Petre Țurlea
Petre Țurlea
Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 25-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
    1.1 Petre Țurlea - Alegerile locale în județele Harghita și Covasna;

Domnul Ioan Gavra:

................................................

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, independent, urmează domnul deputat Teodor Vintilescu, parcă tot independent, sau nu mai sunteți independent? Deci, numai puțin, domnule deputat. Din totalul de 339 de deputați, și-au consemnat prezența, așa cum am anticipat eu, un număr de 239 de colegi, deci suntem în cvorum statutar, regulamentar și constituțional, absenți 120, dintre care 25 cu însărcinari din partea Camerei Deputaților la diverse organisme parlamentare internaționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum domniile voastre știți foarte bine, pentru că sunteți și autorii actului legislativ, atât Constituția României, în art.59 alin.2, cât și o serie întreagă de legi fundamentale ale țării, mai ales Legea învățământului, indică grija deosebită pentru ca minoritarii din această țară să fie bine reprezentați chiar atunci când, bazându-se pe număr, majoritatea poate lua toate posturile de conducere. Aceeași bunăvoință față de minorități se manifestă și în actele Guvernului. Exemplul cel mai cunoscut este numirea subprefecților în județele Covasna și Harghita din rândul minorității maghiare, deși era dreptul Guvernului să numească pe cine dorea.

Să vedem cum răspund unii minoritari la acest tratament îngăduitor, la permanenta favorizare a lor în raport cu românii. Iată un singur exemplu și vi-l dau pentru că este foarte recent și este extrem de alarmant.

De curând au avut loc alegeri locale. În județele Harghita și Covasna, românii sunt în minoritate, dar au totuși o pondere apreciabilă în ansamblul populației. Cu toate acestea, reprezentanți ai lor nu au putut pătrunde în conducerile majorității localităților. La Sfântu Gheorghe, unde din 122.905 locuitori, 30.714 sunt români, în Consiliul local UDMR-ul deține 18 mandate, iar partidele românești 5. Înaintea votului secret pentru alegerea viceprimarilor, consilierul PUNR, domnul doctor Cornel Iacob, și domnul prefect al județului, Adrian Vlad Cășuneanu, au rugat, deci au rugat, rețineți formula, să se respecte pentru organele de conducere proporția etnică a populației din Sfântu Gheorghe și astfel din cei doi viceprimari, unul să fie român. UDMR-ul nu a acceptat și amândoi viceprimarii, ca și primarul, de altfel, sunt unguri. Așadar, în propria țară, românii au ajuns să se roage de maghiari să-i accepte și pe ei, proporțional cu numărul lor în conducerea unităților administrative, și cu dispreț sunt refuzați.

A mai fost o perioadă când nici un român nu era în conducerea orașului Sfântu Gheorghe; este perioada anilor 1940-1944 a stăpânirii hortiste. UDMR-ul se comportă, așadar, față de români la fel ca ocupanții hortiști ai anilor 40. Și să vă menționez un amănunt cu totul și cu totul detestabil. Primăria din Sfântu Gheorghe are 65 de angajați. Din aceștia, 64 sunt maghiari și unul singur este român. Acel român singur deține postul de portar. Iată, în România, ce posturi pot să obțină românii, în localitățile unde sunt majoritari maghiarii.

V-am prezentat această observație ca să observați, încă odată faptul că excesiva bunăvoință a statului român față de minoritătile naționale, depășirea ilogică a înseși standardelor europene, nu numai că nu ne creează nici o simpatie în plus în plan internațional, dar nici măcar nu este urmată de o atitudine pozitivă din partea unor minorități față de populația majoritară. Din contră, minoritatea maghiară, în marea ei majoritate, a perceput acțiunea statului român ca pe o dovadă de slăbiciune și s-a simțit încurajată într-o comportare anti-românească tot mai violentă.

Deci, toleranța excesivă față de minoritățile naționale, care este una din trăsăturile caracteristice ale poporului român, este folosită de unele, accentuez, doar de unele minorități, ca armă împotriva acestui popor. Nu acuz UDMR-ul că nu răspunde cu noblețea cu care românii îi tratează pe maghiari. Nu se poate schimba o mentalitate de stăpâni asupritori veche de o mie de ani.

Afirm însă că, atât conducerea statului român, cât și Parlamentul României se află într-o postură condamnabilă, faptul că cedează mereu în fața pretențiilor UDMR-ului, cu speranța, care s-a dovedit constant a fi o iluzie, că toleranța revărsată asupra lor îi va face pe maghiari să fie cetățeni loiali ai României, a dus la transformarea românilor în cetățeni de mâna a doua în propria lor țară. Salvarea nu trebuie așteptată de la o schimbare în atitudinea minorității maghiare, aceasta nu va veni, ci de la o schimbare în atitutdinea conducerii României față de dușmanii din interiorul țării.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 septembrie 2021, 2:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro