Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 03-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1996

Instituirea Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor la următoarele prooiecte de lege:

Ședința a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Rațiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Kónya-Hamar Alexandru și doamna Viorica Afrăsinei, secretari.

 

Domnul Ion Rațiu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 341 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 212 deputați, absenți 129, dintre care participă la alte acțiuni parlamentare 14. Cvorumul de lucru este, potrivit art.128 din Regulament, 171.

Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei Deputaților pentru această săptămână au fost aprobate în ședința de joi, 23 mai.

Înainte de a trece la ordinea de zi, vă informez despre deputații propuși în Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind finanțele publice: Ana Gheorghe - Grupul parlamentar PDSR, Grigoraș Neculai - Grupul parlamentar al PDSR, Lupuțiu Teodor - Grupul parlamentar a PD(FSN), Hui Ion - Grupul parlamentar al PNȚCD+PER, Brânzei Gheorghe - Grupul parlamentar al PUNR, Nemenyi Nandor Jozsef - Grupul parlamentar al UDMR, Rotaru Constantin - Grupul parlamentar socialist.

Supun votului dumneavoastră compoziția Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în ceea ce privește proiectul de Lege privind finanțele publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Următorii deputați sunt propuși în Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul Legii telecomunicațiilor: Bivolaru Ioan - Grupul parlamentar al PDSR, Seniuc Corneliu - Grupul parlamentar al PDSR, Radu Alexandru - Grupul parlamentar PD(FSN), Pițigoi Barbu - Grupul parlamentar PNȚCD+PER, Sântu Ion Teodor - Grupul parlamentar PUNR, Antal István - Grupul parlamentar al UDMR, Drăguț Dumitru - Grupul parlamentar socialist.

Supun votului dumneavoastră această compoziție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Și aceasta a fost adoptată.

Următorii deputați au fost propuși pentru Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție, a magistraților asistenți și a celorlaltor categorii de personal și la proiectul de Lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești: Lazia Ion - Grupul parlamentar al PDSR, Stan Vasile - Grupul parlamentar PDSR, Ivănescu Paula - Grupul parlamentar PD(FSN), Dejeu Gavril - Grupul parlamentar PNȚCD+PER, Iosif Ovidiu Valeriu - Grupul parlamentar PUNR, Kerekes Károly - Grupul parlamentar UDMR și Dănilă Fănică - Grupul parlamentar socialist.

Supun la vot această compoziție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate și această comisie a fost aprobată.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

- proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de înființare a Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, semnat la Atena la 30 decembrie 1994, adoptat de Senat în ședința din ziua de 7 mai 1996. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități;

    • proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, adoptat de Senat în ședința din 16 aprilie 1996. Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități: pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale;
    • proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Europene pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, adoptat de Senat în ședința din 13 aprilie 1996. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități;
    • propunerea legislativă privind modificarea termenului limită pentru eliberarea cărților de alegător, stabilit prin art.92 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, inițiată de domnul deputat Mihail Nică. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
    • proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1996 privind drepturile personalului a cărui activitate a fost temporar întreruptă ca urmare a limitării furnizării energiei electrice în perioada 9 - 26 februarie 1996, adoptat de Senat în ziua de 7 mai 1996. Cu acest proiect de Lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de Lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.
    • propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, inițiată de domnul deputat Mihail Olteanu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale;
    • proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei în domeniul transporturilor internaționale rutiere, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind serviciile aeriene, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind navigația maritimă comercială, semnate la Tbilisi la data de 26 martie 1996, adoptat de Senat în ședința din 22 mai 1996. Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități;
    • proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan în domeniul transporturilor internaționale, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind serviciile aeriene și a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind navigația maritimă comercială, semnate la Baku la data de 27 martie 1996, adoptat de Senat în ședința din ziua de 22 mai 1996. Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități;
    • proiectul de Lege privind declararea și controlul averilor demnitarilor, funcționarilor publici și ale unor persoane cu funcții de conducere, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
Reexaminarea unor prevederi ale Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/11 august 1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.36/1996 - amânare

În continuare, urmează a fi luate în dezbatere inițiativele legislative și rapoartele comisiilor de mediere înscrise pe ordinea de zi, prevăzute a fi dezbătute în ziua de astăzi, 3 iunie.

Urmează să procedăm la reexaminarea unor prevederi ale Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/11 august 1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.36/1996.

Dacă comisia ne face onoarea, domnul Aurel Știrbu nu este aici? Este bolnav.

Da, vă rog. Deci luați dumneavoastră cuvântul.

Domnul Mihail Olteanu.

Aveți cuvântul, domnule Olteanu.

 

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În baza adresei nr.192/9 aprilie 1996 a Biroului permanent al Camerei Deputaților și în temeiul prevederilor art.118 din Regulament, Comisia juridică, de disciplină și imunități, în ședința de 15 mai a.c., a luat în dezbatere Decizia nr.36 din 2 aprilie 1996 a Curții Constituționale cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art.11 introduse în Ordonanța Guvernului nr.25/11 august 1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, prin articolul unic pct.6 din Legea pentru aprobarea acestei ordonanțe.

Cu ocazia examinării, comisia a constatat următoarele: în motivarea deciziei se reține că prevederile art.11 din ordonanță contravin alin.2 al art.137 din Constituție, potrivit căruia Guvernul are competenața exclusivă de a elabora proiectul Bugetului de stat și a-l supune spre aprobare Parlamentului, alin.3 care consacră principiul anualității bugetului și alin.5 al aceluiași articol care prevede că nu poate fi aprobată nici o cheltuială bugetară fără stabilirea sursei de finanțare și, de asemenea, contravin și prevederilor art.110 din Constituție, potrivit căreia, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, este obligatoriu să se solicite de către Parlament o informare din partea Guvernului.

Examinând decizia, membrii comisiei și-au exprimat punctele de vedere, care converg spre două opinii, și anume: domnii deputați Aurel Știrbu, Mihail Olteanu și Marian Dumitriu au susținut că obiecția Curții Constituționale este întemeiată, în special pentru că, prin art.11 introdus în ordonanță, nu s-a prevăzut sursa de finanțare a alocației și pentru că, potrivit normelor constituționale menționate mai sus, Guvernul este autoritatea căreia îi aparține competența exclusivă să elaboreze proiectul Bugetului de stat, care propune spre avizare veniturile și cheltuielile statului pentru anul următor; domnii deputați Vasile Lupu, Gheorghe Tokay și Ilie Gâtan au susținut că nu este întemeiată obiecția formulată deoarece Guvernul, ca autoritate administrativă, trebuie să respecte legea și, deci, atunci când se elaborează proiectul Bugetului de stat, va putea ține seama și de normele cu implicații bugetare cuprinse în legi speciale anterior adoptate de Parlament și, de asemenea, poate asigura și sursa de finanțare. Supunând la vot obiecțiunea de neconstituționalitate, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, cu 7 voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere, să recomande plenului Camerei Deputaților ca, reexaminând Legea pentru aprobarea Ordonanței nr.25/1995, să admită obiecția de neconstituționalitate constatată de Curtea Constituțională, în conformitate cu art.144, lit.a) din Constituție și, în consecință, să elimine art.11 din cuprinsul ordonanței.

În conformitate cu prevederile alin.2 al art.118 din Regulamentul Camerei Deputaților, în cazul reexaminării, potrivit procedurii prevăzute de art.145 din Constituție, în timpul dezbaterii obiecției de neconstituționalitate nu pot fi făcute amendamente.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Trecem la dezbaterea obiecției de neconstituționalitate.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul, da? Domnule ministru Palade, doriți?

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Nu am nimic de adăugat față de raportul comisiei.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Da, vă rog. Doamna Paula Ivănescu.

 
 

Domnul Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, noi am avut discuții, de-a lungul multor ședințe, despre prevederile acestei ordonanțe și, în nenumărate rânduri, ne-am exprimat voința politică de a finanța cercetarea cu minim 1 la sută din produsul intern brut.

Eu, astăzi, nu vreau să comentez decizia Curții Constituționale, decât că este foarte ciudat cum aceeași Curte Constituțională, referitor la Legea învățământului, nu și-a invederat părerea că atribuirea unui procent prin lege, pentru o anumită secțiune din Bugetul de stat, deci pentru o anumită ramură de activitate, nu ar fi constituțională.

Eu aș dori, dat fiind că cvorumul din sală este precar și știm că obiecția de neconstituționalitate trebuie votată cu două treimi din numărul deputaților, să solicit amânarea discuției pentru lunea viitoare, când sperăm că cvorumul va fi îndeplinit.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Deci se propune ca să se amâne discuția sau votul, doamnă deputat?

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și dezbaterea și votul.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Dezbaterea poate, totuși, să aibă loc.

Da, vă rog, domnule Márton. În această problemă de procedură, da?

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Da.

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Există o cutumă a noastră, conform căreia dacă un vot, adică o lege trebuie să fie adoptată cu un număr de voturi, atunci se supune votului numai în situația în care sunt prezenți măcar atâția parlamentari, în sală, câte voturi sunt necesare, teoretic, pentru votarea acelei legi. Vorbesc de lege organică.

Conform procedurii, prima dată trebuie să supuneți votului dacă Camera Deputaților își menține punctul de vedere și pentru aceasta, ca să-și poată menține punctul de vedere, este nevoie de votul a două treimi din totalul membrilor Camerei Deputaților. Deci, fără a avea, în această aulă, două treimi din parlamentari, nu se poate supune votului această problemă, conform acestei cutume, pentru că, altfel, am putea să supunem votului orice lege organică cu cvorumul scăzut, așa cum se procedează, fără a fi prezenți membrii necesari ai Camerei Deputaților. Cum niciodată nu am procedat așa, nici de data aceasta nu este cazul să procedăm.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Márton, susțineți, deci, propunerea doamnei deputat Ivănescu?

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Exact.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Pentru dezbatere.

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Pentru amânare.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Pentru amânare. Deci să nu aibă loc nici dezbaterea.

Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu este o cutumă, ci este o prevedere din Regulamentul Camerei Deputaților, care spune că, în momentul votului, dacă președintele constată că nu există majoritatea cerută pentru aprobare, poate amâna votul. Deci dezbaterea poate avea loc astăzi, nu este nici o problemă regulamentară, numai că, în momentul votului, președintele, dacă constată că în sală nu se găsesc două treimi, poate propune amânarea votului. Deci aceasta este prevederea strict regulamentară. Dar aș vrea, totuși, să-i aduc aminte doamnei deputat Paula Ivănescu că, conform prevederilor Legii Curții Constituționale, care este o lege organică, Curtea Constituțională nu se poate sesiza din oficiu. Întrucât la Legea învățământului nu a fost o contestație privind procentul (au fost contestații la Curte, dar la alte articole), Curtea Constituțională nu avea nici un drept să constate neconstituționalitatea procentului de 4 la sută care este prevăzut în Legea învățământului. Deci să nu judecăm activitatea Curții pentru lucruri pe care nu-i dă voie să le facă legea. Deci noi, dacă am aprobat această lege, legea este făcută să se respecte. Așa că să nu lansați acuzații false asupra unei instituții fundamentale a statului de drept.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Da, vă rog, domnule deputat.

Iertați-mă, domnul deputat Țurlea a cerut cuvântul înainte și domnul Constantinescu pe urmă.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O să rămân un minut exact asupra problemei pe care a ridicat-o și distinsa noastră colegă și a lămurit-o, cu avântu-i caracteristic, colegul nostru de la PDSR.

Întoarcem problema în felul invers, atunci, în cealaltă direcție. Curtea Constituțională nu a reacționat atunci când s-a cerut de către Parlament 4 la sută pentru învățământ, pentru că nu a fost sesizată. Este clar. Dar Curtea Constituțională știe foarte bine că legile României, toate, trebuie să aibă la bază aceleași criterii. Nu poți folosi niște criterii în cadrul unei legi și alte criterii în cadrul altora. Deci, creîndu-se acest precedent legislativ, era normal că, aplicând aceleași criterii, trebuia să lase și acel 1 la sută pentru sectorul acesta al cercetării. De aceea eu am o mare nedumerire în legătură cu această inconsecvență a Curții Constituționale, care este formată, totuși, din juriști de talie internațională. De aceea consider eu că a fost o decizie politică a Curții, ceea ce nu cadrează cu statutul Curții Constituționale. De aceea, vă rog, domnule președinte, acceptând ideea ca să se voteze atunci când vom avea sala aceasta plină, ca să dăm, într-adevăr, o șansă acestei legi care este absolut necesară pentru cercetarea științifică în România.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Constantinescu întâi și, după aceea, domnul deputat Costel Păunescu.

 
 

Domnul Toader Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu amânarea votării, dar aș propune să nu fie lunea, fiindcă lunea nu vom avea niciodată un cvorum suficient pentru a lua o asemenea decizie, unde trebuie două treimi din numărul total al deputaților. Deci, pentru acest lucru, eu aș propune ca Biroul permanent să stabilească data într-o zi de lucru, în mijlocul săptămânii, când majoritatea deputaților sunt prezenți. Marți, de obicei, se pun în discuție și spre vot legi organice și atunci aș propune să fie într-o marți. Mâine nu se știe dacă vor fi toți, fiind ocupați mulți cu alegerile în teritoriu, dar, aș zice, până marțea viitoare, să se decidă acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul Costel Păunescu.

 
 

Domnul Costel Păunescu:

Susțin, de asemenea, amânarea, atât a dezbaterii, cât și a votului, și aș pune sub semnul întrebării logica argumentării în această problemă. Se poate dezbate o lege cu o cincime, sau o șesime sau, poate, chiar o șeptime din numărul deputaților, iar important este să fie votat cu numărul prevăzut de norma respectivă. Cred că este logic ca atât dezbaterea, cât și votul, să se desfășoare cam în același cadru, cam în același cvorum, cât se poate și pentru dezbatere și pentru vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Da, domnule Constantinescu, vă rog, luați cuvântul. Veniți la tribună.

 
 

Domnul Toader Constantinescu:

Întrucât, atunci când s-a votat acest procent de 1 la sută pentru cercetare, s-a făcut prin vot nominal, aș propune ca Biroul permanent să supună, în ziua respectivă, această variantă să se adopte hotărârea Curții Constituționale sau să se respingă, dar prin vot nominal.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Da, domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ciurtin.

Aveți cuvântul, domnule Ciurtin.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, foarte scurt.

În legătură cu votul asupra acestei probleme de neconstituționalitate, el se va face normal, în ziua în care vom vota. Forma sub care vom vota va fi propusă atunci, dar eu zic altceva: deci discuțiile nu pot fi amânate, există, și de o parte și de alta a sălii Parlamentului, oameni care susțin o poziție sau cealaltă poziție.

Domnilor, se poate discuta, dar, dat fiind faptul că noi și așa nu mai putem aduce amendamente la acest proiect care a fost supus spre examinare Curții Constituționale, cred că discuțiile sunt încheiate acum - mie îmi face impresia - și să rămânem asupra votului. Deci nu are nici un rost să mai spunem că marțea viitoare vom discuta din nou. Nu are rost. Amendamente nu mai putem face, prin urmare discuțiile să se încheie acum, în 10-15 minute, dacă mai sunt discuții, și aici nu se poate modifica nimic, decât doar a fi supusă această problemă votului Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte Știrbu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că părerile au fost împărțite, și când am dezbătut legea și în Comisia juridică și astăzi, văd că sunt împărțite. Aici, însă, este vorba de cu totul altceva. Hai să ne gândim puțin, cu toată maturitatea care ne caracterizează, dacă nu am putut obține l la sută, cât am vrut noi din PIB, cu cât vom amâna mai mult soluționarea acestei probleme, cu atât vom aduce mai multe prejudicii activității științifice, pentru că legea nu există.

Domnul ministru poate să ne mărturisească: nu pot acționa, nu pot plăti, nu pot face activități pentru că nu au lege. Cu acest 1%, fără acest 1%, dumnealor se vor descurca, dar să nu amânăm, nu vă supărați, să nu amânăm! Aducem prejudicii muncii activității acesteia științifice. Procedural sigur că putem amâna votul, nici o problemă nu este, dar, ce putem face? Domnul președinte care conduce lucrările are atribuții, potrivit Constituției, să supună votului cine este pentru înlăturarea excepției de neconstituționalitate, după finalul discuțiilor, astăzi sau altă dată, când vreți dumneavoastră. Dacă se obține votul a două treimi atât din Camera Deputaților, cât și din Senat, excepția este înlăturată, dacă nu se obține votul a două treimi din Camera Deputaților și Senat se elimină art. 11. Nu sunt sigur și nu vă pot informa, că nu vreau să vă dezinformez, dar mi se pare că și la Senat se discută astăzi această decizie a Curții Constituționale.

Prin urmare, dezbaterile pot să aibă loc, au avut loc, iar problema votării, dacă o votăm astăzi sau altădată, să se stabilească prin votul nostru, al Camerei Deputaților. Dar, repet, să nu aducem prejudicii activității științifice, cu cât amânăm mai mult, cu atât să știți că nu ajutăm cercetarea științifică. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gemil Tasin.

 
 

Domnul Gemil Tasin:

Domnule președinte,

Aici s-a adus ca argument faptul că nu există două treimi din numărul total al membrilor Camerei Deputaților. Cu alte cuvinte, nu se poate vota această lege. Amânarea trebuie să fie nu numai a votării, ci trebuie să fie în același timp și a dezbaterii, pentru că trebuie să participe și ceilalți membrii ai Camerei Deputaților, ca să afle părerile pro și contra și în cunoștință de cauză să poată vota apoi.

De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că la noi, în Camera Deputaților, acest 1% din PIB a fost votat permanent. Este pentru ultima oară când noi trebuie să fim consecvenți. Deci, apelul meu către dumneavoastră și către cei care trebuie să vină în Camera Deputaților, este să fim consecvenți până la capăt și să votăm acest 1% care este absolut necesar cercetării științifice. Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă mir cum domnul președinte Știrbu poate spune ceea ce a spus. Ordonanța deocamdată este în vigoare? Este.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Nu!

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Cum nu este? Orice Ordonanță este în vigoare și devine lege în momentul în care este aprobată de cele două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, o amânare nu înseamnă că domnul ministru nu are parale să plătească. Ordonanța a intrat în vigoare în momentul în care a fost publicată în Monitorul Oficial.

Prin urmare, toată argumentanția dumneavoastră, îmi pare tare rău, dar cade. Și nu mai repet ce a spus colegul meu care și dânsul este cercetător la același institut, ca să nu mai pierdem vremea, subscriu la tot ce a spus dumnealui. Vă mulțumesc.

În al treilea rând, totuși, eu aș vrea să aud și cuvântul domnului ministru. Că în general când este vorba de un minister, ministrul are tot interesul să aducă mai mulți bani, să aibe un buget mai mare, să-și plătească mai bine salariații cercetători. Ar fi bine să auzim cuvântul domnului ministru. Așa se proceda în trecut în Parlament: fiecare ministru se zbătea pentru ministerul lui și pentru sectorul pe care îl coordona. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Vintilescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule ministru,

Înțelepciunea noastră în această aulă a fost ca să fixăm pentru această problemă de învățământ 1% din PIB.

Cercetare - dezvoltare, da, domnule Munteanu!

Deci, odată înțelepciunea noastră după aceea a început să se dilueze. Eu mă întreb pentru ce ajungem iarăși la primul moment? Eu vă dau dumneavoastră câteva din necazurile mari din această specialitate a noastră medicală. Domnilor parlamentari, radiologia noastră, care ar beneficia și ea să se ridice pe picioare prin această lege, se găsește la pământ. Este un lucru foarte trist! Profesorul Butnaru s-a "sfărâmat", a venit la noi de nu știu câte ori, socotind că trebuie să-l ajutăm. Nu l-am ajutat! Din nou suntem puși într-o situație foarte delicată.

De aceea, vă rog pe dumneavoastră să se țină seama de aceste necesități imperioase pentru bugetul nostru privind această activitate de mare ținută și înălțime. Nu mai spun că domnul ministru trebuie să fie acela care trebuie să vină alături de noi, să spună: "Domnule, nu mă sperii de Guvern, ci mă sperii de nenorocirile care vin pe capul nostru". Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Márton, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să-mi exprim nedumerirea că un distins coleg de-al nostru jurist, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, într-o singură luare de cuvânt face două erori mari. Despre una s-a vorbit, ordonanța a intrat în vigoare. Despre cealaltă, cum că noi am putea să decidem prin vot aici dacă să amânăm sau să nu amânăm, art. 113 din regulamentul nostru, care este în vigoare, grăiește astfel: "În cazurile în care Constituția sau Regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăși 30 de zile". Deci, nu mai avem ce să discutăm pe această problemă. Domnul președinte constată dacă suntem două treimi, dacă vede că suntem, putem vota, dacă nu, atunci ...

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, iertați-mă, dar și eu pot să citesc acest articol. Să-l citim împreună cu grijă, nu? "În cazurile în care Constituția sau Regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute. amână votul"... Nu se spune nimic despre dezbatere, este adevărat, domnule deputat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Popescu.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Din nou suntem confruntați cu niște distorsiuni și niște inadvertențe în procesul legislativ. Atunci când se discută și se trece la vot se presupune că oamenii votează în cunoștință de cauză. Sigur că dacă raționăm formal putem să rămânem doi inși aici să discutăm legea și pe urmă îi chemăm pe ceilalți sau peste o săptămână, să voteze. Este o practică, este posibilă, regulamentul o permite. Ați văzut că este vorba numai de amânarea votului, dar nu este indicată. Calitatea actului legislativ este profund afectată dacă numai o parte dintre deputații care vor vota participă la dialog, la discuții, la schimbul de argumente. Lucrul acesta este evident.

Dar ceea ce vreau să vă învederez este că întotdeauna când este vorba despre o obiecțiune a Curții, care este pusă în discuție, se raționează, cel puțin din partea comisiei, cu un fel de "rezervatio mentalis". Pentru că se dă impresia: "Haide, domnule, să discutăm, haide, domnule, să votăm, nu avem cvorumul, fiind că până la urmă vom admite obiecțiunea!".

De aceea, opinia mea în care cred cu adevărat este aceasta: că ori de câte ori se discută dacă admitem sau nu admitem o obiecțiune a Curții, de tot atâtea ori și dezbaterile și votul trebuie să fie făcute în prezența cvorumului legal prevăzut de Constituție pentru o astfel de lege. Altfel, înseamnă că a priori acceptăm că nu vom putea să învingem obiecțiunea și că vom accepta întotdeauna obiecțiunea Curții.

Vreau, însă, să vă semnalez alt aspect, al treilea și cel mai grav: ați văzut că o lege a trecut cu procent, altă lege nu trece sau ar putea să nu treacă cu procent. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că un procedeu legislativ este încorsetat și acceptat într-o lege și el este deja în vigoare, și se aplică legea, nu este vorba despre ordonanță-, iar același procedeu legislativ nu ar mai fi constituțional, dimpotrivă, pentru că el a fost supus discuției Curții, Curtea spune că este neconstituțional, și noi trebuie să ne supunem. Și eu spun că procedeul este greșit! De unde rezultă toate aceste distorsiuni? Din faptul că, de regulă, actele normative trec repede, ne grăbim, și noi stăm să moșim acolo unde ar trebui să moșească onorabilul Consiliu legislativ.

Toate aceste treburi de tehnică legislativă trebuie să fie discutate în prealabil cu Consiliul legislativ, să-și dea avizul. Chestiunea aceasta este de mare importanță și eu spun, în opinia mea, poate greșesc, că obiecțiunea Curții este neconstituțională în sine și că este bine să se folosească procedeul procentual, că el este deja prins într-o lege care își produce efectele și că noi ar trebui să ne punem de acord cu toții să respingem obiecția de neconstituționalitate. De unde rezultă clar de tot că astăzi trebuie să fie amânate discuțiile. Așa ar trebui să fie dacă vrem cu adevărat să facem dialog cu privire la o problemă. Dacă vrem să scindăm în două: discuțiile de-o parte și votul de altă parte, sigur că putem să discutăm astăzi, dar toți colegii noștri care lipsesc și care vor fi prezenți la votul viitor nu vor participa la discuții ex propriis in sensibus. Se vor informa de la alții, prin gura altora.

Vreau, însă, să vă învederez un alt aspect și cu aceasta voi încheia. Este aici o soluție pendulatorie pe care Constituția o permite și care este neștiințifică. Să presupunem că obiecțiunea Curții se repetă de 10 ori și de 10 ori noi respingem obiecțiunea Curții. Aceasta înseamnă că soluția este științifică? Adică soluția legală, corectă în raport cu Constituția care trebuie să fie? Suntem aici în fața unei extensiuni a voinței politice, a voinței Parlamentului și Constituția permite această basculare, această pendulare pe o soluție, când pe una, când pe alta în funcție de numărul de voturi.

Deci, dacă suntem într-un cvorum și îl dorim, dacă o obiecțiune este, totuși, întemeiată, noi putem să o respingem. De ce? Că așa vrea Constituția. Și eu spun că procedeul în sine ne place uneori și nu ne place alteori. Nu este bun! Pentru că trebuie să ne întrebăm întotdeauna dacă obiecțiunea este în raport cu legea și cu principiile întemeiată sau nu, nu să o înlăturăm sau să nu o înlăturăm, după cum ne convine nouă, după cum avem interesul de moment. Aici este discuția importantă și de multe ori se întâmplă că ele, curțile, nu mă refer numai la Curtea noastră Constituțională, ele, curțile, își arogă de multe ori competențe prin efectul cutumizării, prin efectul jurisprudenței pe care o creează, și ele vor de regulă să încalece parlamentele. Nu este vorba numai de Parlamentul nostru.

De aceea, noi trebuie să păstrăm un drept echilibru între toate aceste aspecte.

Sumând tot ce am spus, eu cred că ar trebui ca această problemă de principiu să fie supusă discuție Consiliului legislativ, domnul Valter Dorneanu să primească, să dea un aviz, să vină cu constituționaliștii și să se rostească pe problemă, și noi să dezbatem chestiunea într-un cvorum adecvat, astfel încât în minutul 5 să se formuleze toate obiecțiunile și să se discute încrucișat argumentele, iar în minutul următor să se voteze adecvat. Opinia mea este că acest mod de a proceda așa cum am procedat noi până acum nu este bun. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

O mică precizare.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Vreau să nu rămână confuzia; colegul meu, simpaticul meu prieten domnul deputat Emil Popescu a făcut o sugestie, să fie trimisă la Consiliul legislativ.

Să ne ierte Dumnezeu, clar prin Constituție și prin Legea Consiliului legislativ acesta dă aviz numai la proiectele de legi, la inițiativele legislative și la amendamente. Nu avizează hotărârile Curții Constituționale. Să nu greșim! Vă rog frumos. Nu avizează hotărârile Curții Constituționale, nu are competența aceasta.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Popescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnilor,

Cine poate mai mult, poate și mai puțin! Și, în același timp, să nu umblăm după aspecte formale. Sigur că regulă este, că el, Consiliul legislativ se rostește înainte ca noi să adoptăm o lege, dar nimic, nici o normă nu interzice că dacă noi considerăm că o problemă este complicată, controversată, discutabilă și este susceptibilă la mai multe interpretări, să-i cerem acestui creier legislativ să ne spună opinia. Acest drept izvorăște din faptul că el este un auxiliar al nostru, așa cum se prevede în Constituție. Pierdem, deci, timpul. Toată discuția este alta, și anume că de multe ori se întâmplă cum se întâmplă acum, că onorata Curte Constituțională spune: "Văd problema că este greșită, nu sunt sesizat cu ea, și mă fac că nu o văd!" Ea ar trebui să aibă plenitudine de jurisdicție și să cenzureze și să țesale legea pe toate aspectele, atunci când este sesizată. Și dacă vede și aspectul 13 și 14 și 15 că nu este în regulă în raport cu Constituția, trebuie să poată să-l spună. Aceasta se numește plenitudine de jurisdicție!

Iată că acum ni se spune: "Curtea nu a văzut în ceea ce privește legea cutare problema, o vede acum", și rezultatul este că două legi o să distoneze una cu cealaltă. Despre aceasta vorbim, despre neuniformitatea de soluției. Trebuie să existe uniformitate de criterii și uniformitate de soluții. De aici rezultă diferența de soluții care este inadmisibilă la nivelul legii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, ce propuneți, domnule deputat?

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

V-am spus-o: lucrurile sunt foarte clare! Noi trebuie să utilizăm foarte mult specialiștii. Problema este foarte complicată din punctul de vedere al trecutului și al viitorului. Trebuie să știm foarte clar ce facem și cum facem cu acest procent, să fie trimis la Consiliul legislativ, să-și dea un aviz în trei zile și noi să o discutăm într-un cvorum adecvat.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, sunteți pentru dezbatere sau nu sunteți pentru dezbatere?

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Am spus că dacă vreți putem să o dezbatem și în două persoane și în cinci persoane, dar nu este indicat. Aceasta este o chestiune, dacă vreți, de interpretare și de bun-simț, pentru că în clasă trebuie să fie toți elevii și profesorul nu face școală numai cu doi. Dar bine este să fie prezenți tot atâția cât trebuie să fie pentru vot. Dacă o lege necesită pentru eliminarea obiecțiunii, pentru înlăturarea obiecțiunii de neconstituționalitate, 383 de deputați la vot, trebuie să fie, în principiu, 383 în sală. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Deci, domnule deputat, propuneți amânarea dezbaterii.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce propune domnul deputat Popescu nu este posibil în condițiile regulamentului. Ordinea de zi și programul au fost aprobate, singura zi în care se puteau face modificări era ziua de azi, deci putea înainte să ceară, eventual, scoaterea de pe ordinea de zi. Nu era nici o problemă, se supunea la vot. Dar în momentul de față procedura este clară. Nu putem nici să trimitem nici la Consiliul legislativ, pentru că art. 118 din Regulament spune clar ce se întâmplă în cazurile de neconstituționalitate. Vă citesc: "În cazurile de neconstituționalitate, constatate potrivit art. 144 litera a) din Constituție, deci unde se spune: "se pronunță asupra constituționalitații legilor(...) la sesizarea Președintelui României, a unuia din președinții celor două Camere(...) a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de 25 de senatori". Deci, cazul cu Legea învățământului nu a fost sesizat, acesta este un lucru clar. Și, în continuare, se spune: "...Camera Deputaților dezbate pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, obiecția de neconstituționalitate". Nu este vorba ca Consiliul legislativ să dea alt aviz. Aici în regulament se spune clar pe ce bază: discutăm pe baza deciziei Curții Constituționale, pe care toată lumea o are, și a raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, așa cum se prevede în regulament. Deci, nu văd nici un impediment să dezbatem astăzi, iar, tot conform Regulamentului domnul președinte trebuie să stabilească data și ora când se votează. Deci, lucrurile sunt clare. Ceea ce spuneți, de fapt, la noi înseamnă cum am procedat până cum, aproape la toate legile organice, le-am dezbătut, unele chiar, să spunem așa, o lună și jumătate, vă dau exemplu Codul Penal și am încercat să îl votăm peste o lună de zile. După logica dumneavoastră înseamnă ceea ce am făcut o lună și jumătate s-a pierdut, n-au fost copiii în clasă, cum spuneți dumneavoastră.

Deci, înseamnă că toată sesiunea noastră pe care am desfășurat-o... mai ales la adoptarea legilor organice, unde este necesar un anumit cvorum și o anumită majoritate, înseamnă că am făcut dezbateri degeaba. Iar toți colegii care au venit aici nu au făcut, nu s-au referit la obiecțiile Curții, efectiv, pentru că acesta este rostul dezbaterii, să vedem dacă obiecțiile pe care le-a prezentat Curtea într-adevăr sunt. Și după părerea mea, obiecția respectivă..., într-adevăr, noi am avut aceeași poziție și în momentul când am discutat Legea învățământului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și-a exprimat și atunci opinia că nu este constituțională și nu este normal să fixez în fiecare lege un prag și așa cum spune și Curtea Constituțională, din ceva ipotetic, pentru că produsul intern brut nu este o cifră, să spunem așa, certă; certe nici, să spunem, veniturile nu sunt certe. Se poate propune 1% din veniturile de la bugetul de stat, dar eu vă spun că momentul... - și vă spun și de ce am adoptat atunci la Legea învățământului 4% și vă spun de ce nu s-a făcut contestație, că putea să facă grupul nostru, pentru că ne-am opus și atunci. Deci, putea să facă contestație, dar era vorba că începea anul școlar și putea să facă și președintele obiecții, dar s-a spus: este o lege necesară; pentru ca să ne apuce noul an școlar, într-adevăr cu o nouă Lege a învățământului, că și așa am amânat-o din legislatura trecută... și s-a trecut peste obiecția respectivă, deși și aici în Camera Deputaților au fost obiecții atunci, că pragul de 4%, care s-a propus la Legea învățământului, nu este constituțională. Și nu este singurul caz, nu este singura lege care are prevederi neconstituționale. Deci, singurul lucru ce ar putea să îl facă Consiliul legislativ, că este una dintre atribuțiile stabilite prin legea organică de organizare, este să sesizeze că există necorelații între legi, există prevederi. Dar cea care are deplina libertate de a lua decizia este Camera Deputaților, iar la discuțiile din Adunarea Constituantă, într-adevăr, exista prevederea respectivă. Domnul Vida, care este aici, știe că exista în tezele la Constituantă și chiar în proiect exista precizarea că Curtea Constituțională putea asupra legilor să facă orice și nu puteau Camerele, cu nici o majoritate să respingă obiecția Curții. Dar Adunarea Constituantă a hotărât altfel. A hotărât, tocmai cum spuneați dumneavoastră, ca să nu se întâmple cum se întâmplă în alte părți unde Curțile Constituționale cumva se substituie puterii legislative și a zis: "Domnule, totuși, Parlamentul și reprezentanții alegătorilor să aibă ultimul cuvânt". De aceasta a fost introdusă respingerea cu două treimi din voturi.

Deci, domnul președinte, după ce am argumentat aici, cred că, conform regulamentului nu poate decât să spună ziua și ora în care se va supune la vot înlăturarea obiecției de neconstituționalitate a Curții Constituționale.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Avramescu.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Vă rog să mă iertați că voi începe cu o expresie care nu e concordanță cu această incintă și cu cei care se află în această încintă, dar am impresia că ne scărpinăm cu mâna dreaptă după urechea stângă.

În fond, această problemă a fost dezbătută. A fost dezbătută de trei ori până acum. Fiecare avem o opinie în acest domeniu.

În aceste condiții cred că continuarea dezbaterilor nu ne poate duce la niște clarificări suplimentare. Singurul lucru care ne poate aduce a ne forma o opinie mai precisă ar fi cuvântul domnului ministru, opinia dumnealui în această problemă, după care în ziua pe care o stabilește domnul președinte când vom avea cvorumul, să trecem la vot pentru că o discutăm de o oră și nu avansăm cu nici un pas. Cred că este singura soluție pe care o putem adopta.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnule președinte

Și domnilor colegi,

Domnul ministru este invitat, dânsul are dreptul de a vorbi ori de câte ori apreciază dânsul. De aceea, niciodată un drept nu trebuie convertit într-o obligație. Dacă dânsul nu dorește să ia cuvântul, nu poate fi solicitat să ia cuvântul. Este o chestiune pe care și aseară a pus-o în discuție în mod fals, la televizor, despre votul obligatoriu, ceea ce este o eroare, ca să nu spun altfel. Niciodată un drept nu poate fi convertit într-o obligație. Am un drept, am facultatea exercitării lui. Proprietarul poate să se mute în casa lui dacă vrea, nu poate fi obligat să se mute în casa lui dacă nu vrea și, deci, cetățeanul trebuie să se ducă la vot dacă vrea. Dacă nu, nu poate fi obligat să se ducă la vot. Așa și aici.

Eu spun, însă, altceva, că ce discutăm noi acum este o problemă care mereu recidivează ca un laitmotiv. De fiecare dată se întâmplă că o anumită obiecțiune a Curții nu este discutată cum trebuie și după aceea este ușor acceptată. Exact ce se întâmplă: Curtea își impune punctul de vedere. Și eu spun că s-ar putea ca obiecțiunea să fie întemeiată sau să nu fie întemeiată, iar noi nu trebuie să vedem în regulamente niște tabuuri sfinte, pentru că și ele sunt lacunare. Constituția spune clar: "Tot ce nu este interzis este permis". Prin urmare, nimic nu interzice ca noi să cerem și 100 de avize Consiliului legislativ, dacă noi simțim nevoia într-o problemă.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru,

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu pot intra în dezbateri, fiindcă, mă rog, nici nu sunt parlamentar și nici nu pot să susțin altceva decât punctul de vedere al Guvernului, ca reprezentant al Guvernului. Vreau numai să fac două observații. S-a spus că Ordonanța Guvernului nr. 25 a intrat într-adevăr în vigoare, dar să nu uităm că sunt multe amendamente aduse, chiar în Camera Deputaților, în Comisia pentru știință și învățământ care ne-ar fi foarte utile dacă această lege de adoptare s-ar aproba de dumneavoastră și ar merge la promulgare.

Din acest motiv, nu întâmplător s-a ridicat aici, se știa că sunt o serie de plăți pe care noi nu le putem efectua acum, datorită unor observații ale Curții de Conturi și pe care unele amendamente aduse de Camera Deputaților le lămuresc.

Sigur, în privința discuțiilor purtate vreau să spun cu regret, totuși, când s-a discutat bugetul cercetării nu ni s-au dat, ci ni s-a luat vreo 5 miliarde, așa au fost posibilitățile și pe de altă parte gândiți-vă că fiecare din ministerele noastre avem mormane de legi pe care trebuie să le armonizăm și nici o lege din Comunitatea Europeană nu prevede un astfel de amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Avem propunerea doamnei deputat Ivănescu și a domnului deputat Márton ca să amânam dezbaterea asupra proiectului de lege.

Voci din sală:

Votul?

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Votul, în orice caz, trebuie amânat pentru că nu avem ... Dar mai este cineva pentru dezbatere? Nu mai este nimeni.

Trebuie să încheiem pentru că nu avem cvorumul.

Amânăm votul pentru că nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Trecem la punctul următor.

Potrivit art. 113 din Regulament, este foarte clar: "În cazul în care Constituția sau Regulamentul prevede majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia". Deci, este datoria mea și împlinesc prevederile Reglamentului să-l amânăm pentru mâine la ora 11,00. Da?

Voci din sală:

E bine!

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

 
Raportul comisiei de mediere la soluționarea divergențelor apărute în legătură cu proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Căi de comunicație.

Trecem la punctul următor.

Trecem la Raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluționarea divergențelor apărute în legătură cu proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Căi de comunicație. Și aici avem o problemă: nu avem reprezentantul inițiatorului. Nu avem reprezentantul ministerului. Din nou, vă propun să amânăm dezbaterea acestui raport de mediere. Îl amânăm.Va rog.

 

Domnul Mihail Panait (din sală):

La dezbaterea raportului de mediere nu trebuie să fie obligatoriu reprezentantul Guvernului.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Atunci să vină comisia, da? Cine reprezintă comisia? Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Panait:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia de mediere s-a întâlnit în data de 22 mai, ora 12,00, la Senat, în componența stabilită de cele două Camere. Urmare a dezbaterii problemelor în divergență, din 30 de poziții, 26 au rămas așa cum s-au formulat și hotărât în Camera Deputaților, iar 4 au rămas conform formulării din Senat.

În aceste condiții, eu cred că putem să dezbatem acest raport al Comisiei de mediere. Bineînțeles, cele 26 de puncte, conform cutumei stabilite în Camera Deputaților, nu are rost să le mai punem la vot, decât cel mult să le discute pe cele 4 unde a fost adoptată poziția din Senat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Deci putem să procedăm la examinarea textului din raportul comisiei și luăm punct cu punct.

La pct.l, art.3 alin.2. Nu mai citesc totul. Supun punct cu punct votului dumneavoastră. De acord? Varianta Camerei nu mai este nevoie, domnule președinte. Deci pct.1, 2, 3, 4, până la pct.14, unde avem textul Senatului, pentru că textul este propus să fie eliminat.

Doriți să luați cuvântul, domnule președinte? Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Panait:

Da, ca să explic.

Și în propunerea Guvernului, însușită de Senat, art.11, de la "Căi de Comunicație", avea un alineat ultim, care spunea: "Oportunitatea ca aceste poduri să preia traficul rutier, feroviar sau combinat se stabilește prin documentații de urbanism și/sau amenajarea teritoriului și studii de fezabilitate. Pe traseele unor autostrăzi și drumuri exprese se pot realiza și amenajări locale, legate de creșterea capacității de apărare a țării".

În Camera Deputaților noi am considerat că e de la sine înțeles că orice oportunitate a unei construcții se stabilește pe baza unei documentații de urbanism sau amenajarea teritoriului și a unor studii de fezabilitate.

De asemenea, am considerat că dacă aceste amenajări pot sau nu să participe la capacitatea de apărare a țării, acest lucru, tot la momentul respectiv, când se face studiul, va fi cuprins. Și, pe această bază, noi am eliminat acest alineat ultim.

În discuțiile pe care le-am avut în Comisia de mediere, dat fiind și faptul că în acest fel însemna că 28 de puncte rămân ca noi și numai două ca Senatul, noi am apreciat împreună că, în contextul legii, nu deranjează dacă colegii noștri senatori țin neapărat să rămână acest lucru, de fapt, așa cum a fost formulat și de Guvern.

Și, în aceste condiții, în unanimitate am fost de acord să rămână acest alineat.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Supun votului dumneavoastră pct.14, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, punctul 14 a fost adoptat.

Și acum, mergem până la pct.24.

Este varianta de eliminare.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, textul a fost eliminat.

Și acum, mergem la pct.25 - tot eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, și acest text a fost eliminat.

Pct.26, alineat ultim, textul Senatului.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, acest text a fost adoptat.

Bineînțeles, din moment ce nu putem avea majoritatea cerută de Regulament, amânăm votul final pentru mâine.

Este clar că nu avem cvorumul. Ar fi o greșeală, după părerea mea, să votăm în felul acesta. Bun. Suntem de acord. Se amână pentru mâine, tot la ora 11,00.

 
Dezbateri - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9 din 1996 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cultură finanțate din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, precum și a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituții. - amânare

Trecem mai departe la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1 din 1996, pentru aderarea României la Statutul Fondului Consiliului Europei de restabilire pentru Refugiații Naționali și Excedentele de populație în Europa și la Statutul Fondului de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei.

Nu avem pe nimeni din partea inițiatorului?

Poate vine cineva din partea inițiatorului.

Atunci, să inversăm ordinea. Da? Sunteți de acord?

Trecem la punctul următor - pct.6.

Avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9 din 1996 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cultură finanțate din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, precum și a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituții.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci? Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi, oarecum, am rămas surprinși pentru că a reapărut pe ordinea de zi la acest punct această Ordonanță, și vă spun și de ce. În urma solicitării Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pe marginea amendamentelor considerate de domniile lor de a fi discutate în cadrul Comisiei noastre pentru buget, finanțe și bănci, după ce comisia noastră depusese raportul pe marginea acestei ordonanțe, am găsit de cuviință să reluăm această dezbatere în cadrul comisiei noastre, urmând să se facă un raport pe marginea amendamentelor venite de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

S-a reluat în dezbatere în ședința comisiei noastre, cu reprezentanți din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și s-a convenit, în 15 mai, când a avut loc această întâlnire a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, amânarea întocmirii raportului suplimentar și a punerii în dezbatere în plenul Camerei Deputaților a proiectului de lege amintit, pentru a da posibilitatea studierii unui act legislativ aflat în curs de adoptare, ce privește problematica ridicată în cadrul comisiei prin avizul dat de către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

În data de 31 mai, asta fiind vineri, s-a primit de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, sub semnătura domnului președinte Țepelea, un mandat de a depune din partea comisiei noastre un raport cu amendamentele respective, chiar dacă ele vor fi respinse de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar, având în vedere faptul că noi săptămâna trecută nu am lucrat, nu s-a reușit, sunt în lucru aceste amendamente din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu problematica discutată de către membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Ca atare, noi vă propunem să amânăm dezbaterea acestei ordonanțe pentru zilele sau perioada în care Comisia noastră pentru buget, finanțe și bănci va reuși să întocmească acest raport și să-l depună Biroului permanent pentru a fi difuzat colegilor din Camera Deputaților.

Vă propunem ca această dezbatere să aibă loc săptămâna viitoare. Sperăm ca în această săptămână să terminăm finalizarea raportului nostru și să-l depunem în cadrul procedurii legale de difuzare și de dezbatere în cadrul Camerei Deputaților.

Deci, vă propunem ca să fie amânat pentru săptămâna viitoare.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Ar fi cazul ca domnul președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul deputat Țepelea, să-și exprime punctul de vedere. Dacă sunteți de acord sau nu cu amânarea dezbaterii? Este cazul?

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Comisia pe care o conduc eu este o comisie sesizată în urma, deci nu este sesizată în fond. Este o comisie sesizată, cum s-ar zice, la mână a doua.

În aceste condiții, noi, cu gândul la situația precară pe care o au anumiți salariați în domeniul culturii, am insistat și insistăm ca această dată să fie o dată fermă la care să se discute problema. Deci, dumneavoastră ne asigurați acum că se va discuta săptămâna viitoare. În ipoteza că săptămâna viitoare, fiind alegeri, nu vom discuta, atunci, evident, fixăm săptămâna cealaltă, nu? (Rumoare)

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Nu sunt alegeri, domnule deputat. Săptămâna viitoare nu sunt alegeri.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Nu sunt alegeri. Bun.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte Brânzei, sunteți de acord pentru săptămâna viitoare? Da.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Săptămâna viitoare, da? Bun. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Din partea inițiatorului? Din partea Guvernului? Doriți să vă exprimați punctul de vedere? Sunteți de acord? Da.

În cazul acesta, amânăm și această dezbatere până săptămâna viitoare.

Cred că în condițiile în care lucrăm, îmi parte foarte rău, dar nu are nici un rost să mai continuăm.

Ar fi mai bine să luăm o pauză și să ne pregătim pentru interpelări. (Rumoare)

Pentru că pierdem vremea și nu reușim să dezbatem nimic. Bun.

 
Supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/1996 privind compensarea creanțelor și angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic - amânare

Declar ședința ridicată. O secundă, o secundă... Scuzați-mă, scuzați-mă! (Comentarii) Uitați-vă la pct.8 de pe ordinea de zi.... (Comentarii)

Regret foarte mult, dar nu putem sări peste celelalte puncte de pe ordinea de zi acceptată. Regret foarte mult. (Comentarii) Deci nu putem face treaba aceasta. Vă rog, arătați-mi în Regulament, unde scrie că putem s-o facem ... (Rumoare)

Vă rog. Doamna secretar a Camerei.

 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi putem amâna punctul următor, pentru că nu avem cvorumul necesar pentru dezbaterea Statutului, dar putem trece la următoarele puncte, la care sunt deja reprezentanții Guvernului aici. Deci, nu înțeleg de ce totuși nu îngăduim câteva minute, ca să mai putem parcurge un punct de pe ordinea de zi. Conform Regulamentului, am trecut de punctul care prevede Statutul, într-adevăr, nu avem cvorum pentru discutarea lui, dar, la punctele următoare, avem reprezentanții...

De aceea, rugămintea este de a mai rămâne câteva minute în sală, ca să nu amânăm și reprezentanții Guvernului, ai ministerelor, care au venit aici, ca, dintr-o grabă a noastră, să îi chemăm altă dată. (Rumoare;comentarii)

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Avem o propunere și supun votului dumneavoastră această propunere. Sunteți de acord, sau nu?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri ?

Continuăm dezbaterea și luăm punctul la care este vorba de hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/1996 privind compensarea creanțelor și angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Din partea inițiatorului, dacă doriți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Ioan Vifor-Ioniță:

Mă numesc Ioan Vifor-Ioniță, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Industriilor și am onoarea să susțin în fața dumneavoastră transformarea acestei ordonanțe în lege.

Practic, această ordonanță nu schimbă decât un termen din Ordonanța nr.29. Respectiv, în Ordonanța nr.29 se prevedea că toate compensările se făceau la nivelul "încasat". Având în vedere blocajul financiar de la RENEL, acest nivel de "încasat" nu mai putea fi corespunzător pentru aceste compensări. Și, de acord cu RENEL și cu toate societățile, trusturile, companiile de construcții care lucrează pentru RENEL, am propus, prin Ordonanța nr.17, ca aceste compensări să se facă la nivelul de "datorat", în loc de "încasat", adică până la limita maximă a datoriilor, tocmai pentru a sprijini această fluiditate financiară în interiorul celor care construiesc pentru RENEL.

Deci, aceasta ar fi motivația de bază, când s-a emis această Ordonanță nr.17.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Din partea comisiei. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia noastră nu a avut amendamente la această ordonanță și, prin raportul pe care l-a întocmit, vă propune să fie dezbătută această ordonanță și adoptată în forma prezentată.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni?

Domnule Catarig, vă rog. Domnule deputat Catarig, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Apreciez că propunerea care ni se face este obiectivă, binevenită și dă posibilitatea unor operări rapide în ceea ce trebuie făcut în țara aceasta, dar aș dori o explicație, dacă această atitudine pe care, așa cum am spus, o apreciez pozitivă, este corelată cu stabilirea Fondului pentru sistemul energetic național, căci am o nedumerire care pornește de la faptul că - și v-am prezententat-o în una din săptămânile precedente - suma de 375 de miliarde de lei pentru anul trecut a fost egală cu cea pentru anul acesta pentru dezvoltarea sistemului energetic, pornind de la aceste realități pe care ni le-a prezentat domnul secretar de stat, dar fără a ține cont de celelalte elemente necesare și, în felul acesta, s-au pierdut vreo 110 miliarde de lei necesare care, în loc să fie transferate spre Centrala Nucleară de laCernavodă, s-au luat bani de la RENEL pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, ceea ce nu este în regulă.

Sper că m-am exprimat bine pentru a primi o explicație ca atare. Dacă nu, mă repet.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Vifor-Ioniță:

Eu am înțeles unde a bătut domnul deputat Catarig, am mai avut discuții pe tema aceasta cu dânsul. Necazul este următorul. Într-adevăr, suma constituită pentru Fondul de dezvoltare de anul acesta prin bugetul de stat, așa cum s-a prezentat și la aprobarea Legii bugetului de stat, deci este aprobată, este la nivelul la care s-a gândit să fie constituit și anul trecut. Însă nivelul încasat, efectiv încasat, a fost cu puțin peste jumătate. Deci, noi avem pretenția ca în execuția anului ‘96 să reușim să adunăm acești bani la nivelul prevăzut în buget, bineînțeles indexat în momentul în care va fi din nou bugetul rediscutat, cu eventualele modificări de prețuri sau tarife care vor veni în cursul anului. Și, la nivelul prevăzut prin Legea bugetului pe 1996, noi sperăm ca cel puțin în sectoarele unde ne-am întins deja și unde sunt foarte multe rămâneri în urmă, să activizăm, să fluidizăm aceste fluxuri financiare. Acesta a fost și sensul acestei ordonanțe.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Este o lege ordinară, care se adoptă cu votul majorității deputaților, în condițiile în care avem cvorumul legal. Să-i numărăm! Eu cred că nu-i avem.

În consecință, amânăm votul? Nu se poate lucra în condițiile acestea. Îmi pare foarte rău, pentru că facem așa ... o glumă. Nu mai este serioasă procedura. (Rumoare)

Cred că, în condițiile în care lucrăm, singurul lucru regulamentar este să suspend ședința. Ne întâlnim la ora 18.00 și facem interpelările, așa cum sunt programate.

Vă mulțumesc.

Vă rog. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Haideți să mai înaintăm, să dezbatem în condițiile în care suntem numeric în această aulă, și, dacă tot am propus și alte proiecte de lege sau materiale care erau pe ordinea de zi să le supunem votului în ziua de mâine, rămâne și această ordonanță a fi votată mâine sau când se va considera necesar, urmând să trecem și să dezbatem și celelalte ordonanțe pe care le avem pe ordinea de zi. Deci, până la ora la care avem interpelările și celălalt program pentru ziua de astăzi. Dacă considerați acest ...? (Rumoare)

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte Brânzei, am dat cuvântul inițiatorului, v-am dat dumneavoastră cuvântul, n-ați avut nici o contribuție de făcut, dar ...

 
 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Eu nu am făcut nici un fel de contribuție acum, ca și amendament la ordonanța respectivă. Este o chestiune de procedură pe care v-o supun dumneavoastră, dacă sunteți sau nu sunteți de acord cu această variantă. Am repetat: nu am avut nici un amendament din partea comisiei la această ordonanță. Deci, am supus o dezbaterii în forma prezentată. Am înțeles că s-au terminat aceste dezbateri, fiindcă alți colegi nu au dorit să intervină pe marginea acestei ordonanțe, dar, procedural, nu se poate vota, am înțeles, în situația în care ne aflăm noi numeric în această sală, și s-a propus chiar de către dumneavoastră să amânăm votul acestei ordonanțe. Perfect de acord, îl facem mâine. Dar asta nu înseamnă că nu putem să dezbatem și să discutăm celelalte puncte de pe ordinea de zi. (Rumoare)

 
 

Domnul Ion Rațiu:

V-am ascultat cu multă atenție, domnule președinte Brânzei. În condițiile în care ne găsim, eu socotesc că este regulamentar ceea ce fac și ridic ședința în momentul de față și amânăm dezbaterile pe ziua de mâine.

Ne înâlnim la ora 18,00, pentru interpelări.

 
Interpelări adresate Guvernului

(După pauză)

 

Domnul Ion Rațiu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm dezbaterile și începem cu grupurile parlamentare și prezentarea, din partea deputaților, a interpelărilor pe scurt.

 
 

Domnul Ioan Catarig (din sală) :

Vă rog, o problemă de procedură!

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule Catarig, cu plăcere.

 
 

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte, vă rog să fim corecți cu noi înșine. Noi avem un program stabilit la 18,30. Până la 18,30 n-au venit miniștrii. Cui adresează colegii noștri interpelările? Haideți să mai așteptăm un sfert de ceas!

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, iertați-mă, dar dumneavoastră aveți o lungă experiență în acest Parlament, de 4 ani de zile. Avem deja un ministru prezent. Nu era nevoie să avem miniștrii prezenți. (Rumoare) Nu era nevoie să-i avem prezenți, pentru ca să prezentăm interpelările noastre.

Deci, facem întâi prezentarea interpelărilor și pe urmă, la ora 18,30, vom trece la răspunsuri din partea membrilor Guvernului.

Deci, începem cu domnul deputat Németh Ioan și se pregătește doamna Anișoara Cojocaru.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Németh:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea este adresată Guvernului și se referă la unele probleme de acreditare și de evaluare academică în învățământul superior.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Doamna Anișoara Cojocaru, în nume propriu. Este prezentă? Lipsește.

Mergem mai departe. Domnul Lazăr Nicolai, în nume propriu. Este absent.

Domnul deputat Neményi József Nándor, din partea UDMR. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Neményi József Nándor:

Vă mulțumesc.

Interpelarea privește accelerarea ajustării structurării din agricultură prin integrarea tineretului în economia agrară și dezvoltarea procesului educațional pentru formarea culturii politice a economiei de piață, atât de necesară în tranziție.

În acest sens, solicităm fonduri bugetare pentru tineretul rural, în vederea prevenirii exodului peste graniță. Astfel prin înființarea fondului de garantare a creditului rural, s-ar putea acorda împrumuturi fără dobânda sau cu dobândă redusă celor care vor să lucreze pământul.

În condițiile crizei profunde din agricultură, care se manifestă pe tărâm tehnic, tehnologic, economic, financiar și managerial, pentru protecția socială a țărănimii și dezvoltarea economică a comunităților rurale sunt necesare facilități deosebite, prin pârghii financiare speciale și intervenția statului în atragerea tineretului în economia rurală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Agata Iliescu Nicolau, în nume propriu.

 
 

Doamna Agatha Maria Nicolau Iliescu:

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Mircea Popescu, ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale.

Doresc răspuns în scris în 17.06.1996.

Obiectul interpelării.

La 31 iulie 1995 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea nr. 83, care stabilește niște măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă. Iar la nici o lună, pe 23 august, Guvernul a emis Hotărârea nr. 571, care prevede posibilitatea negocierii tarifelor de colaborare în instituțiile de cultură, posibilitate pe care Legea nr. 83 o interzice.

În această situație se pune întrebarea care dintre cele două acte normative este aplicabil la instituțiile publice de cultură.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale este, așadar, rugat să emită o instrucțiune de aplicare a Legii nr. 83/1995, ținând seama și de prevederile H.G. nr. 571 din 1995 și să ne informeze cu privire la posibilitățile de corelare și de aplicare unitară a prevederilor celor două acte normative în discuție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Are cuvântul domnul deputat Mihail Nică, din partea Grupului parlamentar PNTCD + PER.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului Văcăroiu, tema interpelării este funcționarea instituțiilor într-un stat de drept.

Se împlinesc peste câteva zile 6 ani de la violențele din luna iunie 1990, care au avut ca efect dislocarea României din continentul european și întoarcerea ei în barbarie. Au urmat alte și alte violențe, cu sau fără lămpaș, la lumină sau la întuneric, toate rămase nepedepsite. Au rămas în schimb victimele, morți și răniți, ce așteaptă și azi ca instituțiile statului de drept să-și exercite prerogativele. Să nu uităm că aceste instituții sunt întreținute din banii cetățenilor onești, printre aceștia fiind și victimele acestor acte teroriste.

Recentele evenimente din Valea Jiului au redeschis și amplificat rana ce poate conduce la pierderea coeziunii societății românești.

Cerem primului ministru al Guvernului României, domnul Nicolae Văcăroiu, să răspundă în fața Camerei Deputaților la următoarele întrebări:

1. De ce ministrul de interne nu a obligat Inspectoratul General al Poliției să finalizeze cercetarea penală pentru atrocitățile comise în iunie 1990 și septembrie 1991 și pentru distrugerile provocate în București, Petroșani, Craiova, Tg.Jiu în ultimii 6 ani.

2. De ce ministrul justiției nu și-a exercitat autoritatea constituțională asupra Parchetului General, pentru a impulsiona finalizarea cercetărilor penale și dispunerea începerii proceselor penale pentru faptele prevăzute mai sus?

3. De ce Guvernul Văcăroiu nu a întreprins nimic pentru tragerea la răspundere a minerilor conduși de Miron Cosma pentru atacarea sediului Camerei Deputaților și a sediului Guvernului în septembrie 1991.

4. De ce Guvernul Văcăroiu nu a intervenit pentru sancționarea sfidării autorităților executive, atunci când au fost agresați prefecți și subprefecți din județele Hunedoara, Dolj și Gorj.

Solicităm primului ministru să ne prezinte în amănunt acțiunile întreprinse și măsurile luate pentru pedepsirea făptașilor din iunie 1990, septembrie 1991 și celelalte, pentru că aceste acțiuni au pus și pun în pericol nu numai siguranța cetățeanului, ci și siguranța statului român.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Fekete Zoltan, în nume propriu. Apoi se pregătește domnul Florin Negoiță.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Fekete Jolt Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Guvernului și anume: Legea nr. 61, în articolul 1, prevede că cei care urmează o formă de învățământ prevăzută de lege beneficicază de alocație de copii până la vârsta de 18 ani.

La fel, Hotărârea Guvernului nr. 591/1993 reglementează acordarea acestor alocații. Și cu toate acestea, elevii sau copiii care frecventează școlile particulare, care sunt deja prevăzute de Legea nr. 84, nu primesc, nu beneficiază de această alocație.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Domnul deputat Florin Negoiță, în nume propriu.

 
 

Domnul Florin Negoiță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea se adresează, în nume personal, domnului ministru al agriculturii, domnul Valeriu Tabără, și salut prezența dânsului în mijlocul nostru ca întotdeauna.

Permiteți-mi, domnule ministru, să mă adresez în numele agricultorilor din județul Brăila, mai exact din satele componente orașului Ianca. Anexăm materialul privitor la starea concretă a țăranului și a agriculturii din județul Brăila. Vă întreb, domnul ministru, de ce este batjocorit și umilit țăranul român fie de către Agromec prin prețul lucrărilor agricole, fie de către Romcereal prin prețul cerealelor.

Până când se va mai prelungi starea precară financiară în care se zbate micul agricultor și când i se va reda țăranului demnitatea, bucuria muncii împlinite și răsplata eforturilor de zi cu zi.

De asemenea, domnule ministru, vă rog în răspunsul dumneavoastră să precizați, privitor la procesele Legii funciare, deci a Legii nr. 18/1991: numărul acestor procese, care sunt cauzele și efectele în aplicarea Legii funciare și în plimbarea oamenilor în instanță după o viață de muncă, oameni care nu au cunoscut tribunalele, oameni de 70-80 de ani care au ajuns să fie purtați zilnic de către instanțe în aplicarea Legii funciare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Are cuvântul domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, în nume propriu. Apoi se pregătește domnul Sergiu Rizescu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Multumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea este formulată în nume propriu și este adresată Guvernului, mai precis domnului ministru secretar de stat Florin Georgescu - ministrul finanțelor, și domnului secretar de stat Octav Cozmâncă - șeful Departamentului pentru administrația publică locală.

În ultimele luni, majoritatea populației țării a fost preocupată de procesul de înnoire a autorităților din administrația publică locală prin algerile a căror primă etapă s-a consumat duminică 2 iunie a.c.

Acest eveniment politic de maximă împortanță ne-a readus în atenție marea discordanță care există între sarcinile complexe, uneori dificile, ale unor categorii de funcționari din administrația publică locală și veniturile lor salariale, nedrept de mici.

Solicităm Guvernului să rezolve de urgență contradicția semnalată, astfel încât administrația publică locală să nu sufere datorită fugii specialiștilor competenți și capabili din acest domeniu esențial pentru societate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Rizescu și se pregătește domnul deputat Gheorghe Tarna.

 
 

Domnul Sergiu Rizescu:

Interpelarea se adresează Guvernului.

Anul trecut, Ministerul de Externe m-a asigurat, în urma a două interpelări, că se depun toate diligențele pentru eliberarea "Grupului Ilașcu".

Iată că au trecut 7 luni de atunci și patrioții pro-unioniști de peste Prut stau tot în temnița rusofonilor de la Hlinaia și suferă pe nedrept persecuții groaznice, deși Ilie ar fi trebuit să-și ocupe locul binemeritat în Parlamentul de la Chișinău și să-și primească în libertate acel "Nobel pentru Pace" la care candidează ca o recunoaștere firească a luptei sale neobosite pentru un nobil ideal.

Motiv pentru care nu pot să nu interpelez iarăși Guvernul, pe domnul Văcăroiu personal, în legătură cu această chestiune politică de notorietate internațională ce nu și-a găsit până acum rezolvarea dorită de toți românii adevărați oriunde s-ar afla.

Este o datorie patriotică de care n-ar trebui să uităm nicidecum.

Din păcate însă, timpul trece și mult așteptatele schimbări nu apar, ceea ce înseamnă că nu s-au folosit cele mai potrivite mijloace pentru rezolvarea favorabilă a acestei probleme ce ține de demnitatea noastră națională, de istoria noastră în ultimă instanță.

Așa că aș vrea să știu ce a întreprins concret Guvernul român în ultima vreme și ce rezultate au demersurile sale pentru eliberarea patrioților basarabeni?

Sunt șanse ca ei să vadă lumina soarelui sau vor cădea jertfă nestinsei dragoste de patrie?

Aștept răspuns până la 17 iunie a.c.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Are cuvântul domnul deputat Gheorge Tarna. Lipsește?

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Interpelarea mea se adresează Guvernului și în speță Departamentului pentru reformă și privatizare.

La aproape 7 ani de la Revoluția din decembrie 1989, volumul investițiilor străine în România abia a atins nivelul de 1,8 miliarde dolari, nivel cu totul insuficient față de marile probleme ale economiei naționale.

Într-un clasament al fostelor țări comuniste, România se situează pe penultimul loc în ceea ce privește volumul investițiilor străine pe cap de locuitor, cu 79,3 $/locuitor, adică de peste 12 ori mai puțin decât Ungaria cu 971 $/locuitor.

În locul unei politici oficiale flexibile față de investitorii străini, al unei simplificări ale formalităților birocratice, Agenția Română de Dezvoltare și Fondul Proprietății de Stat au elaborat o metodologie de constituire a societăților comerciale cu capital străin care reprezintă o adevărată cursă cu obstacole, menită să descurajeze și pe cei mai perseverenți dintre ei.

Ce măsuri intenționează să ia Departamentul pentru Reformă și Privatizare și Guvernul României pentru reducerea formalităților birocratice, pentru creșterea eficienței mecanismelor economiei de piață, pentru înlăturarea slăbiciunilor cronice ale pieței interne și a precarității infrastructurii și comunicațiilor.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Vă multumesc.

In felul acesta am terminat lista domnilor și doamnelor deputați prezenți care au prezentat interpelări.

 
Răspunsuri ale membrilor Guvernului la interpel[ri adresate de deputați.

Pe banca ministerială îl avem pe domnul ministru Valeriu Tabără.

Vă invit, domnule ministru, să răspundeți domnului deputat Ioan Catarig, în problema combaterii dăunătorilor în județul Bistrița-Năsăud.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Vă răspund la întrebarea pusă privind modul de organizare al combaterii gândacului din Colorado în județul Bistrița-Năsăud, inclusiv în zona Năsăud; și a doua întrebare pe care ați pus-o, dacă este prevăzută subvenționarea, în favoarea producătorilor de cartofi, a produselor chimice necesare în această zonă geografică.

La interpelarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 22 mai 1996, privind combaterea gândacului din Colorado în județul Bistrița Nasăud, vă informăm următoarele:

Conform Ordonanței nr. 27/1995, privind modul de finanțare a acțiunilor de protecție a plantelor și carantinei fitosanitare, combaterea gândacului din Colorado pentru loturile semincere de cartofi este finanțată de la bugetul statului. Acțiunile de combatere, finanțate de la bugetul statului se execută în limita fondurilor alocate sub îndrumarea și controlului Inspectoratului județean de protecția plantelor și carantină fitosanitară.

Pentru perioada mai-iunie județul Bistrița-Năsăud a primit suma de 200 de milioane de lei, destinată executării tratamentelor împotriva organismelor dăunătoare specifice acestei perioade, boli foliare la celelalte păioase, gândacul din Colorado la loturile semincere de cartofi.

Tratamentele pentru organismele dăunătoare nenominalizate în lista Ordonanței nr. 27/1995 pentru a fi finanțate de la bugetul statului, se execută cu fonduri proprii ale producătorilor agricoli la avertizarea și sub îndrumarea tehnică a Inspectoratul județean de protecția plantelor și carantină fitosanitară. Pentru executarea acestor acțiuni, producătorii agricoli se pot aproviziona cu produse de uz fitosanitar de la agenții economici autorizați, conform Legii nr. 85/1995, pentru aprobarea Ordonanței 4/1995. Aceste fonduri sunt în curs de suplimentare în această perioadă.

Mai avem încă o interpelare care se referă la pagubele produse de inundațiile din decembrie 1995 pentru agricultura județului Bistrița-Năsăud și a doua - care a fost poziția dumneavoastră și a domnului secretar de stat Alexandru Lăpușan privind amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare și afluenților săi din cuprinsul județului Bistrița-Năsăud.

In legătură cu pagubele produse de inundațiile din decembrie 1995 în agricultură, în județul Bistrița-Năsăud, vă informăm următoarele.

Suprafața inundată totală - 2000 de hectare, din care arabil - 700 de hectare, pășuni și fânețe - 1300 de hectare, animale moarte și dispărute total - 400 de capete, din care ovine - 400 de capete. furaje degradate - 4000 de tone, din care grosiere - 4000 de tone. Adăposturi și anexe total - 29050 de mp, din care adăposturi inundate 16600 mp și anexe gospodărești-12450 mp .

In legătură cu amenajarea complexă a râului Someșul Mare și afluenților săi, de asemenea, vă informăm următoarele:

Amenajarea hidrotehnică a râului Someșul Mare și a aflluenților săi nu intră în atribuțiile Ministerului Agriculturii și Alimentației, ci aparține Ministerului Apelor, Pădurilor, Portecției Mediului.

Până acum, din fondurile centralizate ale statului, Ministerul Agriculturii și Alimentației a realizat unele amenajări antierozionale și de eliminare a excesului de umiditate pe terenurile agricole.

In viitor, în măsura în care se va dispune de surse de finanțare suplimentare, se vor continua astfel de lucrări de amenajare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Catarig, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Catarig:

Mai întâi, vă rog să-mi permiteți să mulțumesc domnului ministru pentru informarea pe care a făcut-o, mulțumesc cu adevărat, însă sunt nevoit să insit asupra a două aspecte din expunerea dumneavoastră, domnule ministru, și anume, persona, am fost la unul dintre centrele de distribuire a soluției pentru gândacul din Colorado și acolo era o serie de cetățeni care așteptau de mai multe zile și cărora li s-a spus simplu că de fapt nu există soluție pentru că nu le-o pune la dispoziție Guvernul. Deci, eu sper să vă și ajut în felul acesta să vedeți ce se întâmpla la centrul din Năsăud, spre exemplu, dar și la altele în care cetățenii sunt plimbați de la Ana la Caiafa, ceea ce nu este firesc și nu este oportun, pentru că în aceasta perioadă dacă tratamentul nu se face la timp, ulterior iese cu o mare pierdere de producție, nu este cazul să explic, că o știți dumneavoastră mult mai bine decât mine.

În ceea ce privește întrebarea pusă cu amenajarea hidrotehnică din punct de vedere al Ministerului Agriculturii, nu a fost pusă întâmplător în ceea ce mă privește, pentru că dumneavoastră știți foarte bine, în Ardeal, în fiecare primăvară, Someșul și afluenții săi produc pagube la terenul agricol prin dislocări din zonele învecinate. Deci, pământul acela fertil care este dus și pe care nu-l mai aduce nimeni înapoi, că nu este un alt râu care să-l urmeze cu pământ, ca la Nil, este o problemă asupra căreia eu cred că împreună trebuie să ne aplecăm și să facem acest gen de îndiguire a malurilor acestor ape care se umflă și ies și fac pagube. Să facem un front comun numai să nu lăsăm problema pe seama Renelului, care nu o poate rezolva , că nu este numai de natura energiei electrice.

Acesta era sensul întrebării mele.

Dar eu am înțeles că dumneavoastră vă veți ocupa și în continuare încât, atâta cât ne stă în putință la amândoi, să ajutăm românii din Ardeal să-și facă bine treaba.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Doriți să mai reveniți. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Am reținut problema de la centrul Năsăud, eu mâine am să verific, mâine seară am să vă informez, domnule Catarig, despre existența acestor substanțe la centrul Năsăud, dacă nu, din sumele pe care le-am repartizat acum cu dispoziție de la noi, vor merge și spre acest centru.

Vă dau dreptate în ceea ce privește amenajările hidrografice nu numai amanajarea malurilor, ci este vorba de reluarea probabilă a unor lucrări complexe în ceea ce privește terasarea și mai ales replantarea unor versanți.

Din păcate, în foarte multe județe ale țării, prin aplicarea Legii fondului funciar, aplicarea greșită, lucrările din deal în vale se execută fără a se ține seama de aceste amenajări extrem de costisitoare. Sunt probleme care probabil în viitor ne vor costa foarte mult.

Problema este ca cei de la direcțiile agricole, alături de specialiștii din centrele agricole, să-i ajute pe oameni să înțeleagă ce înseamnă o lucrare agrotehnică de calitate și, în același timp, și prevențional, în ceea ce privește eroziunea solului, și sigur toate acestea combinate cu celelalte lucrări care aparțin celorlalte departamente ale Guvernului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Ratiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din moment ce nu mai avem pe nimeni pe banca ministerială ca să răspundă la întrebările scrise, cred că este cazul să ridicăm ședința.

Vă mulțumesc. Pe mâine.

Ședința s-a încheiat la ora 19.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 16 octombrie 2021, 20:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro