Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 18-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Berceanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Petrescu și Emil Putin, secretari.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 340 de deputați și-au înregistrat prezența un număr de 242, participă la alte acțiuni parlamentare 22 de persoane, absenți sunt 98. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

De asemenea, vă rog să-mi permiteți, să vă anunț că între orele 8,30-9,30 Comisia pentru cultură va lucra într-o sală alăturată, pentru a face niște audieri în privința viitorilor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului. Este vorba de 20 de persoane care fac parte din Comisia pentru cultură, care realizează aceste audieri.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților. Începem cu lista nr. 1, care cuprinde deputați din partea opoziției.

 
Cornel Sturza Popovici - Problema teatrului din Oravița, cel mai vechi teatru din România;

Are cuvântul domnul Cornel Sturza Popovici, din partea PNȚCD, urmează domnul Mircea Mihai Munteanu, din partea aceluiași partid.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să ridic astăzi problema teatrului din Oravița, care este cel mai vechi teatru din România. În 1993, cu sprijinul dumneavoastră, dacă vă mai amintiți, la o intervenție la discutarea Legii bugetului, am obținut pentru acest teatru o sumă necesară pentru demararea la acea vreme a lucrărilor de restaurare, care vrau să vă reamintesc că este o bijuterie arhitectonică, el este o reproducere în miniatură a Operei de stat din Viena și este o valoare a culturii naționale românești.

An de an, lucrările de restaurare a acestui teatru au fost tergiversate, după părerea mea, din cauză că restaurarea propriu-zisă a încăput pe mâna unui constructor care nu a știut practic ce are în mână, transformând în momentul de față această construcție într-o grămadă de moloz, despre care, spre rușinea orăvițenilor, cei care trec pe acolo nici nu pot să aprecieze că în mijlocul ei există ceea cea fost, încă o dată vă spun, o bijuterie a arhitecturii românești, cel mai vechi teatru din țară, teatrul din Oravița.

Eu aș dori ca Secretariatul general al Camerei să trimită de urgență ministrului culturii protestul meu în legătură cu starea de lucruri privind Teatrul din Oravița, datorită faptului că urmărirea lucrărilor de restaurare i-a căzut în sarcină. Adică, urmărirea investiției respective de restaurare a teatrului a fost în sarcina Ministerului Culturii, care are un birou de reprezentare teritorială la Timișoara privind urmărirea restaurărilor pentru clădirile aparținând patrimoniului național și care, din păcate, nu și-a făcut datoria.

Sigur, s-ar putea să existe și o problemă a banilor, dar pe acestui constructor - care, încă o dată subliniez, nu s-a ridicat la menirea pentru care el trebuia să fie în Oravița - nu i s-au verificat, după părerea mea, situațiile de lucrări privind restaurarea. Sunt convins că o mare parte din banii alocați acestei lucrări au fost consumați fără a exista o justificare reală pentru lucrările prestate.

Deci, această verificare din partea Ministerului Culturii, în primul rând, trebuie să cuprindă un control exact al lucrărilor efectuate până în prezent și, desigur, tragerea la răspundere a celor vinovați pentru tergiversarea pe timp de 3 ani de zile a lucrărilor de restaurare. Pentru că, din păcate, acest teatru nu și-a putut sărbători în condiții de deplină restaurare, aniversarea a 200 de ani de existență. Eu cred că printr-o intervenție energică din partea ministrului culturii se vor găsi atât resursele pentru terminarea acestor lucrări, care sunt departe de a fi spre finalizare, cât și un constructor într-adevăr serios care să-și ia atribuțiile cu mult mai multă responsabilitate decât cel care a fost până acum și să ducă la bun sfârșit lucrările de restaurare, în așa fel încât până la finele anului această clădire să fie redată patrimoniului național, așa cum arăta ea în urmă cu 200 de ani.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din sală:

Cine a ales constructorul? Primarul?

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Nu știu, dar putem să stăm de vorbă.

 
Mircea Mihai Munteanu - Rezultatul alegerilor;

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Mircea Mihai Munteanu și, cu aceasta, se încheie lista din partea opoziției. Apoi urmează domnul Petre Țurlea, de pe lista de independenți.

 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Alegerile locale, practic, s-au încheiat. Consiliile locale și consiliile județene sunt, de acum, alcătuite și consilierii își așteaptă validarea.

Rezultatul alegerilor a evidențiat fenomenul risipirii componenței acestor consilii în foarte multe formațiuni politice. În foarte multe dintre consiliile locale, chiar din mediul rural, și în majoritatea consiliilor județene circa o treime dintre consilieri aparțin unor formațiuni care sunt reprezentate de câte un singur consilier. Această risipire, desigur, face ca adoptarea hotărârilor să fie luată cu dificultate Din păcate, ceea ce s-a sesizat aici, în dezbaterile din Cameră, atunci când au fost analizate proiectul Legii partidelor politice și, mai târziu, proiectul Legii privind îmbunătățirea și completarea Legii alegerilor locale, privind un eventual prag electoral, chiar la alegerile locale, nu a fost formalizat.

Dar vreau să vă semnalez că dificultatea va fi încă și mai mare și consecințele vor fi încă și mai grave dacă același fenomen de risipire se va păstra și în ceea ce privește alcătuirea celor două Camere ale Parlamentului. După cum știți, a fost vorba, la un moment dat, ca această problemă, a cărei gravitate, cum ziceam, a fost sesizată cred că de toate formațiunile politice să fie corectată, prin corectarea corespunzătoare a Legii nr. 68/1991.

Din motive, probabil, de tactică electorală, se pare că s-a renunțat la inițierea de către Guvern a corectării acestei deficiențe prin ridicarea pragului electoral. Argumentul formal utilizat, după cum știți, este că este prea târziu pentru a se mai aduce îmbunătățiri la Legea nr. 68/1991. Totuși, un grup de deputați a făcut o propunere legislativă pentru ridicarea pragului electoral la 5%. Eu consider că este posibil ca, în răgazul de timp care ne-a rămas, în procedură de urgență, acest obiectiv - discutarea corectărilor la legea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat - să fie totuși rezolvat în sesiunea noastră ordinară. Vă dau ca exemplu că, vrând-nevrând, în regim de urgență, va trebui să dezbatem și să hotărâm în ceea ce privește Legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în timpul vacanței parlamentare. Cred că și această propunere legislativă își poate găsi locul în dezbaterile noastre și rog în acest sens Biroul Permanent să nu neglijeze să propună pentru zilele care ne-au mai rămas în sesiunea ordinară din iunie analizarea acestei inițiative legislative, având în vedere importanța problemei pe care o conține această propunere.

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - Situația de la Uzina mecanică Plopeni, din subordinea RADMIL;

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Petre Țurlea, independent. Urmează domnul Ioan Catarig, de pe lista majorității.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acum 2 ani am prezentat în fața domniilor voastre situația dezastruoasă de la Uzina de armament din Vălenii de Munte. În urma sesizării, Procuratura Generală a investigat cazul, fără a putea stabili precis vinovățiile, în derularea anchetei intervenind și considerente politice, deoarece firma străină cu care se încheiase cotractul oneros pentru partea română era evreiască.

Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților, condusă de domnul Petre Roman, actualul candidat la președinția României, m-a acuzat cu acel prilej de "acțiuni antisemite". Comisia domnului Roman era foarte alarmată de posibilitatea unor acțiuni antisemite, dar nu se alarma deloc de existența unor acțiuni antiromânești, vizând siguranța națională.

Astăzi vă aduc la cunoștință un alt caz, tot din județul Prahova, de la cea mai mare uzină de armament, care se încearcă a fi falimentată cu concursul unor persoane sus-puse, chiar din Ministerul Industriilor. Uzina mecanică Plopeni, din subordinea RADMIL, a înregistrat în perioada 1991-1995 pagube importante, evaluate la peste 49 de miliarde de lei, urmare a unui act de conducere defectuos, cu dereglarea gravă a proceselor tehnologice. Prejudiciile agentului economic prahovean au fost cauzate de colaborarea economico-comercială cu unele firme din străinătate, mai ales evreiești, dezavantajoase părții române prin vânzarea unor produse autohtone.

Astfel, prețurile la care s-au vândut produsele nu au fost rezultatul unor negocieri între parteneri, ci s-au stabilit la nivelul propus de către firmele intermediare, cu ocazia fiecărei livrări. Ca urmare, prețurile de livrare au fost mult mai mici decât costurile de producție, situație ce s-a încercat a fi ascunsă rapid. Nu s-a recurs niciodată la actualizarea prețurilor. De altfel, multe din acordurile și contractele încheiate nu au avizul oficiului juridic al uzinei.

RADMIL a trimis, în decembrie 1995, o comisie de anchetă, care a lucrat până în ianuarie 1996. Administrarea necorespunzătoare și în condiții nelegale a actului de conducere a cauzat, în ultimul an, prejudicii UM Plopeni, în sumă de peste 30 miliarde lei, aceasta fiind o exprimare preliminară, făcute chiar de către membrii comisiei de verificare a RADMIL.

Foarte interesant este faptul că în a doua decadă a lunii ianuarie 1996 - deci în timp ce se derula această anchetă - la UM Plopeni au sosit intempestiv 2 directori din Ministerul Industriilor, pentru "supervizarea" activităților de control, directori care au influențat negativ comisia în aflarea adevărului. Au încercat să împiedice, efectiv, aflarea adevărului!

În timpul controlului nu s-au prezentat toate documentele necesare aflării acestui adevăr și, lucru extrem de interesant, unul din motivele invocate a fost faptul că documentele au fost distruse "prin inundarea arhivei societății". Se pare că "inundarea" a fost făcută intenționat.

În luna februarie a.c, infracțiunile săvârșite la UM Plopeni au intrat în atenția Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. De 4 luni, dosarul penal format se plimbă de la Parchetul de pe lângă Curtea de apel Ploiești la Parchetul militar Ploiești, urmare a declinării de competență, și apoi, de la aceasta la Direcția parchetelor militare din cadrul Parchetului general, pentru soluționarea unui "conflict negativ de comeptență" (sunt expresiile din documentele respective). Printr-un recent regulator de competență materială, dosarul s-a întors la Ploiești și riscă, în temeiul acelorași subtilități de procedură penală invocate, fie artificial fie pentru a fugi de răspundere, să rămână nesoluționat, până când pagubele se vor uita și vinovații vor fi pierduți pe drum în cine știe ce SRL-uri obscure.

Fără să vă dau toate amănuntele care mi-au fost aduse la cunoștință în cadrul unor audiențe la biroul parlamentar din Ploiești de foarte mulți oameni , v-am expus acest caz deoarece este vorba de un atentat la siguranța națională. Sper ca prezentarea lui la tribuna Camerei Deputaților să impulsioneze acele organisme ale statului chemate a salva industria de armament. Sunt curios dacă și după această intervenție, la fel ca după aceea din 1994 privitoare la uzina din Vălenii de Munte, vor fi iar acuzat de către comisia domnului Petre Roman că "trădez interese de stat".

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Comisia e a Camerei Deputaților, domnule Țurlea!

 
Ioan Catarig - Rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică.

Are cuvântul domnul Ioan Catarig.

 

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în intervenția de azi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din aceasta, prin prisma doctrinei solidarității social economice, care se regăsește în programele politice ale actualelor partide parlamentare, pornind de la realitata PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim. Astfel, pornind de la cauzele absenteismului de la vot în 2 și 16 iunie, voi prezenta o situație de neacceptat.

Cauzele absenteismului le consider a fi:

    • Lipsa elementului continuitate și constanță în activitatea partidelor parlamentare, corelat cu angajamentele electorale luate în urmă cu 4 și, respectiv, 6 ani.
    • Lipsa legilor referitoare la răspunderea ministerială, la statutul parlamentarilor și Legea funcționarului public.
    • Confuzia creată prin realizarea simultană a alegerilor parlamentare și executiv, respectiv, parlamentari-președinte.
    • Mulți candidați au avut statut de șomeri.
    • Proiecția la nivelul populației, a dezinformării dintre Executiv și Parlament ( la acest capitol vă prezint cazul amenajărilor hidrotehnice în general și cel al Someșului Mare în cadrul județului meu, Bistrița Năsăud, respectiv scoaterea din calculele de proiect a efectelor pozitive ale amenajărilor hidrotehnice, precum cea a eficienței preluării viiturilor apelor, în special iarna și primăvara la topirea zăpezilor, utilizarea și dirijarea apei cu multiplele ei funcțiuni, evidențiindu-se doar producția de energie electrică și eliminând în totalitate problemele de infrastructură: drumuri, comunicații, turism etc.) În felul acesta, nici o amenajare hidrotehnică din lume nu mai poate fi declarată ca fiind eficientă.

Cui folosește această dezinformare și această atitudine? Vă prezint de la tribună și vă pot pune la îndemână un astfel de proiect, cu astfel de lipsuri. Aceasta în condițiile în care studiul asupra energiilor regenerabile privitor la România elaborat de Compania SED în cadrul Programului al Uniunii Europene precizează printre altele (studiul îl am aici și iarăși vi-l pot pune la îndemână; dar trebuie să vă spun mai înainte că prin "resurse regenerabile" se înțelege în primul rând apa):

    • România se găsește în urma tuturor țărilor central și est-europene.
    • România pornise cu o viteză mare pe calea privatizării la începutul anului 1990, totuși, în prezent, există puține realizări în acest sens. Acest fapt este adevărat mai ales în marele și importantul sector agricol românesc. Accesul străin la proprietate a fost respins, în timp ce definirea drepturilor românești la proprietate este ambiguă. Aceasta a atras după sine investiții reduse și a condus la o slabă performanță economică.
    • Totuși, organizațiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și BERD, au informat Guvernul României că nici o linie de credit nu va fi disponibilă până când România nu va elabora politici clare în ce privește exploatarea, conducerea și tipul de proprietate în sectorul energiei electrice.
    • În prezent, RENEL deține monopolul în transport și distribuție și este proprietarul celei mai mari părți din capacitatea de producere a energiei electrice a țării. RENEL a arătat un interes moderat față de dezvoltarea resurselor regenerabile, și, repet, aici este vorba în primul rând de potențialul apelor, pe care, având o valoare marginală, RENEL este mai interesat să investească în centrale mari și în prezent construiește 2 unități nucleare, fără a avea o politică activă de promovare a regenerabilelor.

Toate aceste date aduse în fața dumneavoastră au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și respectiv relansarea acestei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie 1992, de a crește bogăția și bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând prin promovarea resurselor umane și materiale românești.

Iar în ceea ce mă privește personal, este un semnal de alarmă, de durere, dacă vreți, de la acest microfon, către toți factorii de decizie din Executiv și, în primul rând - și cu aceasta repet, de fapt, a nu știu câta oară -, solicit o întrevedere cu șeful Executivului, respectiv, cu președintele României, Ion Iliescu, și cu primul ministru al Guvernului acestuia. Adică, de fapt, al României. Și sper că acest lucru se va întâmpla chiar înainte de 1 iulie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 23 septembrie 2021, 11:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro