Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/05-07-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 25-06-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem secvența destinată intervențiilor.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Guvern nou - metode vechi;

Are cuvântul domnul Ștefan Baban. Se pregătește domnul Moisoiu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Guvern nou, metode vechi. Un vechi proverb românesc spune că bunele obiceiuri se păstrează, iar noi, românii, indiferent de starea socială și opțiunea politică, din spirit patriotic, facem tot posibilul să-l respectăm.

De la instaurarea tinerei democrații, cu toate instituțiile și organismele caracteristice, toate guvernele post-decembriste au folosit aceleași metode politice, indiferent de doctrina și orientarea pe care le promovau.

Care sunt acestea? Metoda ordonanțelor și ordonanțelor de urgență în detrimentul legilor și al instituției abilitate cu aprobarea lor, Parlamentul României.

Este un adevărat curaj să încerci să deslușești un temei legal în hățișul de modificări, completări, abrogări etc., pe bază de ordonanțe și ordonanțe de urgență, a unei hotărâri de Guvern, sau chiar a unei legi care reglementează un sector privat, sau prioritar de activitate.

Răposata Ordonanță de Guvern nr.3/1992 privind TVA-ul a doborât toate recordurile, fiind modificată numai până la aprobarea prin lege, prin ordonanțe și ordonanțe de urgență, chiar din primul an de aplicare. Să ne mai mirăm, atunci, că reeșalonările și/sau scutirile de la plata TVA au constituit întotdeauna un punct de plecare în fenomenul de evaziune fiscală? Cred că nu.

Din păcate, acest exemplu nu este unic. Cine are răbdarea să consulte o agendă legislativă, pierde destul timp cu modificările, completările și abrogările de rigoare.

Dintr-o statistică privind actele emise de Guvernul României, indiferent de culoarea politică, în perioada 1992-2002, reiese foarte clar că anii 1998-2001 au deținut ponderea în ceea ce privește emiterea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență.

La o primă vedere, un neavizat ar crede că în acea perioadă Parlamentul României n-a existat, sau că a fost într-o continuă vacanță, lucru pe care-l știm toți că este neadevărat.

Să ne mai mire, atunci, că atât investitorii străini, cât și cei autohtoni, au o mare reținere în ceea ce privește respectarea legislației românești, pentru că niciodată nu știu după ce or fi verificat? După legea propriu-zisă, sau după noianul de ordonanțe și ordonanțe de urgență.

Rezultatul este vizibil cu ochiul liber. Ponderea investițiilor străine în totalul investițiilor din România este cel mai scăzut din Europa de sud-est, iar investitorii autohtoni trebuie să aleagă între a deveni falimentari sau a practica evaziunea fiscală.

Pe vremea când actuala Putere era în opoziție, critica vehement această stare de lucruri și aceste modalități de acțiune. Odată, însă, ajunsă la conducere, nu s-a schimbat nimic în acest domeniu. Pe ce ne bazăm, când susținem aceste afirmații? Pe aceeași statistică, care arată că în 2001 Guvernul a emis 88 de ordonanțe de Guvern și 195 de ordonanțe de urgență. Nici anul 2002 nu face rabat de la acest stil de lucru, astfel că, în primele 6 luni, au fost emise 32 de ordonanțe și 55 de ordonanțe de urgență.

Nici acum, când Parlamentul este controlat de aleșii Puterii, această instituție nu există.

Având în vedere că vacanța parlamentară se apropie, cred că Guvernul României nu face nici un rabat de la promovarea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență, conform dreptului abilitat de Parlament. Acum există.

Poate, totuși, acest răgaz îi va face pe guvernanți să înțeleagă că în această instituție nu se vine numai pentru asumarea răspunderii și acordarea votului de încredere, sau pentru obținerea dreptului de a emite ordonanțe și ordonanțe de urgență pe perioade nelimitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Adrian Moisoiu - despre o poveste de privatizare, din păcate, o poveste adevărată;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Gheorghe Firczak.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Motto: Virtus nobilitat homines, sapientia ditat, adică virtutea înnobilează oamenii, înțelepciunea îi îmbogățește.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil, din cauza căldurii excesive, astă-noapte am visat o poveste, pe care aș dori să o cred poveste, de nu ar fi adevărată.

A fost odată ca niciodată…

A fost în Tg. Mureș un Trust de Construcții (TCM), care în 1990 s-a divizat în mai multe societăți, una dintre ele fiind Compania de Construcții SC Holding SA Tg. Mureș, care a fost înzestrată cu un capital social de 3374940 mii lei, adică: 3374 940 acțiuni nominative de 1000 lei / acțiune, format dintr-o serie de active ca: hotel cu 88 locuri; cantină restaurant cu 2 săli: una de 150 de locuri, alta de 200 de locuri; depozite imense; 1 popicărie veche; 1 crescătorie de porci cu punct de sacrificare autorizat; 4 blocuri de nefamiliști în Tg. Mureș;2 centrale termice; 1 cabană în zona de agrement a municipiului; 1 laborator de încercări de materiale de construcții amenajat după ultimele cerințe; 1 piscină aptă pentru concursuri; 1 imobil cu 2 niveluri pentru cabinete medicale; 1 sală de sport mare, parchetată; 1 clădire - arhivă pe 2 niveluri; 1 complex sportiv cu mai multe săli de sport mari și mici; 1 popicărie modernă; 1 vilă la Sovata cu 6 camere plus un apartament; 2 blocuri de nefamiliști tot la Sovata; peste 25000 m2 în centrul municipiului Tg. Mureș, al comunei suburbane Sîngeorgiu de Mureș și al orașului Sovata, în care Statul Român deține 61, 7379%.

Nu se putea ca o asemenea avere să nu-l atragă pe Făt Frumos - UDMR, care, prin reprezentantul său, Török și echipa sa de la APAPS Brașov să nu încerce să o însușească, după cum de altfel a încercat și a reușit și cu stațiunea Sovata.

De aceea, deși societatea a încheiat anul 2001 cu un profit de numai 300 milioane lei, dar totuși un profit, APAPS sucursala Brașov o scoate la vânzare prin licitație cu strigare, anunțată cu surle și trâmbițe, adică în ziare în 16 mai a. c., cu termen de licitare la 17 iunie 2002 ora 11oo.

Și ofertele au început să curgă și s-au înscris 5 solicitanți la București, 7 la Brașov, ba unul - Duo COMERCIAL LIMITY - a venit de peste mări și țări tocmai din Statele Unite ale Americii, oferind 3 milioane de verzișori, adică : 1 milion de dolari pentru cumpărare și alți 2 milioane de dolari pentru investiții !

Dar ce să vezi: Făt Frumos - UDMR, îmbrăcat în hainele de SC Sapientia SRL, a pus ochii pe cele săli de sport, hotel, piscină, centrale termice, cămine de nefamiliști și toate celelalte, care ar fi fost tocmai bune pentru campusul universitar al Universității Sapientia, ce se construiește cu fonduri ale statului vecin și prieten, Ungaria, pe teritoriul României ! Și atunci, prin vrăji cunoscute de vestitul maestru iluzionist, Török, ba unii mai zic și vestita maestră, doamna director Verestay, pentru derută au rebotezat societatea în SC SERACOM SA și au blocat licitația în baza Legii 137 / 2002 de accelerare a privatizării, care permite conform art. 15 transmiterea cu titlu gratuit și cu prioritate înstrăinarea unor active către autoritățile administrative publice locale.

Iar ca autorități publice au apărut din nori Primăria municipiului Tg. Mureș, care are 13 consilieri UDMR din 25 și cea a orașului Sovata, prin adresele de solicitare 1249 / 21. 05. 2002 și respectiv 4343 / 23. 05. 2002.

Ce contează că acestea nu au nici tăciuni să-și hrănească armăsarii, adică forță financiară să-și întrețină activele pe care le posedă, să se autoadministreze…, că doar nu le iau pentru ele…

Doar o majoritate de 2/3 cât trebuie pentru a trece o hotărâre organică, se obține ușor cu ajutorul unor cozi de topor: la Tg. Mureș 13 consilieri UDMR + 4. Care sunt cei 4, vrăjitoarea cea rea nu mi-a spus, dar m-a asigurat că vor apărea ei la suprafață și-i vom cunoaște atunci când va fi cazul. Iar la Sovata - toți ca unul și unul mai brav ca toți !

De unde știu toate acestea?

Dumneavoastră credeți că degeaba s-a încheiat un protocol PSD - UDMR de colaborare la guvernare, că anumite persoane au fost până colea în Ungaria și li s-a promis oarece vile la marea cea mare… Cum, ce mare ? Marea amiralului Horthy - lacul Balaton !

Și Ion Iliescu, președintele României, și Adrian Năstase, premierul ei, și Ovidiu Mușetescu, ministrul privatizării, și Ovidiu Natea, prefectul Mureșului, și SRI-ul și mulți alții, ce fac ?

Lor nu le trebuie 3 milioane de dolari, ci privatizează pe 1 euro.

Un tăciune și-un cărbune

Taci Moisoiu, nu mai spune !

Fiți liniștiți, toți speră că vor trăi ani mulți până la adânci bătrânețe și nu va veni PRM-ul la putere ca să le confiște bunurile astfel însușite. Le vor stăpâni în veci pururea, amin !

Doar UDMR-ul tace, face pași mici, dar siguri și știe că încetul cu încetul va obține totul !

Mă întreb și vă întreb: există tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte ?

V-am prezentat o poveste de privatizare

Pentru a împiedeca o fraudă mare;

Și-am încălecat pe-o roată

Și v-am spus, din păcate, o poveste adevărată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Firczak - pledoarie pentru exprimarea prin democrație participativă a cetățenilor la revizuirea Constituției;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul deputat Mircea Ifrim.

   

Domnul Gheorghe Firczak:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Culturală a Rutenilor este o organizație a unei minorități naționale care consideră că membrii săi, în calitate de cetățeni ai României, au datoria să participe nemijlocit la viața publică a țării.

Sunt o serie de subiecte majore care necesită exprimarea prin democrație participativă a unui număr cât mai mare de cetățeni.

Un astfel de subiect îl reprezintă revizuirea Constituției, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, intrată în vigoare în urma aprobării prin Referendumul național din 8 decembrie 1991.

Acest moment a fost hotărâtor, benefic pentru destinul României, al cetățenilor ei, în efortul de consolidare a democrației în țara noastră. Noua Constituție a creat un cadru necesar pentru afirmarea României pe plan internațional, dar și pentru manifestarea pluralismului de idei și opțiuni în societatea românească.

S-ar impune, atunci, o întrebare firească: de ce trebuie revizuită Constituția? Răspunsurile sunt multiple: o societate, oricare ar fi ea, este în permanentă schimbare, iar legile, chiar și cea fundamentală, trebuie adaptate realităților noi, ivite în decursul timpului. Apoi, sistemul democratic, prin însuși structurile sale, necesită o perpetuă ameliorare a formelor de exprimare, în așa fel încât valențele sale fundamentale să nu suporte degradări ce ar determina chiar dispariția sa.

Un al treilea argument, dar nu cel din urmă ca importanță, îl reprezintă dorința noastră, a tuturor cetățenilor României, de integrare în structurile euroatlantice, deziderat care necesită o serie de modificări care să pună în concordanță Legea noastră fundamentală cu normele generale afirmate de organismele internaționale. Dar aceste modificări trebuie făcute cu discernământ, pentru a fi benefice, nu cumva să anuleze principii sau prevederi care sunt deja un câștig.

În consecință, noi, Uniunea Culturală a Rutenilor, propunem revizuirea pe baza unor principii fundamentale, care au stat de fapt și la baza redactării și adoptării Constituției României.

1. Proprietatea privată trebuie garantată, și nu doar ocrotită.

2. Consemnarea unor soluții concrete pentru situațiile în care statul nu asigură protecția socială, în așa fel încât cetățenii României să aibă asigurat un nivel de trai decent.

3. Legea fundamentală să prevadă, expres, pe lângă obligativitatea achitării taxelor și impozitelor, imposibilitatea scutirii totale a vreunei persoane juridice sau fizice de acestea.

4. Separarea atribuțiilor Camerei Deputaților și ale Senatului, în așa fel încât procesul legislativ să fie fluidizat prin anularea competențelor comisiilor de mediere și imposibilitatea prezentării proiectelor de lege fie la Camera Deputaților, fie la Senat, în funcție de opțiunea inițiatorului.

5. Restrângerea imunității parlamentare la opiniile politice exprimate și la votul acordat de senatori, sau deputați.

6. Adoptarea, fie a republicii prezidențiale, fie a republicii parlamentare, ca formă de guvernământ, alternativă, care ar determina o consolidare semnificativă a democrației românești.

7. În cazul republicii prezidențiale, șeful Guvernului este Președintele, care-și alege echipa ministerială din afara Parlamentului, dar fiecare ministru trebuie confirmat de comisia de specialitate parlamentară.

În cazul republicii parlamentare, fiecare partid, încă din campania electorală, trebuie să-și aleagă candidatul pentru funcția de prim-ministru, iar miniștrii trebuie să fie, cu necesitate, membri ai Camerei Deputaților, nefiind necesar decât votul de învestitură pentru Guvern, în ansamblul său, pe baza programului prezentat.

8. Curtea Supremă de Justiție să se transforme în Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii să fie aleși de cetățenii cu drept de vot de pe raza teritorială unde instanța are competențe, pentru cel mult două mandate de 4 ani succesive, sau nu.

Aceleași principii trebuie aplicate și procurorilor.

9. Armonizarea deplină a legislației românești privind minoritățile naționale cu prevederile Uniunii Europene.

Noi credem că aplicarea acestor propuneri va determina o întărire a democrației românești, în folosul tuturor cetățenilor, indiferent de etnia pe care o reprezintă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mircea Ifrim - analizarea aspectelor semnificative ale procesului de distrugere continuă a sănătății națiunii;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul deputat Iuliu Vida.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație politică se adresează Guvernului, primului-ministru și va face și obiectul unei Scrisori deschise adresate șefului statului.

Dorim să atragem atenția asupra gravității stării de sănătate a populației și asupra unor elemente care pot să ducă la o degringoladă și mai mare a acestei stări de sănătate.

Aș dori doar să spun câteva cuvinte, exemplificând cele afirmate.

- mortalitatea infantilă se cifrează la 18,40/00, în timp ce țările europene au acest indicator între 4-6,80/00;

- decesele materne 0,340/00 nou născuți vii, în timp ce în țările europene între 0,03-0,080/00;

- decesele prin boli ale aparatului circulator 710,6 la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70-190;

- mortalitatea este de 190,8 la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa este cuprinsă între 120-140 la suta de mii de locuitori;

- tuberculoza este de 115,3 la suta de mii de locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa;

- sifilisul este în creștere cu 56 la suta de mii de locuitori;

- cazurile de HIV/SIDA la copii sunt în număr de 6.445, reprezentând jumătate din numărul copiilor bolnavi de SIDA din Europa;

- durata medie a vieții este de 66,3 ani la bărbați și 73,8 la femei, în Europa indicatorul situându-se între 76 - 85 ani.

Față de țările candidate la aderare în Uniunea Europeană, România se găsește pe ultimul loc la indicatori, precum mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale vasculare, cancere, accidente și traumatisme, conform evaluării Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa.

În ce privesc fondurile alocate pentru sănătate în anii 2001 și 2002 menționăm următoarele:

În anul 2001 s-au alocat pentru sănătate 42.409 mii miliarde lei din care 41.434 reprezintă venituri colectate la fondul de asigurări sociale de sănătate de la populație și deci, un ban privat, iar 8.204 mii miliarde venituri de la bugetul de stat, astfel încât fondurile de la populație reprezintă 80,7% din buget, iar fondurile de la stat 19,3%.

În aceste condiții, bugetul raportat pentru sănătate este de 4,1% din P.I.B., în fapt, din bugetul de stat este doar de 0,82% din P.I.B..

În anul 2002, s-au alocat sănătății 62.562 mii miliarde, din care 50.863 mii miliarde reprezintă venituri colectate de la populație, iar 11.699 venituri de la bugetul de stat, astfel încât 81,3% din buget este colectat de la populație iar 18,7 este de la bugetul de stat.

Valoarea P.I.B. a acestui buget este raportată drept 4,2 din P.I.B. dar în mod real ceea ce alocă statul este de 0,98% din P.I.B., restul fiind banul privat al populației.

Mai mult decât atât, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este structurat astfel încât veniturile să fie mai mari decât cheltuielile și în aceste condiții la sfârșitul anului 2001 soldul a fost de 9.000 miliarde lei, pe care sistemul de sănătate l-a colectat, dar nu a avut dreptul să le cheltuiască, iar spitalele au rămas cu datorii de 6.600 mii miliarde lei. Pentru anul în curs nivelul aprobat al cheltuielilor față de venituri este cu 2.431 miliarde lei mai mic decât venitul, spitalele având în prezent până la 31.05.2002, 5.300 miliarde lei datorii. Astfel, valorile din P.I.B. care sunt calculate pe baza cifrelor absolute de la buget, dar care nu pot fi cheltuite decât în limitele arătate, se situează sub 3,8% din P.I.B., din care cea mai mare parte o reprezintă banul privat.

În aceste condiții, asistăm la un proces de distrugere continuă a sănătății națiunii. Deși anual se strâng de la populație aproape 2 miliarde dolari contribuție pentru sănătate, această contribuție nu se întoarce la populație. Astfel, nu se poate asigura tratamentul bolnavilor; medicamentele compensate, datorită limitării bugetelor medicilor de familie, nu ajung nici pentru copii care au gratuitate absolută, nemaivorbind de celelalte categorii, iar spitalele se confruntă cu dificultăți imposibile dat fiind datoriile pe care le au iar furnizorii de echipamente și medicamente nu mai pot elibera spitalelor ceea ce este absolut necesar pentru funcționalitatea acestora.

În ceea ce privește programele de sănătate și îndeosebi cele profilactice ele sunt total subfinanțate, astfel încât componenta profilactică din medicină ne situează pe unul din ultimele locuri în Europa și în lume.

Deasemenea, programul de transplant complet subfinanțat face ca pe listele de așteptare să existe sute de bolnavi care în ultimă instanță își pierd viața, deși medicina românească are posibilitatea, cu nimic mai prejos decât alte țări, de a salva acești bolnavi.

A pune Casa Națională de Asigurări de Sănătate în situația de a nu fi autonomă și a structura bugetul acesteia cu venituri mai mari decât cheltuielile, în condițiile în care România se situează pe unul din ultimele locuri în Europa cheltuind sub 70 de dolari /locuitor/an pentru sănătate, în timp ce Ungaria cheltuiește 180 de dolari/locuitor/an, Bulgaria peste 80 de dolari/locuitor/an, când morbiditatea generală este în creștere și atinge cifre îngrijorătoare în comparație cu alte țări, iar în materie de tuberculoză ne aflăm pe primul loc în Europa, deși cu un deceniu în urmă era aproape eradicată, înseamnă a nu recunoaște realitățile evidente care demonstrează degringolada stării de sănătate a națiunii, care rezultă cu claritate din indicatorii prezentați și din realitățile dramatice ale țării.

La întâlnirea care s-a organizat la Snagov cu factorii de răspundere din sănătate, s-a promis că se vor plăti datoriile spitalelor. Din nefericire, datoria a rămas, iar la 31.05.2002 este de 5.300 miliarde lei, spitalele fiind în incapacitate de a-și îndeplini misiunile.

Putem înțelege faptul că fonduri suficiente pentru sănătate nu se pot aloca de la bugetul de stat, deoarece P.I.B.-ul este cel existent și are cauzalitatea lui complexă, dar este posibil să se modifice legislația, astfel încât 2 miliarde dolari adunați de la populație pentru sănătate și care sunt bani privați să fie folosiți exclusiv pentru sănătate, fără acțiuni coercitive ale statului care folosește o parte din acești bani în alte scopuri. Cu atât mai mult cu cât casele de asigurări de sănătate din țările Uniunii Europene sunt real autonome având un control parlamentar asupra gestiunii legale a banilor care sunt folosiți exclusiv pentru sănătate și cu care, dacă există posibilitatea, se pot face diferite afaceri ce aduc, deasemenea, profit utilizat numai pentru acțiunile sanitare.

Menționăm în acest context că raportul făcut de Banca Mondială în urmă cu o lună privind situația din România, la capitolul III intitulat "Îmbunătățirea alocării resurselor în sectorul de sănătate" subliniază: Guvernul, în etapa de aprobare a bugetului, definește limitele de cheltuieli totale pentru fondul național al asigurărilor de sănătate. Acest lucru are ca scop prevenirea sistemului de sănătate de la cheltuirea întregului venit rezultat din contribuțiile la asigurările de sănătate, astfel încât surplusurile care rezultă să fie folosite pentru a stabili deficitele necesare pentru alte bugete de asigurări naționale , și anume, pentru fondul de pensii. Acest lucru a creat tensiuni în cadrul sistemului, slăbind răspunderea și controlul financiar, deoarece practica de a avea cheltuielile încă definite de autoritatea centrală este inconsistentă cu modelul referitor la contribuțiile de asigurări sociale adoptat de România. Trebuie, de asemenea, clarificată responsabilitatea cu privire la veniturile din cadrul sistemului de asigurări de sănătate, dat fiind faptul că Ministerul Sănătății și Familiei a asigurat controlul asupra "surplusului" veniturilor pentru a ajuta la închiderea deficitului fiscal cronic guvernamental.

Aflăm cu stupoare că se dorește înființarea unui departament unic de colectare și gestionare a fondurilor pentru șomaj, pensii și sănătate în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, creând astfel ingerințe și mai mari în sistemul de sănătate, diminuând și mai mult autonomia.

La ora actuală Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele județene subordonate și-au creat un aparat și un sistem de colectare a fondurilor.

Nu la capitolul strângerea fondurilor se găsește cauza disfuncționalităților sistemului de sănătate, ci la capitolul cheltuieli, la care Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu are dreptul să cheltuie pentru sănătate și să gestioneze favorabil în același scop fondurile pe care le colectează.

În condițiile creării unui asemenea departament pendinte de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale se creează încă o structură centralizată, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate își pierde chiar și posibilitatea de a ști exact ce bani se strâng de la populație pentru sănătate, neasigurându-se transparența gestionării fondului de asigurări sociale de sănătate.

Un asemenea departament nu poate decât să încarce bugetul de stat prin cheltuielile de personal pe care în mod normal le va necesita. Totodată, un departament de această natură ar putea fi cel mult o agenție autonomă sau pendinte de Parlament și în nici un caz un instrument guvernamental care marchează cu certitudine apropierea și mai mare de vechiul buget de stat care de astă dată se realizează și prin colectarea banului privat de la populație. În plus, crearea acestui departament, în condițiile în care se derulează Proiectul Consensus III de dezvoltare a capacității instituționale a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în colaborare cu experții Casei de Asigurări de Sănătate din Germania-AOK, poate duce la pierderea credibilității externe.

Dacă strategia politică și situația economică de etapă fac imposibilă finanțarea sistemului de sănătate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate , așa precum există în toate statele europene, inclusiv în fostele republici socialiste atunci cred, că soluția ar putea fi revenirea la bugetul centralizat de stat și repartizarea acestui buget prin Ministerul Sănătății și Familiei, așa cum era înainte de 1989.

Suntem conștienți de faptul că situația economică, respectiv P.I.B.(produsul intern brut) nu este în măsură să asigure o creștere a bugetului sănătății, dar sunt convins de faptul că această contribuție a populației la fondul de sănătate se poate întoarce în întregime pentru cheltuieli de asistență medicală.

Mai mult, cred că există categorii sociale care ar fi dispuse să cotizeze chiar mai mult pentru sănătate și am fi în măsură să realizăm ca în toate țările civilizate și un sistem complementar de asigurări de sănătate private așa cum prevede inițiativa legislativă ce se dezbate în prezent în Senat și care cred că nu trebuie obstrucționată numai pentru faptul că această inițiativă aparține unor prestigioși reprezentanți ai domeniului medical de culori politice diferite care au dat soluții la problemele majore ale sănătății și nu autorității guvernamentale.

Este surprinzător și îngrijorător că în prezent când Senatul dezbate această inițiativă legislativă, care are girul personalităților din domeniu, s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei , Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale care lucrează la un proiect legislativ cu același scop și care include și înființarea departamentului sus menționat. Mi se pare firesc și constructiv ca aceste trei organisme statale să colaboreze cu Parlamentul, care deja a elaborat pe baza unei largi consultări a celor mai reprezentative personalități din domeniul medical un proiect de lege a asigurărilor de sănătate și nu să se facă o competiție sterilă privind dreptul de autor asupra legilor necesare bunului mers al societății.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm faptul că actualmente, condiția socială și materială a personalului sanitar înregistrează o scădere căreia cu greu i se poate găsi un echivalent în întreaga comunitate internațională. Salarizarea personalului sanitar este sub limita demnității umane. A crede că un medic primar șef de secție poate să își păstreze profesionalitatea participând la congrese și achiziționând cărți de specialitate se poate face cu suma de aproximativ 200 dolari/lună, iar un medic rezident poate trăi și se dezvolta profesional din aproximativ 100 de dolari/lună, la care mai adăugăm aberația că un prof.univ.medic are salariul mai mic decât medicul primar este mai mult decât nociv și subminează profund funcționarea întregului sistem de sănătate.

Concluzionăm asupra faptului că tot ceea ce se întâmplă cu sănătatea populației reprezintă din nefericire un program lent de distrugere a condiției umane în țara noastră și necesită o urgentă soluționare care nu poate veni decât de la a înțelege că banul privat pe care contribuabilul îl dă pentru sănătate trebuie să se întoarcă exclusiv în același scop.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iuliu Vida - semnalarea unor acuzații absurde, de o gravitate deosebită la adresa UDMR;

Îl invit pe domnul deputat Iuliu Vida. Va urma domnul Ioan Sonea.

   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu o săptămână, deputatul PRM Damian Brudașca a șocat Camera Deputaților cu niște acuzații absurde, care, dacă ar conține un minim de adevăr, ar fi de o gravitate deosebită.

Domnia sa a afirmat că Guvernul Adrian Năstase, și personal primul-ministru al României duc o politică incompetentă, inconștientă, de sacrificare sistematică a interesului național și a liniștii populației prin concesii făcute ungurilor, concesii care miros a trădare de țară.

Autorul de declarație emite o serie de aprecieri într-un ton suburban la adresa primului-ministru, concluzionând că faptele acestuia sunt grave, de neiertat și afirmă că șeful Executivului ar acționa împotriva unității și integrității statale a României.

În declarația politică, deputatul Brudașca face afirmații jignitoare și pline de ură la adresa cetățenilor români de naționalitate maghiară, afirmații care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de propagandă naționalist-șovină prevăzută și pedepsită de art.317 din Codul penal.

Acest deputat confuz a găsit de cuviință să nu se limiteze numai la atacurile împotriva Executivului, ci s-a năpustit și asupra mea, cu atacuri furibunde, hilare și mincinoase.

Vă asigur, domnule deputat, că UDMR-ul are potențioalul politic și capacitatea organizatorică necesară să respingă aceste atacuri murdare și nefondate și să asigure susținerea totală a parlamentarilor săi.

În final, declarația politică a deputatului de Cluj conține o afirmație de o gravitate imensă. A afirmat, textual, următoarele: de pe acum sunt pregătite locurile în care, în curând, vor fi pedepsiți cei care cred că pot abuza la nesfârșit de omenia și toleranța românilor.

Această afirmație, cuplată cu cele făcute recent de senatorul PRM Mihai Lupoi în județul Sălaj, trebuie să tragă un serios semnal de alarmă instituțiilor abilitate ale statului de drept, instituții pe care, cu această ocazie, le invit la modul cel mai serios să inițieze o anchetă în ceea ce privește eventualul atentat la siguranța națională, prin diferite structuri ilegale tutelate de către PRM.

Închei în speranța că instituțiile statului român, stat de drept și democratic, vor avea forța necesară pentru a preveni și înăbuși în fașă orice atentat împotriva democrației și a procesului de integrare euro-atlantică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Ioan Sonea - comentariu legat de știrile neliniștitoare privind acțiunile de destabilizare a actualei structuri cooperatiste;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Costache Mircea.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe diferite canale ne-au parvenit informații neliniștitoare cu privire la acțiunile concertate, inițiate și coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualei structuri cooperatiste.

Nu este suficient că în cadrul ministerului pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație o parte a personalului trudește din greu la elaborarea unor proiecte de ordonanțe de urgență care sfidează Constituția și bunul simț economic, în timp ce proiecte de legi, atent elaborate, precum cea a cooperației meșteșugărești, se pierd pe circuitul legislativ, sunt cheltuiți inutil banii contribuabililor pentru rezultate iluzorii, fiind angrenate în aceste acțiuni importante resurse umane și materiale, organe de control financiar, forțe politicienești și aparținând structurilor specializate în muncă informativă, în timp ce, la nivelul județelor, unii prefecți mai zeloși au trecut deja la implementarea măsurilor abuzive, de naționalizare a unor spații din patrimoniul cooperatist.

Este de notorietate faptul că mișcarea cooperatistă are rădăcini istorice adânci în România, ceea ce nu a convenit regimului comunist și nu convine nici astăzi anumitor persoane, ale căror interese sunt legate în primul rând de patrimoniul cooperatist.

În evoluția sa, cooperația a trecut de la forme simple de asociere în mici ateliere meșteșugărești, la organizări de tip modern, în majoritatea județelor țării găsindu-se platforme industriale, complexe de producție și prestări de servicii pentru populație, obiective create însă în exclusivitate din aportul micilor meșteșugari și din fondurile proprii ale cooperativelor.

Să ne reamintim că, de-a lungul timpului, cooperația meșteșugărească a fost profund marcată de o serie de grave prejudicii generate de intervențiile abuzive ale statului, care au constituit adevărate frâne în dezvoltarea ei: naționalizarea în întregime a puternicului sector de construcții, precum și a celui de munci manuale și expediție în anii ‘52-’54; preluarea în întregime de către stat în anii ‘59-’62 prin patru hotărâri ale Consiliului de Miniștri cu caracter secret a circa 160 dintre cele mai puternice organizații cooperatiste și a 1.500 de secții de producție și unități de prestări de servicii, împreună cu un personal de peste 60 de mii de oameni, reprezentând peste 55% din valoarea mijloacelor fixe ale cooperației meșteșugărești din acea perioadă, pentru care nu s-a obținut niciodată o justă despăgubire.

Ne întrebăm de câte ori este necesar a fi învățată democrația? Dorește, oare, domnul prim-ministru Adrian Năstase să fie reținut de istorie ca un al doilea Chivu Stoica contra semnatarilor HCM-urilor mai sus-menționate? Ne îndoim că mințile luminate de la Palatul Victoria, între care se află adevărate capacități în domeniul dreptului constituțional și al relațiilor internaționale, nu intuiesc marele pericol pe care-l creează acțiunile agresive declanșate la comandă politică și care atacă, în esență, proprietatea privată. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de curând, însuși domnul Romano Prodi s-a declarat, la Bruxelles, în cadrul Convenției cooperativelor europene, un adept și un partizan al ideii de cooperație. Iar, la aceeași manifestație, președintele Comitetului Economic și Social European a insistat pe ideea că poziția guvernelor față de cooperație va constitui unul dintre elementele luate în calcul în procesul de aderare al statelor aflate pe lista de accedere în structurile europene.

Se încearcă astăzi, prin mai multe căi, prezentarea cooperației într-o lumină nefavorabilă, cu argumentație care, de cele mai multe ori, sfidează regulile economiei de piață, aceasta fiind legată cel puțin aparent tocmai de anumite interese manifestate în plan patrimonial de avocații acuzării.

Privită cu o minimă obiectivitate, problema se pune, însă, de cu totul altă manieră. La nivel microeconomic, proprietatea deplină asupra patrimoniului implică ceea ce se numește gestiunea financiară reală, ce cuprinde totalitatea elementelor începând cu decizia de a proceda într-un fel sau altul la procurarea capitalurilor și terminând cu decizia de a folosi după propria cumpănire rezultatele financiare ale activității depuse.

Din câte se pare, cele peste 23 de mii de miliarde de lei constituite de cooperația meșteșugărească sub formă de impozite și taxe, între 1991-2001, calculul la prețurile anului 2001 venite să alimenteze un buget al cărui austeritate a devenit deja obișnuită, nu sunt suficiente.

Managerilor din cooperație li se cere acum să justifice comportamentul decizional și caracteristicile gestiunii financiare interne a organizațiilor pe care le conduc în domenii pentru care, în fond, nu există criterii de evaluare sau chiar dacă acestea ar exista, s-a dovedit într-o manieră vădit discriminatorie că nu se doresc nici măcar a fi aplicate egal pentru toți operatorii economici de pe piața românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Mircea Costache, vreau să vă rețin atenția că într-o jumătate de oră au fost doar 6 intervenții. În ritmul acesta, doar 12 din cei 23 vor putea să-și prezinte declarația, deci, mai multă concentrare în prezentarea declarațiilor politice, vă rog.

 
  Costache Mircea - referire la vara toridă cu care se confruntă țara; la absența… ministrului agriculturii, dar și a întregului Guvern din actul de guvernare a treburilor publice;

Domnul Mircea Costache și va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc mult, domnule președinte, mă voi conforma, de regulă respect timpul care mi-a fost acordat.

Vreau să mă refer astăzi la vara toridă cu care se confruntă țara și la absența totală sau la discreția, dacă vreți s-o denumim așa, mai delicat, ministrului agriculturii, dar și a întregului Guvern al României, din actul de guvernare a treburilor publice din țară.

Aș fi început cu versurile lui Nicolae Labiș: "Seceta a ucis orice boare de vânt,/ Soarele s-a topit și a curs pe pământ./ A rămas cerul fierbinte și gol/ Ciuturile scot din fântână nămol". Iar, pe alocuri, nici nămol.

Ai crede că gospodarii fondului funciar al României, al celei mai mari averi pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, este binecunoscut că fondul nostru funciar, după experți FAO, poate să hrănească 80 de milioane de locuitori. Ori este vizibil pentru oricine că agricultura românească aproape că nu mai există, nici cea de subzistență, datorită condițiilor agrometeorologice vitrege, nu mai existăm nici pe piața internă, darămite, acolo unde încă ne mai așteaptă foștii noștri parteneri de schimburi comerciale.

Pe alocuri, actualul guvern mai mimează așa zisa activitate a unor ministere. Ministrul Turismului mai are încă hotelurile de pe vremea regimului odios și, acolo, este ceva mișcare. Pe la Ministerul Privatizării mai sunt, încă, nevalorificate resurse tot din regimul de tristă amintire, pentru unii, de duioasă amintire, pentru alții. Mai este ceva activitate, pe acolo, pe unde și un șef de cabinet încasează la lichidare 120 de milioane de lei, în timp ce poporul bombardat mediatic, dezinformat, întotdeauna, știe că parlamentarii au salarii uriașe, că au limuzine de lux. În ceea ce mă privește, nici una, nici alta nu e valabilă și nu numai pe mine, ci și pe mulți dintre cei de față. Cui servește uriașa minciună, grosolana dezinformare, bombardamentul mediatic al populației României, adusă în stare de perplexitate în fața unor realități dramatice, este lesne de înțeles, pentru că unii, într-adevăr, au cumulat averi urașe în această perioadă.

Dacă unele ministere se mai mișcă, dacă unii mai mimează ceva, ministrul Ilie Sârbu, mă întorc și zic: "Care va să zică că nu există", pentru că, în condițiile în care țara se confruntă cu o secetă devastatoare care a pârjolit recolta de grâu, de orz, de cereale, în general, dar care continuă să distrugă și culturile de porumb, de floarea-soarelui, de sfeclă, de tot ce se mai află pe ogoarele chinuite, stropite cu sudoare și sânge ale acestei țări, nu se vede demersul Ministerului Agriculturii.

O fi vreo politică agricolă mai subtilă pe care nu o poate pătrunde orice neavizat, care transformă cultura de care s-a ocupat și se mai ocupă adăugându-i un prefix "agri", în pricepere la agricultură. Nu vreau să mă erijez în cunoscător, dar numai ordinul, văd că țara este abandonată.

Ar trebui ca cineva să se trezească, dar acel cineva, într-o democrație falsă, stupidă, ineficientă, sortită eșecului din fașă, nu pare să fie climatul cel mai bun pentru dinamizarea vieții economico-sociale din țară, pentru binele locuitorilor acestei țări.

Personal, pot să închei și cu o referire la adresa a ceea ce am înțeles eu din eficiența legislativului în care ne zădărnicim eforturile și competențele.

Cutumă parlamentară: numele tău e zădărnicie!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - despre furturi, ilegalități, infracțiuni petrecute în pădurile din județul Harghita;

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman și se va pregăti domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Furturile, ilegalitățile, infracțiunile petrecute în pădurile din județul Harghita, botezate de către angajații personalului silvic, nu cunoaște margini. Un exemplu concret îl reprezintă cazul de la Borsec din 30 aprilie 2002, orele 5,30, când mașina condusă de șoferul Laștum Dumitru, domiciliat în comuna Cornul Luncii, județul Suceava, a fost prins în flagrant de către reprezentanții comisiei de cenzori a composesoratului Ditrău cu ajutorul poliției din Borsec, reprezentată prin cpt. Panaite Vasile.

S-a aflat că șoferul mașinii a transportat masa lemnoasă furată pentru angajatul Ocolului Silvic Borsec, Blaga Florin, care, se pare, că pe numele mamei sale are și un gater. Deci, infracțiunea a avut loc în luna aprilie, nici la sfârșitul lunii iunie nu se încearcă pedepsirea infractorilor. Această atitudine prin care nu se intervine pentru stoparea avuției se încurajează infracțiunile.

Astfel, tot în orașul Borsec, la data de 6 iunie, în jurul orei 17 a fost surprinsă autoremorca forestieră condusă de Holercă Viorel, transportând masă lemnoasă pentru Expolemn SRL. Însă, foaia de însoțire era întocmită pentru ziua de 7 iunie, în loc de 6 iunie, iar în zona de exploatare "groapa rotundă" s-a făcut un adevărat jaf. Deci, s-a depus plângere la prefectura județului Harghita, la poliția orașului Borsec. Nimeni nu a luat nici o măsură. Hoția cea mai gravă se petrece însă la Remetea în pădurea Alsőerdo, pentru a înțelege situația critică aș citit câteva pasaje din scrisoarea unui simplu cetățean din Lăzarea-Pegarfa: "Avem probleme în rezolvarea cărora sunteți singurul în măsură să ne ajutați, pentru că am apelat la toate forurile locale și județene. Peste tot ni s-au cerut dovezi, iar dovezile erau ascunse de lucrătorii Ocolului Silvic Gheorghieni. S-a distrus proprietatea noastră de niște oameni fără de lege care acționează cu un întreg arsenal de oameni și mașini, cu susținerea organelor competente care ar trebui să apere legea. Toate forurile locale își închid ochii asupra acestor fapte ilegale. Oare, cât va dura această nedreptate? Dacă acest caz ar ajunge în fața justiției ar fi mușamalizat pentru că hoții care ne-au defrișat pădurile sunt oameni cu influență. Domnule Becsek, hoția este dovedită, însă reprezentantul Ministerului Agriculturii din județul Harghita, care, cu ocazia inspecțiilor silvice și-a făcut datoria a fost amenințat de către organele de poliție și de organele abilitate ale statutului și se continuă acoperirea principalilor mafioți răspunzători pentru distrugerea pădurilor harghitene".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Damian Brudașca - declarație referitoare la acțiunile vicepreședintelui Liviu Medrea și la activitatea domnului Vida Iuliu;

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudașca, va urma domnul deputat Vlad Hogea.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

De mai multă vreme, numeroși consilieri locali, viceprimari și primari din județul Cluj semnalează presiunile la care sunt supuși, în principal, de către vicepreședintele Liviu Medrea pentru a părăsi formațiunile politice din care fac parte și a se înscrie în PSD. Acțiunea vicepreședintelui Medrea dedicată acestui scop include și distribuirea de fonduri de la bugetul consiliului județean în mod arbitrar și clientelar, ca și cum banii respectivi ar fi exclusiv din bugetul partidului de guvernământ.

În ciuda palidelor negări, vicepreședintele Medrea a trecut inclusiv la amenințări, atât cu prilejul alegerilor de primari în municipiul Câmpia Turzii, cât și la adunarea electorală desfășurată în 16 iunie a.c. în localitatea Frata județul Cluj. Cu acest prilej, Liviu Medrea, secretar general al PSD Cluj, a spus clar și răspicat: "Dacă nu-l votați pe candidatul nostru, județul Cluj se va termina la tabla de intrare în Frata și nu veți primi nici un ban pentru administrarea comunei".

Constatând că nu se iau nici un fel de măsuri împotriva abuzurilor pe care le face, conducerea consiliului județean Cluj a folosit banul public în interesul propagandei și al partidului de guvernământ.

Astfel, deoarece la Frata au avut loc anul acesta alegeri electorale, Consiliul județean Cluj, tot la inițiativa lui Liviu Medrea, cu o generozitate subită și suspectă, a oferit elevilor, numai în acest an, premii în valoare de peste 30 de milioane de lei. Din verificările făcute rezultă că pentru nici o altă școală din județ, Consiliul județean Cluj nu a oferit premii la sfârșitul acestui an școlar.

În calitate de deputat de Cluj, vă cer, domnule prim-ministru, să explicați în ce temei legal conducerea consiliului județean Cluj folosește banii publici pentru propaganda PSD și de ce spre a-și dovedi buna credință și a nu dezavantaja celelalte școli din județ, nu au fost oferite de către același consiliu județean premii tuturor elevilor merituoși de pe raza județului nostru.

În același timp, vă cer, domnule prim-ministru, să dispuneți corpului dv de control verificarea activității infracționale a lui Liviu Medrea, autor al cvasifalimentării Regiei autonome a domeniului public din Cluj-Napoca, iar ca vicepreședinte al consiliului județean, autor a numeroase fapte de natură penală și abuz în serviciu prin modul în care înțelege să folosească banul public în interes clientelar și de partid.

Vă semnalez, în final, de asemenea, că Liviu Medrea, care este astăzi un membru marcant al filialei locale a PSD, conferă partidului dumneavoastră toate argumentele pentru a fi judecat drept extremist, xenofob și naționalist, știut fiind faptul că Liviu Medrea, și nimeni altul, este autorul adevărat, atât al furtului drapelului Ungariei Mari de pe Consulatul din Cluj-Napoca, cât și al ceremonialului de înmormântare cu prilejul semnării tratatului cu Ungaria.

Cu asemenea colegi de partid și demnitari ai Puterii PSD-UDMR este greu, dacă nu imposibil, domnule prim-ministru, să identificați în România vreun alt partid xenofob extremist și naționalist decât propriul dumneavoastră partid.

Iar în final, dați-mi voie să mă refer la intervenția plină de curaj pe care a avut-o domnul Vida Iuliu care, însă, nu a făcut nici un fel de referire la acuzațiile la adresa domniei sale, care, ca deputat al României, ca om care a semnat și a votat, a jurat pe Biblie să respecte legile acestei țări, deplânge existența României în structura teritorială actuală, datorită aniversării la 4 iunie a.c. a Tratatului de la Trianon, care ar fi trunchiat Ungaria spre care este îndreptat sufletul domniei sale.

Nu mă las intimidat de amenințările pe care le-a formulat de la acest microfon, iar dacă este să judecăm pe text, declarația mea cred că ea este mai puțin nocivă pentru poporul român decât este de nocivă activitatea pe care domnia-sa o desfășoară și pentru care este plătit de poporul român când, în realitate, domnia-sa nu slujește decât interesele Budapestei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Vlad Gabriel Hogea - intervenție ce are ca temă Practicile ilegale ale organelor PSD Iași;

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Se pregătește domnul Ioan Miclea.

   

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș fi dorit din tot sufletul să închei pe un ton optimist seria de discursuri parlamentare din actuala sesiune, dar, se pare că nu este posibil.

PSD face ce face și revine în atenția noastră prin greșelile grave pe care le comite. Săptămâna trecută atrăgeam atenția asupra practicilor ilegale ale organelor PSD Iași, concretizate în amenințarea și manipularea electoratului din comuna Rediu, unde pe 23 iunie a avut loc primul tur al alegerilor de primar.

Mobilizând ca în vremurile de tristă amintire tot aparatul de partid și de stat din comună, poliție, preoți, cadre didactice, funcționari publici, etc., prefectul județului a reușit să demonstreze o dată în plus că între regimul Iliescu-Năstase și dictatura pe care actualii guvernanți se laudă că au răsturnat-o în 1989, nu e nici o diferență fundamentală în ceea ce privește oprimarea gândirii. Cu observația că înainte se trăia mai bine, iar viitorul biologic al națiunii nu era pus în pericol.

La alegerile din comuna ieșeană, menționată anterior, bătrânii, bolnavii și handicapații au fost cărați la vot din toate cătunele și ulițele mărginașe și, bineînțeles, îndoctrinați pe traseu cu mașinile de teren ale prefecturii IS-7-BIC, IS-09-SPJ, IS-13-CON, IS-01RJW, IS-01-YGJ și IS-01-JZK.

Operațiunea aceasta imorală și abuzivă a fost coordonată personal la fața locului de inspectorul școlar județean Mihai Dumitriu, sub privirile binevoitoare ale prefectului Corneliu Rusu Banu și vicepreședintelui Consiliului Județean Iași, Mihai Gabriel Popescu.

Dacă adăugăm și faptul că alimentarea la rețeaua electrică și la centrala telefonică a secțiilor de vot era întreruptă sistematic din oră în oră, avem o imagine concludentă a grosolăniei, primitivismului și tupeului cu care s-a acționat.

Îl întrebăm, mai mult retoric, desigur, pe domnul ministru Octav Cosmâncă, dacă are cunoștință de aceste aspecte și ce măsuri concrete intenționează să ia pentru sancționarea vinovaților și prevenirea repetării unor asemenea evenimente de neconceput într-o democrație adevărată? PSD își duce la îndeplinire, cu o meticulozitate diabolică, planul de creare în România a unui sistem politic șchiop, cu un partid unic, totalitar la putere și cu o Opoziție redusă la tăcere în Parlament și în administrația publică locală, ca urmare a folosirii unor metode staliniste de intimidare. Rușine celor care cred că România poate fi condusă cu biciul. Mai devreme decât cred ei se vor confrunta direct și inevitabil cu aspra judecată a istoriei.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Miclea - declarație referitoare la neajunsurile Ministerului Administrației Publice, respectiv la măsurile pe care domnul Octav Cozmâncă le ia vizavi de criza de la Cluj în legătură cu dizolvarea Consiliului local;

Îl invit pe domnul Ioan Miclea și va urma domnul Nicolae Enescu.

   

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la neajunsurile Ministerului Administrației Publice, respectiv la măsurile pe care înțelege domnul Octav Cosmâncă să le ia vizavi de criza de la Cluj, în legătură cu dizolvarea Consiliului local.

Regret nespus de mult că trebuie să revin asupra interpelării mele anterioare, prin care vă întrebam despre modul cum înțelege Guvernul să gestioneze criza de la Cluj Napoca privitoare la dizolvarea de drept a Consiliului Local.

Sunt obligat să revin, deoarece răspunsul pe care l-am primit din partea dvs. este absolut în contradicție cu faptele, dar, mai ales, cu legea.

Deoarece sunteți total pe lîngă Legea nr. 215/2001, voi reda cîteva aberații din răspunsul dvs.

1. Afirmați că modul în care interpretează Guvernul anumite fapte și le încadrează în textele de lege este un atribut exclusiv al acestuia. Prin aceasta dovediți, d-le ministru, că Guvernul dvs. este abuziv și incompetent. Interpretarea și aplicarea legii se face în spiritul și litera ei, așa cum prevede un principiu de drept, deci, nu este un "atribut exclusiv al Guvernului".

2. Răspunsul pe care mi l-ați dat dovedește faptul că interpretați legea după ureche sau cum vă dictează interesul momentului. Iată, afirmați că nu primarul, ci Consiliul Local este autoritatea competentă să stabilească dacă unui consilier i-a încetat mandatul. Dvs., în acest caz, scăpați din vedere esențialul: cazul prezentat de către mine este reglementat în legea nr. 215/2001 de către art. 58 pct. (2) care stipulează că "...Situațiile prevăzute la alin. (1) se comunică de către primar, viceprimar sau, în absența acestora, de către secretar, prefectului...".

În același aliniat al răspunsului dvs., mergeți cu aberațiile mai departe, afirmînd că nici măcar instanța de judecată nu are o asemenea competență. Chiar așa, d-le ministru ? Tot pe lîngă lege sau dați o interpretare voluntaristă a acesteia. Iată ce spune alin. (3) din același articol: "Ordinul prefectului, prin care s-a luat act de dizolvarea Consiliului local, poate fi atacat de consilierii interesați la instanța de contencios administrativ..."

3. Dvs., d-le ministru, ca membru al Guvernului, dați dovadă de o totală lipsă de respect față de mine, ca deputat, membru al Parlamentului României, atunci cînd vă permiteți să insinuați, în răspunsul dvs. că dizolvarea de drept a Consiliului local Cluj Napoca este o "manoperă". Mergeți cu lipsa de respect pînă acolo încît vă permiteți să-mi adresați mie și d-lui primar (care primar ?), cînd interpelarea v-am adresat-o eu, în calitatea mea de parlamentar, iar după cum știu eu, un primar nu poate să vă adreseze interpelări. S-ar putea să nu știți acest lucru?

4. Numărarea de către Dvs. a ședințelor ordinare care au avut loc la Consiliul local Cluj-Napoca este o altă dovadă a interpretării eronate a legii, în locul aplicării ei corecte. La art. 49 al. (1) se stipulează clar: "Consiliul Local se întrunește în ședințe ordinare o dată pe lună, la convocarea primarului ". Deci, nu primarul, ci legea stabilește caracterul unei ședințe. Apoi, o ședință nu este ordinară sau extraordinară, prin conținutul și prin hotărîrile ce le adoptă ci prin ceea ce stabilește legea.

Domnule ministru, este jalnică prestația dvs. în analiza datelor și modului cum s-au ținut cele trei ședințe ordinare consecutive la Cluj Napoca.

Interpelarea mea nu a fost făcută la cererea d-lui primar (în text nu precizați care primar) iar eu am discernămîntul, puterea, competența și acoperirea legală să fac acest lucru. Aș dori să vă amintesc și faptul că dl. deputat Ioan Olteanu, Președintele Comisiei de Administrației Publică a Camerei Deputaților, a răspuns, în scris, d-lui primar Gheorghe Funar, că, în condițiile date, Consiliul local Cluj este dizolvat de drept.

Vă mai amintesc încă un text de lege, care mi se pare că vă scapă, intenționat sau nu, privitor la competența Guvernului în această problemă. Iată ce stipulează ultima parte a art. 58 al.(2) "Prefectul propune Guvernului organizarea de noi alegeri". Apoi al.(5) din același articol: "Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de către Guvern, la propunerea prefectului...".

D-le ministru, dacă veți citi corect și complet legea, veți vedea că strădania dvs., jignitoare și insultătoare la adresa mea, privitoare la această interpelare, este absolut gratuită.

Deoarece prin răspunsul pe care mi l-ați dat la interpelarea pe care v-am adresat-o, mi-ați adus o gravă jignire mie și întregului Parlament al României, vă solicit imperios să-mi cereți scuze public, atît de la tribuna Parlamentului cît și în presa centrală.

Vă mulțumesc !

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Enescu - declarație politică intitulată: Campania electorală a PDSR-ului este prematură și primejdioasă;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Enescu și va urma Doamna deputat Constanța Popa.

   

Domnul Nicolae Enescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Campania electorală a PDSR-ului este prematură și primejdioasă". Și se referă la rezultatele întâlnirilor mele cu cetățenii din județul Sibiu.

Problemele cu care mă confrunt de fiecare dată când mă întâlnesc cu cetățenii din județul Sibiu sunt legate de necazurile lor zilnice datorate modului strâmb și defectuos al guvernării actuale, cât și de presiunile pe care le exercită mai marii comunelor și satelor asupra oamenilor în marea acțiune de pesederizare a electoratului. Nu o dată, oamenii mi-au relatat că dacă intră într-un partid de opoziție, respectiv, Partidul România Mare, sunt pur și simplu terorizați cu amenințări zilnice. Plecând de la refuzul de a le da lemne de foc sau de a le elibera adeverințele necesare până la un șantaj odios cu desfacerea contractului de muncă sau chiar cu restructurarea postului de care depinde, în ultimă instanță, supraviețuirea lor și a familiilor lor.

Aleșii lor, primarii în care au crezut și de care sunt în prezent, mai mult decât dezamăgiți, nu respectă Legile nr.18/1991 și nr.1/2000, privind vechile amplasamente, nepunând în posesie pe cei îndreptățiți, anulând titlurile de proprietate, nu au decența necesară de a-i asculta, le vorbesc pe un ton incalificabil și nu puține sunt ocaziile când, pur și simplu, îi dau afară din primării. Problemele primarului nu sunt legate de lipsa punctelor sanitare, a posturilor telefonice, de nepietruirea drumurilor de care se plâng locuitorii satelor, de neecologizarea rampelor de gunoi, adevărate bombe ecologice cu impact puternic asupra agriculturii, pomiculturii, a producției de lapte din satele arondate comunelor pe care domnesc în deplin dispreț și aroganță.

Nu, ei sunt preocupați de a mări activul partidului din care fac parte, prin presiuni ce merg și asupra tineretului, întrerupându-le activitățile lor din căminele culturale și discoteci, intimidându-i prin prezența organelor de represalii mascați cu cagule.

Consilierii județeni care ar trebui să fie interesați, la rândul lor, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă primarii din localitățile județului își alocă bani publici pe criterii politice, având grijă să satisfacă clientelara PDSR-ului.

Consider imperios necesară implicarea prefecților în acțiunea de punere în posesie, ținând cont de faptul că până în prezent procentul de 76% este total nesatisfăcător, și el se situează undeva, sub ceea ce a promis Guvernul prin programul care a fost validat în Camera Deputaților.

Pentru a aduce o undă de speranță în sufletele mari ale acestor oameni năpăstuiți de soartă și de Putere am intervenit pentru introducerea unor posturi telefonice în comuna Tilișca și în satul Aciliu.

De asemenea, am luat legătura cu o serie de consilieri pentru sprijinirea cu bani a comunelor care doresc să devină centre culturale în care se poate dezvolta un turism rural la dimensiuni acomodate cu puterile fiecăreia. Am intervenit la Direcția sanitară județeană Sibiu pentru înființarea unor puncte sanitare, deservite de către un cadru medical care să se deplaseze cel puțin o dată pe săptămână în comunele lipsite de asistență medicală.

Aceasta ar trebui să fie problema aleșilor neamului care, după opinia mea, ne fac neamul de râs și nu teroarea și fuga după ciubucuri, unele mai mari și mai importante, contribuind la proliferarea corupției și nicidecum la stoparea acesteia, așa cum ne-au promis guvernanții la început de drum, când imaginea lor era neșifonată.

Toate acțiunile pe care le-au întreprins și le vor întreprinde, toate acțiunile pe care le-am întreprins și le voi întreprinde sunt încă o dovadă că oamenii de la PRM știu să respecte promisiunile făcute în campania electorală, au capacitatea de a-i asculta și de a-i sprijini în dezvoltarea problemelor multe și deosebit de grave. Dacă nu vor ține seama de semnalele noastre de alarmă, guvernanții vor plăti scump, fapt demonstrat de declinul pe care îl arată ultimele sondaje.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Constanța Popa - despre creșterea temperaturii aerului ca urmare a efectului de seră și efectele acesteia;

O invit pe doamna Constanța Popa și va urma domnul Emil Crișan.

   

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte mare căldură zilele acestea în țară. Nu trebuie însă să ne mire. Specialiștii au avertizat de mai mult timp că la nivel planetar principala schimbare, ca urmare a efectului de seră, va fi creșterea temperaturii aerului cu până la 10,4oC. Această creștere a temperaturii o simțim și noi din plin în această vară. În aer avem aproximativ 40oC și aproximativ 60oC la nivelul asfaltului. Nu s-ar fi ajuns în această situație dacă ne-am fi reconsiderat atitudinea față de problemele de mediu: cetățeni, parlamentari, executiv, administrație locală.

Parlamentul țării a ratificat atât recomandările Agendei 21 stabilită la Conferința Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare durabilă de la Rio de Janeiro din 1992, cât și prevederile Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Kyoto din 1997. Ce măsuri s-au întrerpins însă și se întreprind la nivel executiv și al administrației publice locale?

În București toți primarii care au candidat la alegerile din 2000 au promis, printre alte atâtea lucruri, refacerea zonei verzi a capitalei prin plantarea chiar a milioane de arbori. S-a întreprins ceva? Nu numai că nu s-au plantat copacii promiși, dar este distrusă și zona verde existentă. Datorită construcțiilor amplasate în locul zonelor verzi prin distrugerea acestora, unui bucureștean îi mai revin astăzi doar 2,5 metri pătrați de zonă verde.

Să ne mai mirăm că aerul este irespirabil? Putem trăi cu iluzia că dacă nu avem zone verzi, avem ștranduri, fântâni arteziene și apă potabilă cu care să se răcorească cetățenii.

La 3 milioane de locuitori însă, Bucureștiul are doar 3 ștranduri autorizate, câteva fântâni arteziene, iar străzile sunt stropite sporadic cu apă și asta doar pe străzile principale. Am putea crede că situația este singulară și este vorba doar de orașul București, dar nu este așa. 11% din râurile României sunt poluate, 7 milioane de ha de teren agricol sunt degradate în fiecare an, riscând să ajungem un adevărat deșert și 80% din deșeurile din România sunt depozitate necorespunzător, devenind pe această căldură adevărate focare de infecție.

Se așteaptă să apară victime printre cetățeni pentru a se lua măsuri?

Domnilor guvernanți, și din administrația publică locală, poluarea mediului este una din problemele care afectează atât pe săraci, cât și pe bogați. Nu cunoaște frontiere și acționează fără discriminare. Este unul din motivele pentru care țările bogate încep să investească în țările sărace în programe legate de protecția mediului. Cum au folosit aceste programe de până acum simțim din plin în această vară caniculară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Emil Crișan - declarație intitulată Cugir, 1989, revoluție și crimă;

Dau cuvântul domnului deputat Emil Crișan și va urma domnul deputat Emil Rădulescu.

   

Domnul Emil Crișan:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cugir, 1989, revoluție și crimă".

Numesc declarația mea politică de astăzi astfel deoarece ziua de 21 decembrie 1989 a adus în orașul Cugir din județul Alba, pe lângă libertatea de acțiune și exprimare, concepte specifice noii democrații, care se instala în România la acea dată, și ororile unor crime.

Studenta în drept, Pop Ioana Valentina, din Cugir, acum în vârstă de 20 de ani, avea pe atunci doar 7 anișori, iar evenimentele din decembrie 1989 aveau să-i lase marcată pentru tot restul vieții amintirea macabră a despărțirii de ce avea mai drag pe lume un copil: tatăl său.

În data de 21 decembrie 1989, muncitorii de la Secția sculărie a I.M.Cugir au ieșit în stradă scandând lozinci anticeaușiste și de adeziune la revendicările demonstranților de la Timișoara. Până în jurul orelor 16, au manifestat pe străzi relativ pașnic, după care, lăsându-se întunericul, li s-au alăturat mai mulți huligani aflați în stare de ebrietate, care au început să devasteze magazine, de unde s-au sustras băuturi alcoolice și alimente.

În jurul orelor 17, un grup numeros de elemente turbulente au pornit spre sediul Miliției orășenești îndemnați de voci care spuneau: "Mergem la miliție să eliberăm arestații". Deși cadrele de miliție au precizat că în arest nu există nici o persoană, unele elemente turbulente au început să arunce cu pietre și sticle incendiare, au tăiat legăturile telefonice și au dat foc clădirii și mașinilor care se aflau parcate în apropiere.

Încercările de dialog au fost de prisos, acțiunile de distrugere amplificându-se, fapt pentru care asediații, după ce incendiul a cuprins etajul întâi, au tras focuri de avertisment, după care au început să sară de la diferite etaje pentru a se salva. În aceste condiții, au sărit din clădire, cu îmbrăcămintea cuprinsă de flăcări, și căpitanul Pop Valentin, comandant al unității, și subofițerul Staicu Ilie.

A fost conform celor menționate în cartea "Pledoarie pentru istorie" a profesorului Glofimir Alexandrescu, o nefericire pentru ei și pentru ceea ce avea să urmeze, întinând pentru totdeauna imaginea unui oraș altminteri cunoscut pentru cetățenii săi muncitori și pașnici.

Prinși de un grup de atacatori vizibil excitați de băutură și cuprinși de o furie ucigașă, cei doi au fost supuși unei ploi de lovituri de cuțit și topor, care le-au transformat curând trupurile într-o masă de carne și oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-și ia zborul. Apoi, stropiți cu benzină, cei doi au fost transformați în făclii grotești și spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiat urechile, nasul și organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii de niște minți bolnave de turbare și ură.

Urmărirea penală împotriva celor patru criminali care au săvârșit astfel de orori, și anume: Sivera Dumitru, Carica Achim Gheorghe, Mihu Aurel și Muntean Petru, a început abia după 10 ani, în 1989, fiind găsiți vinovați și condamnați, dar se află și astăzi în libertate, așteptând rezultatul recursului pe care l-au înaintat la sentința dată pe data de 30 octombrie 2000. Vor mai rămâne încă zece ani sau poate definitiv în libertate, iar cei doi asasinați nu au fost nici măcar declarați martiri ai Revoluției din 1989, astfel încât familiile lor să poată beneficia de facilitățile Legii 42/1990?

Ioana Valentina Pop a ales facultatea de drept pentru a ajunge să descopere tainele justiției, care justiție, în cazul tatălui său, nu a existat niciodată și, de fapt, nu există nici acum.

Președinția României, Guvernul și Ministerul Justiției au obligația de a respecta valorile democrației făcând lumină în cazul de la Cugir, căci dacă există o limită până și în rău și o măsură a degradării până și în moarte, să recunoaștem că la Cugir, în 21 decembrie 1989, aceste praguri au fost trecute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Grigore Emil Rădulescu - exprimarea unui punct de vedere în ceea ce privește fiscalitatea;

Dau cuvântul domnului deptuat Emil Rădulescu. Va urma domnul Mitică Bălăeț.

   

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Guvernul continuă să demonstreze că nu pierde nici o ocazie pentru a împovăra buzunarele cetățeanului de rând prin adoptarea unor măsuri aberante și, în același timp, originale în ceea ce privește fiscalitatea.

Scandalul iscat odată cu aplicarea taxei pe valoarea adăugată la taxa de drum, aruncă în curtea Guvernului încă o bilă neagră vizavi de modul în care specialiștii finanțelor au înțeles să mai smulgă niște bani pentru acoperirea găurilor bugetare.

Sub umbrela protectoare a umanizării sistemului legislativ fiscal cu acquisul comunitar, ministerul domnului Tănăsescu nu a ratat ocazia să profite de impozitarea taxei de drum, ajungându-se în final la un model care ne face mici în Europa, dubla impozitare pentru unul și același produs sau serviciu.

Noua lege a TVA i-a luat prin surprindere pe agricultori care, potrivit unei ordonanțe de urgență, tocmai au fost scutiți de plata taxei de drum. Deocamdată, nu se știe dacă aceștia urmează să plătească t.v.a. pentru o taxă care apoi le este returnată. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Petre Daea, declară teoretic, că dacă taxa de drum nu se plătește n-ar trebui plătit nici t.v.a. Numai că agricultorii achită taxa de drum, aceasta urmând să le fie returnată de către Ministerul Transporturilor în baza bonurilor valorice.

La ora actuală, nici Ministerul Finanțelor, nici SNP Petrom nu știu cum va fi plătită taxa pe valoarea adăugată pentru motorina destinată agriculturii.

Prins pe picior greșit, ministrul finanțelor pasează problema în curtea Ministerului Transporturilor care a inclus taxe de drum în prețul carburanților. Potrivit oficialilor de la finanțe, Uniunea Europeană a făcut recomandarea impozitării duble. În plus, introducerea taxei de drum în baza de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută în noua lege a t.v.a. a fost decisă pentru ca legislația română să fie în conformitate cu acquisul comunitar. Specialiștii din finanțe explică această modificare prin faptul că România a deschis, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, capitolul 10 "Impozitarea, adaptarea Directivei a 6-a a Consiliului European referitoare la t.v.a.".

Potrivit acestei directive, baza de calcul este prețul care se obține pentru bunurile livrate și serviciile prestate și cuprinde toate sumele care sunt obținute de către furnizorul bunurilor de la cumpărător. Astfel, baza de impozitare include toate impozitele, drepturile, prelevările și taxele, cu excepția t.v.a.-ului în sine.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, doamna Maria Manolescu, a ținut săl sublinieze favoarea care ni se face prin neincluderea t.v.a. și pe sume de un cent pentru fiecare litru de carburant din care se constituie fondul petrolier în vederea acoperirii datoriei Companiei române de petrol, t.v.a către Bancorex. Aceasta pentru că nu cred că finanțele ar dori acest lucru, ci pentru că această taxă are o aplicabilitate limitată.

Un punct de vedere mai apropiat de realitate l-a exprimat premierul Adrian Năstase, care, voind adaptarea legislației românești la cea europeană, s-a limitat să declare că ne aflăm într-un moment în care avem nevoie de mai mulți bani la buget.

Afirmația vine să demonstreze că singurul motiv care a condus la punerea în practică a unei astfel de măsuri este acoperirea găurilor bugetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Mitică Bălăeț - pledoarie pentru un spațiu de cultură - Biblioteca Națională;

Îl invit pe domnul Mitică Bălăeț și va urma domnișoara Lia Olguța-Vasilescu.

   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apariția Legii bibliotecilor (nr.334/2002) ar fi trebuit să fie un prilej de adâncă bucurie pentru mine, ca inițiator, pentru membrii comisiilor de cultură ale Parlamentului, care au lucrat foarte mult la elaborarea acestei legi, precum și pentru miile de bibliotecari ai țării, care o așteaptă de multă vreme.

Dimpotrivă, apariția Legii bibliotecilor se dovedește a fi însoțită, cel puțin pentru mine, de un adânc sentiment de amărăciune. Cu numai trei zile înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial, Guvernul domnului Adrian Năstase a dat o hotărâre de Guvern (nr.578 din 13 - zi nefastă! - iunie 2002), prin care noul local al Bibliotecii Naționale, construit anume în acest sens după norme intenaționale de biblioteconomie, se preconizează a deveni sediu al Guvernului.

Această hotărâre abuzivă sfidează Legea bibliotecilor, care prin art.72 alin.1, prevede în mod expres că "Schimbarea destinației imobilelor în care funcționează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcționare conform prezentei legi."

Hotărârea de Guvern citată mai sus pune în pericol chiar aplicarea Legii bibliotecilor, care are ca pivot central însăși ideea de Bibliotecă Națională și funcțiile acesteia în cadrul informațional al bibliotecilor. Or, fără un local modern de bibliotecă, conceput după normele internaționale actuale, aceste funcții nu pot fi îndeplinite. Cele peste 13 milioane de volume ale Bibliotecii Naționale zac astăzi în cele mai grele condiții. Și asta, datorită comodității de gândire a membrilor Guvernului, în special cei din Ministerul Culturii, datorită cărora nu s-a finalizat încă această construcție ca local de bibliotecă.

Și, cu toate vicisitudinile și inerțiile, cu toate furturile și deturnările de fonduri acordate de Parlament construcției Bibliotecii Naționale, noua construcție a Bibliotecii Naționale este finalzată în proporție de peste 50%, depozitele sunt aproape terminate, așteptând doar să se pună rafturile și să se aducă în ele milioanele de cărți ale bibliotecii. Peste un milion sunt deja aduse, urmând să se scoată afară datorită sus-menționatei hotărâri guvernamentale.

Această hotărâre este cu totul abuzivă. Ea încalcă 3 legi deodată: Legea bibliotecilor, Legea bugetului de stat pe 2002, în care prin Anexa 3/28, Bibliotecii Naționale i se prevede suma de 70 de miliarde de lei, sumă suficientă pentru darea parțială în folosință a bibliotecii, precum și programul de guvernare pe 2002-2004 al domnului Adrian Năstase care, la Cap.6, pct.3, "Renașterea culturii naționale" prevede "construirea și organizarea Bibliotecii Naționale a României".

Doamne, ferește-ne de asemenea "renaștere a culturii naționale", cum se preconizează prin menționata hotărâre de Guvern în care sediul celei mai mari și mai importante biblioteci a țării este transformat în așezământ birocratic. Pentru cine? Pentru însuși Guvernul nostru ipocrit.

Trebuie să arătăm că această transformare a clădirii Bibliotecii Naționale în sediu pentru Guvern costă enorm. Închipuiți-vă, depozitele celor 15-20 de milioane de cărți ale Bibliotecii Naționale terminate în proporție de peste 90% ca depozite de bibliotecă, lungi și late de sute și sute de metri, cu luminatoare mici, să fie transformate în cabinete ale miniștrilor și birouri ale birocraților guvernamentali. Zidurile lor trebuie sparte cel puțin pentru ferestre mai luminoase! Închipuiți-vă scoaterea instalațiilor, compartimentarea, reproiecția tuturor serviciilor.

Închipuiți-vă și sălile de lectură ale bibliotecii, concepute pe înălțimi de câte două etaje, care trebuie renovate cu noi planșee pe fiecare etaj, cu compartimentări noi reproiectate și reamenajate. Închipuiți-vă serviciile și laboratoarele bibliotecii reproiectate și reamenajate ca birouri. Firmele agreate de domnul ministru Miron Mitrea vor avea mult de lucru! Pe banii cui? Ai bugetului de stat al țării, care și așa este extrem de sărac pentru cultură, învățământ, sănătate. Nu însă și pentru cheltuieli exorbitante, făcute aiurea, cum este și cea de față, despre ale cărei ponoase nu se șoptește însă nici un cuvânt.

Se pare că însăși alegerea noii construcții a Bibliotecii Naționale ca victimă a bunului plac guvernamental este expresia unei afaceri de proporții tranzacționate în culisele puterii. Altfel nu se poate explica de ce între cele 5-6 variante posibile de mutare a Guvernului din actualul sediu, supus pericolului în eventualitatea unui cutremur, s-a ales soluția cea mai proastă și cea mai păguboasă pentru țară.

Doamne, și ce speranțe ne pusesem în rapida modernizare a activității bibliotecilor din România, în aducerea lor la standarde europene, după atâtea eforturi, care nu datează de azi, de ieri.

Despre aceste eforturi, concentrate în istoria unei legi, care să ne protejeze cât de cât bibliotecile, încearcă să vorbească, din păcate, cu multă amărăciune, paginile care urmează.

Fie totuși ca proverbul "Nu mor caii când vor câinii!" să se împlinească, iar Guvernul nostru să manifeste, până la urmă, un elementar bun-simț și respect față de spațiul de cultură al Bibliotecii Naționale, condiție esențială pentru punerea în aplicare a Legii bibliotecilor.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

Vă rog să-mi permiteți un scurt intermezzo. Se află în vizită în România o delegație oficială a Conferinței politice consultative a poporului chinez, condusă de domnul Cen Gin-Hoa, vicepreședinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Conferinței Politice Consultative și președinte al Consiliului Economic și Social.

Să-i adresăm "Bun venit!" și un salut călduros din partea poporului român! (Aplauze)

 
  Lia Olguța Vasilescu - comentariu pe marginea unui proiect de lege la care a fost coautoare: acordarea tichetelor de masă pentru elevi;

O invităm pe domnișoara Lia Olguța Vasilescu pentru o declarație politică.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Anul trecut, subsemnata, împreună cu doamnele deputat Mihaela Ionescu și Mitzura Arghezi, am inițiat un proiect de lege privind acordarea tichetelor de masă pentru elevii proveniți din familiile defavorizate, al căror venit nu depășește salariul minim pe economie.

În expunerea de motive precizam următoarele : "La ora actuală, în România, hrana costă de 500 de ori mai mult decât în 1990. În același timp, puterea de cumpărare a populației a scăzut, 40% dintre locuitorii țării noastre trăind la limita sărăciei. În aceste condiții, și alimentația copiilor este deficitară calitativ și cantitativ. Cum alocația pentru copii nu poate asigura hrana unui minor pentru mai mult de cinci zile, 11% dintre elevi merg la școală flămânzi, iar 20% au parte doar de o masă pe zi. Ca urmare, sunt foarte multe cazuri de abandon școlar, iar analfabetismul se extinde."

Prin proiectul nostru de lege intenționam să creăm cadrul prin care acestor copii săraci să li se acorde bonuri de masă și să li se asigure zilnic un minimum de hrană constând în produse lactate, de panificație și proteine de origine animală.

Inutil să precizez că această inițiativă a fost respinsă, invocându-se motivul că ar fi trebuit să cerem modificarea Legii tichetelor de masă și nu să formulăm un proiect nou.

De asemenea, ni s-a servit argumentul că nu există fonduri pentru achiziționarea unor frigidere pentru fiecare școală în care să fie depozitate produsele lactate. La vremea respectivă am respins acuzele puerile ale parlmentarilor P.S.D., care probabil nu știuau că Legea tichetelor de masă se referea doar la salariați și că bieții copii nu puteau fi strecurați printre articolele ei.

Iată însă că, după un an, cel care susține necesitatea unei astfel de inițiative este chiar premierul României și, printre altele, liderul partidului de guvernământ. Acesta a afirmat în urmă cu câteva zile că, începând cu anul școlar 2002-2003, fiecare elev din învățământul primar și gimnazial din România va primi gratuit câte un corn și un pahar cu lapte în fiecare zi. "Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie", a P.S.D.-ului, evident.

Astfel, o inițiativă care a fost respinsă doar pentru că venea din partea unor deputați P.R.M., este preluată de campionul ordonanțelor de urgență, Adrian Năstase. Acest lucru mă determină să cred fie că, în pană de idei, se mai inspiră de la Opoziția nedemocratică, fie că parlamentarii pe care cu onor îi conduce, nu sunt suficient de bine mobilați la intelect încât să depisteze o idee genială care, i-auzi ce chestie!, i-a venit dintr-o dată și gânditorului de la Cornu.

Nu știu dacă sunt în asentimentul colegelor cu care am lucrat la proiectul respectiv, dar eu cel puțin îi solicit primului-ministru să-mi plătească drepturi de autor. Mi-e greu să cred că n-a mai rămas nimic de furat în țara asta și că domnul Năstase a ajuns să-și însușească acum și proprietatea intelectuală. A altora!

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - punctarea unor aspecte ce au marcat desfășurarea alegerilor parțiale din data de 23 iunie 2002;

Domnul Valer Dorneanu:

Ultimul vorbitor, domnul secretar Leonăchescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

La alegerile locale din ziua de 23 iunie 2002, care s-au desfășurat în 13 localități pentru desemnarea primarilor, prezentarea la vot a alegătorilor a fost catastrofală. În general, absenteismul este de circa 50% și acest test electoral evidențiază valoarea activității clasei politice românești.

Indiferența alegătorului este forma de manifestare a unei democrații bolnave. Omul simplu nu mai are nici un fel de încredere în actul de conducere profesat de organele administrației publice locale și centrale. Cei care mai vin la vot sunt rudele candidaților și cei plătiți, într-un fel sau altul, să voteze, în fond, o anumită clientelă politică.

În toată această perioadă, ceva nu a mers, ceva nu este în ordine dacă, după atâția ani de zbucium și promisiuni, nimic nu se leagă! Ne-am dorit scurtarea tranziției prin reforme autentice, dar ea s-a lungit nepermis de mult din cauza guvernărilor deficitare care au susținut reforme de fațadă, simple operații cosmetice, care n-au afectat decât prin efecte colaterale procesele de sistem.

Trebuie să înțelegem că actul de guvernare trebuie să fie o transpunere în practică a trei idei fundamentale, vectori politici: descătușarea forțelor creatoare ale poporului; promovarea interesului național; proiecția în eternitate.

Să nu ne facem iluzii că lucrurile s-ar fi putut derula altfel sau că se vor putea schimba rapid în viitorul apropiat!

Procesele au inerția lor, iar mentalitățile se schimbă greu, și numai prin schimbarea generațiilor, adică lent!

Activitățile, metodele dar, mai ales, mentalitățile de tip comunist impuse cu forța de către trupele rusești de ocupație n-au dispărut brusc. Ne izbim de ele zilnic, sub forme discrete, abil ascunse, fac parte din inventarul clasei politice care exercită puterea.

Datorită imposibilității de a radiografia corect realitățile, guvernanții pun diagnosticul greșit și dau soluții care generează, constant și la nivel generalizat, eșecul. Nimeni nu vrea reformă autentică, pentru că aceasta cere a se rezolva cu prioritate problema incompatibilităților.

În acest domeniu, am moștenit o zestre nenorocită care produce efecte întârziate. Prefecții erau și secretrii comitetelor județene ale Partidului Comunist Român și deputați în Marea Adunare Națională. Directorii din întreprinderi figurau în fel de fel de organe de conducere și comitete de acțiune. Mulți profesori universitari erau activiști de partid și informatori ai serviciilor de securitate etc.

Foarte multe funcții erau incompatibile pentru aceeași persoană. Sistemul incompatibilităților a fost dezvoltat și perfecționat după Revoluția română din decembrie 1989.

avem miniștri deputați și prim-ministru șef de partid și parlamentar! noi decidem, noi executăm, noi controlăm! conducem deci pentru ai noștri, și cât conducem trebuie să ne asigurăm că nu va ridica nimeni capul și nu cumva să se întărească vreun alt partid. Indiferent de mijloace și de metode, Puterea vrea să-și perpetueze puterea, chiar dacă pentru asta sabotează democrația și-și condamnă la sărăcie propriul popor.

Avem consilieri comunali, orășenești și județeni în situații de incompatibilitate și aplicarea Legii nr.215/2001 se face strâmb.

Am legat polițiștii de locul de muncă și i-am transformat în unelte ale primarilor și ale rudelor acestora! Cu fiecare nouă lege pe care Puterea ne-o impune, apar noi incompatibilități care creează alte situații blocante, alte noduri gordiene, alte blocaje financiare.

A reușit cineva să strângă avere, și nu analizăm prin ce metode, de ce să nu-l facem parlamentar, chit că nu-l duce mintea! Ba ar merita să-l facem și ministru, și am mai adăugat ceva la șirul incompatibilităților.

Priviți în jur și veți identifica la tot pasul incompatibilități care ne blochează evoluția rapidă spre progres, fie ca expresii ale vechiului sistem, fie ca soluții cosmetice la o tot mai solicitată reformă de structură.

Alegerile locale din 23 iunie 2002 au scos în evidență fenomene specifice unei mentalități cancerigene pentru viitorul nostru politic: cumpărarea de voturi la colț de stradă, ca în Alexandria; minciuna generalizată; amenințarea cu retragerea subvențiilor bugetare; amenințarea cu represaliile asupra unor candidați mai buni și asupra familiilor lor; condiționări administrative și proesionale; promisiuni clientelare etc.

S-a spus în multe locuri foarte clar: dacă va ieși învingător alt primar decât cel propus de Putere, nu va primi nici un sprijin de la consiliul județean. va fi sabotat. Aceeași mentalitate și aceleași apucături teroriste se întâlnesc și la nivelul consiliilor județene și chiar mai sus.

Până când vom tolera această situație?

Vă mulțumesc.

 
  Emil Boc - referire la alegerile locale parțiale din data de 23 iunie a.c.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimați colegi.

Aș ruga toți colegii să poftească în sală pentru a putea începe ședința destinată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Stimați colegi, era înscris și domnul deputat Boc. Fiți de acord, față de faptul că este "foarte succint", cum v-a demonstrat-o de atâtea ori, și să-i permiteți să facă această declarație.

   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că ați observat ghilimelele de la "foarte succint".

 
   

Domnul Emil Boc:

Bineînțeles! Ele se vor concretiza și în cele zece propoziții pe care le voi spune.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Poftiți!

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Declarația mea de astăzi politică se referă la cele întâmplate la alegerile locale parțiale în ziua de duminică.

Din nefericire, trebuie să constatăm că practica exercitată de partidul de guvernământ, și anume de a ridica furtul la rang de politică generală, este continuată de data aceasta și în plan electoral, prin cumpărarea voturilor, în special la alegerile locale din Alexandria.

Acest fapt, dincolo de ineditul lui, constituie un gest și un act fără precedent în România cînd, iată, democrația atât de mult râvnită și dorită de către toți, este compromisă prin cumpărarea unui vot cu 50.000 lei în favoarea P.S.D.-ului.

De fapt, în Alexandria, duminică, P.S.D.-ul a trecut de la democrația furtului la furtul democrației. Este cel mai mare pericol pe care-l avem în față în momentul de față. Riscăm să compromitem democrația, riscăm să compromitem statul de drept, riscăm să compromitem încrederea oamenilor în principiile și normele democratice. Sperăm că gestul de la Alexandria să rămână unul izolat, pentru că de câștigat nu va câștiga nimeni, dar de pierdut vom pierde toți dacă, repet, democrația furtului va fi continuată cu furtul democrației.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Penal referitoare la infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Insist cu rugămintea de a pofti în sală pentru a relua dezbaterile la proiectul Legii de modificare a Codului Penal.

Îl invit în sală și pe domnul secretar Borbely. (Din prezidiu mai face parte domnul Nicolae Leonăchescu, secretar)

Domnule deputat Boc, v-aș ruga să invitați un coleg de-al dumneavoastră de la Comisia juridică, pentru că dumneavoastră aveți și puncte de vedere proprii și...

   

Domnul Emil Boc:

Dacă e nevoie pot să mă limitez.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. De acord. Luați atunci loc în bancă pentru Comisia juridică. (Domnul deputat Boc se așează în banca destinată comisiei)

Stimați colegi, vă amintesc că aseară ne-am oprit la punctul 3 din amendamente respinse, un amendament pe care l-a susținut domnul deputat Boc. Ați ascultat și argumentele domniei sale.

Haideți, totuși, să ajungem la un acord, pentru că dumneavoastră cam abuzați de cuvânt întotdeauna. V-ați susținut amendamentul ...

 
   

Domnul Emil Boc:

V-am promis că în zece fraze am terminat, și mai înainte; am terminat în zece fraze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ascultați-mă puțin! V-ați susținut ieri amendamentul, v-a răspuns domnul ministru. Deci, la răspunsul domnului ministru dacă aveți ceva de adăugat în plus față de ce dumneavoastră ați susținut deja.

 
   

Domnul Emil Boc:

Sigur că da, domnule președinte. Din două motive voi avea de adăugat: în primul rând, nu suntem în prezența aceluiași auditoriu și, în consecință, colegii noștri cred că trebuie să știe ce votează, cum putem invoca faptul că aseară s-au spus unele lucruri, nu s-a trecut la vot, prezența este cu totul alta astăzi, și, în consecință, cred că trebuie să ne respectăm unii pe alții și să ne cunoaștem argumentele.

La punctul 3 din raport, domnule președinte, există un amendament respins, pe care, foarte pe scurt, îl voi reproduce, în sensul că noi am propus ca pe lângă proba verității, ca modalitate alternativă, să se accepte și justificarea legată de interesul public sau de proba bunei-credințe, pentru ca o persoană să nu fie condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie. Repet, introducerea bunei-credințe și a interesului public ar reprezenta o adaptare a legislației României la standardele Consiliului Europei, la standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Și, în acest sens, aș vrea să vă aduc mai multe argumente din practica și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În sensul că proba practicată în cazul ziaristului este cea a bunei-credințe și a interesului public. Aceasta înseamnă că informația era de interes public, și ziaristul a crezut la data publicării articolului sau a difuzării emisiunii, că informația era adevărată. Principala probă a bunei-credințe pe care o poate face ziaristul este cea a verificării rezonabile a informației înainte de difuzare. Ea constă în dovedirea faptului că ziaristul a verificat existența unor elemente, împrejurări sau circumstanțe de natură să-i confere suficiente motive care să-l facă să creadă în adevărul faptelor publicate.

Suficiența motivelor trebuie analizată și din perspectiva caracterului perisabil al informației. Informația este un bun perisabil, prin chiar natura sa, iar ziaristul nu are la îndemână nici mijloacele și nici timpul de verificare de care beneficiază alte categorii de persoane. Simpla constatare că faptele relatate de ziarist nu sunt adevărate, nu este suficientă pentru a se concluziona că acesta a acționat cu rea-credință.

Trebuie să se țină seama de specificul profesiei de ziarist, în special, sub trei aspecte:

1. Sub aspectul mijloacelor, în sensul că el nu dispune de mijloacele pe care le au organele specializate ale statului (poliție, parchet sau serviciu de informații).

2. Jurnalistul nu are la îndemână nici timpul de investigare de care beneficiază organele specializate ale statului.

3. Informația, prin însăși natura sa, este un bun perisabil. Chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza "Sunday times observer and Guardian versus United Kingdom" a spus: "Informația este un bun perisabil și întârzierea publicării ei, chiar și pentru o scurtă perioadă, creează riscul pierderii valorii și interesului față de acea informație.

De aceea Curtea Europeană, de exemplu, în cazul Dalban, versus România, recunoaște posibilitatea ziaristului de a exagera într-o anumită măsură prezentarea informațiilor. De exemplu, ce spunea Curtea Europeană în cazul Dalban versus România: "Curtea este conștientă de faptul că libertatea în domeniul presei scrise include, de asemenea, și recurgerea la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare. Aceasta se circumscrie interesului unei societăți democratice, de a permite presei să joace rolul indispensabil, de câine de pază, și să-și exercite aptitudinea de a da informații cu privire la problemele de interes general.

De aici se poate concluziona, doamnelor și domnilor, că din specificul profesiei de gazetar rezultă că adevărul jurnalistic, stabilit în urma unei investigații jurnalistice este diferit de adevărul judiciar, iar ambele diferă uneori de adevărul obiectiv.

Iată de ce credem noi că, în consecință, se impune și în România aplicarea probei bunei-credințe și a interesului public, admiterea acesteia ca probă alternativă la proba verității, tocmai pentru ca libertatea de exprimare să se simtă și în România la ea acasă, la fel cum se simte în toate țările din Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, în cazul Inze versus Austria, Alsan versus Turcia, invocând interesul public, Curtea Europeană a spus: "Protecția relatării și dezbaterii în presă a chestiunilor de interes public include nu numai informațiile și ideile primite favorabil sau cu indiferență, ori considerate inofensive, dar și pe acelea care ofensează, șochează sau deranjează".

Acestea sunt cerințele pluralismului, toleranței și spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică. Acest principiu este cu atât mai important atunci când în discuție este presa.

Iată, doamnelor și domnilor câteva argumente de jurisprudență de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudență care potrivit articolelor 20 și 11 din Constituția României, jurisprudență obligatorie pentru România, și care ar trebui să fie avută în vedere și în cazul modificării legislației noastre.

Spuneam ieri, în continuare, că și în alte țări din Uniunea Europeană, am dat exemplul Franței, am dat exemplul Germaniei, proba bunei-credințe și a interesului public este acceptată și legiferată.

Cu alte cuvinte, noi nu ne putem doar rezuma, așa cum a spus domnul ministru ieri, că prin sintagma de "interes legitim" oricum vom înțelege orice. Să nu uităm că în instanțele de judecată, foarte puține dintre persoanele de acolo cunosc jurisprudența Curții Europene în detaliu și în fundamentele ei. Avem nevoie de precizări concrete în Codul penal, și nu să mergem pe cale de interpretare, că judecătorii vor interpreta în sensul acesta. Trebuie să introducem în mod expres buna-credință și interesul public în art.207 din Codul penal, și formula pe care v-am propus-o dumneavoastră sună acum în felul următor: "Proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verității sau care servește interesul public, și s-a făcut proba bunei-credințe, nu constituie infracțiune de insultă sau calomnie".

Vă mulțumesc, și sperăm că veți da un vot pentru jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pentru modernizarea legislației din România în concordanță cu aceste standarde. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat, nu v-am întrerupt, pentru a vă da posibilitatea să adunați toată simpatia posibilă a presei. Dar, v-aș ruga insistent, în vacanța parlamentară să examinați Regulamentul Camerei Deputaților, să vedeți cât poate lua deputatul cuvântul la un amendament. Și, dacă tot ați vorbit de toleranță, gândiți-vă și la faptul că și ceilalți trebuie tolerați de către dumneavoastră, ca să poate să ia cuvântul și ceilalți deputați. Nu mai monopolizați dumneavoastră toate discuțiile, și nu mă mai obligați să fiu neelegant și să vă întrerup. Încercați, repet, să vă încadrați și dumneavoastră în regulament. O să vă ofer și un ceas cadou, pentru că văd că nu aveți, dar vedeți că aveți un ceas în fața sălii și încercați și dumneavoastră " " " Să știți că democrația pornește de la regulament, distinse coleg.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, eu trebuie să constat cu îngrijorare faptul că prezentarea unui amendament în Parlamentul României constituie o ofensă la adresa partidului de guvernământ. Dacă în acest stadiu am ajuns al discuțiilor, eu vă promit că n-o să mai discut nimic în Parlament, dacă asta înseamnă pentru dumneavoastră democrație. Nu cred că dezbaterea din acest for trebuie să fie oprită.

Domnule președinte, ați modificat Regulamentul Camerei Deputaților la începutul mandatului, pentru a da posibilitate oamenilor să lucreze în comisii " " "

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă amintesc că în numele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, fiind procedură de urgență, dumneavoastră ați propus limitarea timpilor de dezbatere. Aveți și dumneavoastră, măcar o dată, atâta obiectivitate și să vă conformați Regulamentului.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, de ce vă este frică de dezbaterea democratică? Aveți voturile dumneavoastră în sală, sunt asigurate. De ce vă este frică? Vă este frică de dezbatere? De ce vă este frică dumneavoastră?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mi-e frică de penibilul dumneavoastră, că veniți aici și vorbiți fără să spuneți nimic. Uitați-vă în stenogramă și o să vedeți cum repetați de peste 70 de ori aceeași frază.

 
   

Domnul Emil Boc:

Pentru că la unii din PSD trebuie să le intre în cap unele lucruri. Și probabil că este nevoie de mai multe repetiții.

Domnule președinte, vă rog foarte mult, cât veți mai conduce această Cameră, să dați dovadă de toleranță și spirit deschis, pentru că este vorba de Parlamentul României, și nu de reuniunea grupului PSD. Și, atâta vreme cât în această sală mai este democrație, această tribună nu trebuie să fie confiscată de nimeni. Și, în consecință, să ne dați posibilitatea să ne putem exprima gândurile, opiniile, ideile, și nu să stăm și să asistăm la politica unui " " "

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Exact asta vroiam să spun și eu, că nu trebuie confiscată de nimeni. Deci, nici de dumneavoastră. (Vociferări în partea dreaptă.)

Cine mai dorește să intervină?

Domnul Timiș.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, nu încerc să intru în dezbaterea și jocul de imagine ale domnului deputat Boc. Vreau să-l combat, însă, cu câteva argumente pe fond. Este foarte clar că, în opinia domnului Boc, există trei tipuri de adevăruri, asta am înțeles eu: adevărul obiectiv, adevărul jurnalistic și adevărul juridic. Dumnealui pendulează între cele trei adevăruri, dând o oarecare greutate adevărului jurnalistic. Dar, tot dumnealui se contrazice, că jurnalistul nu are întotdeauna mijloacele să investigheze realitatea, încât să dea o soluție valabilă, rezistentă în timp, și, dacă se poate, și cu efecte juridice.

Deci, soluțiile sau propunerile făcute de domnul Boc, de a îmbunătăți textul ordonanței de urgență sunt combătute de domnia sa însuși. Partidul nostru nu cred că are ceva împotriva invocării bunei-credințe, a interesului public, pentru că se prezumă că jurnalistul acționează cu bună-credință. Mă puteți combate, că orice om care desfășoară activitate publică, nu acționează cu bună-credință, domnule deputat Boc? Deci, se prezumă că acționează cu bună-credință. Dar, ca să introduceți un asemenea text, pe care dumneavoastră l-ați invocat aici, permiteți-mi să invoc (dar în paranteză "invoc"), și n-aș vrea să fie interpretat altfel, că pentru a prezuma buna-credință și interesul public, pentru a fi sigur că acest lucru se întâmplă, aș avea nevoie și de un cod deontologic al jurnalistului, aș avea nevoie de o responsabilitate profesională ridicată, ca să fiu sigur că acel jurnalist acționează cu bună-credință și în virtutea interesului public. Altfel, pot apare erori, pot apare situații sau ipoteze în care subiectivismul, intenția de șicană, și, dacă veți dori, chiar dorința de a aduce atingere onoarei sau reputației unei persoane.

Deci, aceasta este intervenția mea. Ar fi fost mai multe lucruri de spus. Mă opresc aici ca să intru în timpul alocat acestor dezbateri. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, domnul ministru mai are de răspuns la câteva probleme care s-au ridicat.

 
   

Domnul Doru Crin Trifoi:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați,

Îmi este greu să mă autoreproduc spiritual și să repet ceea ce am spus și aseară la intervenția domnului deputat Boc. Domnia sa a reluat practic ceea ce a prezentat și în ședința de ieri după-amiază. Mă văd nevoit, pentru a clarifica lucrurile, să repet și eu o parte din argumentele pe care le-am expus deja în ședința trecută.

În primul rând, doresc să precizez, încă o dată, că nu dezbatem aici delictele de presă. Atât art.205, cât și art.206 din Codul penal care se referă la insultă și la calomnie, nu fac referiri la delictul de presă. Nu au un subiect activ, circumstanțial calificat. Nu se referă la ziariști, ci la orice cetățean al României. Iar ziaristul, cu toată calificarea sa specială, rămâne, în primul rând, un cetățean al României și apoi, un membru al unei asociații profesionale distincte.

Ce este art.207, pe care domnul deputat Boc dorește să-l amendeze, și care articol nu este cuprins în ordonanța pe care am înaintat-o spre aprobare domniilor voastre. Art.207 instituie o clauză de exonerare de răspundere penală. Ce înseamnă aceasta? Deși se stabilește vinovăția persoanei care a insultat sau a calomniat, ea este apărată de răspundere penală, dacă admițându-se proba verității, se face dovada că cele afirmate de domnia sa au fost exacte, adevărate, iar afirmațiile au fost făcute pentru apărarea unui interes legitim.

Deci, există această posibilitate, ca făptuitorul, indiferent de calificarea lui profesională, deci, chiar și jurnalistul, să-și facă apărările în fața instanței de judecată. Noțiunea, sintagma de "interes legitim", în opinia noastră, acoperă și pe aceea de interes public.

Am precizat și aseară că modalitatea în care a formulat domnia sa, domnul deputat Boc, amendamentul, și anume aceea de apărare a interesului public și dovada bunei-credințe, asociată cu ideea de proba verității, duce la o concluzie care contrazice chiar și etica elementară.

Eu nu pot să înțeleg și nici domnia sa cred că nu ne-a putut explica cum poți proba interesul public și cum poți proba buna-credință atunci când nu s-a admis proba verității. Deci, aceasta înseamnă că faptele afirmate nu sunt adevărate. Deci, o persoană minte, face afirmații calomnioase, insultătoare la adresa altei persoane, și cu toate acestea dorește să demonstreze în instanță că a acționat pentru apărarea interesului public și cu bună-credință. Este o chestiune, și ilogică, și neetică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze că intervin. N-aș fi dorit s-o fac, însă vă aflați în fața unei directe dezinformări din partea domnului ministru Trifoi. S-a spus și în ședința de ieri, s-a spus și astăzi că aceste delicte (205, 206) nu sunt delicte de presă, și nu privesc presa, întrucât, în conformitate cu art.30 alineatul ultim din Constituție, delictele de presă, înțelegând și penale și civile, trebuie reglementate printr-o lege specială, care nu există. Susținerea este corectă și așa ar trebui să fie, probabil în visurile celor de la Ministerul Justiției, care patronează, însă, fără să intervină o practică constantă a instanțelor judecătorești, prin care, pentru delicte de presă, ziariști sunt condamnați pentru infracțiunile de insultă și calomnie, mergându-se pe teza juridică, că acolo unde există o reglementare generală, în lipsa uneia speciale, aceasta se aplică.

Domnule ministru, ori teza pe care ne-o înfățișați dumneavoastră este corectă, și aș dori să fie, și mă alătur ei, și atunci aveți obligația, nu morală, ci legală, de a promova un recurs în interesul legii pentru o practică judiciară unitară, ceea ce n-ați făcut și ați lăsat practica diversă a instanțelor să fie contrară Constituției, așa cum susțineți acum și aici. Sau, este vorba de o încercare de adormire a unei imagini, de creare a unor infracțiuni care se pot aplica și în materie de presă, așa cum se aplică celorlalți cetățeni. Și, pentru că tot suntem în anul Caragiale, domnule ministru, din această dilemă nu puteți ieși.

A doua problemă este puțin mai delicată. Sigur că vocea opiniei publice trebuie apărată prin apărarea modalităților de exprimare care sunt reprezentate de presa scrisă și audiovizuală. Sigur că trebuie să existe o lege specială în această materie, pentru că nu putem lăsa ceea ce este special, la discreția dreptului comun. Dar, cred că ne preocupă în aceste infracțiuni, mult prea mult problema numai a presei, uitând că infracțiunile se adresează, în primul rând, cetățeanului de rând. Vă rog să priviți și sub aceste auspicii amendamentele.

În ceea ce privește art.207, și am încheiat, sigur că interesul legitim include, în primul rând, interesul public. A adăuga și interesul public, ar însemna a disocia interesul legitim de interesul public. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Boc, aveți, într-adevăr, dreptul la replică. Nu vă amintesc cât durează un drept la replică, dar vă spun categoric că, atunci când depășiți timpul, vă închid microfonul.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, în afirmațiile efectuate de către distinsul coleg, domnul deputat, și domnul ministru, aș vrea să amintesc un singur lucru. Menținerea probei verității ca unică apărare, este o caracteristică a sistemului retrograd a legii penale românești, care cere acuzatului să-și dovedească nevinovăția. Într-un sistem juridic, democratic, acuzarea trebuie să dovedească vinovăția acuzatului.

Iată de ce considerăm noi că menținerea doar a probei verității, ca unică modalitate de apărare, este insuficientă. O persoană privată sau o persoană publică, un jurnalist sau orice cetățean va trebui să facă dovada că în totalitate faptele invocate sunt adevărate.

În ceea ce privește însă libertatea de exprimare prin presă, Curtea Europeană a spus de foarte multe ori, și nu știu de ce se supără lumea aici, când aude acest lucru, în sensul că, în cazul Dalban versus România, unde statul român a pierdut, Curtea Europeană a spus, a argumentat că ziaristul nu putea fi condamnat atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că faptele descrise în articole erau în totalitate false, și că serveau alimentării unei campanii de defăimare împotriva persoanelor vătămate.

Cu alte cuvinte, în materia libertății de exprimare, pentru a avea o dezbatere democratică, trebuie să-i dai posibilitatea jurnalistului, pornind de la fapte, să-și precizeze punctul de vedere. Altfel, nu fac nici o deosebire, niciodată, între un ziarist și un organ de anchetă. Unde va mai rămâne libertatea de exprimare? Unde va fi critica specifică societății democratice, dacă noi vom cere jurnalistului, în continuare, să vină în totalitate cu adevărul faptelor invocate. Așa se spune și în jurisprudența Curții Europene: "Jurnalistul are dreptul la o anumită doză de exagerare, dacă este cu bună-credință și în interesul public", dar nu să-i cerem să reproducă în totalitate ca fiind adevărate faptele invocate.

Iată de ce, credem noi, că argumentele invocate sunt în concordanță cu standardele internaționale în materia libertății de exprimare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, dați-mi voie să vă anunț prezența în sală a unei delegații din Camera Deputaților a Parlamentului Republicii Italiene, condusă de domnul Gustavo Selva, președintele Comisiei pentru politică externă și comunitară. (Aplauze.)

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnul deputat Boc. Îl găsiți la pag.4 din raport, la cap. "Amendamente respinse".

Cine este pentru? Mulțumesc. 15 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 60 voturi împotrivă, 15 pentru, 7 abțineri, amendamentul domnului Boc a fost respins.

La punctul 3 din art.1 a ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nefiind obiecțiuni la punctul 3, care se referă la abrogarea art.238, punctul 3 este admis în unanimitate.

La punctul 4, cel cu privire la alin.1 al art.239.

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, la punctul 4 din raport, la amendamente respinse, figurează un amendament pe care în Grupul parlamentar al Partidului Democrat l-a formulat. La ce se referă? Potrivit art.2391, insulta sau calomnia săvârșită nemijlocit și prin mijloace de comunicare contra unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii, și pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Care este problema? Avem un regim special pentru aceste persoane care intră în categoria funcționarilor publici. Cu alte cuvinte, o insultă sau o calomnie săvârșită împotriva unui funcționar public va fi sancționată mai aspru decât o calomnie sau o insultă săvârșită împotriva unei persoane publice sau împotriva unei persoane private.

Noi aprecim că această distincție nu se impune, această discriminare nu se justifică. De ce? Menținerea unor pedepse mai mari în cazul insultei și calomniei la adresa unei largi categorii de funcționari publici, și anume, aceia care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, constituie o încălcare a principiului egalității între cetățeni, pentru că aceștia (funcționarii publici, o categorie foarte, foarte largă) continuă să beneficieze de o protecție sporită față de persoanele obișnuite.

De aceea, noi apreciem că prin acest articol, așa cum am menționat, se încalcă principiul legalității în fața legii, și probabil că acest alineat va fi folosit, în continuare, de către unii funcționari publici pentru confecționarea unor dosare penale pentru ultraj verbal în cazul unor persoane "incomode", cu ghilimelele de rigoare. Deci, credem noi că nu se justifică un tratament diferențiat, în funcție de apartenența la categoria funcționarilor publici sau la celelalte categorii. Și, dacă am porni cu o reglementare unitară, insulta și calomnia să fie reglementate, într-adevăr, într-o manieră unitară, așa cum a făcut-o până acum. Repet, acesta este amendamentul nostru, de eliminare practic a alin.1, acel alineat care tratează diferit cele două categorii. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să mai intervină?

Domnul ministru Trifoi.

 
   

Domnul Doru Crin Trifoi:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, ne aflăm într-un alt capitol al Codului penal, și anume în acela care se referă la infracțiuni împotriva autorității. Art.205 și 206 se refereau la infracțiuni împotriva demnității și a persoanei.

Prin Ordonanța de Urgență nr.58/2002, art.239 alin.1 a fost modificat, în sensul că sancțiunea atașată acestui articol a fost redusă cu o treime, practic de la 3 luni la patru ani, de la 3 luni la trei ani.

Aș vrea să precizez pentru domnul deputat Boc, că obiectul juridic al infracțiunii de ultraj este autoritatea statală. Incriminarea acestei infracțiuni, la art.239 alin.1 protejează, în primul rând, autoritatea statului, a funcționarilor care reprezintă și exercită autoritatea de stat, și numai mediat, în al doilea rând, protejează și pe funcționarul care a fost direct insultat sau calomniat.

Ca să nu reținem timpul distinsei adunări cu considerațiuni tehnice, vreau numai să precizez că ne aflăm în prezența unei infracțiuni complexe, care absoarbe infracțiunea de calomnie și de insultă. Ceea ce este protejat aici, în mod direct, este statul, și nu cred că cineva crede că astăzi avem nevoie de disoluțiunea autorității statului, și nu de metode de întărire a autorității sale. Iar, în al doilea rând, este protejat mediat și subiectul funcționar public aflat în exercițiul funcțiunii. Deci, despre ce este vorba aici? Este vorba despre funcționarul public care în exercitarea atribuțiilor sale stabilite prin lege este insultat sau calomniat în mod direct de o altă persoană. Asemenea situații nu trebuie tolerate. Ele trebuie sancționate prin mijloace de drept penal.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi pare foarte rău, n-am cum să vă mai dau cuvântul. Nu s-a pronunțat numele dumneavoastră, v-ați susținut amendamentul...

Domnul Bolcaș. Ați pronunțat numele, domnule ministru?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu mă pronunț pentru redactarea pe care o susține domnul ministru, însă, cu o mică modificare, întrucât redactarea gramaticală, dacă vreți, dar de data aceasta provocatoare de mari consecințe juridice, nu-i servește tezei pe care a expus-o. Funcționarul public care-și exercită niște elemente de autoritate din atribuțiile funcției sale trebuie să fie protejat, însă textul care este redactat în forma actuală merge pe ideea că funcționarul public este protejat pentru că are această calitate, pe de o parte, ori pentru că exercită atributele funcției sale.

Dacă este să ne raliem susținerii domnului ministru, textul ar trebui să sune așa: "aflat în exercițiul funcției, pentru fapte îndeplinite în această calitate", prin eliminarea cuvântului "ori", care înseamnă o alternativă sau, sau.

Deci, eu protejez un funcționar public pentru fapte îndeplinite în cadrul atribuțiilor sale de autoritate. Aceasta este propunerea de redactare și pentru că vizează eliminarea unui singur cuvânt, luați-o ca o propunere de corectare gramaticală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să vă pronunțați cu privire la propunerea de reformulare.

 
   

Domnul Doru Crin Trifoi:

Textul în actuala redactare din Codul Penal, deci, nu din ordonanță, din Codul Penal, este: "Constituie infracțiune fapta de insultă și calomnie săvârșite contra unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii". Și vă amintesc numai cazul judecătoarei de la Arad, care a fost violentată în stradă pentru o hotărâre pe care a dat-o, de condamnare a unui tâlhar. Este pentru o faptă pe care o îndeplinise anterior.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc, cu privire la eliminarea alin. 1 de la art. 239.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Împotrivă? 69 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 69 voturi împotrivă, 12 pentru și 1 abținere s-a respins amendamentul domnului Boc pentru eliminarea art. 239 alin. 1.

Supun votului dumneavoastră pct. 4 din ordonanță, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? 69 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 69 pentru, 14 împotrivă, 8 abțineri s-a adoptat pct. 4 cu privire la alin. 1 al art. 239.

La pct. 5, cu privire la introducerea unui alineat nou la 239, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Punctul 6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Articolul II. Nu sunt obiecțiuni. Articolul II, vă semnalez, are două puncte.

Punctul 1, cu privire la 27 alin. 1 lit. a). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Punctul 2, cu privire la alin. 3 al art. 209. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat și acesta în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Am parcurs textul proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

Urmează să supunem acest proiect votului final în ședința de astăzi, destinată votului final.

 
Dezbaterea Proiectului Legii audiovizualului (amânarea votului final)
 

Trecem, în continuare, la Legea audiovizualului.

Rog Comisia de cultură să-și ia locul.

Domnule ministru al culturii, domnule academician Răzvan Theodorescu, vă rog să prezentați plenului proiectul Legii audiovizualului.

   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi fi extrem de scurt.

Noua Lege a audiovizualului, superioară mult celei vechi, vă spun în cunoștință de cauză, pentru că cea din 1992 a fost o lege la care, de asemenea, am lucrat, pe atunci ca președinte al Radioteleviziunii Române, este materie de aquis comunitar și votarea de către dumneavoastră, pe care o sper din tot sufletul, astăzi, va conduce la închiderea provizorie de către România a capitolului XX din programul de aderare, lucru pe care l-am anunțat de mai multă vreme. Este o lege cu adevărat europeană, dezbătută la Senat, dezbătută în comisia de specialitate de aici. Nu voi intra în nici un fel de detaliu. Vreau să vă spun că această lege, care a fost pregătită împreună cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a primit o serie întreagă de amendamente la Comisia Camerei Deputaților și suntem de acord cu aproape toate amendamentele, de fapt, cu toate cele care au fost acceptate de comisie, inclusiv cu cele patru care au fost prezentate de domnii deputați Márton Arpad și Onisei. Patru au fost respinse și ne vom spune cu acel prilej opinia.

Vreau să spun că între ceea ce s-a decis în comisia de aici, de la Camera Deputaților și ceea ce a venit de la Senat este într-o zonă anume, care este esențială, o deosebire notabilă.

Amendamentele de la Camera Deputaților întăresc foarte mult rolul Parlamentului, în ceea ce privește controlul Consiliului Național al Audiovizualului, mergând chiar până la o schimbare față de actuala lege a sistemului de numire și de revocare.

Cred că va fi sigur obiect de mediere, dar, deși sunt senator vreau să adaug că mi se pare punctul de vedere de la Camera Deputaților mai deschis și mai european.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Mihai Mălaimare, fiind în procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii de dezbatere și, după ce aprobăm, să prezentați foarte pe scurt și raportul.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a vă propune timpul de dezbatere, vă rog să-mi acordați 20 de secunde pentru a vă spune că vreau să le mulțumesc din suflet colegilor din Comisia pentru cultură, pentru eroismul de care au dat dovadă pentru a scoate această lege într-un timp extrem de scurt și în același timp, domnule președinte, aș vrea să comit un protest, fie el și modest și în sotovoce, față de faptul că, în general, suntem tratați oarecum neplăcut de către zona similară din Senat. Nu este inadmisibil ca această lege să zacă la Senat patru luni, pentru ca, apoi, să ni se ceară nouă în 10 zile să o definitivăm.

Vă mulțumesc.

Având în vedere că este procedură de urgență, noi vă propunem o dezbatere de aproximativ 40 de minute, cu 2 minute pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă și 2 abțineri, majoritatea pentru, s-au adoptat timpii de dezbatere.

Vă rog să prezentați pe scurt raportul comisiei.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc.

Proiectul de Lege a audivizualului a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa nr. 240/13 mai 2002, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă fiind sesizată în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 alin. 3 din Constituția României.

Comisia a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea proiectului de lege mai sus menționat, în procedură de urgență.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședințele comisiei din zilele de 21, 22, 27, 28, 29, 30 mai și 4, 5, 10, 11 și 12 iunie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbaterea proiectului au participat ca invitați domnul Dumitru Pâslaru, secretar de stat din partea Ministerului Culturii și Cultelor, domnul Dinu Malacopol, secretar de stat din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, doamna Alexandrina Hârțan, secretar de stat din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domnul Andrei Popescu, secretar de stat din partea Ministerului Integrării Europene, doamna Laura Busuioc, director în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domnul Șerban Madgearu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului, domnii Ralu Filip, Șerban Pretor, Saly Anghel, membri în Consiliul Național al Audiovizualului, domnul Emanuel Berbeci, consilier în cadrul Ministerului Integrării Europene, domnul Eugen Cadaru, consilier în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, domnul Radu Cernov, consilier în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor.

De asemenea, au fost invitați reprezentanții unor organizații profesionale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați, din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți: 17 voturi pentru și 2 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 7 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituția României.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea cu modificări a Proiectului Legii Audiovizualului, potrivit amendamentelor anexate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbateri. Dacă dorește cineva să intervină? La titlul legii dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă la vreuna din literele articolului aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat amendamentul 1, art. 1 se modifică în mod corespunzător.

La art. 2, vă rog să urmăriți amendamentele 2 și 4 ale comisiei. Comisia propune renumerotarea art. 2 în art. 3.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Admis amendamentul 2, art. 2 actual se renumerotează și devine 3.

La art. 3, vă rog să urmăriți amendamentul 3. Urmăriți-l la pagina 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 3. Se modifică în mod corespunzător actualul art. 3, care devine 2.

După actualul art. 3, la amendamentul 4, veți găsi fostul art. 2, modificat potrivit amendamentului 4 de la pagina 6.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 4, se modifică în mod corespunzător actualul art. 2, care devine 3 prin renumerotare.

La art. 4, alin. 1 urmăriți amendamentul 5. Comisia propune să fie ușor modificat și să devină alin. 1 al noului art. 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul 5 și art. 4 alin. 1 va deveni modificat alin. 1 al noului art. 5.

Pentru alin. 2 de la actualul art. 4, urmăriți partea a doua a amendamentului 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admisă partea a doua a amendamentului 5, cu privire la art. 4 alin. 2, care se modifică în mod corespunzător.

Actualul alin. 3 de la art. 4 devine, potrivit părții a treia a amendamentului 5, alin. 2 al noului art. 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, alin. 3 de la art. 4 devine alin. 2 de la art. 5.

După cele trei alineate actuale de la art. 4, urmăriți, vă rog, amendamentul 6. Comisia propune cele două alineate ale noului art. 5. Vă rog să urmăriți amendamentul 6 de la pagina 7. Nu aveți obiecțiuni. Cele două alineate 2 și 3 de la art. 4 vor deveni alin. 1 și 2 de la art. 5.

În continuare, la actualul art. 5, urmăriți amendamentul 7. Comisia îl modifică și renumerotează în 6.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7? Nu aveți. Admis amendamentul. Se modifică 5 actual și devine 6.

La art. 6, vă rog să urmăriți amendamentul 8 de la pagina 8. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 8. Se modifică art. 6 în mod corespunzător.

La art. 7 urmăriți amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 9, se modifică art. 7 în mod corespunzător și se renumerotează în 8.

După actualul 9, vă rog să urmăriți amendamentul 10.

Comisia propune după art. 8 renumerotat un art. 9. Urmăriți amendamentul 10. Nu aveți obiecțiuni. Urmăriți amendamentul 10. Se introduce art. 9.

Titlul Capitolului II. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat în formularea inițiatorului.

La actualul art. 8 comisia propune reformularea acesteia.

Urmăriți, vă rog, pentru art. 8 actual amendamentul 11 de la pagina 10. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 11. Se modifică art. 10 în mod corespunzător și va deveni 8.

Articolul 9 actual. Urmăriți amendamentul 12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 12 și se modifică 9 în mod corespunzător.

La art. 10 urmăriți amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul și se modifică art. 10 în mod corespunzător.

La art. 11 urmăriți amendamentul 14. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 14 și se modifică 11 în mod corespunzător.

La art. 12 urmăriți amendamentul 15. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 15 și se modifică art. 12 în mod corespunzător.

La art. 13 urmăriți amendamentul 16. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 16 și se modifică art. 13 în mod corespunzător.

Articolul 14. Urmăriți amendamentul 17. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 17 și se modifică actualul 14 în mod corespunzător.

Articolul 15. Urmăriți amendamentul 18 de la pagina 16. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 18. Se modifică actualul art. 15 în mod corespunzător.

Articolul 16. Urmăriți amendamentul 19 de la pagina 18. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 19. Se modifică art. 16 în mod corespunzător.

Articolul 17. Urmăriți amendamentul 20 de la pagina 19. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 20. Se modifică art. 17.

Articolul 18. Urmăriți amendamentul 21. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul. Se modifică art. 18 corespunzător.

Titlul Capitolului III. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în formularea inițiatorului.

Articolul 19. Urmăriți amendamentul 22. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 19.

Articolul 20. Urmăriți amendamentul 23. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 23. Modificat art. 20.

Articolul 21. Urmăriți amendamentul 24. Îl găsiți la pagina 23. Nu sunt obiecțiuni la amendament. Admis și modificat art. 21 corespunzător.

Articolul 22. Urmăriți amendamentul 25. Admis amendamentul 25. Se modifică art. 22 corespunzător.

Articolul 23. Urmăriți amendamentul 26. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 26. Se modifică articolul 23 corespunzător.

Articolul 24. Urmăriți amendamentul 27. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 27. Se modifică art. 24 corespunzător.

Articolul 25. Urmăriți amendamentul 28. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 28. Modificat art. 25 corespunzător.

Articolul 26. Urmăriți amendamentul 29. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul. Modificat art. 26.

Articolul 27, amendamentul 30. Admis amendamentul 30. Se modifică art. 27 în mod corespunzător.

Articolul 28. Urmăriți amendamentul 31. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 28 în mod corespunzător.

Articolul 29, amendamentul 32. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul. Se modifică textul în mod corespunzător.

Articolul 30, amendamentul 33. Nu sunt obiecțiuni. Modificat art. 30 în mod corespunzător.

Articolul 31. Urmăriți amendamentul 34. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică art. 31 corespunzător.

Articolul 32, amendamentul 35. Adoptat amendamentul, modificat textul corespunzător.

Articolul 33, amendamentul 36. Verificați-l la pagina 27. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

La art. 35, 36, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Adoptate în formularea inițiatorului.

Articolul 37. Urmăriți amendamentul 37, pagina 28. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 37, se modifică art. 37.

Articolul 38. Urmăriți amendamentul 38. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 38, modificat art. 38 corespunzător.

Articolul 39. Urmăriți amendamentul 39. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Articolul 40. Urmăriți amendamentul 40. Nu sunt obiecțiuni. Modificat art. 40 în mod corespunzător.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în formularea inițiatorului.

Articolul 41. Urmăriți amendamentul 41. Amendament adoptat. Se modifică art. 41 în mod corespunzător.

La art. 42 nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 42.

După art. 42, urmăriți, vă rog, amendamentul 43 de la pagina 33. Prin amendamentul 43 comisia propune un articol nou.

Domnule Márton, aveți o precizare la amendament sau sunteți împotriva lui? Poftiți.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Sunt împotriva lui. Trebuie să spun că acest articol nou s-a născut prin restructurarea legii. De fapt, ideea însăși a existat în varianta venită de la Senat, o idee care spune că, atât cota de piață, cât și audiența mijloacelor de informare în masă electronice sunt testate de o singură persoană. Deci, se face o licitație și se câștigă o situație de monopol pe patru ani pentru o singură societate care va testa audiența acestor mijloace.

Eu nu am fost de acord cu această idee și am susținut eliminarea acestui articol, însăși a ideii, pentru simplul motiv că derogă de la principiul unei piețe deschise, instaurând un monopol și, vă spun sincer, nu sunt convins că este în consens cu uzanța europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină la cele spuse de colegul nostru? Nu. Inițiatorul? Vă rog să vă pronunțați cu privire la intervenția domnului deputat și cu privire la amendamentul 43, desigur.

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Îmi rezervam dreptul să o fac când se discutau amendamentele respinse, pentru că domnul deputat Márton Arpád Francisc a făcut această observație și amendamentul a fost respins. Pentru prima parte, cu măsura audiențelor și a cotelor și așa mai departe trebuie să menținem concurența și posibilitatea de informare din mai multe surse.

În cazul al doilea este nevoie de o singură sursă, pentru a fi a cuantificare oficială a cotei de piață și vă asigur că lucrul nu contravine deloc normelor europene: reprezentanți ai radiodifuzorilor, reprezentanți ai agenților de publicitate, reprezentanți ai consiliului.

Deci, nu sunt de acord cu punctul de vedere al domnului deputat, în acest caz. În altele am fost cu mare bucurie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Fiind vorba de două texte alternative, potrivit Regulamentului, îl supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, cu privire la art. 45.

Cine este pentru amendamentul comisiei, pe care-l găsiți la pagina 33? Vă rog să votați.

Cine este pentru amendamentul 43? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 5 voturi împotrivă, 2 abțineri, majoritatea pentru, s-a adoptat amendamentul 43 și s-a introdus art. 45 în formularea din amendament.

La actualul art. 43 vă rog să urmăriți amendamentul 44. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 44. Se modifică în mod corespunzător art. 43.

Articolul 44. Urmăriți amendamentul 45. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul 45. Se admite și se modifică art. 44 corespunzător.

Articolul 45. Urmăriți amendamentul 46. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat 45 corespunzător.

Articolul 46. Urmăriți amendamentul 47. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 47. Se modifică art. 46 în mod corespunzător.

Titlul Capitolului V. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în formularea adoptată de Senat.

La art. 47, amendamentul 48. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 47.

Articolul 48. Urmăriți amendamentul 49. Sunt obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art. 48.

Articolul 49. Urmăriți amendamentul 50. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, modificat art. 49.

Articolul 50. Urmăriți amendamentul 51. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul. Se modifică art. 50.

La art. 51 urmăriți amendamentul 52. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 51.

La art. 52 urmăriți amendamentul 53. Admis amendamentul 53, modificat textul corespunzător.

La art. 53, amendamentul 54. Admis amendamentul 54. Se modifică art. 53.

La art. 54 urmăriți amendamentul 55. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 55 urmăriți amendamentul 56. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 56, amendamentul 57. Admis amendamentul, modificat art. 56.

Articolul 57. Urmăriți amendamentul 58, pagina 39. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Articolul 58. Urmăriți amendamentul 59. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, se modifică art. 58.

La art. 59 urmăriți amendamentul 60. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 59.

La art. 60 urmăriți amendamentul 61. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 60.

La art. 60, urmăriți amendamentul nr. 61. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art. 60.

La art.61, urmăriți amendamentul nr.62. Admis amendamentul, modificat art. 61.

La art.62, urmăriți amendamentul nr.63. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.63, urmăriți amendamentul nr.64. Admis amendamentul, modificat art.63.

La art.64, urmăriți amendamentul nr.65. Admis amendamentul nr.65, modificat textul.

La art.65, urmăriți amendamentul nr.66. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.66, urmăriți amendamentul nr. 67. Nu sunt obiecțiuni, admis amendamentul, modificat art. 66.

La art. 67, urmăriți amendamentul nr. 68. Nu sunt obiecțiuni, admis amendamentul nr. 68, modificat corespunzător textul.

La art. 68, urmăriți amendamentul nr. 69. Admis amendamentul nr. 69, modificat corespunzător art. 68.

La art. 69, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 70 de la pag. 44. Prin acest amendament, comisia propune modificarea acestuia și renumerotarea lui, urmăriți amendamentul nr. 74.

Deci, este admis amendamentul nr. 70 și art. 69 va fi renumerotat potrivit propunerii comisiei.

La art. 70, urmăriți amendamentul nr. 71. De fapt, v-aș ruga să urmăriți cele patru amendamente împreună: 70,. 71, 72 și 73, pentru că renumerotează, practic, textele actuale, dar noi le votăm pe rând.

La art. 70, urmăriți amendamentul nr. 71-74, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul, se renumerotează textul.

La art. 71, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 72. Nu aveți obiecțiuni.

Votat amendamentul nr. 72, se modifică art. 71 în mod corespunzător.

La art. 72, urmăriți amendamentul nr. 75. Admis amendamentul nr. 75, se modifică art. 72.

La art. 73, urmăriți amendamentul nr. 76. Admis amendamentul, se modifică art. 73.

La art. 74, urmăriți amendamentul nr. 77. Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, se modifică art. 74 în mod corespunzător.

La art. 75, urmăriți amendamentul nr. 78. Admis amendamentul, se modifică art. 75.

La art. 76, urmăriți amendamentul nr. 79. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat și modificat art. 76.

La art. 77, urmăriți amendamentul nr. 80. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 78, urmăriți amendamentul nr. 81. Admis amendamentul, modificat art. 78.

La art. 79, comisia nu a avut obiecțiuni, nici dumneavoastră. Rămâne textul prezentat.

La art. 80, urmăriți amendamentul nr. 82. Admis amendamentul, modificat art. 80.

La art. 81, urmăriți amendamentul nr. 83. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Titlul Cap. VI. Adoptat în unanimitate, în formularea prezentată.

Art. 82, urmăriți amendamentul nr. 84. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 83, urmăriți amendamentul nr. 85. Adoptat amendamentul, modificat art. 83.

La art. 84, urmăriți amendamentul nr. 86, îl găsiți la pag. 50 din raport. Adoptat amendamentul, modificat art. 84.

La art. 85, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat în formularea prezentată.

La art. 86, urmăriți amendamentul nr. 87. Adoptat amendamentul nr. 87, modificat art. 86.

Titlul Cap. VII? Adoptat în formularea prezentată.

Art.87, urmăriți amendamentul nr.88. Adoptat amendamentul nr. 88, modificat art. 87.

Art.88, urmăriți amendamentul nr.89. Adoptat amendamentul nr. 89, modificat art. 88.

Art.89, urmăriți amendamentul nr.90. Adoptat amendamentul nr. 90, modificat art. 89.

La art.90, urmăriți amendamentul nr.91. Adoptat amendamentul, modificat art. 90.

La art. 91 actual, urmăriți amendamentul nr. 92. Adoptat amendamentul nr. 92, modificat art. 91.

La art. 92, urmăriți amendamentul nr. 93. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art. 93, urmăriți amendamentul nr. 94. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art. 94, urmăriți amendamentul nr. 95 pag. 55. Adoptat amendamentul nr. 95, modificat corespunzător art. 94.

La art. 95, urmăriți amendamentul nr. 96. Adoptat în unanimitate amendamentul, modificat textul.

La art.96, urmăriți amendamentul nr.97. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art.97, urmăriți amendamentul nr.98. Adoptat amendamentul, modificat art. 97.

După art. 97, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 99 de la pag. 57. Prin amendamentul nr. 99, comisia propune un articol nou.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 99, se introduce noul text.

Titlul Cap. VIII? Adoptat în formularea prezentată.

La art. 98, urmăriți amendamentul nr. 100. Adoptat amendamentul nr. 100, modificat art. 98 corespunzător.

La actualul art. 99, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 101, de la pag. 58.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul, se elimină textul.

După fostul art. 99, care a fost eliminat, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 102. Comisia propune un articol nou, care, prin renumerotare, va deveni 98.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 102? Nu aveți.

Adoptat amendamentul, se introduce noul text.

La art. 100 și ultimul, urmăriți amendamentul nr. 103. Comisia propune renumerotarea lui în 99.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul și se renumerotează textul.

Vă rog să constatați că am parcurs această lege de substanță și de foarte mare importanță..., a ieșit și rimată. Mulțumesc foarte mult comisiei pentru travaliul pe care l-a făcut și, mai ales, pentru faptul că a reușit să reunească părerile partidelor politice într-un text, care, iată, a fot parcurs în mod cursiv și aproape unanim.

Vom supune legea votului final de astăzi.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind Legea partidelor politice (restituit comisiei)
 

În continuare, o altă lege de substanță: Propunerea legislativă privind Legea partidelor politice.

Cine o susține? Poftiți, domnule depuat, vă rog să o susțineți din partea ințiatorilor.

Îmi cer scuze. Poftiți, domnule senator, din partea Grupului parlamentar PNL.

   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaților și Senat a depus în luna februarie o inițiativă legislativă privind Legea partidelor politice. Necesitatea unei noi Legi a partidelor politice a survenit în urma constatării faptului că opinia publică, electoratul român, are o încredere scăzută, poate, printre cele mai scăzute grade de încredere, în partidele politice și în clasa politică pe care o generează partidele politice.

Importanța acestei legi o considerăm deosebită, având în vedere că partidele politice sunt cele care generează puterea în stat, astfel încât ele trebuie să devină adevărate instituții, capabile să genereze această putere în stat.

Noua lege pe care încercăm să o promovăm cuprinde modificări importante, de substanță, față de Legea nr. 27/1996. Aceste modificări se referă, în primul rând, la numărul membrilor cu care poate funcționa un partid politic, o creștere importantă a numărului membrilor unui partid politic, pentru a se înregistra, reînregistra și funcționa.

Noi am simțit nevoia creșterii numărului membrilor partidelor politice din mai multe motive, unul dintre ele fiind de a asigura partidelor politice o bază de selecție mult mai mare pentru clasa politică pe care o generează, astfel încât această clasă să fie cu adevărat reprezentativă. De asemenea, pentru a asigura un cadru democratic de funcționare în interiorul partidelor politice din România.

Totodată, ne-am gândit ca numărul membrilor unui partid politic să fie într-o relație cu populația României, în sensul, cu numărul de alegători din România, cât și cu numărul localităților din țară. De aceea, noi am propus cifra de 30 de mii, având în vedere că în România există aproape trei mii de localități.

În afară de această creștere semnificativă a numărului membrilor unui partid politic pentru a funcționa, legea are două capitole noi față de fosta lege: un capitol privind membrii partidelor politice și un capitol privind registrul partidelor politice. În acest capitol, o prevedere importantă este aceea că informațiile privind funcționarea, înființarea și desființarea partidelor politice, toate informațiile acestea sunt în registrul partidelor politice și constituie informații de interes public.

De asemenea, acest proiect legislativ încearcă să stabilească prevederi și proceduri similare privind înființarea și funcționarea atât a partidelor politice cât și a alianțelor politice.

Un capitol important, de asemenea, nou, sau un subcapitol, mai bine spus, se referă la reglementarea fuziunii partidelor politice, element care, deja, a intrat în practica politică din România, dar care nu este reglementat de actuala Lege nr. 27/1996.

În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică s-au depus numeroase amendamente, cred că dezbaterile au fost fructuoase, au perfecționat inițiativa legislativă, cu multe dintre aceste amendamente inițiatorii sunt de acord. Și, în această sens, Comisia juridică a elaborat un raport favorabil pentru acest proiect de lege.

Vă supun atenției dumneavoastră acest proiect de lege, cu rugămintea de a-l vota favorabil. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de domnul vicepreședinte Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind Lega partidelor politice, trimisă cu adresa nr. 54/11 februarie 2002, înregistrată sub nr. 31/141/11 februarie 2002.

La analiza în comisie a acestei inițiative legislative a fost avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administrație publică, amenjarea teritoriului și echilibru ecologic, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, comisie care a hotărât în ședința din 16 aprilie 2002 să nu acorde aviz favorabil acestei inițiative legislative.

Guvernul României a trimis punctul de vedere prin care solicită modificarea unor articole din propunerea legislativă supusă dezbaterii, amendamente care au fost susținute de către domnul ministru Acsinte Gaspar.

La comisie au fost depuse și înregistrate amendamente formulate de domnii deputați Szekely Ervin Zoltan - Grupul parlamentar UDMR, Emil Boc - Grupul parlamentar PD, Ștefan Cazimir - Grupul parlamentar al PSD și de Grupul parlamentar al minorităților naționale.

În cuprinsul propunerii legislative, se pune un accent deosebit pe caracterul de reprezentativitate al unui partid în raport cu suportul de opinie al cetățenilor, nerealizarea unui scor electoral minim conducând la dizolvarea partidului în cauză. De asemenea, prin această inițiativă legislativă se detaliază reglementările privind procedeele de fuziune prin absorbție și comasare a două sau mai multe partide, cât și procedura privind constituirea alianțelor politice.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte, potrivit prevederlor art. 72 alin. 3 lit. b) din Constituția României, din categoria legilor organice.

Comisia juridică a dezbătut propunerea legislativă și amendamentele în ședințele din 28 mai, 4 iunie și 11 iunie. La discutarea articolelor asupra cărora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul și și-au exprimat punctele de vedere autorii amendamentelor, ceilalți membri ai comisiei, precum și domnul deputat Acsinte Gaspar, atât în calitate de membru al comisiei, cât și de reprezentant al Guvernului.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât ca Propunerea legislativă privind Legea partidelor politice să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise și însușite de membrii comisiei, astfel cum rezultă din Anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse, astfel cum rezultă din Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

La lucrările ședinței au fost prezenți 18 deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei și, în consecință, vă supunem dumneavoastră acest raport, solicitându-vă votul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Bolcaș, din partea Grupului parlamentar PRM.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Legea partidelor politice, așa cum este formulată acum, nu era nici neapărat necesară și nci oportună. Nu era neapărat necesară, pentru că actualele cadre ale reglementării legale permit funcționarea normală și, spun eu, corectă și democratică și strict legislativă a partidelor politice.

Modificările ce se aduc prin această lege nu sunt de substanță, se referă la modificări cantitative și modificări formale, care oricând, prin simple amendamente la lege, prin simple modificări ale legii existente, o făceau viabilă în continuare. Se contravine astfel unui principiu al stabilității actelor normative și noi ne-am ridicat întotdeauna împotriva avalanșei de acte normative care se fabrică ca o industrie și ca o necesitate. Nu vrem ca Parlamentul să lucreze "pe stoc".

O a doua problemă, care este tot de principiu, se referă la împrejurarea că, din păcate, la această oră, Consiliul Legislativ a ajuns, pentru Parlamentul României, precum Bunicuța: el vorbește, el aude. Comisiile parlamentare, plenul Parlamentului ignoră, nici măcar cu eleganță, orice fel de recomandare a Consiliului Legislativ.

Și, de data aceasta, recomandarea Consiliului Legislativ în ceea ce privește această lege este de principiu și nu poate să fie ignorată. Se contravine unor procedee de sistematizare și de tehnică legislativă, se contravine principiului unicității reglementării, prin reglementarea separată a funcționării și a vieții partidelor politice, de problemele care țin tot de viața lor, una dintre ele, esențiala, fiind cea a finanțării, disocierea, făcută tot în scopul de a trece mai ușor și mai repede această lege.

Pentru că iată ce a făcut PNL, legea mai are lacune în corelarea sa cu principiile care guvernează viața persoanelor juridice, astfel cum sunt reglementate, și principial, și general, și în detaliu în legislația României, corelare care nu se face nici expres și nici explicit. De aceea, repet, legea nu este utilă, nu este nici necesară, în acest moment.

Cu toate acestea, vom participa la dezbateri și, în funcție de modul în care, constructiv, vom putea să găsim ceva care să fie într-adevăr util și folositor, vom aprecia prin votul nostru final. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar PD. Sau în numele Comisiei juridice?

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

În calitate de membru al Comisiei juridice din partea Partidului Democrat, vreau să spun doar câteva cuvinte.

Partidul Democrat a susținut și va susține acest proiect de lege, inițiat de către Grupul parlamentar PNL și amendat de către Guvern, întrucât apreciază că reglementarea care exista înainte și care există în momentul de față este deficitară în materia partidelor politice, că această lege aduce un plus de rigoare juridică, în special, în ceea ce privește, de exemplu, procedeele de fuziune prin absorbție și comasare a două sau mai multe partide, cât și procedura privind constituirea alianțelor politice, precum și în materia dizolvării partidelor politice.

Partidul Democrat are câteva amendamente și obiecții la această lege, vom spera ca pe parcursul dezbaterilor acest lucru să se îndrepte. Și anume, obiecțiile noastre vizează, în special, menținerea în continuare în textul inițiatorului a acelei prevederi potrivit căreia ar urma să piardă funcția publică acea persoană care pierde sprijinul politic al partidului sau în urma demisiei sau excluderii din partid.

Aceasta este formula ințiatorului, noi am amendat-o și am solicitat ca acea persoană care, prin demisie sau printr-o înscriere într-un alt partid, să piardă funcția publică dobândită prin numire sau prin alegere, datorită apartenenței la acel partid. Considerăm că viața politică din România are nevoie de mai multă moralitate și, în consecință, vom susține acest lucru.

După cum noi mai avem o obiecție de fond, în sensul, că, dacă, inițial, inițiatorul a propus ca numărul minim de membri pentru un partid politic să fie de 30 de mii, extinderea la 50 de mii de membri de către Guvern, prin amendamentele formulate, considerăm că nu reprezintă o soluție viabilă, specifică sistemelor democratice. În sensul că nu ne putem aștepta sau nu este de dorit ca toată societatea să fie înregimentată politic, partidele politice se definesc și prin componente calitative, nu prin componente cantitative, așa cum se încearcă prin această lege.

Sub rezerva acestor amendamente și observații, Partidul Democrat va susține în continuare această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cine mai dorește? Domnul Acsinte Gaspar, în dubla sa calitate, de ministru și de deputat, având aici o contribuție la realizarea reglementării. Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Așa cum sublinia și Președintele Camerei, care este și președintele de ședință în ziua de astăzi, legea care este supusă spre dezbatere plenului Camerei Deputaților, mai precis, propunerea legislativă aparținând Grupului parlamentar PNL, este o lege importantă, legea în vigoare, Legea nr. 27, care a fost adoptată în 1996, sigur că este o lege bună, dar, ca orice lege, este perfectibilă. Ca atare, propunerile de modificare care au fost propuse, atât în ce privește definirea partidelor politice, cât și în ce privește componența, modul de organizare ale acestora, impuneau ca, într-adevăr, să se aducă modificările corespunzătoare în structura legii.

Nu aș împărtăși punctul de vedere care a fost exprimat aici de către reprezentantul Grupului parlamentar PRM, că modificările care se aduc acum puteau fi operate pe structura actualei legi. Indiferent că ne găsim în fața unor modificări de fond sau în fața unor modificări de redactare, ele sunt numeroase și, ca atare, ele au impus ca, într-adevăr, să se elaboreze un nou proiect.

Sigur că poate fi discutabilă, apoi, și observația pe care am făcut-o noi, ca să fi fost conexate cele două propuneri pe care le-a lansat Grupul parlamentar PNL, în sensul că atât organizarea partidelor cât și finanțarea lor să facă obiectul unei singure reglementări. În final, s-a mers pe varianta aceasta, de disociere a acestor două materii, însă cred că această soluție nu impietează pe fond, ci este o chestiune, pur și simplu, asupra modalității de a se lucra, de a avea un singur act normativ.

Așa cum s-a subliniat și de către reprezentantul comisiei sesizate în fond, cât și de inițiator, au fost transmise o serie de amendamente ale Guvernului, amendamente care au fost însușite atât de către ințiator cât și de către comisie și urmează ca în cursul dezbaterilor, mergând pe amendamentele care au fost propuse, unele admise, iar altele respinse, să se facă discuțiile de rigoare.

Considerăm că raportul comisiei corespunde opțiunilor care au fost exprimate în cadrul comisiei. De asemenea, s-au avut în vedere și unele observații ale Consiliului Legislativ. Să ne gândim că proiectul de lege, în momentul de față, trece printr-o Cameră și o serie de îmbunătățiri, care se consideră că trebuie să-i fie aduse, pot fi formulate în cadrul examinării sale la Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Szekely, din partea Grupului parlamentar UDMR.

 
   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea partidelor politice este un act normativ deosebit de important și Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România consideră că trebuie să acordăm atenția cuvenită oricărui demers legislativ care vizează modificarea cadrului legislativ pentru partidele politice sau pentru crearea unui nou cadru legislativ. În principiu, nu suntem împotriva acestei inițiative legislative, care are anumite valori indiscutabile.

Pe de altă parte, însă, suntem puțin contrariați de anumite prevederi ale acestui act normativ. Cu atât mai mult cu cât el provine de la un partid liberal, care, prin doctrină, ar trebui să fie mult mai flexibil și mult mai liberal în ceea ce privește modul de organizare a partidelor politice.

Ne gândim, în primul rând, la acele prevederi care măresc în mod exagerat, spunem noi, numărul minim necesar pentru înregistrarea unui partid politic.

Noi credem că, într-o societate democratică și într-un sistem politic modern și democratic, clasa politică, elita politică trebuie să ofere o alternativă, și cetățenii trebuie să opteze între aceste alternative, fără ca neapărat să fie membri ai unui partid sau altul.

Nu cred că avem nevoie de detașamente de muncitori, țărani și intelectuali de la orașe și sate care toți sunt membri de partid și toți militează pentru ideile în care cred. Ei trebuie doar să opteze, din patru în patru ani, între aceste oferte politice, pentru care nu este necesar ca neapărat să fie și membri de partid. Altfel, cred că deturnăm sensul prevederilor din acest proiect de lege.

Cred că modalitatea, procedura de înregistrare a partidelor politice este deosebit de greoaie și nu găsește corespondent în țările cu o tradiție democratică consolidată. Cu toate acestea, noi considerăm că este necesar să schimbăm cadrul actual în ceea ce privește organizarea și funcționarea partidelor politice.

Susținem majoritatea prevederilor acestui act normativ, dar, atunci când discutăm pe articole, vom susține acele amendamente pe care le-am depus și în Comisia juridică, de disciplină și imunități, care parțial au fost admise, parțial au fost respinse, și prin adoptarea acestora credem că legea ar deveni mult mai flexibilă și mult mai consistentă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative.

Domnul ministru Gaspar are o intervenție.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun să considerăm că au avut loc dezbaterile generale asupra propunerii legislative, dar constat, și acest lucru l-am sesizat și inițiatorului, că raportul conține o serie de inadvertențe față de ceea ce s-a discutat și s-a adoptat în comisie, adică față de amendamentele care au fost scrise, pentru că nu putem spune că au fost amendamente propuse verbal în cadrul comisiei.

În raportul care ni se prezintă acum apar o serie de inadvertențe și, ca atare, v-aș ruga ca raportul să fie restituit, să fie refăcut exact așa cum s-a hotărât în comisie. Vă voi da doar două exemple: titlurile unor capitole într-un fel au fost hotărâte, dar altfel văd că apar; de asemenea, unele texte.

Ca atare, aș propune ca raportul să fie examinat de către aparatul tehnic de la comisie și refăcut exact în sensul celor care s-au stabilit în comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul.

Poftiți, domnule senator.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Într-adevăr, în redactarea textelor există câteva inadvertențe, câteva greșeli care nu corespund cu hotărârea comisiei. Practic, s-a copiat în două locuri titlul inițiatorului, cu toate că în comisie au fost acceptate amendamente care au modificat titlul cap.V.

În cazul acesta, consider justificată solicitarea domnului ministru de a se revedea textul, pentru a se supune dezbaterii dumneavoastră exact ceea ce s-a adoptat în comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La sesizarea inițiatorului, am observat câteva erori materiale, am spune noi, de redactare, în sensul că apare la titulatura a două capitole exact aceeași formulă - "membrii partidelor politice".

Chiar dacă am putea, poate, să le reglementăm în plen, să rezolvăm aici aceste erori materiale, dacă inițiatorul dorește, noi nu ne opunem pentru a fi reevaluate și discutate sub rigoare juridică la comisie, tocmai pentru a avea un raport foarte bun.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că este păcat de munca depusă până acum, eu v-aș propune să fim de acord cu restituirea la comisie, dar să stabilim un termen pentru comisie de a reface raportul până joi.

Sunteți de acord să restituim comisiei raportul pentru a-l reface, și să îl repunem pe ordinea de zi joi?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Deci rog staful tehnic să refacă și să prezinte apoi comisiei raportul, potrivit celor adoptate cu adevărat în comisie.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru a încerca să votăm legile înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

Îmi pare rău că trebuie să constat că nu avem cvorumul necesar pentru vot. V-aș ruga să vă mobilizați pentru mâine, pentru că avem și mâine zi de vot final la ora 12,00. Încercați să convingeți colegii dumneavoastră care nu ne-au onorat astăzi cu prezența că sunt totuși parlamentari.

Amânăm votul de astăzi pentru mâine la ora 12,00, și astăzi trecem în continuare la parcurgerea legilor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Suntem în procedură de urgență.

Domnul președinte Ioan Oltean, aveți cuvântul să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru dezbaterea pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998, propun ca timp de intervenție pentru fiecare deputat două minute, iar ca timp general șapte minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină cu vreo precizare prealabilă. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1 și 2 din art.I. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege și ordonanța de urgență, pe care o vom supune votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni.

Domnule Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, a întocmit raport favorabil, și propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de inițiator.

Este un proiect de lege relativ de dimensiuni reduse. Propunem timp total cinci minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere de dezbatere. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Doamna ministru, dacă doriți să faceți o scurtă prezentare. Nu este nevoie. De acord.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Dacă sunt obiecțiuni la alin.1, 2, 3 și 4 ale art.2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență. Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Din partea inițiatorului, poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Gheorghe Bucșă (director, OSIM):

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale a fost emis în scopul armonizării cu legislația europeană și mondială apărută ulterior adoptării legii din 1992. A fost avută în vedere în special armonizarea cu Acordul de la Marakes privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv cu Acordul privind aspectele de proprietate intelectuale legate de comerț, cunoscut ca Acordul "Trips", ratificat prin Legea nr.133 din 1994, de asemenea cu Directiva nr.98/71 a Comunității Europene privind protecția juridică a desenelor și modelelor industriale și Regulamentul nr.6 din 2002.

Amendamentele urmăresc aplicarea mai eficientă a prevederilor legate de actele avute cu privire la modificarea Legii nr.129, ca și a procedurii administrative, în special decurgând din Acordul "Trips": protecția desenelor și modelelor industriale create independent, perioada minimă de protecție s-a mărit, reglementări privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială a frontierei și inversarea sarcinii probei; cerințele decurând din Directiva europeană: simplificarea procedurii de înregistrare a cererii prin instituirea prezumției în favoarea solicitantului, precizările de detaliu a condițiilor privind asigurarea protecției desenelor și modelelor industriale și reglementări privind perioada totală de protecție care s-a mărit.

Pentru motivele de mai sus, noi propunem adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, domnul președinte Antal.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Am avut aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și din partea Ministerului Industriei și Resurselor la discuțiile care au avut loc în cadrul comisiei noastre. De asemenea, am avut un aviz favorabil și din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege sus-menționat a fost emis în scopul armonizării cu legislația europeană, așa cum vi s-a prezentat de către inițiator, iar amendamentele aprobate de comisie urmăresc aplicarea mai eficientă a prevederilor legate de actele avute în vedere la modificarea Legii nr.129, ca și a procedurii administrative, în speță: să fie respectat Acordul de la Marakes privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului ratificat prin Legea nr.123 din 1994, Legea nr.20 din 1993 privind asocierea României la Comunitatea Europeană, Directiva nr.98/71 a Comisiei Europene asupra protecției juridice a desenelor și modelelor și Actul de Geneva al Aranjamentului de la Haga ratificat prin Legea nr.15 din 2000.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Ultima ședință în urma căreia am întocmit raportul comisiei a avut loc pe data de 29 mai 2002, iar la dezbaterile comisiei au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprezentanții Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

La lucrările comisiei au fost prezenți 23 de deputați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, vă rog.

Stimați colegi,

V-aș ruga totuși să rămâneți în sală. Îi invit și pe cei de pe holuri în sală. Poate facem totuși votul final.

 
   

Domnul Antal István:

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale a fost adoptat în unanimitate de către deputații prezenți la lucrări.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii și servicii propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise de comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți, în paralel, raportul comisiei și proiectul de lege.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.I nemodificat. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni. Nu aveți. Votat în formularea inițiatorului.

La pct.1, cu privire la art.1, urmăriți amendamentul de la pct.3. Dacă aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se modifică pct.1 cu privire la art.1 în mod corespunzător.

La pct.2, preambul, art.11, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

La lit.a) de la art.11, urmăriți amendamentul de la pct.5. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.a).

La lit.b), urmăriți amendamentul de la pct.6. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.b).

La lit.c), urmăriți amendamentul de la pct.7. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.c).

La lit.d), urmăriți amendamentul de la pct.8. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.d).

La lit.e), urmăriți amendamentul de la pct.9. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.e).

La lit.f), urmăriți amendamentul de la pct.10. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.f).

La lit.g), urmăriți amendamentul de la pct.11. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.g).

La lit.h), urmăriți amendamentul de la pct.12. A fost admis amendamentul, și se modifică lit.h).

După lit.h), urmăriți amendamentul de la pct.13 prin care comisia propune lit.i) nou introdusă. Dacă aveți obiecțiuni. A fost amendamentul, și se introduce lit.i).

După lit.i), comisia propune, prin amendamentul de la pct.14, încă o literă - lit.j). Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul, și se introduce litera.

Prin amendamentul de la pct.15, comisia mai propune introducerea lit.k). Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se introduce lit.k).

La amendamentul de la pct.16, comisia propune lit.l). A fost admis amendamentul, și se introduce lit.l).

La amendamentul de la pct.17, comisia propune lit.m). A fost admis amendamentul, și se introduce lit.m).

La pct.3 de la art.I nu sunt obiecțiuni. Se abrogă textul.

La pct.4, cel cu privire la art.3 alin.1 și 2, comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. A fost adoptat pct.4 în formularea inițiatorului.

La pct.5, comisia propune, prin amendamentul de la pct.20, eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se elimină pct.5.

După pct.5, comisia propune, prin amendamentul de la pct.21, introducerea pct.51. Urmăriți amendamentul de la pct.21. A fost admis amendamentul, și se introduce acest punct cu privire la art.4.

La pct.6, comisia nu are observații. Nici dumneavoastră. A fost adoptat în formularea prezentată.

La pct.7, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. A fost admis în unanimitate pct.7, și se abrogă art.5.

După pct.7, comisia propune, prin amendamentul de la pct.24, introducerea pct.71. Dacă aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul de la pct.24, și se introduce pct.71.

La pct.8, urmăriți amendamentul de la pct.25. A fost admis amendamentul, și se modifică pct.8.

La pct.9, cu privire la art.7, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. A fost adoptat pct.9 în formularea prezentată.

La pct.10, urmăriți amendamentul de la pct.27. A fost admis amendamentul de la pct.27, și se modifică pct.10 în mod corespunzător.

La pct.11, urmăriți textul din lege. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Pct.11 rămâne adoptat în formularea prezentată.

Urmăriți în continuare amendamentul de la pct.31. Comisia propune modificarea alin.3 de la art.81, pag.12. Dacă aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul de la pct.31, și se modifică art.81 alin.3.

După actualul text votat de dumneavoastră, art.81 alin.3, comisia propune, prin amendamentul de la pct.32, un alineat nou. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. A fost admis amendamentul, și se introduce alineatul.

Prin amendamentul de la pct.33, comisia mai propune un alineat. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se introduce textul.

La pct.12, comisia nu a avut obiecțiuni. A fost adoptat în formularea prezentată.

La pct.13 nu sunt obiecțiuni. A fost votat în formularea prezentată.

La pct.14, urmăriți amendamentul de la pct.36. A fost admis amendamentul de la pct.36, și se modifică pct.14.

La pct.15, urmăriți amendamentul de la pct.39. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul și se modifică pct.15.

Tot la pct.15, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.40, cu privire la alin.3 de la art.121. Dacă aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se modifică alineatul.

La art.122, urmăriți amendamentul de la pct.41. A fost adoptat amendamentul și se modifică art.122 în mod corespunzător.

La art.122 alin.3, urmăriți amendamentul de la pct.42. A fost admis amendamentul și se modifică corespunzător textul.

După art.122 alin.3, urmăriți alin.4. Comisia propune modificarea lui prin amendamentul de la pct.43. A fost admis amendamentul și se modifică alin.4.

La alin.4, comisia propune eliminarea prin amendamentul de la pct.44. A fost admis amendamentul și se elimină textul.

La alin.6 de la art.122, urmăriți amendamentul de la pct.45. A fost admis amendamentul, și se modifică alin.6.

La pct.13, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. A fost adoptat în formularea inițiatorului.

La art.14 din Legea nr.129, pct.17, urmăriți amendamentul de la pct.47. A fost admis amendamentul de la pct.47 și se modifică pct.17.

La pct.18, comisia nu a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. A fost adoptat în formularea inițială.

La pct.19 nu sunt obiecțiuni. A fost votat în formularea inițială.

La pct.20, urmăriți amendamentul de la pct.50. A fost admis amendamentul, și se modifică pct.20, cu privire la art.191.

Lit.a) și b) de la alin.1 al acestui articol rămân nemodificate în concepția comisiei. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Au fost votate în formularea inițiatorului.

Alin.2 și 6 de la art.191. Urmăriți amendamentul 52. Admis amendamentul, modificat alineatele în mod corespunzător.

Alin.17. Comisia nu a avut obiecții. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

Punctul 21. Urmăriți amendamentul 54. Admis amendamentul, modificat punctul 21.

Tot punctul 21: după punctul 21, prin amendamentul 55, comisia propune un punct nou, 211. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul. Se introduce punctul 211.

Punctul 22. Urmăriți amendamentul 56. Adoptat amendamentul, modificat punctul 22. Amendamentul 56 a vizat art.22 alin.1.

Tot la art.22 alin.2, de data asta, comisia are un amendament la 57. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art.22 alin.2 în mod corespunzător.

Punctul 23. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Rămân adoptate în formula inițiatorului.

La lit.d) de la art.22, urmăriți amendamentul 59. Adoptat amendamentul, modificat lit.d).

La art.22, lit.e) nu sunt obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Alin.4 de la art.22. Urmăriți amendamentul 61. Admis amendamentul 61, modificat alin.4 de la art.22.

Alin.5. Nu are amendamente comisia. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.23. Urmăriți punctul 231, amendamentul 63. Admis amendamentul, se introduce punctul 231.

După punctul 231, comisia propune încă un punct nou, 232. Urmăriți amendamentul 64. Admis amendamentul, se introduce punctul 232.

La punctul 24, vă rog să urmăriți amendamentul 65. Admis amendamentul, se modifică punctul 24.

Punctul 25. Urmăriți amendamentul 66. Admis amendamentul, se modifică punctul 25.

La alin.2, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră? Votat în formularea inițiatorului.

Alin.3 de la art.25. Urmăriți amendamentul 68. Admis amendamentul, se modifică art.25, alin.3.

Art.25 alin.4. Urmăriți amendamentul 69. Admis amendamentul 69, modificat art.25, alin.4.

Art.25 alin.5. Urmăriți amendamentul 70. Admis amendamentul 70, modificat art.25, alin.5, în mod corespunzător.

La amendamentul 71, comisia propune un punct nou, 251. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul. Se introduce art.251.

Comisia mai propune un punct nou, 252, la amendamentul 72. Admis amendamentul, se introduce punctul 252.

Punctul 26. Urmăriți amendamentul 73, admis amendamentul 73, se elimină punctul 26.

Prin amendamentul 74, comisia propune un punct nou, 261. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se introduce punctul 261.

Punctul 27. Urmăriți amendamentul 75. Admis amendamentul, se introduce art.281, care va deveni 281 alin.1.

Art.281 alin.2. Urmăriți amendamentul 76. Admis amendamentul, se modifică art.281, alin.2, în mod corespunzător.

Art.282 alin.3. Urmăriți amendamentul 77. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Punctul 28. Comisia nu a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 29. Comisia, de asemenea, nu a avut obiecții. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

La punctul 29 alin.3, comisia vă propune un amendament, 80. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se modifică alin.3 de la punctul 291.

Punctul 292. Urmăriți amendamentul 81. Admis amendamentul, modificat punctul 292.

Punctul 292, litera b), urmăriți amendamentul 82. Admis amendamentul 82, se modifică litera b) în mod corespunzător.

Literele c) și d) nu sunt modificate de comisie. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate.

Art.293. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 30 din proiectul de lege. Urmăriți amendamentul 85. Admis amendamentul, se modifică punctul 30.

Punctul 31, amendamentul 86. Admis amendamentul 86, se modifică punctul 31, alin.1.

Punctul 31, alin.3. Urmăriți amendamentul 87. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Punctul 31, alin.5. Urmăriți amendamentul 88. Admis amendamentul, modificat textul.

Punctul 32, amendamentul 89. Admis amendamentul, modificat punctul 32.

Punctul 33. Urmăriți amendamentul 90. Admis amendamentul 90, modificat punctul 33.

Punctul 34, amendamentul 91. Admis amendamentul, modificat punctul 34.

Punctul 35, amendamentul 92. Admis amendamentul, modificat punctul 35.

Punctul 36, amendamentul 93. Admis amendamentul, modificat punctul 36.

După punctul 36, la art.35 alin.2, urmăriți amendamentul 94. Admis amendamentul, modificat art.35, alin.2.

După punctul 36, comisia propune un punct nou 361. Urmăriți amendamentul 95. Admis amendamentul 95, se introduce punctul 361.

Pentru art.37 alin.2, comisia propune o nouă formulare la amendamentul 96. Admis amendamentul, modificat art.37, alin.2.

Pentru art.37 alin.3, urmăriți amendamentul 97. Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

La punctul 37, comisia nu are obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Adoptat în formularea inițială.

Art.39. Urmăriți amendamentul 99. Comisia propune un nou punct, 37. Vă rog să-l urmăriți. Adoptat amendamentul 99, modificat art.39.

Art.40. Urmăriți, vă rog, amendamentul 100. Comisia propune un articol nou, un punct nou, 372. Adoptat amendamentul 100 și se introduce punctul 372.

Pentru art.40, lit.f), urmăriți amendamentul 101. Admis amendamentul 101, se modifică lit.f) în mod corespunzător.

Punctul 38 din lege. Comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Adoptat în forma prezentată.

Punctul 39. Urmăriți amendamentul 103. admis amendamentul, modificat punctul 39.

La punctul 40, comisia nu a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat în unanimitate, în formularea prezentată.

Alin.3 de la art.42. Urmăriți amendamentul 105. Admis amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

La art.42 alin.4, urmăriți amendamentul 106. Admis amendamentul, se elimină textul.

Punctul 41. Urmăriți amendamentul 107. Admis amendamentul, se modifică punctul 41.

Pentru art.422 alin.1, comisia nu are obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în formularea prezentată.

Art.422 alin.2, urmăriți amendamentul 109. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Pentru alin.3 și 4 de la art.422, comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Votat în formularea prezentată.

Alin.5 de la art.422. Urmăriți amendamentul 111. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.423, art.424. Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat în formularea inițială.

La punctul 42, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițială.

După art.43, comisia propune un text nou, 431, cu amendamentul 115. Admis amendamentul, adoptat textul.

Art.II. Urmăriți amendamentul 116. Admis amendamentul, modificat art.II.

Art.III. Urmăriți amendamentul 117. Admis amendamentul, modificat art.III.

Vă rog să constatați că am parcurs și acest proiect de lege și, între timp, se pare că prezența dumneavoastră s-a îmbunătățit.

Insist să poftească toată lumea în sală!

 
Supunerea la votul final a următoarelor: Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare (adoptat);

Primul proiect înscris pe ordinea de zi la votul final de astăzi: Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea, organizarea și finanțarea activității de cercetare -dezvoltare, lege ordinară, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

276 pentru, 1 abținere.

  Propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor școlare (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor școlare.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru această soluție? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

210 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 3 abțineri.

S-a votat propunerea de respingere.

   

Domnul Marian Ionescu (din sală):

Vreau să explic votul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionescu, din partea Grupului PRM dorește să-și explice votul.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege care a fost invalidat astăzi de către dumneavoastră avea o singură cerință: creșterea calitativă a învățământului preuniversitar. Acest proiect a avut un periplu destul de mare și sinuos, s-a perindat de la comisie în plen, din plen la comisie, într-o perioadă de aproximativ un an de zile. Acest proiect se adresează, în mod nemijlocit, creșterii calității învățământului preuniversitar. Se știe că, după revoluție, în grupurile școlare, au fost introduse, în afara claselor de filieră tehnologică, clase de filieră teoretică și vocațională. Formarea priceperilor și deprinderilor nu se poate face fără o bază materială corespunzătoare. Astfel, votul dumneavoastră, care a respins acest proiect astăzi, a încălcat programul de guvernare emis de Guvernul actual al României 2001 - 2004, pe următoarele direcții reformiste stipulate: trecerea la un alt sistem central al calității în învățământul prin evaluare formativă și examene centrate pe performanțe, nu pe reproduceri de cunoștințe, formarea unor calificări bazate pe competențe reale care să conteze mai mult decât diplomele sau certificatele formale și pe redimensionarea celei școlare. Toate aceste idei propuse de către actualul Guvern în programul de guvernare 2001 - 2004 au fost îmbrăcate în acest proiect de guvernare care a avut și o putere juridică de referendum național de 75% pe teritoriul țării noastre și, cu toate acestea, s-a dat un vot politicianist, și nu un vot de conștiință și un vot specific realizării unor reforme adevărate în învățământul preuniversitar.

În concluzie, pentru măsura asumată de guvernanți cu privire la o societate educațională, argumentul forte este coordonarea instituțională și politică. Deci, pentru acest vot pe care l-ați acordat dumneavoastră, politic, o să fim judecați mai târziu de către istorie.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul 3, stimați colegi, Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

34 voturi împotrivă, 241 pentru.

Abțineri?

Nici o abținere.

Cu acest scor, proiectul a fost adoptat.

Da, poftiți, stimați colegi.

   

Domnul Ludovic Mardari:

După cum ați constatat, Grupul Partidului România Mare a votat împotriva acestei inițiative legislative. Proiectul de lege prevede ca 2.562 de hectare de pădure de la Scroviștea să se constituie în fond de vânătoare și să treacă din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat". Se va trece astfel de la exploatarea pădurii în regim silvic la exploatarea în regim protocolar.

Numai înainte de 1948, această pădure a fost administrată de altcineva decât regia statului, și anume de Casa regală. Nici măcar Nicolae Ceaușescu, care a fost la vremea respectivă un pasionat vânător, nu a îndrăznit să confere acestei zone împădurite o altă administrare decât cea prevăzută pentru întreaga suprafață împădurită a țării.

Iată că actualul Guvern, prin această inițiativă, dorește ca membrii săi să beneficieze de privilegii regale.

Proiectul în cauză a trecut foarte greu de Comisia de agricultură, care a refuzat să înțeleagă că o asemenea măsură ar asigura condiții mai favorabile de administrare a fondului silvic respectiv, decât legile în vigoare.

Inițiativa legislativă nu este motivată de cauze economice sau de interese naționale, ci urmărește, de fapt, și aceasta este foarte grav, legalizarea bunului plac al primului-ministru și crearea, pentru plăcerile membrilor Guvernului, a unor condiții ce mai pot fi întâlnite doar în țările bananiere.

Avem certitudinea că, în cazul în care s-ar adopta o asemenea lege, nu am face decât să compromitem grav șansele reale de integrare a României în structurile euroatlantice, dat fiind faptul că nici măcar în statele cu sistem monarhic nu sunt făcute astfel de abuzuri care produc privilegii pentru cei aflați în funcții de conducere.

Consider neavenită o asemenea inițiativă și, în același timp, lipsită de bun simț, în condițiile în care majoritatea populației țării nu poate să beneficieze cum se cuvine de pe urma fondurilor forestiere pe care le deține ca proprietari.

Am vrea să atragem atenția că în perimetrul care se dorește a fi trecut în administrarea Regiei Protocolului de Stat există o rezervație de mufloni, animale protejate prin lege.

Date fiind antecedentele întâiului vânător al țării, care recent a împușcat un căprior în perioada interzisă vânatului, avem toate motivele să credem că această rezervație este amenințată și că foarte curând s-ar putea să aflăm de dispariția totală a acestei specii rare.

În altă ordine de idei, de o astfel de prevedere legislativă va beneficia mai ales viitoarea conducere a țării. Gândiți-vă la faptul că domnul Corneliu Vadim Tudor, viitorul președinte al României, este un mare iubitor al animalelor și, ca urmare, acest text legislativ va fi oricum anulat de viitoarea majoritate parlamentară.

Vă mulțumesc. (Amuzament, comentarii în Grupul PSD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga, în cadrul explicării votului, să vă referiți la aceasta și să nu faceți dezbateri politice în cadrul acestei proceduri.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (adoptat);

Punctul 4: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Art.74, alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? 41 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

233 voturi pentru, 41 împotrivă, 3 abțineri.

Colegii noștri se străduie, din toate puterile, ca să nu putem parcurge lista de vot de astăzi, să facem sesiune.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Voi fi foarte scurt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am văzut cât de scurți sunteți!

Poftiți, stimate coleg.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să exprim câteva argumente pentru care Grupul nostru parlamentar a fost împotriva acestui proiect de lege.

În primul rând, aș vrea să sesizez că proiectul de lege pe care, astăzi, l-ați votat nu are nici un punct comun cu forma pornită de la Guvern.

În accepțiunea noastră și în realitate, acest act normativ constituie o pârghie în aranjamentul dominoului agricol în plină desfășurare, în vederea conturărilor marilor latifundii care se întâmplă în agricultura României, pornind de la 10.000 de hectare în județul Ialomița, 22.000 de hectare în județul Călărași, până la 60.000 de hectare în Brăila. Toate acestea, prin această lege pe care astăzi ați votat-o, creează condițiile ca acest fenomen de aranjare a marilor latifundii să fie acompaniat de aranjarea zonelor particulare de odihnă și agrement.

Considerăm că introducerea pe ordinea de zi a celor două acte legislative pe care le-am votat, le-ați votat dumneavoastră, este cel puțin neinspirată. Atâta timp cât în această perioadă, în agricultura României, pe lângă seceta și toate dezastrele care s-au abătut asupra țării, concluzionate în 1.700.000 de hectare calamitate, în echivalența a 7.382 de miliarde de lei, legi pe care împreună le-am lucrat și le-am votat, cum ar fi Legea pieței agricole, Legea creditului agricol și Legea privind acordarea despăgubirilor pentru calamități, nu se aplică în țară.

Domnule președinte,

În calitatea dumneavoastră de garant al activității legislative din Parlamentul României, considerăm necesar să analizați ce se întâmplă cu cele 3 legi de strictă necesitate în perioada aceasta în agricultură.

Vă mulțumesc mult.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România (adoptată propunerea de respingere);

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România.

Se propune respingerea acestei ordonanțe.

Cine este de acord cu soluția? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

271 voturi pentru, 4 abțineri, nici un vot contra.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integral al poluării (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integral al poluării. (Art.74, alin.2 din Constituție)

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

277 voturi pentru, unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii și formării asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii și formării asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, 25 octombrie 1967. (Art.74 alin.2 din Constituție)

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 277 de colegi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți, 277 de voturi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. (Art.74 alin.1 din Constituție)

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

273 pentru, 4 împotrivă, o abținere.

  Proiectul Legii audiovizualului (adoptat);

Proiectul Legii Audiovizualului. (Art.74 alin.1 din Constituție)

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Voturi împotriva audiovizualului? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

265 pentru, 4 abțineri și 2 voturi contra.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Penal referitoare la infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2002 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală. (Art.74 alin.1 din Constituție)

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

265 voturi pentru, 6 abțineri, 4 voturi împotrivă.

Domnul Boc vrea să-și explice votul.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abținut la acest vot, pentru următorul considerent: apreciază, pe de o parte, că acest act normativ reprezintă un progres, față de reglementările existente și că, în fapt, Guvernul și-a reparat o eroare pe care a transmis-o la Consiliul Europei, în sensul că a apreciat modificările cu mult timp înainte, în sensul că s-a eliminat pedeapsa închisorii în cazul insultei și abrogat art.238 cu privire la ofensa adusă autorității. Aceste două lucruri reprezintă un progres față de legislația existentă și apreciem acest lucru.

Partidul Democrat însă nu a fost întru totul de acord cu această ordonanță de urgență, cu acest proiect de lege de aprobare a ordonanței, pentru că mai puteau fi făcute cel puțin trei lucruri: primul - eliminarea pedepsei închisorii în cazul infracțiunii de calomnie, doi - acceptarea art.207, ca alternativă la proba verității și a probei buneicredințe și a interesului public și trei - eliminarea de la art.239, alin.1 a diferențierii nepermise între funcționarii publici și cetățeni, în cazul infracțiunii de insultă și calomnie. Cu alte cuvinte, nu suntem de acord cu tratamentul discriminatoriu pentru funcționarii publici, în raport cu ceilalți cetățeni, pornind de la premisa că ofensa adusă autorității a fost abrogată, iar într-o democrație nu Guvernul cenzurează poporul, ci, dimpotrivă, poporul cenzurează guvernanții.

În maniera aceasta constructivă Partidul Democrat s-a abținut de la vot, își exprimă speranța că, la Senat, aceste amendamente și rezerve pe care le-am formulat astăzi vor fi acceptate, nu pentru că ar fi ale Partidului Democrat, ci pentru că ar fi și vor fi în concordanță cu standardele internaționale ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, la care România este parte. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (adoptat);

La pct.12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, aplicabil fiind art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi se aprobă.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, lege pe care am adoptat-o astăzi, aplicabil fiind art.74 alin.2 din Constituție, lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor 277 de colegi se adoptă.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale (adoptat).

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/92 privind protecția desenelor și modelelor industriale, aplicabil fiind art. 74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind declararea ca municipiu a orașului Toplița.  

Stimați colegi, rămâneți în continuare, poate reușim să votăm ceea ce dezbatem.

Pe locul 21, Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a orașului Toplița. Domnul deputat Adrian Moisoiu, inițiatorul, are cuvântul să-și prezinte acest proiect.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fostul centru de plasă și ulterior centru de raion, orașul Toplița, cunoscută și ca cetate dacică Sancidava, atestată acum 670 de ani documentar, la 1332, este situată în nordul depresiunii Giurgeului din Carpații Răsăriteni, pe cursul superior al Mureșului, în zona de nord a județului Harghita. Populația de zi a orașului este de 21.175 de locuitori. Toplița are un puternic potențial turistic, economic și cultural, dispune de două hoteluri, 5 moteluri și o microstațiune, Bradul, cu apă mezotermală la care și dumneavoastră sunteți invitați să vă petreceți vacanța.

De asemenea, la Toplița se găsește mânăstirea Doamnei și mânăstirea Sfântul Ilie, ctitorită de primul patriarh al României, Miron Cristea. În oraș există 787 de agenți economici, toți cu capital privat integral ce activează 69% circa în industria lemnului, 4,7% în confecții, tricotaje și încălțăminte, deci industrie ușoară, 11% în cooperația meșteșugărească, și 15% în comerț.

În oraș ființează instituții de cultură ca de exemplu o secție de învățământ superior, două școli postliceale, un grup școlar, un colegiu, 8 școli generale, 10 grădinițe. De asemenea, funcționează o judecătorie, un parchet, există sucursale ale unor bănci: BCR-ul, Bancpost, Banca Agricolă, sucursale a unor societăți de asigurare, există bibliotecă, stadioane, săli de sport, 3 săli de spectacol, un ansamblu "Rapsodia Călimanului" și, de asemenea, Toplița este un important nod de cale ferată.

Dat fiind potențialul economic, turistic, cultural, cât și relațiile cu economia zonei, apreciem că orașul Toplița îndeplinește condițiile cerute de art.2 din Legea 351/2001 și vă propunem promovarea orașului Toplița în rândul municipiilor de importanță interjudețeană. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Din partea Comisiei pentru administrație publică locală, domnul președinte Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a orașului Toplița din județul Harghita și a constatat că toate prevederile Legii 351/2001 sunt îndeplinite, că avizul Guvernului este favorabil și în consecință, a adoptat un raport favorabil și vă rugăm să votați această propunere așa cum a întocmit comisia sesizată în fond raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului domnul secretar de stat Fleșariu.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am analizat propunerea legislativă privind trecerea orașului Toplița în categoria municipiilor, am constatat că sunt îndeplinite cerințele Legii 351 de anul trecut privitoare la rețeaua de localități. În consecință, suntem de acord cu propunerea legislativă și vă rugăm să o votați. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să intervină? Mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 vă rog să urmăriți amendamentul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic. Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu aveți. Adoptat amendamentul, modificat ca formulare cuprinsul art.2.

Vă rog să constatați că am parcurs proiectul de lege. Legea are caracter organic, art.74, alin.1 din Constituție. Cu această precizare o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a adoptat.

Dați-mi voie, înainte de a parcurge textele rămase pe ordinea de zi, să vă supun aprobării... Da, domnul Adrian Moisoiu vrea să explice votul probabil, da?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu să explice, ci să mulțumească, domnule președinte, în mod deosebit pentru faptul că ați găsit înțelegere pentru această localitate din nordul județului Harghita. Vă mulțumesc în numele locuitorilor zonei.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate;

Supun votului dumneavoastră componența următoarelor comisii de mediere. Prima este la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate. Sunt propuși colegii noștri Marin Gheorghe, Lepădatu Lucia, Cliveti Minodora, Mocioi Ion, Rădulescu Grigore, Man Mircea, Rușanu Dan Radu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 81/97 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România;

În unanimitatea celor prezenți s-a aprobat.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 81/97 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România. Sunt propuși domnii deputați Burnei Ioan, Naidin Petre, Popescu Gheorghe, Abiței Ludovic, Popa Constanța, Dragoș Iuliu, Ana Florea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor prezenți s-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.74/1995 pentru exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.74/1995 pentru exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România. Sunt propuși: Burnei Ion, Naidin Petre, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Abiței Ludovic, Raicu Romeo Marius, Pataki Iulia.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor prezenți s-a aprobat.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Vă prezint în continuare Nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței;

Legea privind calitatea apei potabile;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2002 privind aproabarea scoaterii din rezervele de stat a cantității de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercială "Letea" - S.A.Bacău;

Legea privind înființarea Universității "Spiru Haret" din București;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 51/2002 privind măsuri pentru susținerea și urgentarea acțiunilor de reducere a riscului seismic al clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public;

Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.8/2001 pentru modificarea Legii nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol. Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind înființarea comunei Dumitrița, județul Bistrița-Năsăud.  

Următorul proiect, propunerea legislativă privind înființarea comunei Dumitrița, județul Bistrița-Năsăud. Cine este inițiatorul? Domnul deputat Ioan Oltean aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doar câteva cuvinte despre cele două propuneri legislative care intră în dezbatere acum privind înființarea comunei Dumitrița din județul Bistrița-Năsăud și a comunei Negrilești. Vreau doar să subliniez că toate prevederile și toate cerințele pe care Legea 351/2001 le are în vedere privind înființarea unor noi comune sunt îndeplinite. În consecință, nu există nici un element care să împiedice recrearea unor comune care au existat până la apariția Legii 2 din 1968. De aceea v-aș ruga să fiți de acord și să adoptați raportul comisiei sesizate în fond, așa cum a fost însușit de către membrii comisiei. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină? Comisia. Comisia trebuie să prezinte raportul, vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele necesare și în ședința de lucru din 18 iunie, în unanimitate, a aprobat înființarea celor două comune: Dumitrița și Negrilești din județul Bistrița-Năsăud. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleșariu.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, punctul de vedere al Guvernului este favorabil, sunt îndeplinite cerințele legii pentru a fi organizată comuna respectivă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să mă urmăriți cu atenție. La titlul acestui proiect dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.5, urmăriți vă rog amendamentul comisiei din raport. Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător art.5. Am parcurs textele proiectului de lege. Proiectul are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră proiectul în condițiile art.74, alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind înființarea comunei Negrilești, județul Bistrița-Năsăud.  

Următorul proiect, propunerea legislativă privind înființarea comunei Negrilești. Le-ați susținut pe amândouă. Domnul Fleșariu, la comuna Negrilești?

   

Domnul Ionel Fleșariu (din loja inițiatorului):

Avizăm favorabil.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege, la titlul acestuia. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La art.5 urmăriți amendamentul Comisiei de administrație din raport. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, modificat art.5.

Parcurgând textele proiectului de lege, constatăm că acesta are caracter organic, îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind reînființarea comunei Cămin, județul Satu-Mare.  

Următorul proiect de aceeași natură, propunerea legislativă privind reînființarea comunei Cămin, județul Satu-Mare. Din partea inițiatorului. Poftiți domnule deputat.

   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Localitatea Cămin din județul Satu Mare, respectiv din cadrul comunei Căpleni din județul Satu Mare, îndeplinește condițiile cerute de legile în vigoare cu privire la infrastructură, la potențial economic și social pentru a putea deveni comună.

De asemenea, s-a organizat referendum cu un rezultat favorabil în acest sens. Prin urmare, solicităm cu respect admiterea, aprobarea acestei inițiative legislative prin care se îndeplinește o mare dorință a locuitorilor din acest sat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, la întocmirea raportului, membrii comisiei au ținut seama de faptul că sunt îndeplinite prevederile Legii 351/2001 și în același timp și de avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Guvernului. Drept consecință, vă rugăm să votați raportul, așa cum l-a prezentat comisia. Mulțumesc.

(În continuare, ședința este condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă la art.1 și 2 aveți observații. Nu.

Supun votului dumneavoastră art. 1 și art.2.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Cămin, județul Satu Mare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind înființarea comunei Șimișna, județul Sălaj.  

în legătură cu Propunerea legislativă privind înființarea comunei Șimișna, județul Sălaj, dau cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Satul Șimișna reprezintă o așezare situată în sud-estul județului Sălaj la 50 de km de orașul Jibou și 80 de km față de municipiul Zalău. Acest proiect de lege are menirea de a asigura organizarea administrativă a unei comune conform doleanțelor cetățenilor și de a înlătura măsurile abuzive și arbitrare din anul 1968, când comuna Șimișna, județul Sălaj a fost desființată.

Localitatea este atestată documentar din 1316, localitatea are un centru pentru conservarea spațiilor necesare instituțiilor publice cum ar fi sediul de primărie, dispensar medical, școală generală clasele I-VIII, astfel încât toate aceste activități se pot desfășura în condiții foarte bune. Comisia de administrație a discutat acest raport și eu vă rog să supuneți aprobării înființarea acestei comune Șimișna. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc. Domnul Fleșariu dacă are observații?

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, domnule președinte, am analizat și noi propunerea legislativă și corespunde prevederilor Legii 351 privind organizarea rețelei de localități, așa încât suntem de acord cu înființarea comunei Șimișna. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentele admise de comisie pentru adoptarea propunerii legislative.

Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la pct.2 aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Universității George Barițiu din Brașov.  

Trecem la Proiectul de Lege privind înființarea Universității "George Barițiu" din Brașov. Dau cuvântul domnului Anghel Stanciu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a luat în dezbatere și a avizat proiectul de înființare a universității în unanimitate. Vă rugăm să susțineți votarea acestuia în forma elaborată de către comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte. O să analizăm după raportul Comisiei pentru învățământ, știință tineret și sport. dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt observații. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt observații. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Anexa. Dacă sunt observații la anexă? Nu sunt. Mulțumesc.

Supun Proiectul de Lege privind înființarea Universității "George Barițiu" votului dumneavoastră de ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Felicitări!

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Bioterra din București.  

Supun atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind înființarea Universității "Bioterra" din București. Domnul Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, în conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea învățământului, respectiv 84/95, comisia a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât în unanimitate să avizeze favorabil cu amendamentele prezentate în raport. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Supunem plenului raportul comisiei. Dacă la pct.1 sunt observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la anexă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu proiectul de Lege privind înființarea Universității Bioterra din București.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate. Felicitări!

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Tibiscus din Timișoara.  

Supunem atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Tibiscus" din Timișoara. Domnul Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Comisia, în baza prevederilor art.56, alin.1 din Legea învățământului nr.84/95 a luat în dezbatere proiectul de Lege al Unversității Tibiscus și în prezența reprezentanților ministerului, domnul Ioan Ianoș, respectiv a domnului rector Ion Mihăilescu a avizat favorabil proiectul de lege, votând în unanimitate, ținând seama de amendamentele care sunt prezentate în raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Supun votului plenului raportul Comisiei de învățământ.

La pct.1 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la anexă sunt observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Române de Științe și Arte Gheorghe Cristea din București.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind înființarea Universității române de științe și arte "Gheorghe Cristea" din București. Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Comisia a luat în dezbatere proiectul de Lege de înființare a Universității Gheorghe Cristea din București și a hotărât, ținând seama și de avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, a Comisiei juridice de disciplină și imunități, să avizeze favorabil acest proiect de lege, luând însă în considerare amendamentele care sunt prezentate în raportul comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La raport, pct.1 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la anexă aveți observații. Nu sunt. Mulțumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înființarea Universității române de științe și arte "Gheorghe Cristea".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Emanuel din Oradea.  

Trecem la Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Emanuel" din Oradea. Domnule Anghel Stanciu, aveți cuvântul. Domnule președinte, aveți observații la Universitatea Emanuel? Nu aveți. Bun.

La pct.1 aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Anexa, dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Emanuel" din Oradea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Apollonia din Iași.  

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Apollonia" din Iași. Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport este de acord.

Dacă la pct.1 aveți observații? Domnule Stanciu, vă rog să luați loc, nu să mergeți la microfon, am spus. Vă rog.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să prezentăm raportul asupra proiectului de Lege privind înființarea Universității Apollonia din Iași.

În conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea învățământului 84/95 republicată și cu prevederile art.1 din Legea 88/93 republicată privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, institutele de învățământ superior se înființează prin legi. Proiectul de lege menționat a fost înaintat comisiei prin adresa nr.246 din 5 iunie 2000, cabinet secretar general în vederea examinării și întocmirii raportului.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de Comisia juridică de disciplină și imunități. De asemenea, proiectul a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În consecință, Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport a aprobat în unanimitate prezentul raport cu amendamentele care v-au fost înaintate.

Vă rugăm să votați amendamentele înaintate de comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la pct.1 sunt observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la anexă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Apollonia" din Iași.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind înființarea Institutului teologic romano-catolic din București.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

nu aveți observații. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.8 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Pct.9 dacă aveți observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la anexă sunt observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2001 privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București (adoptată propunerea de respingere).  

Trecem la pct.33 privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2001 privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București.

Comisia de învățământ propune respingerea.

Vă rog, domnule Anghel.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Așa după cum cunoașteți, universitățile se înființează prin legi. Și, prin votul dumneavoastră, deja un număr dintre acestea s-au înființat.

În consecință, ele nu se înființează prin ordonanțe. Ca atare, noi propunem respingerea acestei ordonanțe, iar legea ați votat-o prin votul dumneavoastră anterior.

Același lucru va fi, domnule președinte, necesar să-l facem și la Universitatea Emanuel, care este pe ordinea de zi și va trebui și acel proiect de lege de aprobare a ordonanței să-l respingem.

Deci, votați respingerea ordonanței atât la Institutul Romano-Catolic, cât și la Universitatea Emanuel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2001 privind înființarea Universității Emanuel din Oradea (adoptată propunerea de respingere).  

Stimați colegi,

La pct.53 al ordinii de zi avem, de asemenea, o ordonanță de urgență privind respingerea Proiectului de Lege privind înființarea Universității "Emanuel", pe care l-am votat mai înainte, în adoptare, în noua formulă.

Supun votului dumneavoastră respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.34 al ordinii de zi.

Se amână discuția, pentru că nu avem încă raportul comisiei.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii cinematografiei.  

Stimați colegi,

Următorul proiect de lege pe care-l discutăm este la nr.40: Proiectul Legii cinematografiei.

O să dau cuvântul din partea Comisiei de cultură.

Dacă nu, din partea inițiatorului. Domnul Sergiu Nicolaescu.

Oricum, nu înainte de a mulțumi colegilor noștri de la Comisia de învățământ și celor de la Ministerului Învățământului pentru maniera în care au pregătit materialele pentru înființarea universităților. Cred că merită felicitările noastre, inclusiv domnul Anghel, dacă sunteți de acord.

(Aplauze; râsete)

Domnule Nicolaescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cinematografia, înainte de ’89, făcea în jur de 35 de filme artistice de lung metraj, sute de filme documentare.

După 1989, lucrurile au mers din ce în ce spre șchiopătare. Am ajuns astfel încât, în 1999 s-au făcut două filme, în 2000 - nici unul, în 2001 am reușit să refacem și să realizăm circa 8 filme, iar anul ăsta sperăm să trecem de 15 filme. Legea cinematografiei vine să îndrepte și să întărească ceea ce, de-a lungul timpului, au fost: Ordonanța de urgență nr.67, Legea nr.22, care a trecut și pe la domniile voastre, și o Ordonanță de urgență nr.152, cu modificările aduse de Ordonanța de urgență nr.9 din 2001.

Nu vreau să vă rețin mai mult. Dacă este cazul, voi răspunde la orice întrebare.

Domnule președinte, aș dori, v-aș ruga, în numele cinematografiei, să aprobați o lege care asigură un viitor acestui domeniu al culturii și tehnicii și vă garantăm că în cursul anului următor ne apropiem de cele 20 de filme.

Menționez un singur lucru, faptul că de la bugetul de stat, noi, pentru producția de filme, avem 14 miliarde, ceea ce înseamnă un film și un sfert. Totuși, am reușit să ne apropiem de 15 filme, datorită legii și ordonanțelor pe care le avem în funcțiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Mălaimare, din partea Comisiei pentru cultură.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și noi apreciem că legea pe care am discutat-o este una extrem de importantă, ea venind să reglementeze un palier cultural aflat, din păcate, în ultima perioadă, într-un con de umbră și credem că soluția la care am ajuns este una care merită să fie privită pozitiv de către dumneavoastră.

Proiectul de Lege a cinematografiei a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa nr.729/28 ianuarie, comisia fiind sesizată în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

A fost dezbătut în ședințele comisiei din zilele de 13, 20 și 27 martie, 2, 16, 23, 24 aprilie, 8, 14, 16, 20, 21, 23 mai, 4 și 5 iunie.

Au participat reprezentanți din partea inițiatorilor, domnul senator Sergiu Florin Nicolaescu, inițiatorul proiectului de lege, domnii Decebal Mitulescu și Constantin Vaeni, președintele și respectiv vicepreședintele Centrului Național al Cinematografiei, domnul George Chiriță, director executiv al Asociației Române pentru Comunicații Audiovizuale, și alți reprezentanți ai uniunilor interesate direct de această lege.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți, 16 voturi pentru și 3 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 20 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2, din Constituție.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea cu modificări a Proiectului de Lege a cinematografiei, potrivit amendamentelor anexate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trecem la raportul comisiei.

Amendamentele la Proiectul Legii cinematografiei, amendamentele admise.

La pct.1, dacă aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La pct.2. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Pct.9. Vă mulțumesc.

Pct.10. Vă mulțumesc.

Pct.11. Vă mulțumesc.

Pct.12. Vă mulțumesc.

Pct.13. Vă mulțumesc.

Pct.14. Vă mulțumesc.

Pct.15. Vă mulțumesc.

Pct.16. Vă mulțumesc.

Pct.17. Vă mulțumesc.

Pct.18. Vă mulțumesc.

Pct.19. Vă mulțumesc.

Pct.20. Vă mulțumesc.

Pct.21. Vă mulțumesc.

Pct.22. Vă mulțumesc.

Pct.23. Vă mulțumesc.

Pct.24. Vă mulțumesc.

Pct.25. Vă mulțumesc.

Pct.26. Vă mulțumesc.

Pct.27. Vă mulțumesc.

Pct.28. Vă mulțumesc.

Pct.29. Vă mulțumesc.

Pct.30. Vă mulțumesc.

Pct.31. Vă mulțumesc.

Pct.32. Vă mulțumesc.

Pct.33. Vă mulțumesc.

Pct.34. Vă mulțumesc.

Pct.35. Vă mulțumesc.

Pct.36. Vă mulțumesc.

Pct.37. Vă mulțumesc.

Pct.38. Vă mulțumesc.

Pct.39. Vă mulțumesc.

Pct.40. Vă mulțumesc.

Pct.41. Vă mulțumesc.

Pct.42. Vă mulțumesc.

Pct.43. Vă mulțumesc.

Pct.44. Vă mulțumesc.

Pct.45. Vă mulțumesc.

Pct.46. Vă mulțumesc.

Pct.47. Vă mulțumesc.

Pct.48. Vă mulțumesc.

Pct.49. Vă mulțumesc.

Pct.50. Vă mulțumesc.

Pct.51.Vă mulțumesc.

Pct.52, pct.53, pct.54, pct. 55, pct. 56, pct.57, pct.58, pct.59, pct.60.

Dacă la Anexa 1, aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La Anexa nr.2. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Alte amendamente? Nu sunt.

Cu aceasta, supun votului dumneavoastră de ansamblu, proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Împotrivă?

Felicitând comisia pentru munca laborioasă pe care a depus-o, chiar dacă nu toți membrii comisiei sunt de acord cu legea, vă mulțumim.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale.  

Trecem la următorul proiect de lege, și anume Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale.

Dacă, din partea comisiei sunt probleme? Nu sunt.

Nu sunt nici din partea inițiatorului.

Supun, atunci, atenției dumneavoastră raportul comisiei.

La pct.1, dacă aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Pct.2. Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă rog, domnule Fleșariu.

   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

La pct.6 s-a strecurat o eroare: textul publicat în Monitorul Oficial, alin.2 de la art.5 nu are în cuprinsul său sintagma "altele decât cele închiriate".

Deci, "altele decât cele închiriate" este prevăzut atât la textul inițial, în raportul pe care-l aveți, cât și în propunerea comisiei.

În redactarea inițială, această sintagmă nu apare. Deci este clară o greșeală de preluare din ordonanță.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Fleșariu. Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră cu precizările făcute de domnul Fleșariu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Pct.9. Vă mulțumesc.

Pct.10. Vă mulțumesc.

Pct.11. Vă mulțumesc.

Pct.12. Vă mulțumesc.

Pct.13. Vă mulțumesc.

Pct.14. Vă mulțumesc.

Pct.15. Vă mulțumesc.

Pct.16. Vă mulțumesc.

Pct.17. Vă mulțumesc.

Pct.18. Vă mulțumesc.

Pct.19. Vă mulțumesc.

Pct.20. Vă mulțumesc.

Pct.21. Vă mulțumesc.

Pct.22. Vă mulțumesc.

Pct.23. Vă mulțumesc.

Pct.24. Vă mulțumesc.

Pct.25.

Domnul Gubandru.

Spuneți și la pct.7 ce observații aveți, să le votăm în bloc.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

La art.6 alin.4, eliminăm "financiar".

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.25.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Iar la pct.25, vă propunem abrogarea textului care este înscris.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Textului comisiei?

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Da, textului comisiei.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.26. Vă mulțumesc.

Pct.27. Vă mulțumesc.

Pct.28. Vă mulțumesc.

Pct.29. Vă mulțumesc.

La pct.29, domnul Ciupercă.

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Numai un cuvânt trebuie modificat: "consiliile locale pot stabili cote adiționale de până la 50% asupra impozitelor"; nu "adoptă".

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.30. Vă mulțumesc.

Pct.31. Vă mulțumesc.

Pct.32. Vă mulțumesc.

Pct.33. Vă mulțumesc.

Pct.34. Vă mulțumesc.

Pct.35. Vă mulțumesc.

Pct.36. Vă mulțumesc.

Pct.37, Anexa nr.1.

Vă mulțumesc.

Anexa nr.2. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali din România (205/2002) și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 461/2001 privind exercitarea profesiunii de aistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali din România.  

Următoarea propunere legislativă, se lucrează încă la raportul comisiei, este vorba de Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.461/2001.

O voce din sală:

Este o greșeală materială la Anexa nr.2.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, greșeala materială la Anexa nr.2: în loc de 260 - "360", o corectați. Și altă dată să fiți mai atenți când bateți la calculator.

Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.461/2001, mai aveți probleme la comisie cu ea?

Nu? Haideți, domnule Ifrim, atunci.

Vă rog. Aveți 30 de secunde.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia este de acord cu ea. Este în acord cu legea pe care am votat-o privind ratificarea Strasbourgului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, dacă este și cu ratificarea Strasbourgului, vă dați seama.

Dacă la pct.1, aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La pct.2. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulțumim.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2002 pentru modificarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997.  

Următorul proiect de lege, la pct.43, este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2002 privind modificarea Legii asigurărilor sociale de sănătate.

Domnul Ifrim, 20 de secunde.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin această lege, se va finanța mai bine sistemul de sănătate.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Am înțeles.

Dacă la pct.1, aveți observații? Nu.

Vă mulțumesc.

Pct.2. Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Mulțumim membrilor comisiei pentru aportul lor la ședința noastră de astăzi.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.505/2001 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1992 privind finanțarea ocrotirii sănătății.  

În continuare, avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.505/2001 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.109/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1992 privind finanțarea ocrotirii și sănătății.

Domnule Ifrim, 15 secunde.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Aceleași motive. Vă rugăm să votați.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim.

Dacă la pct.1 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Pct.2, și ultimul.

Dacă aveți observații? Nu.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului.  

Următorul proiect de lege este pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului.

Domnul Ifrim. Luați loc la microfon. 20 de secunde.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această lege se reglementează funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului, putând fi o mai bună utilizare a tot ce se cheamă produs medicamentos.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim. Am înțeles.

Dacă la pct.1, sunt observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La pct.2. Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Pct.9. Vă mulțumesc.

Pct.10. Vă mulțumesc.

Pct.11. Vă mulțumesc.

Pct.12. Vă mulțumesc.

Pct.13. Vă mulțumesc.

Pct.14. Vă rog. Doamna ministru Luminița Gheorghiu.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Propunerea noastră era ca președintele Agenției Naționale a Medicamentului să fie numit prin ordin al ministrului sănătății pe perioadă de doi ani.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct vorbiți:

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

La pct.14.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și amendamentul cui este acesta?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Era amendamentul propus de Ministerul Sănătății și Familiei, la comisie. S-a respins și domnul președinte este de acord.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia este de acord?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Da.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.15. Vă mulțumesc.

Pct.16. Vă mulțumesc.

Pct.17. Vă mulțumesc.

Pct.18. Vă mulțumesc.

Pct.19. Vă mulțumesc.

Pct.20. Vă mulțumesc.

Pct.21. Vă mulțumesc.

Pct.22. Vă mulțumesc.

Pct.23. Vă mulțumesc.

Pct.24. Vă mulțumesc.

Pct.25. Vă mulțumesc.

Pct.26. Vă mulțumesc.

Pct.27. Vă mulțumesc.

Pct.28. Vă mulțumesc.

Pct.29. Vă mulțumesc.

Pct.30. Vă mulțumesc.

Pct.31. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.  

Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această propunere legislativă, creăm un cadru mult mai favorabil pentru a reduce îmbolnăvirea …

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule președinte.

Dacă la pct.1 din raport, aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Un moment.

Vă rog, doamna ministru.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

La art.5, să scoatem "PHARE", pentru că acesta dă finanțare numai pentru …

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Comisia este de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Acum, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mulțumim Comisiei de sănătate și reprezentanților Ministerului Sănătății.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 1, lit „c din Legea nr. 189/2000.  

Trecem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 lit.c) din Legea nr.189/2000.

Dacă aveți observații?

Comisia juridică, de disciplină și imunități? Nu este nimeni, deocamdată.

Se poate, că este un singur punct.

Dacă aveți observații la pct.1? Vă mulțumesc.

Pct.2. Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind înființarea comunei Comănești, județul Suceava.  

Următorul, Proiectul de Lege privind înființarea comunei Comănești, județul Suceava.

Dacă la raport aveți observații?

Dacă la art.1 sunt observații? Nu sunt.

Art.2. Nu sunt.

Art.3. Nu sunt.

Art.4. Nu sunt.

Art.5. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea alin.(3) al art.104 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind Propunerea legislativă pentru completarea alin.3 al art.104 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Comisia de învățământ ne propune respingerea acestui proiect de lege, conform raportului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 5, alin (1), lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu funcția didactică de institutor pentru învățământul secundar (adoptată propunerea de respingere).  

Supun atenției dumneavoastră propunerea legislativă pentru completarea art.5 alin.1 lit.c) din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic cu funcția didactică de institutor pentru învățământul secundar.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(1) al art.22 din Legea nr.84/1995 - Legea învățământului (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 art.22 din Legea nr.84/1995, Legea învățământului, de asemenea, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 151, alin. 2, litera c) din Legea învățământului, nr. 84/1995 modificată și completată, cu privire la dreptul institutorilor de a preda în învățământul gimnazial (adoptată propunerea de respingere).  

Următoarea Propunere legislativă, cea pentru completarea art.151 alin.2 lit.c) din Legea învățământului nr.85/1995 modificată și completată, cu privire la drepturile institutorilor de a preda în învățământul gimnazial.

De asemenea, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate a fost respinsă propunerea legislativă.

Pct.53 l-am aprobat mai înainte, l-am respins.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.27 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.54, Propunerea legislativă pentru modificarea art.27 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Comisia pentru muncă ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative privind sistemul public de pensii (adoptată propunerea de respingere).  

Dacă din partea Comisiei pentru muncă este cineva? Vă rog.

Deci la Propunerea legislativă privind sistemul public de pensii, vă rog. Comisia propune respingerea.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia propune respingerea, deoarece nu prezintă soluții valabile și modifică sistemul contributiv, prevăzut de Legea nr.19/2000.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Paula Ivănescu, vă mulțumim foarte mult.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.48/1992 (adoptată propunerea de respingere).  

Următorul, Proiectul de Lege este pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.48/1992. Comisia de cultură ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.57, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor.

Comisia de cultură propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Stroești, județul Argeș (returnată comisiei).  

Vă mulțumesc. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea comunei Stroești, județul Argeș.

Dacă sunt observații din partea comisiei? Nu sunt. Toată lumea este de acord.

Vă rog, din partea inițiatorului? Domnul Leonăchescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sunt inițiatorul acestui proiect de lege, rezultat dintr-o necesitate autentică. O comună înșirată pe 24 de km, cu 10 sate, cu foarte multe disfuncționalități, a fost generată de reforma din 1968. Propunerea mea, agreată la momentul elaborării ei de populația satelor Stroești și Costești-Vâlsa, cu expunerea de motive prezentată în proiectul de lege, a trebuit să treacă prin furcile caudine ale referendumului care a fost sabotat pur și simplu de autoritățile locale, nesprijinit de Consiliul județean Argeș.

Dacă o să vă uitați în lista acestor inițiative legislative de această factură, nu veți găsi nici o propunere din partea județului Argeș.

Este un fenomen straniu, pentru că la o necesitate autentică, la un proces real răspundem acolo prin nu, așa cum și în mandatul trecut, timp de 4 ani de zile, cu toate promisiunile electorale, s-a răspuns prin nu.

Curiozitatea este și aceea că grupa de la primăria locală dorește să-și mențină privilegiile, împotriva dorințelor locuitorilor și, pornind de la această conjunctură, reacția de frânare este foarte puternică. Practic, n-am putut de unul singur să o depășesc și a trebuit să se facă referendumul în condițiile legii. Nu am rezultatele oficiale ale acestui referendum, ținut pe 21 aprilie. Am întrebat la consiliul județean, nu s-au primit de la structurile juridice, tribunalul din Curtea de Argeș.

Eu am un rezultat, aflat indirect, ne încadrăm în toți parametrii care ar putea să vă recomande spre adoptare acest proiect de lege, în afară de rezultatul de la referendum. Ca o cifră doresc să vă comunic faptul că dintre cei care s-au prezentat la referendum, 90% sunt pentru reînființarea acestei comune. Este vorba de două comune, practic, cu tradiție, comuna Stroești care a fost centrul Plășii Vâlsa și comuna Mușetești care, în secolul trecut și începutul secolului și sfârșitul secolului XVIII, a fost un puternic centru cultural.

Iată, sunt într-o conjunctură deosebită, mie îmi pare rău că nu am reușit să depășesc necazurile referendumului, v-aș propune să mai amânăm puțin votul până căpătăm de la județ și confirmarea oficială. Altfel, va trebui să mă credeți pe cuvânt și nu este un act juridic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Din partea comisiei, domnule Bara, vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, colegul nostru, domnul Leonăchescu, noi am mai discutat cu dânsul și credem că are dreptate.

Domnule președinte, eu ce vă propun? Eu vă propun totuși amânarea, deci nu respingerea. Amânarea și prezentarea la comisie a rezultatului referendumului, chiar așa cum e, eventual încă o discuție să putem purta și noi cu reprezentanții consiliului județean, că dacă, într-adevăr, se constată că e rea-voință, sigur, să putem să discutăm cu dânșii, să vedem care e motivul adevărat, deci nu comentez.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles, domnule Bara, vă mulțumim.

Vă propun să returnăm propunerea legislativă la comisie pentru a fi reluată după ce avem rezultatul referendumului, să putem discuta.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Propunerea legislativă se reîntoarce la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Pecica, județul Arad (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Pecica, județul Arad.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.105/1996 privind evidența populației (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.105/1996 privind evidența populației. Comisia pentru administrație publică propune, de asemenea, respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative privind încasarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor de la agenții economici (adoptată propunerea de respingere).  

Propunerea legislativă privind încasarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor de la agenții economici. Comisia de buget, finanțe bănci propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.62 așteptăm raportul suplimentar care încă nu a ajuns. O să ajungă toamna viitoare.

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind înființarea orașului Ghimbav, județul Brașov.  

Pct.63. Propunerea legislativă privind înființarea orașului Ghimbav, județul Brașov. Comisia propune adoptarea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.64 - așteptăm de la Comisia de Regulament un punct de vedere.

Pct.65, de asemenea se amână.

Pct.66, proiectul de Lege privind folosirea limbii române, se așteaptă raportul suplimentar.

Stimați colegi, am epuizat totul.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura „Reabilitarea rețelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea și tratarea apei uzate în orașul Târgu Mureș, România, semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 2001 și la București la 22 februarie 2002.  

Stimați colegi, mai avem pct.35 și 36, două proiecte de legi, două memorandumuri pe care am putea să le trecem acum. Dacă sunteți de acord?

Deci la pct.35, Comisia pentru buget-finanțe, bănci este de acord, domnul Gubandru este lîngă noi aici, Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă, acordată prin instrumentul pentru politicile structurale de preaderare pentru măsura "Reabilitarea rețelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea și tratarea apei uzate în orașul Tg.Mureș - România", semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 2001 și la București la 22 februarie 2002, adoptat de Senat.

Dacă și comisia are observații? Comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră art.1 și art.2 ale proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate și modernizarea rețelei de canalizare în orașul Timișoara, România, semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 și la București la 22 februarie 2002.  

La pct.36, avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru măsura "Reabilitării tehnologiei de epurare a apelor uzate și modernizarea rețelei de canalizare în orașul Timișoara România", semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 și la București la 22 februarie 2002. Comisia pentru buget-finanțe, bănci propune adoptarea.

Sunt două articole. La art.1, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Art.2.Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.  

De asemenea, avem propunerea legislativă privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de asemenea, ne propune adoptarea.

Mergem pe raportul comisiei.

Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.2. Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Pct.9. Vă mulțumesc.

Pct.10. Vă mulțumesc.

Pct.11. Vă mulțumesc.

Pct.12. Vă mulțumesc.

Pct.13. Vă mulțumesc.

Pct.14. Vă mulțumesc.

Pct.15. Vă mulțumesc.

Pct.16. Vă mulțumesc.

Pct.17. Vă mulțumesc.

Pct.18. Vă mulțumesc.

Pct.19. Vă mulțumesc.

Pct.20. Vă mulțumesc.

Pct.21. Vă mulțumesc.

Pct.22. Vă mulțumesc.

Pct.23. Vă mulțumesc.

Pct.24. Vă mulțumesc.

Pct.25. Vă mulțumesc.

Pct.26. Vă mulțumesc.

Pct.27. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

Stimați colegi, mai sunt două proiecte de lege și vă propun să le discutăm mâine. E vorba de grațierea unor pedepse și e puțin mai complicat.

Epuizându-se ordinea de zi, încheiem ședința noastră aici, ne întâlnim la ora 16,30, în ședință comună să dăm votul președintelui Televiziunii Române. Deci am rugămintea ca cel puțin colegii mei de la PSD să vină.

Ceilalți sunteți liberi, nu vă oprim.

Lucrările s-au încheiat la ora 13,40.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 august 2019, 6:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro