa: "Organul de crecrtare penală cu încuviințarea procurorului ori instanța de judecată, dacă interesul urmăririi penale sau judecății cere, poate dispune ca orice unitate poștală sau de transport să rețină și să predea scrisorile, telegramele și oricare alte corespondențe, ori obiectele", etc.

Eu zic că formularea din Codul de procedură penală nu prea își găsește oglinda aici în textul nostru de lege. Este adevărat că aceasta este lege specială, dar eu zic că este cel mai bine reglementată în Codul de procedură penală și aici urmează și alte garanții pe care le aduce legea în sprijinul cetățeanului de a i se apăra secretul corespondenței.

Domnilor,

Iertați-mă că intervin, tot în legătură cu legislația franceză. Eu vreau să atrag atenția inițiatorului că noțiunea de corespondență este foarte largă la francezi și cred eu că în toată comunitatea europeană. Sunt băgate în această categorie buletinele de vot, manifestele electorale, toate au un regim special de poștă. Sun enunțate aici în toată lucrarea aceasta pe care eu v-am evocat-o și care este bine s-o aveți în vedere și dumneavoastră. Să nu se creadă că am făcut o greșeală rândul trecut prin intervenția mea. Este adevărat, Franța, țară europeană, bine integrată legislativ în comunitatea europeană, în anul 1993 încă mai avea instituția asta a monpolului. Că este bine sau rău vom vedea. Probabil că știu ei ce au de făcut.

Domnilor,

Eu cred ca acest text de lege trebuie modificat. Cu propunerile care s-au făcut, cu jurisprudența și practica internațională, în parte v-am prezentat-o, și nu am să plec de la tribună, cu încuviințarea dumneavoastră, fără a vă informa care este reglementarea și în Republica Moldova.

În Republica Moldova, ceea ce noi nu am votat, este permisă ca probă înregistrarea audio-vizuală, este în art.154 și se referă și ei, tot în acest articol de lege, la ridicarea corespondenței poștale sau telegrafice. Se referă tot la atribuția anchetatorului și a instanței penale. Eu rog inițiatorul să aibă in vedere și aceste reglementări și probleme de drept comparat pe care le-am prezentat și care, zic eu, să-și găsească oglindirea și în articolul 4.

Vă multumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Doamnelor și domnilor deputați, ați ascultat , mai sunt alte observații în legătură cu art.4? Da, la alineatul 3, vă rog prezentati și aceea.

 
   

Domnul Isvan Antal:

În textul initial, prezentat de inițiator, alineatul 3 sună în felul următor: "În cazul suspiciunii de utilizare frauduloasă a serviciilor poștale sau la solicitarea organelor vamale, pentru verificarea conținutului, operatorii de servicii poștale pot solicita deschiderea trimiterilor de către expeditor sau destinatar".

Eu consider că ar trebui acest text reformulat în felul următor: "In cazul în care există indicii serioase cu privire la utilizarea frauduloasă a serviciilor poștale, operatorii de servicii poștale sau organele vamale se pot adresa organelor de urmărire penală, în condițiile legii", pentru că, practic, se urmărește o punere de acord a intereselor generale ale societății cu texte legale, precum și evitarea unor abuzuri din partea funcționarilor poștali, pentru că organele vamale, într-un fel oricum verifică trimiterile, dar să nu rămână acest articol formulat așa cum este și cum a trecut și prin comisie, din nefericire, după opinia mea, să nu creeze un precedent. Dacă există o suspiciune sau un indiciu oarecare, atunci organele vamale imediat opresc trimiterea respectivă și solicită deschiderea de către expeditor sau destinatar, pentru că persoana fizică respectivă oricând poate refuza această solicitare, din moment ce acest indiciu nu este un indiciu foarte serios, dar dacă există acest indiciu atunci într-adevăr organele vamale sau serviciile poștale, dacă apelează la organele e urmărire penală, atunci problema poate fi rezolvată în mod onest și foarte corect.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul deputat Dinu propune ca la alineatul 4 partea finală și anume următorul text, pe baza ordonanței emise de magistrați să fie înlocuit cu textul : "la solicitarea acestora".

În legătură cu alineatul 2 și alineatul 3, ați auzit intervențiile domnului deputat Istvan Antal, care propune reformularea lor.

De asemenea, au fost câteva probleme pe care le-a pus domnul deputat Nestor Călin și domnul deputat Teodor Vintilescu. Dânșii nu au propus un text ca atare, prin care anumite idei și exigențe pe care le-au formulat să își găsească și o codificare corespunzătoare. Socotim că, în ceea ce privește diferitele propuneri, sugestii de amendare la art.4, noi am obținut aceste diferite intenții de amendare. Să fiți de acord să dau comisiei să analizeze aceste lucruri, în cursul zilei de mâine. Este activitate în comisii, conform programului pe care noi l-am adoptat.

Reluăm lucrările în plen, continuând dezbaterea acestui proiect de lege joi la ora 8,30.

Domnule Părăluță, vă rog să aveți amabilitatea să luați textul pe care îl propune domnul deputat Antal Istvan, iar domnul Dinu să... știți, da?

Ridicăm ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 16,35.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 13:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro