Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 04-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Sedința a început la ora 8,42.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Gavra, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Alexandru Hamar Konya și doamna Viorica Afrăsinei, secretari.

   

Domnul Ioan Gavra:

Rog domnii secretari să-și facă apariția în sala de ședință.

Deci, domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, ca să putem începe dezbaterile.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschise lucrările în plen ale Camerei Deputaților, informându-vă că din totalul de 341 de deputați, conform datelor statistice care, sper că nu sunt ca cele de la alegerile locale, și-au consemnat prezența un număr de 216 colegi, îi așteptăm și în sală, absenți fiind 125. Participă la acțiuni parlamentare, cu acordul plenului Camerei Deputaților, un număr de 14 deputați.

Cvorumul de lucru, conform Regulamentului, art. 128, este de 171. Cvorumul de lucru este de 171 minus 14, ceea ce înseamnă, practic, 166.

Primul punct al ordinii noastre de zi are ca segment de activitate intervențiile personale ale colegilor noștri, într-un interval de timp regulamentar de 50 de minute. Sigur, acest interval de timp poate fi diminuat, dacă nu sunt solicitări pentru intervenții. Deocamdată, avem foarte puține solicitări. Să vedem, dacă pe parcurs mai sunt colegi care doresc să ia cuvântul, le acord cuvântul în timpul regulamentar de 50 de minute, deși încălcăm o hotarâre care există, că ei se înscriu la secretarul care se ocupă de această problematică, la domnul deputat Konya.

 
  Petre Turlea - Marcarea a 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga; replică adresată domnului deputat Serban Rădulescu Zoner la replica acestuia din 21 mai față de intervenția de comemorare a lui Ion Antonescu;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea din partea independenților existenți la Camera Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule deputat. Vă rog să respectați termenul regulamentar fixat pentru aceste intervenții.

Urmează domnul deputat Ion Danilescu.

   

Domnul Petre Turlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am venit la tribună astăzi pentru două probleme.

Prima - cea mai importantă, de altfel este dorința de a marca, în fața domniilor voastre, împlinirea, la 5 iunie, a 125 de ani de la nașterea celui mai mare savant român care a fost Nicolae Iorga.

La 125 de ani de la nașterea lui Nicolae |orga, opera sa, după cum știți, este din ce în ce mai apreciată, deși, la fel cum într-un pom cu roade multe, asupra sa se aruncă și astăzi cu pietre de către cei cu mintea puțină.

La această aniversare, am și eu o solicitare: poporul care a născut oameni ca Nicolae Iorga trebuie să știe să-i prețuiască și una din dovezile prețuirii ar fi crearea unui spațiu optim pentru adăpostirea imensei biblioteci a Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", institut ce se află chiar peste drum de clădirea Guvernului. Ii urez Guvernului ca, la această aniversare, să facă actul de cultură și actul de patriotism al salvării bibliotecii lui Nicolae Iorga, chiar dacă marele savant nu mai este viu, pentru a spera că se va înscrie în P.D.S.R.

În al doilea rând, am o mică intervenție, pe care o consider un drept la replică.

Pe 21 mai, am rostit de la această tribună câteva fraze de comemorare a lui Ion Antonescu, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la asasinarea sa, anunțând, totodată, organizarea la Cluj-Napoca a unui simpozion științific pe această temă.

Colegul Serban Rădulescu Zoner a acaparat, imediat, furios, tribuna, pentru a-mi răspunde cu violență și a-mi face un proces calomnios de intenții. În final, domnia sa striga congestionat: "Ce legătură are Antonescu cu Clujul? Nu găsesc decât o explicație: o deviere naționalistă și cu un anumit scop - scopul de a crea o diversiune menită de a pune piedici eforturilor noastre de a ne integra în Europa".

Pentru a descoperi cauzele furiei oarbe a domnului Rădulescu Zoner, am recitit textul meu și m-am lămurit. Pe domnul Zoner îl supărase pasajul în care spuneam: "... condamnate de istorie, tocmai acele forțe care au impus judecata nedreaptă din 1946, reprezentanții acelor forțe, metamorfozați astăzi din comuniști în democrați, sunt cei care împiedică anularea sentinței samavolnice". Domnul Zoner a crezut că fac vreo aluzie la domnia sa.

Anticomunistul înfocat de azi, domnul Zoner, într-un studiu apărut în Revista română de studii internaționale, nr.1/1970, la pag. 27, scria entuziast: "... Documentele vremii confirmă justețea tezelor lui V.I.Lenin despre imperialism, aprofundate și aplicate în zilele noastre de istoriografia marxistă".Deci, democratul de astăzi, care luptă împotriva memoriei lui Ion Antonescu, acționează astfel pentru că păstrează reflexele celui care, cu ani în urmă, se entuziasma pentru tezele lui V.I. Lenin.

Sunt dator să răspund și la întrebarea retorică ce mi s-a pus: "... Ce legătură are Antonescu cu Clujul?" Iată răspunsul: Antonescu are legătură cu tot pământul românesc, pentru care a luptat și pentru care s-a jertfit. De aceea poate fi comemorat în orice localitate românească.

Să amintesc și faptul că, pe lângă mine și domnul primar Funar, au vorbit la comemorarea de la Cluj-Napoca, domnul acad. Ștefan Pascu, domnul prof. Raul Șorban și mulți veterani de război. Pot fi acuzați toți aceștia de "deviere naționalistă"? Iar în sală se afla și distinul nostru coleg, domnul deputat Petre Lițiu, participarea acestuia fiind unanim apreciată.

Se iluzionează domnul Serban Rădulescu Zoner, atunci când crede că, datorită părerilor otrăvite ale domniei sale, poporul român nu-l va mai păstra în suflet pe Ion Antonescu.

Poporul român nu ține seama de ce vor vechii comuniști.

El, poporul român, știe care-i sunt eroii și nu-i uită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ion Danilescu - Intervenție legată de plata unor prestații care se fac parlamentarilor;

Are cuvântul domnul deputat Ion Danilescu.

Se pregătește domnul deputat independent pedeserist Ioan Catarig.

   

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să pun în atenția dumneavoastră unele situații care se petrec și la care noi suntem nepăsători, sau, știu eu, nu le tratăm cu toată atenția.

În legătură cu plata unor prestații care ni se fac, nouă, parlamentarilor, deși nu suntem productivi, ni se percep taxe ca la personalitățile juridice, deși Legea nr. 42/1994 stipulează concret cum trebuie să fim taxați.

Despre ce este vorba? Am solicitat, după plecarea de la P.D.S.R., mutarea telefonului la noua adresă unde m-am instalat. Mi s-a cerut o taxă de 500.000 de lei, deși trebuia să se facă transferul telefonului.

Prin faptul că s-a insistat să rămână ca telefon al organizației de partid, deși nu trebuia, întrucât telefonul era al grupului parlamentar, funcționarii de la ROMTELECOM-Galați m-au pus să instalez un nou post telefonic și să-l plătesc cu 500.000 de lei, bani din buzunarul meu, în loc de 395.000 de lei, cum se percepe taxa la personalitățile juridice. Normal ar fi trebuit să se taxeze cu 110.000 de lei.

Am avut o serie de greutăți în instalarea telefonului, greutăți provocate de conducerea ROMTELECOM-ului Galați, fapt pentru care cer ministrului telecomunicațiilor să ia măsuri de anchetă, sancționarea celor vinovați și să mi se returneze diferența de sumă de la transferarea postului telefonic - personalitate juridică în conformitate cu Legea nr. 42, care prevede o taxă redusă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sigur că v-ați adresat Compartimentului P.U.N.R. din Guvernul României, că acolo-i ROMTELECOM-ul, dar, întrucât ați fost la P.D.S.R., probabil că mai există dizgrație și de aceea nu se poate face chestiunea.

 
   

Domnul Ion Danilescu:

Eu sunt independent.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar sunteți de puțin timp independent, vedeți? Dacă erați de la început în Parlament, câștigați mai mult...

 
  Ioan Catarig - Intervenție referitoare la rațiunea de a fi a activității politice, proiecția sa energetică;

Domnul deputat Ioan Catarig are cuvântul.

Urmează domnul deputat Daniel Costache, de la același grup parlamentar, P.D.S.R.

   

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Și în intervenția de astăzi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice, proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice care se regăsește în programele politice ale actualelor partide parlamentare, pornind de la realitatea PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim, sarcina mea de azi fiind mult ușurată de realitățile evidențiate cu prilejul alegerilor locale de acum două zile, căci cetățenii României doresc promovarea de soluții politice cu responsabilitate, cu seriozitate, și nu aventurism politic.

Iată, Comisia pentru industrie și servicii si-a dat avizul, pe 9 mai, cu nr. 420, asupra propunerii legislative privind reglementarea finanțării și exploatării amenajărilor hidrotehnice complexe, de folosință multiplă, dar Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu data de 15 mai, vine și ne propune respingerea acestei propuneri legislative, precizând în ultima frază: "Modalități de realizare a obiectivelor hidroenergetice, precum și exploatarea acestora se realizează în cadrul reglementărilor existente". Acum întreb și eu, că nu am văzut care sunt aceste reglementări, căci iată, din cele peste 30 de variante ale Legii energiei electrice, doar una a ajuns la noi și încă neoficială, la noi, la Comisia de industrie și servicii, la dumneavoastră nu încă.

În același timp, cei care susțin astfel de aberații, că nu le pot spune altfel, ne transmit materiale care folosesc terminologii, termene și soluții care se promovau și înainte de 1989 și care au avut rezultatul care a dus la ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 și îmi permit să vi le citesc: "Recuperări resurse energetice refolosibile"; "Reducerea consumurilor proprii în sistemul producerii, transportului și distribuției energiei electrice și termice"; "Reducerea consumurilor specifice la utilizatori"; "Surse regenerabile de energie, substituiri hidrocarburi cu alți purtători de energie"; "Reabilitarea termică a clădirilor publice și a locuințelor"; "Sisteme de acționare cu turație variabilă"; "Gestiunea energiei". Aceste fraze erau în toate planurile de măsuri care s-au promovat înainte de 1989, fără a se nominaliza ceva concret și astăzi avem în consum propriu intensitate energetică pe produsul realizat în România de trei ori mai mare decât în oricare altă parte a lumii.

Rezultă din ceea ce v-am prezentat o reaintenție, poate, pe un fond de o cunoaștere redusă, ca să nu spun altfel, ajunsă la plan de politică națională și acestea nu oricum, ci în condițiile în care, referitor la pagubele produse de inundațiile din decembrie 1995, acolo unde nu există amenajări hidrotehnice, ni se comunică ceva de genul: "... referitor la valoarea pagubelor produse de inundații în decembrie 1995, menționăm că Ministerul Finanțelor", rețineți, "... Ministerul Finanțelor nu deține astfel de date". Dar, oare cine trebuie să le dețină? "... acestea putând fi obținute de la Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice, instituită în conformitate cu Ordonanța nr. 47 din 1994 a Ministerului Apelor".

Deci, cei care gestionează banul public nu știu care au fost pierderile României în decembrie 1995 prin inundații... și resping, în același timp, o propunere legislativă care vine să reglementeze, să aducă lumină și să orienteze investițiile în domeniul hidrotehnic.

Toate aceste argumente aduse în fața dumneavoastră au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și respectiv relansarea acelei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții, la alegerile din septembrie 1992, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând, prin resursele umane și materiale românești.

În ceea ce mă privește, aștept și în continuare întâlnirile solicitate cu domnul Președinte Ion Iliescu și cu domnul prim ministru Nicolae Văcăroiu. Până acum n-am primit, din toate cele 10 încercări din acest an, nici un răspuns din care să înțeleg că se dorește această întâlnire.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Birtalan Akos - Declarație politică și protest legat de evenimentele întâmplate la Societatea comercială ISAMA-S.A. Sf. Gheorghe, Județul Covasna;

Dacă domnul deputat Daniel Costache se află în sală? Nu se află.

Are cuvântul domnul deputat Birtalan Akos.

Se pregătește domnul deputat Călin Nestor.

   

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor,

Prin prezenta Declarație politică și protest, dorim să vă informăm despre evenimentele întâmplate la Societatea comercială ISAMA-S.A. Sf. Gheorghe, Județul Covasna, respectiv să exprimăm totalul nostru dezacord față de așa-zise "conflicte de muncă spontane" de la această societate și față de intervenția și rolul prefectului în întreaga problemă, care a fost denaturată și politizată în interesul P.D.S.R.-ului, al cărui președinte județean este.

După ce în 2 februarie 1996, domnul inginer Pastor Francisc si-a înaintat demisia din funcția de manager general, având la bază neasigurarea condițiilor și climatului favorabil muncii, generat prin revendicările unui lider de sindicat pe nume Maniga Ioan, a cărui organizație nu reprezintă mai mult de o sută de salariați din cei trei mii, adunarea generală a acționarilor a hotărât organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției de manager, în conformitate cu prevederile Legii nr. 66 din 1993 privind contractul de management.

Același lider de sindicat, în repetate rânduri, în cursul lunilor martie și aprilie anul curent, a încercat influențarea și chiar obligarea membrilor adunării generale a acționarilor să amâne sau să anuleze organizarea concursului de manager. Nefiind obținută decât o amânare ilegală și nejustificată a datei examenului, care, după ce a avut loc la sediul din București a FPS-ului, dând câștig de cauză echipei de candidați care era interesant, cel mai vehement contestată de liderul de sindicat și grupul de presiune de la Secția 520 - "Cutii de viteze" - a început o altă acțiune, și anume pentru anularea rezultatului concursului și pentru numirea unui director general agreat de domnul lider de sindicat.

Această acțiune s-a desfășurat cu sprijinul nemijlocit al prefectului, care a avizat personal o adresă către FPS-București, prin care, și sub semnătura liderului de sindicat, s-au solicitat cele de mai sus.

Este de neînțeles ca după ce a avut loc concursul pentru ocuparea postului de manager, concursul fiind câștigt de o echipă managerială, cu care s-a încheiat și contractul de management, după mai puțin de o săptămână, persoana care din partea FPS-București a participat atât la selectarea ofertelor, cât și la semnarea contractului, domnul Oacăș |oan, să semneze, la presiunea liderului de sindicat și a prefectului, o dispoziție ilegală, prin care a solicitat adunării generale a acționarilor să anuleze contractul de management încheiat.

Mai mult, este inexplicabil cum s-a reușit atingerea acestui scop în Adunarea generală a acționarilor, atunci când reprezentantul FPP-ului n-a fost de acord, iar reprezentantul FPS-ului, exprimând același punct de vedere, și-a dat demisia pe loc.

Cu toate acestea, a fost realizat visul liderului de sindicat, și anume, conducerea a fost demisă, iar domnul inginer Lateș Tiberiu a fost numit director general.

Este aproape firesc că, paralel cu un asemenea efort și activitate rodnică de sindicat, a urmat o recompensă pe măsură și anume, domnul Lateș, proaspătul director general, a devenit candidat pentru postul de consilier în Consiliul Județean Covasna, iar domnul lider de sindicat a candidat pentru același post în Consiliul Local Sf. Gheorghe, bineînțeles, amândoi în culorile P.D.S.R.-ului.

Nu putem încheia această declarație și protest fără să denunțăm comportamentul organelor de conducere a poliției, și anume comandantul Inspectoratului Județean și Municipal, care au asistat pasiv la calomnierea în public a președintelui Consiliului Județean Covasna, domnul Orban Arpad, și la denigrarea U.D.M.R.-ului, toate acestea fiind făcute de faimosul lider de sindicat, cu ocazia unei așa-zise "medieri" în sediul prefecturii, mergând până la amenințarea populației maghiare din județ cu "o a doua Bosnie", dând caracter etnic unei probleme în care trebuia respectată legea.

În final, vă informez că am depus la Biroul Permanent al Senatului și Camerei Deputaților o cerere și o documentație analitică în problemele prezentate mai sus, propunând efectuarea unei anchete parlamentare de către comisiile de specialitate ale Parlamentului, având ca scop restabilirea legalității, inclusiv a drepturilor echipei manageriale câștigătoare la concurs.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nestor Călin - Intervenție legată de situația din agricultura;

Are cuvântul domnul deputat Călin Nestor.

Urmează domnul deputat Ioan Străchinaru.

   

Domnul Nestor Călin:

Stimați domni colegi și colege parlamentari,

De la alegerile locale, la agricultura locală. Marile civilizații ale omenirii, din antichitate până în prezent, au așezat în prealabil înfăptuiri tehnice remarcabile, sisteme de irigații imense, recolte urmărite cu grijă de guvernanți sau despoții vremii.

Imensele sume de la bugetul de stat - 1.700 de miliarde de lei, apoi încă 1.100 de miliarde - hotărâte de Guvern, merită cuvinte de apreciere. Aceste măsuri izvorâte și din eforturile contribuabililor noștri trebuie coroborate cu noi și noi măsuri.

Se anunță secetă și temperaturi de până la 35 de grade. Este momentul să ne punem întrebarea dacă Guvernul are tot atâtea fonduri ca să facă față situației. RAIF-ul, regia își plătește cam modest oamenii. Plătim puțin, dar așteptăm de la ei foarte mult. Specialiștii din acest sector, al îmbunătățirilor funciare și irigații, își cunosc bine posibilitățile. Dacă ar fi ascultați și urmați în opiniile lor de specialiști, și ca specialiști, țara ar avea numai de câștigat.

Dar, vorbind de câștig, exprim câteva idei și aprecieri legate de comerțul cu grâu. Aici fac ravagii speculanții și mafia grâului își dă uneori pe față matrapazlâcurile. Exportul cu grâu, în beneficiul direct al producătorilor, nu există.

Un întreprinzător de frunte al Brăilei, cunoscutul inginer Bratu, înfăptuitor al unei tehnologii de vârf în județul său, a propus ca 50% din beneficiile rezultate din vânzarea la export a grâului să revină la producători, sub forma de îngrășăminte-semințe, alte facilități. Evident, nu i s-au acordat aprobările pentru export. Presa și televiziunea trec sub tăcere astfel de inițiative. Pesemne, sunt mari avantaje, pentru unele ziare și televiziunea națională să facă o reclamă de-a-dreptul suspectă cumpărării și vânzării la export a grâului în momente neprielnice. Cert este că în toamna anului 1995, grâul s-a vândut de către producători cu 150 lei/kg., iar aceiași producători, de data aceasta, în chip de consumatori, îl cumpără cu 400 lei/kg.

În beneficiul cui au intrat și intră peste 900 miliarde lei - sume rezultate din diferențele de preț? Au pus acești beneficiari ai imenselor sume obținute din comerțul, cu specula cu grâu umărul atunci când Guvernul a alocat 1.600 de miliarde de lei? Au pus ei vreun ban? Nu. Au venit ei să contribuie la bugetul de 1.700 de miliarde, suportat de contribuabilii noștri? Nu.

Economia de piață nu poate însemna o speculă de asemenea proporții.

Domnilor colegi,

Se vând și întreprinderi strategice. FNC-ul Brăile este pe punctul de a fi cumpărat de un întreprinzător străin, dar art. 216 din Legea nr. 31/1990 spune clar că: "... înstrăinarea unor bunuri care sunt legate de strategia națională trebuie aprobate de Guvern", pe lângă ceea ce prevede Legea nr. 58 și Legea nr. 30, respectiv privatizarea și Legea societăților comerciale. Cred eu că chiar acționarii trebuie să fie acționari strtegici, atunci când este vorba de sectoare extrem de importante din economia noastră și unde este vorba de alimentarea populației.

Iată de ce costul vieții, al alimentelor, este atât de ridicat și toate aceste afaceri imense, cu sume uluitoare, se fac la adăpostul propagandei, subtil strecurată în presă și la televiziune. Aceste instituții zic că s-ar ocupa de corupție. Este bine să se ocupe, dar referirile lor la cauzele sărăcirii populației n-au vizat niciodată fenomenele semnalate.

Televiziunea Română, contrar menirii pe care o are, de a informa corect cetățenii, profesează permanent și stăruitor un dialog al mediocrității, aducând pe ecranele televizoarelor fel de fel de personalități improvizate ale vieții politice și economice, creație a lor, a redactorilor de la Televiziunea Română, care nu reușesc să dea nici o soluție economică în agricultura noastră.

Cred că este evident pentru noi că specialiști și cunoscători ai sectorului agrar vin foarte rar la televiziune și mi-aș îngădui să spun, cu permisiunea distinsului coleg Aurel Știrbu, autor al unui Tratat de drept agrar, că foarte puțin a apărut la televiziune, foarte puțin i s-a dat posibilitatea să-și exprime opiniile și ceea ce a învățat și știe de-a lungul anilor.

Mediatizarea acestor personalități improvizate este în plină desfășurare. Adevărații specialiști, și chiar politicienii cu vocația unor idei și soluții economice firești sunt ignorați.

Inchei prin a arăta că Legea nr. 16/1994, Legea arendării, cuprinde o restricție majoră: dubla impozitare, respectiv se plătește impozit de către proprietar, dar mai plătește încă o dată impozit și arendașul.

Se poate vorbi în astfel de condiții de o încurajare a întreprinzătorilor în agricultură? Este momentul, stimați și distinși colegi, să facem inventarul imens al dificultăților cu care se confruntă agricultura și să le înlăturăm la timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Străchinaru - Problemă de cercetare științifică și de învățământ;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Străchinaru.

Urmează domnul deputat Ion Dobrescu.

   

Domnul Ioan Străchinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ingăduiți-mi să obțin atenția dumneavoastră, pentru o problemă de cercetare științifică și de învățământ.

Iată, Ministerul Invătământului a inițiat recent proiectul unei Hotărâri de Guvern pentru modificarea unei anexe a unei Hotarâri de Guvern mai vechi, nr. 458 din 1994, privind organizarea sistemului de învătământ special și, cu acest prilej, Ministerul Invătământului enumeră în acest proiect, printre unitățile de învătământ special, Institutul Național pentru Recuperarea și Educația Specială a Persoanelor Handicapate.

Da. Un institut de cercetare științifică, printre grădinițe și școli ajutătoare. Ne întrebăm însă dacă domnul ministru Liviu Maior are cunoștință de faptul că peste 80% din competențele acestui institut nu au nici o tangență cu Ministerul Invătământului. Mai mult, acest institut a luat ființă prin Hotărârea de Guvern nr. 1161 din 1990, având ca for tutelar Secretariatul de Stat pentru Handicapați.

Este adevărat că prin Legea învățământului, sistemul de învătământ special a trecut în mod legitim la sistemul național de învățământ.

Dacă ne referim însă la Institutul Național pentru Recuperare și Educație Specială a Persoanelor Handicapate, nu putem eluda adevărul că acest institut are în competența sa întreaga problematică a persoanelor handicapate, indiferent de vârstă și indiferent de faptul că aceste persoane sunt cuprinse în instituții speciale sau sunt rămase în familie.

De altfel, se știe că din cele circa 400.000 de persoane cu handicap, diagnosticate ca atare, numai aproximativ 70.000 sunt instituționalizate.

Stimați colegi,

În urmă cu 4 ani, domnul ministru Maior ne declara că problematica învățământului special are, prin complexitatea sa, o autonomie proprie și că la rezolvarea problemelor sale este necesar să contribuie o multitudine de factori din partea ministerelor implicate.

Domnul Nestor Călin mă deranjează, domnule președinte!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Nestor Călin, vă rog să păstrați liniștea în sala de ședințe! Dumneavoastră, când ați intervenit, a fost liniște în sală!

 
   

Domnul Călin Nestor:

Este o confuzie, domnule președinte!

 
   

Domnul Ioan Străchinaru:

E gravă confuzia, dar reală referirea!

Este momentul să ne întrebăm de ce ignoră acum domnul ministru al învățământului aria largă de preocupări a Institutlui național pentru recuperare și educație specială a persoanelor handicapate, de ce ține să și-l afilieze, restrângându-i sfera de activitate doar la segmentul vârstei școlare și la actul instruirii, lasând la voia întâmplării vârstele mici, la care acțiunile recuperatorii au cea mai mare eficiență, cât și tânărul de după 16 ani, care, apoi, devine adultul și bătrânul handicapat, neajutorat, lipsit adesea de orice intervenție recuperatorie inițiată la vreme și efectuată cu profesionalism.

Credem însă, și cu aceasta închei, că altul este interesul Ministerului Învățământului, așa cum, de altfel, probează unele inițiative finanțate de PHARE, care aspiră doar la clădirea institutului, chiar dacă prețul obținerii acesteia ar echivala cu lichidarea institutului, ca atare. Faptul în speță ne amintește de sinistrul gest comis de Ceaușescu în 1982, soldat cu desființarea brutală a Institutului de cercetări pedagogice și psihologice din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ion Dobrescu - Intervenție legată de conflictul creat la Târgu Jiu;

Are cuvântul domnul deputat Ion Dobrescu.

   

Domnul Ion Dobrescu:

Domnule vicepreședinte,

Domnilor..., aș fi vrut să spun și doamnelor, dar nu este nici una aici dintre distinsele noastre colege.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sunt prezente în sală, totuși, colege!

 
   

Domnul Ion Dobrescu:

...și doamnelor,

Sunt nelămurit total, ascultând pe posturile noastre naționale declarația ministrului de interne Doru Ioan Tărăcilă, că conflictul creat la Târgu Jiu a fost între niște "cârciumari" și "alți indivizi". Ca să dreagă busuiocul în Europa, creează o nelămurire pentru toată țara aceasta! Dacă președintele țării, Ion Iliescu, i-a mulțumit acestui "distins" Miron Cosma, care a venit cu bâta până și în Parlamentul României, cum îndrăznește ministrul de interne, ministru într-un guvern pe care îl patronează președintele țării, să-l numească un "individ" oareșcare?

Domnilor,

Să fim serioși, Miron Cosma este un "individ" care face jocurile, este un individ agreat, el este în fruntea unor oameni cărora trebuie să le dea "pâine și circ"! "Circul" se cheamă la ora actuală echipa de fotbal Jiul! "Pâinea" nu știu cum o procură, că bani gârlă are!...

Vreau să vă atrag atenția că nu putem - de fiecare dată când se întâmplă fapte grave în țara românească, sub patronajul unor indivizi care sunt puși acolo să creeze aceste incidente, să deturneze atenția, să-și facă mendrele lor, să se îmbete și să bată, să agreseze femei...(chiar dacă sunt ospătărițe, dar sunt cetățence românce și ospătărițele sunt doamne distinse) - să fim de acord să prezentăm Consiliului Europei, ca un caz minor, un conflict între niște "indivizi" ("individ" este și domnul Miron Cosma, vedeți ce se spune...) și acești "cârciumari". Este o minciună pe care o adresăm Vestului, Vest la care noi vrem să avem audiență, să ni-l apropiem, să lucrăm cu el! Pentru că v-am mai spus-o o dată, cu Miron Cosma mergem spre Răsărit cu pași repezi, domnilor!

Și, în condițiile acestea, nu putem să nu ridicăm vocea în Parlamentul României asupra acestor metode de intimidare! Pentru că, mâine-poimâine, dacă acest guvern, care "patronează" toate treburile acestea, și acest partid, care, de asemenea, "patronează", va pierde, nu știu dacă nu va folosi bătăușii contra dumneavoastră, domnilor!

Eu vă mulțumesc, dacă veți lua atitudine.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Șerban Constantin Rădulescu Zoner - Drept de replică la intervenția domnului deputat Petru Țurlea.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner pentru un minut, drept la replică, întrucât numele domniei sale a fost rostit de unul dintre colegii noștri, care a avut intervenție personală.

Deci, un minut, domnule deputat, aveți dreptul la replică!

   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

La un punct de vedere, exprimat cu săptămâni în urmă, privind încercarea creării "mitului Antonescu" cu scopul de a se crea o mentalitate favorabilă unui regim autoritar și de dictatură, un deputat - căruia nu-i mai pot spune "coleg" - m-a atacat la persoană. ( Rumoare.) Și a pornit de la o lucrare, care a fost o lucrare de plan, când de abia călcasem treptele institutului.

M-a făcut "comunist" și l-a făcut comunist pe un deținut politic, care a stat la pușcărie, în timp ce acel deputat ducea propagandă comunistă și era membru al partidului comunist. Am fost exclus din Institutul "Nicolae Iorga", în 1975, în plină revoluție culturală, și m-am întors în acest institut, invitat de toți cercetătorii, după revoluție.

Toate lucrările mele nu se referă la partidul comunist, nu am scris despre Stalin, nu am scris despre Ceaușescu. Am fost în schimb premiat de două ori de Academia Română pentru lucrările pe care le-am elaborat, atât înainte de revoluție, un premiu, cât și după revoluție, al doilea premiu. Acesta sunt și nu mi-e rușine de ceea ce am scris!

Rămân la punctul de vedere pe care l-am exprimat, iar când acel deputat îmi va veni cu lucrări premiate de Academia Română, atunci îl voi considera coleg!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Dezbateri: proiectul Legii serviciilor poștale  

Domnilor colegi,

Am încheiat acest segment al intervențiilor personale, nu mai sunt solicitări pentru intervenții din partea dumneavoastră în cursul zilei de astăzi. Prin urmare, intrăm în ordinea de zi pe care dumneavoastră ați adoptat-o în cursul zilei de ieri și continuăm dezbaterile la acele proiecte de legi înscrise acolo.

Revenim la Propunerea legislativă privind Legea serviciilor poștale, după care vom trece la adoptarea și dezbaterea unui nou proiect de lege, privind vinul și via..., care sper să fie plăcut măcar din acest punct de vedere, al dezbaterii.

   

Domnul Gheorghe Comănescu (din sală):

La Legea vinului să ne aducă expunerea de motive!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Probabil că la expunere va veni cu elemente concrete, reprezentantul Guvernului.

Domnilor colegi,

Reluăm dezbaterile la prima propunere legislativă, cea privind Legea serviciilor poștale, continuând cu art. 11. Înainte de aceasta însă, comisia trebuia să ne ofere un răspuns prin raportul suplimentar la art. 7, o propunere de amendare a textului la alin. 2.

Dacă dumneavoastră aveți raportul suplimentar, este bine, dacă nu, oricum eu vă reamintesc despre ce este vorba. La art. 7, comisia noastră are un text nou propus, care are următoarea formulare: "După perioada de 5 ani prevăzută la alin. 1, Poșta Română se poate transforma în societate publică pe actiuni, iar dreptul rezervat anterior se transferă noii societății."

Dacă dumneavoastră aveți observații în legătură cu acest text? Poftiți, domnule deputat. Din partea comisiei sau personal?

 
   

Domnul Petre Naidin:

Personal, pentru că nu am fost la dezbaterile comisiei mele atunci.

Acest "public" dă alte înțelesuri și poate e bine ca inițiatorul să ne și lămurească. Deci, dacă spunem "societate publică", intrăm pe o procedură care ne este cunoscută din Legea nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare, dar eu cred că nu aceasta a fost ideea inițiatorului, ci să se transforme în "societate de utilitate publică", care dă cu totul și cu totul alt înțeles.

Vă rog să mă clarificați cel puțin pe mine.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat. Din nefericire, dumneavoastră v-ați adresat inițiatorului, respectiv Executivului, propunerea este a comisiei. Am să-l rog pe domnul președinte să vă ofere răspunsul.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am examinat acest amendament și în discuțiile pe care le-am avut, mai ales cu juriștii, ni s-a sugerat că ar fi mai bine, ca să nu creăm confuzii în opinia publică și de interpretare, să spunem "de utilitate publică", ca să nu se confunde cu oferta publică de la Legea privatizării, pentru că sensul este complet altul. În Europa - noi am studiat această problemă - sunt două tipuri de organizări ale poștei: există întreprinderi de stat în jumătate din țările europene - Spania, Italia, Anglia - și există societăți autonome cu răspundere limitată, pe baze comerciale, în restul jumătății din Europa. Însă în ambele cazuri ele sunt cu sută la sută capital de stat.

Deci nu este vorba de a scoate prin oferta publică la licitație acțiunile societății, ci e vorba de o societate "de utilitate publică", acesta este sensul pe care am intenționat și noi să-l dăm. Suntem de acord cu "utilitate publică".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule președinte Părăluță.

Domnule deputat Ion Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Iertați-mi intervenția, eu privesc lucrurile în devenire, în sensul că o lege pe care noi o statornicim, o adoptăm, să producă efecte pe un interval de timp îndelungat. Este cu putință, ipoteză de a vedea lucrurile, ca o societate pe acțiuni, care se vrea însoțită de termenul "public", să se privatizeze, pentru că foarte multe activități care sunt la ora actuală de ordinul acesta "public", ca semnificație și ca trăire părăsesc latura aceasta de existență publică și devin societăți pe acțiuni.

De aceea, din acest punct de vedere, mă întreb dacă este necesar - și rog inițiatorii, oaspeții noștri să aprecieze - și avem nevoie de existența cuvântului "public". De altfel, nu sunt departe de ceea ce și comisia a apreciat, eu îmi permit să vă propun să adânciți și să luați în seamă dacă nu e mai bine să renunțăm la expresia "public". În măsura în care, sigur, avem și agrementul celor care au interesul să aibă o pavăză cât mai solidă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Rog să intervină cineva din partea Executivului, în speță a Ministerului Telecomunicațiilor. Avem trei reprezentanți: domnul consilier Matei, domnul director Măgureanu și doamna consilier juridic Mașut.

 
   

Domnul Nicolae Mâzgăreanu:

Mâzgăreanu, vă rog, nu Măgureanu!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mă scuzați! Știți, eu fac confuzia între poștă și ascultarea telefoanelor...

Deci, domnul director Mâzgăreanu, și nu Măgureanu, domnul director Măgureanu aflându-se în altă instituție a statului...

Domnule director, aveți cuvântul și vă rog să vă exprimați în legătură cu amendamentul comisiei, respectiv în legătură cu această propunere de transformare a poștei în societate publică pe acțiuni.

 
   

Domnul Nicolae Mâzgăreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din expunerea foarte competentă a domnului deputat Dinu a reieșit foarte clar că, probabil, este mult mai bine să renunțăm la cuvântul "public". Prin urmare, "societate pe acțiuni" este un termen suficient de clar și suficient de acoperitor pentru intenția și tendința de evoluție a operatorilor de poștă din Uniunea Europeană și deci suntem de acord cu renunțarea la cuvântul "public" și să rămână "societate pe acțiuni".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule director.

Are cuvântul domnul deputat Nestor Călin, dar, vă rog, foarte scurt.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Sediul materiei este tot Legea nr. 31, Legea societăților comerciale. Noi nu avem "societăți" așa, în sine, ci "societate comercială". Deci, nu "societate publică", ci "societate comercială", domnule Dinu, dacă vreți să fiți de acord. Și este termenul consacrat de Legea nr. 31!

Termenul de "societate publică" este luat din legislația internațională, unde sunt și companii publice și unde este altă clasificare. Dar noi, această clasificare o avem.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să interveniți, domnule deputat Munteanu? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Eu am intervenit și rândul trecut, când s-a propus acest amendament din sală, și am considerat că dacă potrivit amendamentului se poate transforma din regie autonomă, cum este Poșta Română acum, în societate comercială, ar da naștere la o concurență neloială cu celelelalte societăți comerciale, cărora le-am dat voie să activeze pe această piață a serviciilor poștale. Pentru că, după cum vedeți în proiectul de lege, se prevăd niște facilități și se spune că ele se mențin și în continuare.

Nu este normal! Este contrar chiar Legii concurenței, pe care am adoptat-o în această Cameră, să dai la o societate comercială cu regim comun anumite facilități. Și nu sunt oricare, se dau priorități la SNCFR, la altele... Nu este posibil, în condițiile în care vrei să dezvolți o concurență loială!

De aceea, eu consider că fomularea comisiei, cu "publică", este corectă, pentru că este un tip de societate comercială mai diferit, care beneficiază, pentru faptul că prestează servicii publice, care se adresează întregii populații, de aceste facilități. Nu pentru faptul că a fost regie și după asta s-a transformat în societate și are anumite facilități!

Deci, eu propun să se mențină formularea comisiei, pentru că este mult mai clară și are și justificarea de ce se mențin acele facilități pentru această societate comercială. După cum a zis domnul Călin, este o simplă societate comercială, or, nu e. De acele facilități beneficiază în virtutea faptului că face servicii publice.

Acum, ce se întâmplă? Dumneavoastră ați venit cu Cartea verde..., deocamdată aceea nu este aprobată. Eu știu ce se va întâmpla peste 5 ani, ce Guvern va fi la data respectivă? Nu putem noi, acum, să știm... Nici măcar în Uniunea Europeană nu a fost aprobată ca document oficial!

Noi o să luăm orientativ. Mai degrabă ar fi să ne integrăm cu acelea care deja sunt aprobate, dar nu cu proiecte. Proiectele mai sunt și până ne-or primi pe noi, cred că nici nu se aprobă asta...

Eu vă propun să menținem varianta comisiei, care este corectă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Pentru a nu mai fi și alte intervenții și amendamente, pentru a elimina orice confuzie, vă rog să vă reamintiți că noi am mai adoptat niște texte de legi și niște acte normative în care am utilizat aceeași terminologie: "societăți publice" - Radioteleviziunea și altele. Deci, există un precedent în ceea ce noi am adoptat ca și acte normative și ar fi bine să ne păstrăm aceeași terminologie, în sensul definirii unor asemenea societăți, și în cazul de față, pentru că și poșta este tot un serviciu public.

Nu vă mai dau cuvântul, domnule președinte, și la nimeni din comisie, și vă rog, membrii comisiei, să nu mai veniți cu intervenții personale, să vi le spuneți acasă sau la partide, pentru că dumneavoastră ne-ați trimis aici un raport suplimentar "cu acordul comisiei" și dacă fiecare aveți o părere personală, vă rog să vi-o spuneți la partid! Iar eu iau ca atare amendamentul pe care l-a formulat comisia!

Domnilor colegi,

Conform regulamentului, supun votului dumneavoastră, ca și prim amendament, cel al comisiei. Dacă acesta nu va întruni votul dumneavoastră, sigur că vor intra în discuție celelalte propuneri de amendare, în sensul definirii terminologiei din acest text.

Cine este de acord cu includerea, la art. 7, a amendamentului comisiei pentru alin. 2 al acestui text? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 1 vot împotrivăși 5 abțineri, s-a adotpat textul propus de către comisie, iar dacă vor fi discuții, vă rog să le faceți în continuare, în acord cu cealaltă Cameră a Parlamentului României, întrucât acest text de lege va intra în dezbaterea Senatului și corectivele se pot aduce acolo. Iar într-o instanță ulterioară parlamentară, la comisia de mediere. Deci, să nu avem impresia că, dacă astăzi adoptăm o anumită variantă, ea poate să ne conducă la ceva definitiv.

Prin urmare, domnilor colegi, supun votului dumneavoastră textul integral al art. 7, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 4 abțineri, s-a adoptat textul art. 7, în varianta nouă amendată.

Continuăm dezbaterile de acolo de unde dumneavoastră le-ați oprit săptămâna trecută, respectiv, art. 11 din raportul comisiei, poz. 14. Acest articol are două alineate, comisia noastră de specialtiate nu are amendamente, nici la primul, nici la al doilea alineat.

În ordine, dacă la primul alineat sunt observații din partea dumneavoastră? Domnul deputat Ștefan Cazimir. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Atât la alin. 1 al art. 11, cât și în textul art. 12 și 13 alin. 1, apare o construcție nefirească din punct de vedere al topicii: "Serviciile poștale, altele decât cele de bază", "operatorii serviciilor poștale, altele decât cele rezervate". Este așa-numita "dislocare", procedeu utilizat cu rezultate interesante în poezie. Aș putea să vă fac o comunicare pe această temă, cu exemple din Cârlova, din Macedonski, din Arghezi: "Ai bănuit că platoșa-i pătată,/ Pe care odihniseși, cu rachiu", în loc de: "Ai bănuit că platoșa pe care odihniseși e pătată cu rachiu". Dar ceea ce este valabil în poezie nu cred că este oportun în textele de lege, așa încât vă propun reformularea, la art. 11 alin. 1: "Alte servicii poștale decât cele de bază pot fi efectuate". Iar pentru art. 12 și 13, îi încredințez domnului președinte amendamentele similare, cu rugămintea de a le pune în atenția dumneavoastră când se va ajunge acolo.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi din comisie,

Sub aspect gramatical, domnul deputat Cazimir are dreptate, este corect amendamentul propus de domnia sa. Este vorba de reformularea textului strict sintatic.

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

În principiu, sunt de acord cu propunerea domnului deputat Ștefan Cazimir, numai că în textul inițial, pe care îl avem de la Guvern, este o inadvertență cu Legea concurenței. Am avut aceeași problemă și în cadrul Legii telecomunicațiilor și trebuie făcută și aici aceeași precizare pe care am făcut-o acolo.

"Serviciile poștale, altele decât pot fi efectuate de orice operator, inclusiv Poșta Română, în condițiile de competiție reglementate potrivit prevederilor prezentei legi." Nu! Există condiții de competiție pentru tot ceea ce se întâmplă în economie, este Legea concurenței care le reglementează, în afara pieței forței de muncă și a pieței financiare, care sunt reglementate, dar restul competiției în economie se desfășoară potrivit Legii concurenței.

De aceea, eu propun aici "potrivit legii", se înțelege că este reglementarea din legea actuală și reglementarea generală pentru competiție și concurența din Legea concurenței.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Corect, așa este! De acord, comisia? Da. Și dumneavoastră, Executivul? Da.

Domnilor colegi, mai sunt și alte observații? Nu sunt.

Au fost două propuneri de amendare, amândouă privesc reorganizarea acestuia la alin. 1 și, sigur, în corpul legii, dacă mai regăsim asemenea formulări, de la sine, vor fi modificate de către compartimentul tehnic al comisiei de specialitate.

De acord cu amendarea textului pe care a propus-o domnul deputat Ștefan Cazimir? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Al doilea amendament este al domnului deputat Munteanu, care, la fel, este foarte corect, din punct de vedere al formulării textului alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În consecința, cu cele două amendamente adoptate, supun votului dumneavoastră textul alin.1 al art. 11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Art. 11, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

În consecință, textul amendat al art. 11 a fost adoptat.

Art. 12.

Comisia noastră nu are observații. El are un singur alineat. Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare a textului? Nu sunt.

Domnul deputat Cazimir mi-a înaintat în scris un amendament care privește aceeași chestiune: "operatorii altor servicii poștale, decât cele rezervate" și continuă textul.

Cine este pentru această propunere de amendare? vn

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

Supun votului textul art. 12, cu acest amendament adoptat anterior.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și textul art. 12 amendat a fost adoptat.

Poziția următoare, 16, din raport, pagina 5, cap. III, titlu: "Autorizarea operatorilor de servicii poștale". Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului, dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Cine este de acord cu titlul propus pentru cap. II? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Titlul a fost adoptat.

Poziția următoare, 17, aceeași pag. 5, art. 13, care are 4 alineate și observ aici o modificare, în raportul care ne-a fost înaintat de către secretarul general al Camerei Deputaților, probabil că domnul vicepreședinte Marțian Dan a reținut și un nou alineat, 5: "Nu sunt supuse autorizării activitățile prevăzute la art. 8." Rog comisia să se pronunțe, dacă dumneavoastră ați adoptat o asemenea hotărâre, ca acest art. 13 să aibă un nou alineat, 5, cu formularea amintită? A fost de acord, o să luăm în discuție și acest nou alin. 5.

Până atunci, domnul deputat Ștefan Cazimir iarăși ne propune o reformulare, la alin. 1 al acestui articol: "pentru efectuarea altor servicii, decât cele de bază", cum a cerut și la celelalte articole. Comisia este de acord cu această amendare a textului.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

V-aș ruga să-l dictați, pentru că este o schimbare mai profundă, să se înregistreze!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, fiți liniștit, că eu, de obicei, nu fac asemenea erori! Mi-ați înaintat în scris amendamentul, care va fi înaintat comisiei și compartimentului tehnic și va fi reținut ca atare! Din stenogramă se mai întâmplă să lipsească o conjuncție, o virgulă, un deputat, un nume... vorba domnului Zoner!

Deci, cine este pentru amendamentul domnului deputat Cazimir la alin. 1? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc, s-a acceptat.

Alte observații? Nu sunt.

Cine este de acord cu acest text, amendat, pentru alin. 1 al art. 13? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2.

Observații? Domnul consilier al ministrului, Ion Matei. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunem înlocuirea cuvântului "autorizarea se acordă" cu "autorizația se acordă", întrucât subiectul este "autorizația", în acest alineat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De fapt, în alineatul următor este vorba chiar despre "autorizație". Și comisia este de acord, în loc de "autorizare", la alin. 2: "autorizația se acordă de Ministerul Telecomunicațiilor".

Cine este de acord cu textul alin. 2, după această amendare? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 3, unde este vorba de autorizație.

Dacă sunt observații? Poftiți, domnule consilier! Sper că nu spuneți acum "autorizare"...

 
   

Domnul Ion Matei:

Domnule președinte,

Pentru a defini mai clar prima teză și următoarele și pentru a beneficia de câștigurile însemnate pe care le-am obținut în cuprinsul Legii Telecomunicațiilor, v-am propune următoarea formulare: "Autorizația de operator menționează tipul serviciului, zona geografică",deci în loc "de prestare", "și condițiile de operare", în loc de "de executare a serviciilor." După care, în următoarea teză, e vorba de revocare. Am fost de acord că persoanele se revocă, deci autorizațiile se retrag. Propunerea ar fi să se înlocuiască "revocarea parțială" cu "retragerea" și să se adauge, de asemenea, "retragerea parțială sau totală, temporară sau definitivă a acestora".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule consilier.

Comisia își însușește aceste amendamente ?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

Da.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Corect.

Sigur, domnule consilier, la noi este o practică. Orice amendament se formulează în scris pentru a nu săvârși erori în redactarea ulterioară a textului.

Ați reușit să rețineți pentru stenogramă aceste propuneri de amendare ? Da.

Compartimentul tehnic, ați reușit să rețineți ? Da.

Deci, e vorba de mai multe modificări în textul alin.3, domnilor colegi, formulate de domnul consilier Matei, cu care comisia a fost de acord și și le-a însușit.

Rog să rețineți exact, Compartimentul tehnic, modificările după stenogramă.

Îl rog însă pe domnul consilier să ne formuleze și în scris amendamentul și să îl predea secretariatului.

Dacă sunteți de acord cu aceste amendamente propuse pentru textul alin.3 al art.13.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, s-a acceptat și textul amendat pentru alin.3.

Alin.4 al acestui art.13. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acum, alineatul nou, 5, propus în intervalul dezbaterilor de săptămână trecută: "Nu sunt supuse autorizării activitățile prevăzute la art.8".

Comisia, am înțeles că este de acord și își însușește acest amendament.

Dumneavoastră ?

 
   

Domnul Ion Matei (din loja inițiatorului):

La fel.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Cine este pentru acceptarea unui text nou propus, ca alin.5, la acest articol ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acum, textul integral al art.13, cu cele 5 alineate.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? O abținere.

Cu o abținere s-a adoptat și textul art.13.

Următoarea poziție, 18, cu referire la art.14. Acest articol are două alineate. Comisia noastră nu are propuneri de amendare pentru textele celor două alineate.

Dacă dumneavoastră aveți observații la primul alineat ?

Domnul consilier Matei.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În aceeași idee de a corobora cu texte similare din Legea telecomunicațiilor, propunem ca ultima parte a alin.1 de la art.14 să sune așa: "Serviciile de bază se stabilesc prin ordin al ministrului".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule consilier, este foarte corect. Nu ministerul emite ordine, numai ministrul emite ordine, conform legislației adoptate până acum la acest capitol.

De acord cu această modificare ?

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnule consilier, la fel și aici, vă rog amendamentul în scris.

Cine este pentru adoptarea textului amendat al acestui alineat. Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Dacă la alin.2 sunt observații ?

Domnule consilier, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În aceeași idee, la sfârșitul alin.2, "instrucțiuni care se propun aprobării", nu "Ministerului Comunicațiilor", ci "autorității de reglementare". Anterior, am definit "autoritatea de reglementare" ca fiind Ministerul Comunicațiilor și este bine să păstrăm unitatea acestor termeni.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, cum să fie în final ?

 
   

Domnul Ion Matei:

În loc de "Ministerul Comunicațiilor", "autoritatea de reglementare". La fel și la art.15, mă iertați că devansez, este din nou aceeași problemă. Cred că, în întreg cuprinsul legii ar trebui să înlocuim Ministerul Comunicațiilor cu autoritatea de reglementare, de vreme ce, anterior, într-un articol am specificat că în sensul acestei legi autoritatea de reglementare este Ministerul Comunicațiilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Practic, este numai o înlocuire de termeni.

Comisia este de acord cu această înlocuire ?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

Da.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dacă dumneavoastră sunteți de acord ?

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Iar acum, textul art.14 cu cele două alineate amendate.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare 19, cu referire la art.15 are două alineate. La primul alineat, comisia noastră are o propunere de reformulare a textului pentru un enunț mai explicit al textului acestui alineat.

Dacă sunt observații la propunerea de amendare a comisiei ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat amendamentul comisiei.

La al doilea alineat, comisia păstrează formularea anterioară.

Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul art.15.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci și acest text a fost adoptat.

Poziția următoare, 20, Capitolul. IV. Titlul acestui capitol "Emiterea și comercializarea de timbre și efecte poștale" .

Comisia noastră păstreză această formulare din textul anterior.

Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 21, cu referire la art.16, are un singur alineat. Comisia noastră nu are observații asupra textului anterior.

Dacă sunt, din partea dumneavoastră, propuneri de amendare ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acest text a fost adoptat.

Poziția următoare, 22, art.17 cu două alineate. Comisia noastră nu are observații la primul alineat.

Dacă dumneavoastră aveți observații ?

 
   

Domnul Ștefan Cazimir (din bancă) :

E o greșeală de dactilografiere: "în domeniu", nu "în domeniul".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, "în domeniu".

Domnule deputat Ștefan Cazimir, limba asta română este foarte elastică. Poimâine veți veni cu articolul la sfârșit. Dar așa este chestiunea... depinde de timpul favorabil sau nefavorabil asupra României și limbii române.

De acord, comisia, să reformulăm gramatical, până Academia nu schimbă iar gramatica.

Cu această propunere de corectare dactilografică, cine este pentru textul alin.1 al art.17 ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La alin.2, dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Iar acum, textul integral al art.17.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art.17.

Poziția următoare 23, cu referire la art.18. Comisia noastră aduce precizări la formularea anterioară printr-o amendare a textului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Aveți observații, domnule consilier ?

 
   

Domnul Ion Matei (din loja inițiatorului) :

Aceeași observație, "ordin al ministrului".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, este vorba de reordonarea textului în raport cu ceea ce anterior noi am adoptat și vă rog foarte frumos, compartimentul tehnic, să rețineți că o modificare făcută anterior se respectă pe întreg parcursul adoptării textului de lege, fără a mai interveni. De acord ? Vă mulțumesc.

Deci, de acord cu acest amendament ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, propunerea de amendare, cu reformulările de rigoare adoptate anterior, a fost adoptată în textul art.18.

Articolul următor, 19, poziția 24. Acest articol are 3 alineate. Comisia noastră nu are observații la nici unul dintre ele, în sensul textelor propuse.

Dacă dumneavoastră aveți observații, în ordinea firească, la alin.1 ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2. Nu sunt observații.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, alin.3. Nu sunt observații.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acum, textul integral al art.19.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul art.19 a fost adoptat.

Poziția următoare, 25, art.20, un singur alineat. Comisia noastră nu are propuneri de amendare.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și textul art.20 a fost adoptat.

Poziția următoare, 26. Titlul Capitolului.IV "Tarifarea serviciilor poștale". Comisia este de acord cu propunerea anterioară, formulată prin propunerea legislativă transmisă comisiei.

Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Titlul Capitolului.V a fost adoptat.

Poziția următoare, 27, cu referire la art.21 care are 4 alineate. Comisia noastră are observații doar la ultimul alineat, 4.

Dacă la celelalte alineate, în ordinea firească, sunt observații ?

Alin.l. Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2. Domnul deputat Munteanu are de făcut observații.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Tot în concordanță cu Legea concurenței, pe care am votat-o, în domeniul stabilirii prețurilor și tarifelor există Consiliul concurenței și Oficiul pentru protecția concurenței, conform legii.

Deci, propun să schimbăm "guvernamentale" pentru că Consiliul concurenței este autoritatea administrativă autonomă și să spunem: "cu avizul autorităților cu atribuții în domeniul stabilirii prețurilor și tarifelor". Deci, să tăiem "guvernamentale" de acolo.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Este mai largă competența decât este în acest text, la acest capitol al autorizării. Comisia, de acord ? De acord.

Cu acest amendament sunteți de acord ?

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere.

Și acum să supun textul alin.2 cu acest amendament pe care l-am adoptat inițial.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul alin.3. Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4. Comisia noastră amendează textul.

Dacă sunt observații la amendamentul comisiei noastre ? Nu sunt..

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci și textul alin.4 la propunerea de amendare a comisiei a fost adoptat.

În consecință, integral, textul art.21.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 28, cu referire la art.22 care are două alineate. Comisia noastră păstrează formularea inițială din propunerea legislativă.

Dacă sunt observații la alin.1 ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2. Nu sunt observații.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul integral al art. 22.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și textul art.22 a fost adoptat.

Poziția următoare 29, pag.8 cu referire la art.23 care are 4 puncte, după primul alineat, deci :"nu sunt supuse tarifării". Literele a,b,c,d. Comisia noastră nu are observații asupra textului anterior, propus de către inițiator.

Dacă dumneavoastră aveți observații la textele pct. a,b,c sau d ? Nu.

Le supun votului împreună.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință și textul art.23 a fost adoptat în varianta din raport.

Poziția următoare, 30. Titlul Capitolului.VI: "Răspunderea pentru prestarea serviciilor poștale". Comisia noastră nu are observații asupra textului inițial din propunerea legislativă.

Dacă dumneavoastră aveți observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Titlul Capitolului.VI a fost adoptat.

Poziția următoare, 31 cu referire la art.24 care are 5 alineate. Comisia nu are propuneri de amendare. În ordinea firească, alin.1. Dacă sunt observații ?

Domnule deputat, aveți cuvântul. În nume personal, am înțeles.

Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am observat și la alin.2, art.24....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog frumos, numai puțină răbdare.

Alin.1. Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acum suntem la alin.2.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Antal István :

Deci, "Termenul de reclamare administrativă și termenul de păstrare pentru trimiterile poștale interne este de 6 luni, iar pentru cele externe de un an, calculat din ziua prezentării trimiterii".

Amendamentul meu se referă la termenul de păstrare. Aș dori ca să fie defalcat. Deci, cum este prezentat aici termenul de reclamare și de păstrare, amendamentul meu face o diferențiere și aș dori să vă citesc. Am și scris-o ca să v-o predau, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog, vă rog.

 
   

Domnul Antal István :

Deci, "Termenul de reclamare administrativă pentru trimiterile poștale interne este de 6 luni, iar pentru cele externe de un an". De aici, începe, practic, amendamentul: "termenul de păstrare este de un an, respectiv de 2 ani. Toate termenele se calculează de la data prezentării trimiterii". Aș dori să vă rog să reflectați asupra acestui fapt pentru că mai încolo puțin, într-un alineat, se face trimitere la termenul de "arhivare" a trimiterilor poștale în cazul în care sunt niște probleme și acolo se menționează că termenul de "arhivare" este de 2 ani. Deci, la așa ceva m-am gândit când am propus ca pentru cele externe să fie termenul de 2 ani.

Eu vă las amendamentul ca să îl aveți, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi din comisie, domnul deputat face o propunere de amendare a textului în sensul separației celor două tipuri de activitate, respectiv "reclamarea" și "păstrarea".

Am putea adopta două alternative : prima, în cadrul acelui text să punem punct și să separăm cele două activități în sensul delimitării termenelor sau, pur și simplu, pentru al doilea tip de activitate, nu nou alineat. Cum decideți dumneavoastră, comisia.

Vă rog frumos, domnule președinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Comisia este de acord cu amendamentul colegului Antal pentru că resistematizează mai bine articolul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Cele două tipuri de activități.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Da, cele două tipuri.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Să rămână în cadrul aceluiași alineat ?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Să fie alineate separate.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, rog Compartimentul tehnic al comisiei să fie de acord, inclusiv Compartimentul stenodactilografie, în legătură cu această propunere. Înainte de aceasta, bineînțeles, trebuie să consultăm și Executivul în privința amendamentului propus.

Are cuvântul doamna consilier juridic Maria Mașut.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Termenul de "păstrare", adică noțiunea de "termen de păstrare" este legată direct de noțiunea de "reclamare administrativă". Termenul este coroborat cu termenul de la art.26 privind chemarea în judecată. Deci, se poate decala dacă doriți, dar nu folosește la nimic, pentru că despăgubirea se va face tot potrivit termenului de 6 luni și acționarea în judecată tot potrivit art.26.

Deci, nu pot să derog de la acest termen pentru că este legat direct de termenul de reclamare administrativă. Este același termen pe care l-am prevăzut și în Legea telecomunicațiilor. Deci, "păstrare" înseamnă păstrarea în interiorul oficiilor poștale, adică la o unitate specializată în acest domeniu, până la soluționarea reclamației administrative. Pentru cei care nu au depus reclamație administrativă, nu există nici posibilitate de despăgubire, deci nici posibilitate de a păstra, mai departe, trimiterea.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, aveți dreptate și dumneavoastră. Așa este. Deci, revenirea la textul anterior din legea adoptată, Legea telecomunicațiilor, la articolul care urmează în legătură cu modul în care se soluționează asemenea probleme, s-ar părea că nu trebuie să modificăm termenele în cadrul celor două tipuri de activitate. Totuși, eu rog comisia, ... domnule deputat, v-ați susținut argumentația, aveți și amendamentul, nici un fel de problemă. Nu are rost să mai insistați pentru că se știe despre ce este vorba și chiar eu am precizat acest lucru. (adresare domnului Antal).

Comisia, în aceste condiții, rămânem la forma inițială ?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

Argumentul pare...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Argumentul, din punct de vedere juridic, nu pare, ci este valabil.

Deci atunci, conform regulamentului, supun votului dumneavoastră propunerea din text, cea inițială, și dacă nu veți fi de acord, sigur, amendamentul domnului deputat, după aceea.

Dacă sunteți de acord cu textul propus pentru alin.2 al art. 24.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri ? O abținere.

Cu un vot împotrivă și cu o abținere s-a adoptat textul propus pentru alin.2 al acestui articol.;

Alin.3. Observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4. Observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.5. Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acum, integral textul art.24.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Îi rog pe domnii secretari puțină atenție distributivă în sală pentru ca să mai consemnăm dacă sunt și voturi împotrivă și abțineri.

Deci, s-a adoptat și textul art.24.

Următorul articol, 25, de la poz.32 are un singur alineat. Comisia nu are observații asupra textului propus de către inițiator.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul art.25 a fost adoptat.

Pagina următoare, 9, poz. 33, art.26 are 3 alineate. Comisia noastră nu are amendamente în legătură cu textele inițiale din propunerea legislativă la acest act normativ.

Dacă dumneavoastră aveți observații la alin.1. Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul alin.2. Observații ? Nu sunt..

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al treilea alineat.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În ansamblul său, textul art.26.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art.26.

Poziția următoare, 34 aceeași pagină, 9, cu referire la art.27 care are două alineate. Comisia noastră are propuneri de modificare a textului în sensul reordonării acestuia pentru primul alineat.

Dacă în legătură cu acest amendament al comisiei și cu textul inițial sunt observații ?

Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Pornind de la textul comisiei, în prima frază, cred că formularea este defectuoasă, nefiind logic să vorbim despre valoarea pierderii, valoarea distrugerii sau valoarea avarierii. Pentru a remedia acest neajuns, vă propun următoarea reformulare a frazei: "În cazul pierderii, distrugerii sau avarierii trimiterilor poștale înregistrate, expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare, în principiu, valorii reale a trimiterii care nu va depăși...." și textul continuă așa cum se află în raport.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Din punct de vedere gramatical, reordonarea textului se impune de la sine .

Cu "principiu" nu prea merge, pentru că dacă numai în principiu are dreptul, să știți că principiile nu se respectă la valori. Deci, "are dreptul", nu "în principiu". Are dreptul, nu ?! Imperativ, are dreptul !

Comisia ce ne spune ?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

De acord.

 
   

Domnul Ioan Gavra :

De acord. Și cu principiile, cum stați ? Nu comisia !

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

Să întrebăm inițiatorul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, excludem "în principiu", eliminăm.

Numai "în principiu" pentru că dacă e "în principiu", dumneavoastră spuneți că aveți alte principii decât cele pe care le formulează reclamantul. Principiile eticii, echității ș.a.m.d. știți dumneavoastră.

Comisia e de acord cu eliminarea. Vă întreb pe dumneavoastră, în primul rând. Adică, nu "în principiu", este obligat să despăgubească. De acord ?

 
   

Domnul Ion Matei (din loja inițiatorului) :

De acord.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, cu acest amendament al domnului deputat Ștefan Cazimir, de reordonare a textului în sensul reformulării și cu eliminarea acestui "în principiu", cine este pentru acceptarea textului propus pentru alin.1 la art.27 ? Vă mulțumesc

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2. Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acum, textul integral al art.27.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul art.27, amendat, a fost adoptat.

Următoarea poziție, 35, cu referire la art.28.

Vă rog să păstrați mai multă atenție atunci când parcurgem acest text, întrucât sunt foarte multe alineate, puncte și subpuncte și le parcurgem în ordine.

La pct.1 nu sunt observații. Pct.1 are mai multe litere, respectiv 6 - a,b,c,d,e,f.

Dacă dumneavoastră aveți, pe ansamblul acestui pct.1, observații ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La pct.2 sunt 4 litere - a,b,c,d.

Dacă sunt observații în legătură cu textul integral propus pentru acest pct.2 al acestui articol 28. Nu sunt..

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, punctul al treilea are la rândul său două alineate: 1 și 2. Primul alineat are și el la rândul său 4 puncte- a,b,c,d.

Le luăm în ordine. La pct. 1 dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La pct.2 sunt observații ?

Domnul consilier Matei.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Se pare că în cuprinsul acestui subalineat, să-i zic așa, ar fi mai bine să utilizăm o tehnologie de specialitate consacrată.

În consecință, propunem înlocuirea sintagmei "speciale indicate de expeditor", deci se spune: "În cazul neefectuării serviciilor speciale, indicate de expeditor", înlocuirea, deci, a acestei grupări "speciale indicate de exepeditor" cu gruparea: "suplimentare, nominalizate de expeditor prin indicații speciale".

Deci, textul ar fi: "În cazul neefectuării serviciilor suplimentare, nominalizate de expeditor prin indicații speciale, se restituie numai tarifele încasate suplimentar"

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Comisia ?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

De acord.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dumneavoastră ? Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Am amendat în cadrul textului acestui art.28 doar alin.2 al ultimului pct.3.

Cu acest amendament, supun integral textul art.28.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Rog Compartimentul tehnic să rețină aceste modificări corect.

Punctul următor 35, cu referire la art.29. Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat textul art.29.

Poziția următoare, 36, cu referire la la art.30 care are un singur alineat. Comisia noastră nu are observații.

Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și art.30 a fost adoptat.

Poziția următoare de la pag.11, 37, cu referire la art.31 are un singur alineat. Comisia noastră nu are observații.

Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare a textului ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și textul art.31 a fost adoptat.

Poziția următoare, 38, cu referire la art. 32. Un singur alineat. Comisia noastră nu are observații.

Dacă aveți propuneri de amendare a textului ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acest articol a fost adoptat.

Articolul următor, 33, poziția 39, aceeași pagină 11. Comisia noastră nu are propuneri de amendare, are un singur alineat textul. Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.32 a fost adoptat.

În sfârșit, la acest capitol din textul legii, ultimul art.33, un singur alineat. Comisia noastră nu are observ ații.

Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, și art.33 a fost adoptat în varianta din propunerea inițiatorilor.

Poziția 40, Capitolul VII, "Sancțiuni".

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este de acord cu titlul pentru Capitolul VI ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. Titlul a fost adoptat.

Poziția următoare - 41 - cu referire la art. 34. Vă rog și aici mai multă atenție asupra textului din raport, întrucât avem mai multe subdiviziuni în cadrul acestui articol, pe care trebuie să le parcurgem cu mai mare atenție, pentru a nu avea erori ulterioare în corpul legii.

Deci, art. 34, primul punct, care la rândul său are 4 subpuncte, în sensul unor litere a), b), c), d).

Observații? Deci, la pct. 1 nu avem observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pct. 2, la fel, are două subdiviziuni: a), b).

Dacă sunt observații la pct. 2 ? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pct. 3 are și el patru subdiviziuni.... Pardon!... Este o greșeală de redactare aici, domnilor colegi. Văd că ați început nu de la 1, ci de la 4...5...6.

Care este explicația? Greșeală tehnică sau de altă natură?

Comisia? La pct. 3. Deci, numerotarea dumneavoastră începe cu 4. 4... 5... 6... Deci, pct. 3, subdiviziunile de la pct. 3. Care este explicația? Cum? Dar nu înțeleg, cum adică sunt mai multe puncte. Aritmetic nu poate să existe pct. 3 decât începând de la 1. Știti, 1... 2 și 3... 4...!

Sau ați vrut să spuneți altceva?! Eu știu despre ce este vorba dar vreau să clarificați pentru colegii noștri, că știți, mie îmi place totdeauna să fie clar textul.

Despre ce este vorba aici? Domnule Părăluță, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Să știți părerea mea este că s-a greșit numerotarea aici....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Numerotare greșită. Bun. Este o primă chestiune pe care o reținem și revenim asupra ei.

Din partea Executivului, domnul consilier Matei.

Aveți cuvântul. Alte observații asupra textului de la pct. 3

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la numerotare, dacă îmi permiteți o observație, numerotarea pare destul de clară - 1, 2, 3, 4, 5, 6. Deci, sunt 6 categorii distincte de fapte care constituie contravenție, dacă nu constituie infracțiuni, potrivit legii.

Deci, 3 nu are subpuncte de genul celor pe care le regăsim la pct. 1 și pct. 2

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De ce?

 
   

Domnul Ion Matei:

Pentru că nu este cazul. Deci, nu are decât un text unic. Urmează o a patra categorie, o a cincea categorie, o a șasea categorie. Asta cu privire la numerotare.

Cu privire la pct. 3 în sine, care enumeră un fapt care constituie contravenție și anume, de fapt, francarea necorespunzătoare, v-am ruga să luați în considerare propunerea noastră de a adăuga o formulă circumstanțială în fața textului prezentat în raport și anume, "Nefrancarea conform tarifelor în vigoare, francarea trimiterilor poștale cu timbre decupate din cărți poștale sau din alte formulare..." și textul continuă ca atare.

Deci, este vorba de o întreagă clasă de acțiuni prin care trimiterile poștale pot să nu fie francate corespunzător. Astea sunt contravenții și trebuie solicitate despăgubiri pentru procesarea trimiterii poștale în sine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule consilier.

În legătură cu acest amendament, de acord, comisia? Da. Bun.

În legătură cu indicația aritmetică, v-o păstrați?

Domnule, sub aspect semantic aveți dreptate, urmează a treia sancțiune, că dumneavoastră la aceasta vă referiți, de aceea ați pus 3, da? În ordine firească, semantic. Sintactic, însă nu este corect. Cum rămâne? Rămânem așa, la varianta asta?!

Dacă și inițiatorul este de acord? E în regulă.

Deci, domnilor colegi, cu acest amendament din partea domnului consilier Matei, cine este de acord cu propunerile de text de la pct.3 ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și, acum, integral, deci, textul acestui art. 34.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 42, de la pagina 12 din raport, cu referire la art. 35.

Este vorba tot de contravenții, în sensul numerar al amenzilor care se aplică. Are trei puncte.

Dacă sunt observații la primul punct? Cuantumul amenzilor și limitele.

Nu sunt observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pct. 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, pct. 3. Observații? Nu sunt observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, deci, integral textul art. 35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 43, cu referire la art. 36. Acesta are două alineate. Comisia noastră nu are propuneri de amendare.

Alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul integral pentru art. 36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art. 36.

Domnul deputat Vintilescu are o problemă. Ca de obicei domnia sa are probleme interesante, am auzit numai că îl interesează ce înseamnă "semantic". "Semantic" înseamnă "conținut", "sintactic" înseamnă "fond". (Discuții la prezidiu).

Deci, eu le-am spus foarte clar. Sintactic înseamnă 1,2,3, semnatic se referă la sancțiunile prevăzute, în ordinea firească, și au dreptate domnii din comisie.

Vă rog să ocupați loc și să vă liniștiți, domnule deputat.

O pauză vă acordăm prin excepție, pentru o cafea.

Vă mulțumesc.

Ocupați loc! (Discuții la prezidiu cu domnul Vintilescu).

Deci,poziția următoare...

Vedeți că ne dă la televizor și numai aspecte de acest gen dau la televizor, din păcate!

Domnilor colegi de la televiziune,

Întrucât domnul deputat Vintilescu acum a apărut în sală nu-l dați la televizor. Vă rog frumos! Când vine a două oară numai vă rog să-l filmați.

Vă mulțumesc. Vă rog să ocupați loc. Am făcut o paranteză. Îmi cer scuze.

Deci, domnilor colegi, poziția următoare, 44, cu referire la art. 37, care are un singur alineat.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu are.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Art. 38, poziția următoare, 45. Un singur alineat are. Comisia nu are observații. Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare a textului. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat și art. 38.

Art. 39. Tot așa, un singur alineat. Comisia nu are observații. Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare a textului. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, deci, ultimul articol de la acest capitol, 39. Un singur alineat. Comisia nu are propuneri de amendare. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu sunt.

Cine este pentru adoptarea art. 39. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și textul art. 39 a fost adoptat.

Cap. VIII. - "Dispoziții tranzitorii și finale"

Titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Titlul Cap. VIII a fost adoptat.

Primul articol de la acest capitol, sigur, în ordinea firească a numerotării, 40, are un singur alineat.

Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Cine este de acord cu textul de la art. 40? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 49, cu referire la art. 41.

Un singur alineat. Comisia noastră nu are propuneri de amendare. Dacă dumneavoastră aveți observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul a fost adoptat.

În raport, vă rog să deschideți la pag. 13 în continuare, poziția 50, cu referire la art. 42, două alineate. Comisia noastră are propuneri de modificare la primul alineat.

Dacă sunt observații?

Domnule consilier Matei, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a clarifica mai bine, de fapt, aspectul ce se dorește a fi menționat în acest alineat, vă propun - cu permisiunea dumneavoastră - spre analiză, următorul text: "Construcțiile, spațiile și terenurile aferente, proprietate publică a statului, în care se desfășoară activitatea oficiilor poștale și care nu sunt proprietate a Regiei Autonome "Poșta Română" se transferă în administrarea acesteia, pe bază de protocol, prin hotărârea Guvernului".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule consilier.

Comisia? Ce părere are în legătură cu această propunere de amendare a textului? De acord.

Domnule deputat Vintilescu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să vă atrag atenția dumneavoastră că noi, neavând Legea patrimoniului public și privat, cum vine printr-o hotărâre din aceasta, asta este a mea și o folosesc eu?! Nu, domnule! Să concesioneze spațiul ăsta față...., de exemplu, se ajunge la o primărie sau la o prefectură sau în localul acestora, pardon! Păi, el vine și se instalează pe ce?!...

Deci, trebuie să reglementăm această situație... (Rumoare în sală).

Nu, nu, că nu sunteți stat în stat dumneavoastră...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar, vă rog nu vă certați...! Amendamentul.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Este vorba de acest spațiu pe care poșta îl ocupă în condiții de concesionare, de la cine? De la consiliul județean, de la prefectură.... Sunt situații din astea.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Un răspuns, în primul rând, din partea comisiei și pe urmă sigur, a dumneavoastră, a Executivului.

Domnule președinte Părăluță, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Propunerea domnului Vintilescu nu poate fi reținută. Statul nu poate să-și concesioneze singur. Ia o proprietate într-o parte și o concesionează în altă parte. Deci, statul poate să transfere....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Rămânem la formularea dumneavoastră inițială, a comisiei.

Dumneavoastră aveți ceva împotrivă la această resusținere a amendamentului?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Nu.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, cu acele modificări cu care a fost de acord comisia pe care domnul consilier Matei le-a formulat, supun votului dumneavoastră, deci, textul nou propus de către comisie pentru art. 42 alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci, textul amendat pentru alin. 1 al acestui articol a fost adoptat.

Vă rog, domnule consilier, până acum nu am văzut nimic materializat în sensul scris al cuvântului.

Toate aceste amendamente pe care le-ați propus dumneavoastră să le înaintați în scris Compartimentului tehnic. Ca să le reținem. Noi le-am adoptat, dar vă rog să le transmiteți și în scris, da? inclusiv la acest articol, alineatul despre care am vorbit.

Alin. 2, dacă mai sunt observații? Comisia nu are observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Integral textul art. 42.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, deci 43, are două alineate.

Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textelor formulate inițial de către inițiator.

La primul alineat, dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Al doilea alineat. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul integral pentru art. 43.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și textul art. 43 a fost adoptat.

Poziția următoare - 52 - cu referire la art. 44, are două alineate. Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului pentru nici unul dintre cele două alineate.

Dacă dumneavoastră aveți observații la textul propus pentru primul alineat? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul integral al art. 44.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art. 44.

Art. 45. Pagina următoare, ultima din raport, 14, poziția 53. Acest articol, după cum vedeți dumneavoastră, are mai multe subdiviziuni. În speță, are patru subdiviziuni.

Dacă sunt observații în legătură cu reglementările legale la care se face referire în cadrul textului art. 45?

Doamna consilier Mașut, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Este o eroare de dactilografiere, cred, este vorba de Hotărârea Consiliului de Miniștri 2487. Să nu se abroge altceva.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Comisia? De acord. Deci, facem rectificarea în textul final.

Alte observații?

Cine este este de acord cu textul propus, cu acest amendament de ordin sintactic, nu, domnule deputat Vintilescu.... Sintactic, nu?, sintactic!

Art. 45 în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, ultimul art., 46. Un singur alineat. Comisia noastră nu are propuneri de amendare. Dacă dumneavoastră aveți observații?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Simion Bagdasar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a vota art. 46, aș veni cu unele propuneri de articole noi, reieșite din însuși conținutul acestei legi care se impune ca o necesitate.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumim pentru inițiativă.

Vă pun o întrebare: știți că avem un Regulament. Ați formulat aceste amendamente în termen de - știți dumneavoastră - 7 zile, anterior, comisiei sau inițial?

 
   

Domnul Simion Bagdasar:

Nu s-au formulat, dar cu permisiunea dumneavoastră....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc. Nu am dreptul să vă dau cuvântul, că altfel încalc Regulamentul și domnul Vintilescu mă reclamă la Comisia pentru buget-finanțe în loc de Comisia de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații? Îmi cer scuze, domnule deputat, conform Regulamentului nu se poate. Nu se poate, conform Regulamentului.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte observații la art. 46. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci, a fost adoptat ultimul articol al acestui text de lege, 46. Deci, în corpul legii, vom avea 46 de articole.

Mai departe, anexa.

Deci, aveți și anexa în față. De fapt, este vorba de anexe, la plural, nu? Și avem la anexă, taxele de autorizare prevăzute la art. 13, pe care l-am adoptat.

Dar vă rog să revedeți dacă nu cumva se modifică nivelul taxelor după o săptămână de zile de când noi am vorbit în legătură cu taxele, la art. 13.

Sunt ceva observații la aceste anexe? Nu sunt.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Se prevede în lege, la un articol, că se indexează de Guvern. Așa că este rezolvată treaba asta.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, se prevede indexarea, în cadrul articolului.

Alte observații la anexă.

Aveți dumneavoastră? Domnul consilier Matei. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, sunt nevoit să contrazic un pic principiul care a dus la stabilirea unor taxe mai mici, pe arii geografice mai mici de prestare a serviciilor poștale. Și, iată de ce. În general, în toată lumea, serviciile poștale sunt cu atât mai eficiente cu cât ele se referă la zone geografice mai mici și cu populație condensată, cum sunt orașele.

În consecință, sunt și cele mai profitabile și sunt și cele mai urmărite de către potențialii operatori poștali. Din nefericire, vor rămâne neglijate zone rurale și așa mai departe, care prezintă un slab interes pentru profit direct la operarea de servicii poștale.

De aceea, cam în toată lumea, nu se pun taxe mai mici pentru zone mai mici și, recte, pentru oraș, ci se cam pun taxe invers proporționale, în care celui care vrea să presteze serviciul poștal pe arii restrânse, în orașe, i se iau bani mai mulți decât celui care își asumă răspunderea să investească și să tindă către universalitatea serviciului, să presteze serviciul și în mediul rural, unde este mai puțin profitabil, dar din punct de vedere social este foarte necesar.

Sigur, ar fi greu să bulversăm acum și să inversăm taxele și să punem taxele exact în oglindă de cum sunt prezentate. Propunerea noastră ar fi, totuși, să ne fixăm la o taxă unică pentru toate cele trei tipuri de autorizații stipulate în această anexă și aceasta să fie, probabil, cea mai mare dintre ele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, dumneavoastră propuneți un sistem unitar de taxare, nu diferențierea pe trei categorii, cum este în anexă, și să rămânem la limita maximă, la 3 milioane, da?!

Domnilor colegi din comisie, domnul consilier ne propune să revenim asupra diferențierii taxelor pentru autorizare, să fie un sistem unitar, în sensul unei singure taxe, și aceasta să fie la limita maximă de 3 milioane.

Un punct de vedere, vă rog. Domnul președinte Părăluță.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Argumentele domnului consilier Matei nu m-au convins pe mine. Argumentația a fost superfluă și necoerentă. Eu zic să menținem formula pe care noi am analizat-o inițial. Să nu ne complicăm acum. Ar trebui problema să fie mai analizată în fond, nu rezolvată pe picior, aici, că sistemul de autorizare trebuie făcut altfel, sau de taxe care să plătească. Eu sunt pentru menținere.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. Deci, rămânem la varianta textului din raportul comisiei.

Domnule consilier, dumneavoastră aveți dreptate sub aspectul eventual al beneficiilor pe care le-ați obține în sistemul dumneavoastră. Totuși, diferențierea pe localitate, județ sau mai multe județe este logică și necesară.

Deci, un punct de vedere exprimăm atunci când taxăm la nivelul unei localități, cu totul altceva este la nivelul unui județ, că are mai multe localități, cu totul altceva la nivelul mai multor județe, pentru că sunt mai multe județe și localități.

Deci, cred că este bună diferențierea și acest argument a fost avut în vedere de către comisie când a propus anexa.

Vă mulțumesc. Oricum, nu mai argumentăm pentru că ați văzut, comisia are un alt punct de vedere, și acesta este fundamental atunci când îl supun votului colegilor noștri.

Cine este de acord cu taxele propuse pentru autorizări, diferențiate pe trei categorii, din anexa raportului comisiei noastre de specialitate?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

S-au adoptat și anexele.

Domnule consilier, mai există încă două instanțe în care dumneavoastră puteți să propuneți amendamente - Senat, când se dezbate aceste proiect de lege.... S-a dezbătut? Dar la ei de obicei se revine, că ei sunt din ăia care revin tot timpul, ei sunt la reveniri tot timpul. Atunci, la mediere, ultima instanță unde dumneavoastră puteți să mai interveniți, pentru că aveți dreptul să asistați în cadrul analizei comisiei de mediere.

Domnilor colegi, cine este de acord, ar trebui să spun acum, cu textul acestei legi? Dar, înainte de aceasta, rog pe domnii chestori care nu și-au făcut simțită prezența astăzi la lucrările Camerei Deputaților să încerce să-i convingă pe colegii noștri, pe cei 220 care au semnat astăzi prezența la Camera Deputaților, să participe la exprimarea votului final la această lege ordinară.

Dacă nu, eu o să iau în considerare semnăturile, știți, ca la voturi, câte sunt pe listă, atâtea iau în considerare - 220. Dacă nu o să fiți de acord dumneavoastră eu fac apelul nominal și tot bine iese până la urmă.

Deci, domnilor colegi, conform art. 108 din Regulament vă propun votul deschis la acest proiect de lege - inițiativă legislativă - pentru votul final.

Cine este pentru exprimarea prin vot deschis a dumneavoastră în legătură cu acordul sau dezacordul la acest proiect. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă. Domnul Negoiță este la... cum ați spus dumneavoastră, știți la....

Vă mulțumesc.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu un vot împotrivă și două abțineri, procedura de vot este votul deschis.

Deci, domnilor colegi, conform prezenței pe care v-am anunțat-o și a cvorumului anunțat dimineață - 220 de colegi, care se află, cu siguranță pe la grupurile parlamentare - dacă dumneavoastră nu veți fi de acord în final cu votul vom face apelul nominal și sigur că vom vedea despre ce este vorba, cine este de acord cu textul acestui proiect de lege pe care l-am dezbătut și adoptat astăzi pe articole? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Domnul Negoiță, da, avem și în partea cealaltă. Vă rog, să numărați! Total abțineri - 13.

Deci, domnilor colegi, conform cvorumului pe care vi l-am anunțat, cu 13 abțineri s-a adoptat textul final al acestui proiect de lege, care, de fapt, în fașă era o propunere legislativă.

Eu vă mulțumesc pentru operativitatea și colaborarea cu care noi suntem obișnuiți atunci când ne aflăm împreună. Am terminat mult mai repede.

O pauză de 30 de minute. La ora 11,00, urmează votul la alte trei proiecte de lege pe care îl vom da, așa cum ați stabilit dumneavoastră ieri. Până atunci, pauză. Poftă bună!

- după pauză -

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Îi rog pe domnii chestori să-i invite pe toți colegii în sala de ședințe. Rog pe șefii de grupuri parlamentare să trimită colegii, pentru exprimarea voturilor.

Primul proiect de lege care urmează să fie supus astăzi votului final se referea la o anumită decizie a Curții Constituționale în legătură cu un proiect de lege, fostă Ordonanță 25, referitoare la cercetarea științifică. Nefiind două treimi din colegi prezenți în sală, nici nu o putem supune dezbaterii, întrucât este nevoie ca ea să fie admisă sau respinsă cu votul a două treimi din numărul total al deputaților.

 
Supunere la votul final: proiectul de Lege pentru aprobarrea Ordonanței Guvernului nr.17/1996 privind compensarea creanțelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic  

Al doilea proiect de lege se referă la Planul de Amenajare a Teritoriului Național- Secțiunea Căi de Comunicație. Este o lege organică. Deocamdată suntem la limită. Dar, putem să abordăm al treilea proiect de lege, care se referă la aprobarea Ordonanței nr. 17 din 1996 privind compensarea creanțelor și angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Este o lege, deci, ordinară și avem cvorumul de lucru și inclusiv cel legal pentru a supune votului final acest proiect de lege.

Deci, domnilor colegi, dezbaterea asupra ordonanței ca text a avut loc, proiectul de lege a fost adoptat pe articole, inclusiv articolul unic și titlul acelui proiect de lege. Urma să exprimăm votul final. Fiind o lege ordinară, întâi vă consult care să fie procedura de vot. Vă propun votul deschis. De acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci, încă o dată, să știm despre ce este vorba, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/1996 privind compensarea creanțelor și a angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, votul final.

Doreați să interveniți la acest proiect de lege? Nu. La celălalt.

Deci, cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc. Suntem în cvorum.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abtineri.

Deci, cu două abțineri s-a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/1996 privind compensarea creanțelor și a angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Domnilor colegi,

Iar au părăsit sala câțiva dintre deputați. Deci, nu știu dacă ne mai aflăm în cvorum. Ne aflăm în cvorum?

Supunere la votul final: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea I - Căi de Comunicație  

Atunci abordăm al doilea proiect de lege, lege organică. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național- Secțiunea I- Căile de Comunicație.

Votul final.

Dacă eventual dorește cineva din parta comisiei de mediere să intervină are dreptul. Imediat.

Deci, cine este de acord cu raportul comisiei de mediere la acest proiect de lege?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu l vot împotrivă și consemnăm 14 abțineri, a fost adoptat și acest proiect de lege. Primul, deci, cel care a venit de la Curtea Constituțională cu decizia respectivă îl amânăm, întrucât nu sunt prezenți două treimi dintre colegii noștri.

Domnule ministru,

Săptămâna viitoare, la aceeași zi, aceeași oră să sperăm că va fi altă prezență. Vă mulțumim pentru efortul făcut prin deplasarea la Camera Deputaților și veniți când doriți, pentru că vă așteptăm cu plăcere întotdeauna.

Vă mulțumesc.

Dezbateri: proiectul Legii viei și vinului  

Domnilor colegi,

Intrăm în continuare în dezbaterea altui proiect de lege care este trecut pe ordinea de zi, deci, Legea viei și vinului și vă rog să rămâneți aici, să nu plecați cumva la degustări! Trebuie să rămânem în sală, deocamdată. Deci, degustarea să aibă loc după programul de activitate, după ce vedem cam cum se proiectează această lege.

Deci, domnilor colegi, din partea inițiatorului are cuvântul domnul secretar de stat, Pușcă.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Iulian Pușcă:

Mulțumesc domnului președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din însărcinarea Guvernului permiteți-mi să vă prezint expunerea de motive la proiectul Legii viei și vinului.

În România, viticultura și vinificația constituie activități tradiționale, de mare importanță economică, dezvoltate în decursul timpului ca rezultat al condițiilor naturale foarte favorabile de care cultura viței de vie beneficiază pe aproape tot cuprinsul țării.

În prezent, atât prin mărimea suprafețelor de vie și prin volumul producțiilor realizate, cât și prin calitatea vinurilor produse, România se situează între primele țări viticole ale lumii.

Marele potențial viticol al țării noastre nu este, însă, exploatat în mod corespunzător datorită unor disfuncționalități care au existat și se mențin în legătură cu dezvoltarea sectorului viticol, cu realizarea producției de struguri și vinuri și cu valorificarea produselor respective.

O condiție importantă pentru activitatea din domeniul viticulturii și vinificației o reprezintă definirea clară a normelor legale de producere și valorificare a materialului săditor viticol, a strugurilor, vinurilor și celorlalte băuturi din must și vin și respectarea strictă a acestora.

Producția viticolă mondială se realizează în prezent prin respectarea unor legislații naționale și internaționale riguroase, iar participarea țărilor producătoare la comerțul internațional de vinuri și produse viti-vinicole se realizează numai cu condiția ca țările respective să dispună de legislații proprii referitoare la acest domeniu și să le aplice întocmai.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule secretar de stat, numai o clipă!

Domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință și să păstrăm liniștea necesară audierii unui punct de vedere.

Rog reprezentanții Televiziunii Naționale, întrucât nu este noul consiliu de administrație al noii societăți, să ocupe loc în rezerva care le-a fost destinată. Vă rog frumos să ocupați loc, pentru că mișcarea dumneavoastră prin sală creează ilaritate. (Rumoare, discuții în sală). Pentru cât filmați pe parcursul unei zile și cât prezentați la Televiziune, este suficient ce ați făcut până acum.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Iulian Pușcă:

Mulțumesc!

În acest sens, toate țările din Europa Occidentală și-au armonizat în timp legislația proprie cu legislația Uniunii Europene.

Având în vedere că România a devenit membru asociat al Uniunii Europene și, în perspectivă, dobândind statutul de membru cu drepturi depline, la elaborarea proiectului de lege s-au avut în vedere reglementările Comunității Europene, în materie, adoptate începând din anii 1970.

Totodată, s-au avut în vedere și unele reglementări din principalele țări producătoare de struguri și vinuri, cum ar fi: Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia, ale Oficiului Internațional al Viei și Vinului, ca organism de specialitate interguvernamental, precum și reglementări adoptate în România în perioada interbelică și ulterior, reținând și adaptând numai pe cele specifice condițiilor actuale și tradiționale.

În sensul celor de mai sus am întocmit un documentar legislativ comparativ, care este prezentat în Anexa la expunerea de motive aferentă acestui proiect de lege.

Țara noastră are o veche tradiție pe linia elaborării cadrului legislativ al activităților din viticultură și vinificație. Faptul că România este membră a Oficiului Internațional al Viei și Vinului încă din anul 1927, precum și că a devenit țară exportatoare de vinuri, îi creează obligații speciale în privința stabilirii și respectării legislației internaționale pentru sectorul respectiv.

În țara noastră în prezent, reglementări în domeniul viticulturii și vinifației sunt stabilite prin Legea viei și vinului nr.21/1971 și prin Normele tehnice de executare a acestei legi.

Aceste acte normative conțin, însă, prevederi care nu mai corespund noilor condiții apărute în țara noastră în legătură cu realizarea producției viti-vinicole și reglementărilor adoptate între timp pe plan internațional, în special în cadrul Uniunii Europene.

Schimbarea tipurilor de proprietate în țara noastră în ultimii ani, ca urmare a aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, a creat o serie de probleme legate de pericolul nerespectării sortimentelor și amplasamentelor pentru noile plantații, a scăderii calității materialului săditor viticol, a extinderii practicilor frauduloase în producerea băuturilor, precum și apariției și extinderii neregulilor din sfera circulației și comercializării produselor viti-vinicole.

Față de această situație devine necesară adoptarea unei noi legi a viei și vinului, adaptată actualelor condiții de realizare și valorificare a producției și mai bine alineată la reglementările internaționale în materie.

Pentru elaborarea proiectului noii legi, astfel cum am arătat, s-a ținut seama de cele mai importante și mai recente reglementări adoptate pe plan internațional în domeniul viticulturii și vinificației, precum și de toate prevederile care-și mențin valabilitatea din legislația adoptată în țara noastră în decursul ultimelor decenii.

Proiectul legii este structurat pe 5 capitole, ele referindu-se la producția viticolă - capitolul I, producția vinicolă - capitolul II, îndrumarea și controlul în realizarea producției vinicole - capitolul III, sancțiuni - capitolul IV, dispoziții finale - capitolul V.

Primul capitol conține reglementările referitoare la arealele de cultură a viței de vie și la delimitarea lor, la producerea, circulația și controlul calității materialului săditor viticol și la înființarea, întreținerea și defirșarea plantațiilor viticole.

Prin prevederile acestui capitol se urmărește asigurarea dezvoltării viticulturii în cadrul arealelor consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, creșterea calității materialului săditor viticol folosit la înființarea noilor plantații, extinderea în cultură a unor soiuri valoroase pentru struguri de masă și vin, apărarea și exploatarea corespunzătoare a patrimoniului viticol.

Prin intermediul aceastor prevederi se urmărește prevenirea unor fernomene negative apărute în această perioadă, din rândul cărora sunt de menționat cele privind creșterea suprafețelor cu hibrizi direct producători, prin plantări în zona de câmpie, nerespectarea sortimentelor, producerea și folosirea unui material săditor de calitate necorespunzătoare, precum și cele privind degradarea patrimoniului viticol, ca urmare a defrișărilor abuzive și a neaplicării lucrărilor de îngrijire a viilor.

Dacă ne referim la măsurile ce constituie restricții în legătură cu plantarea de hibrizi direct producători, vom observa că acestea sunt armonizate cu legislația Uniunii Europene, în care s-a prevăzut, potrivit reglementării Comunității Economice Europene nr.822/1987, eliminarea din cultură a hibrizilor direct producători până la 31 decembrie 1999.

În unele țări, cum ar fi Portugalia, normele sunt mai categorice. Astfel, plantarea hibrizilor direct producători este absolut interzisă iar cei care, la data adoptării legii, în anul 1952, dețineau astfel de plantații, au fost obligați să plătească o taxă anual de 2,5 $ pentru fiecare butuc, aceasta fiind progresivă anual și ajungând până la 10 $ pe butuc.

Al doilea capitol - producția vinicolă - se referă la clasificarea vinurilor și a produselor pe bază de must și vin, la condițiile de calitate și de producere a vinurilor și a altor produse vinicole, precum și la valorificarea acestora.

O secțiune a acestui capitol cuprinde prevederi referitoare la producerea vinurilor cu denumire de origine, ca soluție de valorificare superioară a potențialului oenologic al unor areale viticole și soiuri, puse de acord cu reglementările stabilite pe plan internațional și cu cele cuprinse în legislațiile noastre anterioare.

În scopul apărării naturaleții vinurilor și a realizării lor la un nivel calitativ corespunzător, legea prevede obligația ca ele să fie produse prin respectarea unor practici și tratamente autorizate și să prezinte caracteristici calitative și de compoziție care urmează să fie bine precizate.

Proiectul legii cuprinde, de asemenea, o serie de reglementări referitoare la înregistrarea producției de vinuri ca bază a sistemului de impozitare, la transportul și comercializarea lor, precum și la realizarea importului și exportului.

Menționăm, în acest context, că acordarea drepturilor denumirii de origine pentru vinuri sau produse pe bază de vin este definită în proiectul legii în corelare cu prevederile Comunitătii Economice Europene nr.823/1987 și a normelor adoptate de Oficiul Internațional al Viei și Vinului în anii 1947 și 1984.

De asemenea, normele referitoare la declarațiile de cules, de stocuri și de recoltă, cuprinse în proiectul legii, au deplină corespondență cu reglementările Comunității Economice Europene nr.134/1962 și nr.822/1987, în special, dar și în legislațiile franceză, spaniolă, greacă și portugheză, în care se prevede obligația producătorilor de a face astfel de declarații.

Capitolul al treilea se referă la îndrumarea și controlul tehnic în realizarea producției viti-vinicole. În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, se prevede ca, în cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației să funcționeze organisme specializate - Oficiul Național al Viei și Vinului, Inspectoratul de Control Tehnic Viti-vinicol și Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru vinuri și alte produse viti-vinicole.

Legislația consultată din principalele țări producătoare de struguri și vinuri din Uniunea Europeană, cuprinde o serie de reglementări privind organizarea și funcționarea instituțiilor de supraveghere și control. De exemplu, în Franța există Institul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și produse pe bază de vin; Oficiul Interprofesional de Vinuri, organism public, și Institutul Tehnic al Viei și Vinului. În Spania există Institutul Național al Denumirilor de Origine, iar în Italia Comitetul Național pentru Protecția și Controlul Denumirilor de Origine.

În capitolul V sunt cuprinse prevederi referitoare la definițiile principalilor termeni folosiți în lege la recensământul patrimoniului viticol, la taxele de autorizare și de certificare prevăzute de lege, precum și la spijinul acordat de stat producătorilor viticoli.

Pentru stabilirea unor detalii reclamate de promovarea noii legi, se propune să fie elaborat un regulament de aplicare a acesteia, care să fie aprobat prin Hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu permisiunea dumneavoastră vă voi reține atenția cu alte câteva considerațiuni.

Ministerul Agriculturii și Alimentației ține să adreseze mulțumirile sale Biroului permanent și plenului Camerei Deputaților că în multitudinea de probleme care stau în fața sa, toate cu gradul lor justificat de urgență, a găsit oportună dezbaterea acestui proiect de lege care este deosebit de important pentru ordonarea activității într-un segment așa de sensibil al producției agricole, cum este cel reprezentat de patrimoniul viticol național și de producția viti-vinicolă a României.

Vă informăm că acest proiect de lege a început să fie elaborat în minister încă din anul 1991, cu participarea unor specialiști reputați din cercetare, patronatele de profil și Oficiul Național al Viei și Vinului și consultarea unui mare număr de specialiști din producție. Apoi a fost discutat cu specialiști din ministerele care au tangență cu reglementările propuse.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților s-a aplecat cu multă înțelegere și profesionalism asupra acestui proiect de act normativ, acceptând un dialog sincer cu noi și găsind multe soluții pertinente de îmbunătățire a acestuia, fapt pentru care îi adresăm mulțumirile noastre.

Subliniem în mod deosebit propunerea comisiei de specialitate, regăsită la noi în art.48, privind constituirea fondului de sprijinire și dezvoltare a viticulturii care, dacă va fi adoptată de plenul Camerei Deputaților, va asigura pârghia economică de evoluție a acestui sector.

Față de materialele prezentate, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul Legii viei și vinului.

Precizăm că reprezentanții Guvernului au fost și sunt de acord cu majoritatea propunerilor de amendamente cuprinse în Raportul comisiei sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

În continuare, din partea Comisiei noastre pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, domnul vicepreședinte.

 
   

Domnul Florin Scrieciu (din banca guvernamentală):

Dacă îmi dați voie...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu vă dau nici o voie. Vă dau voie numai să ocupați loc și vă rog să-l ocupați rapid să nu vă dau în altă parte, afară!

Domnule director, știți, aici există o anumită procedură legislativă. Deci, din partea Executivului a vorbit domnul secretar de stat Pușcă. Dumneavoastră, la dezbaterea pe articole, o să aveți timp suficient să interveniți atât cât doriți dumneavoastră.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte al comisiei de specialitate.

 
   

Domnul Petre Baniță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Materialul prezentat de domnul secretar Pușcă, aici, a fost foarte complet și eu aș evita să repet ceea ce a spus dânsul, mențiuni făcute, de altfel, și în lege.

Aș insista însă asupra câtorva aspecte.

În primul rând, dumneavoastră știți că România este a șaptea țară din lume din punct de vedere viticol. Are 250.000 de hectare și cultivarea viței de vie formează o îndeletnicire foarte veche a poporului român.

Prima lege care s-a făcut în țara noastră a fost în 1927 de către profesorul I.C.Teodorescu. Această lege era de acord cu prevederile Oficiului Internațional al Viei și Vinului, care a fost înființat tot în 1927.

Prin apariția Legii nr.18, proprietatea viticolă a avut și ea de suferit prin fărâmițare și, mai ales, prin posibilitatea de-a aplica tehnologii moderne.

Legea care este supusă dezbaterii se ocupă și de aceste aspecte, mai ales de aspectele tehnice, pentru că vița de vie este o plantă care solicită fonduri mari de întreținere și mai ales de înființare. De aceea, tot ceea ce se face trebuie să fie pe principii economice.

Suntem de acord cu cele menționate în lege, ca hibrizii producători direcți, până în 1999 să fie limitați din cultură, pentru că acești hibrizi ne fac mari greutăți prin producțiile obținute împiedică exportul soiurilor de vin. Dacă România nu exportă vinuri, viticultura nu se va putea menține, mai ales că în țara noastră avem condiții eco-pedologice foarte bune pentru obținerea de vinuri de calitate superioară.

În concluzie, Comisia este de acord cu proiectul care s-a propus să fie analizat și vă rugăm, cu multă căldură, să votați prevederile lui, pentru că reprezintă un pas înainte în dezvoltarea acestei ramuri economice din țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi, trecem la dezbatrea generală a acestui proiect de lege. Înscrierile, dumneavoastră trebuia să vi le faceți în timp; dacă nu vi le-ați făcut, o să rămâneți fără dezbatere generală.

Domnule secretar, aveți înscrieri? Da, sigur! Ca de obicei, înainte de...

Am înțeles că există o înscriere din parta Grupului parlamentar al P.D.S.R. Domnule deputat Leonte, aveți cuvântul. Și pe ceilalți colegi care doresc să participe, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, să se înscrie la domnul secretar Kónya.

Aveți cuvântul, domnule deputat Leonte.

 
   

Domnul Mircea Leonte:

Domnule președinte,

Stimați colegi și colege,

Cultura viței de vie este considerată în tările Comunității Europene un domniu strategic al agriculturii, cu o legislație strictă și cu sprijinul și subvențiile specifice fiecărei țări.

Pentru țara noastră, mai ales în condițiile alinierii la exigențele europene, considerăm că viticultura și vinificația trebuie să fie un domeniu strategic special, pentru mai multe considerente.

Cultura viței de vie a fost totdeauna în istorie, valabil pentru țara noastră, ca și pentru orice țară din lume, un factor de bogăție, cultură și civilizație. Este cunoscut că în regiunile unde se cultivă vița de vie, standardul de viață este mai ridicat, oamenii sunt mai sănătoși, mai culți și mai creativi.

Vița de vie se poate cultiva pe orice teren, chiar pe pante abrupte, ca de exemplu în Germania și Austria. Se pot valorifica terenuri slab productive pentru alte culturi, cum sunt terenurile pe nisipuri neconsolidate, și în țară avem peste 350.000 de hectare de astfel de terenuri sau pe pante cu fertilitate naturală scăzută. Un hectar cultivat cu vie, prin valorificare complexă, echivalează cu 8 până la 10 hectare teren arabil, astfel că în România, deși patrimoniul viticol reprezintă numai 3% din suprafață, în echivalență reprezintă aproape 25% din suprafața agricolă a țării.

Datorită faptului că vița de vie își întinde rădăcinile și până la 10-12 metri, este cel mai important factor de stabilizare a terenurilor în pericol de erodare și alunecări, fenomene care au loc frecvent, mai ales datorită despăduririlor abuzive practicate în ultimii ani, cu pierderi imense de sol fertil, degradare a căilor de comunicație și a gospodăriilor țărănești.

Strugurii de masă și vinul reprezintă factori de sănătate a populației, mai ales în condițiile actuale de stres alimentar, când piața românească este invadată cu produse alimentare, uneori depășite sau la limita de stabilitate și puternic chimizate, strugurii și vinul sunt principalii factori naturali cu proprietăți curative și de prevenire a bolilor degenerative și metabolice.

Datorită poluării alimentare, bugetele țărilor occidentale - după cum reiese din materialele Consiliului Europei - pentru asistență sanitară s-au dublat în ultimii zece ani. Situația este și mai gravă în țările Europei Centrale și de Est și o simțim cu toții și în țara noastră.

România este una din țările care are cele mai favorabile condiții de sol și climă pentru cultura viței de vie. Strugurii care se obțin la noi, datorită solului foarte echilibrat chimic, permit să se obțină produse bine echilibrate nutrițional, care se reflectă în aspectul, gustul și calitatea superioară a vinului.

Calitatea superioară a vinurilor din spațiul danubian este cunoscută încă din antichitate. Exportul de vin, a reprezentat întotdeauna o sursă de venituri de primă importanță; totuși, în ultimii ani exportul, mai ales de struguri, a devenit complet nesemnificativ, deși calitatea poate concura cu orice țară din lume, calitativ putem concura.

În perioada de tranziție, viticultura a suferit o degradare dramatică, și dacă nu se iau măsuri urgente, existența viticulturii românești este în real pericol.

Pentru stoparea declinului, a degradării patrimoniului viticol al țării, domeniu care poate reprezenta o sursă imensă de venituri pentru stat, pentru populație, cu posibilități reale de oprire a procesului de degradare a solului și a sănătății oamenilor, se impune elaborarea de urgență a unei strategii speciale pentru acest sector care să aibă în vedere:

- refacera plantațiilor port-altoi și pepinierelor de viță altoită, prin sprijinirea acestora pentru recapitalizare cu împrumuturi, cu perioadă de grație și dobândă bonificată, conform Legii nr.83/1993;

- elaborarea unui plan de plantație a viței de vie, în special pe terenurile colinare, supuse eroziunii și alunecărilor, precum și pe terenurile nisipoase;

- împrumuturi cu o perioadă de grație de cel puțin 4 ani și dobândă bonificată, ținând cont că înființarea unor noi plantații costă în prezent circa 20 de milioane pe hectar, iar trecerea pe rod durează 4 ani;

- interzicerea plantării soiurilor inferioare, în special hibrizii direct productivi, care afectează grav cultura produselor românești. Ponderea acestor hibrizi a crescut în ultimii ani la peste 40% din potențialul viticol românesc;

- creșterea ponderii viței pentru struguri de masă, atât pentru intern, cât și pentru export.

Pentru retehnologizarea viticulturii românești este necesară preluarea la datoria publică a creditelor restante contractate pentru investiții anterior anului 1990 și reeșalonarea rambursării creditelor contractate în ultimii 6 ani, cu o perioadă de grație de 3-4 ani.

Legiferarea de urgență a formelor de cooperație viticolă similare celor din 1940, pentru sprijinirea asociațiilor și țăranilor individuali cu credite bancare - Legea creditului agricol, care trebuie să intre în discuție. Trebuie sa se asigure materiale de tratamente chimice, utilaje în vederea retehnologizării, la nivelul cerințelor pe plan european, cu posibilități reale de dublare a producției la hectar.

Prezenta lege, fiind o lege tehnică, nu poate cuprinde toate aspectele economice și sociale ale acestui sector de importanță vitală pentru viitorul României. Ea trebuie completată cu reglementări de aplicare, cu o strategie imediată și până în anul 2010, cu hotărâri de Guvern pentru sprijinirea viticulturii și vinificației românești.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R., are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea și urmează domnul deputat Elek Barna, Grupul parlamentar U.D.M.R.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Apreciem că în România viticultura și vinificația constituie activități tradiționale de mare importanță economică, care s-au dezvoltat în decursul timpului, ca rezultat și al condițiilor naturale deosebite care există în țara noastră. Acest domeniu în funcție de evoluția în ceea ce înseamnă agricultura României după 1989, are nevoie de o reglementare nouă.

Pe această linie credem că se înscrie și acest proiect de lege. De altfel, vreau să vă spun că împreună cu alți colegi, de la alte comisii, s-a ajuns la o apreciere, poate este unul din proiectele de lege la care Guvernul a venit cu tot suportul necesar. Adică a venit cu acel documentar privind reglementarea acestui domeniu de activitate în majoritatea țărilor europene. N-am prea întâlnit la alte proiecte de lege acest lucru.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Unității Naționale Române, apreciem ca important acel amendament care a fost adus în comisie și adoptat în comisie, cu referire la constituirea fondului de sprijinire și de dezvoltare a viticulturii. Sunt importante pentru acest segment acțiunile care se vor putea finanța de aici și aceste acțiuni au ca destinație, în principal, subvenționarea lucrărilor de amenajare hidro-ameliorativă a terenurilor în pantă în arealele viticole, subvenționarea parțială a producerii matrialului săditor viticol, subvenționarea parțială a costului produselor de combatere a unor boli și dăunători, cât și subvenționarea a ceea ce înseamnă acțiunile de introducere a progresului tehnic în viticultură și vinificație, deci cercetarea științifică aplicativă în viticultură.

Susținând acest amendament, cât și venind, poate, în cursul dezbaterilor cu formulări și propuneri de amendamente noi, Partidul Unității Naționale Române susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, Grupul parlamentar al U.D.M.R., după care încheiem seria dezbaterilor generale la acest proiect de lege.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnul vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Iată că, în sfârșit, am ajuns să discutăm și această lege a viei și vinului, lege tehnică deosebit de importantă, cum s-a arătat în expunerea de motive aproape exhaustivă a domnului secretar de stat Pușcă și, la fel, a colegilor antevorbitori.

Stimați colegi,

Este o lege tehnică, cum s-a arătat, "de domeniu strategic, factor de cultură și civilizație" - am citat din expunerea de motive a unui coleg antevorbitor.

Doamnelor și domnilor,

Intr-adevăr, România, care are un potențial biologic în această materie, în a produce un vin de calitate, a produce soiuri bune de viță de vie are nevoie de această lege, lege care a fost îndelung și aprofundat analizată în Comisia pentru agricultură, lege care, cu aspectele ei tehnice, vine să reglementeze și trebuie să reglementeze cât se poate de urgent situația actuală din viticultura țării noastre.

Un singur punct mai slab al legii este, după opinia noastră, acel termen limită, 1999, cu lichidarea soiurilor hibride direct producătoare. Eventual, aici s-ar putea discuta termenul în sensul, desigur, al reducerii termenului de 1999, poate reducem un pic, desigur se va discuta în acest plen.

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule președinte de ședință,

În încheiere, doar atât aș vrea să vă spun că domnul profesor Csávossy, care este profesor consultant în materie, care conduce doctorate în materie de viticultură, a apreciat această lege, la solicitarea noastră, ca fiind o lege modernă, lege care îmbracă toate aspectele necesare astăzi, la sfârșitul secolului al XX-lea și în prag de nou veac și nou mileniu, ca o lege modernă, lege care trebuie să funcționeze în țară.

Stimate domnule coleg Gavra, cu rapiditatea cu care conduceți de obicei ședințele și proiectele legislative, vă rog să dați startul în demararea acestei legi, în sensul aprobării cât se poate de rapid a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă aș avea și un amendament de specialitate, cred că ar merge mai repede.

Domnilor colegi, am încheiat dezbaterea generală. Mulțumesc colegilor de la grupurile parlamentare care au luat cuvântul la acest capitol.

Deci, trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

Proiectul de lege în ansamblul său, în varianta inițială, a avut 53 de articole, în varianta pe care ne-o propune comisia, după anumite eliminări ale unor texte, va avea 50 de articole, la care se adaugă anexele. Sigur că încercăm să le parcurgem foarte operativ, sunt foarte multe amendamente din partea comisiei la textul inițial, mai mult de corelare, de completare. Deci, este suficient de stufos Raportul comisiei. Eu am să încerc să-l parcurgem foarte rapid, cu explicațiile de rigoare.

Domnilor colegi, vă rog să aveți în față proiectul de lege din partea Executivului și Raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaților, care a luat în discuție, în cadrul Raportului, doar modificările pe care le propune la anumite articole sau alineate.

Titlul legii - "Legea viei și vinului".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Capitolul I - "Producția viticolă". În continuare, "Secțiunea 1: - Arealele de cultură a viței de vie". Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat titlul capitolului și al secțiunii1.

Art.1. Observații. Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Din sală:

Domnule președinte, la art.1 nu este o chestiune de fond.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, sigur, vă rog frumos. Aveți cuvântul, domnule deputat. Vă rog să vă prezentați că este nevoie pentru stenogramă.

 
   

Domnul Mircea Diaconescu:

Da. Mircea Diaconescu.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Deci, domnul deputat Mircea Diaconescu, Grupul parlamentar al Partidului Național Tărănesc Creștin Democrat. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Diaconescu:

Da. La art.1, precum și la art.2, anticipez ca să nu mai fac revenire, și după aceea mai departe și în cursul legii, altădată, găsim că sunt menționate anumite categorii pe care legea ni le supune atenției noastre între ghilimele și avem exemplu acolo, dacă aveți textul în față, spune acolo, "areale viticole" și le semnalează între ghilimele autorii proiectului de lege.

Îmi permit să arăt Parlamentului și arăt Adunării Deputaților că în tehnica legislativă nu se obișnuiește asemenea semnalizări, asemenea scoateri în evidență prin procedeul ghilimelelor, ci pur și simplu se enunță în textul legii ceea ce vrea să se enunțe și din consens, din lectură, din interpretare, că aceasta este tehnica legislativă - interpretarea legii - se deduce intenția a ceea ce se dorește să se întrevadă în lege.

Propun, prin urmare, să se renunțe la art.1, precum și în cele următoare evidențierea aceasta, care este o subliniere lipsită de contingență cu tehnica legislativă. Să se facă enunțul pur și simplu și fără ghilimele. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi,

Domnul deputat propune eliminarea ghilimelelor la - areale, deci, viticole la primul articol și vii răzlețe și de fapt, în tehnica legislativă, așa cum obișnuim la Camera Deputaților să nu facem asemenea diferențieri, pentru că eu am înțeles că este probabil o sintagmă probabil specifică domeniului de specialitate, dar se subînțelege, specialiștii știu despre ce este vorba.

Deci, vom renunța la ghilimele. De acord? Colegii de acord? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Deci, ca atare, art.1 a fost adoptat. Renunțăm doar la ghilimele.

Art.2 - două alineate. Până la cap.I, secțiunea a 2-a, comisia noastră este de acord cu varianta Guvernului. Deci, ca atare o să utilizăm raportul numai de la secțiunea a 2-a încolo.

Deci, la art.2, primul alineat - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Alin.2 - observații? Nu sunt .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.2 în ansamblu - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat art.2.

Art.3 - articolul 3 are un singur alineat cu trei puncte: a), b), c). Supun atenției dumneavoastră cele trei puncte, dacă sunt observații, în ordinea firească. Nu sunt.

Cine este pentru adoptarea textului articolului 3? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul articolului 3 a fost adoptat.

Art.4 are două alineate.

Primul alineat. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.4 în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul articolului 4.

Art.5, așa cum observați și dumneavoastră are două alineate. Primul alineat are mai multe subdiviziuni. Dacă sunt observații sau propuneri de amendare la textul articolului 1? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul în ansamblu pentru articolul 5 cu cele două alineate. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul articolului 5.

Și acum Secțiunea a 2-a de la care vă rog să aveți în față și raportul, pentru că există propuneri de amendare a textelor din proiectul de lege inițial, amendamente pe care le propune comisia prin raportul său, înaintat plenului Camerei Deputaților.

Deci, titlul Secțiunii a 2-a, comisia noastră ne propune o nouă elaborare a textului pentru titlu. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru acceptarea amendamentului propus de comisie la titlul Secțiunii a 2-a. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.6 are 3 alineate.

La alin.l, comisia noastră propune o completare chiar în partea finală a textului alineatului. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei noastre de specialitate? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat amendamentul comisiei pentru primul alineat.

Alin.2. La fel, comisia noastră propune o completare la finalul textului inițial. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La al treilea alineat, comisia noastră nu are observații în raport cu propunerea din proiectul de lege. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, cu amendamentele adoptate de dumneavoastră, din raportul comisiei, supun votului textul articolului 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat textul articolului 6.

Art.7. Deci, pagina 3 din proiectul de lege inițial, pagina 3 din raportul comisiei, poziția 4, articolul 7 are și aceste două alineate. Comisia noastră are propuneri de reformulare a textului la cele două alineate.

La primul alineat dacă sunteți de acord cu amendamentele comisiei de reformulare a textului?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La alineatul 2 la fel sunt propuneri de reorganizare a textului. Dacă sunt observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

De asemenea, comisia noastră vine cu două propuneri de amendare a textului acestui articol, respectiv introducerea a două noi alineate, 3 și 4.

Dacă sunt observații în legătură cu alin.3? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și alin.4, deci, tot text nou propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, textul articolului 7 nou are patru alineate, două sunt propuse de către comisie.

Cine este pentru acceptarea textelor propuse la art.7? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un text împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat textul articolului 7.

Art.8. În raportul comisiei vedeți că se propune eliminarea textului articolului 8 și vreau să îmi confirm dacă este corect, pentru că în raportul comisiei nu se face referire la alineatul 2, rămâne sau se elimină? Dumneavoastră ați propus eliminarea alineatelor 1, 3 și 4, despre 2 nu ați spus nimic. Ce se întâmplă cu 2? Rămâne? Rămâne, da? Bun.

Deci, domnilor colegi, în primul rând supun votului dumneavoastră conform Regulamentului, propunerea de eliminare, a alineatului 1 de la art.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alineatul 2 rămâne și va constitui singurul text al articolului respectiv, 8.

Alineatul 3, propunerea comisiei de eliminare a textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit, în alineatul 4 comisia ne propune eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, în consecință, în corpul acestui articol rămâne doar alineatul 2, care va fi de fapt alineatul unic al acestui articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc frumos.

În consecință, domnilor colegi din comisie, vă rog să fiți atenți.

Deci, domnilor colegi din comisie și Compartimentul tehnic, care are un unic reprezentant, valabil la ora actuală, rog inițiatorul să fie atent și dumneavoastră. Deci, renumerotarea din raport nu mai este valabilă, întrucât a rămas articolul 8, deci în continuare mergem pe varianta veche până unde putem, să vedem că mai sunt eliminări de text.

Deci, articolul 8 a fost adoptat în varianta unui singur alineat, fostul alineat 2.

Art.9 în forma inițială rămâne 9, nu devine 8, așa cum ne spune comisia în raport, are două alineate. Comisia noastră propune reformularea primului alineat. Dacă sunt observații în legătură cu această propunere de amendare? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alineatul 2 rămâne în varianta proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum textul integral al articolului 9.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul articolului 9 a fost adoptat

Art.10 - comisia noastră ne propune eliminarea textului acestui articol. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul a fost eliminat.

În consecință, de acum înainte ajungem la raport, la renumerotarea care rămâne valabilă de acum înainte. Să vedem dacă până la final va rămâne valabilă.

Art. 10 s-a eliminat. Articolul 11 devine deci... Se elimină și acesta, pardon.

La articolul 11, comisia noastră ne propune eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 12, comisia propune eliminarea la fel ca și la primele două articole anterioare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, am ajuns la articolul 13, da? 12 se elimină și acesta, da? Mai puțin domnul coleg. Domnule coleg, eu v-am spus că sunteți valabil astăzi, vă rog să fiți valabil și să tăceți, că altfel se întâmplă altceva. Dumneavoastră numai ascultați și notați, pentru că aceasta este menirea dumneavoastră, da? Bun.

Deci, n-am ajuns încă la articolul 13, după care urmează secțiunea. Deci, aveți răbdare.

Deci, articolul 12 se elimină și acesta, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Încă o dată am votat, pentru ca să avem siguranța că stenograma va conține acest lucru.

Articolul 13 de la Secțiunea a 2-a, deci va deveni articol 9, da?

Din loja comisiei:

10.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

10 deci, domnilor colegi de la comisie. Am vrut să verific dacă sunteți de acord cu renumerotarea. Deci 10.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de renumerotare a acestui articol 13, care devine articol 10, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Și acum cu textul articolului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

O abținere, consemnăm pentru stenogramă.

Deci, cu 10 articole, domnul consilier... domnule consilier ocupați loc, că vă dumiresc eu într-o secundă. Stați liniștit! Nu vă impacientați! (Se adresează domnului Florin Scrieciu).

Deci, Secțiunea a 2-a va avea 10 articole în loc de 13, da? Ultimul articol, 13, devine 10. S-a înțeles, da?

Deci, Secțiunea a 3-a, pe care dumneavoastră o așteptați cu nerăbdare vine acuma. Titlul Secțiunii a 3-a, dacă sunt observații? Comisia nu are.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acuma, art.13 care devine articol... Cât comisia?

Din loja comisiei:

10.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

10. De acord, așa este chestiunea. De acord. Bun. Am vrut să văd dacă urmăriți totuși textul care l-ați propus.

 
   

Domnul Elek Barna (din loja comisiei):

Ne place că și dumneavoastră urmăriți.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc. Deci, articolul 13 devine articol 10, renumerotarea aparține comisiei. Sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum acest articol are două alineate. Comisia noastră nu are propuneri de modificare la nici unul din cele două alineate.

Cine este de acord cu textul propus la primul alineat? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere, consemnăm aici.

Deci, s-a acceptat textul propus de către inițiator la primul alineat.

Al doilea alineat. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat textul propus pentru al doilea alineat al articolului 13.

Și acum, în întregul său, articolul 13. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Articolul 10, fost 13. Fost 13 care devine 10.

Deci, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, pentru stenogramă, articolul 10, fost articol 13, da?

Articolul 14, redevine deci, conform renumerotării, articolul 14 redevine articol 11. Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, s-a adoptat articolul 11, fost articolul 14.

Articolul 15 devine articolul 12, după renumerotare. Comisia noastră are observații în legătură cu formularea celor două alineate și în raportul comisiei la pagina 7, punctul 15 ne propune formularea pentru acest text. Înainte, deci, inițial erau două alineate, comisia noastră ne propune reorganizarea, resistematizarea textului în trei alineate.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerile de amendare la primul alineat? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La al doilea alineat din textul propus de comisie în raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit, al treilea alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere consemnăm deci, așa pentru culoarea, nu politică, ci a Camerei Deputaților.

Deci, cine este pentru adoptarea textului de la art.12, fost articol 15? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

A fost adoptat acest text.

Următorul articol, 16, care redevine 13. Deci, acest articol are patru alineate, comisia noastră are amendamente doar la primul alineat, da? Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de amendare a comisiei pentru textul primului alineat? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat este varianta inițială din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al treilea alineat. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit, al patrulea alineat. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc..

Și acum textul articolului 13, deci, fost 16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul articol este fost 17, care devine articol 14. Comisia noastră are propuneri de amendare la al doilea alineat în sensul reformulării, dar la primul dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La al doilea dacă sunteți de acord cu propunerea de amendare pe care o face comisia în raportul înaintat Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acuma textul articolului 14, fost17.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul articol. Da. Mai are două alineate.

Deci, comisia noastră ne propune și reformularea alineatului 3. Dacă sunt observații în legătură cu textul propus de comisie în raport? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit, al patrulea alineat, în forma inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Supun încă o dată votului textul articolului 14 cu cele patru alineate, cu modificările acceptate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, textul articolului 14, fost 17, a fost acceptat.

Art.18, fost, care devine art.15, comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și acest text al articolului 14, ultimul din Secțiunea a 3-a.

Următoarea secțiune, 4 - titlul: Producția de struguri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat titlul Secțiunii a 4-a.

Articolul următor 19, care devine articol 16, da? Comisia noastră are ceva? Are ceva comisia noastră? Aveți ceva? Suferiți de ceva domnilor colegi? Dacă suferiți de ceva, facem pauză. Nu aveți nimic. E-n regulă.

Deci, nu aveți nimic de fapt, da?

Deci, luăm textul de bază, adică din proiectul de lege al Guvernului, care are 4, hai să le supunem, alineate.

La primul alineat, subdiviziuni 3. Dacă sunt observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere, așa, consemnăm pentru stenogramă.

S-a acceptat deci, textul pentru alineatul 1.

Alineatul 2, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alineatul 3. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit alineatul 4. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acuma textul integral al articolului, deci, 16, conform renumerotării în corpul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Articolul următor, de fapt este un nou capitol, întâi titlul capitolului și al secțiunii. Deci, Capitolul II - Producția vinicolă. Și Secțiunea 1 a acestui capitol - Vinurile și produsele de bază de must și vin. Dacă sunt observații în legătură cu cele două titluri pentru capitol și secțiune? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acuma, articolul 20, sigur fost, care devine articol 17, da? Comisia noastră are propuneri de amendare a alineatului 1 al acestui articol. Dacă sunteți de acord cu amendamentul comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Dacă la celelalte alineate care sunt de fapt incluse în cadrul primului alineat, dar hai să facem separația, sunt observații? Ar mai fi două alineate, două propoziții practic. Sunt observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul articolului deci nou, 17.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat deci textul acestui articol.

Deci, toate punctele, domnilor colegi din comisie, da, a), b), c), da? E-n regulă.

Articolul 21, fost, care devine art.18, după renumerotare. Comisia noastră nu are propuneri de amendare. Și aici avem 5 alineate.

În ordine: primul alineat. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alineatul 2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.3. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit penultimul alineat, 4. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit alineatul 5. Cine este pentru? Pentru este și domnul deputat Călin Nestor, cu o mică observație.

Aveți cuvântul. Suntem la fostul 21.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, noi am respins o lege privind monopolurile de stat, unde s-a vorbit despre condițiile în care se poate comercializa alcoolul. Repet, am respins legea aceea.

Constat că art.21, mă adresez distinșilor reprezentanți ai ministerului, nu fac decât să reitereze severul control, care, într-un fel, este bun, asupra producției și a vinurilor și a produselor secundare. Pentru că dacă autorizăm toți, absolut toți, la producători din aceștia particulari, sigur că le limităm însă în principal dreptul de proprietate.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, ce propuneți ca amendament?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnule președinte, eu cred că este prea restrictiv articolul acesta. Atât ca observație vreau să fac.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar faceți-l mai larg. Lărgiți-l puțin! Ziceți cum? În stânga, în dreapta, pe la mijloc, vedem noi.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Eu constat că trebuie autorizată absolut fiecare fază a producției, fiecare fază a desfacerii, totul trebuie auatorizat, totul trebuie înștiințat, chiar la suprafețe mici. Deci, eu cred că este un text... îngăduiți-mi să plec de la tribună cu această observație.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Restrictiv, da?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Este o reglementare prea restrictivă pentru producătorii noștri și care sunt extrem de numeroși.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Vă mulțumesc.

Din partea Executivului. Da. Vă rog la microfon și vă rog să vă prezentați, întrucât nu v-am prezentat.

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

Vă cer scuze. Numele meu este Pogorevici Nicolae. Sunt directorul Direcției de horticultură din Ministerul Agriculturii.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă rețineți, din textul articolului fost 21 în numerotarea inițială, aici avem niște probleme, nu de restricție la ce ar trebui să facă producătorii, dar vizavi de noțiunea de vin nu se poate accepta, și nici într-o țară viticolă cu pretenții din lume nu există vin din smochine sau vin din alte produse care n-au legătură cu strugurii. În sensul acesta v-aș face rugămintea să fiți de acord cu menținerea textului așa cum a fost propus prin proiectul înaintat de Guvern.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. Bun. Vă mulțumesc. Comisia este de acord, da? Da, de acord, da? Deci, rămânem la varianta din textul inițial, așa, deoarece comisia nu are modificări, deci, varianta comisiei susține de fapt textul inițial.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu un vot împotrivă s-a acceptat deci textul propus de către inițiator și acceptat de către comisie.

Următorul articol, deci, fost 22 care devine articol 19. Comisia noastră nu are propuneri de amendare. Și acest articol are 3 alineate. Dacă sunt observații la primul alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat. Observații? Nu sunt

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și în sfârșit alineatul 3, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul articolului deci, 19, după renumerotare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, spun încă o dată titlul: Vinurile și produsele pe bază de vin și must cu denumire de origine. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru acest titlu al Secțiunii a 2-a? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Articolul fost 23, care devine articol 20. Comisia noastră nu are propuneri de amendare. Are la alineatul 2, da. Are 3 alineate.

La primul alineat, varianta originală. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La al doilea alineat, deci, pe pagina ulterioară, sau următoare, cum vreți să-i spuneți, la alineatul 2 comisia noastră are o propunere de completare a textului prin introducerea expresiei "ambalarea". Și nu mai puneți în ghilimele, că ambalajul este în ghilimele tot timpul el.

Deci, de acord cu propunerea de amendare a comisiei?

Cine este pentru alineatul 2 reformulat? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alineatul 3 este în varianta propusă de către inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acuma textul integral pentru articolul 20, da domnilor colegi? Deci, pentru articolul 20, după renumerotare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Articolul următor, 24, care devine 21. Acest articol are și el 3 alineate. Comisia nu are propuneri de amendare a textului.

Vă supun atenției dumneavoastră fiecare alineat în parte.

Alineatul 1, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri. Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit alineatul 3, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă mulțumesc. Nici o abținere.

Textul articolului 21, în varianta nouă de renumerotare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul a fost adoptat.

Secțiunea a 3-a, titlul, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru acceptarea titlului propus în proiectul de lege? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat și titlul Secțiunii a 3-a.

Următorul articol, fost 25, care devine articol 22, da? Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului.

Cine este pentru textul propus la articolul 22? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat deci textul articolului 22, fost 25.

Următorul articol, 26, care devine articol 23, da? Numai puțin să vedem dacă comisia are... Nu are nimic comisia.

Acest articol în varianta din proiectul de lege are 4 alineate. Comisia nu are observații la nici un alineat.

Dacă dumneavoastră aveți observații, în ordine, la primul alineat? Aveți? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al treilea alineat, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și al patrulea alineat. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, supun votului textul articolului , deci, 20 și cât comisia?

Domnilor, reușiți să mă urmăriți sau...?

Din loja comisiei:

Unul urmărește, doi spun.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, unul urmăriți și doi vă reurmăriți, bine?

Deci articolul nou, după renumerotare, 24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul articol...

Din loja comisiei:

24

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, ați încurcat-o. Este 23.

Domnilor colegi, numai puțin, verificați renumerotarea, pentru că de data aceasta ați greșit și nu trebuie să greșiți.

Deci fostul art.26 devine 23, nu cum ați spus dumneavoastră, 24.

Și acum fostul 27 devine 24. Acum suntem la 24. Are două alineate. Dumneavoastră nu aveți observații.

Supun votului dumneavoastră primul alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, deci, art.24, fost 27. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, deci, 28 devine 25, da? Acest articol are un singur alineat.

Comisia noastră nu are observații.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat textul art.25 renumerotat.

Următorul articol fost 29, care devine art.26, da?

Comisia noastră propune eliminarea primului alineat și nu numai a primului alineat.

Mai avem și alte propuneri de modificare pe care le parcurgem când ajungem acolo.

Deci primul alineat - eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Eliminând primul alineat, alin.2 și 3 se renumerotează și devin 1 și 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum luăm fiecare alineat.

Fostul 2, actualmente 1. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

3 care devine 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum textul integral al articolului, deci, cât?

 
   

Domnul Petru Șteolea:

26.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

26. Acum este corect, domnilor colegi, cu două alineate, așa cum am votat anterior.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și textul art.26 a fost adoptat.

La alin.4, comisia noastră propune completare.

Aveți textul în față, în raport, pag.12. Poz.34.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și textul reformulat, deci completat, al alin.4 al acestui articol a fost adoptat.

În consecință, supun, încă o dată, textul art.26.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Articolul fost 30, deci, devine 27. Acest articol are 5 alineate pe pagina următoare 16. Comisia noastră nu are propuneri de modificare, la nici unul dintre alineate. Le parcurgem în ordine.

Alin.1 - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4 - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și, în sfârșit, 5 - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și, acum, integral, textul art.27, cu cele 5 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.31 devine art.28.

Domnilor colegi, comisia nu are propuneri de amendare a textului acestui articol.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci s-a adoptat și art.28.

Secțiunea a IV-a - titlul. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.32 devine 29.

Comisia noastră nu are propuneri de amendare. În consecință, dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul art.29 a fost adoptat.

Fostul art.33 devine art.30.

Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art.30 renumerotat, fost 33.

Următorul art.34 devine 31 acum.

Comisia noastră are observații la textul acestui articol, respectiv ne propune introducerea unui nou alineat, 5. Când o să ajungem acolo, o să-l abordăm.

Până atunci, varianta inițială, alin.1, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 - observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4 - observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și, în sfârșit, noul alineat propus de către comisie - 5. În raport îl aveți la pag.13, la poz.39.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, art.31 renumerotat, fost 34, va avea 5 alineate. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum art.35, bineînțeles fost 35, care devine 32.

Comisia noastră are propuneri de reformulare, modificare a textului din varianta proiectului de lege.

Dacă sunt observații în legătură cu amendamentul comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat textul art.32, modificat prin amendamentul comisiei. S-a adoptat, deci, textul art.32, fost 35.

Următoarea poziție în raport este 41, este art.36, care devine 33.

Comisia noastră nu are observații la varianta din proiectul de lege.

Varianta are trei alineate.

În ordine firească, alin.1 - observații sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și, în sfârșit, alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum textul integral al art.33, deci fost 36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat textul art.33, fost 36.

Capitolul III, titlul - dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat titlul Capitolului III.

Urmează art.37, care devine art.34.

Comisia noastră are observații, respectiv reformularea textului la acest art.34. Domnul vicepreședinte al comisiei dorește o intervenție la acest articol. Sau cine? Dumneavoastră?

Domnule director Scrieciu, cam târziu. La început erați foarte efervescent și veniți la finalul legii.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte și îmi cer scuze. Nu am vrut să-l completez pe domnul ministru Pușcă, am vrut să vorbesc două minute despre armonizare, dar vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul acum.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Să știți că, dacă o să consumăm vin după, va fi o armonie totală în Camera Deputaților.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc.

Deci, domnule președinte și stimați domni deputați, la comisie nu am fost de acord cu reformularea textului și dorim să menținem textul referitor la Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru vinuri și alte produse viti-vinicole. Pe ce ne bazăm când susținem punctul de vedere al Guvernului: în primul rând, ne bazăm pe faptul că acest Oficiu Național există în aproape toate țările Uniunii Europene. La art.40 se prevede să fie preluate atribuțiunile de institutul de la Valea Călugărească, care este un agent economic care produce și struguri, produce și vinuri și, deci, nu ar putea să realizeze atribuțiunile care sunt stabilite în proiectul legii pentru acest oficiu, care, domnule președinte, sunt similare în cel puțin trei țări din Uniunea Europeană.

Și vreau, numai un minut, să vă prezint în legislația franceză. Există Institutul național "D’Appelation de l’Origine de Vin et de Vie", deci este institutul exact cu denumirea pe care noi o avem. Este instituție publică dotată cu personalitate juridică, plasată sub autoritatea Ministerului Agriculturii și i se definesc atribuțiunile, bineînțeles noi am reluat aceste atribuțiuni.

În Italia există Comitetul Național "Onac de Institut", pentru protecția și controlul denumirilor de origine. Este, de asemenea, instituție publică subordonată Ministerului Agriculturii.

În legislația spaniolă, există Institutul Național al Vinurilor de Origine, cu atribuțiunile specifice pe care noi le-am trecut.

Și mai există, în sfârșit, în legislația portugheză, "Hunta National d’o Vinio", organism de coordonare cu atribuții privind denumirea de origine. Hunta este în subordonarea unui minister, a Guvernului și are atribuțiunile specifice.

În concluzie, domnule președinte, propunem să rămână articolul astfel cum l-am prezentat noi, să renumerotăm art.33, poate devine 34...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, 34.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

...cu mențiunea că urmează să ne spunem punctul de vedere și la art.40.

Conchid: institutul acesta de cercetare și producție de la Valea Călugărească nu poate să preia atribuțiunile unui oficiu național al denumirilor de origine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule director.

Deci comisia cred că își însușește punctul de vedere, că este un punct de vedere rațional și, mai ales, experimentat internațional. De acord, da?

Deci, cine este de acord?

Comisia revine asupra propunerii de amendare a textului, rămânând la varianta din proiectul de lege al inițiatorului, deci pentru art.37, devenit 34.

Deci adoptăm varianta din inițiativa propusă de către Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnule consilier, deci rămânem la varianta nu din raport, ci la varianta din proiectul de lege al Guvernului.

Următorul art.38, care devine art.35, în raport dumneavoastră îl aveți la pag.14, poz.43. Comisia noastră ne propune și aici niște modificări. Înainte de aceasta, însă, să vedem ce observații are domnul deputat.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Observația este următoarea: sigur că ne aliniem și noi la exigențele existente pe plan internațional, în cât mai multe organisme de verificare, de control. De data aceasta, sunt numai două.

Fac observația că o atribuție pe care o are Inspecția de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol este cam identică cu o altă atribuție a Oficiului Național al Viei și Vinului. Deci, la primul punct este Inspecția de Stat și se spune așa: "Respectarea legislației privind înființarea și defrișarea plantațiilor de vii, precum și funcționarea pepinierelor viticole", pentru ca, la art.39 să spună așa: "Avizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor". Practic, este vorba de același lucru; ori desființarea ori înființarea arealelor, este vorba de stabilirea unor zone și mă gândesc că atribuții atât de apropiate, care ar merge până la identificare, nu prea sunt normale într-o lege atât de complexă cum este Legea viei și vinului. Deci inițiatorul să aibă în vedere că este o dublare.

După aceea, dați-mi voie, tot la art.39, o problemă care are legătură cu ce am spus. Dumneavoastră v-ați referit la alin.2. Ați spus așa la Oficiul Național al Viei și Vinului - "fundamentarea pe bază de studii și analiză a strategiei pe care țara noastră o dezvoltă în domeniul viticulturii și vinificației și participarea la stabilirea cadrului legal". Cadrul legal îl stabilim numai noi, Parlamentul României. Vă rog să schimbați fraza aceasta și să spuneți: "...la stabilirea cadrului metodologic", cu "cadrul legal". Cadrul legal, să rămână clar, numai Parlamentul îl stabilește.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, am înțeles.

Deci, domnilor colegi, în primul rând, rog sigur, inițiatorul, Guvernul, domnul deputat a făcut referire la fostele articole 38 și 39, cu legătură între ele și comisia să fie pe recepție, pentru a comenta propunerile domnului deputat Nestor Călin.

Da, din partea Executivului, domnule director, aveți cuvântul.

Deci ne referim, deocamdată, la art.38 numai sau la 38, care devine 35.

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

Care devine 35, da, am înțeles, domnule președinte.

Sunt de acord cu prima observație a domnului deputat, cu atribuția aceea referitoare la cadrul legal al Oficiului Național.

Aș vrea să vă informez că, și din textul elaborat de comisie și din textul elaborat de noi, nu există o suprapunere între atribuțiile Inspecției sau Inspectoratului de Stat Vitivinicol și atribuțiile Oficiului Național al Viei și Vinului. Inspecția urmărește, iar Oficiul Național participă, alături de alte structuri, la propunerea de norme, de măsuri, inclusiv de unele care trebuie să fie reglementate de către Parlamentul României.

Aș mai avea, domnule președinte, de făcut unele observații care au scăpat, poate, comisiei, în multitudinea atribuțiilor și sarcinilor pe care le are, la formulare, la articolul nou 35, fost 38. Și anume, ca să avem o corelare exactă cu articolele de la începutul proiectului de lege eliminate, ca urmare a dublării lor prin Legea nr.75 a semințelor, aș avea următoarea propunere, ca, la primul alineat al noului art.35, să se elimine expresia de "material săditor", pentru că aceea intră în atribuțiile urmărite de Legea semințelor. La articolul ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Numai puțin, cu ce îl înlocuiți, că rămâne suspendat...

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

Nu, nu rămâne suspendat, pentru că atribuțiile Inspecției vor fi să urmărească aplicarea prevederii legii în realizarea producției de struguri, vinuri și alte produse de origine viti-vinicolă incusiv a celor cu denumire. Deci, de "material săditor", ca să nu avem suprapuneri cu Legea vinului.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

În preambul, am înțeles, acolo se poate elimina.

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

La fel, la alin.2 al articolului numerotat nou 35, să se elimine ultima parte a formulării: "precum și funcționarea pepinierelor viticole", pentru că, la fel, este rezolvată prin Legea nr.75.

Și, la ultimul alineat, în textul elaborat de comisia de specialitate, la fel, expresia "material săditor viticol", din aceleași considerente, rămânând celelalte formulări corecte, pe care ni le-am însușit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc.

Comisia este de acord?

Domnul deputat Șteolea.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Deci comisia este de acord cu aceste amendamente făcute de către inițiator și prezentate, la fel cu amendamentul domnului deputat Nestor Călin, dar vroiam să supunem atenției și revenim la ceea ce a fost stipulat în art.38, ca și organism care controlează. Deci rămânem la ideea de Inspectorat sau Inspecție, fiindcă noi am votat înainte, mergând pe varianta Senatului, ca oraganism Inspectoratul de Control Tehnic Viticol, în cazul Ministerului Agriculturii, iar în varianta noastră - Inspecția de Stat pentru Control Tehnic Viticol. După cum ne-am consultat, mergem pe Inspecție și atunci trebuie să revenim și la articolul fost 37, deci 34 actual.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Este firesc, este în regulă.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Deci revenim și acest organism îl numim Inspecție de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, vom utiliza terminologia de la articolul 38, devenit 35, din raportul comisiei, ca amendament: "Inspecția de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol", expresie care se extinde asupra întregului corp de lege, unde se vorbește în acești termeni, și la articolul anterior, deci, pe care l-am adoptat, unde era vorba de Inspectorat, devine Inspecție, domnule consilier, da? Da. Este în regulă.

Cu aceste amendamente, pe care vă rog, domnule director, să le formulați și în scris, pentru Compartimentul tehnic al comisiei, deci modificările, ca să nu stăm acum să așteptăm acest lucru, în stenogramă, deci, s-a consemnat, să înaintați, în scris, toate modificările de text, comisiei, pe care eu le supun la vot acum.

Deci, cu aceste modificări și cu schimbarea denumirii din Inspectorat în Inspecție a organului de control, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci s-a adoptat formularea nouă a art.35 renumerotat, fost art.38.

Fostul art.39, prin urmare, devine art.36 și aici comisia noastră are niște propuneri de amendare.

Dacă inițiatorul are observații asupra propunerilor de amendare pe care le face comisia la acest articol?

Nu aveți. De acord.

Dacă dumneavoastră aveți observații?

Domnul Nestor? Vă mențineți chestiunea cu "cadrul metodologic"?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Da.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord, da. Bun.

 
   

Domnul Elek Barna:

Dați-mi voie, tot în numele comisiei.

Aici, practic, revenim la propunerea domnului deputat Nestor Călin, la "stabilirea cadrului legal"... Deci comisia este de acord cu propunerea domnului deputat, să eliminăm din text această sintagmă. Dar este necesară o reformulare.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

A făcut-o dânsul.

Deci propunerea de amendare a textului, pe care a făcut-o domnul deputat Nestor Călin, este înlocuirea sintagmei "cadrului legal" cu "cadrului metodologic". Se reține, da?

Supun votului dumneavoastră, deci, varianta comisiei amendată de către domnul Nestor Călin, la art.36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.40 devine art.37.

Comisia noastră are propuneri de reformulare a textului.

Întreb, în primul rând, inițiatorul dacă este de acord cu aceste propuneri.

Da, de acord.

Observații, din partea colegilor noștri, dacă există? Deci nu există, da?

Atunci supun votului dumneavoastră, deci, propunerile din raportul comisiei noastre pentru art.37, deci fost 40.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul articol, 41 care devine art.38, deci renumerotat.

Comisia noastră are propuneri de reformulare a articolului.

Dacă sunt observații asupra propunerii comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci s-a acceptat textul articolului renumerotat 38, în corpul acestui proiect de lege.

Următorul punct este titlul Capitolului IV "Sancțiuni".

Deci dumneavoastră ați spus, în intervenția dumneavoastră, că veți avea observații și ați și făcut la art.40. Da?

 
   

Domnul Florin Scrieciu (din sală):

Deci corelarea articolului...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci rog Compartimentul tehnic să facă corelațiile necesare. Da? Știți despre ce este vorba? Despre vin și vie.

Vă mulțumesc.

Deci este în regulă, da? S-a înțeles.

Titlul Capitolul IV "Sancțiuni". Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, deci, art.42, care devine art.39. Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat textul art.39 renumerotat.

Următorul articol, 43 devine 40. Acest articol, deci, vedeți dumneavoastră acolo are două alineate.

Aveți observații. Domnule deputat Nestor Călin, poftiți.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, sigur că textul este foarte bun și binevenit. Este vorba și de infracțiuni, numai că noi, în Codul penal, pe care l-am luat în discuție de două ori, am modificat pedepsele de aici.

Dumneavoastră aveți în vedere ce fel de pedepse, acelea din Codul penal vechi? Păi sunt foarte mici.

Mai este un impediment de ordin tehnic. Dacă punem numerotarea de aici, să știți că la Codul penal se va schimba numerotarea, 297 nu va mai fi tot 297, după cum și acum schimbăm numerotarea.

Eu zic să ne gândim la latura aceasta tehnică mai mult.

Și, dacă tot mi-ați acordat cuvântul, domnule președinte, și ne aflăm la capitolul acesta important al sancțiunilor, cred eu că ceea ce lipsește legii este protejarea dreptului de autor și aici trebuia apărat cu sancțiuni foarte severe, și contravențional, și penal, și civil, și material.

Dacă domnul subsecretar de stat Pușcă este...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu este subsecretar, nu este secretar, are o secretară.

 
   

Domnul Nestor Călin:

...și creatorul unui soi care a luat o medalie de aur, ne onorează...

 
   

Domnul Iulian Pușcă:

Nu.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Nu sunteți. Vă potriviți la nume.

Cred că puteam să vorbim, în cuprinsul legii, de respectarea acestui drept de autor.

Este adevărat că avem și o legislație care ar completa problema, dar aceasta rămâne o lege de specialitate și cadrul acesta, de care vorbeam, ar fi fost binevenit.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru completările aduse.

Deci, domnilor colegi, revenim la art.43, în formularea proiectului de lege. Comisia a fost de acord cu ceea ce a propus Guvernul.

Dacă sunt alte observații? Domnul deputat Ion Dinu.

Domnule deputat, mă scuzați. După degustările de rigoare din podgoriile Ieșilor, a venit și președintele comisiei, domnul profesor universitar doctor în domeniul construcțiilor, bineînțeles, nu al viei și vinului, Anghel Stanciu.

Vă rog să vă ocupați locul cuvenit în fruntea colegilor dumneavoastră, că așa este bine și necesar.

Aveți cuvântul, domnule deputat Ion Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Pentru mine, este o realitate inedită. Norma din Codul penal cuprinde, pe de o parte, fapta care se incriminează, iar pe de altă parte pedeapsa minimă și pedeapsa maximă, cu alte eventuale precizări în Codul penal.

Aici, precum m-am exprimat, avem o situație inedită. Aici se instituie, prin art.43, două infracțiuni: unu - defrișarea viilor, fără să mai dau mai departe și doi - falsificarea sau substituirea băuturilor, pe bază de must, vin ș.a.m.d. Alineatul ultim, însă, are o normă de trimitere. Faptele acestea distincte, așa cum am arătat, fiecare în parte, se pedepsesc potrivit art.217 din Codul penal. Vă aduceți aminte că a fost o discuție care, până la urmă, s-a soluționat, că în legile speciale nu se pot institui infracțiuni și, mai ales, nu se pot stabili pedepse. De data aceasta, s-a ales o modalitate cu totul aparte: normă de trimitere.

Eu termin cu o întrebare și răspunsul rog să-l dea autorii și mai ales domnul director al Departamentului juridic din cadrul ministerului. De vreme ce sancționarea se face potrivit normelor din Codul penal, norma aceea din Codul penal prevede o pedeapsă raportată la faptul anume denumit infracțiune în Codul penal și sancțiunea este corespunzătoare gravității faptei. Întrebarea cu care eu închei este dacă este posibil, prin respectarea unor principii esențiale în ceea ce privește infracțiunile și, respectiv, Codul penal, dacă este posibil să avem o sancționare cu normă de trimitere, cum este aceasta. Dacă art.217 vizează o infracțiune, apoi pedeapsa este specifică pentru acea infracțiune. Ea nu poate fi raportată la o altă infracțiune, care este total străină. Nu am Codul penal la îndemână, dar nu știu în ce măsură defrișarea viilor și falsificarea sau substituirea vinurilor are legătură cu faptele prevăzute, ca conținut, în 217 și 297, ca să putem să avem același regim sancționator.

Rog comisia, rog, mai exact, autorii să binevoiască a reflecta dacă nu ne angajăm, cumva, în perspectiva unui atac la Curtea constituțională.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul director Scrieciu, vă rog o intervenție, un răspuns la solicitarea domnului deputat.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, în legătură cu observațiile formulate de domnii deputați Nestor Călin și stimatul și distinsul domn deputat Dinu, eu aș avea următoarele observații și, poate, o propunere.

În primul rând, într-o lege ca aceasta, în materie, pot fi cuprinse prevederi referitoare la fapte ce constituie infracțiuni. Nu este primul caz, primul proiect, în care faptele sunt definite cu trimitere la sancțiunea penală prevăzută în sediul materiei.

Domnule președinte, am putea, pentru a nu se crea nici o confuzie, ca la lit.a) să menținem textul în care stabilim latura obiectivă și, deci, definim infracțiunea, care este de distrugere, și am putea, după cuvântul "hidroameliorative", pentru că este vorba de fapta de defrișare a viilor, care este și distrugere, precum și distrugerea amenajărilor legate de vii, bineînțeles, să punem virgulă și spunem: "se pedepsește potrivit art.217 din Codul penal". Pentru că art. 217 în prezent, care nu este modificat, sediul materiei este fapta de distrugere cu alin. 1, cu agravanta alin. 2 și așa mai departe.

Aș propune la litera b), pentru că este vorba de două infracțiuni care sunt cuprinse, domnule președinte, în două texte de lege din Codul Penal, la litera b) punem virgulă după "substituite" și punem: "și se pedepsesc potrivit prevederilor art. 297 sau, după caz, art. 313 din Codul Penal".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci facem disocierea.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

În legătură cu ultima observație, în legătură cu faptul că se vor schimba textele, mă îndoiesc, pentru că eu cunosc că textele din Codul Civil, de procedură și Codul Penal nu au suferit schimbări în legătură cu sediul materiei, în legătură cu infracțiunile. Așa cunosc eu. Dacă se vor schimba, domnule președinte, este evident că sediul materiei se va transfera la textele corespunzătoare noului Cod Penal. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule director.

Alte observații? Comisia? Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând numerotarea articolelor din Codul Penal nu o putem modifica, pentru că, Codul Penal nu s-a modificat și trebuie să mergem pe vechiul Cod Penal. Un aspect.

Pe de altă parte, ce a spus domnul director Scrieciu este perfect adevărat, într-adevăr alin. 30... încep de jos în sus, alin. 3 în accepțiunea comisiei la articolul renumerotat 40, fostul 43, se elimină, pentru că facem referire la alin. 2. Textul ar suna în felul următor: "Sunt falsificate sau substituite potrivit art. 297, respectiv 313, iar la alin. 1, cum spunea domnul Scrieciu, comisia este de acord, după "hidroameliorative, potrivit art. 217 Cod Penal".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

E în regulă. Comisia și-a însușit punctul de vedere al inițiatorului. Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Foarte pe scurt să fac o precizare.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Un minut.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Va reveni în dezbaterea noastră Codul Penal și vă notez că este o exactitate: nu mai este corespondentul acestor articole menționate aici, s-au făcut modificări.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Adică noi facem o referire prin norma de trimitere la un alt articol pentru Codul Penal care va veni, se pare, cu urgență în dezbaterea noastră.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat,

Până nu modificăm Codul Penal și nu știm care va fi numerotarea de acolo, nu putem să facem altfel decât să respectăm textul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu am zis și numai atât, cu onestitate, indiferent galopul cu care se conduce această ședință.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, sub aspectul proiectului aveți dreptate, în momentul în care se va modifica în Codul Penal și numerotarea acestor articole, Compartimentul tehnic-legislativ al nostru va face operarea necesară și aici pentru că nu se poate altfel.

Domnilor colegi,

Supun votului dumneavoastă acest text al art. 40, fost 43, cu modificările de rigoare în sensul disocierii pedepselor. 217 ca articol intră la punctul a), 297 și 313, ca sancțiuni ale acestor articole intră la punctul b). Deci, reformularea pentru Compartimentul tehnic.

Cine este pentru acceptarea acestor amendamente la textul art. 40? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 2 voturi împotrivă s-au acceptat propunerile de amendamente la art. 40.

Următorul articol, fost 44 care devine art. 41. Comisia noastră vine cu niște propuneri de eliminare și vreau să-mi clarific ce este cu punctul c), pe care l-a omis, rămâne, nu rămâne, să se elimine și acela și cred că ar trebui eliminat și acela. Comisia noastră ne propune eliminarea alin. a), b), d) și f). c)-ul ce rămâne? Se suspendă sau intră și el? Se elimină și el. Atunci comisia ne propune eliminarea alineatelor a), b), c), d), e) și f). La urmă sunt 5 și renumerotăm... Nu, nu, că ne mai rămân acolo, vedeți, stați puțin! Toate cinci se elimină, primele cinci.

Cine este de acord cu această propunere a comisiei? Stați cănu am terminat.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și înseamnă că punctele următoare din proiectul de lege: g), h), i), j), k), l), m), n), o), p), r) rămân și le renumerotăm și vom avea, în aceste condiții, 11 puncte la acest articol, în ordinea a), b), c), d), până la k). Credeți că este nevoie să le parcurgem separat pe fiecare? Nu.

Le supun atenției dumneavoastră în întregul textului articolului cele 11 puncte care rămân după ce am eliminat ceea ce a propus comisia. La acest articol renumerotat, 41, fost 44.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

La acest art. 41 vom avea doar 11 puncte, așa cum a propus comisia, după amendamentele de eliminare a altor 5 puncte.

Poziția următoare din raport o aveți dumneavoastră în față. Deci, este poziția 50, cu referire la articolul fost 45, care devine art. 42.

Domnilor colegi,

Aici este vorba de sancțiuni. Comisia ne propune, sigur, la alin. 1 al acestui fost art. 45, devenit 42, niște modificări în sensul sancțiunilor pecuniare acordate: limită minimă, limită maximă. Contravențiile deci.

Dacă sunt observații din partea Executivului, în legătură cu propunerile de amendare, în sensul sancționării în limitele minime și maxime, sigur, sub aspect pecuniar. Aveți observații? De acord cu propunerile comisiei? Dacă dumneavoastră, domnilor colegi, aveți observații în legătură cu sancțiunile la punctele a), b), c) și d)? Nu sunt.

Cine este pentru acceptarea amendamentelor comisiei la acest art. 41? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Mă scuzați, domnule coleg, dați-i voie domnului secretar să poată observa ce se întâmplă în sală. Deci, 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 2 voturi împotrivă s-a acceptat textul propus de către comisie la art. 42, fost 45.

Articolul fost 46 devine art. 43.

Comisia noastră propune eliminarea, în sensul suprimării, că nu este eliminare, a unei părți din text. Am înțeles, domnule coleg, da? Se suprimă o parte, nu se elimină textul. Deci, Institutul Român de Standardizare, această parte din text se suprimă, dacă sunteți de acord dumneavoastră, la propunerea comisiei. Executivul de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Cu acest amendament prin care se suprimă o parte a textului inițial, s-a acceptat și textul art. 43.

Următorul articol fost 47, devine art. 44.

Comisia noastră propune modificarea.

Dacă Executivul are observații în legătură cu amendamentul comisiei? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a acceptat și textul art. 44.

Fostul art. 48, după ce adoptăm titlul Cap. V, va deveni art. 45.

Titlul Capitolului V: "Dispoziții finale". Aici aveți observații?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Mai înainte.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mai înainte?

 
   

Domnul Nestor Călin:

47. "Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicate dispzițiile Legii privind stabilirea și sancționarea", "privind constatarea și sancționarea". Ministerul nu le stabilește, le constată. Constată și sancționează. Deci, în loc de "stabilirea", "constatarea".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord, da? Auziți, una este constatarea când vezi o tovarășă și când stabilești sancțiunea este cu totul altceva, depinde cum o sancționezi.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnule director Scrieciu, Legea nr. 32/’68, legea este "constatarea"... - așa spune la lege, aceasta este denumirea legii.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu suntem obligați să respectăm, să fim conservatoriști. Dacă am greșit în 1992, nu trebuie să greșim și în 1996, în 2000, sigur vin alții la putere.

Domnul deputat Dinu. Scurt, vă rog.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da, foarte pe scurt. Exprimarea este neconvenabilă, nu "contravențiile le sunt aplicabile", "contravențiilor". Deci, "contravențiilor le sunt aplicabile". Și al doilea lucru iarăși, o curiozitate, ce să fac, trăiesc în ședința de azi curiozități. "Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor". Avem, într-adevăr, o lege care reglementează stabilirea și sancționarea contravențiilor. Dar noi am stabilit aici care sunt contravențiile și am stabilit și sancțiunea. Mai avem nevoie de trimitere la norma generală a contravențiilor? Dacă noi avem contravenții speciale și regim de sancționare specială sau textul acesta apare inutil? Întrebare și rog răspuns.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Cine oferă răspuns? Domnul director Scrieciu, vă rog.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Trebuie să primesc critica domnului deputat Dinu, dar nu primesc observația domnului deputat Nestor.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu v-aș ruga să mai primiți câte ceva și de la dânsul. Măcar așa...

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Da. Păi am primit de la dânsul...

Domnule președinte,

Textul trebuie să rămână, este text de trimitere, vreau să vă informez că Legea nr. 32 se referă la stabilirea și sancționarea contravențiilor. Deci, denumirea legii. Ca atare, trimiterea este corectă, numai că nu am indicat numărul legii. Și ca să fim în contextul propunerii domnului Dinu, aș propune: "constatarea și aplicarea contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile sau dispozițiile legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor", pentru că aceasta este denumirea legii.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Corect, corect, este corect! Și gramatical și pe fond.

De acord comisia? Da.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia ar merge pe varianta nominalizării legii. Deci, "conform Legii nr. 32/1968".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

S-ar putea și așa. Nici o deosebire nu există, decât de formulare. Deci, conform legii care stabilește, sancționează contravențiile sau direct Legea nr. 32, conform numerotării.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Indiferent ce număr va ocupa tot stabilire ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, mai bine rămâne așa, da? Domnule Elek, mai bine este așa. Da? De acord comisia, da? Bun.

Domnilor colegi,

Cu aceste observații și amendamente de reformulare a textului art. 44 pe care l-am adoptat anterior într-o altă formulare, revenim asupra votului și îl supun din nou votului în această formulare pe care dumneavoastră ați reținut-o, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art. renumerotat 44.

Cap. V, titlul: "Dispoziții finale".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art. 48 devine art. 45. Comisia noastră nu are observații. Dacă dumneavoastră aveți amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul articol, fost 49, devine art. 46. Comisia noastră nu are observații de amendare.

Dacă dumneavoastră aveți amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și articolul renumerotat 46.

Fostul art. 50 devine art. 47. Comisia nu are observații asupra textului din proiectul de lege.

Dacă dumneavoastră aveți amendamente? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și textul art. 47.

Articolul următor este fost 51, care devine art. 48. Comisia noastră nu are observații asupra acestui text din proiectul de lege.

Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art. 52 devine art. 49 în corpul legii. Acest articol are 4 alineate, iar comisia noastră ne va propune și altceva după ce vom parcurge aceste alineate.

Art. fost 52 are 4 alineate, devine art. 49. Comisia noastră are observații pe care dumneavoastră le aveți expuse la pagina 22, la poziția 57 și, sigur, pagina următoare, 23.

Trebuie să parcurgeți, că sunt foarte multe observații acolo și să nu greșim.

Haideți să le luăm în ordine.

Alin. 1. Comisia noastră propune înlocuirea textului cu textul pe care îl aveți dumneavoastră trecut, acolo este 48, dar devine 49 alin. 1. Și anume, "pentru consolidarea și dezvoltarea patrimoniului viticol" și așa mai departe.

Întreb Guvernul dacă are observații asupra amendamentului comisiei? Nu are. De acord.

Dacă sunt din partea dumneavoastră observații la primul alineat al acestui art. 49. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat. Observații din partea dumneavoastră? Comisia noastră are și ea observații, le aveți în raport.

Domnule deputat Bold, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

La art. 49(2), "Fondul de sprijinire și dezvoltare a viticulturii are următoarele destinații:..." Aici aș vrea să înceapă cu următorul paragraf, cu permisiunea dumneavoastră: "Subvenționarea producătorilor care dețin sau înființează plantații viticole pe terenuri cu pante mai mari de 15% slab productive". Aceasta pentru că există tentația generală acum de a se planta pe terenuri plane, or interesul general al țării este să punem în valoare terenurile slab productive în pantă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord. Aveți dreptate dumneavoastră sub aspect profesional. Să vedem comisia. De acord cu această modificare a textului? Executivul? De acord.

Domnule director, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

Eu mulțumesc domnului deputat pentru intervenția domniei sale, în principiu sunt de acord cu această observație, dar, vedeți dumneavoastră, ca să plantezi și să poți să tratezi niște vii, întâi trebuie să faci amenajările antierozionale pe terenurile în pantă, după aceea să produci materialul săditor viticol - etapa a doua - și după aceea să înființezi plantația și să ai la ce să aplici tratamentele de combatere. Intervenția domnului deputat bănuiesc că nu este de strictă specialitate, este foarte bună, dar l-aș ruga să țină cont și la fel aș ruga plenul Camerei Deputaților să țină cont de succesiunea lucrărilor care trebuie să fie executate în acțiunile din viticultură. Altfel, domnule președinte, aș ține foarte mult să mulțumesc comisiei și dacă se adoptă întregului plen al Camerei Deputaților, pentru acest articol care este o inițiativă a Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, dumneavoastră rămâneți la formularea alin. 2 din raportul comisiei.

Domnule deputat Bold, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Bold:

Vă rog să-mi permiteți, am făcut atâtea plantații, mai multe decât dumneavoastră în țara aceasta și este, cu toată competența profesională... Ce se întâmplă acum? Toată lumea defrișează plantațiile de pe pante și se mută pe câmpie. Este în interesul general să păstrăm plantațiile pe terenurile în pantă. Vă rog frumos...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. Deci, comisia? Haideți să găsim o formulă de împăcare între cele două texte, nu altfel, nu între persoane.

Domnule președinte, dumneavoastră cred că găsiți până la urmă o soluție nu viticolă, ci regulamentară.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Mulțumesc pentru încrederea pe care dumneavoastră mi-o acordați, este adevărat că în Iași se fac vinuri bune, dar constat că prezidiul le consumă...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Din păcate e apă chioară! "Dorna".

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Cred că noi acceptăm acest text pentru că dincolo de ceea ce...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

A domnului deputat Bold?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

... a domnului deputat Bold, pentru că dincolo de ceea ce s-a spus aici, trebuie să avem în vedere că într-adevăr, o mare parte din versanți, în special versanții agricoli, se află în pericolul de a-și pierde stabilitatea, prin neintervenții sau prin intervenții care le pun în total pericol. Trebuie să subvenționăm acest lucru pentru că altfel suntem, vă spun din ceea ce am văzut chiar în Iași, unde sunt multe pante, deci mulți versanți agricoli plantați cu viță-de-vie, încep cei care au intrat în aceste vii să renunțe, din păcate, la ele. Este o soluție care credem că trebuie aplicată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Executivul este de acord? Introducem și propunerea domnului deputat Bold, amendamentul domnului deputat Bold. Domnule deputat, faceți în scris și îl predați, vă rog, la domnul consilier. Domnule deputat Bold, redactați amendamentul în scris ca să fie, totuși, la dispoziția Compartimentului tehnic, nu cumva să se omită din corpul legii după ce vom finaliza dezbaterea.

Domnilor colegi,

Cu acest amendament, supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 49.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin. 3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin. 3 din textul comisiei ... Vă dau voie după ce închei votul acesta. (Se adresează domnului deputat Nestor Călin) De acord, da?

Urmează alin. 4. Aveți observații, domnule deputat Nestor? La alin. 4? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, toate alineatele despre care am vorbit, contrazic, după opinia mea, ceea ce Constituția cuprinde în referirea sa la impozite, taxe și bugetul public național. Întotdeauna ni s-a atras atenția când dezbăteam Legea bugetului, că fondurile acestea care sunt aduse sub o formă sau alta își pierd personalitatea, ele trebuie să meargă toate la bugetul de stat. Și când am discutat despre timbrul judiciar am făcut o excepție, am dat o parte din acei bani justiției, Ministerului Justiției. Repetăm și acum același lucru? Eu zic că Constituția nu permitea nici în cazul timbrului judiciar, nu permite nici acum crearea unor asemenea fonduri, cu regimul juridic pe care l-ați stabilit dumneavoastră. Ori se dă la bugetul de stat și după aceea se repartizează conform Legii bugetului, ori se renunță la asemenea reglementare.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Observații din partea Executivului? Domnul secretar de stat Pușcă.

 
   

Domnul Iulian Pușcă:

Aș vrea să vă spun si dumneavoastră, știți foarte bine situația actuală a viticulturii românești. Pentru a salva ce se mai poate salva, am zis să constituim acest fond pentru a sprijini pe producătorul agricol, cel care plantează vie și se ocupă de producția de struguri. Pentru acest lucru am susținut și susținem în continuare constituirea acestui fond.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, să știți că noi am mai constituit fonduri, inclusiv la Legea caselor nationalizate, un fond special pentru despăgubiri și așa mai departe. Sunt și vom constitui și alte fonduri la locuințe. Lăsați că dacă ministerul ar avea un fond din acesta, cred că ar fi bine, că ar mai veni pe la Camera Deputaților și ar sprijini și viticol Camera Deputaților sau sub aspectul vinificației.

Comisia? De acord? Varianta inițială, da? Din raport.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Resurse bugetare!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, glumele sunt bune, dar la alegeri și la Iași, aici mergem după lege.

Deci, rămânem la varianta dumneavoastră din raport, da?

La alin. 4. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 1 vot împotrivă s-a adoptat și textul alin. 4 din raportul comisiei la art. 49.

Și acum integral, textul art. 49.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Domnilor colegi,

Comisia ne propune un articol nou, 50 după renumerotare, pe care-l aveți în raport.

Dacă sunt observații? În primul rând din partea Executivului. De acord.

Dumneavoastră aveți observații? Nu.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Nu se poate!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Păi cum să nu se poată dacă așa a făcut?! Domnule Nestor, stați puțin, se poate orice, să știți. Dacă s-a făcut și este trecut în raport cum să nu se poată?

Domnule coleg, este amendamentul comisiei, comisia este a Camerei Deputaților, cum spuneți dumneavoastră că numai noi putem face... Într-adevăr, numai noi putem face, da? Dar am făcut deja.

Aveți cuvântul, aceasta este altceva.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Cuantumul contravențiilor, limitele pedepselor și ale sancțiunilor numai Parlamentul... Este lit. h), art. 72 lit. h). Ca să le actualizeze Guvernul, nu este legal. Guvernul poate să facă inițiativa legislativă, să ne facă propuneri nouă, să mărim contravențiile, ar însemna pe cale de interpretare, prin analogie, că Guvernul poate să mărească pedepsele și la furt, că sunt situații noi, să nu mai fie de la 1 la 5 ani, să fie de la 1 la 7 ani sau la 9 ani. Nu se poate așa!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aici este vorba de amenzi... Guvernul nu poate hotărî în afara legii, că se declară neconstituțională hotărârea, știți dumneavoastră mai bine! El hotărăște conform legii.

 
   

Domnul Nestor Călin:

La un aticol final să apară probleme de constituționalitate?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Este spre final.

Comisia își păstrează punctul de vedere că ați propus-o?

Comisia, haideți, un punct de vedere unitar.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După o scurtă deliberare, comisia rămâne la textul din raport.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Corect. Se actualizează în funcție de normal.

 
   

Domnul Elek Barna:

"Se reactualizează exact în funcție de ..." și așa mai departe.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

... inflație și alte chestiuni.

 
   

Domnul Elek Barna:

Deci comisia rămâne pe textul din raport.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Supun votului dumneavoastă, fără alte observații acest lucru. Lăsați Constituția, duceți-o la comisie, că ei au propus, știți, și eu sunt obligat să supun votului ce propun ei, dacă sunt de acord colegii bine, dacă nu, la fel de bine.

Cine este pentru textul propus de comisie la art. nou 50? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 3 voturi împotrivă s-a adoptat textul articolului nou, 50 în corpul legii.

Și, în sfârșit, am ajuns la ultimul articol, domnilor colegi, fost 53 care devine 51. Da? În legătură cu, mă rog, intrarea în vigoare a textului acestui proiect de lege pe care l-am dezbătut astăzi.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea din proiectul de lege? Sunt?

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Cu zâmbet vă spun, am remarcat la momentul potrivit, când am votat art. 16, nu mi-a plăcut exprimarea: "Este interzisă plantarea de hibrizi direct producători". "Hibrizi producători direct". Am vorbit cu autorii, le-am spus că așa trebuie să păstrăm, deci, făcându-mi culpa singur că nu am intervenit la momentul acela, dar prea mergeați "în glie", așa ca un aviator, n-am vrut să vă tulbur ritmul, dar să modificăm, să nu treacă de la noi, de la Camera Deputaților "hibrizi direct producători", că nu este corect. "Hibrizi producători direct".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Corect sub aspectul auzului sună varianta aceasta. "Producători direct" sună cam... Domnul Cazimir de ce a plecat de la Camera Deputaților, că acuși ne oferea explicații.

Deci, cum este corect din punct de vedere profesional, al specialistului? Domnule director? Domnule "producători direct" sau "direct producători", cum este chestiunea? Cum este? Nu mai veniți la microfon.

 
   

Domnul Nicolae Pogorevici:

"Hibrizi direct producători". Când se scrie, se scrie HPD pentru că este luat din franceză și atunci ar apare "hibrizi ..."

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule, am avut și H2O și alte asemenea chestiuni, deci lăsăm HPD-ul pe de o parte și "direct producători", da? Bun. Pentru că există pe urmă ... "direct producători" este una și "producători direct" este cu totul altceva sub aspect semantic, domnule Vintilescu! Între noi doi suntem producători direct și direct producători. Am vrut să vă atenționez numai să fiți prezent la lucrările Camerei Deputaților. Vă mulțumesc. Rămânem la varianta dumneavoastră, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Domnilor colegi,

Ultimul articol l-am adoptat, mai avem două anexe. Deci, textul legii în variantă nouă după renumerotare are 51 de articole.

Da, domnule președinte Stanciu, poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Dorim ca liniuțele care sunt, din punct de vedere strict tehnic, să fie, evident înlăturate și Compartimentul tehnic să le elimine, pentru că nici o lege nu a mai apărut în această formă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Corect.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, cu această contribuție majoră, nu...?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Corect. Este majoră, pentru că la redactare, știți, vede lumea.

Anexele? Avem două anexe.

Comisia este de acord cu ceea ce a propus inițiatorul.

Anexa 1 o supun votului așa cum este prezentată ea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și anexa 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Am finalizat dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege. Sigur este o lege organică, vreau să vedem după pauză, pentru că astăzi am lucrat suficient de rapid, am adoptat deja două texte de lege, ne poate felicita Televiziunea la post-restant măcar, noaptea, după orele 14, 15, puteți face acest lucru. Urmează să parcurgem încă un text de lege, nu era planificat, dar nu avem ce face. Însă, pentru operativitate și pentru colaborare, o oră pauză, să se poată mânca în liniște, domnilor, nu așa într-o jumătate de oră.

Poftă bună! Ne întâlnim la ora 14,30 și mai parcurgem un text de lege astăzi, da? În două ore. (Discuții în sală)

Eu de aceea am vorbit cu Televiziunea, să dea noaptea la orele 14, 15 sau 16, că 24 nu mai există la ei! Vă mulțumesc.

Poftă bună! Deci, la ora 14,30 ne revedem în sală.

 
   

Pauză între orele 13,38 - 15,01.

 
Dezbateri: proiectul Legii îmbunătățirilor funciare  

(După pauză)

   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Reluăm dezbaterile. Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

În continuare, îi rog pe colegii de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice să fie pregătiți, pentru că și următorul proiect de lege se referă tot la o activitate specifică a comisiei dumneavoastră.

Domnilor colegi, intrăm în dezbatere și adoptarea, sper, astăzi, măcar pe articole, a proiectului Legii îmbunătățirilor funciare.

Din partea Executivului participă domnul director general Vasile Berbeci, de la Ministerul Agriculturii, cel care are în competență acest segment de activitate, sigur, important, din cadrul Ministerului Agriculturii.

Îl rog ca, în numele Executivului și al inițiatorului, să prezinte punctul de vedere al acestuia.

Aveți cuvântul, domnule director.

 
   

Domnul Vasile Berbeci:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să prezint Expunerea de motive la proiect de Lege a îmbunătățirilor funciare, care urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaților în cele ce urmează.

Îmbunătățirile funciare reprezintă un complex de lucrări care se realizează pentru punerea cât mai deplină în valoare a capacității de producție a terenurilor în folosul agriculturii, prevenirea și limitarea efectelor negative ale factorilor naturali. Aceste lucrări oferă garanția preântâmpinării pagubelor produse de secetă, excesul de umiditate, inundații și de eroziunea solului pentru garanția noastră și a generațiilor viitoare.

Tratarea acestor lucrări se face în complex cu lucrările de gospodărire a apelor, silvice, piscicole și de organizare a teritoriului, contribuind la protecția mediului și la ridicarea economică a statului românesc.

În scopul arătat mai sus, în România, prin sectorul de îmbunătățiri funciare din cadrul Ministerului Agriculturii, s-au realizat, în decursul timpului, următoarele lucrări:

- irigații, pe o suprafață de aproape 3,2 milioane hectare;

- desecări - pe aceeași suprafață:

- drenaje - pe o suprafață de peste 200 de mii de hectare;

- combaterea eroziunii solului - 2 milioane 264 mii de hectare;

- diguri de apărare împotriva inundațiilor la Dunăre - 1.270 km.

Așa cum este cunoscut, în anii anteriori ritmul de execuție impus a fost exagerat, nereușindu-se să se realizeze în totalitate lucrări cum ar fi căptușirea canalelor de irigații, ceea ce a condus la efecte negative, care sunt: degradarea unor lucrări, risipa de apă și implicit degradarea de terenuri, datorită excesului de umiditate. Nu a existat, de asemenea, o cointeresare a țărănilor din fostele cooperative agricole de producție și nu s-a asigurat forța de muncă pentru aplicarea udărilor.

În plus, în ultimii trei ani, acest sector de activitate a suferit daune importante, în principal ca urmare a lipsei unei legislații adecvate, a neasigurării fondurilor pentru terminarea și finalizarea lucrărilor începute, precum și pentru modernizarea lucrărilor existente.

Amenajările de îmbunătățiri funciare au fost realizate în complex, așa cum am spus, pe bazine hidrografice, sau mari unități naturale, și au avut în vedere formele de proprietate asupra pământului din perioada respectivă.

În prezent, se impune un cadru legal care să reglementeze statutul amenajărilor realizate până în prezent, ținând seama de condițiile noii structuri de proprietate, a solicitărilor persoanelor împroprietărite cu terenuri pe care există lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și a statutului noilor amenajări.

Țări cu o tradiție în acest sector și cu o rezultate deosebite beneficiază de o legislație adecvată, menită să încurajeze, să sprijine, să protejeze și să asigure dezvoltarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare în interes național.

Legislația existentă în domeniu la noi în țară, aprobată din anii ‘74, ‘75, ‘83, este cu totul necorespunzătoare și trebuie înlocuită, după părerea noastră, urgent, lucru ce se propune prin prezentul proiect de Lege a îmbunătățirilor funciare.

Prin reglementările propuse, considerăm că se asigură cadrul legal pentru protecția, strategia și dezvoltarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, în acord cu rezolvarea problemelor generate de reforma socială și economică.

Proiectul de lege este structurat pe șapte capitole, și anume, pe scurt, Capit.I - "Dispoziții generale"; Capit.II - "Cercetare, proiectare"; Capit.III - "Executarea și recepționarea lucrărilor"; Capit.IV - "Exploatarea, întreținerea și repararea lucrărilor"; Capit.V - "Finanțarea activităților"; Capit.VI - "Sancțiuni"; Capit.VII - "Dispoziții finale".

La redactarea proiectului Legii îmbunătățirilor funciare a fost avută în vedere necesitatea armonizării și reglementării cu legislația Uniunii Europene în această materie.

Pentru aceste motive, am întocmit prezentul proiect de Lege a îmbunătățirilor funciare, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule director general.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, domnul președinte Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Raport asupra proiectului Legii îmbunătățirilor funciare. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, sesizată cu adresa nr.233 din 20 noiembrie 1995, de către Biroul permanent al Camerei Deputaților, pentru a se pronunța în fond, pe baza avizelor Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ale Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, a analizat, în zilele de 23 și 26 februarie 1996, proiectul Legii îmbunătățirilor funciare, adoptat de Senat în ziua de 6 noiembrie1995, hotărând, cu majoritate de voturi, supunerea propunerii spre dezbatere și adoptare de către Camera Deputaților a acestui act normativ, cu amendamentele care se vor nominaliza pe parcursul dezbaterilor.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să participe la dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege? Dacă doresc să se înscrie? S-au înscris numai trei grupuri parlamentare până acum, cu reprezentanții pe care i-au desemnat. Celelalte grupuri, vă rog, la domnul secretar Konya să vă înscrieți în continuare, pe parcursul dezbaterilor, la acest capitol.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Brăneanu - Grupul parlamentar al PDSR. Urmează domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al PUNR.

Aveți cuvântul domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Fără îndoială că activitatea aceasta de îmbunătățiri funciare este o activitate complexă, o activitate necesară pentru îmbunătățirea în special a condițiilor de producție a terenurilor agricole și, în același timp, ea necesită o reglementare nouă, având în vedere schimbarea structurii de proprietate asupra terenurilor din România.

Pe lângă aceasta, trebuie avut în vedere și faptul că o serie întreagă de investiții care s-au început până în anul ‘89 au rămas în diverse faze de execuție, ele nemaicontinuând, dar sunt absolut necesare.

Avem experiența celor câțiva ani, din ‘91, 91 și până în prezent, privind seceta care a bântuit o serie de regiuni agricole de la noi, atât din sud, cât și din estul Moldovei, cu consecințe nefavorabile pentru producătorii agricoli.

De asemenea, prin această lege este necesar să se reglementeze și regimul investițiilor și modul cum se fac aceste investiții în domeniul lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Din analiza legii rezultă necesitatea pentru a se extinde în continuare și a se executa în continuare lucrări de îmbunătățiri funciare atât pe terenurile în pantă, legate de alunecările de teren, dar și pentru a le pune în valoare și pentru a extinde rețeaua de irigații și în același timp pentru zonele umede, pentru a extinde executarea lucrărilor de desecare, întreținerea acestor lucrări.

Prin schimbarea structurii de proprietate, fără discuții că modul de executare de către societățile comerciale sau de către regii a acestor lucrări se schimbă și el. De aceea, legea devine necesară și este o necesitate pentru a putea reglementa acest lucru în ceea ce privește relațiile dintre cei care execută aceste lucrări de îmbunătățiri funciare și proprietarii de terenuri, în cea mai mare parte fiind privați, cât și reglementarea fondurilor care se dau și se susțin de la buget pentru executarea acestor lucrări și, de asemenea, prin lege se reglementează categoria lucrărilor care rămân și în domeniul public sau în administrarea organelor administrației locale, cât și cele care revin înapoi proprietarilor după amenajare sau, dacă vreți, se stabilește, se delimitează clar sfera de participare a fiecăruia în efectuarea acestor lucrări.

De aceea consider că legea este absolut necesară. Ea este o lege tehnică. La noi în comisie a fost discutată și cu specialiștii din cadrul ministerelor, dar și de la Institutul de Irigații, și deci s-a avut în vedere cele mai bune variante corelate și cu legislația internațională în acest domeniu.

Grupul parlamentar al PDSR își dă tot acordul, dacă vreți, pentru a susține și a trece această lege, împreună cu amendamentele făcute de către comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea - Grupul parlamentar al PUNR. Urmează domnul deputat Elek Barna - Grupul parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și această lege vine pe un segment al activității care se desfășoară în agricultură și este pe aceeași linie a unei legi de natură în principal tehnică.

Aș aprecia două elemente pregnente pe care le conține această lege și care țin de actualele condiții în ceea ce privește proprietatea din agricultură, adică faptul că realizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se face respectând dreptul de proprietate asupra terenului a proprietarului. Este nevoie - și legea stipulează acest lucru - de acordul deținătorului de teren.

Sunt prevăzute, de asemenea, elementele privind cooperarea celui care face investiția (stat sau persoană juridică privată) în ceea ce privește accesul în teren, modul în care cooperează la executarea lucrărilor, cât și modul în care cooperează la execuția lucrărilor.

Un alt element este acela pe care-l deschide această lege, element, zicem noi, de modernitate și de integrare în ceea ce privește economia de piață, posibilitatea ca lucrările de îmbunătățiri funciare să poată fi concesionate sau închiriate unor autorități publice în ceea ce privește exploatarea.

Deci, pe lângă ceea ce intră sub incidența statului în administrare, pot apare, pentru ceea ce înseamnă proprietatea privată, și alți exploatatori, alți oameni care se ocupă de acest lucru, alte persoane juridice sau fizice. Sunt două elemente, zic eu, care fac ca această lege să se integreze într-o idee de punere pe anumite baze a legislației în domeniul agriculturii în această perioadă.

Grupul nostru parlamentar susține proiectul de lege în varianta în care a rezultat de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, Grupul parlamentar UDMR. Urmează domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, problematica îmbunătățirilor funciare este reglementată pe baza unor reguli, hotărâri, ordine care datează din 1974, din 1975, respectiv 1983, acte normative perimate, învechite, atât sub aspectul juridic, cât și sub aspect tehnic.

Iată doar un singur considerent care pledează pentru discutarea acestei legi, lege care, cum au arătat distinșii mei antevorbitori, vine într-o situație care, totalmente diferită față de cele arătate anterior, prin aplicarea, cel puțin și în parte chiar, a Legii nr.18, deci într-o situație juridică a terenurilor, complet modificată, după 1989.

Așadar, sub aspect tehnic, sub aspect juridic, sub aspect chiar, dacă vreți, social, se impune adoptarea unei legi privind îmbunătățirile funciare. Din punct de vedere tehnic, îmbunătățirile funciare, de fapt, constituie o condiție sine qua non pentru o agricultură modernă, pentru o agricultură care să funcționeze adecvat unor condiții noi.

Dacă stăm și ne gândim de ce țări ca Olanda, ca Danemarca au agricultură modernă, să știți că una din cauze, sau poate cauza principală este că au avut o activitate de îmbunătățiri funciare extraordinar de serioasă, activitate de îmbunătățiri funciare care, aplicate corect, administrate corect, au dus la propulsarea acestor țări în plutonul de frunte al țărilor cu agricultură dezvoltată și avansată.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, aș vrea să vă rog să participați activ la elaborarea acestei legi. S-au depus la comisie mai multe amendamente. Aceste amendamente au fost discutate în comisie și așteptăm colaborarea dumneavoastră cu comisia, respectiv cu inițiatorul.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar România Mare.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate că prima bogăție a unei țări este acest pământ, pe care nu l-am făcut noi, dar pe care, deși ne arătăm a fi proprietari, suntem vremelnici administratori ai lui. Pământul este cel care, nu numai că ne susține, dar ne și hrănește.

În consecință, una din datoriile primordiale pe care noi le avem o constituie atât folosirea pentru ziua de azi, cât în special a asigura conservarea, dacă nu îmbunătățirea proprietăților acestui pământ, care de fapt, în esență, este pătura superficială, solul.

Cu eforturi, poate mari, pe banii noștri, și nu ai altcuiva, s-au încercat o serie de soluții, s-au realizat o serie de canale, de îndiguiri, de desecări și așa mai departe, care, prin voia noastră și a sorții, au fost parțial distruse.

Iată că acum, prin parcelarea pământului, problema realizării lucrărilor, numite generic de îmbunătățiri funciare, capătă alte conotații. Nu mai poți trata pământul în sensul în care se trata anterior. Amplasamentul nu mai este pus la dispoziție cu aceeași relativă generozitate și trebuie să împăcăm două lucruri esențiale: dreptul de proprietate și necesitatea de utilizare eficientă a întregii suprafețe agricole pentru întreaga colectivitate. Căci, dacă nu găsim această formă de îmbinare a interesului privat cu cel al comunității, vom rămâne, așa cum începe să se preconizeze, la stadiul de a desfășura și întreține o agricultură de subzistență, și nu o agricultură eficientă.

În cadrul eficientizării acestui important, sau prin domeniul important, aș zice, al democrației, căci cu stomacul gol se pare că e mai greu de aplicat regulile democratice, apare această lege care stabilește niște jaloane, nu perfecte, totul este perfectibil, dar este un început; un început pe care comisia și noi încercăm să vi-l supunem atenției dumneavoastră și prin ceea ce veți mai veni cu îmbunătățirile respective, să facem o lege poate mai bună decât cea pe care v-o supunem acum dezbaterii.

Acestea ar fi motivațiile pentru care Grupul nostru parlamentar, al Partidului România Mare, consideră că trebuie neapărat să scoatem încă o lege din pachetul de legi care poate era necesar să fie date în ‘91, ‘92, dar se pare că niciodată nu-i prea târziu.

În consecință, vom vota pentru ieșirea cât mai repede a acestei legi, dacă vreți, în teritoriu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi, am terminat seria intervențiilor la dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Trecem la analiza pe articole a acestui proiect de lege.

Vă rog să aveți la dumneavoastră cele două materiale de bază după care vom analiza fiecare articol în parte. Deci, este legea care a venit de la Senat ca proiect și bineânțeles raportul comisiei de specialitate și să aveți în vedere că sunt foarte multe modificări, sigur, tehnice, raportul comisiei, și să le parcurgem cu o oarecare operativitate.

Titlul legii. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Capit.I: "Dispoziții generale" - titlul. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. S-a adoptat deci titlul Capit.I.

Și acum, o să parcurgem textul legii pe articole.

Art.1 are patru alineate în varianta inițială. Comisia noastră are propuneri de amendare la trei dintre aceste alineate. Și am înțeles, domnilor din comisie, că la alin.3 nu aveți propuneri de modificare și că rămâne în formula în care este venit de la Senat.

La art.1, alin.1, comisia noastră propune reformularea textului.

Dacă sunt observații în legătură cu acest lucru?

Domnule Bold, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să fiți amabili să urmărim împreună textul, care are un viciu de formă în exprimarea ideii esențiale pe care o realizează lucrările de amenajări de îmbunătățiri funciare. Anume, ea sună corect în felul următor: "Amenajările de îmbunătățiri funciare sunt lucrări complexe de construcții hidrotehnice și agropedoameliorative".

În forma actuală, cum este pus, nu este bine. Adică apare că lucrările hidrotehnice sunt complexe, iar lucrările agropedoameliorative nu sunt complexe, ceea ce nu este real, din însăși noțiunea ca atare.

Deci, vă rog, formularea corectă ar fi: "Amenajările de îmbunătățiri funciare sunt lucrări complexe de construcții hidrotehnice și agropedoameliorative".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aveți dreptate. Conotația este cu totul alta în formularea dumneavoastră. Sper că sunteți de acord și comisia, și inițiatorul, da? Pentru că cele două categorii de lucrări sunt complexe. Da.

Cu acest amendament, pe care-l supun votului dumneavoastră, cine este de acord cu amendarea textului legii în sensul reformulării textului de la alin.1? Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Da, domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Vă supun spre apreciere următoarele două aspecte. Nu știu dacă exprimarea "pedoameliorative", într-un singur cuvânt, n-ar fi mai potrivit dacă între "pedo" și "ameliorative" am pune o liniuță, pentru că cuvântul "pedoameliorative" este compus din cele două: din "pedos" și din "ameliorative". De o parte.

Pe de altă parte, la rândul al treilea, adică antepenultimul, avem exprimarea următoare: "...valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor și introducerea în circuit ..." Cred că "și" dinaintea "plantelor" poate fi înlocuit cu "ori". Și atunci, textul să sune: "...având ca scop valorificarea capacității de producție a terenurilor ori a plantelor și introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Un punct de vedere al specialistului în legătură cu aceste lucrări pedoameliorative, dacă să le separăm, sau nu.

 
   

Domnul Ion Bold:

Termenul este consacrat definitiv și lucrările agropedoameliorative se scriu într-un singur cuvânt.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Bun, e-n regulă, am inteles. Sub aspect profesional și mai ales lingvistic, formularea este bună.

Deci am adoptat amendamentul domnului deputat Bold - cel anterior exprimat.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul comisiei, în care am inclus și amendamentul domnului deputat Bold.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci textul alin.l al acestui articol a fost adoptat.

Alin.2 al aceluiași articol. Comisia ne propune reformularea pentru existența acordului gramatical în cadrul acestui alineat.

Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

N-aveți nici o vină, dar m-ați primit cu promptitudinea dumneavoastră. Să fiu și eu mai prompt.

Iată, la art.2, vă rog pe dumneavoastră, de altminteri și comisia să aprecieze dacă față de această frază, care are 15 rânduri și jumătate, nu e mai bine să începem așa: "Constituie, în condițiile legii, cauze de utilitate publică de interes național ...."

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Numai puțin, numai puțin, acela e alin.3. Nu suntem acolo. Deci revenim când ajungem acolo.

Dacă la alin.2 mai sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră varianta propusă de comisie, de reformulare a textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin.3 al art.1 sunt observații din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare a textului?

Da. Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Spuneam că eu vă propun să începem această frază atât de lungă de 15 rânduri și jumătate, cu ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar nu am ajuns acolo. Suntem la art.1, alin.3. Are patru alineate.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu sunt la 3 acum cu propunerea.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Alin.3 are doar trei rânduri în varianta din raport. Nu știu ce aveți dumneavoastră. Este art.1, alin.4. Noi suntem la 3.

Deci comisia propune să fie alin.3 la art.2 partea respectivă, dar ajungem și acolo imediat.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Bine. Aștept până atunci.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, art.1, alin.3, în varianta proiectului de lege care a venit de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin.4 al art.1.

Ajungem, ocupați loc, la art.2 este problem aceasta, ajungem și acolo, numai puțin. Ocupați loc. (Se adresează domnului deputat Ion Dinu).

 
   

Domnul Ion Dinu:

Dar cum este alcătuit aici, spune 3, pe urmă 1, pe urmă ... (Rumoare) Cine a făcut alcătuirea asta?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Comisia a făcut un raport. O să încerc să vi-l spun eu inteligibil, ca să se înțeleagă.

Domnilor colegi, am ajuns la alin.4 al art.1. Comisia ne propune următorul lucru: să devină alin.3 la art.2.

Sunteți de acord cu această propunere a comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

În consecință, art.1 rămâne doar cu trei alineate, și vi-l supun votului dumneavoastră după ce am aprobat fiecare alineat în parte.

Cine este pentru textul art.1? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci, am parcurs textul art.1, care a rămas doar cu trei alineate din cele patru existente anterior.

Deci, alin.4 devine alin.3 la art.2 și o să vorbim imediat și despre acest lucru.

Art.2, în variantă inițială, a avut un două alineate, și la primul alineat, un număr de 6 puncte.

Comisia noastră, într-adevăr, a reordonat textul și a modificat literele, în sensul că a făcut din a) - c), din b) - d) și vice versa.

Nu este ușor de parcurs acest amendament al comisiei.

Eu o să încerc să vi-l prezint în asemenea fel încât să fie foarte bine înțelese lucrurile.

Deci, restructurarea literelor de la alin.1; art.2, deci, alin.1. Litera a) și textul de la litera a) devine lit.d) și text pentru litera d) - este propunerea comisiei. Da? Am făcut o reordonare a textului, pentru că așa au înțeles, dumnealor că este logica textului și se poate citi mai bine și aplica mai bine textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

A doua modificare, punctul b) devine punct a), textele se păstrează deci, conținutul textelor se păstrează, se modifică doar literele. Punctul b) devine punctul a).

Observații?

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte, fiți amabil, așa cum este înscris punctul a), care devine punctul d), mă rog, uitați-vă dumneavoastră, rândul 3 de jos în sus, deci "asigură(...) drumurilor agricole împotriva inundațiilor". Nu, tuturor categoriilor de drumuri le asigură protecția, "agricole" trebuie numai tăiat.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles, domnilor colegi.

Acest cuvânt "agricole", sigur că este restrictivă, deci toate drumurile. Da? Suprimăm practic din text cuvântul "agricole". De acord, inițiatorul? De acord.

Alte observații ar fi?

 
   

Domnul Ion Bold:

Mai sunt la celelalte paragrafe.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. La prima modificare, litera d) în loc de lit. a), textul rămâne același, cu o singură precizare. Am suprimat cuvântul "agricole". Compartimentul tehnic este pe recepție?

Acum, a doua modificare la același alineat 1, în loc de lit. b) - lit a). Textele se păstrează. Dacă aici sunt observații la conținutul literei. Nu sunt.

Punctul b) devine punctul a), "amenajări, irigații, orezării, prin care se asigură..." Da? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Se menține lit.e), aceeași ca organizare a textului, cu același conținut.

Sunt observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În continuare, lit. f) rămâne lit. f)

 
   

Domnul Ion Bold:

Litera e) nu a mai fost inclusă, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu am înțeles, dar eu o includ, că nu am ce face. Deci colegii de la comisie sunteți de acord că și f) își urmează sensul firesc, da?

 
   

Domnul Ion Bold:

Litera f) trebuie și completată, domnule președinte, cu voia dumneavoastră: "amenajări agrosilvice de înființare a perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole și plantațiilor antierozionale".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, de acord, comisia, cu această propunere de amendare a textului? Da.

Executivul? De acord.

Cine este pentru amendarea textului și adoptarea punctului f) de la acest alineat 1? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Compartimentul tehnic, ați reușit să notati această modificare a textului de la lit. f), în sensul amendamentului domnului deputat Bold? Da.

Domnilor de la comisie, dacă comandăm o cafea pentru dumneavoastră sunteți în măsură să ne urmăriți?

Domnilor colegi, am încheiat analiza modificărilor propuse de către comisie la alineatul 1 al acestui art. 2.

Alineatul 2, comisia noastră ne propune eliminarea textului de la acest alineat și vine cu un text nou pe care ni-l propune.

Domnule deputat Bold, aveți observații?

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

Eu v-aș ruga să aveți amabilitatea să-l parcurgem împreună și să-l menținem, cu două completări. Ar suna, completat, în felul următor: "Amenajările de îmbunătățiri funciare se asociază cu lucrările de gospodărire a apelor, cu lucrări pentru protecția terenurilor și bunurilor împotriva inundațiilor și pentru asigurarea și exploatarea sursei de apă în complex pe bazine hidrografice". Cred că domnul profesor Anghel va fi de acord cu mine.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, eu sunt de acord, numai să vedem...

 
   

Domnul Ion Bold:

Corelarea cu lucrările de gospodărire a apelor trebuie să rămână trăsătura caracteristică dominantă a tuturor lucrărilor de îmbunătățiri funciare, chiar dacă vrem s-o evităm, nu se poate altfel face decât rațional, așa.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Comisia este de acord? Da.

Inițiatorul este de acord? Da.

Domnilor colegi,

Reformulăm textul inițial de la alineatul 2, nu ne mai referim la noul alineat 2 ca și text propus de către comisie, nu are rost, nu mai eliminăm textul de la același alineat, ci l-am reformulat și completat după amendamentul domnului deputat Bold.

Cine este de acord cu amendamentele domnului deputat Bold la alin. 2 al art. 2? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Și acum textul art.2 în ansamblu.

Mai avem ceva, domnule deputat Elek Barna?

 
   

Domnul Elek Barna:

Mai este un alineat, 3. Dar înainte de alineatul 3, domnule președinte, la art. 2 vin cu următoarea sugestie. O ușoară modificare de text. Art. 2 să nu înceapă "Prin amenajări de îmbunătățiri funciare, în sensul prezentei legi"..., ci "În sensul prezentei legi, prin amenajări funciare... ", și textul curge.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord, da, comisia? Nu avem nimic...Domnule deputat Vintilescu, de acord cu modificarea aceasta? De acord, ca să nu mai supun la vot. Și acum, este adevărat că am spus că alineatul 4 de la art.1 devine alin.3 la art.2 și de aceea nu am mai supus votului, pentru că am adoptat chestiunea respectivă, dar hai să spupunem încă o dată la vot.

Un alineat nou va avea art.2, alin. 3, care a fost alineatul 4 la art.1.

Da, vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Spuneam că este o frază lungă de 15 rânduri și jumătate și că eu propun să luăm partea finală, "Constituie, în condițiile legii, cauză de utilitate publică de interes național sau, după caz, local, amenajările de îmbunătățiri care se referă la lucrări de irigații, de drenaj și de desecare, de combatere a eroziunii solului, ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, (am scos pe "și") a nisipurilor, de îndiguiri și regularizare a cursurilor de apă ori la înființarea (în loc de "șí") perdelelor forestiere de protecție și plantațiilor antierozionale, finanțate de la bugetul de stat sau, după caz, din alte surse". O îmbunătățire de ordin de exprimare, nu umblu la fondul exprimării.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Domnule deputat, eu o să cer părerea comisiei în legătură cu această reordonare a textului. Rămâneți la varianta inițială sau acceptați această reorganizare a textului?

Domnul președinte Anghel.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că mai binele este dușmanul binelui. Esența este ca lucrările de îmbunătățiri funciare să fie făcute bine, și normal că și frazele își au rostul lor. A le poliza din ce în ce mai bine s-ar putea sa nu mai ajungem la final. Cu toată stima pe care o am pentru domnul Dinu și dorința domniei sale de a ajunge la un text foarte inteligibil să păstrăm un anumit tipic care este propice și pe înțelesul specialiștilor care urmează să aplice această lege.

În consecință, propun să înțeleagă și domnul coleg că este bine să o păstrăm sub această formă.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Grație a 10 secunde, mulțumesc că vă referiți la franțuzile, la acel "Le meilleure c’est l’ennemie du bien", dar noi avem o vorbă mai înțeleaptă: "Nu ar fi rău să fie bine".

Nu avem nevoie să-i împrumutăm pe franțuzi fie ca gândire sau ca exprimare, domnule coleg. Avem vorba noastră românească, că este atât de frumoasă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule deputat, eu trebuie să supun votului propunerea comisiei, și dacă aceasta nu întrunește acordul colegilor, atunci urmează amendamentul dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

În consecință, art.2 va avea 3 alineate. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Art.3 are un singur alineat. Comisia noastră propune reformularea textului. Dacă sunt observații? Domnul deputat Bold.

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți o completare care integrează Legea îmbunătățirilor funciare și o corelează atât cu Legea apelor, cât și cu Legea nr. 18, a fondului funciar. Anume la art.3 merge în continuare cu "programul național de amenajarea teritoriului și în corelare cu organizarea teritoriului agricol".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, am înțeles.

Comisia? E bună propunerea?

Executivul?

Deci, nu există noțiunea de "program național"?

 
   

Domnul Ion Bold (din sală):

Există, acum se lucrează la o lege în minister...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dacă îl introducem acum înseamnă că va exista. Ei, nu tot ce este vechi este perimat.

Ce spune comisia? Dacă introducem acest concept, de acum înainte în textul legii vom vorbi despre programul național.

 
   

Domnul Ion Bold:

Este programul național făcut, eu l-am văzut.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Auziți, că este programul national făcut. Cine l-a făcut?

 
   

Domnul Ion Bold (din sală):

A fost discutat și a fost aprobat de minister.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, există un proiect, probabil...

 
   

Domnul Ion Bold (din bancă):

A fost aprobat în urmă cu două luni. Este programul de organizare al teritoriului.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Și nu trebuie să fie hotărâre de Guvern pentru asemenea chestiune? Numai la nivelul Ministerului Agriculturii să fie... Da, bun, e în regulă atunci. Avem o asemenea perspectivă. Dacă există un asemenea document la minister, se poate face referire la el și în textul legii. Da, de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici abțineri nu sunt.

Și acum, cu această amendare a textului supun votului dumneavoastră propunerea comisiei pentru textul art.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art. 4. Nu există propuneri de modificări sau de amendări din partea comisiei. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Textul art. 4 a fost adoptat.

Art. 5. Avem, în varianta care a venit de la Senat, două alineate, și eu nu am înțeles prea bine, decât la final, ce propunere a făcut comisia, dar am reușit să îndrept lucrurile, fiindcă este vorba despre modificări la alineatul 3, pe care le propune comisia. La alineatele 1 și 2 comisia nu are propuneri de modificare, decât la 3.

La alin. 1 dacă sunt observații? Alin. 1, atenție.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor și alineatul 1 și întregul art.5 trebuie coroborate cu Legea nr. 36, pe care am adoptat-o acum 2 ani, Legea exproprierii pentru cauze de utilitate publică. Așa cum este formulat textul de lege este imposibil de realizat ceea ce și-a propus legiuitorul, și anume să se acorde despăgubiri prin bună înțelegere. Așa ceva este posibil dacă se înțeleg părțile, dar dacă nu se înțeleg textul devine caduc. Si atunci, eu cred că inițiatorul trebuie să aibă în vedere, atunci când ne propune și ne formulează textul, aplicarea concomitentă și a prevederilor Legii nr. 36. Pentru că lucrările de îmbunătățiri funciare nu pot stagna, nu pot fi oprite pe loc din cauza unui vid legislativ, care întotdeauna a fost reproșat Parlamentului, și de asta trebuie să existe dispoziții clare, reglementări clare și pentru situația când proprietarii nu vor. Că unul din atributele proprietății..., știm cu toții, caracterele juridice ale proprietății permit proprietarilor să refuze cuantumul despăgubirilor, să-și exercite pe deplin dreptul de proprietate. Și atunci, intervine instanța, în condițiile Legii nr. 36, când totuși proprietarul este expropriat și i se acordă despăgubiri cu expertiză, cu datele așa cum le cunoaște, cred,și inițiatorul.

De aceea, eu cer o coroborare cu Legea nr. 36.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi din comisie, colaborați sau coroborați, ziceți, ce faceți? Nu colaborați. Este în regulă. Executivul?

Dumneavoastră, domnilor colegi, sunteți de acord cu amendamentul domnului deputat, hai că inversez putin ordinea din regulament. Haideți, să-i dăm și domnului dreptate o dată, măcar la vot. Dacă nu iese, nu iese.

Sunteți de acord cu această propunere, ca să ne referim și la legea pe care domnul deputat o amintea aici, 36? Un vot pentru, două voturi pentru.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Propunem să fim eficienți și să mai reflectăm, comisia, la art. 5, astfel încât să găsim o soluție mai bună decât cea pe care am găsit-o acolo și în sensul în care spunea colegul nostru Nestor Călin.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Și când aveți de gând să reflectați?

Aveți un amendament. Cu 7 zile înainte. Știți,
Dumnezeu a făcut în 7 zile, încercați și dumneavoastră să faceți un amendament tot în 7 zile, că altfel nu este bine.

Întrucât nu avem amendament scris și regulamentul nu permite, rămânem la forma inițială.

Alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

La alin. 3 există o propunere a comisiei, de reformulare a textului, în sensul rearanjării acestuia.

Dacă sunt observații în legătură cu textul propus pentru alin.3 al art. 5.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Permiteți, domnilor colegi, tot o rearanjare. Alin.3 vorbește de: "Proprietari sau, după caz, deținătorii de terenuri, împreună cu cei care inițiază realizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare vor reglementa, în cadrul acordului...",vă rog sa fiți atenți, întâi sunt puse "despăgubirile" "sau, după caz, schimburile de terenuri". Dar la începutul frazei am pus "proprietarii" și atunci trebuie să punem tot în ordinea respectivă întâi "schimburile de terenuri" și pe urmă "despăgubirile". Cred că s-a înțeles foarte lesne. Și atunci, textul spun să sune așa: "Proprietarii sau, după caz, deținătorii de terenuri, împreună cu cei care inițiază realizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare vor reglementa, în cadrul acordului, schimburile de terenuri sau, după...’’

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu găsiți continuarea, da?

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Noi am înțeles despre ce este vorba. Este în regulă. Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, "sau, după caz" și continuarea din text, nu este nici o problemă. De acord cu această propunere de modificare? Da.

Cine este pentru adoptarea variantei comisiei, amendată de către domnul deputat Dinu? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În consecință, supun votului dumneavoastră textul art. 5, cu cele 3 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Următorul articol, 6, comisia noastră nu are propuneri de amendare. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Articolul 7, comisia nu are propuneri de amendare. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Articolul 8. Comisia noastră are două propuneri de modificare. Prima este renunțarea la numerotarea alineatelor, pentru că propune eliminarea alineatului 2, și atunci cu un singur alineat nu mai este nevoie de numerotare.

Dacă sunteți de acord cu propunerea comisiei de eliminare a alineatului 2, că numai atunci 1 devine așa cum propune comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Și atunci, acest articol rămâne cu un singur alineat, fără a fi numerotat, așa cum ne spune comisia. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Articolul 9. Comisia nu are propuneri de amendare. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Art.10- aceeași situație, dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Articolul 11, situația este similară. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Art.12, aceeași situație. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Și art.13 al Capitolului I, unde comisia noastră propune o completare a textului, vă rog, dacă sunteți de acord sau dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, s-a adoptat și textul art.13, amendat de către comisie.

Capitolul II, titlul - "Cercetare și proiectare". Dacă sunteți de acord cu titlul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Art.14, comisia noastră are o propunere de reorganizare a textului, în sensul strict gramatical al cuvântului. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat textul art.14.

Art.15 rămâne în formula inițială. Daca dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Aveți cuvântul, domnule deputat Bold.

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

Rugămintea este la art.15, pentru că de fapt modul cum vor arăta în teritoriu se realizează prin studiile și proiectele ce se elaborează - o mică completare - "Studiile și proiectele pentru amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniul agricol se realizează în corelare cu organizarea teritorului, se avizează de Ministerul Agriculturii și Alimentației prin organele sale de specialitate și pot fi aplicate..."

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, cred că este corect. Comisia, de acord cu această reformulare și completare, da? Executivul, de acord? Vă rog să înaintați amendamentul în scris pentru că el trebuie să fie la dispoziția Compartimentului tehnic, să nu se facă omisiuni în legătură cu acest amendament.

Cine este pentru completarea și reorganizarea textului la acest articol 15, așa cum a propus domnul deputat Bold? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Capitolul III - "Executarea și recepționarea lucrărilor" - acesta este titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Art.16, comisia noastră nu are propuneri de amendare, dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Art.17, situația este similară, comisia nu are propuneri de amendare. Observații, dacă aveți? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat și textul art.17.

Art. 18 are două alineate, comisia noastră are propuneri de modificare la cele două alineate. La art. 18, la primul alineat comisia noastră cere să punem de acord textul cu art. 13 - firesc.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 2 - "Asigurarea conservării, după caz, în funcție de condițiile locale", constituie de fapt temeiul modificării textului inițial.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, art.18 urmează să aibă două alineate, cu modificările pe care le-am adoptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Domnul deputat Nică, să nu vă poluați sonor, că altfel sunteți poluat. Domnule deputat Nică... Nu se aude până la dumneavoastră? Eu am crezut că sunteți treaz astăzi, vă rog să vă ocupați locul aici și să lăsați colegii de la PSM că au probleme grave acolo de discutat. Haideți să ocupați locul aici, lăsați comentariile sub aspect ecologic, că vorbim despre ele în textul legii. (Domnul deputat Mihail Nică stă de vorbă în partea PSM)

 
   

Domnul Mihail Nică:

Poate trec la PSM...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Treceți la PSM, atunci faceți cerere și este în regulă chestiunea. Vă mulțumesc frumos. Vă rog să nu conturbați lucrările, mai cu decență povestiți în sală.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, care alineat este acesta?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Care alineat? Este completare la dezbateri, da? Domnule președinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și alte activități specifice, cine conduce ședința trebuie să facă și observațiile pentru respectarea disciplinei în sală.

Domnul deputat Nica fiind la ecologiști nu a prea înțeles cum e cu disciplina regulamentară, decât cu cea ecologistă, și atunci sunt obligat să-i atrag atenția, conform regulamentului, că locul domniei sale se află în partea dreaptă a sălii, așa cum stăm noi de aici, și stânga cum stă domnia sa, să-și ocupe locul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

A luat și el exemplu de la alții!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Art. 19, comisia noastră nu are propuneri de amendare, dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Art.20, comisia noastră are observații în legătură cu art.20, în sensul completării acestuia și înlocuirii de fapt a unor exprimări. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc, a fost adoptat și textul acestui articol.

Capitolul IV - "Exploatarea, întreținerea și repararea lucrărilor". Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Articolul următor 21, cu două alineate, comisia noastră are propuneri de reorganizare a textului la cele două alineate.

La alineatul 1, dacă sunt observații în legătură cu propunerea de amendare a comisiei noastre de specialitate. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alineatul 2 - "Să se scoată din lege și să se introducă în regulamentul de aplicare" - acest text propus inițial ca alineat 2, comisia noastră ne roagă să-l eliminăm de aici și să fie introdus în regulamentul de aplicare al legii.

Executivul, de acord? De acord.

Atunci art.21 rămâne cu un singur alineat, nu mai numerotăm.

Cine este de acord cu textul art. 21? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

A fost adoptat textul art.21.

Art. 22 are două alineate, comisia noastră nu are observații la nici unul dintre cele două alineate.

Domnule deputat Bold, la primul alineat aveți observații? Bun.

La primul alineat, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Alin. 2, aveți observații, domnule deputat Bold.

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

O singură completare, "Regulile generale de utilizare, întreținere și reparații..." și textul merge în continuare.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Completarea, da. De acord, domnilor colegi? Domnule deputat Vintilescu, de acord, da?

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Sunt de acord.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord în sensul să ocupați loc, în sensul acesta. Este în regulă, când vă clarificați, vă dau cuvântul, până atunci noi trebuie să adoptăm ceea ce a propus domnul deputat Bold, ca și amendament. Știți ce a propus,domnilor din comisie? De acord?

Executivul? Da.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Domnule Vintilescu am trecut de art.21. Ne-am lămurit, s-a adoptat, nu avem ce face.

Articolul 22; la alineatul 1 s-au acceptat modificările, la alineatul 2 sunt observații și altele, în afară de cele ale domnului deputat Bold? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici o abținere.

Abțineri? Nici o abținere.

Textul integral al articolului 22.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La art. următor, 23, comisia noastră face o modificare a unei expresii, o aveți acolo subliniată, dacă sunteți de acord cu această propunere de amendare a textului, pe care o face comisia prin raportul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat textul modificat pentru art.23.

Art. 24, comisia nu are propuneri de amendare. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul următor, al articolului 25, se elimină, propune comisie. Dacă sunt observații, din partea Executivului în primul rând? De acord cu eliminarea textului acestui art. 25? De acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere, vă mulțumesc.

Ca atare, de acum înainte renumerotarea legii se impune de la sine.

Articolul următor, 26, devine art.25, comisia noastră are propuneri de renumerotare, cum este și firesc, și de precizări în textul acestui art.fost 26, actual 25. Dacă sunteți de acord cu propunerile comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Fostul art. 27 devine art. 26. Comisia nu are propuneri de amendare. Dacă sunt observații?

Domnule deputat Bold,

Aveți la art. 27 ceva? Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Să fiți amabil dumneavoastră și să constatați că începând articolul în maniera aceasta: "... Reabilitarea construcțiilor"... Nu, ele în primul rând sunt lucrări de amenajare. Deci: " Reabilitarea amenajărilor", deci am introdus un cuvânt și merge textul în continuare, iar la sfârșit trebuie o completare: "... a modificării structurii de proprietate și folosire a terenurilor", adică, aceasta dă posibilitatea ca execuția lucrărilor să se facă în funcție de opțiunea proprietarilor și soluția pe care o găsesc ei în a crea forme asociative, care permit ca atare exploatarea sistemelor...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat,

Totul este perfect, argumentația este bună, dar la ce articol vă referiți dumneavoastră?

 
   

Domnul Ion Bold:

La art. 271, din raport, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

A! Din raport? Da. De acord. Dar numai că nu am ajuns la art. 28, care devine art. 27. Este în regulă. Imediat. Am înțeles argumentația, comisia sper că reflectează.

Noi revenim, deci, la articolul inițial, 27, care devine art. 26.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În continuare, trecem la propunerea dumneavoastră de la art. 28, care devine art. 27. Numai puțin, vă rog să așteptați.

Deci, Cap. V, cu titlul: "Finanțarea lucrărilor".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Acum, domnule deputat, nu mai reveniți, că dumneavoastră ați argumentat... Deci, art. 28 devine art. 27, da? după renumerotare și la alin. 1, așa cum spune și comisia...

 
   

Domnul Ion Bold:

"Amenajărilor..."

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Este în regulă, am înțeles chestiunea.

Domnilor din comisie!

Ați înțeles care este propunerea domnului deputat Bold, în sensul completării? De acord? Deci, un punct de vedere. Imediat.

Până atunci, dau cuvântul domnului director, poate că vine dânsul cu clarificări.

Aveți cuvântul.

La microfon, vă rog. Stați puțin, la microfon spuneți.

 
   

Domnul Vasile Berbeci:

"Amenajările" includ de obicei tot ansamblul de lucrări. Deci, când am spus "amenajări" nu mai... ori scoatem și "instalațiile".

Dar, am insistat să rămână "construcții și instalații", le-am diferențiat, pentru că, într-adevăr, sunt două grupe de lucrări importante.

În momentul când am spus "reabilitarea amenajărilor", nu mai trebuie să spun "instalațiilor", "instalațiile" intră în "amenajare".

 
   

Domnul Ion Bold:

Dați-le afară. De acord.

 
   

Domnul Vasile Berbeci:

Nu, eu susțin părerea că sunt grupe principale de lucrări, foarte distincte și este mai corect și susțin părerea pentru formularea "construcții și instalații".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Domnul deputat Bold, vă rog.

 
   

Domnul Ion Bold:

Vă rog să-mi permiteți... Lucrările de îmbunătățiri funciare nu sunt lucrări de construcții, sunt lucrări de amenajare a terenului, pentru a corespunde scopurilor pe care dumneavoastră le-ați enunțat în argumentarea la proiectul legii. Deci, "amenajare", și dacă vreți să dați pe celelalte afară, vă rog frumos...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Comisia? Un punct de vedere...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Se spune că erau anumite persoane care spuneau: "... și tu ai dreptate, și tu ai dreptate".

Depinde cum privești problema, pentru că amândoi au dreptate, adică, o amenajare și, evident, este complexă, cum s-a și spus, cuprinde o serie de lucrări, categorii de lucrări, nu? și dacă te referi la "reabilitarea amenajării în ansamblu" este una și aceasta cuprinde, efectiv, intrinsec și lucrările care sunt și care fac obiectul, pe ansamblu, al amenajării. Dacă te referi la obiectul ca atare, vine "reabilitarea" stației de pompe, nu? reabilitarea instalației și așa mai departe...

Deci, cred că, din acest punct de vedere, ar avea dreptate și ministerul, și domnul Bold, iar a le lăsa pe amândouă, că va veni mai departe "amenajarea", deci, "... construcțiilor, instalațiilor, care periclitează" și așa mai departe. Deci, ar apare de două ori "amenajarea".

Deci, cred că aș fi înclinat și comisia cred că este de acord să lăsăm la această primă formă, cea inițială, adică "reabilitarea construcțiilor și instalațiilor de îmbunătățiri funciare care condiționează funcționarea amenajării".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Am înțeles.

Deci, eu oricum trebuie să supun votului propunerea dumneavoastră, a comisiei, de amendare a textului și dacă ea nu este adoptată, atunci, amendamentul domnului deputat Bold, deci, rămânem la varianta inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 27, deci fost art. 28, alin. 2, devine art. 27, alin. 2. Dacă sunt observații? Sigur, comisia noastră are observații la pct. c) și trebuie formulare, sper că dumneavoastră ați văzut în raport și l-am adoptat. Da?

Alineatul 2, renumerotarea articolului și, sigur, renumerotarea textului acestui articol de către comisie. Sunt observații?

Da, vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat Bold.

 
   

Domnul Ion Bold:

Uitați-vă dumneavoastră, dacă nu sună cumva mai bine...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da.

 
   

Domnul Ion Bold:

"... Lucrările de îmbunătățiri funciare necesare pentru protecția mediului.."

 
   

Domnul Ioan Gavra:

La alineatul... Numai puțin. Iar nu suntem pe aceeași lungime de undă, deci, alin. 2 al art. 28 care devine art. 27, alin. 2: "Criteriile privind selectarea..." și așa mai departe. Despre asta vorbim noi acum.

 
   

Domnul Ion Bold:

Era deasupra lui.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Unde era deasupra lui?

Deci, dumneavoastră ați revenit la alin. 1, da? La ce punct?

 
   

Domnul Ion Bold:

La pct. d).

 
   

Domnul Ioan Gavra:

La pct. d). Comisia noastră a făcut modificările de rigoare... Deci, spuneți dumneavoastră. Cum doriți să fie? "Lucrările de îmbunătățiri funciare necesare pentru protecția de mediu din zonă și domenii din..."

 
   

Domnul Ion Bold:

Nu "de mediu". Nu sună bine. "... Pentru protecția mediului".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord? Deci, de acord? Da, de acord gramatical, deci de formă, este. Da. De acord cu această modificare, compartimentul tehnic, da? Bun. Deci , "protecția mediului" în loc de "protecția de mediu", da?

Deci, la alin. 2 mai sunt și alte observații? Nu.

Deci, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În ansamblu, deci, fostul art. 28, care devine art. 27, cu două alineate, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, 29, care devine art. 28. Comisia noastră are și aici propuneri de precizare a ceea ce spune în textul acestui art. 29. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, 29, care devine art. 28. Comisia noastră are și aici propuneri de precizare a ceea ce se spune în textul acestui art. 29. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Am ajuns la Cap. VI și ultimul: "Sancțiunile", sau mai este și "Dispozițiile finale"? Mai este și acela, da. Deci, penultimul Cap. VI: "Sancțiuni".

La art. 30, care devine art. 29 în corpul legii, comisia noastră nu are propuneri de modificare a conținutului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 31 devine art. 30. Comisia noastră nu are propuneri de modificare a conținutului textului acestui articol. Sunt observații?

Domnul deputat Șteolea.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Am o singură chestiune, adică este vorba de a introduce o literă suplimentară- litera s)...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu. Că nu suntem acolo.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Pardon.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, art. 31, care devine art. 30: "... Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de..." și așa mai departe.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

A, nu. La 32 am de făcut propunere.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Imediat.

Cine este pentru acceptarea textului propus în proiectul de lege la art. 31, care devine art. 30? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 32, care devine art. 31, acest articol... numai puțin, acest articol are două alineate, primul însă este extrem de dens, în sensul punctelor pe care le are acolo.

Acum să luăm în ordinea firească: la alin. 1 al articolului, comisia noastră propune modificări la câteva puncte de la acest alineat. Dacă sunt observații, le facem exact în ordinea firească. În primul rând, comisia noastră propune reorganizarea textului la punctele b), d) și l). Dacă sunt observații în legătură cu amendamentele comisiei la cele trei puncte? Numai puțin, la aceste puncte, nu la altele.

La pct. b), aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Bold:

Cu voia dumneavoastră ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog ... Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

Propun să înlocuim un cuvânt: nu "... prezente în documentații", la rândul 4, ci "... prevăzute în documentațiile tehnico-economice".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Așa este în varianta inițială, "prevăzute". Apoi s-a modificat.

 
   

Domnul Ion Bold:

Așa este corect.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

"Prevăzute". Deci, rămânem la varianta inițială, domnule consilier, da? Deci, "prevăzute". Bun.

La pct. b) mai sunt observații? Nu.

Cine este pentru acceptarea propunerii comisiei, cu acest amendament? Vă mulțumesc.

La lit. d), sunt observații în legătură cu propunerea comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La pct. l), deci, este a treia observație a comisiei, dacă sunt propuneri de amendare din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Dacă o să vă cadă foile nu-i nici un păcat, domnule coleg ziarist. Să nu cădeți dumneavoastră, că produceți două incendii, și pe dumneavoastră și este o doamnă acolo... (Se adresează unui ziarist, de la balcon, care își aranjează hârtiile pe bordura îngustă). Deci, aveți grijă cu hârtiile și mai mult cu dumneavoastră. Aveți un domn care-i cu hărțuiala aici și chemați-l pe el, dacă-i vorba de hărțuială, aveți tot timpul să o faceți, dar nu în timpul lucrărilor Camerei Deputaților. Vă rog frumos...

Deci, la celelalte puncte, dacă sunt observații din partea dumneavoastră? La alin. 1. Sunt multe puncte, deci... Nu sunt.

Cine este pentru?

Aveți observații? La puncte sau la alineat? Incă un punct. De acord. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Deci, este vorba de a sancționa și o altă chestiune de aici, și ea se referă și vine în corelare cu art. 29. Adică, la art. 29 am spus că: "... Cheltuielile pentru exploatarea, întreținerea și repararea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, efectuate de Regia Autonomă a Imbunătățirilor Funciare, sau de persoanele juridice sau fizice care desfășoară astfel de activități, se suportă de către beneficiari, pe principii comerciale. Aceste cheltuieli pot fi subvenționate total sau parțial de la bugetul de stat".

Ideea este de a propune sancțiune pentru cei care nu plătesc la termen aceste prestații, în ideea că pentru aceste prestații se fac plăți și atunci propunerea mea vine pentru a se introduce o literă s), care să sune în felul următor, ca formulare: "... Neplata de către beneficiari, la termenele stabilite, a prestațiilor privind exploatarea, întreținerea și repararea lucrărilor de îmbunătățiri funciare...", urmând ca ea să se regăsească la capitolul ce înseamnă "Cuantumul contravenției".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia ce punct de vedere are? Domnul deputat Anghel Stanciu, președintele comisiei. Da, imediat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumim colegului nostru de comisie pentru efortul de a gândi și a elabora un astfel de text, efectiv util și ne exprimăm regretul că nu-l putem aproba, deoarece sediul acestor relații contractuale, care sunt legate de termene și de plata lucrărilor respective nu este în această lege. Poate că în alt loc, și cu altă ocazie, și noi vom fi de acord cu acest text.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, am înțeles că sediul materiei este în altă parte. Să vedem...

Domnule Munteanu,

Același lucru...

Bun, să vedem.

Executivul ce părere are? Deci, găsiți că sediul materiei este la această categorie de lucrări. Bun. Da.

Domnul deputat Munteanu. Dar, scurt, bine?

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule director,

Nu știu dacă exprimați punctul de vedere al Guvernului, pentru că deja există niște reglementări în Legea nr. 76 din 1992. Este vorba de relații contractuale, care se aplică și regiilor, și societăților comerciale. Nu putem să o trecem într-o Lege de îmbunătățiri funciare. Este profund greșit.

Domnul președinte a spus înainte... Nu se poate. Există Legea nr. 76, există acum, recent, o ordonanță privind reglementarea plăților..., chiar recent, deci, nu se poate așa ceva...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu avem aici un jurist... Ba, avem mai mulți.

Îl rog pe unul dintre membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să intervină și să ne spună dacă putem să introducem această reglementare în corpul acestei legi, sau rămânem la prevederile care sunt cuprinse în textul altor legi.

Domnul deputat...

 
   

Domnul Nicu Vintilă:

Eu sunt de acord să menținem prevederile din Legea îmbunătățirilor funciare, având în vedere că reglementează un domeniu distinct din economia națională, de aceea am și făcut o lege distinctă, Legea nr. 76 și ordonanța la care face referire domnul Munteanu, într-adevăr se referă la regimul general, dar aici fiind un regim special, trebuie să ne menținem în regimul Legii îmbunătățirilor funciare.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, sunteți de acord cu domnul deputat Șteolea, da?

Domnule deputat... cum vă cheamă? Nu vă mai dau cuvântul. Dar, am ascultat până acum 20 de precizări.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule deputat Nicu Vintilă,

Dumneavoastră ar trebui să știți cel puțin legile, dacă la comisie... Eu am vrut să spun domnului Ana, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar după reglementările legale se aplică niște penalizări, pe care le cer. În funcție de rata inflației se stabilea 0,15% pentru fiecare zi întârziere. A fost 0,30%, în momentul adoptării Legii nr. 36, pentru că era... Deci, nu pot să sancționez pe cineva cu amendă, că nu respectă prevederile. Există prevederi de contract, pe care le respectă sau nu și se aplică penalizările prevăzute de lege. Nu știu de unde ați scos, adică sistemul acesta de îmbunătățire este altceva decât o relație contractuală între părți.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, dar prevederea nu face altceva decât să facă trimitere la textul legii respective. Nu-i nici o greșeală.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Trimite la amenzi.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, domnule coleg.

Deci, orice precizare in plus într-un text de lege nu strică, atunci când se referă la domeniul respectiv, când se aplică conform legii anterioare.

Domnule director general al regiei de specialitate, la acest capitol, deci domnule director general Voicu aveți cuvântul.

 
   

Domnul Todor Voicu:

Aș vrea să fac o precizare cu privire la acest articol nou introdus. Legea nr. 76, într-adevăr, prevede niște penalități pentru neplata în termen. Noi dorim aici să reglementăm relația contractuală. Cred că toată lumea știe, de necazurile în care ne zbatem pentru a disciplina beneficiarii noștri și de a trece la o relație contractuală normală. Aceasta este esența articolului propus de către Comisia pentru agricultură.

Deci, dacă nu există o măsură coercitivă pentru a obliga beneficiarul să încheie contract, să treacă la o relație contractuală, conținutul art. 29 este gol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Aveți dreptate, așa este.

Deci, cine este de acord cu amendamentul..., ocupați loc. Comisia aceasta are mulți vorbitori, dar este de ajuns unul singur și a vorbit. (Discuții controversate în sala de ședință). Deci, cine...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Nu se poate... Nu se poate.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Ce nu se poate?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să mă scuzați, domnule președinte, există o comisie, vă surprinde de mult timp, văd, că are și un președinte, dar așa este norma, și pe mine mă surprinde că prezidiul are un președinte, că așa este norma, dar haideți să încercăm să nu divorțăm...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar v-am ascultat, dumneavoastră v-ați opus. Nu-i nici o problemă. Ocupați loc.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu ne-am opus. Dumneavoastră...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat,

Dar am ascultat punctul de vedere al...

Domnule deputat,

Haideți, fiindcă eu nu-s din acesta, de... cel care dorm aici... Am ascultat poziția comisiei, adică a dumneavoastră. V-ați opus. Nu trebuie să repetați, că eu înțeleg foarte repede, dar...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Atunci, dacă înțelegeți...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Este în regulă. Ocupați loc, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Haideți să facem o lege bună. Dacă vreți să...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Ocupați loc, că facem legea bună, dar ocupați numai locul...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Îl ocup, domnule președinte, nu-i problema de loc, este vorba de minte, totuși...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Dacă aveți, vă rog să o păstrați și aveți răbdare. Când am nevoie de ea, o solicit. Nu mintea, pe dumneavoastră.

Deci, domnilor colegi, există un amendament propus de domnul deputat Șteolea, pe care îl susține Executivul și are dreptul să-l susțină, conform Regulamentului, și Executivul poate să intervină de câte ori dorește (comentarii în sală).

Numai puțin...

Domnilor colegi...

Domnule deputat,

Nu mă obligați să aplic Regulamentul, că azi ne-am înțeles foarte bine cu unii dintre dumneavoastră. Deci, numai puțin (discuții). Dacă citiți dumneavoastră Regulamentul, și nu ziarele, vedeți că există următorul lucru, deci...

Domnule deputat!

Vedeți că aplic Regulamentul!

Așteptați să vă explic Regulamentul...

Deci, domnule deputat, Executivul poate să intervină ori de câte ori dorește la dezbaterea pe articole și a intervenit de câte ori a dorit. Are dreptul să facă amendamente, dacă nu știați acest lucru, da? Comisia are dreptul să-și spună punctul de vedere și dumneavoastră, prin vot, să vă exprimați. Atât. Nu cum faceți dumneavoastră. Luați și citiți legea... Da. Ocupați loc, vă rog... De acord.

Deci, comisia... Vă rog să ocupați loc.

Deci, comisia, prin președintele său, a spus că nu este de acord.

Dorește comisia să reanalizeze acest aspect? Vă acordăm timp pentru a judeca așa cum trebuie, întrucât în comisie acum sunteți 7 și comisia este formată din 21 și vă exprimați în numele comisiei.

Domnule președinte,

Acum vă acord cuvântul, ca să spuneți dacă rămâne la comisie să analizați acest aspect? Că așa este corect.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat cuvântul.

Sunt dator față de colegii mei, pe care i-ați numărat ca fiind 7, să vă spun că sunt mai mulți, dar nu au luat loc, sunt în sală, puteți să-i priviți...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar este grav că nu au luat loc...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Noi nu dorim să tensionăm, nu dorim să devenim aparent fanatici pe un amendament, dar dacă acest amendament se încadrează și poate să îmbunătățească, colegul nostru este membru al comisiei...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sigur.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

... a făcut-o, noi manifestăm disponibilitate și într-o pauză, nu? dacă se dorește să mai lungim puțin această lege, o să rog colegii să ne adunăm toți, și rog și pe domnul coleg ca în momentul în care hotărâm în comisie un lucru, să-l respectăm.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, să fim dispuși să-l...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De fapt asta este alternativa de decizie pe care vreau să o propun eu: comisia să reanalizeze și să veniți cu un punct de vedere - de aprobare sau de respingere a acestui amendament, și nu așa, cu cifrele, că așa nu merge. Cel puțin cu mine nu merge cu așa ceva...

Deci, domnilor colegi, rămâne să decidă comisia asupra acestui amendament al domnului deputat Șteolea, noi adoptăm fără acest amendament alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 2, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Acum, textul art. 32, care devine, sigur, art. 31, după renumerotare, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În funcție de răspunsul comisiei, vom ști dacă modificăm sau nu, ulterior, textul art. 31.

Următorul articol, 33, care devine art. 32, da, domnilor colegi? Comisia noastră are propuneri de reorganizare a textului, în sensul trimiterii nu la art. 32, ci la art. 31, pentru că am renumerotat legea. Sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

S-a acceptat propunerea comisiei noastre de specialitate.

Articolul 34 devine art. 33. Observații din partea comisiei noastre de specialitate nu există. Sunt două alineate în varianta inițială. La primul alineat, observații dacă există? Nu există.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alineatul 2. Observații? Nu există.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul art. 34, care devine 33, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, fost 35, care devine art. 34, după renumerotare, are tot două alineate. Comisia noastră nu are propuneri de amendare. Dacă dumneavoastră aveți observații la textul alin. 1? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 2, observații? Nu există observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul integral al art. 34, fost 35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, 36, care devine art. 35, după renumerotare. Comisia noastră realizează un acord gramatical în cadrul conținutului acestui articol. Dacă sunt observații? Da, absolut totul... Deci, dacă sunt observații? Nu sunt.

Sigur că referirea la articole se modifică după renumerotarea legii, da? Pentru compartimentul tehnic, da? Cu un articol mai puțin.

Cine este pentru acceptarea punctului de vedere al comisiei? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Capitolul VII - titlul: "Dispoziții finale". Articolul 37, care devine art. 36, comisia noastră are observații în sensul reorganizării textului sub aspect grmatical. Dacă dumneavoastră aveți propuneri de amendare? Nu aveți.

Cine este pentru adoptarea punctului de vedere al comisiei? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, 38, care devine art. 37. Comisia noastră, la fel, reorganizează textul. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Următorul articol 39, care devine art. 38. Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului. Dacă dumneavoastră aveți observații?

Domnul deputat Bold.

 
   

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

S-a produs o mică eliminare, în sensul că, după ce se enumeră ministerele care sunt..., din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației, trebuie inclus: "... Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului" și după aceea merge în continuare tot alineatul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Comisia este de acord cu această completare? Da. Compartimentul tehnic, vă rog să rețineți amendamentul, de fapt o să vi le ofer pe toate, cele care au fost admise, la final.

Cu această completare a textului, supun votului dumneavoastră fostul art. 39, actualul art. 38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 40, care devine art. 39. Comisia noastră nu are propuneri de amendare, întrucât se referă la abrogarea unor acte normative, după intrarea în vigoare a actualului proiect de lege, atunci când va deveni lege, după promulgare. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci, și textul art. 39, ultimul al acestui proiect de lege, deci în corpul legii avem 39 de articole, a fost adoptat, și, prin aceasta, în afară de acea clarificare, pe care o vom avea de la comisie, în momentul... și ar fi bine să o avem, că mai avem 10 minute, poate că reușiți acum să vă clarificați, sau, nu reușiți?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Mâine, în prima pauză.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, mâine, în prima pauză. Este corect. Mâine, în prima pauză, rugăm Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară să vină cu această propunere, iar votul final al textului de lege, la orele 11,00.

Domnilor colegi,

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Am parcurs astăzi 3 legi.

Sper că Televiziunea Română va consemna acest eveniment, după alegerile locale, nu mâine, sau în seara aceasta... După alegerile locale, în luna septembrie, probabil, da?

Domnilor colegi,

Incă o propunere de modificare a componenței comisiei de mediere, la cele două texte de legi privind salarizarea justiției. Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., în mod obiectiv, nu poate participa domnul deputat Ioan Lazia. Se propune modificarea, în sensul participării domnului deputat Dumitru Buzatu. Sunteți de acord, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Vă urez odihnă plăcută și, după aceea și "Poftă bună!", spre seară.

Mâine - ședință comună a celor două Camere, la orele9,00.

Sedința s-a încheiat la ora 16,29.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 20 octombrie 2021, 4:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro