Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 25-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.48.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Gavra,vice președinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Konya-Hamar Alexandru, secretari.

   

Domnul Ioan Gavra:

Vă propun să începem ședința, informându-vă că din totalul care este acum, cred că total pe care eu nu îl am aici, de 341 de deputați, încă nu am nici scriptele, și-au consemnat prezența, în mod sigur, peste 200 de colegi, așa că suntem în cvorumul legal statistic și vă propun să începem cu primul segment al ordinii de zi: intervențiile personale. Există lista cu acești colegi care doresc să intevină personal.

 
  Petre Țurlea - Alegerile locale în județele Harghita și Covasna;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, independent, urmează domnul deputat Teodor Vintilescu, parcă tot independent, sau nu mai sunteți independent? Deci, numai puțin, domnule deputat. Din totalul de 339 de deputați, și-au consemnat prezența, așa cum am anticipat eu, un număr de 239 de colegi, deci suntem în cvorum statutar, regulamentar și constituțional, absenți 120, dintre care 25 cu însărcinari din partea Camerei Deputaților la diverse organisme parlamentare internaționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum domniile voastre știți foarte bine, pentru că sunteți și autorii actului legislativ, atât Constituția României, în art.59 alin.2, cât și o serie întreagă de legi fundamentale ale țării, mai ales Legea învățământului, indică grija deosebită pentru ca minoritarii din această țară să fie bine reprezentați chiar atunci când, bazându-se pe număr, majoritatea poate lua toate posturile de conducere. Aceeași bunăvoință față de minorități se manifestă și în actele Guvernului. Exemplul cel mai cunoscut este numirea subprefecților în județele Covasna și Harghita din rândul minorității maghiare, deși era dreptul Guvernului să numească pe cine dorea.

Să vedem cum răspund unii minoritari la acest tratament îngăduitor, la permanenta favorizare a lor în raport cu românii. Iată un singur exemplu și vi-l dau pentru că este foarte recent și este extrem de alarmant.

De curând au avut loc alegeri locale. În județele Harghita și Covasna, românii sunt în minoritate, dar au totuși o pondere apreciabilă în ansamblul populației. Cu toate acestea, reprezentanți ai lor nu au putut pătrunde în conducerile majorității localităților. La Sfântu Gheorghe, unde din 122.905 locuitori, 30.714 sunt români, în Consiliul local UDMR-ul deține 18 mandate, iar partidele românești 5. Înaintea votului secret pentru alegerea viceprimarilor, consilierul PUNR, domnul doctor Cornel Iacob, și domnul prefect al județului, Adrian Vlad Cășuneanu, au rugat, deci au rugat, rețineți formula, să se respecte pentru organele de conducere proporția etnică a populației din Sfântu Gheorghe și astfel din cei doi viceprimari, unul să fie român. UDMR-ul nu a acceptat și amândoi viceprimarii, ca și primarul, de altfel, sunt unguri. Așadar, în propria țară, românii au ajuns să se roage de maghiari să-i accepte și pe ei, proporțional cu numărul lor în conducerea unităților administrative, și cu dispreț sunt refuzați.

A mai fost o perioadă când nici un român nu era în conducerea orașului Sfântu Gheorghe; este perioada anilor 1940-1944 a stăpânirii hortiste. UDMR-ul se comportă, așadar, față de români la fel ca ocupanții hortiști ai anilor 40. Și să vă menționez un amănunt cu totul și cu totul detestabil. Primăria din Sfântu Gheorghe are 65 de angajați. Din aceștia, 64 sunt maghiari și unul singur este român. Acel român singur deține postul de portar. Iată, în România, ce posturi pot să obțină românii, în localitățile unde sunt majoritari maghiarii.

V-am prezentat această observație ca să observați, încă odată faptul că excesiva bunăvoință a statului român față de minoritătile naționale, depășirea ilogică a înseși standardelor europene, nu numai că nu ne creează nici o simpatie în plus în plan internațional, dar nici măcar nu este urmată de o atitudine pozitivă din partea unor minorități față de populația majoritară. Din contră, minoritatea maghiară, în marea ei majoritate, a perceput acțiunea statului român ca pe o dovadă de slăbiciune și s-a simțit încurajată într-o comportare anti-românească tot mai violentă.

Deci, toleranța excesivă față de minoritățile naționale, care este una din trăsăturile caracteristice ale poporului român, este folosită de unele, accentuez, doar de unele minorități, ca armă împotriva acestui popor. Nu acuz UDMR-ul că nu răspunde cu noblețea cu care românii îi tratează pe maghiari. Nu se poate schimba o mentalitate de stăpâni asupritori veche de o mie de ani.

Afirm însă că, atât conducerea statului român, cât și Parlamentul României se află într-o postură condamnabilă, faptul că cedează mereu în fața pretențiilor UDMR-ului, cu speranța, care s-a dovedit constant a fi o iluzie, că toleranța revărsată asupra lor îi va face pe maghiari să fie cetățeni loiali ai României, a dus la transformarea românilor în cetățeni de mâna a doua în propria lor țară. Salvarea nu trebuie așteptată de la o schimbare în atitudinea minorității maghiare, aceasta nu va veni, ci de la o schimbare în atitutdinea conducerii României față de dușmanii din interiorul țării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Teodor Vintilescu - Intervenție legată de suma forfatară a deputaților;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, urmează domnul deputat Grigore Răban, tot independent.

   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni parlamentari,

Domnilor invitați,

Deși sunt foarte puține urechi în dimineața aceasta, care trebuie să ajute, eu am să mă adresez totuși acestor urechi, care trebuie să rețină niște lucruri, care pentru mine reprezintă un deranj foarte mare. În acest Parlament am constatat, de o bucată bună de vreme, că există deputați și există și altfel de deputați.

Deci, sunt două categori de deputați: mai deputații și deputații de rând.

Am să vă rog pe dumneavoastră să urmăriți aceste aspecte, care, pe mine personal, m-au deranjat, începând cu favoritismele care s-au petrecut, din cauza administrației sau din cauza celor care administrează aceste activități ale noastre parlamentare. N-am să fac un rechizitoriu, ci am să vă prezint câteva din micile aceste aspecte care sunt pentru mine destul de grave.

Știți dumneavoastră că parlamentarul, prin regulament, este acela care poate să beneficieze de convorbirile telefonice, care, la un moment dat, au început să apară așa: n-ai voie să vorbești duminica și sâmbăta, că dumneatale nu ești de aici; n-ai voie să vorbești dumneatale că nu ești în județul dumneatale. De unde or fi apărut aceste idei? Nu știu, dar ele se pun în practică.

A fost după aceea problema calculatoarelor. Aceste calculatoare au fost de câteva categori: mai sofisticate, mai bune, care au ajuns la cei care sunt mai deputați. Același lucru s-a întâmplat și cu automobilele pe care noi le întrebuințăm.

Dar domnilor, să știți! Eu m-am întâlnit... nu vă mai spun de afacerea aceea cu păunul, poate dumneavoastră știți că de sărbători am primit o carte poștală acolo cu un păun, cu care noi am felicitat toată lumea asta largă, dar păunul ăsta are și el un cântec destul de complicat. Nu mai vorbesc după aceea de dotările pe care le are casa aceea mare de acolo în anumite birouri, cu niște văsulețe din astea argintate, lucrurile de birou... deci, se fac niște cheltuieli. Când a ajuns însă la o problemă care m-a interesat pe mine și a fost vorba de ce? De îmbunătățirea acestui calculator pe care noi îl întrebuințăm și este vorba de montarea unui fax MODEN, o sumă infimă de 200 și ceva de mii de lei, au început problemele foarte grave. Această placă FAX MODEN ne face pe noi să călătorim în baza de date a Parlamentului din teritoriu sau să intrăm în eter pe INTERNET și să fim la curent cu ceea ce înseamnă această tehnică ce ne așază și pe noi în locul pe care îl merităm în această lume.

Ei bine domnilor, au apărut probleme. Nu domnule, eu nu pot să-ți dau dumitale 210.000 lei, pentru că aceasta aparține taxei forfetare. Cum, domnule? Aceasta este îmbunătățirea unui aparat din patrimoniul acestui Parlament. Deci, dacă eu te ajut pe dumneatale când trebuia să ai minte, să gândești dumneatale înaintea mea, faci obstrucții? Este vorba de un lucru micuț iarăși, dar concepția este așa: ni s-au livrat niște automobile. Aceste automobile trebuie să le iei de la București, dar trebuie să le înscrii la Timișoara. Când am apelat și am spus: domnule, dumneata îmi faci livrarea aceasta la Timișoara. Nu, domnule, trebuie dusă de aici. Pe benzina cui? Păi, pe benzina taxei forfetare. Adică niște miticisme dintr-astea, care eu nu le înțeleg.

Nu vă mai spun de complicația care a venit din punct de vedere a hârtiilor și a celor care mișcă dintr-o parte într-alta, cu un personal foarte, foarte aglomerat. Am ieșit în fața dumneavoastră...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar personalul mișcă și el sau nu mișcă?

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mișcă, că este foarte animat de dorința de a reuși în această țară ca să facă lucrurile cât mai încurcate. Dar acestea sunt aspecte asupra cărora eu aș fi vrut să discut cu dumneavoastră.

Domnilor colegi, acum am terminat această felie de viață și această sesiune, dar, cu această ocazie, eu vreau să vă prezint dumneavoastră strângerea mea de inimă, pentru că nu este posibil ca o instituție de prim rang în această țară să trăiască din niște echilibre pe care le fac într-un cerc foarte restrâns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat. Eu am simțit deci adresarea dumneavoastră către Biroul permanent, pentru că Biroul permanent coordonează și aceste activități.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mă bucur că ați fost alături de mine, domnule vicepreședinte, pentru că și în dumneavoastră arde această flacără, pe care nu ați știut să o aprindeți până acum. Eu v-am dat chibritul, vă rog să faceți mai departe ce trebuie. (Vociferări)

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord. Nu numai eu, ci Biroul permanent. Eu am să informez Biroul permanent chiar astăzi în legătură cu intenția dumneavoastră. Aveți dreptate, să știți, eu nu cred că s-au făcut discriminări în raport cu vârsta sau cu activitatea, ci orientări de ordin politic, probabil, mai poate.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Nu, numai pe sprânceană. E vorba de sprânceana românească, știți?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu o să vă rog să vă adresați direct domnului chestor Lepșa care răspunde de această activitate în cadrul Biroului permanent cu distribuirea calculatoarelor mai sofisticate, mai puțin sofisticate și poate vă dă și dumneavoastră unul mai sofisticat.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Dar mai este un compartiment care se ocupă și de niște bani, știți cine este. Domnul Bălăeț, da?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

...care nu a vrut niciodată să ridice o mână și pentru care noi plătim, noi plătim acești chestori, domnule. Trebuie să facă treaba pentru care sunt abilitați, nu?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord cu dumneavoastră. Aici sunt de acord.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Noi, prin ei, trebuie să intervenim întotdeauna, nu eu mă duc la un funcționar să-i spun ce trebuie să facă. (Vociferări)

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc.

Deci, într-adevăr, chestorii se ocupă de aceste probleme administrative și financiare și în Biroul permanent o să discutăm această chestiune, având în vedere intervenția dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule deputat Vintilescu.

 
  Grigore Răban - Intervenție legată de drepturile veteranilor de război;

Are cuvântul domnul deputat Grigore Răban. Este, da? Urmează domnul deputat Ioan Catarig.

   

Domnul Grigore Răban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printre alte drepturi ce s-au acordat veteranilor de război, în conformitate cu prevederile Legii 44/95, se regăsește și acela de a li se repartiza câte 500 metri pătrați în intravilanele localităților unde își au domiciliul pentru construcții de locuințe.

Este cunoscut ca Legea nr.18/91 privind fondul funciar nu a prevăzut și astfel de situații, fapt pentru care recenta Lege a veteranilor de război a întâmpinat la rândul ei mari greutăți în aplicare. Pe 5 decembrie 1995 făceam cunoscut de la acest microfon semnalele primite de la unii veterani de război care nu pot primi terenurile ce li se cuvin, numărul acestora ridicându-se la câteva mii, cu tendință rapidă de scădere.

Recentele semnale și rugămintea celor 14 veterani de război din orașul Călimănești, județul Vâlcea, mă obligă să vă rețin atenția, făcându-vă cunoscute cele solicitate astfel: Consiliul local și comisia orășenească Călimănești de aplicare a Legii nr.18/91 au acordat pământ celor 14 veterani de război în punctul Păușa, fiecăruia revenindu-i câte 500 metri pătrați, eliberându-li-se în acest fel și titlul de proprietate. Dar bucuria acestora a fost de scurtă durată, întrucât parohia din localitate, în mod nejustificat, a revendicat dreptul de proprietate asupra terenului în cauză, care nu a aparținut niciodată acesteia. Bătrâni și bolnavi, ne spune domnul Mihai Cuprian, președintele Asociației Veteranilor de Război din Călimănești, ne este foarte greu să ne deplasăm la instanțele judecătorești de la Brezoi și Râmnicu Vâlcea pentru a ne apăra drepturile.

Fac această intervenție în speranța că cele solicitate de veteranii de război din Călimănești, necazul cu care se confruntă și ceilalți veterani din județul Vâlcea și din întreaga țară, vor fi recepționate cum trebuie și de cine trebuie, găsindu-se soluții de către Guvern și celelalte organisme abilitate pentru aplicarea cât mai rapidă și corectă a Legii nr.44/95 privind veteranii de război, precum și pentru aplicarea Legii nr.18/91 privind fondul funciar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Catarig - Intervenție legată de rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig, urmează domnul deputat Lazăr Nicolae de la PDSR.

   

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să precizez mai întâi că și intervenția mea de astăzi se adresează în primul rând celor care au urechi de auzit și vă mulțumesc anticipat celor care mă ascultați.

Ca și de altă dată, în intervenția de azi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea prin prisma doctrinei solidarității social-economice care se regăsește în programele politice ale actualelor partide parlamentare, pornind de la realitatea p.i.b.-ului românesc celui mai scăzut din zona geografică în care trăim. Mi-am propus azi și o să vedeți că, nu întâmplător, o să vă fac cunoscute câteva date, complementar la cele pe care le cunoașteți, privitor la ceea ce am avut angajament electoral în septembrie 1992, respectiv amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare și afluenților săi din județul Bistrița-Năsăud.

Desigur, angajamentul a fost și al PDSR, deci și al președintelui României. Acest angajament s-a materializat prin amendamente la bugetele de stat pentru anii: 1994, 1995, 1996. Realizarea documentației tehnice - și vă prezint aici schema de principiu - în una din cele trei variante, adică două din cele trei variante și sinteza analizei de eficiență. Asigurarea surselor de finanțare - și le prezint în ordine cronologică - propunerea legislativă 246 din 5 decembrie 1996, semnată de 35 de deputați și avizată de Comisia pentru industrie și servicii, oferta firmei TVA din Statele Unite, oferta Uniunii Europene, revistă pe care ați primit-o și dumneavoastră fiecare în casete. Se mai impunea deci doar voința politică pentru ca un astfel de obiectiv de investiție să devină concret, în care sens m-am adresat domnului preșdinte al României de nenumărate ori și sunteți martori, domnului prim-ministru, așișderea, delegației permanente a PDSR, domniloar miniștri ai finanțelor, industriei, agriculturii, apelor, comerțului, transportului, relației cu Parlamentul, muncii și protecției sociale, administrației publice, învățământului. M-am adresat Grupului parlamentar PDSR din Camera Deputaților, cum de altfel, m-am adresat fiecăruia dintre dumneavoastră.

De asemenea, individual, tuturor membrilor care compun delegația permanentă a PDSR am prezentat dosar cu toate aspectele problemei în cauză, președintelui Camerei Deputaților, președintelui Senatului, vicepreședintelui PDSR al Camerei Deputaților, vicepreședintelui PDSR al Senatului și altor membri marcanți ai PDSR. Am solicitat sprijinul Organizației județene PDSR Bistrița Năsăud, de asemenea Organizației orășenești Năsăud.

Aveam deja sprijinul cetățenilor din județul Bistrița Năsăud, căci la lista de candidați PDSR pentru Cameră am obținut cu 17 procente mai mult decât lista pentru Senat a aceluiași partid, PDSR. Am avizul tuturor consiliilor administrative teritoriale din zona hidrografică a Someșului Mare din județul Bistrița Năsăud. Am solicitat intervenția președintelui României, am solicitat luarea unei răspunderi politice constructive din partea delegației permanente PDSR. Am avut dialoguri pe această temă cu acele dintre personalitățile ce vi le-am prezentat și care au acceptat aceste dialoguri. Am renunțat la suma bugetară pentru dotarea biroului parlamentar pe anul 1996.

Rezultatul: compromiterea acestei acțiuni politice numită amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare din cuprinsul județului Bistrița Năsăud.

Toate acestea aduse în fața dumneavoastră au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și respectiv relansarea acelei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie 92, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând prin valorificarea resurselor umane și materiale.

În ceea ce mă privește, nu îmi voi da demisia, aceasta trebuie să o facă cea mai mare parte dintre personalitățile pe care vi le-am enumerat și care au boicotat acțiunea în sine. În schimb, voi prezenta populației județului Bistrița Năsăud situația la zi cu această investiție a lor și a mea pe parcursul celor două luni, iulie și august, ce urmează. În felul acesta voi face cale liberă unei colaborări constructive cu unul dintre candidații la președinție a României, cu unul dintre partidele care își doresc să ajungă în viitorul Parlament, inclusiv cu partea "Pro România" din PDSR, care - și asta va fi o înțelegere politică - își vor înscrie cu hotărâre în programul politic electoral amenajarea hidrotehnică a râurilor interioare, inclusiv a Someșului Mare din cuprinsul județului Bistrița Năsăud.

Vă mulțumesc pentru atenție și mă bucur de pe acum pentru viitoarea noastră colaborare, desigur, a celor care o vor dori.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolai Lazăr - Pădurile din zonele Covasna, Harghita și Mureș;

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Nicolai. Urmează domnul deputat Anghel Stanciu de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Nicolai Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să mă adresez și mă adresez ministrului Aurel Ilie, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

În anul 1995, în pădurile din zonele Covasna, Harghita și Mureș s-au produs doborâturi de vânt și rupturi de zăpadă pe o suprafață de 9350 de hectare cu un volum de 4 milioane de metri cubi.

Acțiunea a fost începută pentru valorificarea acestor doborâturi de vânt, dar modul cum a fost organizată și dotarea și pregătirea acestei acțiuni, lucrurile au mers foarte prost. Iată, a trecut un an de zile și noi n-am reușit decât să fasonăm și să scoatem circa un milion de metri cubi. Mai mult decât atât, s-au alocat niște bani, 22,8 miliarde lei pentru construcții de drumuri. Nu s-au cheltuit decât 2 miliarde. Deci, practic, aceste păduri, acest lemn care este astăzi pus într-un pericol de degradare totală, organele în drept, care trebuiau să ia măsurile respective, au tergiversat lucrurile și ne putem aștepta la niște atacuri de insecte și de ciuperci, dar în mod deosebit atacurile de insecte, care sunt foarte dăunătoare pentru pădure. Noi am avut în anul 1958 un atac dilimantraemona, călugărița, care a distrus circa 7 mii de hectare de pădure, le-au consumat acele, arborele s-a uscat în zona Vatra Dornei. Așa că în ceea ce privește acțiunea care a întreprins-o ministerul, și părerea mea este că a fost lăsată așa o activitate de mare și de o importanță așa deosebită pe mâna ministerului, fără să implice Guvernul, consider că este o greșeală destul de mare. Și atunci, dacă noi nu vom reuși ca până la sfârșitul anului 1996 și cel mai târziu luna aprilie 1997 să lichidăm aceste doborâturi de vânt, categoric vom avea mari pierderi: odată, degradarea lemnului, pe de altă parte infestarea pădurilor cu insecte.

Eu v-am spus că în anul 1958, și mai înainte când organele silvice au sesizat acest lucru, dar măsurile nu s-au luat și atunci când s-a întâmplat atacul puternic, atunci au fost căutați, întrebați un număr de cadre tehnice din institute de cercetări plus patru academicieni, care au stat circa un an de zile la ancheta Securității, că de ce n-au sesizat, că de ce n-au luat măsuri și de ce n-au rezolvat problemele.

Eu cred că ministerul trebuie să întreprindă cele mai severe măsuri ca, într-adevăr, într-o perioadă foarte scurtă, să lichideze aceste doborâturi de vânt și să valorifice lemnul la un nivel superior.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Anghel Stanciu - Deturnarea alegerilor locale de la scopul real, constituirea structurilor democratice ale statului de drept pe criterii reprezentative;

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, urmează domnul deputat Elek Barna - UDMR.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Alegerile locale, dincolo de asumarea propagandistică a victoriei, sunt, în mod voit, deturnate de la scopul real, constituirea structurilor democratice ale statului de drept pe criterii reprezentative.

Reprezentarea cât mai fidelă a cetățenilor în consiliile locale, în consiliile județene este de fapt cheia de boltă a democrației locale și chiar generale. Eludarea acestui principiu în scopul asumării prin încălcarea grosolană a legii, a puterii locale, demonstrează, în mod clar, pentru cine încă nu era convins că demagogia nu are culoare politică. Ea nu aparține nici celor de stânga, nici celor de dreapta, ci unor indivizi intrați prin strecurătoarea revoluției post-decembriste, în efemera protipendadă a staffurilor politice locale. Aceștia sunt cei care, în aceste zile de constituire a consiliilor județene, de oriunde, caută prin toate mijloacele, mai mult sau mai puțin ortodoxe, să câștige în numele unei majorități iluzorii, în fapt, în numele lor personal, funcțiile de președinți, vicepreședinți și toate locurile din delegația permanentă, eliminând cică, în numele alegătorilor, pe cei care de fapt ignoră, fie partidele de stânga, fie partidele de dreapta, toate acestea în pofida prevederilor clare ale articolului 67, alin.1 din Legea 69/91, republicată, sprijiniți și de opoziție și de putere, care prevede respectarea structurii politice a consiliului în alegerea președintelui, vicepreșdintelui și membrilor delegației permanente.

Intoleranța politică, adevăratul extremism ce bântuie astăzi județele și determină încălcarea voită a legii, va fi mâine pretextul găsirii forței de muncă pentru viitoarele canale ale patriei - și să nu vă mire - în numele democrației.

De aceea, domnule președinte și stimați colegi, cred că este timpul să cerem de la această înaltă tribună, stoparea circului și instaurarea legii în constituirea consiliilor județene și desemnarea structurilor de conducere a acestora, solicitând ferm conducerilor locale ale partidelor politice să impună și să respecte criteriul reprezentativității, baza democrației, iar prefecților să atace hotărârile care încalcă prevederile articolului 67, alin.1, indiferent dacă momentan ar putea fi favorabil. Altfel, intrăm într-o zonă a relativismului legii, a relativismului democrației, bazat pe ultima invenție ieșeană, a votului secret intercontrolabil, și ne va readuce pe tapet, treptat, votul uninominal, secret, prin aplauze, de care credeam că s-a scăpat. Altfel, acest vot secret, intercontrolabil, va permite reinstaurarea dictaturii micilor "ceaușei locali", făcând poate inutil și chiar neeconomic actul de administrare și gestionare a județelor, permițând instaurarea dictaturii bunului plac prin mijloace așa-zis democratice, uzurpându-se în mod voit voința politică a cetățenilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Barna Elek - Situația agriculturii românești din primăvara acestui an;

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, urmează domnul deputat Szilagyi Zsolt de la același Grup parlamentar, UDMR.

   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Campania electorală din primăvara acestui an, pe lângă faptul că a desemnat candidații respectivi, viitori primari, consilieri comunali, orășenești și municipali, a avut și un alt rol benefic, cel puțin pentru mine, prin participarea activă la această campanie electorală, de a da posibilitatea cunoașterii aprofundate și concrete a situației agriculturii românești din primăvara acestui an.

Situația, din păcate, nu este nici mulțumitoare, nici măcar acceptabilă, prefigurându-se o situație alarmantă în ceea ce privește siguranța alimentară a țării din acest an. Astfel, datorită unor greșeli în finanțarea lucrărilor agricole în anul 1995, și în acest an, la fel, premisele pentru obținerea unei recolte normale de cereale de toamnă, dar și la culturile de primăvară, sunt, în foarte multe zone, extrem de nesigure.

Astfel, suprafața de grâu care se va putea recolta este foarte mică, din cauza neînsămânțării în toamna anului 1995 a acestei culturi și din cauza nefertilizării la timp și cu cantități corespunzătoare de îngrășăminte, cu administrarea îngrășămintelor chimice a cerealelor păioase, de asemenea, o altă cauză, neasigurarea combaterii bolilor, dăunătorilor și buruienilor, care au determinat calamitarea unor suprafețe de aproximativ jumătate de milioane de hectare - subliniez - jumătate de milion de hectare - mai ales în zonele tradiționale culturii de grâu. După aprecierile noastre, producția de grâu din acest an nu va depăși cantitatea de 3 - 3,5 milioane de tone, cu mult sub necesarul țării. Există, din păcate, și un alt pericol - de a nu se asigura producerea seminței de grâu necesare pentru însămânțările din primăvara anului 1996.

În aceste condiții, solicităm Guvernului să întreprindă câteva măsuri care ar putea preveni dezastrul din acest an și să asigure premise adecvate pentru asigurarea producției de cereale pentru 1997, printre care aș enumera: să oprească exportul de îngrășăminte chimice, să dispună aplicarea cu caracter de urgență a tratamentelor fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și a dăunătorilor la toate culturile, să oprească orice utilizare în alte scopuri a stocurilor de grâu de semințe existente în țară, să stabilească de acum, de comun acord cu reprezentanții producătorilor agricoli din toate județele țării, prețul de achiziție la grâu, cel puțin la 600 de lei/kg. Asemenea tratative s-au dus; din păcate, prețul nu urcă decât la 400 de lei, preț care nu va satisface producătorul agricol.

Considerăm că agricultura, producătorul agricol, țăranul român, dacă vreți, au ajuns la limita unor suportabilități normale. Solicităm Guvernului să acționeze conform intereselor țării.

Considerăm această intervenție, de la acest microfon, ca un semnal de alarmă, arătând câteva măsuri concrete ce se impun a fi aplicate în vederea salvării producției agricole a anului 1996 și pregătirea recoltei pentru 1997.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Zsolt Szilágyi - Abuzurilor Inspectoratului școlar la Oradea;

Are cuvântul domnul deputat Szilágyi Zsolt. Urmează domnul deputat Sergiu Rizescu - Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat + Partidul Ecologist Român.

   

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

La Oradea, în ultima vreme, din cauza abuzurilor Inspectoratului școlar, situația a devenit încordată.

Domnul inspector al județului, Viorel Sarca, dă mână liberă, pentru unii profesori, în privința agresării elevilor. Situația se prezintă în felul următor: în data de 14.03.1996, la ședința Consiliului de administrație al Licelului "Ady Endre", a fost audiată profesoara Csaky Viorica, în urma plângerii unui părinte. Cinci elevi au declarat anterior că doamna profesoară Csaky a molestat fizic copiii. Consiliul de administrație, după analizarea cazului, a sancționat profesoara cu mustrare.

Inspectoratul școlar, în frunte cu inspectorul general, profesor Viorel Sarca, cu Decizia nr.49 din 28.05.1996, anulează sancțiunea, pe motiv că nu s-a analizat întreaga activitate a profesoarei sus amintite. Și acest lucru este foarte interesant, dat fiind faptul că soțul profesoarei, domnul Csaky, a fost candidat pe listele PUNR la alegerile locale, iar domnul Viorel Sarca, inspectorul școlar general al județului Bihor, a fost candidat la Consiliul județean din partea PDSR. Dat fiind faptul că domnul inspector Sarca este un fruntaș al politicii PDSR, iar soțul doamnei Csaky un alt fruntaș al politicii PUNR, să deducem, de aici, că profesorii care sunt membrii partidelor de guvernământ au mână liberă pentru terorizarea elevilor? Oare aceasta înseamnă analizarea întregii activități? Cum se aplică noua Lege a învățământului în cadrul Ministerului Învățământului? Sau domnul ministru Liviu Maior este de acord cu agresarea copiilor de către profesori? Sper că nu.

Cazul este cu atât mai revoltător cu cât, recent, trimisul Inspectoratului școlar în ședința corpului profesoral a dat citire deciziei de demitere a directorului și a locțiitorului Liceului "Ady Endre". Printre motive, a fost amintit și acest caz anume că, conducerea Liceului "Ady Endre" refuză să ducă la îndeplinire decizia inspectoratului de a anula mustrarea dată pentru folosirea pedepselor fizice.

Protestez ferm împotriva abuzului Inspectoratului școlar al județului Bihor și constat cu tristețe că legea nu mai este lege, iar dreptul elevilor la integritate nu mai este respectat, din moment ce un profesor are simpatii peuneriste, iar Inspectoratul pedeseriste.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat, inclusiv pentru susținere, susținere politică.

 
  Sergiu Rizescu - Intervenție legată de neîmplinirile actualului Parlament;

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Rizescu. Urmează domnul deputat Gavril Dejeu, același grup parlamentar.

   

Domnul Sergiu Rizescu:

Inexorabil se apropie sorocul când, vrând - nevrând, vom spune adio acestei aule încărcate de istorie, motiv pentru care, inevitabil, necesită un gând de bilanț, fie el și sumar.

Dacă este să dăm crezare opiniei publice, rezultatele mandatului nostru nu se prea bucură de apreciere. Nemulțumirea concetățenilor noștri este destul de pregnantă, dovadă fiind nenumăratele sondaje care evidențiază cota de popularitate tot mai scăzută de care ne bucurăm. Și cum să nu fie așa când, în statul de drept, la constituirea căruia pretindem că avem un aport sporit, este mai degrabă unul de drepți, legile aduc tot mai multă nefericire. Nu există act normativ, spun practicienii, care să nu creeze probleme, datorită imperfecțiunilor sale deloc minore. Nici o lege, spun concetățenii noștri, vădit nemulțumiți, nu se dovedește a fi instrumentul democratic, pentru că tot ce am dezbătut și votat aici poartă vizibila amprentă a intereselor politice ale celor care se mai prevalează, însă, de o majoritate înșelătoare în detrimentul celei naționale, pentru că, deseori, Guvernul este cel care legiferează în locul nostru, punându-ne în fața unui fapt împlinit, care nu prea aduce laude, ci reproșuri, mai toate îndreptățite, căci ordonanțele și hotărârile guvernamentale sau ordinele ministeriale sunt o adevărată pacoste pentru atât de necesarul proces de democratizare, aducând economia la faliment și societatea la disperare. Țara aceasta trebuie condusă prin legi autentice și bune, nu prin substitute improvizate. Până și proiectele legislative ce vin de la Executiv lasă mult de dorit. Se neglijează substanțial interesul cetățeanului, în beneficiul celui ocult și partizan, aducător de bani grei în punga celor care se bat cu pumnul în piept că ar fi săraci și curați.

Țara aceasta are nevoie de un parlament cu adevărat reprezentativ, care să o slujească cu credință, căci nevoile sale sunt multe și felurite.

În loc ca noi să fi reparat ce au stricat alții, cei ce ne vor urma trebuie să se ocupe, din păcate, și de neîmplinirile noastre, care nu sunt deloc puține.

În loc să primim mulțumiri sincere pentru truda noastră, atât cât a fost, primim un vot de blam cvasinațional.

Lumea nu ne judecă după ce am vrut noi să facem, ci după trebuințele ei tot mai stringente.

Cel mai adesea, oamenii vor altceva decât apreciază aleșii lor care, treptat, se cam rup de realitățile crude ale vieții, furați de privilegii din ce în ce mai atrăgătoare. În loc să fie un factor de progres, fotoliul de demnitar devine un element de suspiciune populară, de care unii dintre noi nu vor scăpa nici în mormânt.

Cuvine-se, dar, în prag de bilanț, să privim și înapoi și înainte, înapoi cu mânie, mustrându-ne pe noi înșine și unii pe alții, înainte cu mai multă responsabilitate civică și simț al măsurii, dacă mai cutezăm cu gândul spre alți 4 ani.

Istoria nu cruță pe nimeni, oricât i-ar fi soarta de îngăduitoare.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gavril Dejeu - Necesitatea ridicarea pragului electoral la 5 la sută;

Are cuvântul domnul deputat Gavril Dejeu. Urmează domnul deputat Alexandru Nicolae, Grupul parlamentar al PD(FSN).

   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu un sentiment de frustrare, sigur că trăim aceste ultime zile înainte de vacanța noastră parlamentară, pentru că bilanțul, se pare, al activității de 4 ani, nu este de natură să ne bucure prea mult. Dar, indiferent de neîmplinirile noastre, cred că și în situația în care ne găsim trebuie să fim vigilenți, pentru ca acestea să nu fie mai profunde decât sunt, până la ora actuală.

Eu întrevăd - și acesta este scopul venirii mele la microfon - o posibilă alunecare a politicii românești spre neputință pentru următorii 4 ani și aceasta depinde, într-o bună măsură, de hotărârile pe care actualele foruri politice ale României le vor lua până la împlinirea mandatului nostru de parlamentari.

Este absolut evident, pentru cine scrutează cu bunăcredință viitorul apropiat, că România are nevoie de un Parlament viitor și de un Guvern viitor capabile să ia decizii politice majore, în față cărora se găsește țara. Rezultatul alegerilor locale, însă, demonstrează că este posibilă o pulverizare a electoratului și a mandatelor parlamentare pe spectru extrem de larg, iar la nivelul actualului prag electoral este posibil ca viitorul Parlament să fie compus din numeroase partide și partidulețe care să îngreuneze, până la neputință, posibilitatea luării unor decizii politice majore în Parlament, ca și posibilitatea formării unui Guvern care, la rândul său, să fie capabil de voință politică și de decizii politice majore.

Experiența italiană postbelică, cu 45 de guverne în nu știu câți ani de zile, s-ar putea să se exprime și în câmpul politicii românești viitoare. Or, sarcinile, problemele, pe care România le are, în perspectiva imediată, nu pot permite structurarea unui Parlament neputincios din punct de vedere politic și a unui astfel de Guvern. De aceea Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, în ciuda hotărârilor adoptate la Guvern, a înțeles să introducă un proiect de lege pentru ridicarea pragului electoral la 5 la sută.

Simplificarea, limpezirea, fortificarea forțelor politice parlamentare, din punctul nostru de vedere, indiferent pe ce felie se vor face, sunt absolut necesare, dacă dorim ca viitorul politic al României să se consolideze.

Am venit la acest microfon să susțin ideea politică și necesitatea ca Parlamentul actual al României, deci noi, Camera Deputaților și Senatul, precum și instituția prezidențială, în măsura în care îi permit prerogativele prevăzute de Constituție, Guvernul, partidele politice și toți factorii răspunzători să analizeze, cu spirit de răspundere, această idee. Pentru ca mâine, dacă cumva se va întâmpla ca, pe fondul pragului de 3 la sută, să avem 20 de partide parlamentare, pentru ca mâine, cu un astfel de spectru politic, Parlamentul să devină neputincios a lua anumite hotărâri fundamentale pentru țară, pentru ca mâine un astfel de Parlament să nu poată face un Guvern viabil. Dacă așa se vor întâmpla lucrurile, să se aibă la cunoștință, să se știe că s-a tras un semnal de alarmă asupra acestei posibile evoluții.

Socot că este o chestiune de responsabilitate politică majoră în privința tuturor acelora care s-au înscris în politica românească să gândească această problemă și, adresându-mă factorilor procedurali de decizie, mă refer la Camera Deputaților și la Senat, care sunt sesizați cu proiectele de lege, cer Birourilor permanente și altor factori de decizie să aibă în vedere aceste proiecte și să le promoveze pentru a putea fi discutate. Dacă nu le vor promova în procedură, vor purta propria vinovăție, iar dacă le vor promova în procedură și Parlamentul, la dezbateri, le va respinge, Parlamentul va fi cel care își va asuma răspunderea.

În ce ne privește, dorim - și cu aceasta închei - să atragem atenția și un semnal de alarmă asupra unei posibile evoluții politice în România, care să facă imposibilă guvernarea ei.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Alexandru - Intervenție referitoare la interviul ministrului apărării naționale, domnul Gheorghe Tinca, acordat Agenției Reuter, privind primirea României în NATO.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Nicolae. Urmează domnul deputat Teodor Moldovan, de la același grup parlamentar, respectiv PD(FSN).

   

Domnul Alexandru Nicolae:

Intervenția mea se referă la interviul ministrului apărării naționale, domnul Gheorghe Tinca, acordat Agenției Reuter, privind primirea României în NATO.

Stimați colegi,

Deși vacanța parlamentară bate la ușă și gândurile multora dintre noi zboară la clipele de odihnă multașteptate, rămânând ca în toamnă electoratul să stabilească cât de binemeritată este, cred că nu avem voie să trecem atât de ușor peste semnalul de alarmă tras de către ministrul nostru al apărării naționale, domnul Gheorghe Tinca, referitor la posibila rămânere a României în afara primului grup de țări care vor fi invitate să acceadă în NATO în viitorul apropiat.

Nu trebuie să ne facem că uităm, stimați colegi, că, potrivit calendarului prognozat de mai mulți responsabili ai NATO, este de așteptat ca, după această vară fierbinte și la propriu și la figurat, având în vedere evenimentele politice din Rusia și SUA, Alianța Nord-Atlantică să treacă la o nouă etapă, în vederea lărgirii ei spre Europa Centrală și de Est, și, ca urmare, este prevăzut ca unele țări să fie invitate la începerea procedurii de primire.

Partidul Democrat acordă o atenție deosebită strădaniei domnului ministru Tinca de a atrage atenția Alianței Nord-Atlantice, realist și fără menajamente, că neadmiterea României în primul grup de țări care vor începe procedura de primire va avea consecințe grave pentru țara noastră, atât pentru securitatea națională, cât și pentru reformele politice și economice începute acum 6 ani.

În acest demers onorabil și meritoriu, pe care îl considerăm însăși ca o recunoaștere indirectă a eșecului, în politica de securitate națională și nu numai, al partidelor care formează majoritatea în Parlament și al Guvernului Văcăroiu, domnul Tinca face, însă, și unele omisiuni și interpretări pe care nu le putem trece cu vederea și pe care nu le putem aproba. În primul rând, considerăm că principalul argument pentru primirea în NATO nu este avantajul strategic militar, pe care potențialul militar ori poziția geografică al României îl reprezintă, ci demonstrarea că noi, atât cei de la putere, cât și cei din opoziție, suntem sinceri și ferm angajați principiilor democrației și statului de drept.

Privind NATO de astăzi și mai ales pentru cel de mâine, importanța strategică a poziției geografice, a capacităților militare și a nivelului de interoperabilitate ale României, Ungariei sau ale oricărui candidat de astăzi, sunt mai puțin importante decât consolidarea principiilor și valorilor pe care și pentru care s-a înființat și dezvoltat această alianță.

În al doilea rând, din interviul acordat de domnul Tinca, se poate naște, în mintea românului, că responsabilitatea pentru alegerea primelor țări ce vor fi primite în NATO aparține exclusiv Alianței, omițându-se, cu desăvârșire, recunoașterea situației că, de fapt, candidații se autocalifică.

Pornind de la principiul că democrația presupune, înainte de toate, un anumit sens al dezvoltării și o strădanie continuă pentru perfecționare, credem că o recunoaștere sinceră a faptului că în România sunt încă unele lucruri de îndreptat și altele de făcut, ar fi avut un ecou mai eficient pentru poziția viitoare a țării noastre. O piață de capital instabilă, o reformă a forțelor armate orientată mai mult spre formă decât spre conținut, intervențiile unor servicii secrete în viața politică, tratamentele discriminatorii practicate față de agenții economici, în funcție de felul proprietății asupra capitalului social al acestora și, de ce nu am spune, chiar și unele declarații și acțiuni contradictorii în politica externă: amenințarea voalată, de către unii responsabili politici și militari, crearea unei alianțe zonale alternativă la NATO - secretarul de stat Cioflină - nu pot fi neglijate de către Alianța Nord-Atlantică, care este și va rămâne o alianță politico-militară pentru apărarea unor valori și principii.

Oricum, cu toate omisiunile și deturnările de sens, apreciem demersurile domnului ministru Tinca, întrucât situația României este cu adevărat alarmantă, iar de acest lucru sunt, în primul rând, responsabili PDSR-ul și Guvernul promovat de către acesta. Nu trebuie, însă, să uităm, stimați colegi, că România este a noastră, a tuturor, fie de stânga, fie de dreapta sau mai de centru, și de aceea în domeniul politicii de securitate națională ar trebui să lăsăm mai mult la o parte interesele noastre de partid.

Un responsabil NATO spunea, nu demult, la București că armata României și-a demonstrat voința și potențialul de integrare în NATO, dar că trebuie să înțelegem că în NATO se vor integra țări și nu armate. Pornind de la această axiomă, cred că atât Guvernul, dar și Parlamentul României nu au făcut tot ce trebuia făcut.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât timpul de 50 de minute s-a consumat, pentru că cei care au vorbit anterior au depășit cu 3 minute și nu mi-am permis să opresc discursul domniilor lor, probabil că era foarte interesant, vă mulțumesc foarte mult celor care ați discutat. Deci segmentul temporal de 50 de minute, conform Regulamentului, s-a epuizat.

 
Dezbateri: raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii telecomunicațiilor  

Intrăm în ordinea de zi normală.

Pe ceilalți colegi, îi rog frumos să se pregătească pentru luna septembrie, dacă vor mai fi lucrări ale Camerei Deputaților. Sper că nu este târziu. De exemplu, domnul Lepșa poate să-i dea răspuns domnului Vintilescu și în particular, cu calculatoarele, cu SOFT-urile și cu celelalte ofuri, iar pentru ceilalți colegi, până la toamnă, nu este târziu. Vorba unui coleg: vacanța parlamentară va fi înțeleaptă. Și, până în toamnă, probabil că își vor revizui discursul și va fi mai înțelept pentru alegerile viitoare parlamentare, inclusiv cu pragurile, dacă să fie de 3, de 5 sau de 25 la sută.

Domnilor colegi, ordinea de zi de astăzi, după câte cred că ați putut observa, cred că este foarte încărcată, ca să nu spun substanțială, din punctul de vedere al dezbaterilor. Avem un număr mare de acte normative care se află la mediere. Avem patru rapoarte ale comisiilor de mediere, pentru a discuta textele aflate în divergență și aceste rapoarte sunt voluminoase, de la 60 la 80 de pagini. Este greu să răsfoiești și paginile și mai greu, bineînțeles, să vedem despre ce este vorba în cadrul fiecărui raport al comisiei de mediere.

La orele 11, vom realiza votul final la patru legi organice și la o lege ordinară, așa cum este trecut în ordinea de zi.

La orele 11,30, vom acorda votul pentru nominalizarea a doi membri în cadrul CNA-ului. Propunerile le aveți, inclusiv raportul suplimentar a fost transmis de către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților. Sunt șapte propuneri, din partea grupurilor parlamentare. Dumneavoastră, prin vot, veți delibera asupra celor doi candidați care vor fi admiși pentru a reprezenta Camera Deputaților în acest segment al instituțiilor democratice care se cheamă CNA, după care, sigur, vom parcurge ordinea de zi în continuare.

Vreau să vă spun că în procedură de urgență a venit astăzi și raportul comisiei de specialitate la un proiect de Lege privind completarea și modificarea Legii Curții constituționale. Acest proiect de lege, conform Regulamentului, îl vom aborda înainte de a trece la exprimarea votului final la cele 5 proiecte de legi pe care le aveți trecute în ordinea de zi.

După masă, sigur, de la orele 15, vom aborda, în continuare, ceea ce avem pe ordinea de zi. Așa cum aveți și dumneavoastră ce am eu aici, însumează câteva mii de pagini. Dumneavoastră nu le aveți pe toate și, ca atare, veți păstra liniștea în sală ca să le putem parcurge în mod operativ.

Deci, domnilor colegi, primul proiect de lege care se află la mediere și asupra căruia Camera Deputaților s-a pronunțat, cu excepția a trei articole, este raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii telecomunicațiilor. Acest proiect de lege a fost abordat ieri de către Camera cealaltă a României și am înțeles că au rămas câteva texte în divergență, care vor fi abordate, probabil, în cursul zilei de mâine în cadrul ședinței Parlamentului României, adică a celor două Camere reunite. Noi, oricum, trebuie să parcurgem textele aflate în divergență, pentru că așa a decis Camera Deputaților, atunci când a abordat acest proiect de lege. Deci au rămas trei articole asupra cărora va trebui să ne pronunțăm astăzi, și anume: art.14, alin.2, art.64 și art.65, articol nou. Toate aceste articole sunt ale Camerei Deputaților.

Comisia de mediere am înțeles că a adoptat un punct de vedere specific, care nu este al Camerei Deputaților, deși Camera Deputaților i-a trimis acolo ca să susțină punctul de vedere al Camerei Deputaților. Am înțeles că au susținut punctul de vedere al Senatului și, parțial, au realizat și un text comun împreună cu Senatul, dar care încalcă, de fapt, niște reglementări internaționale.

Noi ne integrăm sistemul telecomunicațiilor în Comunitatea Europeană și dumnealor și-au permis să încalce reglementările internaționale în acest domeniu. Ne pare rău că oamenii noștri din comisia de mediere nu respectă punctul de vedere al Camerei Deputaților, așa cum s-a întâmplat în cadrul dezbaterilor la acest proiect de lege.

Deci, prin urmare, o să rog pe domnul ministru Ioan Muntean să prezinte punctul de vedere al ministerului, adică al inițiatorului. Spun acest punct de vedere pentru că, în cadrul comisiei, se pare că, printr-un fel de surogat parlamentar, a spus că inițiatorul dorește acea modificare. Or inițiatorul nu a dorit modificarea respectivă.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În primul rând, cred că toți care au fost data trecută au văzut că am fost prezent la toată parcurgerea legii în plenul Camerei Deputaților și cred că cuvântul meu este cuvântul inițiatorului.

Țin să mulțumesc pentru buna prestație care s-a depus cu această ocazie și țin să vă spun că ieri domnii senatori și-au însușit punctul de vedere al dumneavoastră, deci al plenului Camerei Deputaților, referitor la cele trei puncte care sunt în discuție.

Un articol se referea la acordarea unei licențe de introducere a unei noi categorii de, hai să zicem, taxe, deci numită "contribuții suplimentare". La o licență nu pot să se încaseze decât sume cuvenite sub formă de taxe sau tarife. Deci ce înseamnă "contribuții suplimentare"? Cred că aceasta ar da naștere la multe interpretări, și din partea celor care doresc să participe la aceste licitații. Numai la noi au fost ajutoare, într-adevăr, și probabil că a rămas în continuare, suntem obișnuiți cu niște contribuții suplimentare.

Dacă legea s-a referit la taxe și la tarife, cred că este de ajuns. Sunt organisme care reglementează și, ca atare, nu văd de ce să se mai introducă în plus contribuții suplimentare. Acest text de lege va fi tradus în limba engleză, va fi transmis la Comisia Europeană și, cu această ocazie, consider că va avea comentarii nefavorabile cu privire la acest punct și aceste comentarii sigur vor afecta poziția sectorului de telecomunicații din România în cursa privind integrarea în Uniunea Europeană.

Referitor la art.64, acesta, deci, s-a discutat la momentul potrivit și se referea la concesionarea unei părți din sistemul de telecomunicații. Concesionare înseamnă, de fapt, monopol al proprietății private. În condițiile în care există un monopol al Romtelecomului, cred că a exista încă un monopol este deja prea mult.

Noi avem o strategie pentru integrarea în Uniunea Europeană a sistemului de telecomunicații și mi se pare normal ca sistemul de telecomunicații să fie primul care dă nota în economie privind integrarea în Uniunea Europeană.

Pentru aceasta, noi, bineînțeles că am discutat cu băncile mondiale, ne-am făcut planul cum se va desfășura aceasta. Consider că această noțiune de concesionare a fost prinsă în proiectul legii acum doi ani; între timp s-a putut verifica la diferite țări care l-au aplicat dacă a fost bine sau rău, și administrațiile cu care am discutat nu au lăudat această concesionare.

Problema atragerii unui partener strategic este, de fapt, cea care ni se potrivește.

Nu ne permitem, la ora actuală, să avem un sistem de telecomunicații militar. Franța și l-a făcut în 20 de ani și a costat enorm.

La ora actuală, noi trebuie să avem o rețea națională de telecomunicații care să coopereze la mobilizare în condiții deosebite; și aceasta facem. Pentru aceasta, nu putem să concesionăm bucăți la oricine vine. Deci, trebuie ca sistemul național să rămână în continuare un tot unitar, cum este sistemul nervos într-un organism.

Deci, cred că cuvântul "concesionare" se poate lega mai mult de promovarea mai degrabă a intereselor unui de grup, decât intereselor naționale ale sistemului.

Susțin menținerea art. 64 alin. 1, 2, 3 în varianta adoptată în plenul Camerei Deputaților și la fel a fost votat și de domnii senatori ieri.

Referitor la art. 65, nou, care a fost introdus în plenul ședinței dumneavoastră, acesta, de fapt, se referă la a stabili niște relații bune între Regia Romtelecom, societate cu capital integral de stat, cu alte societăți cu capital integral de stat, respectiv Renelul sau Drumurile Naționale.

La ora actuală, deoarece nu este o posibilitate de control a relațiilor de închiriere, între acestea se cer niște taxe exorbitante. Noi nu am cerut decât ca legea să prevadă expres ca în perioada în care monopolul este de stat, în sistemul de telecomunicații, Guvernul să hotărască nivelul acestor taxe.

Ca atare, menținerea textului art. 65 în varianta adoptată în plenul Camerei Deputaților o consider bună și doresc să vă informez că și aceasta a fost votată ieri în Senat.

Deci, vă rog să votați exact ce s-a votat data trecută de către plenul Camerei Deputaților.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnilor colegi,

Vă rog să ocupați loc, nu vă grăbiți! Graba strică mai mult decât vă închipuiți dumneavoastră și mai ales în ultimile zile ale Parlamentului.

Deci, pentru a reține exact despre ce este vorba, plenul Camerei Deputaților este cel care a validat acest punct de vedere, pe care îl susține și inițiatorul, la dezbaterile din Camera Deputaților care au avut loc anterior celor din comisia de mediere.

Inițiatorul este de acord cu punctul nostru de vedere, inclusiv cu articolul nou introdus, 65, de către Camera Deputaților .

Noi trebuie să reconfirmăm punctul de vedere al Camerei Deputaților sau, bineînțeles, trebuie să confirmăm punctul de vedere al comisiei de mediere. Ați auzit care sunt argumentele pentru care se susține în continuare punctul de vedere al Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții, vă rog frumos, aveți două minute fiecare dintre cei care doresc să ia cuvântul.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentați când ajungeți la microfon.

 
   

Domnul Corneliu Seniuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Pentru stenogramă, vă rog să vă prezentați!

 
   

Domnul Corneliu Seniuc:

Seniuc Corneliu.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Seniuc:

Cu plăcere.

Eu cred că, totuși, la art. 14 alin. 2 trebuie să mergem pe varianta Senatului pentru următorul motiv: este vorba, concret, de licențele pentru radio-telefoane și pentru postul național de televiziune TV 3.

În alte țări, aceste licențe s-au vândut la prețuri foarte mari, respectiv în Ungaria, la 46 milioane de dolari, în Polonia, la 125 de milioane de dolari, iar conform Anexei nr. 1 punctul 5, la noi ar trebui să se vândă cu 30 de milioane de lei. Diferența este fanatastică și ar trebui ca această diferență, care este caracterizată în textul legii prin contribuție financiară suplimentară, să fie făcută venit la bugetul de stat.

Deci, susțin varianta Senatului.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Pentru a nu opri discuțiile, pentru că nu o să vă dau voie să pălăvrăgim în sală... Senatul a adoptat punctul de vedere al Camerei Deputaților, și dumneavoastră susțineți acum punctul de vedere al Senatului! Adică suntem puțin așa, nu știu cum să vă spun!? Ei susțin punctul nostru de vedere și noi venim să susținem punctul lor de vedere, așa, ca să ne aflăm în treabă, că nu avem ce discuta, că avem astăzi vreo șapte rapoarte!

Deci, vă rog frumos, dacă aveți ceva de obiectat, obiectați la punctul de vedere al Camerei Deputaților cu care a fost de acord și Senatul României. E culmea ironiei!

Domnul deputat Pițigoi.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu speranța că pe mine nu o să mă criticați, pentru că și eu am de făcut o obiecție similară.

De fapt, vreau să fac un comentariu în ceea ce privește art. 64.

La art. 64 comisia de mediere între Camera Deputaților și Senat s-a propus un text comun, plecând de la ideea și având în vedere stadiul în care se află telecomunicațiile în țara noastră și progresele rapide pe care acest domeniu de activitate le cunoaște în toată lumea, să se ofere o liberalizare a acestui domeniu, în sensul de a permite prin sistem concurențial ca acestui domeniu să i se aducă îmbunătățirile necesare, evident, și finanțele necesare ridicării standardului tehnic.

Or, așa cum este conceput, ca această libealizare să se refere la niște zone periferice, acolo unde nu există rețele și unde ar trebuie să se dezvolte cu banii altora, e mai puțin credibil că ar putea veni cineva în țară cu capital ca să își bage capitalul în niște zone care nu sunt aducătoare de profit.

Să ne amintim că în perioada interbelică telecomunicațiile în România erau o societate anonimă cu capital, să zicem, independent și, ca atare, telefoanele în România aveau o foarte bună deservire.

Noi considerăm că liberalizarea acestui sector într-un sistem concurențial este benefică pentru România și ne pronunțăm pentru menținerea textului comun al celor două Camere, care s-a făcut în ședința de mediere între cele două Camere.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, pentru textul comun al comisiei de mediere, nu al celor două Camere.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Reprezentanții celor două Camere ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Reprezentanții sunt reprezentanți, ca de obicei, știți, reprezintă pe cineva! E-n regulă! Cele două Camere nu au un punct de vedere comun deocamdată, eventual mâine, dacă ajungem la divergență, o să aibă un punct de vedere comun.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bud.

 
   

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

După cum bine știți, lunea trecută, deci în 17 ale acestei luni s-a dezbătut în plenul Camerei Deputaților raportul Comisiei de mediere la această lege foarte importantă. Și au rămas a se mai tranșa prin vot astăzi trei texte care vizează pct. 9 din raport, adică art. 14 alin. 2, pct. 37 și 38 din raportul Comisiei de mediere.

Sigur că domnul ministru al comunicațiilor, domnul Ovidiu Ioan Muntean, a pledat aici pentru o anume consecvență. Și eu vin să întăresc pledoaria dânsului, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, mai ales că aici se pledează pentru a menține în textul legii variantele care au rezultat după dezbateri foarte fructuoase aici în Camera Deputaților.

Deci, dacă luăm cele trei puncte în discuție, care au fost supuse votului ieri în Senatul României și au fost tranșate prin vot, acceptându-se de către plenul Senatului variantele Camerei Deputaților, zic că și noi ar trebui să fim cel puțin consecvenți cu noi înșine și să purcedem, prin vot, la votarea acestor variante care au rezultat în urma unor dezbateri importante aici.

Sigur că se pot aduce acum multe contraargumente, mai ales că, atunci, comisia de mediere a fost destul de vitregită, prin participarea redusă a membrilor din Camera Deputaților, și eu numai din acest punct de vedere zic că s-au adoptat alte texte decât textul Camerei Deputaților, fiindcă prezența colegilor noștri la comisia de mediere a fost foarte subțire. Deci, cum rezultă din raport, aici.

De asemenea, așa dori să întăresc spusele domnului ministru al comunicațiilor aici, mai ales că după ce ni se prezintă aici, toate textele sunt în concordanță cu directivele Uniunii Europene și noi, cel puțin declarativ, tot spunem că acolo dorim să accedem, sigur că se pot purta multe discuții asupra celor trei probleme. Dar, cum distinsul președinte de ședință a spus că trebuie să ne încadrăm în limita a două minute, eu, cu îngăduința dumneavoastră, dacă va fi cazul, voi mai interveni aici, la microfon. Rugămintea mea către dumneavoastră este de a fi consecvenți cu votul pe care l-am dat la dezbaterea în plen a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

În esența ideilor, nu am o opinie diferită față de antevorbitori.

Permiteți-mi, într-o formă un pic mai cu poezie, să vă spun că: "Amintirea este sufletul viu a ceea ce duce ea, amintirea, a ceea ce a fost". În aproape patru ani de zile cred că nu ați remarcat vreodată atâta concordie, atâta înțelegere și apreciere de la o parte, față de cealaltă.

Proiectul legii pe care noi l-am avut în dezbatere a ocazionat manifestarea acestei înțelegeri despre care vorbeam. Foarte multe propuneri făcute de noi au fost fără rezervă acceptate de onorații noștri oaspeți, după cum și foarte multe sugestii ale domniilor lor, noi le-am acceptat, pentru că erau convingătoare, prin forța lor rațională.

Adaug la această înțelegere deplină și faptul că Senatul, celălalt corp legiuitor, nu a fost departe de esența discuțiilor noastre. Exprimările oarecum diferențiate, în esență, nu se deosebesc.

De aceea, eu sunt cu totul de acord cu stăruința domnului președinte de astăzi și nu ca să-i fiu agreabil, dar zău că îi înțeleg și nota de supărare, pentru că ne-a invitat de o manieră mai fermă să fim de acord în a ne păstra propria noastră opinie.

Stărui să păstrăm opinia noastră pentru toate cele trei articole. Nu voi mai reveni, deci, și la poziția nr. 37 și la poziția nr. 38. Vă rog să menținem ceea ce s-a hotărât, pentru că realmente are forța de convingere.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat de la U.D.M.R., vă rog să vă prezentați. Veniți mai rar la microfon și de aceea nu vă cunoaștem... Dar veniți când trebuie, acesta este adevărul. Pentru stenogramă, vă rog să ...

 
   

Domnul Antal István:

Mă și prezint, că vin, de obicei, atunci când nu este domnul vicepreședinte Gavra și în timpul dezbaterilor acestui proiect de lege am venit cu foarte multe propuneri și o parte dintre ele au fost și acceptate de dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, numele, vă rog, pentru stenogramă.

 
   

Domnul Antal István:

Antal István mă numesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Acesta este cel mai important lucru.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Antal István:

Dacă ați reușit să rețineți, da? Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

La dezbaterile acestui poriect de lege am susținut punctul de vedere al grupului nostru și am salutat atunci această prevedere de liberalizare a serviciilor de telecomunicații, dacă mai rețineți acest lucru. Nici acum nu putem să facem altceva decât să susținem acest punct de vedere și, în esență, textul comun. Pentru că dacă această liberalizare, în speță, posibilitatea de concesionare, nu se va produce, atunci, în următorii ani țara noastră va mai suferi un dezavantaj, pentru că în cadrul infrastructurii telecomunicațiile reprezintă un punct forte, și dacă drumuri încă nu avem, ca de la granițele țării să ajungă acei potențiali investitori cât mai repede și în condiții normale la punctele lor, unde încearcă să construiască ceva sau să facă societăți mixte, să aibă legături, să aibă informații, atunci, cel puțin, mult mai repede decât drumurile naționale ar trebui să fie soluționată problema telecomunicațiilor și altfel acest lucru nu se poate realiza.

Din acest punct de vedere, noi susținem textul comun, deoarece, atunci, la acele dezbateri noi am mai susținut și faptul ca o parte din aceste venituri să fie vărsate la bugetele locale, dacă mai mențineți? Acum aceasta se referă la bugetul de stat și ne menținem la soluția propusă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat Antal. Deci, reținem numele și prenumele pentru viitoarele dezbateri, care probabil că vor fi în celălalt Parlament al României, dacă o să avem ocazia să ne mai întâlnim.

Domnul deputat Tobă.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Onorați colegi,

Practic, la art. 64, diferența dintre punctul nostru de vedere și al Senatului este redusă la cuvântul "concesionare" și noi am fost de acord cu "liberalizarea", mai puțin cu "concesionarea". Ce înseamnă aceasta? Transferul unui monopol din mâna statului în mâna unui privat.

Pe cale de consecință, la ora actuală, când sistemul național de apărare operează în foarte mare măsură pe telecomunicațiile așa-zise publice, riscăm să avem un sistem național de apărare șvaițer, din punct de vedere al telecomunicațiilor. Pentru că s-ar putea ca la anumite zone geografice, prin concesionare, să nu mai avem acces, așa cum ... dacă ai concesionat atunci, regula jocului nu mai este în mâna ta. Dacă am fost de acord, de principiu, să lăsăm monopolul pe cinci ani de zile Romtelecomului, a ne schimba acum punctul de vedere, înseamnă inconsecvență de atitudine, cu repercusiuni foarte serioase pentrui sistemul național de apărare.

Motiv pentru care, eu opinez să rămână "monopol", conform punctului nostru de vedere, pe cinci ani de zile și să trecem la liberalizare, după aceea, conform legilor în vigoare.

Deci, concesionând de acum s-ar putea ca județe întregi din România să nu le mai putem ține sub control din punctul de vedere al sistemului național de apărare. Cred că este foarte evident.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Am încheiat dezbaterile și intervențiile dumneavoastră. Mie îmi pare foarte bine că dumneavoastră sunteți multilaterali și vă referiți la toate. Este foarte bine așa, dar când ajungem punctual, știți, nici mâini, nici degete și nici urechi nu prea sunt ca să asculte.

Domnilor colegi,

Haideți să revenim la normalitatea dezbaterilor de astăzi. Revenim la pct. 9 din raportul comisiei de mediere, care se referă la art. 14 alin. 2, care nu are nimic cu concesionarea și cu vânzarea. Acela este următorul articol. Dar este bine că ați intervenit, că mă obligați să nu vă mai dau cuvântul și acolo.

Deci, aici este vorba de cu totul altceva.

Inițiatorul, Ministerul Comunicațiilor susține revenirea și reconfirmarea punctului de vedere al Camerei Deputaților, și nu al comisiei de mediere, unde colegii noștri nu au prea fost prezenți.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

Nu e adevărat!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Păi așa am înțeles.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

Noi am fost acolo!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, dacă au fost fizic, am înțeles că nu au fost, totuși, altfel, probabil. Am înțeles!

Domnilor colegi,

Senatul României, în cursul zilei de ieri, luând în dezbatere acest raport al Comisiei de mediere, a validat punctul de vedere al Camerei Deputaților. Inițiatorul susține același punct de vedere. Să vedem dacă noi ne menținem punctul de vedere. Conform Regulamentului, sigur, eu trebuie să supun votului întâi varianta propusă în raportul comisiei de mediere de către comisie și, pe urmă, să revenim, dacă nu o să fiți de acord, la punctul de vedere al Camerei Deputaților, pe care l-am confirmat în timpul dezbaterilor.

Supun votului dumneavoastă, nu știu dacă aveți în față ... Aveți în față raportul comisiei de mediere, pct. 9, referitor la art. 14. Comisia de mediere a venit cu un text comun la această chestiune, de fapt, preia varianta Senatului. Senatul și-a invalidat varianta și a validat varianta Camerei Deputaților. Dacă nu vreți să ajungem la dezbatere în cadrul celor două Camere pentru divergență, haideți să fim de acord cu ceea ce am votat noi anterior.

Oricum, supun votului dumneavoastră varianta din raportul comisiei de mediere, adică varianta textului comun al comisiei.

Cine este pentru? Voturi pentru, 39 în total.

Împotrivă? 33 împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Domnilor colegi,

Sigur că nu avem cvorumul de lucru.

Rog șefii de grupuri parlamentare, cei care sunt prezenți, bineînțeles, cei care sunt absenți probabil că sunt la Campionatul European de Fotbal; se mai întâmplă și asemenea chestiuni. Rog șefii de grupuri parlamentare și pe domnii chestorii, pe domnul chestor Lepșa, care așteaptă cu nerăbdare ordinele secretariatului de conducere a ședinței, așa cum spunea domnul deputat Vintilescu, pentru banii pe care îi ia în plus în raport cu ceilalți colegi, să invite deputații în sala de dezbateri.

Domnule chestor Lepșa, dați un ocol și un semnal de participare la vot.

Îl rog pe domnul secretar Petrescu să pregătească listele pentru apelul nominal. Nu avem ce face, dacă nu înțeleg colegii să participe la vot, procedăm conform Regulamentului.

Deci, mai avem colegi care își vor face apariția peste un minut, două, trei, până la o oră? O rog și pe doama secretară să lase discuțiile cu colegii și să participe aici, că avem nevoie de conducerea lucrărilor, pentru asistență. Vă rog, domnilor secretari, să verificați, prin numărare, să evaluați cvorumul existent la ora actuală.

Mai avem nevoie de doi colegi pentru a avea cvorumul legal, de 171. De lucru îl avem, dar vreau să avem cvorumul legal, să nu fie probleme.

Mai încercați, domnilor șefi de grupuri parlamentare să-i mai găsiți pe colegii dumneavoastră, care se află prin diverse unghere ale Camerei Deputaților, poate chiar la masă. Să facă o pauză de masă, că mai este până la masa de prânz. (Rumoare)

Deci încă unul a venit. Mai este nevoie de un coleg. Domnule deputat Zoner, vă rog să ocupați loc. Sunteți foarte important astăzi pentru cvorum. Vă rog să ocupați loc.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Numai pentru cvorum?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Pentru cvorum am spus. Sunteți important și altfel, dar pentru cvorum sunteți foarte important. Vă rog să ocupați loc. (Rumoare)

Au mai venit încă doi colegi.

Domnilor colegi, ne aflăm în cvorum, da? 173 de colegi.

Prin urmare, vom număra voturile împotrivă și abținerile. (Rumoare)

Domnilor colegi, Senatul României a respins raportul Comisiei de mediere la cele trei articole. Eu văd că nu aveți dumneavoastră în față raportul Comisiei de mediere și de aceea sunt obligat să vă reamintesc. Deci, Senatul a respins raportul Comisiei de mediere în sensul propunerilor la cele trei articole ieri. Da? Deci nu a fost de acord cu textul propus de către comisii - partea noastră și a Senatului României.

Supun la vot această variantă a comisiei pentru art.14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Numărați voturile împotrivă, vă rog. (Rumoare; vociferări):

Domnilor colegi, nu aveți în față raportul Comisiei de mediere. De aceea va trebui să vă citesc. N-am ce face, n-am altă soluție.

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Votăm, varianta Camerei Deputaților, da?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu. Domnilor colegi, conform Regulamentului, eu trebuie să supun votului prima dată textul propus de Comisia de mediere, care este pe coloana a treia. Pe prima coloană se află varianta Senatului, pe a doua - varianta Camerei Deputaților. Senat României ieri a respins varianta Comisiei de mediere și a revenit la textul nostru, al Camerei Deputaților. (Rumoare)

Supun votului, conform Regulamentului, varianta Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Înainte de aceasta, o intervenție de procedură a domnului deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Eu îmi cer scuze că, datorită unor lucruri legate de activitatea noastră n-am putut participa de dimineață sau mai înainte, când s-a discutat treaba aceasta.

Vă aduceți aminte că, atunci când noi am discutat raportul Comisiei de mediere la acest punct, am formulat unele observații și am cerut unele lămuriri din partea Comisiei de mediere. Din păcate, nu s-au putut obține acele lămuriri, acele considerente care au inspirat textul propus de către Comisia de mediere. Și atunci, noi am hotărât să amânăm votul asupra acestei chestiuni. Între timp, domnul președinte Gavra ne-a informat în legătură cu modul în care s-au derulat lucrurile la Senat. Discutăm, deci, în acest context această problemă.

Lucrurile se prezintă în felul următor: există un text al Senatului, există propunerea de eliminarea a alin.2, că despre el este vorba, nu?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, da, sigur.

 
   

Domnul Marțian Dan:

... pe care o conține textul Camerei, varianta adoptată de Cameră a acestui proiect de lege, și există un text al Comisiei de mediere, care nu a aderat în fond la soluția Camerei, a luat ideea din soluția pe care o conține varianta Senatului, dar cu anumite modificări redacțional-stilistice, care, evident, au și anumite consecințe practice.

În aceste împrejurări, ceea ce dumneavoastră trebuie să faceți este să supuneți la vot textul Comisiei de mediere. Dacă textul Comisiei de mediere va fi adoptat, acest lucru, evident că ne va pune în prezența unor deosebiri cu varianta Senatului, așa cum a fost ea votată în urma respingerii acestei chestiuni. Dacă noi nu vom adopta textul Comisiei de mediere, evident că va rămâne în vigoare chestiunea legată de varianta Senatului și, mă rog, lipsa textului respectiv la Camera Deputaților.

Deci, eu asta vă rog să faceți. Supuneți la vot textul Comisiei de mediere, fiecare dintre noi, în funcție de modul în care a analizat problema, va da un anumit vot. Și, în funcție de acest vot, vom vedea dacă vom ajunge în plenul celor două Camere, sau dacă vom ajunge într-o situație relativ identică cu cea a Senatului.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Deci, lucrurile sunt clare. Așa cum v-am informat, supun votului textul comun al Comisiei de mediere, conținut în raport la coloana a treia.

Domnilor colegi, din păcate, eu nu știu de ce nu aveți materialul în față, pentru că este o problemă și aceasta. (Rumoare)

Ieri, în ordinea de zi, era trecut acest raport de mediere și ieri a spus domnul vicepreședinte Rațiu că ce nu se termină ieri, continuăm medierile astăzi. Deci, în mod normal, trebuia să rețineți, cei care ați fost ieri aici, acest lucru.

Deci, Camera Deputaților a propus eliminarea variantei Senatului. Comisia de mediere a venit cu un text comun. Ieri Senatul a respins punctul de vedere al Comisiei de mediere. Indiferent ce votați dumneavoastră, ne întâlnim în cele două Camere mâine. Deci, indiferent ce votați - pentru sau împotrivă -, nu contează, ne întâlnim mâine în cele două Camere, pentru că a respins Senatul varianta Comisiei de mediere. Este clară chestiunea; la toate articolele - cele trei. (Rumoare)

Bun, e-n regulă.

Supun votului raportul Comisiei de mediere la art.14 - text comun.

Cine este pentru? Numărați, vă rog.

Haideți, că, uitați, ne-am pierdut două ceasuri cu explicațiile, din cauza cui? Total voturi pentru - 60, insuficiente pentru adoptarea punctului comun al comisiei. (Rumoare)

Vă rog, domnule deputat, vă rog, domnule deputat, haideți că am pierdut două ceasuri cu discuții de .... niște surcele.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

Vă rog să numărați și voturile împotrivă!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci n-a întrunit .... (Rumoare; vociferări)

Domnilor colegi, am verificat cvorumul Camerei Deputaților, conform unui articol din Regulament, pe care vă rog să-l vedeți. Secretarii au evaluat cvorumul la 173. Prin urmare, indiferent că votați sau nu votați, suntem în cvorum de lucru, conform Regulamentului și mergem în continuare. Deci, nu s-a întrunit majoritatea pentru adoptarea punctului de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare este 37 din raport, cu referire la art.64. Din nou, Comisia de mediere vine cu un text comun. Nu a fost de acord nici cu varianta Camerei Deputaților, nici cu varianta Senatului.

Supun votului dumneavoastră textul comun propus de Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă rog să numărați domnilor secretari.

Voturi pentru - 10, insuficiente pentru adoptarea punctului de vedere al Comisiei de mediere.

În sfârșit, art.9 al Camerei Deputaților. Comisia noastră vine iar cu un alt punct de vedere, respingând punctul de vedere al Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord cu punctul de vedere al Comisiei de mediere?

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Un vot pentru. Vă mulțumesc.

Domnilor colegi, toate cele trei articole intră mâine în divergență cu Senatul, în dezbaterea comună, adică la reuniunea celor două Camere, întrucât și noi și ei am respins punctul de vedere al Comisiei de mediere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri: Raportul Comisiei de mediere la Legea finanțelor publice  

Următorul text pe care-l supunem analizei în Camera Deputaților se referă la raportul Comisiei de mediere la Legea finanțelor publice.

Mulțumesc compartimentului de la Ministerul Comunicațiilor pentru prezență și rog să fie Ministerul Finanțelor prezent. Membrii Comisiei de mediere de la Camera Deputaților, sunt prezenți la lucrări? Îi rog să ocupe loc.

Vă rog să vă pregătiți raportul de mediere la Legea finanțelor publice. Discutăm divergențele apărute între noi și Senatul României.

Putem începe? Finanțele sunt prezente aici prin domnul secretar de stat.

Domnilor colegi, este un raport voluminos al Comisiei de mediere. Vă propun și vă rog să-l parcurgem cu o oarecare urgență în raport cu ceea ce a fost până acum la Camera Deputaților. Sper că aveți măcar raportul acesta.

Deci, la poziția numărul 1, art.1, alin.1, 2, 3, 4 și 5. Le luăm în ordine.

La alin.l se propune să adoptăm varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi, vă rog să ocupați loc.

La alin.2, se propune un text comun din partea Comisiei de mediere.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alineatul următor - 3, se propune varianta Senatului în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin.4, aceeași situație, se propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin.5 - text comun în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și acum, art.1, în ansamblul său, cu cele 5 alineate cu variantele pe care le-am adoptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Art.2. Se propune să fim de acord cu varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Art.3 devine art.2, prin acceptarea variantei Senatului, care a fost variantă de eliminare a textului; deci art.3, renumerotat, devine 2. La fel, se propune să fim de acord cu varianta Senatului în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 4 - fostul art.4 devine art.3. Se propune de către comisie să acceptăm varianta Camerei Deputaților în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare se referă la alin.2 al aceluiași articol, unde se propune să fim de acord cu varianta Senatului în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și acum, supun votului dumneavoastră art.3, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare 5, cu referire la fostul art.5, devenit 4, text comun propus de către comisie în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 6 - art.5, după renumerotare; se propune să fim de acord cu varianta Senatului la cele două puncte, deci la primul alineat, cu cele două puncte - a) și b).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 7, cu referire la art.7, deci renumerotarea legii, alin.1. Se propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 8, cu referire la fostul art.9. Se propune un text comun - 7 voturi pentru, 3 împotrivă.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 9, cu referire la art.8, prin eliminarea; partea introductivă și lit.f). În amândouă variantele - și la partea introductivă, și la lit.f), se propune să fim de acord cu varianta Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 10, cu referire la art.9, alin. 1. Se propune să fim de acord cu varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 11, cu referire la art.10. Se propune să fim de acord cu textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 12, cu referire la articolul fost 13, devenit 11, alin.2, se propune un text comun în unanimitate.

Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

A fost vorba despre alin.2.

Poziția 13, cu referire la art.13, alin.1; se propune să fim de acord în unanimitate cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 14, cu referire la art.14, alin.1, 2, 3 și 4. Pentru toate alineatele comisia ne propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 15, cu referire la art.16, alin.3, 4 și 5. Comisia noastră ne propune să fim de acord, în toate variantele, deci la toate alineatele, cu varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare este 16, cu referire la art.17; text comun al Comisiei de mediere, cu 9 voturi pentru și o abținere.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare 17, cu referire la art.18, alin.2 și 5. Comisia noastră propune pentru alin.2 și 5 adoptarea variantei Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare este 18, cu referire la art.19. Se propune un text comun din partea Comisiei de mediere.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 19, cu referire la art.21, alin.4, 5, 8 și 9. Pentru aceste alineate, Comisia de mediere ne propune să fim de acord în unanimitate cu varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 20, cu referire la art.22, alin.2. Comisia noastră ne propune să fim de acord și în acest caz cu varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Sper că aveți raportul în față și puteți citi, măcar, nu? Vă mulțumesc frumos.

Poziția următoare - 20 bis, cu referire la art.22, alineat nou introdus, care devine alin.4 în corpul legii, varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 21, cu referire la art.23, alin.1. Comisia ne propune un text comun.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 22, cu referire la art.24, alin.1, 5, 6 și 7. Comisia noastră ne propune o diversitate de soluții.

Pentru alin.1, varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pentru alin.5, aceeași soluție, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pentru alin.6, ne propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților, de astă dată, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și pentru alin.7, tot acceași soluție, a Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 23, cu referire la art.28, alin.2 și 10. Comisia noastră ne propune două variante. Pentru alin.2, varianta comună propusă de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pentru alin.10, ne propune textul Camerei Deputaților în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 24, cu referire la art.31, alin.2. Se propune textul Senatului, cu 8 voturi pentru și două împotrivă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 25, cu referire la art.32, alin.1. Ni se propune să fim de acord în unanimitate cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 26, cu referire la art.34; aceeași soluție, varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 27, cu referire la art.35, alin.1, lit.a), c) și e), respectiv alin.2. Se propune adoptarea mai multor variante.

Pentru alin.1, textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Varianta Senatului se propune și pentru lit.a) a acestui alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-a acceptat varianta propusă de Comisia de mediere în raport.

Pentru lit.c) se propune varianta Camerei Deputaților, de această dată, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Domnule Nica, sunteți constant, abținere și la Senat, și la Camera Deputaților.

Pct.e) - se propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2 - text comun al Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 28, cu referire la art.37, text comun, în unanimitate, al Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 29, cu referire la art.39, alin.3. Ni se propune varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 30, cu referire la art.40, alin.2, textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 31, cu referire la art.41, alin.2 și 4. Pentru amândouă alineatele se propune să fim de acord în unanimitate cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 32, cu referire la fostul art.46, alin.2. Se propune acceptarea variantei Senatului, adică eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 33, cu referire la art.45, alin.1. Soluție identică, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 34, cu referire la art.46, aceeași soluție, varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - alin.2 al aceluiași articol; tot varianta Senatului în unanimitate ni se propune s-o adoptăm.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 35, cu referire la art.47. Comisia noastră ne propune să fim de acord cu textul comun al Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 36, cu referire la art.48, alin.1, lit.a) și respectiv alin.2.

La alin.1, avem o soluție identică și la Cameră și la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La pct.a), ni se propune varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin.2, soluție identică - varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Lit.b) - aceeași soluție, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și, în sfârșit, la lit.c), soluție pe care o oferă comisia, este aceeași, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare - 37, cu referire la art.50, alin.3. Se propune în unanimitate să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Am ajuns, domnilor colegi, la pagina 46, poziția 38, art.51, alin.3. Comisia ne propune să fim de acord cu varianta Senatului în unanimitate.

Aveți observații, domnule secretar de stat? Vă rog să interveniți.

Domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu - Ministerul Finanțelor.

   

Domnul Nicușor Constantinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Observați dumneavoastră că la acest art.53, alin.3, potrivit Camerei Deputaților, 51, alin.3, potrivit Senatului, sunt deosebiri de esență. Noi avem deja structurat un aparat care urmărește așezarea și încasarea veniturilor bugetului public național, care face obiectul acestei Legi privind finanțele publice.

La Senat s-a intervenit cu această modificare și s-a spus că aceasta se face prin organele fiscale teritoriale din subordinea consiliilor locale și județene. Această prevedere ar aduce serioase schimbări în structura aparatului fiscal din țara noastră, deosebit de cheltuielile suplimentare și o dublare a muncii de așezare și urmărire a impozitelor și taxelor din România.

De aceea, eu vă rog ca în cadrul acestei ședințe de mediere să aveți în vedere propunerea formulată de către Camera Deputaților, în sensul ca constatarea, așezarea și urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale să se realizeze prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor, dacă legea nu prevede altfel. Am spus dacă legea nu prevede altfel, în condițiile în care, pe parcurs, în derularea procesului de așezare a economiei românești pe principiile economiei de piață, în condițiile în care asupra autorităților locale vor interveni serioase schimbări în structura veniturilor aceasta, prin legi speciale, anume să putem transfera și aceste atribuții autorităților publice.

Vă mulțumesc pentru atenție și am rugămintea în continuare a menține actuala reglementare și respectiv propusă de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, vă rog, un punct de vedere, întrucât ați adoptat în unanimitate varianta Senatului, și nu a Camerei Deputaților, care au fost argumentele pentru care ați pledat în acest mod?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Stimați colegi,

Rațiunea a fost următoarea. Textul Senatului este textul care a fost votat ulterior celui votat de Cameră. La votarea lui, pe lângă organele tehnice ale Ministerului Finanțelor, au participat cu consultanță și organele Curții de Conturi.

Deci legea, așa cum a ieșit de la Senat, arată că pentru veniturile locale să se instituie un aparat propriu, care să încaseze aceste venituri. În textul Camerei, dacă binevoiți să observați, s-a avut în vedere acest lucru, atunci când, după virgulă, am instituit acea precizare care arată "... în condițiile legii". Deci, gândindu-se și Camera că este posibil ca în condițiile unei autonomii financiare lărgite, dată consiliilor locale și aparatului lor, să se realizeze aceste venituri prin așezarea și perceperea proprie. Acestea au fost raționamentele comisiei de mediere, atunci când a acceptat în unanimitate textul Senatului.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

În momentul de față ce susțineți?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Evident că în condițiile în care nu sunt încă așezate și nu sunt condiții propice pentru a se realiza această prevedere, bineînțeles că ea, așa cum apare în textul Senatului, va trebui să producă o modificare de esență a aparatului, începând de la Ministerul Finanțelor către ultimul perceptor.

Dacă din punct de vedere tehnic nu se poate realiza în perspectiva imediată o asemenea restructurare, personal, și nu în numele comisiei, cred că este bine să ne gândim să adoptăm totuși varianta Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, tot din paretea comisiei? În nume personal, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Matis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare foarte rău că trebuie să spun aici, de la microfon, dar mi se pare puțin cam ciudată poziția unor colegi, care, acum o săptămână sau două, în cadrul comisiei de mediere votează o poziție și se adoptă această poziție în unanimitate, și acum au altă poziție, în fața domniilor voastre.

O a doua precizare; eu cred că acea reașezare a instituțiilor, a Ministerului de Finanțe, a fiscului și acea reașezare a economiei și a celorlalte sisteme din țara noastră se poate face prin introducerea unor prevederi în această lege și în legi asemănătoare, și nu după aceea se va face acea reașezare. Deci, cred că domnul secretar de stat în această problemă nu are dreptate, deoarece dacă în această lege nu se va introduce art.51 așa cum a fost votat la Senat, atunci acea distribuție de sarcini către consiliile locale nu va avea loc.

Eu cred că vom începe chiar prin acest articol această reașezare a sarcinilor. Și, în ultimul rând, aș dori să constatați ca această structurare a legii a mers pe o variantă care este aprobată la Senat ulterior Camerei Deputaților, ceea ce înseamnă că între timp au mai fost adoptate și de Parlament unele ordonanțe care împreună formează un sistem legislativ al finanțelor publice.

Deci, este și acesta un motiv pentru care în multe locuri comisia de mediere a adoptat poziția Senatului, deoarece este o poziție ulterioară discutării în Camera Deputaților a acestui proiect de lege și între timp unele ordonanțe fiind aprobate, altele în curs de aprobare, deja au făcut din acest sistem fiananciar un alt sistem fiananciar, din punct de vedere legislativ. Eu pledez, cum a fost și în comisia de mediere, pentru textului Senatului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Problema pe care o discutăm își are importanța ei și sunt, după părerea mea, argumente pertinente care pledează și pentru una și pentru alta din variante.

Cred însă că la ora actuală, cel puțin după câte cunosc eu lucrurile, nu este principala problemă cine strânge aceste venituri pentru bugetele locale. Pentru că, de fapt, o seamă de prevederi ale Legii cu privire la impozitele și taxele locale au rămas în cea mai mare parte literă moartă. Nu a existat din acest punct de vedere, curaj, ca în limite raționale și în conformitate cu criterii de echitate și cu dispozițiile constituționale, administrația locală să încerce totuși în această privință să găsească modalitățile prin care veniturile la bugetele locale totuși să fie percepute.

Formula Camerei Deputaților are avantajul că pentru această etapă n-am merge pe linia unei multiplicări a aparatului în acest domeniu. Sigur că se poate obiecta, și eu recunosc că există temeiuri pentru asemenea obiecție, faptul că dacă acest aparat este în subordinea Ministerului Finanțelor, evident că el nu mai răspunde cu aceeași promptitudine față de organele administrației publice locale, respectiv consiliile administrației locale și județene. Aici este într-adevăr o problemă.

Nu știu însă dacă cei care pledează pentru soluția Senatului au argumente pertinente referitoare la faptul că cei care în sistemul Ministerului Finanțelor se ocupă la ora actuală de această chestiune, au neglijat sau nu s-au ocupat, nu și-au dus la îndeplinire obligațiile privind colectarea, strângerea acestor impozite și taxe care intră în bugetele locale. Dacă există astfel de obiecții, sigur că putem discuta în legătură cu anumite virtuți ale formulei Senatului. Dar vreau să vă spun că în virtutea unor elemente ținând de specificul dezvoltării noastre de după 1989 în general aparatul consiliilor administrației locale a cunoscut niște creșteri foarte importante, cu consecințe asupra modului în care sunt cheltuite resursele și în legătură în general cu raportul dintre ceea ce face aparatul, care este obiectul de activitate, care sunt competențele lui și dimensionarea lui numerică.

Din punctul acesta de vedere, eu aș vrea să îi rog pe acei colegi care susțin formula Senatului, să ne precizeze, într-adevăr, dacă la ora actuală există o dezangajare și o non asumare de responsabilitate în colectarea acestor venituri, taxe și impozite, de către aparatul Ministerului Finanțelor și necesitatea instituirii acestui segment de aparat pentru consiliile administrației locale. Care, vă spun încă o dată, va avea consecințe asupra modului în care puținele resurse, mă refer mai ales la comune și la orașele mici, de care dispun acestea, vor fi cheltuite, pentru că o bună parte din aceste resurse vor merge pentru plata acestor oameni.

Iar chestiunea cred că nu este de neglijat în această împrejurare. Probabil că treptat va trebui să înaintăm în direcția creării unui asemnea aparat, dar numai dacă într-adevăr ceea ce avem la ora actuală în sistemul Ministeurlui Finanțelor este nefuncțional, nu duce la realizarea sarcinilor care sunt în această privință și, evident, dacă sunt alte elemente. Dar din punctul de vedere al stării reale a finanțelor, a bugetelor locale, din punct de vedere al relației dintre nevoi și resursele lor de acoperire, eu unul am rezerve în legătură cu faptul că este cea mai bună formulă cea pe care o propune comisia, și anume formula Senatului.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Pentru un minut, vă rog, că avem soluțiile și trebuie să mergem pe adoptarea uneia dintre variante. Deci, un minut, domnule deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Un minut, vă mulțumesc, domnule președinte.

Ideea care trebuie să ne orienteze aici este, în opinia mea, foarte simplă. Cine este interesat în mod direct, nemijlocit în realizarea acestor venituri? Evident, consiliul local, fie că este vorba de un consiliu local dintr-o comună mai mare sau mai mică, dintr-un oraș mai mare sau mai mic.

Interesul major este al acestui consiliu local. Interesul major nu este al Ministerului de Finanțe, și pentru că domnul Marțian Dan se întreba dacă se poate într-un fel sau altul, dacă consiliile locale pot s-o facă.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă) :

Nu instituie, în primul rând conform legii, o seamă de taxe și impozite, și asta trebuie s-o facă. După aceea să vedem dacă aparatul care strânge poartă răspunderea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Da. Eu consider că poate să strângă aceste taxe și impozite și că aparatul Ministerului de Finanțe este cel care, prin structura pe care o are la ora actuală, prin direcțiile de finanțe publice, nu poate acoperi, efectiv, fiecare comună în parte, fiecare oraș mai mare sau mai mic. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, același aparat este pus în dificultate sau are dificultăți majore cu încasarea veniturilor datorate statului din diversele comunități.

Cred că trebuie să mergem pe varianta în care consiliile locale trebuie să se ocupe de această problemă, fiind interesate în cel mai înalt grad. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aveți vreun alt punct de vedere, domnule deputat? Sau același? Același, vă mulțumesc, nu are rost să mai interveniți, pentru că s-au decelat deja punctele de vedere.

Doriți să mai interveniți, domnule ministru, da? Aveți dreptul.

Poftiți, domnule ministru Nicușor Constantinescu, să vă reiterați probabil punctul de vedere anterior.

 
   

Domnul Nicușor Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați.

Nu ca replică, vreau totuși să întăresc cele solicitate de noi prin proiectul avansat de către Guvern Parlamentului și însușit de Camera Deputaților, că nu este vorba de urmărire, aceasta este foarte simplă. Dar sunt niște probleme de ordin pur tehnic financiar și anume constatarea și așezarea acestor impozite.

Vă rog să mă credeți că nu luăm în considerare, prin textul propus de Guvern și acceptat de Camera Deputaților, că înlăturăm complet autoritățile locale și județene în a urmări anumite venituri ale bugetelor locale. Legea impozitelor și taxelor locale, Legea impozitului agricol, și alte legi care au fost aprobate de Parlamentul nostru stabilesc ce anume impozite se urmăresc și așează de către aparatul financiar al Ministerului Finanțelor.

Vă puteți închipui ce ar însemna dacă la un plătitor de impozite se duce cineva să-i facă impunerea pe venit, să-i facă cineva impunerea datorată pentru taxa pe valoarea adăugată sau alte categorii de impozite ale statului și separat se duce un alt organ și stabilește impozitul pe clădiri și impozitul pe teren. Nu suntem singura țară europeană care are acest specific în legătură cu așezarea și urmărirea impozitelor datorate statului sau autorităților publice. Avem o experiență seculară a Franței, avem o experiență antebelică a țării noastre, prin care acest sistem de așezare și de impunere, în condițiile economiei de piață se făcea de către organele finanțelor statului. Organele finanțelor statului, prin Ministerul Finanțelor, administrează și trezoreria generală a statului și pentru încasarea și, respectiv, cheltuirea fondurilor de către autoritățile locale, nu percep nici un fel de comision. Fac o muncă care este stabilită prin lege și ca obligație de serviciu.

De aceea, vă rog să credeți că suntem complet nepregătiți în a reșeza acest aparat fiscal de așezare și de constatare, pentru că la nivelul fiecărei comune nu se poate institui un cadru care să facă constatarea și așezarea.

În structura Ministerului Finanțelor, la nivelul administrațiilor financiare, percepțiilor financiare, un asemenea organ are în subordine 3-4 comune sau chiar 5, în funcție de masa impozabilă. Cheltuielile nu ar putea fi suportate în momentul de față și poate ca o perioadă cu mult mai îndelungată de către bugetele locale, deoarece costurile unui asemenea aparat așezat în teritoriu ar implica serioase eforturi financiare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnilor colegi,

Argumentele le-am audiat, deci textul pe care l-a admis comisia de mediere este cel adoptat de către Senat, inițiatorul nu este de acord cu acel text, și ne propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților. Nu mai contează că ea a fost anterioară sau ulterioară variantei Senatului, este a Camerei Deputaților și nu suntem nici ulterior și nici anterior Senatului României, suntem noi înșine. Și ar fi bine să fim așa.

Eu supun votului dumneavoastră varianta comisiei de mediere, după ce ați audiat argumentele pro și contra adoptării unui asmenea punct de vedere. Inițiatorul susține să fim de acord cu varianta pe care Camera a adoptat-o anterior Senatului României. Deci, eu vă supun votului, conform regulamentului, varianta pe care a propus-o comisia de mediere și ați văzut că există o distribuție și aici a opțiunilor, după ce s-a consumat redactarea raportului.

Cine este pentru varianta comisiei de mediere, pagina, vă rog să verificați, dacă o aveți în față - 46, poziția 38, art.51 alin. 3? Comisia ne propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Insuficiente.

Domnilor colegi,

Oricum ajungem, nu știu ce s-a întâmplat la Senat, dar ajungem la discutarea acestei divergențe în Camerele reunite, pentru că e clar... Ce anume? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eugen Matis:

Domnule președinte,

Constat cu amărăciune și cu oarecare supărare că toată procedura pe care ați instituit-o în votarea acestei medieri ați dat-o peste cap, fără să consultați plenul Camerei. Deci, instituiți la fiecare punct ce procedură doriți. Până acum nu ați numărat voturile pentru, ci numai contra și împotrivă. Acum ați făcut exact invers. De unde această putere, domnule președinte? În care articol al regulamentului scrie așa ceva?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, am înțeles, mai greu, dar am înțeles din ce ați spun dumneavoastră. Din exprimare am înțeles cam greu.

Deci, domnule coleg, în momentul în care se propune ceva se numără și voturi pentru, și împotrivă și abținerile. Dacă dumneavoastră ați fi fost atent sau prezent la lucrări de la început... noi am făcut o verificare a cvorumului în sensul evaluării de către cei doi secretari, conform regulamentului, deci eu în continuare nu mai sunt obligat să număr nimic absolut. Ați înțeles dumneavoastră? Conform regulamentului, deci indiferent că votează sau nu votează colegii noștri, nu mă interesează, suntem în cvorum.

 
   

Domnul Gheorghe Criustea (din sală):

Atunci să plecăm toți și să vedem ce iese.

Este o inepție! domnule.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Cristea, de multe ori e chiar mai bine, să știți. De mult uneori chiar se impune, să știti, dar nu asta este problema. Problema este de regulament, eu trebuie să respect regulamentul. Nu asta este problema. Eu vă rog să stați cu plăcere.

Domnule deputat Cristea, inepțiile vă aparțin dumneavoastră și sunt cam multe la număr, luați regulamentul, aveți timp suficient, nu noaptea, ziua, la bibliotiecă, îl citiți, după care discutăm cât doriți dumneavoastră. Deci, vă rog. Vă rog, domnule Cristea, sper că suntem astăzi într-o situație normală.

Domnule deputat, lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere. Mergem mai departe.

Fiți atenți la procedură că este una singură. Poziția 39, art.53 alineatele 2,3,4 și 5. Și aici comisia noastră are o distribuție a opțiunilor. Și anume, la alineatul 2 ne propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

La alin.2, fost 3, comisia noastră ne propune să fim de acord cu varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

La fel și la al treilea alineat, comisia ne propune să fim de acord cu varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Și la ultimul alineat al acestui art., 6, avem aceeași opțiune... Pardon, întâi alineatul 4, aceeași opțiune, textul Senatului, cu 8 voturi pentru și 3 împotrivă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Si, în sfârșit, ultimul alineat, 6, aceeași soluție, varianta Senatului, cu același număr de voturi: 8 pentru, 3 împotrivă, din partea comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 40, cu referire la art.59 alin.4. Comisia noastră ne propune sa fim de acord cu varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Pozitia următoare, 4l, cu referire la art.60 alin. 3.Comisia ne propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare 42, cu referire la art.62 lit. b), soluția este identică în preambul, textele sunt identice, la Cameră și Senat.

Domnilor colegi,

Prima parte,art.64, devenit art.62, prima parte este aceeași, la punctul b) este soluție comună, da? Textul este același la preambulul articolului. De acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

La punctul b), într-adevăr, este textul comun al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare 43, cu referire la art.63 alin.2, partea introductivă, și alin. 4. Pentru partea introductivă, de această este textul Senatului, iar pentru alin.3 este textul comun al comisiei.

Cine este pentru acceptarea acestui punct de vedere al comisiei la art.63, alin. 2, partea introductivă, și alineatul 4? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Timiș, vă rog să vă reocupați locul, după demisia de la grupul parlamentar, că altfel conturbați, uitați, conturbați grupul parlamentar al PD-FSN și este păcat.

Poziția următoare, vă rog, 44, cu referire la art.65 alin. 1, Comisia noastră ne propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 45, cu referire la art.67 alin. 1. Comisia noastră ne propune aceeași soluție, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 46, cu referire la art.68, partea introductivă, și lit.a). Pentru amândouă textele se adoptă varianta Senatului în cadrul comisiei de mediere.

Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Dacă tot doriți să părăsiți sala, că este pauză neregulamentară, faceți-o mai rapid numai, vă rog frumos. Numai mai rapid, nici o problemă. Cvorumul legal există, indiferent de prezența fizică a dumneavoastră.

Poziția 47, cu referire la art.69 alineatul 1 lit. b) și alineatul 2, nou introdus în corpul legii. Deci, pentru alin. 1 înțeleg că este text identic, Cameră-Senat. Da, domnilor colegi?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Pentru lit.b) se adoptă varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Pentru alin. 2, nou introdus de către Senat, se acceptă varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare 48, art.74, fost 72 devenit în corpul legii alin. 2, varianta Senatului, în unanimitate, propunerea comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Vă rog să fiti mai lenți în exprimarea votului, ca să nu spun altfel, colegii care își aduc aminte că trebuie să voteze.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă) :

Nu putem ține ritmul așa cum conduceți dumneavoastră. Este prea repede.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

La poziția 49, cu referire la art.73 alin. 1, se propune de către comisie acceptarea variantei Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 50, art.74 alin.1, comisia ne propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 51, art.76, ni se propune aceeași soluție, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Pentru alin.2, aceeași variantă, a Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Pentru alin. 3 varianta Senatului, în unanimitate, cu eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Alin. 4, varianta Senatului, de eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Alin.5, aceeași soluție, eliminare, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Alin. 6 aceeași soluție, varianta Senatului, eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Aceeași soluție și pentru 7, eliminarea textului, în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Am ajuns la poziția 52, cu referire la art.81, se propune tot varianta Senatului, fără eliminare de această dată, că mai pasează și ei câte ceva de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Pentru stenogramă, se schimbă coloratura Camerei. Partidul România Mare și PUNR se împotrivesc și se abțin reciproc. Vă mulțumesc. Câte un deputat, bineînțeles, nu grupurile parlamentare.

Poziția următoare... , alin. 2 este tot varianta Senatului, am supus-o votului în ansamblu, și poziția următoare și ultima din corpul acestui proiect de lege, 53, cu referire al art.82, alin. 1 și vedeți că are și niște litere a),b) și c). Comisia noastră propune un text comun, adică "La redactarea formei pentru promulgarea legii se va face renumerotarea articolelor și alineatelor din cuprinsul legii, astfel cum s-a aprobat de către Comisia de mediere". Cum au făcut aprobarea numai dânșii știu, noi o să vedem textul final când va fi promulgat și eventual îl vedem în Monitorul Oficial.

Rugămintea este următoarea: să fim de acord cu această propunere a comisiei, de renumerotare al întregului corp al legii, pentru că e nevoie de o asemenea renumerotare, să nu fie greșeli de redactare tehnică, și mai ales de renumerotare, și rog Compartimentul tehnic al comisiei, doamna și domnul care discută foarte intens despre această renumerotare. (Arată la banca comisiei)

Nu se aude, că e microfonul în spatele dumneavoastră, difuzorul este sus.

Rugămintea este următoarea: să aveți grijă la redactarea textului final, cu aprobările pe care le-am avut astăzi la renumerotări și la anumite modificări.

Domnilor colegi,

Ne-a rămas un text în divergență, oricum, la acel articol. Probabil că mâine vom aborda în cadrul Camerelor reunite și acel text care se află în divergența cu Senatul.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, cu această precizare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Vă mulțumesc.

Vreau să vă spun că raportul comisiei de mediere pentru Legea telecomunicațiilor a fost supus pe ansamblu, votului, de către domnul președinte Năstase, doar cele trei articole pe care azi le-am abordat și care au ajuns la mediere vor fi mâine supuse dezbaterii plenului celor două Camere.

Vă mulțumesc pentru operativitate din acest punct de vedere și rog pe colegii care mai au sămânță de vorbă să încerce să fie prezenți în aula Camerei Deputaților și mai puțin aici, ca să putem parcurge și restul de acte normative care trebuie adoptate până la vacanța parlamentară, singura zi fiind azi, pentru că joi probabil mulți se vor îndrepta spre locul de destinație, către familii, soții, soțioare și alte asemenea categorii sociale.

Domni deputați din sală:

Ce categorii? Poate cele din Anglia...(Strigă domnul deputat Munteanu)

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aducem, aducem, acum vin din Anglia ceva. (Vociferări în sală) Din cele, știți dumneavoastră, turbate, turbate.

Domnilor colegi, la ora 11 trebuie să ne exprimăm votul și după câte se vede în sală pe partea dreaptă este un singur reprezentant al PD-FSN, vă mulțumim, domnule profesor, și știm pentru ce stați în sală, că vine personalul didactic, ce vă interesează pentru audiovizual - 2 ai PUNR-ului, vreo 2 - PAC-PL și mai mulți de la grupul parlamentar al PNTCD. Tot 2, aveți dreptate, că doi sunt, da... un independent, da...

Deci, dacă facem distribuția este aproape normal, din acst punct de vedere, în partea dreaptă a sălii. Ca să devenim la anormalilitate în sensul prezenței reale în sală, o pauză de 30 de minute pentru o cafea - distribuție și un fax pentru Anglia, domnule deputat Munteanu. Să cerem ce doriți dumneavoastră.

Vă rog, domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Rog colegii din Grupul parlamentar al PDSR să poftească la sala 29. Continuăm să discutăm o problemă pe care am început-o ieri.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, totuși părăsiți sala, pentru că urmează ceva greu - 5 proiecte de lege pentru adoptare.

Pentru aerisire, poftă bună!

Bufetul este deschis, nu-l închidem decât după pauza de 30 de minute.

Pauză

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, ca să putem relua dezbaterile.

Rugăm șefii de grupuri parlamentare să încerce să-și convoace colegii.

Domnul secretar Petrescu spune că în sală nu stăm bine deloc cu cvorumul..., deci, nici nu se pune în discuție punerea la vot, deocamdată, în următoarea jumătate de oră, a proiectelor de legi, care sunt 4 organice, și numai una este ordinară și nu avem cvorumul pentru o lege organică, nici măcar cvorumul minim necesar, deci, îi rog pe șefii de grupuri parlamentare să-și anunțe colegii să participe la vot, în următatea jumătatea de oră, deci, măcar peste jumătate de oră să putem să ne exprimăm votul la aceste proiecte de legi.

 
Constituire comisii mediere:  

Până atunci, domnilor colegi, dați-mi voie să vă informez în legătură cu constituirea unei comisii de mediere, de fapt sunt două comisii de mediere.

Deci, din partea Camerei Deputaților, se propune pentru comisia de mediere la soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 49/1994, privind stabilirea unor coeficienți de ierarhizare a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 134 din 1994, pe care ieri am adoptat-o, se propune componența următoare din partea Camerei Deputaților: domnii deputați Lazia Ioan, Grupul parlamentar al PDSR; Stan Vasile - Grupul parlamentar al PDSR; Ivănescu Paula - Grupul parlamentar al PD-FSN; Lepșa Sorin - Grupul parlamentar al PNTCD + PER; Ciurtin Costică - Grupul parlamentar al PUNR; Moldoveanu Marcel - Grupul parlamentar al PSM și Popescu Mircea - Grupul parlamentar social-democrat.

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri pentru componența comisiei de mediere din partea Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

A doua comisie de mediere are următoarea componență, din partea Camerei Deputaților, pentru soluționarea divergențelor în redactarea textelor la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de telecomunicații speciale, și anume domnii deputați: Tobă Francisc - Grupul parlamentar al PDSR; Petre Naidin - Grupul parlamentar al PDSR; Alexandru Nicolae - Grupul parlamentar al PD-FSN; Pițigoi Barbu - Grupul parlamentar al PNTCD + PER; Ionescu Vasile - Grupul parlamentar al PUNR; Antal Istvan - Grupul parlamentar al UDMR, respectiv Hortopan Ion - Grupul parlamentar al Partidului "România Mare"

Dacă sunt observații în legătură cu această componență, din partea Camerei Deputaților, pentru această comisie de mediere? Sunt observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu se abține nimeni.

Vă mulțumesc.

Ii rog pe colegi să ia legătura cu secretarul general al Camerei Deputaților, pentru a vedea unde, la ce oră și în ce zi au loc aceste medieri, împreună cu colegii de la Senat.

Dezbateri: proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale  

Domnilor colegi,

Cvorumul de lucru se împuținează pe parcursul zilei. Să sperăm că până deseară vom rămâne constanți, măcar la această cifră. Deci, domnii deputați care au fost propuși pentru comisiile de mediere la alte proiecte de legi, participă deja, împreună cu colegi de la Senat la aceste comisii de mediere. Deci, prin urmare, trebuie să scădem din cvorum colegii care participă la medierea Legii privind fondul cinegetic și la Legea îmbunătățirilor funciare, un număr de 14 colegi.

De acord să-i scoatem din cvorum?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, cvorumul scade cu încă 14 deputați.

Să sperăm că după ce termină medierile, întrucât programul este până la orele 19,00 în cursul zilei de astăzi, vor reveni la Camera Deputaților.

Intrucât nu există cvorumul pentru adoptarea textelor pe care le-am anunțat dimineață, 4 legi organice și o lege ordinară, îi rog încă o dată pe șefii de grupuri parlamentare, să încerce să-și anunțe colegii să participe în maximum jumătate de oră pentru exprimarea votului la aceste legi, pentru că dacă nu întrunimn cvorumul de 171, nu putem să supunem aprobării Camerei Deputaților aceste proiecte de legi.

Până atunci, așa cum dumneavoastră ați hotărât, plenul Camerei Deputaților, în ziua de joi, 20 iunie, s-a abordat în procedură de urgență, un proiect de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 care se referă la organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Acest proiect de lege trebuie să între, deci, pe rol, în cadrul dezbaterii de astăzi. Avem raportul comisiei de specialitate, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Ii rog pe colegi să ocupe loc în lojă și să începem dezbaterea asupra acestui proiect de lege, în regim de urgență.

Așa, după cum știți dumneavoastră, conform prevederilor Regulamentului, eu invit biroul comisiei să ne propună timpul afectat pentru intervențiile personale la fiecare articol și timpul total pe care dumnealor îl propun pentru dezbaterea acestui proiect de lege, conf. art. 105 și 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Deci, domnule președinte, cât propuneți, ca timp afectat pentru intervenții pe articole, și timp total afectat pentru dezbaterea acestui proiect de lege?

   

Domnul Aurel Stirbu:

Având în vedere că este o lege aproape tehnică, vreo două articole vizează fondul, restul sunt probleme interne ale Curții Constituționale, aseară am discutat cu colegii din comisiei, care au rămas mai spre sfârșitul ședinței, și am ajuns la concluzia că în 30 de minute poate fi dezbătut acest proiect de lege și două minute pentru intervenții.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, timp de intervenție din partea deputaților, individual 2 minute, propune comisia, iar total timp afectat dezbaterii acestui proiect de lege, 30 de minute. Dacă sunteți de acord cu această propunere a comisiei noastre de specialitate?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Prin urmare, conform procedurii regulamentare, trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând cu titlul și continuând cu articolele.

La titlul legii, dacă sunt observații? Comisia noastră, din nou, nu are observații și nici amendamente la textul pe care-l avem din partea Camerei celeilalte, Senatul României. Dacă sunt observații, totuși, întreb la titlul acestui proiect de lege? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 1. Observații? Propuneri de amendare a textului? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 3. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 8, alin. 1. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Articolul 11, alin. 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 17, alin. 4. Observații?

Domnule deputat Stefan Cazimir,

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Stefan Cazimir:

Cred că, fiind vorba de o chestiune strict redacțională, ea nu va atrage necesitatea unei comisii de mediere, ci se poate rezolva prin contact direct între experții celor două Camere. În orice caz, pentru logica enunțului de la alin. 4, partea de la sfârșit: " ... precum și grupurilor parlamentare de care nu aparțin autorii sesizării" trebuie adusă cu două rânduri mai sus, după sintagma: " ... Curții Constituționale" și enunțul ar suna astfel: "Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curții Constituționale, precum și grupurilor parlamentare de care nu aparțin autorii sesizării, în ziua primirii ei de către secretarul general al Camerei din care aceștia fac parte".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia acceptă acest amendament.

Domnule președinte Stirbu,

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Stirbu:

Este o problemă de frumusețea frazei, nu cred că trebuie să ne oprim acum asupra ei. Compartimentul tehnic-legislativ are latitudinea ca problemele gramaticale să le pună de acord cu gramatica limbii române.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord, totuși, cu frumusețea de care ați spus dumneavoastră, deci chestiune de redactare a textului?

 
   

Domnul Aurel Stirbu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

Inițiatorul? De acord.

Dacă sunteți de acord și dumneavoastră cu această propunere de amendare, în sensul redactării tehnice a textului...

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. S-a acceptat.

Poziția 5, art. 17, alin. 4.

Deci, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 6, art. 18, alin. 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 7, deci, art. 19, alin. 1. Observații? Aceeași chestiune.

Suntem la 7.

Aveți observație la 6? Haideți, să revenim...

Am acceptat poz. 6, dar revenim.

 
   

Domnul Stefan Cazimir:

Este o chestiune mai gravă, de fapt, decât cea pe care am sesizat-o anterior. Vă rog să observați, la rândul 3 al alineatului, că se vorbește de "celălalt președinte al Camerei": "...o va comunica celuilalt președinte al Camerei" - enunț, evident, inacceptabil. Trebuie înlocuit cu: " ... o va comunica președintelui celeilalte Camere". O dată ce am accepta această modificare, putem remedia și enunțul de la rândul 1 al alineatului, înlocuind sintagma "unul din președinții Camerelor" cu "președintele uneia din Camere". O a treia observație, la rândul 3, conjuncția "doar" este de prisos.

Adunând laolaltă toate aceste propuneri, enunțul pe care vi-l sugerez sună astfel: "Dacă sesizarea s-a făcut de președintele uneia din Camerele Parlamentului, Curtea Constituțională o va comunica președintelui celeilalte Camere și Guvernului, iar dacă sesizarea s-a făcut de Guvern", eliminând pe "doar", "Curtea o va comunica președinților celor două Camere ale Parlamentului, prevederile alin. 2 aplicându-se în mod corespunzător".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia? Vă însușiți amendamentul?

 
   

Domnul Aurel Stirbu:

Nu schimbă cu nimic fondul problemei. Este vorba de frumusețea frazei. Să mergem pe aceeași idee, să aprobăm problema și Compartimentul tehnic-legislativ să dea forma gramaticală, împreună cu Senatul, pentru că domnul deputat Cazimir aproape la toate articolele are de reformulat (comentarii în sală). Sigur că este frumos, dar gândiți-vă, să ajungem la mediere cu asemenea probleme...

Noi ne menținem textul, pe fond, așa cum este.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Inițiatorul? Merge pe varianta inițială, da? Bun.

Deci, domnilor colegi, supun votului dumneavoastră varianta inițială, la poz. 6, deci art. 18, alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Vă rog să numărați. Total 13.

Abțineri? Deci, abțineri 5.

În consecință, s-a acceptat varianta trecută în raportul primit de la Senat, cu care a fost de acord și comisia noastră de specialitate.

Poziția 7, art. 19, alin. 1. Observații sau propunere de amendare a textului? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 9, art. 21, alin. 2 și 3. Observații la alin. 2, sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 3, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 21, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 23 va avea cuprinsul pe care dumneavoastră îl aveți acolo, desfășurat, cu alin. 2, 3, 4, 5, 6 și 7.

Observații la primul alineat? Sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 2, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 3, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 4, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 5, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

La alin. 6, observații? Nu sunt. Sunt?

Domnul deputat Stefan Cazimir aveți cuvântul. Da, vă rog...

 
   

Domnul Stefan Cazimir:

În ciuda faptului că intervențiile mele sunt plasate, și atunci când nu sunt de gramatică, sub semnul gramaticii, ca și cum, în felul acesta, mi s-ar slăbi baza de atac, -în realitate eu cred că se consolidează, -am prostul obicei de a persevera.

Vreau să subliniez, că intervenția pe care o fac acum nu are caracter de gramatică, așa cum nu a avut nici cea anterioară, deși s-a afirmat asta. Apare în acest enunț: "dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. 1, 2 sau 3, ori este în mod evident vădit nefondată, instanța o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională". Ies din grmatică și ancorez în lexic. Cuvintele "evident" și "vădit" sunt sinonime. Dacă veți consulta Dicționarul de sinonime al lui Gh. Bulgăr, la "evident" veți găsi printre sinonime pe "vădit", iar la "vădit" veți găsi printre sinonime pe "evident", așa încât, evident, este vădit că nu putem accepta acest enunț. (Râsete.)

Trebuie să scoatem sintagma "în mod evident" și să lăsăm, zic eu, numai "vădit nefondat".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da.

 
   

Domnul Stefan Cazimir:

În ședința de ieri a comisiei, domnul Emil Popescu a venit cu argumente de ordin juridic, mult mai profunde și mult mai convingătoare, cred, decât cele de natură strict lexicală, arătând că, dacă am păstra enunțul de aici, ar trebui să se stabilească prin anumite criterii ce este "nefondat", ce este "vădit nefondat" și ce este "în mod evident vădit nefondat".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da.

Comisia, vă rog, un punct de vedere? De acord cu suprimarea expresiei "evident"?

 
   

Domnul Aurel Stirbu:

Se poate curăța fraza...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Bun.

De acord și dumneavoastră? Deci, de acord cu suprimarea expresiei "evident" din textul alin. 6?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere, a domnului deputat Dinu.

Deci, cu această amendare a textului, supun votului dumneavoastră alin. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, alin. 7 al acestui articol. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu o abținere, s-a acceptat și textul alin. 7.

Acum, art. 23, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 11, art. 24, alin. 1, 2 și 3.

Sunt observații la primul alineat? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alineatul 2. Propuneri de amendare, dacă există propuneri de altă natură? Nu există.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Urmează alin. 3. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul 24, în ansamblul său, cu cele 3 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 12, art. 23. Se propune abrogarea acestui articol. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 13, cu referire la art. 26. Acest articol are 4 alineate. Observații pe fiecare alineat.

Alineatul 1. Există observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alineatul 2, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alineatul 3, observații sau propuneri de amendare a textului? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, alin. 4. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Urmează art. 26, cu cele 4 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția 14, art. 37, alin. 2. Observații există? Nu există.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Poziția următoare, deci 15, art. 48, alin. 1. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Consemnăm o abținere pentru stenogramă.

Cu o abținere s-a acceptat și textul propus la art. 48, alin. 1.

Articolul 49, alin. 1. Observații există? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu un vot împotrivă și o abținere, s-a acceptat și textul propus pentru alin. 1 al art. 49.

Poziția următoare, 17, tot art. 49, alin 3 și 4.

Observații la alin. 3, sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alineatul 4. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Acum, art. 49, cu cele două alineate - 3 și 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, s-au acceptat și textele propuse pentru alin. 3 și 4 ale art. 49.

Poziția următoare, 18, cu referire la art. 50, alin. 2. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul II. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul III. Observații?

Domnul deputat Stefan Cazimir.

 
   

Domnul Stefan Cazimir:

De data asta nu mai vin la microfon cu modesta mea competență în domeniul lingvistic, ci cu marea mea ignoranță în domeniul legislativ, cu o întrebare pe care am pus-o și ieri în comisie și pe care o pun și în fața dumneavoastră: dacă o prevedere ca aceea din Art. III este sau nu de nivelul unei legi? "...În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili o clădire..." - nu mă leg de formulare, mi se pare savuroasă, o accept - " ... Guvernul va stabili o clădire corespunzătoare pentru sediul Curții Constituționale, asigurând și dotările necesare din rezerva aflată la dispoziția sa".

Am fost, ce-i drept, informați ieri, de către domnul judecător Mihai Constantinescu, asupra necesității urgente a dobândirii unui sediu corespunzător de către Curtea Constituțională. Ințeleg și subscriu la această necesitate, dar, repet, îmi păstrez dubiile sau, mai bine zis, nedumerirea, în legătură cu oportunitatea includerii unei asemenea prevederi într-un text de lege.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sigur că mai corect ar fi "repartizarea", nu "stabilirea unei clădiri"... dacă rămânem totuși la textul care este propus aici. Va stabili o clădire, sigur că poate stabili oriunde, în centrul Bucureștiului, nu? E liber și așa...

În legătură cu această propunere a domnului deputat Stefan Cazimir, care merge, de fapt, pe eliminarea acestui Art. III, comisia ce părere are? Vă rog, domnule președinte Stirbu.

 
   

Domnul Aurel Stirbu:

Amendamentul domnului deputat a fost respins aseară în comisie pentru următoarele considerente -nu mă refer la problemele de ordin juridic, ci de activitate practică. La Curtea Constituțională trebuie să aibă acces justițiabilii, persoanele care să se apere, sau care să conteste , sau care se judecă și ni s-a explicat și așa este, că au greutăți din acest punct de vedere: poliție este acolo, legitimații, nu le dă voie , telefoane, probleme și efectiv se îngreunează accesul justițiabilului la Curte, și dânșii vor să li se asigure de către Guvern o clădire, undeva, unde persoanele justițiabile să aibă acces deschis, fără să fie cenzurați cu buletine, o dată este voie, o dată nu este voie, o dată este o conferință, o dată este o întrunire și efectiv sunt greutăți, iar cuvântul "va stabili", sigur, "se va acorda", "va repartiza", "va atribui" - cred că nu are nici o importanță. Am discutat și aseară...

Menținem textul așa cum este.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc.

Domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Serban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, dar eu întreb președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități și pe inițiatori: Guvernul este abilitat să acorde clădiri? Sau acest lucru, acest atribut revine primarului? (Comentarii în sală). Așa este! Atâta vreme cât s-au dat clădiri în prima perioadă, după Revoluție, a fost acuzat Guvernul, nu vreau să iau apărarea nici unui Guvern, că s-au dat clădiri, s-au repartizat locuințe de către Guvern, care nu avea dreptul să o facă, și acum noi legiferăm acest lucru! Se creează un precedent...

Din sală:

Nici primarii nu au voie!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da. Am înțeles, domnule deputat.

Deci, domnule deputat, fiindcă fac parte din comisia aceea cu "Apartamentul", pot să vă dau răspunsul, pentru că noi am luat o decizie și dumneavoastră ați fost de acord cu ea. Deci, Guvernul nu are voie să repartizeze locuințe, deci spații de locuit. Guvernul are un patrimoniu, știți dumneavoastră, Guvernul are un patrimoniu și când este vorba de instituții, cum este și aceasta - Curtea Constituțională, are la dispoziție asemenea imobile pe care să le acorde, cum scrie aici, să le stabilească pentru diverse instituții. Nu se încalcă legea. Deci, nu primăria trebuie să acorde. Dacă Guvernul are de unde, din fondul său locativ, și are, poate să acorde asemenea chestiuni.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ocupați loc.

Deci, domnilor colegi, supun votului dumneavoastră art. III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Vă rog să numărați. Total voturi împotrivă, 18 voturi.

Abțineri? Sunt 8 abțineri.

În aceste condiții, s-a acceptat, deci, și textul propus de către comisie, în varianta Senatului, la art. III.

Ultimul articol, IV. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Intrucât și aceasta este o lege organică, urmează să o supunem votului, după ce supunem votului celelalte 4 legi organice și o lege ordinară, în condițiile existenței cvorumului și vă rog să faceți mobilizarea necesară, pentru că v om trece la exprimarea votului.

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să felicit pe domnul vicepreședinte, care a făcut un record absolut în adoptarea unei legi.

Imi pare rău, că, datorită intervențiilor domnului profesor, n-a putut merge până la capăt, în sensul să citească, să voteze singur. Această ironie nu știu dacă este deplasată sau nu.

Am onoarea să arăt că la ora 12,08 am început dezbaterea, suntem la ora 12,30. În 22 de minute ni s-a adus în față un text de lege care se referă la una dintre cele mai importante instituții ale statului român, și noi în 22 de minute trebuia să decidem.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog...

 
   

Domnul Gheorghe Tokay:

... Am avut onoarea ieri, în calitate de membru al comisiei, să obiectez împotriva acestei metode. După ce am observat că scopul nu este să analizăm, adică, mie mi s-a părut că nu ar fi să analizăm, ci să acceptăm un text de lege care să nu se mai preteze la mediere, am renunțat la orice tentativă.

Nu pot însă să renunț, în fața domniilor voastre, să nu obiectez și să nu refuz această modalitate de a trata o instituție atât de importantă, o modalitate de tratare care pe noi ne descalifică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat Tokay.

Sigur, dumneavoastră aveți dreptate pentru ceea ce reproșați colegilor noștri. Deci, termenul stabilit de către comisie și adoptat de către planul Camerei Deputaților pentru dezbaterea proiectului de lege a fost de 30 de minute. Recordul este deci de 22 de minute și acesta se datorește faptului că intervențiile au fost foarte puține din partea colegilor noștri și, mai ales, au fost de formă și nu de fond. Deci, nu este vina nici a comisiei, și nici a colegilor noștri, care n-au avut observații, sau, dacă au avut observații, n-au venit la microfon, pentru că, timp de intervenție a fost de 2 minute pentru un deputat. Deci, colegii noștri, înseamnă că au acceptat așa cum s-a prezentat acest text de lege. Deci, nu este nici un viciu de formă, și nici de fond, și Doamne ferește, nu există abateri de la Regulamentul Camerei Deputaților. A fost procedură de urgență, și am tratat-o ca atare.

 
Supunere la votul final: Proiectul de Lege privind contractul colectiv de muncă - vot deschis, lege organică  

Domnilor colegi,

Ii rog pe domnii secretari să facă o evaluare a cvorumului, pentru că vom trece la adoptarea actelor normative organice și dacă nu avem cvorumul nu putem să trecem cu vederea acest lucru.

Ii rog pe domnii secretari, pe domnul secretar Lepșa, îl rog să mai încerce o evaluare a cvorumului din afara aulei și să invite colegii să participe la exprimarea votului.

Domnilor colegi,

După ultima evaluare a prezenței în sală, rezultă că avem 204 colegi prezenți pentru exprimarea votului.

Repet ce supunem votului, următoarele proiecte de legi: proiectul de Lege privind contractul colectiv de muncă, proiectul de Lege privind modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 82/20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", proiectul Legii protecției civile, proiectul de Lege privind evidența populației și cartea de identitate, proiectul de Lege cu privire la actele de stare civilă, cel pe care astăzi l-am adoptat în procedură de urgență, deci proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Toate aceste 6 proiecte de legi sunt legi organice.

Primul proiect de lege pe care îl supun votului este cel care privește contractul colectiv de muncă.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Și rog domnii secretari să numere voturile exprimate și pe dumneavoastră să vă exprimați votul. 203 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 203 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat proiectul de Lege privind contractul colectiv de muncă.

Supunere la votul final: Proiectul de Lege privind modificarea și completarea art. 10 din Legea nr.82/20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării vot deschis, lege organică  

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea art.10 din Legea nr. 82/20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării".

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Vă rog să numărați! (Din sală: "Nu mai trebuie!") Domnule Boștinaru, domnule Man, vă rog să votați și dumneavoastră! Da, este cvorumul legal, avem 206 colegi.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 206 voturi și 2 abțineri, s-a adoptat și acest proiect de lege, care este o lege organică.

Supunere la votul final: Proiectul Legii protecției civile - vot deschis, lege organică  

Al treilea proiect de lege este cel al Legii protecției civile.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 6 abțineri, s-a adoptat și acest proiect de lege.

Supunere la votul final: Proiectul de Lege privind evidența populației și cartea de identitate, vot deschis, lege organică  

Următorul este proiectul de Lege privind evidența populației și cartea de identitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Din sală:

Cum 16, domnule?! Numărați corect!

(Vociferări, proteste.)

   

Domnul Ioan Gavra:

Abțineri? 9 abțineri.

Cu 16 voturi împotrivă și 9 abțineri, s-a acceptat acest proiect de lege.

(Vociferări, proteste. Se strigă: "Nu s-a numărat bine!")

Domnilor colegi,

Eu nu fac decât să anunț ceea ce îmi spun secretarii, ei mi-au spus 16 voturi împotrivă și 9 abțineri, vă rog frumos! (Proteste: "Sancționați secretarii!") Secretarii nu pot să fie trași la răspundere decât într-un anumit fel! Eu nu-mi permit să-i trag la răspundere pentru că asta e situația! (Vociferări, proteste.)

Domnilor colegi,

S-a adoptat acest proiect de lege cu 16 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Din sală (deputați din băncile PNȚCD):

Mai numărați o dată!

 
Supunere la votul final: Proiectul de Lege cu privire la actele de stare civilă, vot deschis, lege organică  

Domnul Ioan Gavra:

Următorul proiect de lege se referă la actele de stare civilă.

Cine este de acord cu adoptarea acestui proiect de lege? Dar vă rog să vă exprimați votul, ca să nu mai am discuții cu secretarii! Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați cu atenție, ca să nu avem surprize! 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 24 de abțineri.

Cu 9 voturi împotrivă și 24 de abțineri, la un cvorum de 206, care a fost anunțat inițial, s-a adoptat și acest proiect de lege.

Supunere la votul final: Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, vot deschis, lege organică  

În sfârșit, proiectul de Lege privind modificările pe care le-am anunțat anterior și pe care astăzi le-am adoptat la Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționare Curții Constituționale.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Mulțumesc.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 59 de abțineri.

Vă rog să-mi dați voie să văd dacă avem cvorumul necesar pentru lege organică.

Rezultatul votului este următorul: din cvorumul inițial, de 206, și-au exprimat votul...

Din sală:

210! 214!

   

Domnul Ioan Gavra:

214, mă scuzați! Stați să verific încă o dată, atunci!

Din sală:

Mai numărați o dată!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Distribuția este următoarea: total prezenți în sală - 214 colegi; dintre care, împotrivă s-au exprimat 8 și au fost 59 abțineri. Deci, voturile pentru sunt insuficiente, având în vedere că această lege are un regim organic.

 
   

Domnul Ilie Nică (din sală):

Trebuie numărate voturile pentru, că au mai venit!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, ca să fie lucrurile foarte clare, ca să nu fie dubii, speculații și intervenții la microfon, vreau să să numărăm și voturile pentru.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege?

Voci din rândurile opoziției:

Când am cerut noi renumărarea voturilor, nu s-a putut!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor secretari, vă rog să numărați voturile pentru!

140 de voturi pentru.

Domnilor colegi,

Cred că nu are rost să mai numărăm voturile împotrivă și abținerile?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Le-am mai numărat o dată! Ne jucăm de-a votatul?

Voci din rândurile majorității:

Ba da, pentru cvorum!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Proiectul de lege a căzut oricum, dar să știm cvorumul. (Vociferări, proteste.) Domnule deputat Cristea, dumneavoastră, din față, nu observați cât de variabil este cvorumul, intră 3 colegi, pleacă 2 colegi, și la voturi împotrivă vă demonstrez că sunt altele decât cele 8.

Împotrivă? 50 de voturi împotrivă.

Domnule Cristea, te-ai edificat? De la 8 la 50 au crescut voturile împotrivă și este dreptul colegilor noștri să voteze a doua oară cum doresc!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Cu ajutorul dumneavoastră!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Abțineri, vă rog? 25 de abțineri.

Suntem în cvorumul de lucru. Fiindcă nu a întrunit votul majorității regulamentare, acest proiect de lege nu a fost adoptat de către plenul Camerei Deputaților.

 
Numiri CNA - Tudor Gheorghe  

Domnilor colegi,

Urmează să parcurgem în continuare o altă procedură, de numire a 2 membri pentru Consiliul Național al Audiovizualului. Vreau să vă informez, conform normelor regulamentare, care este procedura de desfășurare a votului la numira celor 2 membri.

Votul se desfășoară, conform prevederilor art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu buletine de vot. Se consideră vot "pentru", atunci când pe buletinul de vot nu s-a șters numele candidaților, indiferent de numărul acestora. Se consideră vot "contra", dacă s-a șters numele candidaților de pe buletinul de vot.

Domnilor colegi,

În total sunt 7 propuneri din partea grupurilor parlamentare pentru 2 locuri în Consiliul Național al Audiviozualului. Pe buletine, ca acestea să fie declarate valabile, trebuie să rămână doar 2 nume, restul de 5 se taie, așa cum doriți dumneavoastră, după opțiunile pe care le aveți.

Trecem la exprimarea votului! Îl rog pe domnul secretar Petrescu să facă apelul nominal și rog domnii chestori să participe la exprimarea voturilor, întrucât vor trebui să distribuie buletinele de vot!

Domnilor colegi,

Vă rog să nu vă îmbulziți la ieșire, ci la intrare! Ocupați loc, vă rog!

Încă o dată, pe buletinul de vot avem, cu raportul suplimentar trimis de Comisia pentru cultură, arte și mass-media, 7 propuneri pentru 2 locuri, pe buletin trebuie să rămână 2 candidați, dacă rămâne 1, buletinul este nul, dacă rămân mai mult de 2, buletinul este nul!

Din sală:

Nu este adevărat, 1 poate să rămână!

   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Trebuie să rămână 2, conform regulamentului, lăsați teoria!

Din sală:

Ba nu!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

A, dacă rămân mai puțini, de fapt, poate să rămână vot valabil pentru respectivul, dacă sunt mai mulți... Așa este! Dacă rămâne unul pe listă, este valabil vot exprimat! În sfârșit, aveți dreptate o dată!

Dați citire, domnule coleg, listei cu parlamentarii, pentru exprimarea votului!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Județul Alba

Berciu Ion Prezent

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

O singură îngăduință, din partea colegilor care merg la ora 14,00 la o comisie de mediere la Senat, sunteți de acord să voteze primii?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Mai mulți pentru, vă mulțumesc pentru generozitate.

Vă rog să vă anunțați și dumneavoastră să citiți, domnule secretar!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

La județul Mureș - domnul Elek Barna, prezent; județul Iași - domnul Stanciu Anghel, prezent, domnul Roman Gheorghe, prezent; județul Vaslui - domnul Ioniță Mihnea, prezent; județul Călărași - domnul Naidin Petre, prezent; municipiul București - Marinescu Ioan, prezent.

Continuăm cu județul Alba.

Județul ALBA

Crișan Eugen

Prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

Prezent

Gavaliugov Corneliu Dorin

Prezent

Maier Ioan

Prezent

Popa Mircea-Ioan

Prezent

Județul ARAD

Bold Ion

Prezent

Hui Ion

Prezent

Jurca Teodor

Prezent

Putin Emil-Livius-Nicolae

Absent

Roman Emil

Prezent

Tokay Gheorghe

Prezent

Țărnea Marta Nora

Absentă

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

Prezent

Duță Adrian

Prezent

Jugravu Marin

Leonăchestu Nicolae

Prezent

Prezent

Nistor Iulian

Absent

Pițigoi Barbu

Prezent

Rizescu Sergiu-George

Prezent

Stan Vasile

Prezent

Ursu Doru-Viorel

Absent

Zgondea Gheorghe

Prezent

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog să nu vă consultați, domnilor colegi, votul este secret și individual!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Județul BACU

Bălan Corneliu

Prezent

Bibire Ovidiu Genaru

Prezent

Brăneanu Dumitru

Prezent

Corniță Ion

Prezent

Dan Matei-Agathon

Absent

Moldoveanu Marcel

Absent

Nistor Vasile

Absent

Popa Aron Ioan

Prezent

Postolache Mihăiță

Prezent

Protopopescu Cornel

Absent

Roșca Nicolae

Prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

Prezent

Feric Emeric

Absent

Floruța Crăciun

Prezent

Moldovan Teodor

Prezent

Rákóczi Ludovic

Prezent

Serac Florian

Prezent

Székely Ervin Zoltán

Prezent

Szilágyi Zsolt

Prezent

Șuta Vasile

Prezent

Țepelea Gabriel

Absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

Prezent

Coc Dorel Alexandru

Absent

Sîntu Ioan Teodor

Prezent

Sonea Ioan

Prezent

Szilágyi Zoltan

Prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

Prezentă

Clocotici Toader

Prezent

Manolescu Tudor

Prezent

Ota Alexandru

Absent

Pintilie Octav

Prezent

Simionovici Alexandru

Absent

Teodorescu Mihai

Absent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

Absent

Danciu Florea

Prezent

Iuliano Valentin

Prezent

Lepșa Sorin Victor

Prezent

Pica Ioan Victor

Prezent

Pop Horia

Prezent

Stoica Emil

Absent

Tănasie Petru

Absent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

prezent

Ionescu Smaranda

prezent

Marcu Neculai Liviu

prezent

Negoiță Florin

prezent

Petre Petrică

prezent

Sassu Alexandru

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Angelo Ion-Florian

absent

Mladin Liviu

prezent

Mohora Tudor

absent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Pîslaru Dumitru

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

prezent

Mănescu Miron

absent

Popescu Mircea

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Ioan Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

absent

Gurău Ion

absent

Naidin Petre

a votat

Nicolae-Văleanu Ivanciu

prezent

Voicu Vasile

prezent

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

prezent

Crețu Mircea

prezent

Gavra Ioan

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lițiu Petru

prezent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Neményi József Nándor

prezent

Rațiu Ion

absent

Roman Ionel

absent

Tănasă Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

prezent

Dumitrescu Ioan

prezent

Gemil Tasin

prezent

Hristu Ion

absent

Ionescu Vasile

prezent

Joca Romulus Ioan

prezent

Liță Mihai

absent

Mangiurea Anton-Marin

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Moinescu Dumitru

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Rușid Feuzia

absentă

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

prezent

Dragomir Aurel

prezent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Zsigmond László

prezent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

prezent

Constantin Constantin

prezent

Diaconescu Sorin-Constantin

prezent

Ghiță Constantin

prezent

Patriciu Dan Costache

absent

Popa Daniela

prezent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Baniță Petre

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Dobrescu Doru Mihai

absent

Dragomir Constantin-Romeo

prezent

Grigoraș Neculai

absent

Lungu Marin

absent

Nicu Vintilă

prezent

Panait Mihail

prezent

Popescu Emil-Teodor

absent

Șomîcu Simion Silviu

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Călin Nestor

absent

Chirilă Trifu

prezent

Chivu Neculai

absent

Danilescu Ion

prezent

Iamandi Ioan-Cătălin

prezent

Iorga Leonida Lari

prezent

Leonte Mircea

prezent

Lixăndroiu Viorel

prezent

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

prezent

Pavel Viorel

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Sârbu Chiriaca

prezent

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

prezent

Gheorghe Constantin

prezent

Golu Mihail

absent

Gorun Gheorghe

prezent

Hoară Constantin Emil

prezent

Mischie Alexandru Nicolae

prezent

Județul HARGHITA

András Imre

prezent

Antal István

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Borbély Emeric Dumitru

absent

Nagy Benedek

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Bucur Mihail

prezent

Fekete Jolt Zoltan

prezent

Hortopan Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Șteolea Petru

absent

Știrbu Aurel

prezent

Timiș Ioan

prezent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

prezent

Dumitrescu Ion

prezent

Galin-Corini Vlad-Vladimir

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

prezent

Calance Dumitru

prezent

Dănilă Fănică

prezent

Ioan Petru

prezent

Ionescu Ion

prezent

Lupu Vasile

prezent

Roman Gheorghe

a votat

Soroceanu Valentin

prezent

Stanciu Anghel

a votat

Străchinaru Ioan

prezent

Trepcea Dan Florin

absent

Vitcu Dionisie

prezent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

prezent

Brânzei Gheorghe

absent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Filip Niculae

prezent

Man Mircea

prezent

Lupuțiu Teodor

Mazalik Iosif Alfréd

prezent

Popa Gheorghe

absent

Tcaciuc Ștefan

absent

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

prezent

Nică Mihail

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Penescu Victor

prezent

Tânjală Mihai

prezent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

absent

Bucur Coriolan

prezent

Burcă Petru

absent

Elek Barna

a votat

Iosif Ovidiu-Valeriu

absent

Kerekes Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Németh Ioan

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Burlacu Viorel

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Mardare Constantin

prezent

Rădulescu Cristian

prezent

Seniuc Corneliu

prezent

Stancov George-Iulian

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul OLT

Argeșanu Valentin

prezent

Bagdasar Simion

prezent

Chiostec Mircea

prezent

Cojocaru Anișoara

prezent

Gâtan Ilie

prezent

Ilie Ștefan

prezent

Popescu Costel-Eugen

prezent

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

prezent

Dobre Gheorghe

prezent

Dobrescu Ion

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Nica Ilie

prezent

Nicolau Anton

absent

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule secretar, domnul deputat Dinu Ion are o problemă personală.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

La București, domnul Dinu Ion- prezent. A votat.

Opriș Constantin Remus

prezent

Pitca Adrian Constantin

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Silvaș Mircea-Anton

prezent

Țurlea Petre

prezent

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

prezent

Pop Ioan

prezent

Pop Viorel

prezent

Sălăjean Gheorghe

prezent

Toduț Gheorghe

absent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Jecan Aurel

prezent

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

absent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

prezent

Frunzescu Daniel

prezent

Luca Raymond

absent

Radu Tudor

prezent

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Tobă Francisc

prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

absent

Bratu Emilian

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Constantinescu Toader

prezent

Costin Anatolie

absent

Ghilea Sabin

prezent

Lazar Nicolai

prezent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Monoranu Corneliu

prezent

Munteanu Viorel

prezent

Potolincă Vasile

prezent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

prezent

Calotă Floarea

prezent

Cristea Vasile

absent

Dumitriu Marian

prezent

Olteanu Mihail

prezent

Pantiș Sorin

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Boroș Emil

prezent

Dabu Romulus

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Ivanciov Carol Matei

absent

Munteanu Vasile Dorin

prezent

Popovici Vasile

absent

Rusu Horia Mircea

absent

Stănescu George

prezent

Tabără Valeriu

absent

Vintilescu Teodor

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

prezent

Nicola Ilie

absent

Suhov Petru

prezent

Verbina Dan

prezent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

prezent

Buzatu Dumitru

absent

Costin Ioan

absent

Dan Marțian

prezent

Ioniță Mihnea-Tudor

a votat

Marcu Grigore

prezent

Știrbu Georgeta

prezentă

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

prezent

Câutiș Gheorghe

prezent

Diaconescu Daniel Mircea

prezent

Istrate Rada

absentă

Răban Grigore

prezent

Rotaru Constantin

absent

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

prezent

Popescu Aurelian-Octavian

prezent

Severin Adrian

absent

Tudorachi Spiridon

prezent

Udrea Florian

absent

Veber Laurențiu Felician Doru

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Babiuc Victor

absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

prezent

Cazimir Ștefan

prezent

Cerveni Niculae

absent

Costache Daniel George

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

prezent

Dinu Ion

a votat

Dobrescu Răsvan

absent

Duțu Ion

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

prezentă

Ionescu Constantin

prezent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Marinescu Bogdan

absent

Marinescu Ioan

a votat

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Pascu Horia-Radu

prezent

Pavlu Mircea

prezent

Părăluță Mihail

prezent

Porojan Mircea

prezent

Răducanu Gheorghe

absent

Roman Petre

absent

Sălcudeanu Petre

prezent

Tănase Stelian

prezent

Teculescu Constantin

absent

Vosganian Varujan

absent

Weber Otto-Ernest

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

prezent

Fițion Gheorghe

absent

Ivanovici Constantin

prezent

Păunescu Costel

prezent

O luăm de la capăt.

Domnul secretar Ovidiu Cameliu Petrescu citește lista cu deputații absenți de la județele: Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule secretar, să nu ne pierdem timpul, pentru că mai sunt trei colegi.

Vă rog, colegii care nu și-au exprimat votul, nu are rost să mai repetăm.

O luăm în ordine. Dolj.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dolj, Brezniceanu Alexandru - prezent.

Mureș, Lădariu Lazăr - prezent.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu mai e nimeni, da ? Atât.

Finalizăm. Am încheiat exprimarea votului. Vă rog, domnule chestor și domnule secretar, mergem la bibliotecă să numărăm voturile exprimate, să vedem dacă am reușit sau nu să validăm.

Ne revedem la ora 15, domnilor colegi. Până atunci, poftă bună !

 
Legi depuse pentru sesizarea Curții Constituționale:  

Se reiau lucrările după pauză.

   

Domnul Ioan Gavra:

Îi rog pe domnii colegi să poftească în sala de ședință, să putem începe.

ÎI rog pe domnii secretari să își facă simțită prezența.

Domnilor colegi, vă propun să începem dezbaterile.

Înainte de a intra în ordinea de zi și a continua dezbaterile, vă rog să îmi permiteți să vă informez că în acord cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea 47/1992, la secretarul general al Camerei Deputaților s-au depus următoarele proiecte de legi în vederea exercitării dreptului dumneavoastră de a sesiza Curtea Constituțională, dacă sunt probleme în legătură cu acele texte de legi pe care am să vi le citesc în continuare.

Următoarele legi, deci, le găsiți la secretarul general al Camerei Deputaților și vă rog să vă adresați, conform prevederilor regulamentului, pentru a sesiza Curtea Constituțională, dacă este cazul.

1. Legea privind stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

2. Legea pentru ratificarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate, care s-a adoptat la Strasbourg la 21 martie 1983.

3. Legea pentru ratificarea Acordului de înființare a Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, semnat la Atena, la 3o decembrie 1994.

4. Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei în domeniul transporturilor internaționale rutiere, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind serviciile aeriene și a Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind navigația maritimă comercială, semnate la Tbilisi, la 26 martie 1996.

5. Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan în domeniul transportului internațional rutier, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind serviciile aeriene și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind navigația maritimă comercială, semnate la Baku, la 27 martie 1996 și, în sfârșit, ultima lege.

6. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, pe care noi am adoptat-o săptămână trecută în procedură de urgență.

Deci, conform prevederilor art.17 vă rog să vă exercitați dreptul de sesizare al Curții Constituționale în cazul în care dumneavoastră doriți să faceți acest lucru.

 
Rezultatul votului pentru numiri CNA  

Domnilor colegi, înainte de a trece la analiza unui alt raport al Comisiei de mediere, vă rog să îmi dați voie să vă anunțăm rezultatul votului exprimat la numirea a doi membri pentru Consiliul Național al Audiovizualului.

Doamna secretar, vă rog să dați citire procesului-verbal.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

"Proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați cu privire la numirea a doi membri în Consiliul Național al Audiovizualului.

Procedându-se la verificarea și numărarea voturilor exprimate potrivit art.112 din regulament prin vot secret cu buletine de către deputați asupra candidaților propuși în vederea numirii, în conformitate cu art.25 din Legea audiovizualului nr.48/1992, a doi membri în Consiliul Național al Audio-vizualului, în locurile care devin vacante la data de 15 iulie 1996, când încetează mandatul doamnei Georgeta Adam și al domnului Tudor Gheorghe, s-au constatat următoarele:

- numărul total al deputaților - 339;

- numărul deputaților prezenți - 240;

- numărul total de voturi exprimate - 240;

- numărul de voturi anulate - 10;

- numărul de voturi valabil exprimate - 230;

Din numărarea voturilor rezultă următoarele:

- Agoston Valter Hugo, voturi pentru- 30, voturi contra- 200;

- Badea Alexandru, voturi pentru- 48, voturi contra- 182;

- Moldovan Mircea Sorin, voturi pentru-76, voturi contra- 154;

- Mureșan Mircea, voturi pentru- 20, voturi contra- 210;

- Adam Georgeta, voturi pentru- 63, voturi contra- 167;

- Tudor Gheorghe, voturi pentru- 122, voturi contra- 108;

- Tănase Dinu, voturi pentru- 32, voturi contra- 198.

Ca urmare a faptului că a întrunit majoritatea voturilor cerută de art.113 alin.5 din regulament, Camera Deputaților numește în calitatea de membru în Consiliul Național al Audio-vizualului pe o durată de 4 ani, începând de la data de 15 iulie 1996, pe domnul Tudor Gheorghe.

Pentru ocuparea celuilalt loc, urmează să se organizeze un al doilea tur de scrutin pentru care Biroul permanent propune să participe primii cinci clasați în ordinea voturilor obținute, eliminându-se de pe buletinul de vot candidatul care a obținut cel mai mic număr de voturi, respectiv domnul Mircea Mureșan".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, la primul tur de scrutin pentru desemnarea celor doi membri în Consiliul Național al Audio-vizualului a fost hotărâtă admiterea unui singur membru. Prin urmare, un loc a rămas vacant deocamdată. Pe parcursul zilei, o să facem un al doilea tur de scrutin după ce colegii noștri își vor face apariția în număr mai mare la Camera Deputaților. Deci, peste o jumătate de oră, peste o oră, peste două ore, să vedem când o să avem un cvorum aproximativ legal pentru a exprima un al doilea vot. Propunerea Biroului Permanent este aceasta. Deci, ultimul să nu mai fie supus votului, decât ceilalți 5 care au rămas în competiție la o diferență de voturi relativ rațională. De aceea am decis ca să vă propunem acest lucru.

Sper că sunteți de acord cu această procedură. Azi vom face al doilea tur de scrutin la care vor participa încă 5 dintre cei 6 candidați propuși de către grupurile parlamentare.

De acord cu această procedură?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Domnule Catarig vă abtineți sau nu? Ați votat și pentru, acum vă și abțineți? Hai că nu este energie termică, este energie electrică asta.

Deci, fără nici o abținere. Cu 2 voturi împotrivă. Vom repeta votul în momentul în care colegii noștri vor fi prezenți la Camera Deputaților pentru a întruni cvorumul legal necesar.

Vă precizez încă o dată. Din cei prezenți, mai mult de jumătate își exprimă votul, dar trebuie să avem cvorumul legal pentru ca să existe acea jumătate legală, jumătate plus unu.

 
Dezbateri: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70 din 29 august 1994 privind impozitul pe profit  

Până atunci, domnilor colegi, parcurgem un alt text al comisiei de mediere. Este vorba despre raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70 din 29 august 1994 privind impozitul pe profit.

Sper că de la Comisia buget-finanțe nu este nimeni în sală. Ba este cineva, domnul deputat Ana. Să mai vină cineva. Păi, așteptăm să mai vină. Până atunci, vă rugăm pe dumneavoastră să participați la lucrări. De multe ori se întâmplă că este suficient o singură persoană. Dacă-s mai multe iese bai! Și, având în vedere competența dumneavoastră și mai ales faptul că sunteți secretar al comisiei, cel care girează de fapt lucrările comisiei cred că este suficient.

Domnule deputat Videanu, nu doriți să-l însoțiți pe domnul deputat, așa într-un duet, chiar dacă nu este....

   

Domnul Iuliu Vida (din sală):

... cvorum...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, nu există cvorum la UDMR în sală. După câte vedeți sunt patru deputați...

 
   

Domnul Iuliu Vida (din sală):

O să cer verificarea cvorumului...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, dar înainte de verificare, vă rog frumos să vă convocați, ca șef de grup parlamentar, colegii.

 
   

Domnul Iuliu Vida (din sală):

Este în Regulament asemenea condiție...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar, vă rog eu, ca președinte de ședință.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Să fie totuși doi reprezentanți ai comisiei ca să nu spună cineva că este un singur membru al comisiei.

Domnilor colegi,

Cred că sunteți de acord că sunt doi colegi competenți de la Comisia buget-finanțe pentru a face față eventualelor întrebări și clarificări din textul raportului comisiei de mediere.

Domnilor colegi,

Să parcurgem raportul comisiei de mediere, deci redactările diferite ale celor două Camere ale Parlamentului României.

În legătură cu titlul s-a adoptat de către comisia de mediere varianta Camerei Deputaților, în unanimitate. Dacă aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La art.I, deci, I (roman) și tot art. I (roman) este numerotarea pe care o am în față din partea comisiei de mediere. La fel comisia noastră ne propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Rog Executivul, dacă sunt probleme, să intervină atunci când crede de cuviință.

Pct. 3 din raport, art. II, pct. 2, lit. e). Deci, litera este nou introdusă, dar și textul este nou, la lit. e). S-a adoptat, deci, varianta Camerei Deputaților noi introducând, de fapt, atunci când am dezbătut această Ordonanță, acest punct nou e). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pct. 4, art. I, alin. 3. S-a adoptat în unanimitate, deci la acest articol, la alin. 2, varianta Camerei Deputaților de către comisia de mediere. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pct. 5, art. I, alin. 4. Pardon! Pct. 4, art. 2, alin. 5. S-a adoptat varianta Camerei Deputaților și la acest alineat. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Pct. 6, poziția 6, art. I, art. 4, alin. 1.

S-a adoptat un text comun al comisiei de mediere, cu 7 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.

Deci, rog comisia, în primul rând să dăm cuvântul inițiatorului, deci Executivului, să vedem care sunt punctele de vedere, după care vă rog pe dumneavoastră, comisia, să ne spuneți care este punct de vedere. Al dumneavoastră îl avem aici, al comisiei de mediere. Acum că ați fost împotrivă sau pentru. Reveniți dumneavoastră...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei):

Citiți puțin mai atent ce scrie acolo...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. O să vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei):

Este o chestiune de procedură...

Poftiți, domnule, vă rog să vă prezentați...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei):

Citiți la votare....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Numai puțin, să vedem...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei):

Vă rog frumos !

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Păi, la votare o să fie text comun, 7 voturi împotrivă, o abținere, și un vot împotrivă... Deci, sunt 9. Sunteți majoritatea din comsia de mediere. Din 14, sunteți 9. Dar, ce mai aveți?! La mine așa scrie. Nu știu, este altceva?

Domnule, vă rog să ocupați loc. Haideți să ne clarificam !

Poftiți la microfon, domnule deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și la acest punct din raportul comisiei de mediere și mai la vale, o să ne mai întâlnim tot cu un vot asemănător 7-1-1. În condițiile art. 72-73-73 și 74 din Regulamentul Camerei, observați dumneavoastră că nu s-a adoptat textul inserat acolo cu majoritatea simplă de voturi. Regulamentul spune că se desemnează de către Cameră un număr de 7 deputați, de către Senat 7 senatori, hotărându-se cu majoritatea de voturi. Or, majoritatea de voturi trebuie să fie cel puțin 8.

În caz de egalitate, atunci când sunt 7-7, Regulamentul prevede că va fi luat în considerare votul președintelui. În această situație, Camera Deputaților, respectiv cei care au participat în comisia de mediere, deputații formulează părerea că trebuie menținut textul Camerei Deputaților și aici și la articolul cu care ne vom întâlni mai la vale.

În esență, aici este vorba de a lua în considerare așezarea impozitului pe profit, la facturare, și nu la încasare, așa cum arată textul Senatului. Deci, aceste două cuvinte înseamnă, în metodologia de așezare și de percepere a impozitului, lucrul esențial.

Noi ne-am pronunțat și ne pronunțăm pentru a menține această metodă modernă de asezare a impozitului pe profit la facturare.

Motive sunt suficient de multe pentru a argumenta și aș solicita ca votul Camerei și astăzi să rămână același pe care l-a dat atunci când a votat textul. Cel mai solid argument este acela că nu dăm posibilitatea, mai ales anumitor firme, despre care nu vreau să mai discut acum, să producă de dragul producției, respectiv să producă pentru stoc. Deci, este vorba de incinta întreprinzătorul să expedieze produsele și să urmărească încasarea lor cât mai repede.

Pe de altă parte, există ideea că s-ar distruge în acest fel creditul comercial. Atrag atenția distinșilor colegi că textul de lege pe care domniile lor îl au în analiză prevede ca termenul de plată a impozitului pe profit să se decaleze față de condițiile actuale când era așezat, așa cum cunoașteți, pe aceleași principii, deci tot la facturare, însă exigibilitatea lui curgea în 25 a lunii următoare celei expirate.

În prezent, creditul fiscal se mărește la 115 zile. Deci, termenul de plată este așezat trimestrial, cu exigibilitate în 25 a lunii următoare.

Cu alte cuvinte, termenul de decontare a impozitului pe profit la 115 zile este îndestulător, după părerea noastră pentru a combate și ideea că se frânge creditul comercial. Evident, creditul comercial nu cred că poate să se acorde pe o perioadă mai mare de 15-30-60-90 de zile. Chiar în relațiile cu partenerii străini, de regulă mai mult de 3 luni de zile nu se acordă credit comercial.

În esență, acestea au fost concepțiile deputaților delegați de dumneavoastră să facă parte din comisia de mediere, care au menținut textul inițial din corpul legii și vă roagă să fiți de acord cu menținerea lui și în continuare.

Repet, ceea ce în raport apare text comun, 7 voturi pentru, 1 contra, o abținere, nu înseamnă majoritatea.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci, după câte observ eu, din partea Camerei Deputaților, dacă o luăm așa artimetic, ați fost doar 2 reprezentanți din cei 9.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Trei.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Trei. Sigur, că nu este o majoritate în cadrul comisiei pentru că sunt 7 -7, în cadrul comisiei de mediere; deci, dacă au fost 7 voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere, este clar că nu este majoritatea membrilor comisiei de mediere, însumat Cameră și Senat. Numai că dumneavoastră ați mers în continuare. Mai aveți o singură poziție. Art. 54, poziția 52, art. I - 41, unde aveți iarăși un asemenea vot de 7-1-1. În rest însă, dumneavoastră ați mers și ne-ați scris "cu unanimitate". Păi, n-a fost unanimitate la comisie. Trebuia să scrieți cu unanimitatea celor prezenți, 9, de la început, că ați fost numai 9 din 14, ceea ce nu este chiar, cum să vă spun eu dumneavoastră... Eu n-am mai întâlnit până acum comisie de mediere din care să lipsească 5. Mai lipsește unul, doi... Era cât p-aci să faci numai o mediere o singură Cameră la asemenea chestiuni.

Acum, sigur, dacă luăm prevederile Regulamentului, eu sunt de acord cu dumneavoastră aici. Deci nu s-a întrunit majoritatea voturilor în cadrul comisiei de mediere. Trebuiau cel puțin 8. Da? Așa cum este la alte articole. 8 și 1 contra și așa mai departe.

Deci, domnilor colegi, raportul dumneavoastră la acest articol nu poate fi luat în considerație. N-am cum să iau în considerație nimic aici, n-am să supun la vot aici, decât că rămâne în divergență în continuare. Da? Și, probabil, că la următoarea reuniune vom clarifica chestiunea. N-am ce să supun la vot, cade de la sine, că nu este majoritatea. N-am ce să mai supun la vot, varianta comisiei de mediere... Adică nu este variantă, nu s-a acceptat o variantă cu majoritatea celor prezenți în comisie, așa cum ați spus dumneavoastră, corect. Da? Deci, rămâne text în divergență pentru cele două Camere. De acord? De acord Executivul?

 
   

Domnul Iuliu Vida (din sală):

Păi, nu-i chiar așa....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

După Regulament nu putem lua altfel. Sigur că eu pot să supun votului, domnule Vida, varianta dumneavoastră. Dar care variantă, că nu este regulamentară, varianta aceasta? Sunt 7 voturi numai. Trebuiau să fie 8 ca să o pot supune votului.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule vicepreședinte,

Se pune întrebarea: dacă comisia a procedat regulamentar sau nu când a elaborat prezentul raport?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Așa este. Așa am spus și eu.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Deci, asta este o problemă de fond.

Raportul este regulamentar întocmit sau nu? Eu spun că nu.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Vida,

Raportul este făcut regulamentar, cu două excepții, la două articole unde nu s-a întrunit votul majorității comisiei. Deci, în rest, este regulamentar făcut, s-a parcurs...

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Uitați care este situația. Adică las și pe domnul vicepreședinte Dan Marțian, văd că se pregătește, dar pun întrebarea dacă nu a fost în stare comisia să ia o hotărâre datorită faptului că au lipsit patru deputați, atunci deciziile pe care le-a luat această comisie la celelalte texte în divergență, se pune întrebarea dacă regulamentar a fost soluționată sau nu?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

A fost regulamentar, la celelalte articole majoritatea a fost nouă. Cinci au lipsit, din câte îmi dau seama de aici, din text...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte, comisia....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Cristea, numai puțin...!

Deci, este regulamentar adoptat raportul, cu cele două excepții la cele două articole. În rest a fost majoritatea de acord. Trebuia să fie, ca să aibă majoritatea, 8 plus 1. Au fost așa că este regulamentar. Este vina colegilor noștri care n-au participat, din păcate, la soluționarea divergențelor, împreună cu Senatul la acea comisie de mediere.

Da, domnule Cristea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să spun că nu este nici o vină aici pentru că și dacă erau 4 voturi împotrivă și erau numai 7 pentru, situația era aceeași, deci cele două articole în divergență au fost considerate și trecute în raport ca aprobate, împotriva unor prevederi clare ale Regulamentului. Deci, că au fost 7 pentru, 1 contra și o abținere, păi, erau 7 pentru, 2 contra, 2 abțineri - situația era aceeași - 3 contra, 2 abțineri, - situația era aceeași, și dacă erau mai mulți prezenți.

Comisia a lucrat regulamentar în prezența a mai mult de jumătate din membrii ei.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, corect, așa am spus și eu. Sigur.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Aici lucrurile sunt clare. Cele două articole, sigur, se constituie ca excepție acum că raportul în ansamblu nu trebuia formulat, având în vedere cele două lucruri, da, cred că lucrurile așa stau. N-ar fi trebuit, pentru că raportul este un tot și se referă la lege în ansamblul ei. Asta de discutat.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Ana, dintre cei 7 care au fost pentru variantă am înțeles că unul a fost de la deputați. Numai puțin, că altceva, Regulamentul nu mai are rost să-l mai prelucrăm. 6 senatori pentru și 1 deputat.

Domnule Cristea, dați-mi voie să vă spun că dacă erau toți colegii noștri, era un vot împotriva textului Senatului în condițiile acestea. Un deputat putea să facă... Deci, dacă erau deputații toți, un deputat a votat cu Senatul. Dacă erau toți, ieșea ori o variantă ori cealaltă. Din păcate, absența deputaților noștri a condus la această situație.

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Vă rog, totuși, să observați că prevederile art. 74 din Regulament arată destul de clar că hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor acesteia. Comisia, în plenul absolut al ei, este formată din 14 membri, adică 7 deputați, 7 senatori.

În condițiile în care lipsește, fie dintr-o parte fie din alta, ea trebuie totuși să lucreze cu majoritatea membrilor săi. Comisia, deja este constituită din senatori și din deputați. În interpretarea Regulamentului se poate pune problema că se poate lucra cu 7 dintr-o Cameră și cu 1 din cealaltă Cameră. Sunt 8.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Se poate, se poate...

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Deci, ideatic, cei 8, dacă sunt de acord iau o hotărâre și este o hotărâre valabilă în condițiile art. 74 din Regulament. Deci, acolo, comisia s-a întrunit și a lucrat cu 9 membri. Ai cui sunt, ai celor două Camere? Cine lipsește? Aia este alceva, este consemnat în procesul verbal. Cei 9 puteau să fie întru totul sau în unanimitate de acord cu o problemă. În unele părți ei au fost de acord în unanimitate. Deci, 9 voturi pentru. Regulamentar.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vreau să vă întreb cine a fost președintele comisiei? Și dumneavoastră ați votat pentru care variantă, domnule Cristea?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei):

Pentru varianta Camerei...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu președintele putea să decidă, în caz de paritate la 7 voturi putea să decidă. Deci, de aia nu s-a decis. Și n-a fost paritate, n-au fost 7 la 7.

Domnul deputat Dan Marțian. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că noi ar trebui să avem în vedere câteva considerente de natură principială când discutăm problema referitoare la caracterul regulamentar al adoptării unor decizii de către comisia de mediere sau nu. Și, aici, sigur că s-a făcut trimitere numai la prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților. Poate că ar trebui să facem trimitere, să ne raportăm deci și la Regulamentul Senatului, pentru că, probabil, ceva similar are și el în Regulamentul său.

Dar, eu aș porni de la alt considerent. Aș porni, în primul rând, de la Constituție. Constituția are la art. 76 prevederi în legătură cu instituția medierii. Este absolut necesară această instituție, într-un sistem bicameral perfect, în care și una și alta din Camere au aceleași competențe, în contextul în care nu există supremația uneia asupra alteia din Camere. Lucru foarte important. Mie îmi pare rău că sunt puțini ziariști pentru că se vehiculează în presa din România, de mult timp, a intrat un clișeu pe care nimeni nu poate, văd, scoate din subconștientul unora, și anume că Senatul este Camera Superioară. Nu este Camera nici Superioară nici Inferioară, este Camera având exact aceleași competențe, aceleași atribuții ca și Camera Deputaților.

Din punctul ăsta de vedere, nu vreau să insist și să pierd timp ce înseamnă bicameralism asimetric, ce înseamnă bicameralism simetric și ce înseamnă, mă rog, alte sisteme bicamerale și raporturile dintre ele. Asta ar merita odată să se discute, pentru a ieși multe clișee din publicațiile noastre și din alte chestiuni. Dar, art. 76 din Constituție ne dă rezolvarea de fond a problemei. În ce constă ea? "Alin. (1) Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, președinții Camerelor vor iniția, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere." Însuși faptul că este vorba de o comisie paritară este o altă ipostaziere a bicameralismului perfect sau simetric.

"Alin. (2) În cazul în care comisia nu ajunge la un acord sau dacă una din Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, care vor adopta textul definitiv cu votul majorității prevăzute la art. 74 alin. (1) sau (2)" deci în funcție de natura legii (lege constituțională, lege organică, lege ordinară și așa mai departe).

Asta este soluția textului constituțional. În aceste împrejurări, art. 74, de la noi trebuie interpretat în acest sens. Se instituie o comisie de mediere. Să spunem ca din varii motive, de la o Cameră nu participă toți cei 7, participă să spunem 3, și în loc de 14 deputați, pentru asigurarea principiului simetriei prin prezență, participă numai 3 dintr-o Cameră. Poate lucra legal sau regulamentar comisia de mediere, sau nu? Eu cred că poate să lucreze. Și, în aceste împrejurări, este foarte posibil ca comisia de mediere, dezbătând anumite puncte în divergență și existând argumente în favoarea uneia sau alteia din aceste divergențe, să adopte, de exemplu, o decizie cu 6 la 4. Și, ce, nu este asta, din punctul de vedere al lucrărilor comisiei, regulamentar? Eu cred că este. Din punctul ăsta de vedere, poate că aici, în ceea ce privește hotărârile, art. 74, îl citesc: "Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor acesteia... Poate că trebuia să spună așa: "... membrilor acesteia prezenți", nu există această chestiune precizată aici. În caz de egalitate, se spune acolo, deci, 7 la 7, când este un blocaj și comisia de mediere nu poate, pentru că acesta este rostul comisiei de mediere, să discute, să găsească soluții, să vadă care este cea mai potrivită și, în conformitate cu spiritul și logica legii respective, dacă acest lucru nu se poate și există două blocuri care se înfruntă, al unei Camere și al alteia, în aceste împrejurări, când este această luptă între două blocuri monolitice și compacte și care nici una nu vrea să cedeze la argumentele invocate de cealaltă, este decisiv votul președintelui comisiei care prezidează în momentul respectiv.

Deci, mie mi se pare că, din acest punct de vedere, nu ar trebui să considerăm că textul comun care a fost propus nu este în conformitate cu Regulamentul. Pentru că Regulamentul are aici un anumit text, dar nu găsim o tratare de aceeași natură în art. 76 din Constituție, pe care l-am citit.

Și, atunci, și cu asta închei, ca să spunem așa, pledoaria pe fondul lucrurilor, revenind, eu cred că dacă comisia de mediere și, în primul rând, colegii noștri care au fost acolo și a căror muncă și pregătire și competență noi le prețuim, dânșii ne pot spune că formula care a fost adoptată de către comisia de mediere nu este cea dezirabilă, nu este cea mai bună. Și, în aceste împrejurări, nu are decât plenul, în funcție de argumentele pe care domniile lor le produc în fața noastră să ia o decizie care să fie cât mai legitimă în astfel de împrejurări. Și, atunci, probabil că lucrurile ar fi reductibile la această idee. Avem acest text comun, comisia însă consideră, sau membrii din partea comisiei consideră că nu este dezirabil să fie adoptat acest text și să ne menținem opțiunea din varianta Camerei.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Sigur că pledoaria dumneavoastră a clarificat foarte multe lucruri sub aspect regulamentar și sub aspectul Constituției.

Domnule deputat, Dan Marțian, Regulamentul nostru, din păcate, prevede altceva și dacă n-ar fi aceste prevederi stricte la art. 74-75, am putea să acordăm circumstanțe, numai circumstanțe punctului dumneavoastră de vedere că un 6-4 exprimat în comisie ca vot, ar putea fi majoritar. Din păcate, însă, cei care au făcut Regulamentul și noi care am adoptat, am spus altceva. De aceea sunt două prevederi, la art. 75 se spune în felul următor:"Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor acesteia" - deci, ca și la Camera Deputaților - ori membrii acesteia sunt 14, majoritatea înseamnă 8. Este de la sine înțeles. De ce s-a prevăzut următorul articol cu partitate? Numai în cazul în care sunt toți prezenți, majoritatea, se votează paritar 7 la 7, atunci președintele comisiei are dreptul să încline.

Așa-i regulamentul. N-avem ce face.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, Regulamentul este, dar în Constituție nu este o restricție de genul celeia pe care o introduce Regulamentul Camerei.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dacă înseamnă că Regulamentul nostru este neconstituțional, vă rog să-l atacăm la Curte. Dar, noi l-am votat împotriva Constituției și cu acordul ei și cu ea în față cred, dacă nu și în memorie.

(Domnul deputat Dinu dorește să ia cuvântul).

Deci, domnule deputat vă rog să nu mai intervenim pe chestiune. Lucrurile sunt foarte clare. Noi nu avem ce adopta. Comisia nu a venit cu un text comun, n-a venit cu o variantă sau alta pentru că nu a avut majoritatea conform art. 74.

Prin urmare, eu supun votului dumneavoastră, acest punct de vedere, care nu este majoritar în comisie și oricum ajungem la divergențe. este clar, împreună cu Senatul. Or, cele două excepții le eliminăm de aici și le punem în ședință comună.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra,

În primul rând vă rog să manifestați politețe față de toți cei care vor să intervină.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sigur, vă rog!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă domnul Dinu vrea să intervină, vă rog să nu-l privați de această chestiune.

În al doilea rând, spun încă o dată, nu știu care este soluția în Regulamentul Senatului, dar dacă ei, de exemplu, au o formulare diferită în această chestiune, eu cred că noi trebuie să interpretăm lucrurile corelând Constituția cu prevederile noastre regulamentare și cu anumite exigențe de natură procedurală pe care le-am practicat și până acum, că altfel vom bloca Parlamentul acesta, domnule.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, găsim soluție, nu-i problemă de asta.

Să vedem dacă domnul deputat Dinu aduce elemente în plus.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți, stimați colegi,

Permiteți-mi să mărturisesc îndatorirea mea de a fi atent față de ținuta, și de astă dată, nu e prima dată, a conduitei exemplare pe care o manifestă totdeauna domnul Dan Marțian. Am apreciat, și o declar public, totdeauna modalitatea, atât de profundă, de corectă, de legală, pe care o manifestă față de fiecare dintre noi. Mă simt dator să-i mulțumesc.

Problema, în mod exact este următoarea. Aflat în texte divergente, se întrunește comisia de mediere și care comisie de mediere, în exprimarea domnului președinte de ședință, nu încheie procesul verbal de definitivare a activității. De ce? Pentru că două articole nu au făcut obiect de preocupare, lipsind membri.

Permiteți-mi să vă aduc aminte un lucru. Fiecare dintre proiectele care vin sau dintre activitățile la comisie se soluționează întâi articol de articol și pe urmă se pune la vot definitiv tot proiectul sau toată propunerea de mediere.

Deci, în clipa în care nu s-a ajuns la definitivarea integrală și două articole nu s-au votat pentru că n-au fost prezenți în numărul necesar, în clipa aceea nu putem - e o părere, onestă - nu putem spune "avem atâtea articole votate și avem două nevotate". Noi nu discutăm parțial, noi discutăm un rezultat, în raportul respectiv, integral, indiferent câte au fost admise înainte.

Acum, după ce ați ascultat punctul de vedere, pe de o parte cu reazem constituțional, al domnului președinte Dan Marțian iar pe de altă parte ați ascultat, mă rog, și opinia domnului președinte Gavra, pe care are o opinie care eu o stimez, permiteți-mi ca având avantajul să am Regulamentul ședințelor comune, citindu-vă mai rar textele pe care le invoc, să tragem și concluzia în comun. Iacătă, art.38, alin.3 nu se mai referă la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor ci e vorba de activitatea obișnuită. "Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice - suntem într-o lege organică - și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere - și am avut procedura de mediere nedefinitivată - precum și a Regulamentului ședințelor comune, se face cu votul majorității deputaților și senatorilor". Asta înseamnă ce? Să fim prezenți deputații și senatorii.

Alineatul următor: "Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare - ordinare, de data aceasta - și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune, este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritate de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune".

Nu putem, iertați-mă, cu respect pentru exigența din aceste două alineate ale art.38 din Regulamentul ședințelor comune, nu putem, domnule președinte Gavra, iubesc mult operativitatea dumneavoastră, e mai mult decât demnă de lăudat, e poate de invidiat de unii, dar nu putem face pași înainte că încălcăm Regulamentul. Dumneavoastră trebuie ca, în situația creată, când nu avem definitivat un raport, dumneavoastră să supuneți aprecierii celor două Camere reunite și ele își vor spune cuvântul față de un raport care nu este definitivat.

Vă mulțumesc pentru ascultare!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat Dinu. Sigur, eu vă mulțumesc pentru aprecieri dar sunt obligat să fac și eu două precizări.

Domnule deputat,

Deci, Regulamentul șdințelor comune și textele pe care dumneavoastră ni le-ați prezentat sunt relevante dar nu au legătură cu problema noastră.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Au, au!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu! Deci, se referă la situația în care deja noi am parcurs Raportul comisiei de mediere, au rămas texte în divergență încă și atunci când ne întâlnim, cele două Camere, e nevoie de soluțiile dumneavoastră pentru a ieși din impas la o lege organică sau ordinară.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Aveți o părere. Am și eu una!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu am înțeles, da. Dumneavoastră ați avut o părere și părerea dumneavoastră este interesantă, eu sunt de acord, numai că noi trebuie să ieșim altfel din situație.

Deci, aici avem trei situații... N-are rost să mai facem regulamente acum că ne pierdem timpul, nu știu cum să spun. Eu nu-mi pierd timpul la asemenea chestiuni! Lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere. S-a încălcat Regulamentul Camerei Deputaților, lăsăm celelalte chestiuni. Or, noi lucrăm după Regulamentul Camerei Deputaților și nu-mi permit să-l încalc, cât conduc lucrările.

Deci, art.74 a fost încălcat, așa cum domnul Cristea și domnul Ana, de la început m-au sesizat.

Firesc și normal ar fi fost ca eu să nu mai supun dezbaterii acest raport al comisiei de mediere, să-l trimit înapoi la comisii, să se întâlnească ș.a.m.d., dar este urgență că intrăm în vacanță parlamentară și noi trebuie să rezolvăm situația.

Cred că ieșim din acest impas, strict regulamentar, în următoarea modalitate. Cele două excepții, cum le-am denumit eu, nu sunt excepții, sunt lucruri nerezolvate, să le tratăm în cadrul ședinței comune și dacă mai apar și alte divergențe, eventual, în raport cu ceea ce adoptăm noi astăzi la Camera Deputaților, sigur că le vom trata în ședință comună. Nu are rost să mai prelucrăm regulamente și alte chestiuni, că nu rezolvăm situația. Regulamentul nostru este foarte clar, nu are cine să-l interpreteze decât tot noi. Deci, este clar: n-a fost majoritatea membrilor comisiei. Scurt, ce să mai discutăm, că e 7, 1, 4 sau 6. E clară chestiunea! Deci, n-are rost să mai intervenim.

Domnilor din comisie, vreau să vă consult pe dumneavoastră, sunteți de acord ca textul acesta și cel de la art.I-41, care are exact aceeași exprimare la vot: 7 pentru, 1 împotrivă și o abținere, să mergem cu ele, amândouă, la ședință comună. Pe noi, sigur că ne interesează Regulamentul Senatului, dar nu ne rezolvă problemele noastre, regulamentul nostru este regulamentul de ordine interioară a noastră, e legea noastră, a Senatului e legea lui.

Și-acum, referitor la Camerele acestea, inferioară și superioară, eu vreau să vă spun următoarea chestiune, eu sunt de acord Senatul este Camera superioară din două motive, din trei motive: senilitate, grăsime și greutate! De acord! E superioară și pentru ziariști. Ei nu înțeleg acest lucru. Noi, însă, suntem Camera fundamentală, așa cum este normal, și politică ...(Rumoare, discuții în sală).

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Domnule Gavra, vă rog să nu faceți aprecieri la adresa Senatului!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Poate scriu în ziare și asemenea chestiuni. Camera superioară este superioară din trei considerente și Camera Deputaților e Camera fundamentală dintr-un singur considerent, pentru că e fundamentală, că e politică, nu pentru altceva.

Deci, domnilor din comisie, domnule Cristea, domnule Ana, de acord cu varianta aceasta? Haideți, vă rog, să vă exprimați și o supun votului, ca să nu ne pierdem timpul că mai avem de lucru.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, în condiții normale, raportul nu trebuia discutat, pentru că situația este de această manieră; se pot - haideți să spunem așa - trimite pe ședința comună, se pot trimite cele două probleme nerezolvate, asta făcând o excepție de procedură sau ceva de genul acesta.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, așa este!

 
   

Domnul Gheorge Cristea:

Altă soluție nu există. ...Nerezolvate... Sunt de altfel două opțiuni foarte clare, noi le-am discutat în Cameră, Senatul merge pe o opțiune, noi am mers pe o altă opțiune. Motivația serioasă cred că este de partea noastră, motivația Senatului, impresia mea a fost că n-a fost a Senatului, cel puțin la mediere, ci a domnului senator Marin Stelian, care a făcut inclusiv presiuni asupra colegilor, "votați așa că așa trebuie" sau ceva de genul acesta.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. Oricum, noi suntem Camera fundamentală și sub aspectul proporțiilor și putem să decidem atunci, la ședința comună, varianta noastră. De acord comisia? - Da.

De acord dumneavoastră, cine este pentru această variantă să mergem la ședința comună cu divergența la acest articol? Vă mulțumesc frumos.

Punctul următor. Deci, 6 rămâne text în divergență pentru ședința comună cu Senatul, probabil mâine abordăm și această chestiune.

Pct.7, în unanimitate, deci art.I-7, alin.1, lit.b, se merge cu varianta Camerei Deputaților în unanimitate. Dacă sunteți de acord? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pct.8, art.I-10, aceeași soluție, varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot impotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pct.9, art.I-11, cu referire la art.10, în paranteză, despre acesta este vorba, lit.e, s-a adoptat varianta Camerei Deputaților în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pct.10, cu referire la art.I-15, fraza 1, alin.6 și 7 ale art.12. Se merge și aici cu varianta Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.11, art.I-19, varianta Camerei Deputaților, în sensul eliminării textului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.12, cu referire la art.I-20, text Camera Deputaților, adoptat în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.13, cu referire la art.I-21. S-a adoptat și aici o soluție a Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord? Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, deci 14, cu referire la art.I-22, așa este numerotarea și eu vreau să vă aduc la realitate, dacă aveți raportul în față. Deci, art.17 se elimină, este varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord cu această propunere a Comisiei de mediere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În continuare, la aceeași poziție, 14, alin.2, se continuă eliminarea. Da? Comisia! Și alin.2. Vă mulțumesc.

Poz.15, art.I-23, fraza întâi, art.18, care devine art.17, cu următorul cuprins, exact în varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 17, art.I-25. S-a adoptat varianta Camerei Deputaților în unanimitate.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare 18, art.I-26. S-a adoptat în unanimitate varianta Camerei Deputaților, care propune eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, deci 19, cu referire la art.I-27. Și aici, Comisia noastră vine cu o soluție a Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.20, cu referire la art.I-26, Comisia noastră ne propune să fim de acord, în unanimitate, cu varianta Camerei Deputaților. Observații sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, domnilor din comisie, ca să văd dacă suntem urmăriți, unde am ajuns, la ce articol?

Domnii Gheorghe Ana și Gheorghe Cristea (din banca comisiei) :

La poziția 21.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mă bucur că dumneavoastră stați bine cu pozițiile, că asta mă interesa. Poz.21, e-n regulă! Chiar dacă nu-i în regulă, da e-n regulă!

Poz.22...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Sunt renumerotări.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Renumerotarea, până la poziția 32, renumerotarea conform variantei Camerei Deputaților.

Doriți să le parcurgem pe fiecare sau ... cum doriți? Comisia, propuneți dumneavoastră.

Se propune renumerotarea, conform propunerii comisiei, în varianta Camerei Deputaților, de la poz.22 până la poz.32. De acord?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu există legiferare, domnule Gavra, concomitent, simultan, deodată și în același timp!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, numai că aici nu este vorba de articole, nici pe fond, e vorba de renumerotare, și toate variantele sunt ale Camerei Deputaților, dacă erau ale Senatului, de acord cu dumneavoastră. Ca să nu pierdem timpul!

Auziți, domnule Dan, de multe ori este mai bine o singură poziție din toate, decât fiecare, pe rând. (Rumoare, răsete). E mai greu, dar efortul e mai mare!

Din sală:

O poziție pe zi!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Auziți, noi vrem să facem într-o zi 12 poziții, de exemplu, una pe zi e puțin! De acord, domnule doctor? Domnule Vintilescu, am dreptate? N-o fi artă, n-o fi estetic, dar merge. Depinde de suflu. Vă mulțumesc, am glumit. Haideți!

Deci, de acord cu această variantă, de la 22 până la 32 adoptăm renumerotarea în varianta Camerei Deputaților, așa ne propune comisia. De acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, poz.32, deci art.I-41 este o variantă a Senatului, pentru că s-a adoptat în aceași situație, ne găsim și aici la o excepție, a doua excepție, facem aceeași chestiune, trimitem la ședință comună a celor două Camere.

De acord? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.33, cu referire la art.I-42. Se adoptă varianta Camerei Deputaților de către Comisia de mediere.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, deci 34. Aceeași soluție oferă comisia, varianta Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 35. Aceeași soluție oferă comisia - varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La poz.36, aceeași soluție - varianta Camerei Deputaților. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pe aceași pagină, poz.37, aceeași soluție a comisiei - varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, deci 16, poz.38, aceeași soluție a comisiei - varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.39, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Aceeași pagină, poz.40, tot varianta Camerei Deputaților și la această poziție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, deci 17, poz.41, aceeași soluție - varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.42, soluția este identică - varianta Camerei Deputaților .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.43, aceeași soluție - varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.44, aceeași soluție - varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, poz.45, soluție identică, textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, ultima pagină, 19 și ultima poziție din textul acestei legi, poz.46, art.III. Se propune eliminarea, de către Comisia de mediere, a art.III, 8 pentru, o abținere - este majoritatea,m de această dată, a membrilor comisiei.

Din partea Executivului aveți cuvântul și vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Gheorghe Raicu:

Stimate domnule președinte,

Stimați deputați,

Mă numesc Gheorghe Raicu, sunt secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Cu privire la acest ultim punct care, de fapt, se referă, în contextul legii, la data intrării în vigoare a reglementării, deci a legii de aprobare a ordonanței, aș vrea să vă pun în vedere și să vă propun totodată să se mențină sau să se păstreze data intrării în vigoare propusă inițial în ordonanță - 1 ianuarie 1997, pe următoarele considerente.

În primul rând, prin textul propus se cere aplicarea retroactivă a ordonanței care nouă, cel puțin, ne creează unele implicații de ordin procedural și în administrarea legii. Înseamnă să lucrăm pe anul în curs cu două metode de impunere, lăsând la o parte aspectul că, principial, ar trebui să nu aplicăm retroactiv legea și ordonanța respectivă.

În ce ne crează greutăți? Știți că exercițiul fiscal și exercițiul contabil sunt anuale și ar trebui să le păstrăm în acest fel pentru că ne creăm complicații deosebite lucrând cu două sisteme de impunere, înseamnă că este contrar și Legii contabilității și principiilor de legi fiscale și a legislației de drept.

Rugămintea mea este să păstrăm totuși întâi al anului 1997.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles, domnule secretar de stat Raicu. Vă mulțumesc frumos.

Deci, dumneavoastră, practic, reiterați varianta Senatului, da? 1 ianuarie 1997

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu, nu, a Camerei.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De fapt, și la Cameră, da și la Cameră este aceeași. Da, da, am înțeles.

Din partea Comisiei un punct de vedere în raport cu această susținere a Executivului. Domnul secretar Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Eu am avut o discuție înainte cu domnul ministru și i-am argumentat că metodologia care ne este invocată nu poate fi avută, în totalitate, în vedere.

Impozitul pe profit, așa cum este așezat el, așa cum este perceput, are o metodă de așezare și de percepere provizorie în timpul anului fiscal. Cu alte cuvinte, până acum, prin declarațiile depuse de contribuabili în fiecare lună, la termenul exigibil, la 25 ale lunii următoare, nu se făcea și nu se face, în continuare, altceva decât să se regularizeze impozitul plătit, datorat și cel plătit, în raport cu profitul brut taxabil, profit care poate să fie influențat fie numai pozitiv de valoarea real pozitivă crescendo a plusului de monedă rezultat, ca urmare a faptului că veniturile sunt mai mari în fiecare perioadă de gestiune decât cheltuielile, după cum și invers, într-o perioadă de gestiune de o lună se pot înregistra pierderi. Și atunci, tot ceea ce s-a acumulat ca plus de monedă, ca profit brut, taxabil în amonte, este anulat de perioada luată în calcul.

Deci, ceea ce v-am spus până acum duce la concluzia că acest impozit nu se așează la începutul anului și este imuabil, ca impozitele pe avere sau alte impozite directe, ci este un impozit variabil și recalculabil.

Din acest punct de vedere, actul institutor de venituri de stat, la care ne referim acum, sigur, arată un termen de plată, dar metoda de a determina cuantumul venitului statului, observați dumneavoastră că are în vedere în totdeauna, în timpul anului fiscal, efectivizarea venitului financiar brut al agentului economic.

Noi am fost, după cum observați dumneavoastră, de acord cu eliminarea textului votat inițial de Senat, care arăta că prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României și se aplică cu 1 ianuarie 1996, termen deja desuet. Nu am fost de acord, de asemenea, din aceste considerente, nici cu motivația votată în Camera Deputaților , cu termenul de 1 ianuarie 1997, pe considerentele pe care domniile voastre ați avut bunăvoința să le audiați în momentele trecute.

Evident, că dacă metodologia este considerată deosebit de greoaie de către organul specializat al statului în așezarea și mobilizarea acestui fel de venit și dacă acest organ specializat, azi prezent la lucrările Parlamentului, consideră că, totuși, este necesară rămânerea datei de 1 ianuarie 1997, ca dată mai accesibilă, deci ceea ce a votat Camera Deputaților, evident că nu găsesc, personal, că există un impediment major în a menține această prevedere, acest vot dat anterior de Camera Deputaților .

Evident, dumneavoastră aveți toată latitudinea să optați pentru soluția cea mai coerentă pe care o găsiți.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat Ana.

Domnul deputat Vida.

 
   

Domnul Iulia Vida:

Eu, procedural, vin cu sugetia să respingem textul Comisiei de mediere și prin aceasta menținem textul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, de acord, este o soluție bună.

Domnilor colegi, argumentația colegilor de la Comisia buget, finanțe cred că este suficientă, a fost pertinentă și a explicat de ce este nevoie de menținerea textului Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord, îl supun la vot, dar cred că ați înțeles că trebuie să respingem, dacă vrem să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru varianta propusă de Comisia de mediere în raport la această poziție, ultimă? Cine este pentru? Nici un vot. Vă mulțumesc.

Prin urmare, ajungem oricum la ședință comună și cu acest articol, în care să suțineți, vă rog, varianta Camerei Deputaților, deci termen de aplicare 1 ianuarie 1997.

Supun votului, cu cele trei texte, care vor merge la divergență în cele două Camere, Raportul Comisiei de mediere la acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri s-a acceptat Raportul Comisiei de mediere la acest proiect de lege.

 
Dezbateri: raportul Comisiei de mediere la Legea protecției muncii  

Domnilor colegi,

Urmează ultimul raport al comisiei de mediere, este vorba despre Legea protecției sociale...

   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

...protecției muncii..

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am vrut să văd dacă aveți textele în față. Într-adevăr.

Acest text, împreună cu preambulul, cu raportul are 100 de pagini. Sper că într-o jumătate de oră îl finalizăm! Procedură de urgență, în sensul urgenței aprobării, nu altceva. Comisia de validare poate aștepta că a validat destui, și ieri, și astăzi și tot atâți sunt în sală, nu-s mai mulți. Aveți răbdare, imediat!

Domnilor colegi, este un raport mai amplu, într-adevăr are 100 de pagini, 98 fără preambul și fără cei care au fost la comisie, sper că nu sunt lucruri deosebite și vă rog să-l parcurgem cu eleganță, cu răbdare dar în mod operativ.

Comisia de mediere, care a participat împreună cu cea a Senatului, există nominal, individual la dezbateri? Fac un apel nominal. Domnul Lazia Ioan este plecat la pescuit, am înțeles. Domnul Marcu Grigore, domnul Athanasiu Alexandru... domnule Marcu aveți bunăvoința și vă deplasați 10 metri până aici, în locul domnului deputat Tănase, care urmează la validări. Domnul deputat Athanasiu nu este, doamna Ivănescu Paula este, doamna deputat, vă rog frumos. Domnul deputat Lazia a termina cu... unde e, a venit domnul deputat Lazia. Domnule deputat Lazia, haideți că a trecut sezonul la... știți... Domnul deputat Barbu Pițigoi nu este, Domnul deputat Károly Kerekes este. Doamna deputat Ionescu Smaranda, vă rog frumos.

Avem cvorum suficient la comisie.

Domnilor colegi, putem începe?

Titlul. S-a acceptat de către Comisia de mediere varianta Camerei Deputaților cu 9 voturi pentru și 2 împotrivă.

Dacă sunteți de acord cu această propunere a Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.2, art.1, alin.1. S-a acceptat varianta Senatului, în acest caz, deci la alin.1.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu un vot împotrivă și 2 abțineri am fost de acord cu varianta Senatului și sper că Senatul a adoptat și el varianta aceasta, ca să nu mai ajungem la divergențe în cadrul celor două Camere.

Același art.1, alin.2, varianta Camerei Deputaților. Observații?

 
   

Domnul Toader Constantinescu (din bancă) :

Articolele Camerei nu le mai puneți la vot.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, nici chiar așa, domnule deputat, vă rog frumos. "România Mare" poate deveni și mică. Ocupați loc!

 
   

Domnul Marțian Dan:

La vot, domnule Gavra, puneți la vot!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Domnule coleg, trebuie să parcurgem fiecare poziție, adică să fim oameni serioși, mergem mai rapid, dar trebuie să parcurgem... că așa scrie în regulament.

Art.1 alin.3, textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.2 alin.1, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.2 alin.2, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția 7, deci, pag.4, art.3, text comun. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția 8, art.4 alin.1, textul Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La fel și alineatele 2 și 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, art.5 alin.1, textul Senatului, cu 10 voturi pentru și 3 împotrivă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, art.5 alin.2, text comun. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare de la pag.7. O abținere? Vă mulțumesc frumos. Deci, pentru stenogramă.

Deci, art.5, alin.3, text comun - unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4 al aceluiași articol, text Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La alin.5 al aceluiași articol, text comun, unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.6, text comun, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.6, nou, se adoptă varianta unui text comun al Comisiei. Dacă sunt observații la alin.1? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Aceeași soluție, deci, text comun, și la alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Noul art.7, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art. deci, fost 6, devine 8, alin.1 reformulat, se adoptă varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 10, cu referire la art.6, care devine 8, alin.2, text comun. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.8 alin.3, textul Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina 11, art.7, care devine 9, alin.1, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2, tot varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare 12, art.8 devine art.10, varianta Camerei Deputaților, care este și a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Art.9, s-a preluat de la art.19, scrie acolo, alin.1 lit.a), soluția Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Da, domnule deputat Ciurtin.

 
   

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

O problemă de procedură.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Proceduri sau procedură? Să vedem cum procedăm, spuneți!

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Păi, cum procedăm? Toate textele care sunt ale Camerei Deputaților nu le mai supunem la vot. Așa am procedat de atâtea ori. Deci, nu are rost să pierdem timpul. Trecem peste ele, sunt aprobate de Camere, sunt ale noastre și mergem la celelalte texte.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, eu aș fi de acord...

 
   

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

Ați economisi timp.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aș economisi timp, numai că regulamentul nu-mi dă voie, că textul este al Camerei Deputaților, dar este propus de Comisia de mediere, care este și a Senatului în parte. Vă rog frumos! Mulțumesc frumos.

Deci, mă contestă cineva, și la proceduri mă câștigă, și n-am obiceiul să mă câștige nimeni la proceduri, nici la poziții, nici la poziții.

Art.9, deci, am depășit faza, da? ați fost de acord.

Pag.13, articol nou, 11, varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnilor colegi, vă rog să vă păstrați liniștea! Acesta este regulamentul, aceasta este procedura, trebuie să parcurgem fiecare text în parte, întrucât este propunerea Comisiei de mediere, nu avem ce face.

Poziția următoare deci, de la pag.14, ar veni 25, nu se vede, nu s-a scris bine acolo, art.12, este preluat textul de la art.15, în redactarea Senatului. Se acceptă soluția Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Capitolul II, deci titlul, se adoptă varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare este 27, pag.15, art.10, care devine art.13, varianta Camerei Deputaților ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 28, cu referire la art.13 alin.1, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, deci 29, cu referire la fostul art.10, care devine art.13 alin.2, textul Senatului se propune să fie adoptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, cu un vot împotrivă s-a acceptat varianta Senatului la acest art.13, alin.2.

Fostul art.10 devine art.13, alin.3, fostul alin.2 al acestui articol. Se propune să adoptăm varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.10 alin.3 devine art.13 alin.4 după renumerotare, varianta Camerei Deputaților ca soluție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Poziția următoare s-a preluat și reformulat ca alin.1 al art.13 varianta Camerei Deputaților se propune să o adoptăm.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 17, poziția următoare, cred că este 38, devine art.14 fostul art.11, varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.14 alin.l, deci poziția următoare varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, fostul art.11 alin.1 devine art.14 alin.2, v arianta Camerei Deputaților ca soluție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 18, fostul art.11 alin.2 devine art. 14 alin.3, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, fostul art.13 alin.3 devine art.14 alin.4, varianta Camerei Deputaților ca soluție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare deci, articolul cât, domnule Lazia? Domnule Lazia, unde suntem? (Vociferări)

Domnilor, o singură rugăminte am, să fiți atenți, în rest, lăsați!, că merg lucrurile bine.

Deci, poziția 37, adică ultima de pe pagina respectivă, domnule Lazia, s-a preluat acolo ce știți dumneavoastră că s-a preluat, să adoptăm varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, vă rog, fostul art.12 devine art.15 și aveți acolo alineatele. În varianta Camerei Deputaților se propune să adoptăm soluțiile de la acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Eu consider că am parcurs și alin.3 tot în varianta Camerei Deputaților, da? Vă mulțumesc.

Deci, fostul art.13 devine art.16. Se propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților la alin.l.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Aceeași soluție o oferă comisia și la alin.2 și 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.14 suportă modificările pe care le propune varianta Camerei Deputaților. Comisia este de acord cu soluția Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.15 s-a preluat în cuprinsul articolului 14, deci se acceptă soluția Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.16 s-a preluat în cuprinsul articolului 4, la alin.2. Este soluția Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 s-a preluat în cuprinsul articolului 4 ca alin.3 aceeași soluție, a Camerei Deputaților, de acord? Vă mulțumesc.

Mai departe, text nou, art.17, textul aparține Camerei Deputaților. Deci, soluția care se propune a fi adoptată este aceea a Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 25, art.18, text nou, are două alineate, s-a adoptat varianta Camerei Deputaților pentru amândouă alineatele.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare se referă la Capitolul III, care este fost cap.II - "Obligații privind realizarea măsurilor de protecție a muncii". Se propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare 26, fostul art.l6 devine 17. Comisia ne propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În continuare art.19, lit.a), textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 27, poziția, nu mai știu care este acolo...

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

48.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnul Lazia ne ajută după ce se descurcă... 48. De la 48 încoace cineva tot vorbește, dar, mă rog...

Deci, referirea este la art.17 lit.a), care devine lit.b) în cadrul art.19, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția 49, fostul art.17 lit.b) devine lit.c) în cadrul articolului 19.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaților? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Din fostul art.17, care am spus că devine art.19 lit.c) devine lit.d) varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina 28 (Vociferări)

Poziția deci, următoare, de la pag.28, deci, de la același articol lit.d) devine lit.e) varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit și o variantă a Senatului la poziția următoare același articol, lit.e) devine lit.f).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina 29, același articol, reordinare, lit.e) devine lit.g) în varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.q) devine lit.h) da? Art.17 devine art.19, așa cum am spus varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare același articol, lit.h) devine lit.i) varianta Camerei Deputaților, art.17 devine art.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același articol, deci, lit.i) devine lit.j) text comun al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și sigur, art.17, lit.j) are un text comun, devine lit. k). Dacă sunteți de acord cu varianta propusă de comisie, text comun. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.17 lit.o) devine art.19, lit.o) varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Dacă ar fi mers domnul candidat la primărie și la primărie cum mă duc eu, ieșea primar nu numai la capitală, și în România.

Poziția următoare 59, da? lit.p) a art.19, text nou, propus de către Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2, aceeași soluție, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare se referă, în sfârșit la un alt articol, 18, soluția Camerei Deputaților. S-a preluat, deci, textul respectiv, la alin.2 al art.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare 33, art.19 care devine 20, se adoptă varianta Camerei Deputaților de către comisie. Sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare același art.19 lit.a) devine lit.a) la art.20 după renumerotare, așa cum am spus, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Aceeași situație, articol, se modifică doar literele, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același articol, lit.c) de la art. 19 devine lit.c) la art.20, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și, în sfârșit o nouă literă, d), în cadrul aceluiași art.20, text nou propus de către Camerei Deputaților. Comisia noastră propune să fim de acord cu textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare se referă la același articol 19, care devine 20, lit.d) devine lit.e).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același articol, lit.e) urmează să devină lit.f), de la art.19 la art.20, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.f) normal că devine lit.g), aceeași variantă a Camerei Deputaților, cu modificarea deci, renumerotării, de la 19 la 20, ca articole.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Capitolul III devine Capitolul IV, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.20 devine art.21 după renumerotare, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.20 lit.a), sigur că devine art.21 lit.a), varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru?

Domnule chestor aveți întrebări, probleme? Doriți apă? Vă mulțumesc frumos. (S-a adresat domnului chestor Cristian Rădulescu care a venit în primul rând de bănci să întrebe ceva pe un coleg). Ocupați loc!

Deci, varianta Camerei Deputaților la lit.a) art.21, fost art.20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Totuși, domnule chestor Rădulescu, o clipă numai, vreți să ne exprimăm votul turul 2? Rugați grupurile parlamentare să se cam adune, să putem să ne exprimăm votul. Vă mulțumesc.

Art.20 lit.c) devine art.21 lit.c), text comun, propus de astă dată de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.d) art.21 este text nou, varianta Senatului. Comisia noastră ne propune să fim de acord cu varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pag.37. Domnule Constantinescu, eu vă zic, știți că unii îngheață cu ceva sus, dumneavoastră stați cu ea sus tot timpul că nu este nevoie. Deci, la abțineri vă rog!

 
   

Domnul Toader Constantinescu (din sală):

Nu văd articolul acesta!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu zic altceva. Deci, tot timpul considerăm o abținere, da? Ca să nu ne mai uităm în sală. Nu vreau să-mi clătesc privirea în direcția respectivă.

Deci, poziția următoare art. 20 lit.e) care devine, sigur, art.2l, aceeași literă, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare 38, același art.20 care devine 21, sigur se modifică și ordinea literelor, lit.f) devine lit.g), text comun, de această dată al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același art.20, lit.q) devine lit.h) de la art.20 la 21, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare același art.20, lit.h). Textul acesta este cuprins la art.20 la lit.c), așa ne spune comisia, soluția este a Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina 39, același articol, lit.i) devine lit.i) în cadrul art.21.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaților ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.j) devine sigur aceeași literă la art.21, textul Senatului în numerotarea Camerei Deputaților. A..., aceasta este o chestiune foarte bună. Este prima dată când sunteți de acord, cele două Camere.

Deci, adoptăm varianta Senatului în numerotarea Camerei Deputaților. S-a adoptat textul în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același articol, lit.k) devine de la art.20 la art.21, literă identică, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 40, același art.20 lit.m) devine aceeași literă la alt articol, 21, după renumerotare, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.nouă este lit.n) la art.21, text nou, introdus de Senat. Comisia este de acord. Dacă dumneavoastră sunteți de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.20, lit.n) devine lit.o) în cadrul art.21, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În aceste condiții lit.o) devine lit.p) în cadrul art.21, tot varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.p), sigur devine lit.r) reordonare, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 al art.20, Camera Deputaților ne propune eliminarea textului. Dacă sunteți de acord cu această soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit un articol nou, care devine 22 după renumerotare, varianta Camerei Deputaților, soluția comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același art.21, lit.a) devine aceeași literă la art.22, varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru soluția comisiei? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pag. 44, la același art.21, care devine 22, lit.b) rămâne constantă, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același articol lit.c) devine aceeași literă la art.22, bineînțeles, în ordinea firească a numerotării textului de lege. Se propune să adoptăm varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.21 lit.d) se propune să adoptăm varianta Camerei Deputaților și ni se spune că acest text este preluat în cadrul capitolului "Acțiuni de muncă și boli profesionale, deci, vom reveni atunci când ajungem la acel articol.

Cine este pentru soluția propusă de comisie? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, același art.21 care devine 22, lit.e) devine lit.d), textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, același art.21, normal, lit.f) devine lit.e), textul Camerei Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Lit.g) a aceluiași articol, pardon q) devine lit.f), text comun al Comisiei de mediere.

Cine este de acord cu acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pag.46, art.21, lit.h) devine lit.g) în cadrul art.22, textul Camerei Deputaților ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, art.21, lit.i) devine lit.h) în cadrul art.22, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, art.22 devine art.23, ne propune comisia să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.23, lit.a) este textul Camerei Deputaților, deci, text nou introdus.

Cine este pentru acceptarea propunerii Comisiei de mediere? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.22 lit.a) da? a) este? Că aici apare așa un "s" întors, devine art.23, lit.b). Se propune text comun din partea Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Același art.22 care devine 23, lit.b) devine lit.e), varianta Camerei Deputaților ca soluție a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Capitolul IV devine Capitolul V, se propune să adoptăm varianta Camerei Deputaților în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.23 devine art.24 - ni se propune soluția Camerei Deputaților ca variantă a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Stenografa cred că merge de la sine, nu? Sau nu mă aude? Aveți vreo bandă? Dar nu de la SRI, sper?

Art.23 alin.1 devine art.24 alin.1. Se propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților. Cred că ați înțeles, ziariștii, acum nu mai aveți ce aștepta, plecați liniștiți, nu-i problemă! S-a votat totul.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, vă rog totuși să-mi permiteți!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Aveți vreo problemă de procedură?

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Da, o problemă de procedură. Haideți să fim serioși deci, s-a pus la vot alte dăți și de către domnul Năstase, am făcut chiar săptămâna trecută o propunere să nu mai votăm textele aprobate de Camerei Deputaților, să trecem mai repede.

Din câte m-am uitat eu, dintre colegii mei, singurul care îl urmărește pe domnul Gavra, poate să-l urmărească - toți îl urmărim! - este domnul Marțian Dan. Deci,...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule coleg, mă urmăresc vreo 50, vă spun eu sigur.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Dacă nu puteți urmări, faceți altceva!

Asta este soluția.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Nu, dar,... deci, se poate supune la vot ca textele aprobate de Camerea Deputaților să nu le mai punem la vot. Să știți că am mai procedat altfel de "n" ori.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Domnule deputat Ciurtin, eu sunt de acord cu dumneavoastră, haideți ... eu trebuie să cer acordul Camerei Deputaților. Nu este procedural, dar... mă rog.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Să se aprobe fără dezbateri.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sigur că eu nu sunt domnul Adrian Năstase, eu sunt Ioan Gavra, dar este o altă chestiune, nici măcar nu semănăm, cum să ne adunăm? Dânsul este în Liban, eu sunt la Camera Deputaților, iarăși o chestiune de poziție diferită.

Eu am spus că am dușmani mulți, nu chiar întreaga Camera Deputaților. Cu siguranță 50 am, domnule deputat Dinu. (Vociferări)

De acord să votăm..., deci, să considerăm adoptate textele variantei Camerei Deputaților? S-a făcut o asemenea procedură domnilor? (Vociferări) Păi, nu prea este regulamentară procedura aceasta. Bun. Vă cer acordul să nu mai supun votului acele texte care de fapt reiau varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru?

Dar nu este corect, domnule deputat Dan Marțian, nu-i prea corect. (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu văd că unii sunt foarte plictisiți, unii, deși semnează, nu sunt aici, dar eu vreau să vă spun două lucruri:

l.- Când discutăm un raport al unei Comisii de mediere, ne găsim în altă fază a procesului de legiferare. Îmi pare foarte rău că la sfârșitul acestei legislaturi, unii dintre colegi nu au învățat nici măcar acest lucru.

2.- Sigur că se poate considera că atunci când există coincidență deplină în ceea ce privește numărul articolului, a literelor și votul Camerei, dumneavoastră puteți întreba dacă sunt voturi împotrivă. Dar nu putem, în această fază, tocmai pentru că suntem în altă etapă de legiferare, trata lucrurile prin prisma propunerii pe care a făcut-o domnul deputat Ciurtin, dacă vrem să fim Parlament. Dacă vrem să fim un fel de adunare care ridică automat mâna și singurul element care-i regizează conduita este ticul automat, nu aveți decât să faceți acest lucru!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Din nefericire, pentru propuneri nu mai are rost, haideți... Din nefericire, domnul deputat Dan Marțian are dreptate pentru că eu voi încerca să adopt soluția dumneavoastră. Deci, textele care sunt aidoma cu varianta inițială ca numerotare și mă rog... ca literă, dar pentru modificările ulterioare, care au survenit în această etapă, de exemplu art.21 devine 23, lit.b) devine c), am nevoie de acordul dumneavoastră, să știți că am nevoie, că altfel n-am făcut nimic, absolut. Da, domnule deputat Ciurtin.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, nu sunt de acord cu criticile aduse de domnul vicepreședinte Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Foarte rău.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Eu am adus în fața plenului Camerei Deputaților o situație care s-a repetat de mai multe ori. Deci, săptămâna trecută am făcut aceeași propunere, iar domnul președinte Năstase a supus la vot aceeași propunere pe care am făcut-o astăzi.

Deci, să trecem peste aceste texte, care devin și obositoare. Acuma gândiți-vă și la domnul vicepreședinte Gavra care conduce lucrările. (Vociferări) Reia atâta formularistică...și totuși...

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Lăsați legiferarea! Ocupați-vă de altceva, dacă nu vă place!

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte Marțian, să nu considerați că numai dumneavoastră cunoașteți viața parlamentară. Nu, dar, așa dați de înțeles. Eu vă rog foarte mult să respectați pe fiecare, v-am respectat întotdeauna. A fost o propunere care a fost reluată astăzi în plen, așa cum am făcut de atâtea ori. Vă rog foarte mult!

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Este neregulamentară; nu aveți decât să o votați.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Nu este neregulamentară. Este textul Camerei Deputaților aprobat odată și comisia a fost de acord cu el. Asta este.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vedeți dumneavoastră ? M-ați încurcat. De atunci votam 7 articole domnilor. Vă certați aici deja.

Domnule deputat Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte Gavra, o prietenească, dar profund prietenească rugăminte. Nu uitați un lucru: că la momentul în care s-a discutat pe articole, componența celor prezenți în Cameră era alta decât sunt astăzi.

Deci, nu se poate spune această inepție. Să mă ierte colegul care a făcut propunerea, dar eu așa o etichetez. Nu se poate spune: "Având în vedere că a mai fost analizat și s-a votat nu mai face obiect de discuție!" pentru că alții n-au fost atunci aici prezenți și noi suntem prezenți și ne spunem cuvântul astăzi, primul lucru.

Al doilea, cred că dumneavoastră știți limba germană domnule președinte. Nemții spun: Eile mit weile. Eile mit weile înseamnă: grăbește-te cu încetul. Or, dumneavoastră vă grăbiți de o așa manieră încât nici urechile mele nu mai recepționează, nu numai mintea. (Vociferări, rumoare)

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. Mă grăbesc mai încet domnule deputat Dinu, mă grăbesc mai încet, dar în același ritm, bine? E bine așa? (Vociferări, rumoare) Vă mulțumesc.

Deci, domnilor colegi, haideți să nu mai intervenim, lăsați că îl parcurgem destul de operativ.

Poziția următoare se referă la art.23, care devine art.24 în varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare se referă la art.23 alin.1, care devine alin.1 în cadrul art.24, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, art.23, alin.nou care devine art.24 alin.2 în varianta Camerei Deputaților, ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Aici avem mai multe litere, la acest alin.2: a), b), c), d). Până la lit.d), se propune varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La lit.e), se propune text comun de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.23, alin.3 s-a preluat în cuprinsul lit.d) de la art.25, soluția Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.23, alin.4 s-a preluat la art.24, alin.2, lit.d) - aceasta este soluția Camerei Deputaților și a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.23, alin.5 s-a preluat la art.24, alin.2, lit.e), varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Text nou - art.25 al Camerei Deputaților - este soluția Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În aceste condiții, art.24 devine art.26, varianta Camerei Deputaților, ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.24 devine, deci, 26. Alin.1, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Aceeași soluție și la alin.2 al aceluiași art.24 alin.2, care devine art.26 alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, deci, se referă la art.24, fost alin.3, care este preluat, ca și conținut al art.19, lit.p), soluția Camerei Deputaților și a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Text nou, alin.3 pentru art.26. Este un text comun al Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4 al aceluiași articol, tot un text nou propus de către Camera Deputaților. Comisia noastră l-a însușit.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.25 devine, după renumerotarea articolelor, 27.

Se propune să fim de acord cu varianta Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.25, alin.1, lit.a) devine art.27, același alineat, aceeași literă, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.25, lit.b), alin.1 devine art.27, același alineat, aceeași literă, variantă comună a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare are același articol în discuție, 25; se transformă în 27, același alineat, aceeași literă, varianta Camera Deputaților, ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 al aceluiași art.27, ca text nou propus de Camera Deputaților, comisia și-a însușit textul.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.3, tot text nou al Camerei Deputaților, același art.27.

Comisia a fost de acord cu varianta Camerei Deputaților. Dacă sunteți și dumneavoastră?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Mai departe, art.26, care a fost preluat în art.26, alin.3 și alin.4. Deci fostul art.26, soluția este a Camerei Deputaților, comisia a fost de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.27, textul a fost preluat, fostul art.27, în cadrul art.27, alin.3. Soluția a fost adoptată de Camera Deputaților, comisia și-a însușit soluția.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.28 devine art.28, alin.1, 2, 3 sunt texte ale Camerei Deputaților. Comisia și-a le-a însușit.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.4 este un text comun al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum să-mi spuneți 5-ul al cui este, comun sau al Camerei?

Din loja comisiei:

Al Camerei!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Și de ce nu ați scris chestiunea aceasta?

Din loja comisiei:

Scrie - "...cu excepția..."

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, da. Este în regulă. Dacă ne uităm în toată legea, găsim, undeva, până la urmă, specificația, numai la locul ei nu trebuia să fie pusă. Așa este la zona aceea a Mării Negre! Vă mulțumesc.

Cine este de acord cu soluția Camerei Deputaților? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.29, text nou, varianta Camerei Deputaților, în unanimitate.

Domnilor colegi, am ajuns la pag.61, nu mai avem mult.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.29 devine art.30. Are două alineate. Varianta care se propune pentru amândouă alineatele este varianta Camerei Deputaților, ca și text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.30 s-a preluat, ca și text, în cadrul cuprinsului art.31 - 33. Este soluția Camerei Deputaților, comisia a fost de acord cu această soluție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Noul art.31, ca și text, bineînțeles, este varianta Camerei Deputaților. Soluția comisiei este să adoptăm această variantă.

Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 63 conține și alin.2 de la același articol nou, pe care l-am adoptat.

Poziția următoare se referă la art.31 și se propune varianta Camerei Deputaților, în sensul eliminării textului Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 64, text nou, la art.32, varianta Camerei Deputaților. Această variantă are 3 alineate, toate sunt ale Camerei Deputaților, ca și elaborare.

Cine este pentru adoptarea soluției Comisiei de mediere? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alt articol, ca text nou, 33, cu două alineate, aceeași soluție, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Cap.VI, fost cap.V, "Răspunderea juridică" - se propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.32 devine art.34, varianta Camerei Deputaților, ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.33 devine 35. Se propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.34 devine 36, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.35 devine art.37, aceeași soluție a Camerei Deputaților, din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.36 devine 38, după renumerotare, aceeași soluție a comisiei, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.37 devine art.39...

(Rumoare)

Ordinea de zi se respectă, indiferent de voința sau nevoința cuiva.

Urmează proiectul de Lege privind statutul personalului didactic.

Domnii care doresc să participe, din partea Executivului, au ocazia fericită de a participa. Mai sunt două zile de Parlament. Să-i vadă lumea la televizor, domnilor! Să vină încoace.

Deci, reluăm. Fostul art.37 devine art.39, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2 aceeași soluție a Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.38 devine art.40, textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.39 a fost preluat în cadrul art.49 și 50, ca și text. A fost soluția Camerei Deputaților. comisia a fost de acord cu această soluție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pagina următoare, 70, se referă la fostul art.40. Acest articol a fost preluat, ca și text, în cadrul art.41 - 45. Este varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, un text nou, la art.41, varianta Camerei Deputaților. Acest text are un număr de ... Domnule, dar multe ați pus!

Deci până la pag.79, au pus domnii din comisie.

Deci, domnilor colegi, primul alineat, de acord, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al doilea alineat, de acord, varianta Camerei Deputaților?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, domnilor colegi, o înșiruire de litere, de la a) până la cât, domnule deputat?

 
   

Domnul Floruța Crăciun (din loja comisiei):

Până la alin.5, este lit.f). La pag.77, lit.f).

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule deputat, vedeți, eu de aceea v-am spus să nu mai prindeți pești decât de o singură categorie! pag.73 și să mă urmăriți. Măcar atât, domnule!

La pag.73, urmează alin.3 și se încheie alin.2 cu lit.k). Ați înțeles?

De acord până aici, de la a) la k)? De acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci urmează al treilea alineat. Câte litere are?

Numărați-le, domnule! Stați cu hârtia în față!

(Vociferări)

 
   

Domnul Floruța Crăciun (din loja comisiei):

Vă rog frumos să mă luați lângă dumneavoastră să vă ajut!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Păi, eu trebuie să vă folosesc ca ajutor, că sunt obligat prin Regulament să consult comisia.

Deci până la lit.j), domnule deputat, da?

Bun, de acord.

Alin.3. Aveți observații? Varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog să ne ajutați, că tot țineți dumneavoastră legătura cu Parlamentul. Mai vedeți ce fac dânșii pe acolo! (Se adresează domnului ministru Petre Ninosu)

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

La pag.75, alin.4.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Alin.4, același articol, deci la pag.75, are litere până la f), până la alin.5.

Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Al cincilea alineat are litere până la capăt, adică până la f).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

(Rumoare)

Cine se abține?

Domnule Protopopescu, fiți om serios, vă rog!

Art.42, următorul, pag.78, alin.1, 2, 3... Au ca variantă, ce? Camera Deputaților, sper, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul art.43, varianta Camera Deputaților, ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art.44, alin.1 și 2, varianta Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Domnilor colegi, am ajuns la poz.146, cam mult astăzi, dar este bine.

Art.45, pag.80, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare147, fostul art.41 devine 46. Este un text comun la alin.1 și la alin.2 este varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord cu textul comun, alin.1 al acestui articol?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pag.81, poz.148, cap.VI, care devine VII, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poz.149, text nou la art.47, textul aparține Camerei Deputaților, soluția este pentru Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Pozția următoare este 150. Fostul art.32 devine art.49. Pentru alin.1 și 2, se propune aceeași soluție a Camerei Deputaților.

Sigur, la alin.1 avem un număr mare de litere.

Dacă sunt observații la alin.1? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin.2, aceeași soluție a Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare 151, art.43, care devine art.47, fiindcă a fost preluat acolo textul, în varianta Camerei Deputaților. Soluția este pentru Camera Deputaților, din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 152, cu referire la un text nou pentru art.49 al Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 153, un text nou pentru art.50, aparține Camerei Deputaților. Soluția este pentru a accepta acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 154, un alt text nou pentru art.51, varianta Camerei Deputaților, ca soluție a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, un alt text nou pentru articolul nou 52, varianta Camerei Deputaților. Soluția Comisiei de mediere este s-o adoptăm.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art.34, de la următoarea poziție, devine art.53. Se propune să fim de acord cu varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următoarea poz.157, anexa nr.I, atașată. Dar nu culturală, nu?

Nu, nu, bun. Vă mulțumesc, domnilor.

Deci text comun, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Anexa nr.II, tot atașată, varianta Camerei Deputaților

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum parcurgem anexele.

Anexa nr.I, domnilor colegi, are un număr de 4 pagini, cu niște puncte: 1, 2, 3, 4, 5.

Da, domnule deputat? Bun.

Cine este pentru acceptarea Anexei nr.I? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Anexa nr.2 are un număr de 7 pagini. Observații?

Are un număr de 7 pagini, în care sunt incluse 13 puncte. Dacă sunt observații la puncte, vă rog să interveniți. Nu sunt.

Dacă nu, supun integral anexa nr.II, cu cele 13 puncte și 7 pagini.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Sper că nu am depășit cele 30 de minute. Vă mulțumesc.

Cine este de acord cu raportul Comisiei de mediere la acest proiect de lege? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc...

O abținere. Vă mulțumesc. Pentru coloratură, trebuie ceva.

Acest text, deci, nu merge la mediere la cele două Camere. Da, domnilor de la comisie?

 
Validare mandat de deputat:  

Domnul președinte al Comisiei de validare, pentru un mic respiro al colegilor noștri și al Comisiei de mediere, desigur, și al nostru al celor care ne aflăm aici în treabă, vă rog să prezentați raportul Comisiei de validare.

   

Domnul Petru Tănasie:

Eu vă mulțumesc, domnule președinte, că îmi dați cuvântul pentru o gură de oxigen, după intervenția dumneavoastră, pentru un respiro al Camerei.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La sfârșitul legislaturii, Comisia de validare, aproape zilnic, vă mai prezintă situații noi.

Astăzi, întrunită fiind, Comisia de validare a luat în discuție adresa Biroului Permanent, prin care am fost sesizați că în circumscripția electorală nr.8 Brașov s-au vacandat două posturi de deputați, respectiv al domnului deputat Madaras Lázár și al domnului deputat Ioan Ghișe, care au participat în alegerile locale, fiecare din domniile lor ocupând funcția de vicepreședinte al Consiliului județean, domnul Madaras Lázár și domnul Ioan Ghișe cea de primar la Brașov.

Vă reamintesc că, potrivit Legii nr.68, în asemenea situații, în locul deputaților ale căror mandate devin vacante, vin supleanții, așa cum ei sunt enumerați în Monitorul Oficial publicat după alegerile din 1992, respectiv Monitorul Oficial nr.257, partea I din 1992.

Cu privire la locul de deputat vacant al domnului Madaras Lázár, pe lista de supleanți apare domnul Ernest Török, în prima poziție și, potrivit procedurii prevăzute de aceeasi lege, la dosarul cauzei avem comunicarea UDMR, în care confirmă că supleantul respectiv aparține, la această dată, partidului pe lista căruia a figurat și în 1992. De asemenea, domnia sa, respectiv domnul Ernest Török a depus declarația că acceptă mandatul de deputat și a făcut dovada depunerii declarației de avere la președintele Camerei.

Având în vedere aceste constatări și reținânând, totodată, că au fost respectate prevederile legale privitoare la alegerea supleanților, Comisia de validare propune plenului Camerei validarea mandatului domnului Ernest Török în circumscripția electorală nr. 8 Brașov, pentru formațiunea politică UDMR.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant al domnului Ioan Ghișe, pe lista de supleanți apare domnul Mihai Lugojeanu, care în 1992 a candidat pe lista Convenției, din partea Partidului Ecologist Român.

Așa cum v-am spus anterior, potrivit Legii nr.68, art.66 alin.9, condiția validării este ca, la data aceasta a validării, supleantul să fie membru al aceluiași partid, pe lista căruia a candidat.

Din înscrisurile depuse la dosarul respectiv, adresa Partidului Ecologist Român, rezultă că domnul Mihai Lugojeanu nu mai este membru al acestui partid. Domnia sa a și candidat, de altfel, în alegerile locale, tot la Brașov, din partea Federației Ecologiste Române, partid înscris separat de PER. De altfel, și ieri și astăzi, această chestiune a fost discutată, s-au cerut dovezi suplimentare și Partidul Ecologist Român confirmă că nu mai aparține acestei formațiuni politice.

În astfel de situații, potrivit Legii nr.69, urmează supleantul de pe locul 2. Văzând Monitorul Oficial, pe poziția 2 din Lista supleanților este înscris domnul Nicolae Zavici, care a candidat la alegerile din 27 septembrie pe lista Convenției Democratice din România, din partea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat. Prin înscrisul de la dosar, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat confirmă că domnul Nicolae Zavici aparține acestui partid și solicită validarea mandatului său de deputat. De asemenea, domnul Nicolae Zavici declară că acceptă locul de deputat și face dovada depunerii, la președintele Camerei a declarației prevăzută de art.68.

Așa fiind, onorat plen al Camerei Deputaților, Comisia de validare vă propune să aprobați validarea mandatului de deputat al domnului Zavici Nicolae, ales în circumscripția electorală nr.8 Brașov pe lista Convenției Democrate, din partea PNȚCD.

Acesta este raportul și v-aș ruga respectuos, pentru fiecare mandat în parte, să supuneți la vot, și nu împreună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dați-mi, vă rog, raportul.

Vă mulțumesc.

Deci, domnilor colegi, se propune să validăm doi colegi, unul pe listele UDMR-ului, deci participant la alegerile din 1992, ca și candidat, și unul pe listele Convenției Democratice, cel care urmează după ce domnul deputat Tănasie v-a făcut precizările de rigoare, este de la Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat.

Deci primul deputat care urmează să fie validat și pentru care am să vă cer consimțământul dumneavoastră, este domnul Ernest Török, da, am înțeles eu?

V-ați prezentat, domnule deputat?

 
   

Domnul Petru Tănasie:

A fost ieri, din motive personale...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles. Deci nu se află aici, dar conform Regulamentului, poate să fie validat cu votul dumneavoastră.

Sunteți de acord să ...

A fost prezent ieri, da. Principalul este că este în viață. Acesta este esențialul, nu?

(Râsete)

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci s-a validat mandatul.

Deci domnul Nicolae Zavici urmează să fie deputat din partea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat.

Este prezent, da. Dânsul este.

Cine este de acord cu validarea mandatului de deputat al domnului Nicolae Zavici? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Vă urăm mult succes și vă rog să vă integrați de acum acolo jos în Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat.

(Râsete)

Felicitări și numai bine!

Deci, domnilor colegi, vă mulțumesc pentru colaborare.

Nu am încheiat, mai avem două ceasuri, stați liniștiți, nu vă faceți probleme!

Am încheiat ce ne-am propus până acum, integral. Deci am adoptat 4 rapoarte de la Comisia de mediere, au fost mari. Vă mulțumesc pentru colaborare. Am adoptat un număr de 5 proiecte de legi, pe care le-am dezbătut în Camera Deputaților, din care 4 organice și o lege ordinară.

Am exprimat și un vot pentru Consiliul Național al Audiovizualului, din păcate a ieșit numai un coleg. Nu avem cvorumul. Repetăm joi turul de scrutin pentru această chestiune. Și vă propun să mergem în continuare. Mai avem două ceasuri la dispoziție, meciuri nu sunt astăzi. Pentru mâine, să vă împrospătați.

O pauză, am înțeles, de 30 de minute, pentru o cafea, un suc, un lapte. Am înțeles că domnul Rădulescu a adus și lapte la bufetul de jos, acum, mai nou...

Pauză de 30 de minute, vă rog frumos. După care intrăm la Statutul personalului didactic, dezbateri generale. Deci intervenția grupurilor parlamentare.

Vă rog să vă înscrieți la domnul secretar Konya.

 
Dezbateri: Propunerea legislativă privind Statutul personalului didactic  

După pauză

   

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință!

Deci reluăm dezbaterile.

Exista deci intenția pe care eu v-am anunțat-o înainte de pauză, de a face un al doilea tur de scrutin pentru a desemna al doilea candidat al nostru ca membru în Consiliul Național al Audiovizualului.

Din păcate, nu avem cvorumul legal, 171, pentru a putea decide cu o majoritate relativă a celor prezenți care va fi al doilea reprezentant al Camerei Deputaților în Consiliul Național al Audiovizualului.

Sigur că am putea folosi metodele obișnuite parlamentare cu un apel nominal, dar cred că nu este corect să-i mai aducem acum pe colegii care de-abia se îndreaptă spre locurile de destinație, hoteluri și alte asemenea imobile, unde sunt găzduiți pe parcursul lucrărilor Parlamentului. Deci amânăm al doilea tur de scrutin pentru joi și cred că, dacă pe la 10, joi, facem un al doilea tur de scrutin, este posibil să-l desemnăm și pe al doilea membru în Consiliului Național al Audiovizualului.

Prin urmare, trecem la dezbaterea următorului proiect de lege, și anume acela privind Statutul personalului didactic.

Dacă vă reamintiți, săptămâna trecută, joi, am dat cuvântul reprezentantului Executivului, domnul ministru Maior, ministrul învățământului, și președintelui Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților.

Trecem deci la dezbaterile generale și vă rog să facem dezbateri generale, întrucât Televiziunea este cu ochii pe noi, cu camera mai puțin pe scaune, dar probabil că va fi și cu ochii pe noi aici, la intervențiile personale. Întrucât suntem receptați din acest punct de vedere, în mediul preuniversitar și universitar, deci nu putem să trecem peste dezbaterile generale. Și vă rog, grupurile parlamentare, să interveniți, ca să nu fie discuții în sensul discriminatoriu că unii au susținut sau n-au susținut acest proiect de lege, care este foarte important pentru învățământ.

S-au înscris, până acum 4 reprezentanți din partea grupurilor parlamentare. În ordinea în care s-au înscris, le ofer cuvântul.

Are cuvântul domnul deputat Aurel Jecan, din partea Grupului parlamentar al PUNR. Urmează domnul deputat Gabriel Țepelea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat+Partidul Ecologist Român.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Aurel Jecan:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport, având în componența sa și patru parlamentari peuneriști, vă propune spre dezbatere un nou proiect legislativ. El este de o importanță capitală pentru cei peste 400.000 de cadre didactice din țara noastră.

Completând, în mod fericit, noua Lege a învățământului, acest proiect de statut reglementează, într-o viziune modernă și deci funcțională problemele vitale ale învățământului, cum ar fi: funcțiile de predare și condițiile de ocupare ale acestora, funcțiile de conducere, de îndrumare și de control, perfecționarea cadrelor didactice, norma didactică, salarizarea, drepturile și obligațiile dascălilor, distincții și premii, pensionarea cadrelor didactice și alte probleme.

Elaborarea acestui proiect nu a fost o simplă bagatelă. La el s-a lucrat responsabil, încă din 1992, printr-o colaborare amplă cu factorii de bază din Ministerul Învățământului, cu reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ, cărora ținem să le mulțumim și pe această cale. Am creat, apoi, un bogat bagaj de sugestii și de propuneri venite, practic, din toate colțurile țării. Deci nu întâmplător s-a spus aici, și justificat, de către Dabu Romulus, președintele comisiei noastre, că textul inițiatorului din 1992 a fost modificat și refăcut în proporție de 90 la sută. Așadar, personal, cred că, la probleme de conținut, mult nu se poate umbla.

Apoi, mai amintesc aici că textul proiectului este pus în acord și cu recomandarea UNESCO privind statutul profesorilor, votat încă în anul 1966.

Dintre virtuțile acestui proiect legislativ am notat: în primul rând, o nouă viziune, modernă, asupra învățământului, care de data acesta este văzut ca o prioritate națională; instituirea concursului pentru ocuparea posturilor, pentru numirea în funcție, pentru mișcarea personalului didactic; stimularea salarială, pentru disparitățile zonale. În fine, fără a fi exhaustiv, menționez că promovarea în funcție se face de acum pe criterii nepolitice.

Nu aș dori să monopolizez discuția, ar fi multe de spus și probabil se vor spune la acest proiect legislativ, aș dori, însă, să precizez, în final, că grupul nostru parlamentar P.U.N.R., conștient de virtuțile acestui proiect și de urgența cu care el este așteptat în practica didactică, va vota în unanimitate noul Statut al cadrelor didactice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gabriel Țepelea, urmează domnul deputat Ioan Străchiaru, Grupul parlamentar Social Democrat.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnilor miniștri,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cadrul legislativ de bază pentru domeniul învățământului este asigurat deja, prin Legea nr. 84/1995, Legea nr. 88/1994 și Legea nr. 71/1995.

Mai lipsește sau mai bine zis mai lipsea din aceste pârghii legislative Statutul personalului didactic.

Partidului Național Țărănesc-Creștin Democrat se pronunță pentru adoptarea într-un timp cât mai scurt a statutului personalului didactic în Camera Deputaților și se pronunță, de asemenea, ca până la sfârșitul actualei legislaturi să fie adoptat și de Senat.

Poziția de principiu a grupului nostru parlamentar o reafirmăm din nou.

Învățământul românesc trebuie repus în centrul culturii și al spiritualității. El trebuie conceput ca un sistem democratic de instruire și educație, fundamentat pe baze științifice și umaniste de înaltă valoare morală. Pornim de la premisa că gradul de cultură și civilizație al unui popor este dat de calitatea învățământului.

Convinși că învățământul este o prioritate națională, considerăm că trebuie schimbată mentalitatea potrivit căreia învățământul ar fi neproductiv, ar fi, adică, un consumator de resurse.

Am susținut întotdeauna și repetăm și acum că învățământul este unul dintre domeniile cele mai productive, fiind creator de resurse umane calificate și competente.

Investiția în inteligență, nu numai că este rentabilă, dar fără aceasta nu este posibil progresul în nici un alt domeniu de activitate.

Ca urmare, trebuie să asigurăm redobândirea motivației și a demnității dascălului competent și responsabil, factor esențial al triadei educaționale, în viziunea doctrinei creștin-democrate: familia, școala, biserica.

Pentru a realiza motivația și demnitatea personalului didactic, trebuie să ne gândim la o salarizare corespunzătoare rolului său în societate.

De aceea, în dezbaterile din cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, reprezentanții noștri au propus ca salariul mediu în învățământ să fie superior salariului mediu din economie.

Suntem apărători ai drepturilor personalului didactic, mergând până la asigurarea unei cvasiinamovibilități, dar, totodată, pledăm pentru o exigență sporită în realizarea actului educațional.

Pledăm pentru principiul instituirii concursului în vederea ocupării oricărei funcții didactice și chiar a funcțiilor de conducere, îndrumare și control în învățământ.

Aceste articole au fost prezentate de noi și cu ocazia celor două proiecte de lege pe care le-am înaintat.

În încheiere, reiterăm ideea fundamentală că învățământul se înscrie în categoria permanențelor din viața unui popor. De aceea, el trebuie scos de sub incidența unor interese politice conjuncturale, ale unor interese de partid. Învățământul nu trebuie aservit puterii, indiferent de coloratura ei politică.El constituie o problemă națională, așa cum ne obligă și numele partidului nostru.

În linii mari, Partidului Național Țărănesc-Creștin Democrat este de acord cu prevederile cuprinse în raportul comisiei de specialitate, considerând că acestea constituie o reală și autentică reglementare în perspectiva doritei reforme a învățământului și ne rezervăm dreptul ca, la dezbaterea pe articole să propunem unele amendamente care nu au fost reținute în plenul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Străchinaru, urmează domnul deputat Gheorghe Tarna, Grupul parlamentar al PD (FSN).

 
   

Domnul Ioan Străchinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Proiectul de Lege privind Statutul slujitorilor școlii cuprinde, cum ați văzut, 145 de articole, cu numeroase puncte și subpuncte, ce reglementează obligațiile și drepturile, competențele și responsabilitățile, titlurile și funcțiile, îndrumarea și evaluarea în învățământ.

De asemenea, modalitățile de ocupare a posturilor didactice de la grădiniță până la universitate, dar și de eliberare din funcție, de premiere, dar și de sancțiune severă a abaterilor de la ținuta pe care o reclamă activitatea de înaltă răspundere națională a cadrelor didactice și de cercetare din învățământ.

Domnule președinte,

Rugați-l pe domnul Dinu să mă deranjeze mai puțin pentru că este în banca întâi și am o deformare profesională cumplită: nu-mi revin ușor atunci când unul din audienții mei, mai ales cel din banca întâi, vorbește interminabil și uneori și cu voce tare și cu gesturi.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Dinu, vă rog frumos să păstrăm liniștea în sală, deranjăm ...

 
   

Domnul Ioan Străchiaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Minutul meu se scurge și vă cer scuze pentru întrerupere.

Comisia noastră s-a străduit, pe cât i-a stat în putință, să păstreze o măsură în lucrul ei, convinsă fiind că educația trebuie condusă în direcția construirii interioare a oamenilor, astfel încât aceștia să se autoevalueze constant și, iată, zicem noi, referindu-se la ei mai întâi, la ei înșiși, în manieră proactivă și pe cât mai puțin reactivă. Îi credem pe psihologii patologi care vin să ne demonstreze că boala curentă a epocii noastre o formează tocmai această orientare eronată, aceea de a te situa să-ți justifici propriile tale neajunsuri prin greșelile altora, niciodată căutând, sau rareori căutând să vezi mai întâi în tine cauza care a putut determina eșecul. Închei această paranteză și vă cer scuze din nou.

Într-un cuvânt, stimați colegi, această lege reprezintă cel de-al doilea pas important pe care îl facem pentru redresarea învățământului românesc, după ce, cu un an în urmă, dumneavoastră ați oferit școlii Legea învățământului.

Nu cred că există printre dumneavoastră persoane care să nu aprecieze cum se cuvine străduința Comisiei permanente pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Ca urmare, vă propun să votați, asemenea Grupului nostru Social Democrat, această lege, mai ales că ea nu vine să greveze bugetul, cum se afirmă de către unii, ci vine să reglementeze activitatea unei instituții fundamentale a statului nostru, care poartă răspunderea educației tuturor generațiilor, contingentelor, seriilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Tarna, se pregătește domnul deputat Viorel Burlacu, din partea Partidului România Mare.

 
   

Domnul Gheorghe Tarna:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Intervenția mea este mai puțin patetică, mi-am permis să subliniez câteva elemente esențiale, pe care le-am desprins din proiectul de Lege privind Statutul personalului didactic.

Un prim element este acela că statutul descentralizează evaluarea randamentului didactic și actul decizional. Apoi, stimulează, permanent, prin concursuri și sistemul de perfecționare.

Un alt element ar fi acela că vine în completarea Legii învățământului, nuanțând și particularizând.

Stabilește, de asemenea, criterii precise privind integrarea în învățământ a specialiștilor veniți din alte sectoare de activitate. Cunoașteți cu toții că în învățământ, la ora actuală este foarte mare criză de cadre.

Statutul stimulează prin remunerare titularizarea și stabilizarea în mediul rural.

Cunoașteți, de asemenea, că în mediul rural există un procent foarte mare de neșcolarizare.

Permanentizează activitățile de perfecționare și asigură un cadru eficient.

Tratează și pentru prima dată tratează unitar învățământul de stat și învățământul particular.

Statutul sintetizează, zicem noi, și adaptează elementele de noutate apărute în învățământul european.

Prin întregul conținut, reabilitează condiția dascălului didactic.

Legea are și imperfecțiuni care pot fi, însă, înlăturate. În acest sens, Partidul Democrat a propus o serie de amendamente menite să îmbunătățească actul educațional și să stimuleze reforma, adevărata reformă în învățământ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, urmează domnul deputat Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

 
   

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare este de acord cu actuala redactare a proiectului de Lege privind Statutul personalului didactic.

Rolul și locul școlii în pregătirea și formarea tinerei generații sunt confirmate și potențate prin prestația didactică a oamenilor școlii. Activitatea și sacrificiul cotidian al acestora creionează trăsături de caracter și deprinderi profesionale care vor opera în viitor.

Nimic nu este mai important decât modul în care gândim viitorul și acționăm în coordonate concrete spre a-l atinge.

De aceea, considerăm că elaborarea Statutului personalului didactic este necesară și urgentă, spre a conferi stabilitatea instituțională a acestui grup social profesional.

În același timp, fixarea prin algoritm a evoluției competențelor, promovării, recompensării și sancționării personalului didactic va contribui la eliminarea treptată a stărilor anormale de tensiune din învățământ, generate în timp de imixtiunea factorilor politico-dogmatice în lumea școlii, căreia i-au fost impuse cu argumentul forței, atitudini și activități nespecifice. Din perspectiva acestei idei, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota proiectul de Lege privind Statutul personalului didactic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar U.D.M.R., urmează domnul deputat Romulus Dabu, Grupul parlamentar al P.D.S.R.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În măsura în care personalul didactic reprezintă cel mai important dintre agenții reformei învățământului, succesul transformărilor structurale, instituționale sau pedagocice, depinde de operaționalizare unei politici coerente, vizând normalizarea situației cadrelor didactice.

Factorul decisiv al normalizării situației cadrelor didactice este ameliorarea condiției profesorilor. Prin condiția profesorului se înțelege poziția care le este recunoscută în societate, considerația atribuită funcției lor, modul cum le este apreciată competența, condițiile de muncă, remunerația și alte drepturi materiale de care beneficiază profesorii, comparativ cu celelalte profesii.

Învățământul va deveni în România prioritate națională doar în momentul în care amliorarea condiției profesorului va fi una din prioritățile politicii educației.

Pornind de la aceste considerente, în calitate de profesor și vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, salut cu bucurie apariția pe ordinea de zi a proiectului de Lege privind Statutul personalului didactic.

Constatăm cu satisfacție că și Biroul permanent al Camerei Deputaților abordează această problematică în strânsă corelație cu importanța și semnificația ei socială, având în vedere faptul că această lege vizează în mod direct sau indirect mai multe segmente ale societății: cadre didactice, elevi, studenți și părinți.

Cadrul juridic menit să reglementeze desfășurarea procesului de învățământ din România este și ar rămâne incomplet, în lipsa acestei legi, datorită faptului că Statutul personalului didactic reglementează: funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile specifice personalului didactic, precum și celui de conducere, de îndrumare și control; reglementează condițiile și modalitățile de ocupare a acestor funcții, sistemul de perfecționare și evaluare, precum și criteriile de normare și de salarizare, de acordare a distincțiilor și a premiilor, de aplicare a sancțiunilor.

Menirea tuturor acestor reglementări, în comparație cu cele din vechiul statut al cadrelor didactice este de a asigura și garanta un nou statut social al personalului didactic, statut care trebuie să fie în concordanță cu rolul și importanța socială reală, a cărei recunoaștere oficială este atât de mult așteptată de către cei care lucrează în sistemul de învățământ, având permanent în vedere că viitorul ne va fi precum este școala prezentului.

Acest proiect de lege face pași semnificativi în această direcție, dar ar fi posibil să aibă o eficiență și mai mare dacă pe parcursul dezbaterilor în plen am introduce și am accepta acele amendamente care vizează o descentralizare mai accentuată în învățământ, astfel ca noul statut să asigure o autonomie autentică atât a instituțiilor de învățământ, precum și a colectivelor de cadre didactice, în luarea unor decizii și inițiative care vizează în mod direct desfășurarea procesului de învățământ.

În acest context, semnalăm, de exemplu, o limitare destul de semnificativă a competențelor directorilor și directorilor adjuncți din unitățile școlare, precum și o supra reglementare în ceea ce privește numirea cadrelor de conducere în unitățile școlare mixte sau cu o limbă de predare a minorităților naționale.

Ar fi de dorit ca acest statut să reglementeze în mod explicit raportul dintre norma didactică și condițiile de salarizare a personalului didactic, având în vedere faptul că activitatea personalului didactic nu se reduce numai la activitățile care sunt incluse în norma sa didactică.

În încheiere, aș dori să vă atragem atenția asupra unui aspect semnalat și cu ocazia dezbaterii Legii învățământului. Și acest statut al cadrelor didactice, prin cele 145 de articole, este o lege voluminoasă, am putea spune chiar stufoasă.

Cu toate acestea, în unele locuri nu reușește reglementarea exhaustivă a unor probleme concrete, ci face trimiteri la anumite regulamente care vor fi elaborate ulterior de către Ministerul Învățământului.

Astfel, apare posibilitatea pericolului apariției unei ambiguități.

În speranța că pe parcursul dezbaterilor pe articole acest statut al personalului didactic va fi îmbunătățit în direcțiile semnailizate de noi, vom avea posibilitatea de a vota o lege care să fie una din pârghiile principale ale reformei generale a sistemului de învățământ din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Romulus Dabu, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., și dacă mai sunt solicitări din partea celorlalte grupuri parlamentare, vă rog să vă anunțați la domnul secretar Kónya, inclusiv deputații independenți, dacă mai există în sală la ora aceasta.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Romulus Dabu:

Grupul parlamentar al Partidul Democrației Sociale din România, deci al partidului de guvernământ este și el de părere că Legea privind Statutul personalului didactic, pe care urmează să o votăm în momentul de față, este una dintre legile foarte importante pentru sistemul de învățământ și pentru viitorul României.

Aprecierea noastră la adresa statutului este legată, însă, nu numai de conținutul statutului respectiv, ci și de responsabilitățile pe care grupul parlamentar și partidul nostru le are în conducerea acestei țări, în echilibrarea situațiilor complicate prin care trecem, în folosirea eficientă a resurselor, foarte puține, de care dispunem, chiar dacă dorințele noastre ar fi mai mari decât posibilitățile de acum.

Grupul nostru parlamentar va vota Statutul personalului didactic, apreciind că multe din realizările și prevederile acestuia sunt conforme cu concepția privind reforma învățământului în România, sunt conforme cu legislația modernă din lume, dar, în același timp, va aduce, pe parcursul dezbaterilor, la fiecare dintre articole o serie întreagă de amendamente care țin seama, fie de posibilitățile limitate ale bugetului țării în această perioadă, fie de existența unor posibile discrepanțe sau de apariția unor posibile privilegii ale unui grup social în raport cu altele, toate făcând parte din grupurile care beneficiază sau consumă un buget extrem de mic în aceste condiții.

Cu amendamentele provenite din grija și responsabilitatea pentru creșterea treptată a generației noi, pentru echilibrarea dezvoltării societății și țării, Grupul parlamentar P.D.S.R. va vota Statutul personalului didactic, cu amendamentele care se impun în condițiile contemporane.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt grupuri parlamentare care, prin reprezentanții lor, doresc să intervină?

Aveți cuvântul.

Grupul parlamentar al P.S.M. Va rog să vă prezentați, domnule chestor, că sunteți foarte puțin cunoscut în Camera Deputaților, cum spunea domnul Vintilescu azi dimineață!

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Noi, Grupul parlamentar Socialist, apreciem foarte mult prezența acestei legi în plenul Camerei Deputaților.

Plecăm de la principiul că Legea învățământului asigură cadrul general al funcționării învățământului în această perioadă de tranziție și, cu toate că din punctul nostru de vedere prezintă unele lucruri care au stârnit atitudinea noastră critică față de lege, totuși, am votat-o și considerăm că este absolut necesară și este absolut necesar să fie completată cu acest statut al personalului didactic, în care, într-adevăr, avem proba concretă, legislativă a necesității întăririi, să spunem, prestigiului și al demnității cadrelor didactice din învățământul nostru.

Considerăm că este absolut necesar ca toate aceste elemente să formeze un singur tot, unitar, să dea posibilitatea ca relațiile între cei ce învață și cei ce îi învață pe cei tineri, din generațiile viitoare să-și găsească locul într-o formulă unitară, armonioasă și adoptată necesităților continue ale situațiilor care apar în învățământul nostru de toate gradele.

În acest sens, noi vom face pe parcurs o serie de amendamente la fiecare dintre articolele date și vom sprijini realizarea acestei legi și aplicarea ei, sperăm, din toamna aceasta, odată cu ... chiar dacă nu cu deschiderea anului de învățământ, dar în preajma sa.

Avem anumite îndoieli în privința posibilității aplicării Statutului cadrelor didactice, dar milităm pentru găsirea de soluții ca autoritatea și condițiile de viață și de muncă ale cadrelor didactice din învățământ, să se îmbunătățească continuu și învățământul nostru să devină operativ, competitiv și de înalt grad, în raport cu învățământul altor țări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă consult dacă mai sunt, din partea grupurilor parlamentare, intervenții?

Domnule deputat Tasin Gemil, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tasin Gemil:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Ca unul care am lucrat în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport de mai multă vreme, din prima legislatură, știu că Legea învățământului a fost pornită împreună cu statutul, adică statutul era parte integrantă a Legii învățământului. Dar, atunci când am elaborat acest proiect al Legii învățământului, datorită faptului că articolele erau multiple, nu am putut să introducem și legea privind statutul. Cu alte cuvinte, eu vreau să subliniez legătura foarte strânsă, condiționată chiar, între cele două legi. Legea învățământului nu poate fi aplicată în întregime și în condiții optime, fără să fie în vigoare și această lege, acest proiect al Statutului personalului didactic.

Cu alte cuvinte, consider și cred că dumneavoastră sunteți pe deplin conștienți de faptul că această lege trebuie să fie adoptată de urgență, așa cum s-a afirmat, până la sfârșitul acestei legislaturi, astfel încât, învățământul românesc, începând de la cel preșcolar, până la cel postuniversitar, să aibă cele două instrumente legale, să se creeze cadrul juridic necesar pentru aplicare și dezvoltarea reformei.

Încă o dată apelez la înțelegerea dumneavoastră ca această lege să fie cât mai repede votată, fără îndoială, cu amendamentele care vor fi făcute pe parcursul discutării pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt și alte intervenții din partea deputaților independenți? Se pare că ne-au părăsit, la această oră.

Domnilor colegi,

Sigur, starea de oboseală se poate citi, cel puțin din această parte a sălii, pe fețele dumneavoastră. Eu vă mulțumesc pentru colaborare, a fost un efort deosebit, a fost și program de dimineață, de după-masă, văd că sunteți obosiți, îmi cer eu scuze, probabil că am parcurs prea multe texte de lege astăzi. Cvorumul este sub limita necesară, textul de lege este foarte important și pentru a nu exista discuții și pentru a oferi și confortul personal necesar, după o zi de activitate efectivă record la Camera Deputaților, avem și Birou permanent la ora 19,00 ...

Voci din loja comisiei:

Titlul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vreți titlul? Bine, titlul îl supunem la vot. Numai puțin.

Deci, avem și Birou permanent la Camera Deputaților, colegii noștri încă sunt obosiți, adică, noi cei care, mă rog participăm la conducerea lucrărilor ...

Vreau să fac o precizare pentru Televiziunea Națională, dacă mai sunt prin sală, sau numai aparatele și le-au uitat, dacă nu, haideți să împrumutăm aparatele, poate diseară nu mai au ce da la televizor.

Rândul trecut, deci, joi, când am început dezbaterea acestui proiect de lege important, așa cum spuneau colegii noștri aici, Televiziunea Națională nu s-a sinchisit să anunțe măcar că am început dezbaterea. A dat Senatul României ca prioritate absolută, cu C.E.C.-ul, despre care se vorbise la Camera Deputaților de trei într-o săptămână și tot despre C.E.C. a repetat cam ce constituie C.E.C.-ul acesta. Este mai important, probabil, decât învățământul C.E.C.-ul în România, din anumite considerente.

Deci, reflectarea lucrărilor Camerei Deputaților să fie cea reală, pentru că acest semnal este așteptat în întreg învățământul românesc preuniversitar, universitar și măcar atâta bunăvoință, să anunțe că am început-o, că am început-o, măcar. Că o finalizăm în actuala legislatură este sigur. Sigur, în toamnă, pentru că urmează și Senatul să ia în discuție acest proiect de lege.

De asemenea, îi rog pe cei de la Televiziune, PRO TV-ul nu este aici, dacă se mai întâmplă... eu am să cer, sigur, nu de aici de la acest microfon, ci de la microfonul din față... dacă se mai întâmplă să prezinte lucrările Camerei Deputaților cu imagini de arhivă, mai bine să nu le prezinte. Pentru că ne facem de râs. Se anunță că discutăm un proiect de lege și arată militarii și noi discutăm despre civili.

Mă întreabă cineva: "Măi, dar voi sunteți acolo ... cum, așa?" Deci, mai bine să nu reflecte. Că ei sunt plecați acum și ne prezintă diseară la televizor imagini de acum două săptămâni de zile, este o chestiune, și eu îi bănuiesc pe tovarășii care stau pe aici ...

Voci din sală:

Și de ce ne certați pe noi?!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Pentru stenogramă, pentru că va trebui să le retragem acreditarea și trebuie să existe documente la această chestiune.

Deci, deocamdată, rugăm Televiziunea Națională, cred că s-au plictisit domnii ziariști ... (Rumoare) Ba, nu. Prin corespondenți mai există.... Pro TV, sau "Anti TV’’ (Râsete) Aaa, sunteți de la presa scrisă. Se vede că nu ocupați loc. Ocupați loc, să nu obosiți.

Deci, Televiziunea Națională să prezinte că am început dezbaterile și că astăzi am adoptat un număr mare de proiecte de legi. Dacă nu a reușit să noteze, să meargă la domnul secretar general să noteze, că sunt 9. Ca să nu mai spună, știți, nu știu care ziar că noi nu lucrăm, sau că lucrăm pe segmente.

Doi. Imaginile, dacă nu le-au filmat astăzi când eram în sală și dau și diseară imagini cu scaune goale, vă propun mâine ceva pentru Televiziunea Națională, dacă așa fac în continuare. (Rumoare) Da?

Vă mulțumesc foarte mult.

Voci din sală:

Titlul, titlul!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Titlul, da, titlul ...

Domnilor colegi, ca să începem, totuși.

Titlul legii.

Sunt observații?

Voci din sală:

Nu ....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

De acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Poftă bună! Noapte bună!

Mâine, lucrări comune ale celor două Camere, la 9,00.

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 23:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro