Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 25-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8.48.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Gavra,vice președinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Konya-Hamar Alexandru, secretari.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă propun să începem ședința, informându-vă că din totalul care este acum, cred că total pe care eu nu îl am aici, de 341 de deputați, încă nu am nici scriptele, și-au consemnat prezența, în mod sigur, peste 200 de colegi, așa că suntem în cvorumul legal statistic și vă propun să începem cu primul segment al ordinii de zi: intervențiile personale. Există lista cu acești colegi care doresc să intevină personal.

 
Petre Țurlea - Alegerile locale în județele Harghita și Covasna;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, independent, urmează domnul deputat Teodor Vintilescu, parcă tot independent, sau nu mai sunteți independent? Deci, numai puțin, domnule deputat. Din totalul de 339 de deputați, și-au consemnat prezența, așa cum am anticipat eu, un număr de 239 de colegi, deci suntem în cvorum statutar, regulamentar și constituțional, absenți 120, dintre care 25 cu însărcinari din partea Camerei Deputaților la diverse organisme parlamentare internaționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum domniile voastre știți foarte bine, pentru că sunteți și autorii actului legislativ, atât Constituția României, în art.59 alin.2, cât și o serie întreagă de legi fundamentale ale țării, mai ales Legea învățământului, indică grija deosebită pentru ca minoritarii din această țară să fie bine reprezentați chiar atunci când, bazându-se pe număr, majoritatea poate lua toate posturile de conducere. Aceeași bunăvoință față de minorități se manifestă și în actele Guvernului. Exemplul cel mai cunoscut este numirea subprefecților în județele Covasna și Harghita din rândul minorității maghiare, deși era dreptul Guvernului să numească pe cine dorea.

Să vedem cum răspund unii minoritari la acest tratament îngăduitor, la permanenta favorizare a lor în raport cu românii. Iată un singur exemplu și vi-l dau pentru că este foarte recent și este extrem de alarmant.

De curând au avut loc alegeri locale. În județele Harghita și Covasna, românii sunt în minoritate, dar au totuși o pondere apreciabilă în ansamblul populației. Cu toate acestea, reprezentanți ai lor nu au putut pătrunde în conducerile majorității localităților. La Sfântu Gheorghe, unde din 122.905 locuitori, 30.714 sunt români, în Consiliul local UDMR-ul deține 18 mandate, iar partidele românești 5. Înaintea votului secret pentru alegerea viceprimarilor, consilierul PUNR, domnul doctor Cornel Iacob, și domnul prefect al județului, Adrian Vlad Cășuneanu, au rugat, deci au rugat, rețineți formula, să se respecte pentru organele de conducere proporția etnică a populației din Sfântu Gheorghe și astfel din cei doi viceprimari, unul să fie român. UDMR-ul nu a acceptat și amândoi viceprimarii, ca și primarul, de altfel, sunt unguri. Așadar, în propria țară, românii au ajuns să se roage de maghiari să-i accepte și pe ei, proporțional cu numărul lor în conducerea unităților administrative, și cu dispreț sunt refuzați.

A mai fost o perioadă când nici un român nu era în conducerea orașului Sfântu Gheorghe; este perioada anilor 1940-1944 a stăpânirii hortiste. UDMR-ul se comportă, așadar, față de români la fel ca ocupanții hortiști ai anilor 40. Și să vă menționez un amănunt cu totul și cu totul detestabil. Primăria din Sfântu Gheorghe are 65 de angajați. Din aceștia, 64 sunt maghiari și unul singur este român. Acel român singur deține postul de portar. Iată, în România, ce posturi pot să obțină românii, în localitățile unde sunt majoritari maghiarii.

V-am prezentat această observație ca să observați, încă odată faptul că excesiva bunăvoință a statului român față de minoritătile naționale, depășirea ilogică a înseși standardelor europene, nu numai că nu ne creează nici o simpatie în plus în plan internațional, dar nici măcar nu este urmată de o atitudine pozitivă din partea unor minorități față de populația majoritară. Din contră, minoritatea maghiară, în marea ei majoritate, a perceput acțiunea statului român ca pe o dovadă de slăbiciune și s-a simțit încurajată într-o comportare anti-românească tot mai violentă.

Deci, toleranța excesivă față de minoritățile naționale, care este una din trăsăturile caracteristice ale poporului român, este folosită de unele, accentuez, doar de unele minorități, ca armă împotriva acestui popor. Nu acuz UDMR-ul că nu răspunde cu noblețea cu care românii îi tratează pe maghiari. Nu se poate schimba o mentalitate de stăpâni asupritori veche de o mie de ani.

Afirm însă că, atât conducerea statului român, cât și Parlamentul României se află într-o postură condamnabilă, faptul că cedează mereu în fața pretențiilor UDMR-ului, cu speranța, care s-a dovedit constant a fi o iluzie, că toleranța revărsată asupra lor îi va face pe maghiari să fie cetățeni loiali ai României, a dus la transformarea românilor în cetățeni de mâna a doua în propria lor țară. Salvarea nu trebuie așteptată de la o schimbare în atitudinea minorității maghiare, aceasta nu va veni, ci de la o schimbare în atitutdinea conducerii României față de dușmanii din interiorul țării.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Teodor Vintilescu - Intervenție legată de suma forfatară a deputaților;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, urmează domnul deputat Grigore Răban, tot independent.

 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni parlamentari,

Domnilor invitați,

Deși sunt foarte puține urechi în dimineața aceasta, care trebuie să ajute, eu am să mă adresez totuși acestor urechi, care trebuie să rețină niște lucruri, care pentru mine reprezintă un deranj foarte mare. În acest Parlament am constatat, de o bucată bună de vreme, că există deputați și există și altfel de deputați.

Deci, sunt două categori de deputați: mai deputații și deputații de rând.

Am să vă rog pe dumneavoastră să urmăriți aceste aspecte, care, pe mine personal, m-au deranjat, începând cu favoritismele care s-au petrecut, din cauza administrației sau din cauza celor care administrează aceste activități ale noastre parlamentare. N-am să fac un rechizitoriu, ci am să vă prezint câteva din micile aceste aspecte care sunt pentru mine destul de grave.

Știți dumneavoastră că parlamentarul, prin regulament, este acela care poate să beneficieze de convorbirile telefonice, care, la un moment dat, au început să apară așa: n-ai voie să vorbești duminica și sâmbăta, că dumneatale nu ești de aici; n-ai voie să vorbești dumneatale că nu ești în județul dumneatale. De unde or fi apărut aceste idei? Nu știu, dar ele se pun în practică.

A fost după aceea problema calculatoarelor. Aceste calculatoare au fost de câteva categori: mai sofisticate, mai bune, care au ajuns la cei care sunt mai deputați. Același lucru s-a întâmplat și cu automobilele pe care noi le întrebuințăm.

Dar domnilor, să știți! Eu m-am întâlnit... nu vă mai spun de afacerea aceea cu păunul, poate dumneavoastră știți că de sărbători am primit o carte poștală acolo cu un păun, cu care noi am felicitat toată lumea asta largă, dar păunul ăsta are și el un cântec destul de complicat. Nu mai vorbesc după aceea de dotările pe care le are casa aceea mare de acolo în anumite birouri, cu niște văsulețe din astea argintate, lucrurile de birou... deci, se fac niște cheltuieli. Când a ajuns însă la o problemă care m-a interesat pe mine și a fost vorba de ce? De îmbunătățirea acestui calculator pe care noi îl întrebuințăm și este vorba de montarea unui fax MODEN, o sumă infimă de 200 și ceva de mii de lei, au început problemele foarte grave. Această placă FAX MODEN ne face pe noi să călătorim în baza de date a Parlamentului din teritoriu sau să intrăm în eter pe INTERNET și să fim la curent cu ceea ce înseamnă această tehnică ce ne așază și pe noi în locul pe care îl merităm în această lume.

Ei bine domnilor, au apărut probleme. Nu domnule, eu nu pot să-ți dau dumitale 210.000 lei, pentru că aceasta aparține taxei forfetare. Cum, domnule? Aceasta este îmbunătățirea unui aparat din patrimoniul acestui Parlament. Deci, dacă eu te ajut pe dumneatale când trebuia să ai minte, să gândești dumneatale înaintea mea, faci obstrucții? Este vorba de un lucru micuț iarăși, dar concepția este așa: ni s-au livrat niște automobile. Aceste automobile trebuie să le iei de la București, dar trebuie să le înscrii la Timișoara. Când am apelat și am spus: domnule, dumneata îmi faci livrarea aceasta la Timișoara. Nu, domnule, trebuie dusă de aici. Pe benzina cui? Păi, pe benzina taxei forfetare. Adică niște miticisme dintr-astea, care eu nu le înțeleg.

Nu vă mai spun de complicația care a venit din punct de vedere a hârtiilor și a celor care mișcă dintr-o parte într-alta, cu un personal foarte, foarte aglomerat. Am ieșit în fața dumneavoastră...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Dar personalul mișcă și el sau nu mișcă?

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mișcă, că este foarte animat de dorința de a reuși în această țară ca să facă lucrurile cât mai încurcate. Dar acestea sunt aspecte asupra cărora eu aș fi vrut să discut cu dumneavoastră.

Domnilor colegi, acum am terminat această felie de viață și această sesiune, dar, cu această ocazie, eu vreau să vă prezint dumneavoastră strângerea mea de inimă, pentru că nu este posibil ca o instituție de prim rang în această țară să trăiască din niște echilibre pe care le fac într-un cerc foarte restrâns.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat. Eu am simțit deci adresarea dumneavoastră către Biroul permanent, pentru că Biroul permanent coordonează și aceste activități.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mă bucur că ați fost alături de mine, domnule vicepreședinte, pentru că și în dumneavoastră arde această flacără, pe care nu ați știut să o aprindeți până acum. Eu v-am dat chibritul, vă rog să faceți mai departe ce trebuie. (Vociferări)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

De acord. Nu numai eu, ci Biroul permanent. Eu am să informez Biroul permanent chiar astăzi în legătură cu intenția dumneavoastră. Aveți dreptate, să știți, eu nu cred că s-au făcut discriminări în raport cu vârsta sau cu activitatea, ci orientări de ordin politic, probabil, mai poate.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Nu, numai pe sprânceană. E vorba de sprânceana românească, știți?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Eu o să vă rog să vă adresați direct domnului chestor Lepșa care răspunde de această activitate în cadrul Biroului permanent cu distribuirea calculatoarelor mai sofisticate, mai puțin sofisticate și poate vă dă și dumneavoastră unul mai sofisticat.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Dar mai este un compartiment care se ocupă și de niște bani, știți cine este. Domnul Bălăeț, da?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

...care nu a vrut niciodată să ridice o mână și pentru care noi plătim, noi plătim acești chestori, domnule. Trebuie să facă treaba pentru care sunt abilitați, nu?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

De acord cu dumneavoastră. Aici sunt de acord.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Noi, prin ei, trebuie să intervenim întotdeauna, nu eu mă duc la un funcționar să-i spun ce trebuie să facă. (Vociferări)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc.

Deci, într-adevăr, chestorii se ocupă de aceste probleme administrative și financiare și în Biroul permanent o să discutăm această chestiune, având în vedere intervenția dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule deputat Vintilescu.

 
Grigore Răban - Intervenție legată de drepturile veteranilor de război;

Are cuvântul domnul deputat Grigore Răban. Este, da? Urmează domnul deputat Ioan Catarig.

 

Domnul Grigore Răban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printre alte drepturi ce s-au acordat veteranilor de război, în conformitate cu prevederile Legii 44/95, se regăsește și acela de a li se repartiza câte 500 metri pătrați în intravilanele localităților unde își au domiciliul pentru construcții de locuințe.

Este cunoscut ca Legea nr.18/91 privind fondul funciar nu a prevăzut și astfel de situații, fapt pentru care recenta Lege a veteranilor de război a întâmpinat la rândul ei mari greutăți în aplicare. Pe 5 decembrie 1995 făceam cunoscut de la acest microfon semnalele primite de la unii veterani de război care nu pot primi terenurile ce li se cuvin, numărul acestora ridicându-se la câteva mii, cu tendință rapidă de scădere.

Recentele semnale și rugămintea celor 14 veterani de război din orașul Călimănești, județul Vâlcea, mă obligă să vă rețin atenția, făcându-vă cunoscute cele solicitate astfel: Consiliul local și comisia orășenească Călimănești de aplicare a Legii nr.18/91 au acordat pământ celor 14 veterani de război în punctul Păușa, fiecăruia revenindu-i câte 500 metri pătrați, eliberându-li-se în acest fel și titlul de proprietate. Dar bucuria acestora a fost de scurtă durată, întrucât parohia din localitate, în mod nejustificat, a revendicat dreptul de proprietate asupra terenului în cauză, care nu a aparținut niciodată acesteia. Bătrâni și bolnavi, ne spune domnul Mihai Cuprian, președintele Asociației Veteranilor de Război din Călimănești, ne este foarte greu să ne deplasăm la instanțele judecătorești de la Brezoi și Râmnicu Vâlcea pentru a ne apăra drepturile.

Fac această intervenție în speranța că cele solicitate de veteranii de război din Călimănești, necazul cu care se confruntă și ceilalți veterani din județul Vâlcea și din întreaga țară, vor fi recepționate cum trebuie și de cine trebuie, găsindu-se soluții de către Guvern și celelalte organisme abilitate pentru aplicarea cât mai rapidă și corectă a Legii nr.44/95 privind veteranii de război, precum și pentru aplicarea Legii nr.18/91 privind fondul funciar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Catarig - Intervenție legată de rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig, urmează domnul deputat Lazăr Nicolae de la PDSR.

 

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să precizez mai întâi că și intervenția mea de astăzi se adresează în primul rând celor care au urechi de auzit și vă mulțumesc anticipat celor care mă ascultați.

Ca și de altă dată, în intervenția de azi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea prin prisma doctrinei solidarității social-economice care se regăsește în programele politice ale actualelor partide parlamentare, pornind de la realitatea p.i.b.-ului românesc celui mai scăzut din zona geografică în care trăim. Mi-am propus azi și o să vedeți că, nu întâmplător, o să vă fac cunoscute câteva date, complementar la cele pe care le cunoașteți, privitor la ceea ce am avut angajament electoral în septembrie 1992, respectiv amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare și afluenților săi din județul Bistrița-Năsăud.

Desigur, angajamentul a fost și al PDSR, deci și al președintelui României. Acest angajament s-a materializat prin amendamente la bugetele de stat pentru anii: 1994, 1995, 1996. Realizarea documentației tehnice - și vă prezint aici schema de principiu - în una din cele trei variante, adică două din cele trei variante și sinteza analizei de eficiență. Asigurarea surselor de finanțare - și le prezint în ordine cronologică - propunerea legislativă 246 din 5 decembrie 1996, semnată de 35 de deputați și avizată de Comisia pentru industrie și servicii, oferta firmei TVA din Statele Unite, oferta Uniunii Europene, revistă pe care ați primit-o și dumneavoastră fiecare în casete. Se mai impunea deci doar voința politică pentru ca un astfel de obiectiv de investiție să devină concret, în care sens m-am adresat domnului preșdinte al României de nenumărate ori și sunteți martori, domnului prim-ministru, așișderea, delegației permanente a PDSR, domniloar miniștri ai finanțelor, industriei, agriculturii, apelor, comerțului, transportului, relației cu Parlamentul, muncii și protecției sociale, administrației publice, învățământului. M-am adresat Grupului parlamentar PDSR din Camera Deputaților, cum de altfel, m-am adresat fiecăruia dintre dumneavoastră.

De asemenea, individual, tuturor membrilor care compun delegația permanentă a PDSR am prezentat dosar cu toate aspectele problemei în cauză, președintelui Camerei Deputaților, președintelui Senatului, vicepreședintelui PDSR al Camerei Deputaților, vicepreședintelui PDSR al Senatului și altor membri marcanți ai PDSR. Am solicitat sprijinul Organizației județene PDSR Bistrița Năsăud, de asemenea Organizației orășenești Năsăud.

Aveam deja sprijinul cetățenilor din județul Bistrița Năsăud, căci la lista de candidați PDSR pentru Cameră am obținut cu 17 procente mai mult decât lista pentru Senat a aceluiași partid, PDSR. Am avizul tuturor consiliilor administrative teritoriale din zona hidrografică a Someșului Mare din județul Bistrița Năsăud. Am solicitat intervenția președintelui României, am solicitat luarea unei răspunderi politice constructive din partea delegației permanente PDSR. Am avut dialoguri pe această temă cu acele dintre personalitățile ce vi le-am prezentat și care au acceptat aceste dialoguri. Am renunțat la suma bugetară pentru dotarea biroului parlamentar pe anul 1996.

Rezultatul: compromiterea acestei acțiuni politice numită amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare din cuprinsul județului Bistrița Năsăud.

Toate acestea aduse în fața dumneavoastră au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și respectiv relansarea acelei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie 92, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând prin valorificarea resurselor umane și materiale.

În ceea ce mă privește, nu îmi voi da demisia, aceasta trebuie să o facă cea mai mare parte dintre personalitățile pe care vi le-am enumerat și care au boicotat acțiunea în sine. În schimb, voi prezenta populației județului Bistrița Năsăud situația la zi cu această investiție a lor și a mea pe parcursul celor două luni, iulie și august, ce urmează. În felul acesta voi face cale liberă unei colaborări constructive cu unul dintre candidații la președinție a României, cu unul dintre partidele care își doresc să ajungă în viitorul Parlament, inclusiv cu partea "Pro România" din PDSR, care - și asta va fi o înțelegere politică - își vor înscrie cu hotărâre în programul politic electoral amenajarea hidrotehnică a râurilor interioare, inclusiv a Someșului Mare din cuprinsul județului Bistrița Năsăud.

Vă mulțumesc pentru atenție și mă bucur de pe acum pentru viitoarea noastră colaborare, desigur, a celor care o vor dori.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolai Lazăr - Pădurile din zonele Covasna, Harghita și Mureș;

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Nicolai. Urmează domnul deputat Anghel Stanciu de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Nicolai Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să mă adresez și mă adresez ministrului Aurel Ilie, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

În anul 1995, în pădurile din zonele Covasna, Harghita și Mureș s-au produs doborâturi de vânt și rupturi de zăpadă pe o suprafață de 9350 de hectare cu un volum de 4 milioane de metri cubi.

Acțiunea a fost începută pentru valorificarea acestor doborâturi de vânt, dar modul cum a fost organizată și dotarea și pregătirea acestei acțiuni, lucrurile au mers foarte prost. Iată, a trecut un an de zile și noi n-am reușit decât să fasonăm și să scoatem circa un milion de metri cubi. Mai mult decât atât, s-au alocat niște bani, 22,8 miliarde lei pentru construcții de drumuri. Nu s-au cheltuit decât 2 miliarde. Deci, practic, aceste păduri, acest lemn care este astăzi pus într-un pericol de degradare totală, organele în drept, care trebuiau să ia măsurile respective, au tergiversat lucrurile și ne putem aștepta la niște atacuri de insecte și de ciuperci, dar în mod deosebit atacurile de insecte, care sunt foarte dăunătoare pentru pădure. Noi am avut în anul 1958 un atac dilimantraemona, călugărița, care a distrus circa 7 mii de hectare de pădure, le-au consumat acele, arborele s-a uscat în zona Vatra Dornei. Așa că în ceea ce privește acțiunea care a întreprins-o ministerul, și părerea mea este că a fost lăsată așa o activitate de mare și de o importanță așa deosebită pe mâna ministerului, fără să implice Guvernul, consider că este o greșeală destul de mare. Și atunci, dacă noi nu vom reuși ca până la sfârșitul anului 1996 și cel mai târziu luna aprilie 1997 să lichidăm aceste doborâturi de vânt, categoric vom avea mari pierderi: odată, degradarea lemnului, pe de altă parte infestarea pădurilor cu insecte.

Eu v-am spus că în anul 1958, și mai înainte când organele silvice au sesizat acest lucru, dar măsurile nu s-au luat și atunci când s-a întâmplat atacul puternic, atunci au fost căutați, întrebați un număr de cadre tehnice din institute de cercetări plus patru academicieni, care au stat circa un an de zile la ancheta Securității, că de ce n-au sesizat, că de ce n-au luat măsuri și de ce n-au rezolvat problemele.

Eu cred că ministerul trebuie să întreprindă cele mai severe măsuri ca, într-adevăr, într-o perioadă foarte scurtă, să lichideze aceste doborâturi de vânt și să valorifice lemnul la un nivel superior.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Anghel Stanciu - Deturnarea alegerilor locale de la scopul real, constituirea structurilor democratice ale statului de drept pe criterii reprezentative;

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, urmează domnul deputat Elek Barna - UDMR.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Alegerile locale, dincolo de asumarea propagandistică a victoriei, sunt, în mod voit, deturnate de la scopul real, constituirea structurilor democratice ale statului de drept pe criterii reprezentative.

Reprezentarea cât mai fidelă a cetățenilor în consiliile locale, în consiliile județene este de fapt cheia de boltă a democrației locale și chiar generale. Eludarea acestui principiu în scopul asumării prin încălcarea grosolană a legii, a puterii locale, demonstrează, în mod clar, pentru cine încă nu era convins că demagogia nu are culoare politică. Ea nu aparține nici celor de stânga, nici celor de dreapta, ci unor indivizi intrați prin strecurătoarea revoluției post-decembriste, în efemera protipendadă a staffurilor politice locale. Aceștia sunt cei care, în aceste zile de constituire a consiliilor județene, de oriunde, caută prin toate mijloacele, mai mult sau mai puțin ortodoxe, să câștige în numele unei majorități iluzorii, în fapt, în numele lor personal, funcțiile de președinți, vicepreședinți și toate locurile din delegația permanentă, eliminând cică, în numele alegătorilor, pe cei care de fapt ignoră, fie partidele de stânga, fie partidele de dreapta, toate acestea în pofida prevederilor clare ale articolului 67, alin.1 din Legea 69/91, republicată, sprijiniți și de opoziție și de putere, care prevede respectarea structurii politice a consiliului în alegerea președintelui, vicepreșdintelui și membrilor delegației permanente.

Intoleranța politică, adevăratul extremism ce bântuie astăzi județele și determină încălcarea voită a legii, va fi mâine pretextul găsirii forței de muncă pentru viitoarele canale ale patriei - și să nu vă mire - în numele democrației.

De aceea, domnule președinte și stimați colegi, cred că este timpul să cerem de la această înaltă tribună, stoparea circului și instaurarea legii în constituirea consiliilor județene și desemnarea structurilor de conducere a acestora, solicitând ferm conducerilor locale ale partidelor politice să impună și să respecte criteriul reprezentativității, baza democrației, iar prefecților să atace hotărârile care încalcă prevederile articolului 67, alin.1, indiferent dacă momentan ar putea fi favorabil. Altfel, intrăm într-o zonă a relativismului legii, a relativismului democrației, bazat pe ultima invenție ieșeană, a votului secret intercontrolabil, și ne va readuce pe tapet, treptat, votul uninominal, secret, prin aplauze, de care credeam că s-a scăpat. Altfel, acest vot secret, intercontrolabil, va permite reinstaurarea dictaturii micilor "ceaușei locali", făcând poate inutil și chiar neeconomic actul de administrare și gestionare a județelor, permițând instaurarea dictaturii bunului plac prin mijloace așa-zis democratice, uzurpându-se în mod voit voința politică a cetățenilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Barna Elek - Situația agriculturii românești din primăvara acestui an;

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, urmează domnul deputat Szilagyi Zsolt de la același Grup parlamentar, UDMR.

 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Campania electorală din primăvara acestui an, pe lângă faptul că a desemnat candidații respectivi, viitori primari, consilieri comunali, orășenești și municipali, a avut și un alt rol benefic, cel puțin pentru mine, prin participarea activă la această campanie electorală, de a da posibilitatea cunoașterii aprofundate și concrete a situației agriculturii românești din primăvara acestui an.

Situația, din păcate, nu este nici mulțumitoare, nici măcar acceptabilă, prefigurându-se o situație alarmantă în ceea ce privește siguranța alimentară a țării din acest an. Astfel, datorită unor greșeli în finanțarea lucrărilor agricole în anul 1995, și în acest an, la fel, premisele pentru obținerea unei recolte normale de cereale de toamnă, dar și la culturile de primăvară, sunt, în foarte multe zone, extrem de nesigure.

Astfel, suprafața de grâu care se va putea recolta este foarte mică, din cauza neînsămânțării în toamna anului 1995 a acestei culturi și din cauza nefertilizării la timp și cu cantități corespunzătoare de îngrășăminte, cu administrarea îngrășămintelor chimice a cerealelor păioase, de asemenea, o altă cauză, neasigurarea combaterii bolilor, dăunătorilor și buruienilor, care au determinat calamitarea unor suprafețe de aproximativ jumătate de milioane de hectare - subliniez - jumătate de milion de hectare - mai ales în zonele tradiționale culturii de grâu. După aprecierile noastre, producția de grâu din acest an nu va depăși cantitatea de 3 - 3,5 milioane de tone, cu mult sub necesarul țării. Există, din păcate, și un alt pericol - de a nu se asigura producerea seminței de grâu necesare pentru însămânțările din primăvara anului 1996.

În aceste condiții, solicităm Guvernului să întreprindă câteva măsuri care ar putea preveni dezastrul din acest an și să asigure premise adecvate pentru asigurarea producției de cereale pentru 1997, printre care aș enumera: să oprească exportul de îngrășăminte chimice, să dispună aplicarea cu caracter de urgență a tratamentelor fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și a dăunătorilor la toate culturile, să oprească orice utilizare în alte scopuri a stocurilor de grâu de semințe existente în țară, să stabilească de acum, de comun acord cu reprezentanții producătorilor agricoli din toate județele țării, prețul de achiziție la grâu, cel puțin la 600 de lei/kg. Asemenea tratative s-au dus; din păcate, prețul nu urcă decât la 400 de lei, preț care nu va satisface producătorul agricol.

Considerăm că agricultura, producătorul agricol, țăranul român, dacă vreți, au ajuns la limita unor suportabilități normale. Solicităm Guvernului să acționeze conform intereselor țării.

Considerăm această intervenție, de la acest microfon, ca un semnal de alarmă, arătând câteva măsuri concrete ce se impun a fi aplicate în vederea salvării producției agricole a anului 1996 și pregătirea recoltei pentru 1997.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Zsolt Szilágyi - Abuzurilor Inspectoratului școlar la Oradea;

Are cuvântul domnul deputat Szilágyi Zsolt. Urmează domnul deputat Sergiu Rizescu - Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat + Partidul Ecologist Român.

 

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

La Oradea, în ultima vreme, din cauza abuzurilor Inspectoratului școlar, situația a devenit încordată.

Domnul inspector al județului, Viorel Sarca, dă mână liberă, pentru unii profesori, în privința agresării elevilor. Situația se prezintă în felul următor: în data de 14.03.1996, la ședința Consiliului de administrație al Licelului "Ady Endre", a fost audiată profesoara Csaky Viorica, în urma plângerii unui părinte. Cinci elevi au declarat anterior că doamna profesoară Csaky a molestat fizic copiii. Consiliul de administrație, după analizarea cazului, a sancționat profesoara cu mustrare.

Inspectoratul școlar, în frunte cu inspectorul general, profesor Viorel Sarca, cu Decizia nr.49 din 28.05.1996, anulează sancțiunea, pe motiv că nu s-a analizat întreaga activitate a profesoarei sus amintite. Și acest lucru este foarte interesant, dat fiind faptul că soțul profesoarei, domnul Csaky, a fost candidat pe listele PUNR la alegerile locale, iar domnul Viorel Sarca, inspectorul școlar general al județului Bihor, a fost candidat la Consiliul județean din partea PDSR. Dat fiind faptul că domnul inspector Sarca este un fruntaș al politicii PDSR, iar soțul doamnei Csaky un alt fruntaș al politicii PUNR, să deducem, de aici, că profesorii care sunt membrii partidelor de guvernământ au mână liberă pentru terorizarea elevilor? Oare aceasta înseamnă analizarea întregii activități? Cum se aplică noua Lege a învățământului în cadrul Ministerului Învățământului? Sau domnul ministru Liviu Maior este de acord cu agresarea copiilor de către profesori? Sper că nu.

Cazul este cu atât mai revoltător cu cât, recent, trimisul Inspectoratului școlar în ședința corpului profesoral a dat citire deciziei de demitere a directorului și a locțiitorului Liceului "Ady Endre". Printre motive, a fost amintit și acest caz anume că, conducerea Liceului "Ady Endre" refuză să ducă la îndeplinire decizia inspectoratului de a anula mustrarea dată pentru folosirea pedepselor fizice.

Protestez ferm împotriva abuzului Inspectoratului școlar al județului Bihor și constat cu tristețe că legea nu mai este lege, iar dreptul elevilor la integritate nu mai este respectat, din moment ce un profesor are simpatii peuneriste, iar Inspectoratul pedeseriste.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat, inclusiv pentru susținere, susținere politică.

 
Sergiu Rizescu - Intervenție legată de neîmplinirile actualului Parlament;

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Rizescu. Urmează domnul deputat Gavril Dejeu, același grup parlamentar.

 

Domnul Sergiu Rizescu:

Inexorabil se apropie sorocul când, vrând - nevrând, vom spune adio acestei aule încărcate de istorie, motiv pentru care, inevitabil, necesită un gând de bilanț, fie el și sumar.

Dacă este să dăm crezare opiniei publice, rezultatele mandatului nostru nu se prea bucură de apreciere. Nemulțumirea concetățenilor noștri este destul de pregnantă, dovadă fiind nenumăratele sondaje care evidențiază cota de popularitate tot mai scăzută de care ne bucurăm. Și cum să nu fie așa când, în statul de drept, la constituirea căruia pretindem că avem un aport sporit, este mai degrabă unul de drepți, legile aduc tot mai multă nefericire. Nu există act normativ, spun practicienii, care să nu creeze probleme, datorită imperfecțiunilor sale deloc minore. Nici o lege, spun concetățenii noștri, vădit nemulțumiți, nu se dovedește a fi instrumentul democratic, pentru că tot ce am dezbătut și votat aici poartă vizibila amprentă a intereselor politice ale celor care se mai prevalează, însă, de o majoritate înșelătoare în detrimentul celei naționale, pentru că, deseori, Guvernul este cel care legiferează în locul nostru, punându-ne în fața unui fapt împlinit, care nu prea aduce laude, ci reproșuri, mai toate îndreptățite, căci ordonanțele și hotărârile guvernamentale sau ordinele ministeriale sunt o adevărată pacoste pentru atât de necesarul proces de democratizare, aducând economia la faliment și societatea la disperare. Țara aceasta trebuie condusă prin legi autentice și bune, nu prin substitute improvizate. Până și proiectele legislative ce vin de la Executiv lasă mult de dorit. Se neglijează substanțial interesul cetățeanului, în beneficiul celui ocult și partizan, aducător de bani grei în punga celor care se bat cu pumnul în piept că ar fi săraci și curați.

Țara aceasta are nevoie de un parlament cu adevărat reprezentativ, care să o slujească cu credință, căci nevoile sale sunt multe și felurite.

În loc ca noi să fi reparat ce au stricat alții, cei ce ne vor urma trebuie să se ocupe, din păcate, și de neîmplinirile noastre, care nu sunt deloc puține.

În loc să primim mulțumiri sincere pentru truda noastră, atât cât a fost, primim un vot de blam cvasinațional.

Lumea nu ne judecă după ce am vrut noi să facem, ci după trebuințele ei tot mai stringente.

Cel mai adesea, oamenii vor altceva decât apreciază aleșii lor care, treptat, se cam rup de realitățile crude ale vieții, furați de privilegii din ce în ce mai atrăgătoare. În loc să fie un factor de progres, fotoliul de demnitar devine un element de suspiciune populară, de care unii dintre noi nu vor scăpa nici în mormânt.

Cuvine-se, dar, în prag de bilanț, să privim și înapoi și înainte, înapoi cu mânie, mustrându-ne pe noi înșine și unii pe alții, înainte cu mai multă responsabilitate civică și simț al măsurii, dacă mai cutezăm cu gândul spre alți 4 ani.

Istoria nu cruță pe nimeni, oricât i-ar fi soarta de îngăduitoare.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Gavril Dejeu - Necesitatea ridicarea pragului electoral la 5 la sută;

Are cuvântul domnul deputat Gavril Dejeu. Urmează domnul deputat Alexandru Nicolae, Grupul parlamentar al PD(FSN).

 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu un sentiment de frustrare, sigur că trăim aceste ultime zile înainte de vacanța noastră parlamentară, pentru că bilanțul, se pare, al activității de 4 ani, nu este de natură să ne bucure prea mult. Dar, indiferent de neîmplinirile noastre, cred că și în situația în care ne găsim trebuie să fim vigilenți, pentru ca acestea să nu fie mai profunde decât sunt, până la ora actuală.

Eu întrevăd - și acesta este scopul venirii mele la microfon - o posibilă alunecare a politicii românești spre neputință pentru următorii 4 ani și aceasta depinde, într-o bună măsură, de hotărârile pe care actualele foruri politice ale României le vor lua până la împlinirea mandatului nostru de parlamentari.

Este absolut evident, pentru cine scrutează cu bunăcredință viitorul apropiat, că România are nevoie de un Parlament viitor și de un Guvern viitor capabile să ia decizii politice majore, în față cărora se găsește țara. Rezultatul alegerilor locale, însă, demonstrează că este posibilă o pulverizare a electoratului și a mandatelor parlamentare pe spectru extrem de larg, iar la nivelul actualului prag electoral este posibil ca viitorul Parlament să fie compus din numeroase partide și partidulețe care să îngreuneze, până la neputință, posibilitatea luării unor decizii politice majore în Parlament, ca și posibilitatea formării unui Guvern care, la rândul său, să fie capabil de voință politică și de decizii politice majore.

Experiența italiană postbelică, cu 45 de guverne în nu știu câți ani de zile, s-ar putea să se exprime și în câmpul politicii românești viitoare. Or, sarcinile, problemele, pe care România le are, în perspectiva imediată, nu pot permite structurarea unui Parlament neputincios din punct de vedere politic și a unui astfel de Guvern. De aceea Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, în ciuda hotărârilor adoptate la Guvern, a înțeles să introducă un proiect de lege pentru ridicarea pragului electoral la 5 la sută.

Simplificarea, limpezirea, fortificarea forțelor politice parlamentare, din punctul nostru de vedere, indiferent pe ce felie se vor face, sunt absolut necesare, dacă dorim ca viitorul politic al României să se consolideze.

Am venit la acest microfon să susțin ideea politică și necesitatea ca Parlamentul actual al României, deci noi, Camera Deputaților și Senatul, precum și instituția prezidențială, în măsura în care îi permit prerogativele prevăzute de Constituție, Guvernul, partidele politice și toți factorii răspunzători să analizeze, cu spirit de răspundere, această idee. Pentru ca mâine, dacă cumva se va întâmpla ca, pe fondul pragului de 3 la sută, să avem 20 de partide parlamentare, pentru ca mâine, cu un astfel de spectru politic, Parlamentul să devină neputincios a lua anumite hotărâri fundamentale pentru țară, pentru ca mâine un astfel de Parlament să nu poată face un Guvern viabil. Dacă așa se vor întâmpla lucrurile, să se aibă la cunoștință, să se știe că s-a tras un semnal de alarmă asupra acestei posibile evoluții.

Socot că este o chestiune de responsabilitate politică majoră în privința tuturor acelora care s-au înscris în politica românească să gândească această problemă și, adresându-mă factorilor procedurali de decizie, mă refer la Camera Deputaților și la Senat, care sunt sesizați cu proiectele de lege, cer Birourilor permanente și altor factori de decizie să aibă în vedere aceste proiecte și să le promoveze pentru a putea fi discutate. Dacă nu le vor promova în procedură, vor purta propria vinovăție, iar dacă le vor promova în procedură și Parlamentul, la dezbateri, le va respinge, Parlamentul va fi cel care își va asuma răspunderea.

În ce ne privește, dorim - și cu aceasta închei - să atragem atenția și un semnal de alarmă asupra unei posibile evoluții politice în România, care să facă imposibilă guvernarea ei.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae Alexandru - Intervenție referitoare la interviul ministrului apărării naționale, domnul Gheorghe Tinca, acordat Agenției Reuter, privind primirea României în NATO.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Nicolae. Urmează domnul deputat Teodor Moldovan, de la același grup parlamentar, respectiv PD(FSN).

 

Domnul Alexandru Nicolae:

Intervenția mea se referă la interviul ministrului apărării naționale, domnul Gheorghe Tinca, acordat Agenției Reuter, privind primirea României în NATO.

Stimați colegi,

Deși vacanța parlamentară bate la ușă și gândurile multora dintre noi zboară la clipele de odihnă multașteptate, rămânând ca în toamnă electoratul să stabilească cât de binemeritată este, cred că nu avem voie să trecem atât de ușor peste semnalul de alarmă tras de către ministrul nostru al apărării naționale, domnul Gheorghe Tinca, referitor la posibila rămânere a României în afara primului grup de țări care vor fi invitate să acceadă în NATO în viitorul apropiat.

Nu trebuie să ne facem că uităm, stimați colegi, că, potrivit calendarului prognozat de mai mulți responsabili ai NATO, este de așteptat ca, după această vară fierbinte și la propriu și la figurat, având în vedere evenimentele politice din Rusia și SUA, Alianța Nord-Atlantică să treacă la o nouă etapă, în vederea lărgirii ei spre Europa Centrală și de Est, și, ca urmare, este prevăzut ca unele țări să fie invitate la începerea procedurii de primire.

Partidul Democrat acordă o atenție deosebită strădaniei domnului ministru Tinca de a atrage atenția Alianței Nord-Atlantice, realist și fără menajamente, că neadmiterea României în primul grup de țări care vor începe procedura de primire va avea consecințe grave pentru țara noastră, atât pentru securitatea națională, cât și pentru reformele politice și economice începute acum 6 ani.

În acest demers onorabil și meritoriu, pe care îl considerăm însăși ca o recunoaștere indirectă a eșecului, în politica de securitate națională și nu numai, al partidelor care formează majoritatea în Parlament și al Guvernului Văcăroiu, domnul Tinca face, însă, și unele omisiuni și interpretări pe care nu le putem trece cu vederea și pe care nu le putem aproba. În primul rând, considerăm că principalul argument pentru primirea în NATO nu este avantajul strategic militar, pe care potențialul militar ori poziția geografică al României îl reprezintă, ci demonstrarea că noi, atât cei de la putere, cât și cei din opoziție, suntem sinceri și ferm angajați principiilor democrației și statului de drept.

Privind NATO de astăzi și mai ales pentru cel de mâine, importanța strategică a poziției geografice, a capacităților militare și a nivelului de interoperabilitate ale României, Ungariei sau ale oricărui candidat de astăzi, sunt mai puțin importante decât consolidarea principiilor și valorilor pe care și pentru care s-a înființat și dezvoltat această alianță.

În al doilea rând, din interviul acordat de domnul Tinca, se poate naște, în mintea românului, că responsabilitatea pentru alegerea primelor țări ce vor fi primite în NATO aparține exclusiv Alianței, omițându-se, cu desăvârșire, recunoașterea situației că, de fapt, candidații se autocalifică.

Pornind de la principiul că democrația presupune, înainte de toate, un anumit sens al dezvoltării și o strădanie continuă pentru perfecționare, credem că o recunoaștere sinceră a faptului că în România sunt încă unele lucruri de îndreptat și altele de făcut, ar fi avut un ecou mai eficient pentru poziția viitoare a țării noastre. O piață de capital instabilă, o reformă a forțelor armate orientată mai mult spre formă decât spre conținut, intervențiile unor servicii secrete în viața politică, tratamentele discriminatorii practicate față de agenții economici, în funcție de felul proprietății asupra capitalului social al acestora și, de ce nu am spune, chiar și unele declarații și acțiuni contradictorii în politica externă: amenințarea voalată, de către unii responsabili politici și militari, crearea unei alianțe zonale alternativă la NATO - secretarul de stat Cioflină - nu pot fi neglijate de către Alianța Nord-Atlantică, care este și va rămâne o alianță politico-militară pentru apărarea unor valori și principii.

Oricum, cu toate omisiunile și deturnările de sens, apreciem demersurile domnului ministru Tinca, întrucât situația României este cu adevărat alarmantă, iar de acest lucru sunt, în primul rând, responsabili PDSR-ul și Guvernul promovat de către acesta. Nu trebuie, însă, să uităm, stimați colegi, că România este a noastră, a tuturor, fie de stânga, fie de dreapta sau mai de centru, și de aceea în domeniul politicii de securitate națională ar trebui să lăsăm mai mult la o parte interesele noastre de partid.

Un responsabil NATO spunea, nu demult, la București că armata României și-a demonstrat voința și potențialul de integrare în NATO, dar că trebuie să înțelegem că în NATO se vor integra țări și nu armate. Pornind de la această axiomă, cred că atât Guvernul, dar și Parlamentul României nu au făcut tot ce trebuia făcut.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât timpul de 50 de minute s-a consumat, pentru că cei care au vorbit anterior au depășit cu 3 minute și nu mi-am permis să opresc discursul domniilor lor, probabil că era foarte interesant, vă mulțumesc foarte mult celor care ați discutat. Deci segmentul temporal de 50 de minute, conform Regulamentului, s-a epuizat.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 septembrie 2021, 1:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro