Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/05-07-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 25-06-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 iunie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem secvența destinată intervențiilor.

 
Ștefan Baban - declarație politică intitulată Guvern nou - metode vechi;

Are cuvântul domnul Ștefan Baban. Se pregătește domnul Moisoiu.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Guvern nou, metode vechi. Un vechi proverb românesc spune că bunele obiceiuri se păstrează, iar noi, românii, indiferent de starea socială și opțiunea politică, din spirit patriotic, facem tot posibilul să-l respectăm.

De la instaurarea tinerei democrații, cu toate instituțiile și organismele caracteristice, toate guvernele post-decembriste au folosit aceleași metode politice, indiferent de doctrina și orientarea pe care le promovau.

Care sunt acestea? Metoda ordonanțelor și ordonanțelor de urgență în detrimentul legilor și al instituției abilitate cu aprobarea lor, Parlamentul României.

Este un adevărat curaj să încerci să deslușești un temei legal în hățișul de modificări, completări, abrogări etc., pe bază de ordonanțe și ordonanțe de urgență, a unei hotărâri de Guvern, sau chiar a unei legi care reglementează un sector privat, sau prioritar de activitate.

Răposata Ordonanță de Guvern nr.3/1992 privind TVA-ul a doborât toate recordurile, fiind modificată numai până la aprobarea prin lege, prin ordonanțe și ordonanțe de urgență, chiar din primul an de aplicare. Să ne mai mirăm, atunci, că reeșalonările și/sau scutirile de la plata TVA au constituit întotdeauna un punct de plecare în fenomenul de evaziune fiscală? Cred că nu.

Din păcate, acest exemplu nu este unic. Cine are răbdarea să consulte o agendă legislativă, pierde destul timp cu modificările, completările și abrogările de rigoare.

Dintr-o statistică privind actele emise de Guvernul României, indiferent de culoarea politică, în perioada 1992-2002, reiese foarte clar că anii 1998-2001 au deținut ponderea în ceea ce privește emiterea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență.

La o primă vedere, un neavizat ar crede că în acea perioadă Parlamentul României n-a existat, sau că a fost într-o continuă vacanță, lucru pe care-l știm toți că este neadevărat.

Să ne mai mire, atunci, că atât investitorii străini, cât și cei autohtoni, au o mare reținere în ceea ce privește respectarea legislației românești, pentru că niciodată nu știu după ce or fi verificat? După legea propriu-zisă, sau după noianul de ordonanțe și ordonanțe de urgență.

Rezultatul este vizibil cu ochiul liber. Ponderea investițiilor străine în totalul investițiilor din România este cel mai scăzut din Europa de sud-est, iar investitorii autohtoni trebuie să aleagă între a deveni falimentari sau a practica evaziunea fiscală.

Pe vremea când actuala Putere era în opoziție, critica vehement această stare de lucruri și aceste modalități de acțiune. Odată, însă, ajunsă la conducere, nu s-a schimbat nimic în acest domeniu. Pe ce ne bazăm, când susținem aceste afirmații? Pe aceeași statistică, care arată că în 2001 Guvernul a emis 88 de ordonanțe de Guvern și 195 de ordonanțe de urgență. Nici anul 2002 nu face rabat de la acest stil de lucru, astfel că, în primele 6 luni, au fost emise 32 de ordonanțe și 55 de ordonanțe de urgență.

Nici acum, când Parlamentul este controlat de aleșii Puterii, această instituție nu există.

Având în vedere că vacanța parlamentară se apropie, cred că Guvernul României nu face nici un rabat de la promovarea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență, conform dreptului abilitat de Parlament. Acum există.

Poate, totuși, acest răgaz îi va face pe guvernanți să înțeleagă că în această instituție nu se vine numai pentru asumarea răspunderii și acordarea votului de încredere, sau pentru obținerea dreptului de a emite ordonanțe și ordonanțe de urgență pe perioade nelimitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Adrian Moisoiu - despre o poveste de privatizare, din păcate, o poveste adevărată;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Gheorghe Firczak.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Motto: Virtus nobilitat homines, sapientia ditat, adică virtutea înnobilează oamenii, înțelepciunea îi îmbogățește.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil, din cauza căldurii excesive, astă-noapte am visat o poveste, pe care aș dori să o cred poveste, de nu ar fi adevărată.

A fost odată ca niciodată…

A fost în Tg. Mureș un Trust de Construcții (TCM), care în 1990 s-a divizat în mai multe societăți, una dintre ele fiind Compania de Construcții SC Holding SA Tg. Mureș, care a fost înzestrată cu un capital social de 3374940 mii lei, adică: 3374 940 acțiuni nominative de 1000 lei / acțiune, format dintr-o serie de active ca: hotel cu 88 locuri; cantină restaurant cu 2 săli: una de 150 de locuri, alta de 200 de locuri; depozite imense; 1 popicărie veche; 1 crescătorie de porci cu punct de sacrificare autorizat; 4 blocuri de nefamiliști în Tg. Mureș;2 centrale termice; 1 cabană în zona de agrement a municipiului; 1 laborator de încercări de materiale de construcții amenajat după ultimele cerințe; 1 piscină aptă pentru concursuri; 1 imobil cu 2 niveluri pentru cabinete medicale; 1 sală de sport mare, parchetată; 1 clădire - arhivă pe 2 niveluri; 1 complex sportiv cu mai multe săli de sport mari și mici; 1 popicărie modernă; 1 vilă la Sovata cu 6 camere plus un apartament; 2 blocuri de nefamiliști tot la Sovata; peste 25000 m2 în centrul municipiului Tg. Mureș, al comunei suburbane Sîngeorgiu de Mureș și al orașului Sovata, în care Statul Român deține 61, 7379%.

Nu se putea ca o asemenea avere să nu-l atragă pe Făt Frumos - UDMR, care, prin reprezentantul său, Török și echipa sa de la APAPS Brașov să nu încerce să o însușească, după cum de altfel a încercat și a reușit și cu stațiunea Sovata.

De aceea, deși societatea a încheiat anul 2001 cu un profit de numai 300 milioane lei, dar totuși un profit, APAPS sucursala Brașov o scoate la vânzare prin licitație cu strigare, anunțată cu surle și trâmbițe, adică în ziare în 16 mai a. c., cu termen de licitare la 17 iunie 2002 ora 11oo.

Și ofertele au început să curgă și s-au înscris 5 solicitanți la București, 7 la Brașov, ba unul - Duo COMERCIAL LIMITY - a venit de peste mări și țări tocmai din Statele Unite ale Americii, oferind 3 milioane de verzișori, adică : 1 milion de dolari pentru cumpărare și alți 2 milioane de dolari pentru investiții !

Dar ce să vezi: Făt Frumos - UDMR, îmbrăcat în hainele de SC Sapientia SRL, a pus ochii pe cele săli de sport, hotel, piscină, centrale termice, cămine de nefamiliști și toate celelalte, care ar fi fost tocmai bune pentru campusul universitar al Universității Sapientia, ce se construiește cu fonduri ale statului vecin și prieten, Ungaria, pe teritoriul României ! Și atunci, prin vrăji cunoscute de vestitul maestru iluzionist, Török, ba unii mai zic și vestita maestră, doamna director Verestay, pentru derută au rebotezat societatea în SC SERACOM SA și au blocat licitația în baza Legii 137 / 2002 de accelerare a privatizării, care permite conform art. 15 transmiterea cu titlu gratuit și cu prioritate înstrăinarea unor active către autoritățile administrative publice locale.

Iar ca autorități publice au apărut din nori Primăria municipiului Tg. Mureș, care are 13 consilieri UDMR din 25 și cea a orașului Sovata, prin adresele de solicitare 1249 / 21. 05. 2002 și respectiv 4343 / 23. 05. 2002.

Ce contează că acestea nu au nici tăciuni să-și hrănească armăsarii, adică forță financiară să-și întrețină activele pe care le posedă, să se autoadministreze…, că doar nu le iau pentru ele…

Doar o majoritate de 2/3 cât trebuie pentru a trece o hotărâre organică, se obține ușor cu ajutorul unor cozi de topor: la Tg. Mureș 13 consilieri UDMR + 4. Care sunt cei 4, vrăjitoarea cea rea nu mi-a spus, dar m-a asigurat că vor apărea ei la suprafață și-i vom cunoaște atunci când va fi cazul. Iar la Sovata - toți ca unul și unul mai brav ca toți !

De unde știu toate acestea?

Dumneavoastră credeți că degeaba s-a încheiat un protocol PSD - UDMR de colaborare la guvernare, că anumite persoane au fost până colea în Ungaria și li s-a promis oarece vile la marea cea mare… Cum, ce mare ? Marea amiralului Horthy - lacul Balaton !

Și Ion Iliescu, președintele României, și Adrian Năstase, premierul ei, și Ovidiu Mușetescu, ministrul privatizării, și Ovidiu Natea, prefectul Mureșului, și SRI-ul și mulți alții, ce fac ?

Lor nu le trebuie 3 milioane de dolari, ci privatizează pe 1 euro.

Un tăciune și-un cărbune

Taci Moisoiu, nu mai spune !

Fiți liniștiți, toți speră că vor trăi ani mulți până la adânci bătrânețe și nu va veni PRM-ul la putere ca să le confiște bunurile astfel însușite. Le vor stăpâni în veci pururea, amin !

Doar UDMR-ul tace, face pași mici, dar siguri și știe că încetul cu încetul va obține totul !

Mă întreb și vă întreb: există tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte ?

V-am prezentat o poveste de privatizare

Pentru a împiedeca o fraudă mare;

Și-am încălecat pe-o roată

Și v-am spus, din păcate, o poveste adevărată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Gheorghe Firczak - pledoarie pentru exprimarea prin democrație participativă a cetățenilor la revizuirea Constituției;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul deputat Mircea Ifrim.

 

Domnul Gheorghe Firczak:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Culturală a Rutenilor este o organizație a unei minorități naționale care consideră că membrii săi, în calitate de cetățeni ai României, au datoria să participe nemijlocit la viața publică a țării.

Sunt o serie de subiecte majore care necesită exprimarea prin democrație participativă a unui număr cât mai mare de cetățeni.

Un astfel de subiect îl reprezintă revizuirea Constituției, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, intrată în vigoare în urma aprobării prin Referendumul național din 8 decembrie 1991.

Acest moment a fost hotărâtor, benefic pentru destinul României, al cetățenilor ei, în efortul de consolidare a democrației în țara noastră. Noua Constituție a creat un cadru necesar pentru afirmarea României pe plan internațional, dar și pentru manifestarea pluralismului de idei și opțiuni în societatea românească.

S-ar impune, atunci, o întrebare firească: de ce trebuie revizuită Constituția? Răspunsurile sunt multiple: o societate, oricare ar fi ea, este în permanentă schimbare, iar legile, chiar și cea fundamentală, trebuie adaptate realităților noi, ivite în decursul timpului. Apoi, sistemul democratic, prin însuși structurile sale, necesită o perpetuă ameliorare a formelor de exprimare, în așa fel încât valențele sale fundamentale să nu suporte degradări ce ar determina chiar dispariția sa.

Un al treilea argument, dar nu cel din urmă ca importanță, îl reprezintă dorința noastră, a tuturor cetățenilor României, de integrare în structurile euroatlantice, deziderat care necesită o serie de modificări care să pună în concordanță Legea noastră fundamentală cu normele generale afirmate de organismele internaționale. Dar aceste modificări trebuie făcute cu discernământ, pentru a fi benefice, nu cumva să anuleze principii sau prevederi care sunt deja un câștig.

În consecință, noi, Uniunea Culturală a Rutenilor, propunem revizuirea pe baza unor principii fundamentale, care au stat de fapt și la baza redactării și adoptării Constituției României.

1. Proprietatea privată trebuie garantată, și nu doar ocrotită.

2. Consemnarea unor soluții concrete pentru situațiile în care statul nu asigură protecția socială, în așa fel încât cetățenii României să aibă asigurat un nivel de trai decent.

3. Legea fundamentală să prevadă, expres, pe lângă obligativitatea achitării taxelor și impozitelor, imposibilitatea scutirii totale a vreunei persoane juridice sau fizice de acestea.

4. Separarea atribuțiilor Camerei Deputaților și ale Senatului, în așa fel încât procesul legislativ să fie fluidizat prin anularea competențelor comisiilor de mediere și imposibilitatea prezentării proiectelor de lege fie la Camera Deputaților, fie la Senat, în funcție de opțiunea inițiatorului.

5. Restrângerea imunității parlamentare la opiniile politice exprimate și la votul acordat de senatori, sau deputați.

6. Adoptarea, fie a republicii prezidențiale, fie a republicii parlamentare, ca formă de guvernământ, alternativă, care ar determina o consolidare semnificativă a democrației românești.

7. În cazul republicii prezidențiale, șeful Guvernului este Președintele, care-și alege echipa ministerială din afara Parlamentului, dar fiecare ministru trebuie confirmat de comisia de specialitate parlamentară.

În cazul republicii parlamentare, fiecare partid, încă din campania electorală, trebuie să-și aleagă candidatul pentru funcția de prim-ministru, iar miniștrii trebuie să fie, cu necesitate, membri ai Camerei Deputaților, nefiind necesar decât votul de învestitură pentru Guvern, în ansamblul său, pe baza programului prezentat.

8. Curtea Supremă de Justiție să se transforme în Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii să fie aleși de cetățenii cu drept de vot de pe raza teritorială unde instanța are competențe, pentru cel mult două mandate de 4 ani succesive, sau nu.

Aceleași principii trebuie aplicate și procurorilor.

9. Armonizarea deplină a legislației românești privind minoritățile naționale cu prevederile Uniunii Europene.

Noi credem că aplicarea acestor propuneri va determina o întărire a democrației românești, în folosul tuturor cetățenilor, indiferent de etnia pe care o reprezintă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mircea Ifrim - analizarea aspectelor semnificative ale procesului de distrugere continuă a sănătății națiunii;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul deputat Iuliu Vida.

 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație politică se adresează Guvernului, primului-ministru și va face și obiectul unei Scrisori deschise adresate șefului statului.

Dorim să atragem atenția asupra gravității stării de sănătate a populației și asupra unor elemente care pot să ducă la o degringoladă și mai mare a acestei stări de sănătate.

Aș dori doar să spun câteva cuvinte, exemplificând cele afirmate.

- mortalitatea infantilă se cifrează la 18,40/00, în timp ce țările europene au acest indicator între 4-6,80/00;

- decesele materne 0,340/00 nou născuți vii, în timp ce în țările europene între 0,03-0,080/00;

- decesele prin boli ale aparatului circulator 710,6 la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70-190;

- mortalitatea este de 190,8 la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa este cuprinsă între 120-140 la suta de mii de locuitori;

- tuberculoza este de 115,3 la suta de mii de locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa;

- sifilisul este în creștere cu 56 la suta de mii de locuitori;

- cazurile de HIV/SIDA la copii sunt în număr de 6.445, reprezentând jumătate din numărul copiilor bolnavi de SIDA din Europa;

- durata medie a vieții este de 66,3 ani la bărbați și 73,8 la femei, în Europa indicatorul situându-se între 76 - 85 ani.

Față de țările candidate la aderare în Uniunea Europeană, România se găsește pe ultimul loc la indicatori, precum mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale vasculare, cancere, accidente și traumatisme, conform evaluării Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa.

În ce privesc fondurile alocate pentru sănătate în anii 2001 și 2002 menționăm următoarele:

În anul 2001 s-au alocat pentru sănătate 42.409 mii miliarde lei din care 41.434 reprezintă venituri colectate la fondul de asigurări sociale de sănătate de la populație și deci, un ban privat, iar 8.204 mii miliarde venituri de la bugetul de stat, astfel încât fondurile de la populație reprezintă 80,7% din buget, iar fondurile de la stat 19,3%.

În aceste condiții, bugetul raportat pentru sănătate este de 4,1% din P.I.B., în fapt, din bugetul de stat este doar de 0,82% din P.I.B..

În anul 2002, s-au alocat sănătății 62.562 mii miliarde, din care 50.863 mii miliarde reprezintă venituri colectate de la populație, iar 11.699 venituri de la bugetul de stat, astfel încât 81,3% din buget este colectat de la populație iar 18,7 este de la bugetul de stat.

Valoarea P.I.B. a acestui buget este raportată drept 4,2 din P.I.B. dar în mod real ceea ce alocă statul este de 0,98% din P.I.B., restul fiind banul privat al populației.

Mai mult decât atât, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este structurat astfel încât veniturile să fie mai mari decât cheltuielile și în aceste condiții la sfârșitul anului 2001 soldul a fost de 9.000 miliarde lei, pe care sistemul de sănătate l-a colectat, dar nu a avut dreptul să le cheltuiască, iar spitalele au rămas cu datorii de 6.600 mii miliarde lei. Pentru anul în curs nivelul aprobat al cheltuielilor față de venituri este cu 2.431 miliarde lei mai mic decât venitul, spitalele având în prezent până la 31.05.2002, 5.300 miliarde lei datorii. Astfel, valorile din P.I.B. care sunt calculate pe baza cifrelor absolute de la buget, dar care nu pot fi cheltuite decât în limitele arătate, se situează sub 3,8% din P.I.B., din care cea mai mare parte o reprezintă banul privat.

În aceste condiții, asistăm la un proces de distrugere continuă a sănătății națiunii. Deși anual se strâng de la populație aproape 2 miliarde dolari contribuție pentru sănătate, această contribuție nu se întoarce la populație. Astfel, nu se poate asigura tratamentul bolnavilor; medicamentele compensate, datorită limitării bugetelor medicilor de familie, nu ajung nici pentru copii care au gratuitate absolută, nemaivorbind de celelalte categorii, iar spitalele se confruntă cu dificultăți imposibile dat fiind datoriile pe care le au iar furnizorii de echipamente și medicamente nu mai pot elibera spitalelor ceea ce este absolut necesar pentru funcționalitatea acestora.

În ceea ce privește programele de sănătate și îndeosebi cele profilactice ele sunt total subfinanțate, astfel încât componenta profilactică din medicină ne situează pe unul din ultimele locuri în Europa și în lume.

Deasemenea, programul de transplant complet subfinanțat face ca pe listele de așteptare să existe sute de bolnavi care în ultimă instanță își pierd viața, deși medicina românească are posibilitatea, cu nimic mai prejos decât alte țări, de a salva acești bolnavi.

A pune Casa Națională de Asigurări de Sănătate în situația de a nu fi autonomă și a structura bugetul acesteia cu venituri mai mari decât cheltuielile, în condițiile în care România se situează pe unul din ultimele locuri în Europa cheltuind sub 70 de dolari /locuitor/an pentru sănătate, în timp ce Ungaria cheltuiește 180 de dolari/locuitor/an, Bulgaria peste 80 de dolari/locuitor/an, când morbiditatea generală este în creștere și atinge cifre îngrijorătoare în comparație cu alte țări, iar în materie de tuberculoză ne aflăm pe primul loc în Europa, deși cu un deceniu în urmă era aproape eradicată, înseamnă a nu recunoaște realitățile evidente care demonstrează degringolada stării de sănătate a națiunii, care rezultă cu claritate din indicatorii prezentați și din realitățile dramatice ale țării.

La întâlnirea care s-a organizat la Snagov cu factorii de răspundere din sănătate, s-a promis că se vor plăti datoriile spitalelor. Din nefericire, datoria a rămas, iar la 31.05.2002 este de 5.300 miliarde lei, spitalele fiind în incapacitate de a-și îndeplini misiunile.

Putem înțelege faptul că fonduri suficiente pentru sănătate nu se pot aloca de la bugetul de stat, deoarece P.I.B.-ul este cel existent și are cauzalitatea lui complexă, dar este posibil să se modifice legislația, astfel încât 2 miliarde dolari adunați de la populație pentru sănătate și care sunt bani privați să fie folosiți exclusiv pentru sănătate, fără acțiuni coercitive ale statului care folosește o parte din acești bani în alte scopuri. Cu atât mai mult cu cât casele de asigurări de sănătate din țările Uniunii Europene sunt real autonome având un control parlamentar asupra gestiunii legale a banilor care sunt folosiți exclusiv pentru sănătate și cu care, dacă există posibilitatea, se pot face diferite afaceri ce aduc, deasemenea, profit utilizat numai pentru acțiunile sanitare.

Menționăm în acest context că raportul făcut de Banca Mondială în urmă cu o lună privind situația din România, la capitolul III intitulat "Îmbunătățirea alocării resurselor în sectorul de sănătate" subliniază: Guvernul, în etapa de aprobare a bugetului, definește limitele de cheltuieli totale pentru fondul național al asigurărilor de sănătate. Acest lucru are ca scop prevenirea sistemului de sănătate de la cheltuirea întregului venit rezultat din contribuțiile la asigurările de sănătate, astfel încât surplusurile care rezultă să fie folosite pentru a stabili deficitele necesare pentru alte bugete de asigurări naționale , și anume, pentru fondul de pensii. Acest lucru a creat tensiuni în cadrul sistemului, slăbind răspunderea și controlul financiar, deoarece practica de a avea cheltuielile încă definite de autoritatea centrală este inconsistentă cu modelul referitor la contribuțiile de asigurări sociale adoptat de România. Trebuie, de asemenea, clarificată responsabilitatea cu privire la veniturile din cadrul sistemului de asigurări de sănătate, dat fiind faptul că Ministerul Sănătății și Familiei a asigurat controlul asupra "surplusului" veniturilor pentru a ajuta la închiderea deficitului fiscal cronic guvernamental.

Aflăm cu stupoare că se dorește înființarea unui departament unic de colectare și gestionare a fondurilor pentru șomaj, pensii și sănătate în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, creând astfel ingerințe și mai mari în sistemul de sănătate, diminuând și mai mult autonomia.

La ora actuală Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele județene subordonate și-au creat un aparat și un sistem de colectare a fondurilor.

Nu la capitolul strângerea fondurilor se găsește cauza disfuncționalităților sistemului de sănătate, ci la capitolul cheltuieli, la care Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu are dreptul să cheltuie pentru sănătate și să gestioneze favorabil în același scop fondurile pe care le colectează.

În condițiile creării unui asemenea departament pendinte de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale se creează încă o structură centralizată, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate își pierde chiar și posibilitatea de a ști exact ce bani se strâng de la populație pentru sănătate, neasigurându-se transparența gestionării fondului de asigurări sociale de sănătate.

Un asemenea departament nu poate decât să încarce bugetul de stat prin cheltuielile de personal pe care în mod normal le va necesita. Totodată, un departament de această natură ar putea fi cel mult o agenție autonomă sau pendinte de Parlament și în nici un caz un instrument guvernamental care marchează cu certitudine apropierea și mai mare de vechiul buget de stat care de astă dată se realizează și prin colectarea banului privat de la populație. În plus, crearea acestui departament, în condițiile în care se derulează Proiectul Consensus III de dezvoltare a capacității instituționale a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în colaborare cu experții Casei de Asigurări de Sănătate din Germania-AOK, poate duce la pierderea credibilității externe.

Dacă strategia politică și situația economică de etapă fac imposibilă finanțarea sistemului de sănătate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate , așa precum există în toate statele europene, inclusiv în fostele republici socialiste atunci cred, că soluția ar putea fi revenirea la bugetul centralizat de stat și repartizarea acestui buget prin Ministerul Sănătății și Familiei, așa cum era înainte de 1989.

Suntem conștienți de faptul că situația economică, respectiv P.I.B.(produsul intern brut) nu este în măsură să asigure o creștere a bugetului sănătății, dar sunt convins de faptul că această contribuție a populației la fondul de sănătate se poate întoarce în întregime pentru cheltuieli de asistență medicală.

Mai mult, cred că există categorii sociale care ar fi dispuse să cotizeze chiar mai mult pentru sănătate și am fi în măsură să realizăm ca în toate țările civilizate și un sistem complementar de asigurări de sănătate private așa cum prevede inițiativa legislativă ce se dezbate în prezent în Senat și care cred că nu trebuie obstrucționată numai pentru faptul că această inițiativă aparține unor prestigioși reprezentanți ai domeniului medical de culori politice diferite care au dat soluții la problemele majore ale sănătății și nu autorității guvernamentale.

Este surprinzător și îngrijorător că în prezent când Senatul dezbate această inițiativă legislativă, care are girul personalităților din domeniu, s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei , Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale care lucrează la un proiect legislativ cu același scop și care include și înființarea departamentului sus menționat. Mi se pare firesc și constructiv ca aceste trei organisme statale să colaboreze cu Parlamentul, care deja a elaborat pe baza unei largi consultări a celor mai reprezentative personalități din domeniul medical un proiect de lege a asigurărilor de sănătate și nu să se facă o competiție sterilă privind dreptul de autor asupra legilor necesare bunului mers al societății.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm faptul că actualmente, condiția socială și materială a personalului sanitar înregistrează o scădere căreia cu greu i se poate găsi un echivalent în întreaga comunitate internațională. Salarizarea personalului sanitar este sub limita demnității umane. A crede că un medic primar șef de secție poate să își păstreze profesionalitatea participând la congrese și achiziționând cărți de specialitate se poate face cu suma de aproximativ 200 dolari/lună, iar un medic rezident poate trăi și se dezvolta profesional din aproximativ 100 de dolari/lună, la care mai adăugăm aberația că un prof.univ.medic are salariul mai mic decât medicul primar este mai mult decât nociv și subminează profund funcționarea întregului sistem de sănătate.

Concluzionăm asupra faptului că tot ceea ce se întâmplă cu sănătatea populației reprezintă din nefericire un program lent de distrugere a condiției umane în țara noastră și necesită o urgentă soluționare care nu poate veni decât de la a înțelege că banul privat pe care contribuabilul îl dă pentru sănătate trebuie să se întoarcă exclusiv în același scop.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Iuliu Vida - semnalarea unor acuzații absurde, de o gravitate deosebită la adresa UDMR;

Îl invit pe domnul deputat Iuliu Vida. Va urma domnul Ioan Sonea.

 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu o săptămână, deputatul PRM Damian Brudașca a șocat Camera Deputaților cu niște acuzații absurde, care, dacă ar conține un minim de adevăr, ar fi de o gravitate deosebită.

Domnia sa a afirmat că Guvernul Adrian Năstase, și personal primul-ministru al României duc o politică incompetentă, inconștientă, de sacrificare sistematică a interesului național și a liniștii populației prin concesii făcute ungurilor, concesii care miros a trădare de țară.

Autorul de declarație emite o serie de aprecieri într-un ton suburban la adresa primului-ministru, concluzionând că faptele acestuia sunt grave, de neiertat și afirmă că șeful Executivului ar acționa împotriva unității și integrității statale a României.

În declarația politică, deputatul Brudașca face afirmații jignitoare și pline de ură la adresa cetățenilor români de naționalitate maghiară, afirmații care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de propagandă naționalist-șovină prevăzută și pedepsită de art.317 din Codul penal.

Acest deputat confuz a găsit de cuviință să nu se limiteze numai la atacurile împotriva Executivului, ci s-a năpustit și asupra mea, cu atacuri furibunde, hilare și mincinoase.

Vă asigur, domnule deputat, că UDMR-ul are potențioalul politic și capacitatea organizatorică necesară să respingă aceste atacuri murdare și nefondate și să asigure susținerea totală a parlamentarilor săi.

În final, declarația politică a deputatului de Cluj conține o afirmație de o gravitate imensă. A afirmat, textual, următoarele: de pe acum sunt pregătite locurile în care, în curând, vor fi pedepsiți cei care cred că pot abuza la nesfârșit de omenia și toleranța românilor.

Această afirmație, cuplată cu cele făcute recent de senatorul PRM Mihai Lupoi în județul Sălaj, trebuie să tragă un serios semnal de alarmă instituțiilor abilitate ale statului de drept, instituții pe care, cu această ocazie, le invit la modul cel mai serios să inițieze o anchetă în ceea ce privește eventualul atentat la siguranța națională, prin diferite structuri ilegale tutelate de către PRM.

Închei în speranța că instituțiile statului român, stat de drept și democratic, vor avea forța necesară pentru a preveni și înăbuși în fașă orice atentat împotriva democrației și a procesului de integrare euro-atlantică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Ioan Sonea - comentariu legat de știrile neliniștitoare privind acțiunile de destabilizare a actualei structuri cooperatiste;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Costache Mircea.

 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe diferite canale ne-au parvenit informații neliniștitoare cu privire la acțiunile concertate, inițiate și coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualei structuri cooperatiste.

Nu este suficient că în cadrul ministerului pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație o parte a personalului trudește din greu la elaborarea unor proiecte de ordonanțe de urgență care sfidează Constituția și bunul simț economic, în timp ce proiecte de legi, atent elaborate, precum cea a cooperației meșteșugărești, se pierd pe circuitul legislativ, sunt cheltuiți inutil banii contribuabililor pentru rezultate iluzorii, fiind angrenate în aceste acțiuni importante resurse umane și materiale, organe de control financiar, forțe politicienești și aparținând structurilor specializate în muncă informativă, în timp ce, la nivelul județelor, unii prefecți mai zeloși au trecut deja la implementarea măsurilor abuzive, de naționalizare a unor spații din patrimoniul cooperatist.

Este de notorietate faptul că mișcarea cooperatistă are rădăcini istorice adânci în România, ceea ce nu a convenit regimului comunist și nu convine nici astăzi anumitor persoane, ale căror interese sunt legate în primul rând de patrimoniul cooperatist.

În evoluția sa, cooperația a trecut de la forme simple de asociere în mici ateliere meșteșugărești, la organizări de tip modern, în majoritatea județelor țării găsindu-se platforme industriale, complexe de producție și prestări de servicii pentru populație, obiective create însă în exclusivitate din aportul micilor meșteșugari și din fondurile proprii ale cooperativelor.

Să ne reamintim că, de-a lungul timpului, cooperația meșteșugărească a fost profund marcată de o serie de grave prejudicii generate de intervențiile abuzive ale statului, care au constituit adevărate frâne în dezvoltarea ei: naționalizarea în întregime a puternicului sector de construcții, precum și a celui de munci manuale și expediție în anii ‘52-’54; preluarea în întregime de către stat în anii ‘59-’62 prin patru hotărâri ale Consiliului de Miniștri cu caracter secret a circa 160 dintre cele mai puternice organizații cooperatiste și a 1.500 de secții de producție și unități de prestări de servicii, împreună cu un personal de peste 60 de mii de oameni, reprezentând peste 55% din valoarea mijloacelor fixe ale cooperației meșteșugărești din acea perioadă, pentru care nu s-a obținut niciodată o justă despăgubire.

Ne întrebăm de câte ori este necesar a fi învățată democrația? Dorește, oare, domnul prim-ministru Adrian Năstase să fie reținut de istorie ca un al doilea Chivu Stoica contra semnatarilor HCM-urilor mai sus-menționate? Ne îndoim că mințile luminate de la Palatul Victoria, între care se află adevărate capacități în domeniul dreptului constituțional și al relațiilor internaționale, nu intuiesc marele pericol pe care-l creează acțiunile agresive declanșate la comandă politică și care atacă, în esență, proprietatea privată. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de curând, însuși domnul Romano Prodi s-a declarat, la Bruxelles, în cadrul Convenției cooperativelor europene, un adept și un partizan al ideii de cooperație. Iar, la aceeași manifestație, președintele Comitetului Economic și Social European a insistat pe ideea că poziția guvernelor față de cooperație va constitui unul dintre elementele luate în calcul în procesul de aderare al statelor aflate pe lista de accedere în structurile europene.

Se încearcă astăzi, prin mai multe căi, prezentarea cooperației într-o lumină nefavorabilă, cu argumentație care, de cele mai multe ori, sfidează regulile economiei de piață, aceasta fiind legată cel puțin aparent tocmai de anumite interese manifestate în plan patrimonial de avocații acuzării.

Privită cu o minimă obiectivitate, problema se pune, însă, de cu totul altă manieră. La nivel microeconomic, proprietatea deplină asupra patrimoniului implică ceea ce se numește gestiunea financiară reală, ce cuprinde totalitatea elementelor începând cu decizia de a proceda într-un fel sau altul la procurarea capitalurilor și terminând cu decizia de a folosi după propria cumpănire rezultatele financiare ale activității depuse.

Din câte se pare, cele peste 23 de mii de miliarde de lei constituite de cooperația meșteșugărească sub formă de impozite și taxe, între 1991-2001, calculul la prețurile anului 2001 venite să alimenteze un buget al cărui austeritate a devenit deja obișnuită, nu sunt suficiente.

Managerilor din cooperație li se cere acum să justifice comportamentul decizional și caracteristicile gestiunii financiare interne a organizațiilor pe care le conduc în domenii pentru care, în fond, nu există criterii de evaluare sau chiar dacă acestea ar exista, s-a dovedit într-o manieră vădit discriminatorie că nu se doresc nici măcar a fi aplicate egal pentru toți operatorii economici de pe piața românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Mircea Costache, vreau să vă rețin atenția că într-o jumătate de oră au fost doar 6 intervenții. În ritmul acesta, doar 12 din cei 23 vor putea să-și prezinte declarația, deci, mai multă concentrare în prezentarea declarațiilor politice, vă rog.

 
Costache Mircea - referire la vara toridă cu care se confruntă țara; la absența… ministrului agriculturii, dar și a întregului Guvern din actul de guvernare a treburilor publice;

Domnul Mircea Costache și va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

 

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc mult, domnule președinte, mă voi conforma, de regulă respect timpul care mi-a fost acordat.

Vreau să mă refer astăzi la vara toridă cu care se confruntă țara și la absența totală sau la discreția, dacă vreți s-o denumim așa, mai delicat, ministrului agriculturii, dar și a întregului Guvern al României, din actul de guvernare a treburilor publice din țară.

Aș fi început cu versurile lui Nicolae Labiș: "Seceta a ucis orice boare de vânt,/ Soarele s-a topit și a curs pe pământ./ A rămas cerul fierbinte și gol/ Ciuturile scot din fântână nămol". Iar, pe alocuri, nici nămol.

Ai crede că gospodarii fondului funciar al României, al celei mai mari averi pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, este binecunoscut că fondul nostru funciar, după experți FAO, poate să hrănească 80 de milioane de locuitori. Ori este vizibil pentru oricine că agricultura românească aproape că nu mai există, nici cea de subzistență, datorită condițiilor agrometeorologice vitrege, nu mai existăm nici pe piața internă, darămite, acolo unde încă ne mai așteaptă foștii noștri parteneri de schimburi comerciale.

Pe alocuri, actualul guvern mai mimează așa zisa activitate a unor ministere. Ministrul Turismului mai are încă hotelurile de pe vremea regimului odios și, acolo, este ceva mișcare. Pe la Ministerul Privatizării mai sunt, încă, nevalorificate resurse tot din regimul de tristă amintire, pentru unii, de duioasă amintire, pentru alții. Mai este ceva activitate, pe acolo, pe unde și un șef de cabinet încasează la lichidare 120 de milioane de lei, în timp ce poporul bombardat mediatic, dezinformat, întotdeauna, știe că parlamentarii au salarii uriașe, că au limuzine de lux. În ceea ce mă privește, nici una, nici alta nu e valabilă și nu numai pe mine, ci și pe mulți dintre cei de față. Cui servește uriașa minciună, grosolana dezinformare, bombardamentul mediatic al populației României, adusă în stare de perplexitate în fața unor realități dramatice, este lesne de înțeles, pentru că unii, într-adevăr, au cumulat averi urașe în această perioadă.

Dacă unele ministere se mai mișcă, dacă unii mai mimează ceva, ministrul Ilie Sârbu, mă întorc și zic: "Care va să zică că nu există", pentru că, în condițiile în care țara se confruntă cu o secetă devastatoare care a pârjolit recolta de grâu, de orz, de cereale, în general, dar care continuă să distrugă și culturile de porumb, de floarea-soarelui, de sfeclă, de tot ce se mai află pe ogoarele chinuite, stropite cu sudoare și sânge ale acestei țări, nu se vede demersul Ministerului Agriculturii.

O fi vreo politică agricolă mai subtilă pe care nu o poate pătrunde orice neavizat, care transformă cultura de care s-a ocupat și se mai ocupă adăugându-i un prefix "agri", în pricepere la agricultură. Nu vreau să mă erijez în cunoscător, dar numai ordinul, văd că țara este abandonată.

Ar trebui ca cineva să se trezească, dar acel cineva, într-o democrație falsă, stupidă, ineficientă, sortită eșecului din fașă, nu pare să fie climatul cel mai bun pentru dinamizarea vieții economico-sociale din țară, pentru binele locuitorilor acestei țări.

Personal, pot să închei și cu o referire la adresa a ceea ce am înțeles eu din eficiența legislativului în care ne zădărnicim eforturile și competențele.

Cutumă parlamentară: numele tău e zădărnicie!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - despre furturi, ilegalități, infracțiuni petrecute în pădurile din județul Harghita;

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman și se va pregăti domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Furturile, ilegalitățile, infracțiunile petrecute în pădurile din județul Harghita, botezate de către angajații personalului silvic, nu cunoaște margini. Un exemplu concret îl reprezintă cazul de la Borsec din 30 aprilie 2002, orele 5,30, când mașina condusă de șoferul Laștum Dumitru, domiciliat în comuna Cornul Luncii, județul Suceava, a fost prins în flagrant de către reprezentanții comisiei de cenzori a composesoratului Ditrău cu ajutorul poliției din Borsec, reprezentată prin cpt. Panaite Vasile.

S-a aflat că șoferul mașinii a transportat masa lemnoasă furată pentru angajatul Ocolului Silvic Borsec, Blaga Florin, care, se pare, că pe numele mamei sale are și un gater. Deci, infracțiunea a avut loc în luna aprilie, nici la sfârșitul lunii iunie nu se încearcă pedepsirea infractorilor. Această atitudine prin care nu se intervine pentru stoparea avuției se încurajează infracțiunile.

Astfel, tot în orașul Borsec, la data de 6 iunie, în jurul orei 17 a fost surprinsă autoremorca forestieră condusă de Holercă Viorel, transportând masă lemnoasă pentru Expolemn SRL. Însă, foaia de însoțire era întocmită pentru ziua de 7 iunie, în loc de 6 iunie, iar în zona de exploatare "groapa rotundă" s-a făcut un adevărat jaf. Deci, s-a depus plângere la prefectura județului Harghita, la poliția orașului Borsec. Nimeni nu a luat nici o măsură. Hoția cea mai gravă se petrece însă la Remetea în pădurea Alsőerdo, pentru a înțelege situația critică aș citit câteva pasaje din scrisoarea unui simplu cetățean din Lăzarea-Pegarfa: "Avem probleme în rezolvarea cărora sunteți singurul în măsură să ne ajutați, pentru că am apelat la toate forurile locale și județene. Peste tot ni s-au cerut dovezi, iar dovezile erau ascunse de lucrătorii Ocolului Silvic Gheorghieni. S-a distrus proprietatea noastră de niște oameni fără de lege care acționează cu un întreg arsenal de oameni și mașini, cu susținerea organelor competente care ar trebui să apere legea. Toate forurile locale își închid ochii asupra acestor fapte ilegale. Oare, cât va dura această nedreptate? Dacă acest caz ar ajunge în fața justiției ar fi mușamalizat pentru că hoții care ne-au defrișat pădurile sunt oameni cu influență. Domnule Becsek, hoția este dovedită, însă reprezentantul Ministerului Agriculturii din județul Harghita, care, cu ocazia inspecțiilor silvice și-a făcut datoria a fost amenințat de către organele de poliție și de organele abilitate ale statutului și se continuă acoperirea principalilor mafioți răspunzători pentru distrugerea pădurilor harghitene".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Damian Brudașca - declarație referitoare la acțiunile vicepreședintelui Liviu Medrea și la activitatea domnului Vida Iuliu;

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudașca, va urma domnul deputat Vlad Hogea.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

De mai multă vreme, numeroși consilieri locali, viceprimari și primari din județul Cluj semnalează presiunile la care sunt supuși, în principal, de către vicepreședintele Liviu Medrea pentru a părăsi formațiunile politice din care fac parte și a se înscrie în PSD. Acțiunea vicepreședintelui Medrea dedicată acestui scop include și distribuirea de fonduri de la bugetul consiliului județean în mod arbitrar și clientelar, ca și cum banii respectivi ar fi exclusiv din bugetul partidului de guvernământ.

În ciuda palidelor negări, vicepreședintele Medrea a trecut inclusiv la amenințări, atât cu prilejul alegerilor de primari în municipiul Câmpia Turzii, cât și la adunarea electorală desfășurată în 16 iunie a.c. în localitatea Frata județul Cluj. Cu acest prilej, Liviu Medrea, secretar general al PSD Cluj, a spus clar și răspicat: "Dacă nu-l votați pe candidatul nostru, județul Cluj se va termina la tabla de intrare în Frata și nu veți primi nici un ban pentru administrarea comunei".

Constatând că nu se iau nici un fel de măsuri împotriva abuzurilor pe care le face, conducerea consiliului județean Cluj a folosit banul public în interesul propagandei și al partidului de guvernământ.

Astfel, deoarece la Frata au avut loc anul acesta alegeri electorale, Consiliul județean Cluj, tot la inițiativa lui Liviu Medrea, cu o generozitate subită și suspectă, a oferit elevilor, numai în acest an, premii în valoare de peste 30 de milioane de lei. Din verificările făcute rezultă că pentru nici o altă școală din județ, Consiliul județean Cluj nu a oferit premii la sfârșitul acestui an școlar.

În calitate de deputat de Cluj, vă cer, domnule prim-ministru, să explicați în ce temei legal conducerea consiliului județean Cluj folosește banii publici pentru propaganda PSD și de ce spre a-și dovedi buna credință și a nu dezavantaja celelalte școli din județ, nu au fost oferite de către același consiliu județean premii tuturor elevilor merituoși de pe raza județului nostru.

În același timp, vă cer, domnule prim-ministru, să dispuneți corpului dv de control verificarea activității infracționale a lui Liviu Medrea, autor al cvasifalimentării Regiei autonome a domeniului public din Cluj-Napoca, iar ca vicepreședinte al consiliului județean, autor a numeroase fapte de natură penală și abuz în serviciu prin modul în care înțelege să folosească banul public în interes clientelar și de partid.

Vă semnalez, în final, de asemenea, că Liviu Medrea, care este astăzi un membru marcant al filialei locale a PSD, conferă partidului dumneavoastră toate argumentele pentru a fi judecat drept extremist, xenofob și naționalist, știut fiind faptul că Liviu Medrea, și nimeni altul, este autorul adevărat, atât al furtului drapelului Ungariei Mari de pe Consulatul din Cluj-Napoca, cât și al ceremonialului de înmormântare cu prilejul semnării tratatului cu Ungaria.

Cu asemenea colegi de partid și demnitari ai Puterii PSD-UDMR este greu, dacă nu imposibil, domnule prim-ministru, să identificați în România vreun alt partid xenofob extremist și naționalist decât propriul dumneavoastră partid.

Iar în final, dați-mi voie să mă refer la intervenția plină de curaj pe care a avut-o domnul Vida Iuliu care, însă, nu a făcut nici un fel de referire la acuzațiile la adresa domniei sale, care, ca deputat al României, ca om care a semnat și a votat, a jurat pe Biblie să respecte legile acestei țări, deplânge existența României în structura teritorială actuală, datorită aniversării la 4 iunie a.c. a Tratatului de la Trianon, care ar fi trunchiat Ungaria spre care este îndreptat sufletul domniei sale.

Nu mă las intimidat de amenințările pe care le-a formulat de la acest microfon, iar dacă este să judecăm pe text, declarația mea cred că ea este mai puțin nocivă pentru poporul român decât este de nocivă activitatea pe care domnia-sa o desfășoară și pentru care este plătit de poporul român când, în realitate, domnia-sa nu slujește decât interesele Budapestei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Vlad Gabriel Hogea - intervenție ce are ca temă Practicile ilegale ale organelor PSD Iași;

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Se pregătește domnul Ioan Miclea.

 

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș fi dorit din tot sufletul să închei pe un ton optimist seria de discursuri parlamentare din actuala sesiune, dar, se pare că nu este posibil.

PSD face ce face și revine în atenția noastră prin greșelile grave pe care le comite. Săptămâna trecută atrăgeam atenția asupra practicilor ilegale ale organelor PSD Iași, concretizate în amenințarea și manipularea electoratului din comuna Rediu, unde pe 23 iunie a avut loc primul tur al alegerilor de primar.

Mobilizând ca în vremurile de tristă amintire tot aparatul de partid și de stat din comună, poliție, preoți, cadre didactice, funcționari publici, etc., prefectul județului a reușit să demonstreze o dată în plus că între regimul Iliescu-Năstase și dictatura pe care actualii guvernanți se laudă că au răsturnat-o în 1989, nu e nici o diferență fundamentală în ceea ce privește oprimarea gândirii. Cu observația că înainte se trăia mai bine, iar viitorul biologic al națiunii nu era pus în pericol.

La alegerile din comuna ieșeană, menționată anterior, bătrânii, bolnavii și handicapații au fost cărați la vot din toate cătunele și ulițele mărginașe și, bineînțeles, îndoctrinați pe traseu cu mașinile de teren ale prefecturii IS-7-BIC, IS-09-SPJ, IS-13-CON, IS-01RJW, IS-01-YGJ și IS-01-JZK.

Operațiunea aceasta imorală și abuzivă a fost coordonată personal la fața locului de inspectorul școlar județean Mihai Dumitriu, sub privirile binevoitoare ale prefectului Corneliu Rusu Banu și vicepreședintelui Consiliului Județean Iași, Mihai Gabriel Popescu.

Dacă adăugăm și faptul că alimentarea la rețeaua electrică și la centrala telefonică a secțiilor de vot era întreruptă sistematic din oră în oră, avem o imagine concludentă a grosolăniei, primitivismului și tupeului cu care s-a acționat.

Îl întrebăm, mai mult retoric, desigur, pe domnul ministru Octav Cosmâncă, dacă are cunoștință de aceste aspecte și ce măsuri concrete intenționează să ia pentru sancționarea vinovaților și prevenirea repetării unor asemenea evenimente de neconceput într-o democrație adevărată? PSD își duce la îndeplinire, cu o meticulozitate diabolică, planul de creare în România a unui sistem politic șchiop, cu un partid unic, totalitar la putere și cu o Opoziție redusă la tăcere în Parlament și în administrația publică locală, ca urmare a folosirii unor metode staliniste de intimidare. Rușine celor care cred că România poate fi condusă cu biciul. Mai devreme decât cred ei se vor confrunta direct și inevitabil cu aspra judecată a istoriei.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Miclea - declarație referitoare la neajunsurile Ministerului Administrației Publice, respectiv la măsurile pe care domnul Octav Cozmâncă le ia vizavi de criza de la Cluj în legătură cu dizolvarea Consiliului local;

Îl invit pe domnul Ioan Miclea și va urma domnul Nicolae Enescu.

 

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la neajunsurile Ministerului Administrației Publice, respectiv la măsurile pe care înțelege domnul Octav Cosmâncă să le ia vizavi de criza de la Cluj, în legătură cu dizolvarea Consiliului local.

Regret nespus de mult că trebuie să revin asupra interpelării mele anterioare, prin care vă întrebam despre modul cum înțelege Guvernul să gestioneze criza de la Cluj Napoca privitoare la dizolvarea de drept a Consiliului Local.

Sunt obligat să revin, deoarece răspunsul pe care l-am primit din partea dvs. este absolut în contradicție cu faptele, dar, mai ales, cu legea.

Deoarece sunteți total pe lîngă Legea nr. 215/2001, voi reda cîteva aberații din răspunsul dvs.

1. Afirmați că modul în care interpretează Guvernul anumite fapte și le încadrează în textele de lege este un atribut exclusiv al acestuia. Prin aceasta dovediți, d-le ministru, că Guvernul dvs. este abuziv și incompetent. Interpretarea și aplicarea legii se face în spiritul și litera ei, așa cum prevede un principiu de drept, deci, nu este un "atribut exclusiv al Guvernului".

2. Răspunsul pe care mi l-ați dat dovedește faptul că interpretați legea după ureche sau cum vă dictează interesul momentului. Iată, afirmați că nu primarul, ci Consiliul Local este autoritatea competentă să stabilească dacă unui consilier i-a încetat mandatul. Dvs., în acest caz, scăpați din vedere esențialul: cazul prezentat de către mine este reglementat în legea nr. 215/2001 de către art. 58 pct. (2) care stipulează că "...Situațiile prevăzute la alin. (1) se comunică de către primar, viceprimar sau, în absența acestora, de către secretar, prefectului...".

În același aliniat al răspunsului dvs., mergeți cu aberațiile mai departe, afirmînd că nici măcar instanța de judecată nu are o asemenea competență. Chiar așa, d-le ministru ? Tot pe lîngă lege sau dați o interpretare voluntaristă a acesteia. Iată ce spune alin. (3) din același articol: "Ordinul prefectului, prin care s-a luat act de dizolvarea Consiliului local, poate fi atacat de consilierii interesați la instanța de contencios administrativ..."

3. Dvs., d-le ministru, ca membru al Guvernului, dați dovadă de o totală lipsă de respect față de mine, ca deputat, membru al Parlamentului României, atunci cînd vă permiteți să insinuați, în răspunsul dvs. că dizolvarea de drept a Consiliului local Cluj Napoca este o "manoperă". Mergeți cu lipsa de respect pînă acolo încît vă permiteți să-mi adresați mie și d-lui primar (care primar ?), cînd interpelarea v-am adresat-o eu, în calitatea mea de parlamentar, iar după cum știu eu, un primar nu poate să vă adreseze interpelări. S-ar putea să nu știți acest lucru?

4. Numărarea de către Dvs. a ședințelor ordinare care au avut loc la Consiliul local Cluj-Napoca este o altă dovadă a interpretării eronate a legii, în locul aplicării ei corecte. La art. 49 al. (1) se stipulează clar: "Consiliul Local se întrunește în ședințe ordinare o dată pe lună, la convocarea primarului ". Deci, nu primarul, ci legea stabilește caracterul unei ședințe. Apoi, o ședință nu este ordinară sau extraordinară, prin conținutul și prin hotărîrile ce le adoptă ci prin ceea ce stabilește legea.

Domnule ministru, este jalnică prestația dvs. în analiza datelor și modului cum s-au ținut cele trei ședințe ordinare consecutive la Cluj Napoca.

Interpelarea mea nu a fost făcută la cererea d-lui primar (în text nu precizați care primar) iar eu am discernămîntul, puterea, competența și acoperirea legală să fac acest lucru. Aș dori să vă amintesc și faptul că dl. deputat Ioan Olteanu, Președintele Comisiei de Administrației Publică a Camerei Deputaților, a răspuns, în scris, d-lui primar Gheorghe Funar, că, în condițiile date, Consiliul local Cluj este dizolvat de drept.

Vă mai amintesc încă un text de lege, care mi se pare că vă scapă, intenționat sau nu, privitor la competența Guvernului în această problemă. Iată ce stipulează ultima parte a art. 58 al.(2) "Prefectul propune Guvernului organizarea de noi alegeri". Apoi al.(5) din același articol: "Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de către Guvern, la propunerea prefectului...".

D-le ministru, dacă veți citi corect și complet legea, veți vedea că strădania dvs., jignitoare și insultătoare la adresa mea, privitoare la această interpelare, este absolut gratuită.

Deoarece prin răspunsul pe care mi l-ați dat la interpelarea pe care v-am adresat-o, mi-ați adus o gravă jignire mie și întregului Parlament al României, vă solicit imperios să-mi cereți scuze public, atît de la tribuna Parlamentului cît și în presa centrală.

Vă mulțumesc !

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Nicolae Enescu - declarație politică intitulată: Campania electorală a PDSR-ului este prematură și primejdioasă;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Enescu și va urma Doamna deputat Constanța Popa.

 

Domnul Nicolae Enescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Campania electorală a PDSR-ului este prematură și primejdioasă". Și se referă la rezultatele întâlnirilor mele cu cetățenii din județul Sibiu.

Problemele cu care mă confrunt de fiecare dată când mă întâlnesc cu cetățenii din județul Sibiu sunt legate de necazurile lor zilnice datorate modului strâmb și defectuos al guvernării actuale, cât și de presiunile pe care le exercită mai marii comunelor și satelor asupra oamenilor în marea acțiune de pesederizare a electoratului. Nu o dată, oamenii mi-au relatat că dacă intră într-un partid de opoziție, respectiv, Partidul România Mare, sunt pur și simplu terorizați cu amenințări zilnice. Plecând de la refuzul de a le da lemne de foc sau de a le elibera adeverințele necesare până la un șantaj odios cu desfacerea contractului de muncă sau chiar cu restructurarea postului de care depinde, în ultimă instanță, supraviețuirea lor și a familiilor lor.

Aleșii lor, primarii în care au crezut și de care sunt în prezent, mai mult decât dezamăgiți, nu respectă Legile nr.18/1991 și nr.1/2000, privind vechile amplasamente, nepunând în posesie pe cei îndreptățiți, anulând titlurile de proprietate, nu au decența necesară de a-i asculta, le vorbesc pe un ton incalificabil și nu puține sunt ocaziile când, pur și simplu, îi dau afară din primării. Problemele primarului nu sunt legate de lipsa punctelor sanitare, a posturilor telefonice, de nepietruirea drumurilor de care se plâng locuitorii satelor, de neecologizarea rampelor de gunoi, adevărate bombe ecologice cu impact puternic asupra agriculturii, pomiculturii, a producției de lapte din satele arondate comunelor pe care domnesc în deplin dispreț și aroganță.

Nu, ei sunt preocupați de a mări activul partidului din care fac parte, prin presiuni ce merg și asupra tineretului, întrerupându-le activitățile lor din căminele culturale și discoteci, intimidându-i prin prezența organelor de represalii mascați cu cagule.

Consilierii județeni care ar trebui să fie interesați, la rândul lor, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă primarii din localitățile județului își alocă bani publici pe criterii politice, având grijă să satisfacă clientelara PDSR-ului.

Consider imperios necesară implicarea prefecților în acțiunea de punere în posesie, ținând cont de faptul că până în prezent procentul de 76% este total nesatisfăcător, și el se situează undeva, sub ceea ce a promis Guvernul prin programul care a fost validat în Camera Deputaților.

Pentru a aduce o undă de speranță în sufletele mari ale acestor oameni năpăstuiți de soartă și de Putere am intervenit pentru introducerea unor posturi telefonice în comuna Tilișca și în satul Aciliu.

De asemenea, am luat legătura cu o serie de consilieri pentru sprijinirea cu bani a comunelor care doresc să devină centre culturale în care se poate dezvolta un turism rural la dimensiuni acomodate cu puterile fiecăreia. Am intervenit la Direcția sanitară județeană Sibiu pentru înființarea unor puncte sanitare, deservite de către un cadru medical care să se deplaseze cel puțin o dată pe săptămână în comunele lipsite de asistență medicală.

Aceasta ar trebui să fie problema aleșilor neamului care, după opinia mea, ne fac neamul de râs și nu teroarea și fuga după ciubucuri, unele mai mari și mai importante, contribuind la proliferarea corupției și nicidecum la stoparea acesteia, așa cum ne-au promis guvernanții la început de drum, când imaginea lor era neșifonată.

Toate acțiunile pe care le-au întreprins și le vor întreprinde, toate acțiunile pe care le-am întreprins și le voi întreprinde sunt încă o dovadă că oamenii de la PRM știu să respecte promisiunile făcute în campania electorală, au capacitatea de a-i asculta și de a-i sprijini în dezvoltarea problemelor multe și deosebit de grave. Dacă nu vor ține seama de semnalele noastre de alarmă, guvernanții vor plăti scump, fapt demonstrat de declinul pe care îl arată ultimele sondaje.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Constanța Popa - despre creșterea temperaturii aerului ca urmare a efectului de seră și efectele acesteia;

O invit pe doamna Constanța Popa și va urma domnul Emil Crișan.

 

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte mare căldură zilele acestea în țară. Nu trebuie însă să ne mire. Specialiștii au avertizat de mai mult timp că la nivel planetar principala schimbare, ca urmare a efectului de seră, va fi creșterea temperaturii aerului cu până la 10,4oC. Această creștere a temperaturii o simțim și noi din plin în această vară. În aer avem aproximativ 40oC și aproximativ 60oC la nivelul asfaltului. Nu s-ar fi ajuns în această situație dacă ne-am fi reconsiderat atitudinea față de problemele de mediu: cetățeni, parlamentari, executiv, administrație locală.

Parlamentul țării a ratificat atât recomandările Agendei 21 stabilită la Conferința Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare durabilă de la Rio de Janeiro din 1992, cât și prevederile Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Kyoto din 1997. Ce măsuri s-au întrerpins însă și se întreprind la nivel executiv și al administrației publice locale?

În București toți primarii care au candidat la alegerile din 2000 au promis, printre alte atâtea lucruri, refacerea zonei verzi a capitalei prin plantarea chiar a milioane de arbori. S-a întreprins ceva? Nu numai că nu s-au plantat copacii promiși, dar este distrusă și zona verde existentă. Datorită construcțiilor amplasate în locul zonelor verzi prin distrugerea acestora, unui bucureștean îi mai revin astăzi doar 2,5 metri pătrați de zonă verde.

Să ne mai mirăm că aerul este irespirabil? Putem trăi cu iluzia că dacă nu avem zone verzi, avem ștranduri, fântâni arteziene și apă potabilă cu care să se răcorească cetățenii.

La 3 milioane de locuitori însă, Bucureștiul are doar 3 ștranduri autorizate, câteva fântâni arteziene, iar străzile sunt stropite sporadic cu apă și asta doar pe străzile principale. Am putea crede că situația este singulară și este vorba doar de orașul București, dar nu este așa. 11% din râurile României sunt poluate, 7 milioane de ha de teren agricol sunt degradate în fiecare an, riscând să ajungem un adevărat deșert și 80% din deșeurile din România sunt depozitate necorespunzător, devenind pe această căldură adevărate focare de infecție.

Se așteaptă să apară victime printre cetățeni pentru a se lua măsuri?

Domnilor guvernanți, și din administrația publică locală, poluarea mediului este una din problemele care afectează atât pe săraci, cât și pe bogați. Nu cunoaște frontiere și acționează fără discriminare. Este unul din motivele pentru care țările bogate încep să investească în țările sărace în programe legate de protecția mediului. Cum au folosit aceste programe de până acum simțim din plin în această vară caniculară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Emil Crișan - declarație intitulată Cugir, 1989, revoluție și crimă;

Dau cuvântul domnului deputat Emil Crișan și va urma domnul deputat Emil Rădulescu.

 

Domnul Emil Crișan:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cugir, 1989, revoluție și crimă".

Numesc declarația mea politică de astăzi astfel deoarece ziua de 21 decembrie 1989 a adus în orașul Cugir din județul Alba, pe lângă libertatea de acțiune și exprimare, concepte specifice noii democrații, care se instala în România la acea dată, și ororile unor crime.

Studenta în drept, Pop Ioana Valentina, din Cugir, acum în vârstă de 20 de ani, avea pe atunci doar 7 anișori, iar evenimentele din decembrie 1989 aveau să-i lase marcată pentru tot restul vieții amintirea macabră a despărțirii de ce avea mai drag pe lume un copil: tatăl său.

În data de 21 decembrie 1989, muncitorii de la Secția sculărie a I.M.Cugir au ieșit în stradă scandând lozinci anticeaușiste și de adeziune la revendicările demonstranților de la Timișoara. Până în jurul orelor 16, au manifestat pe străzi relativ pașnic, după care, lăsându-se întunericul, li s-au alăturat mai mulți huligani aflați în stare de ebrietate, care au început să devasteze magazine, de unde s-au sustras băuturi alcoolice și alimente.

În jurul orelor 17, un grup numeros de elemente turbulente au pornit spre sediul Miliției orășenești îndemnați de voci care spuneau: "Mergem la miliție să eliberăm arestații". Deși cadrele de miliție au precizat că în arest nu există nici o persoană, unele elemente turbulente au început să arunce cu pietre și sticle incendiare, au tăiat legăturile telefonice și au dat foc clădirii și mașinilor care se aflau parcate în apropiere.

Încercările de dialog au fost de prisos, acțiunile de distrugere amplificându-se, fapt pentru care asediații, după ce incendiul a cuprins etajul întâi, au tras focuri de avertisment, după care au început să sară de la diferite etaje pentru a se salva. În aceste condiții, au sărit din clădire, cu îmbrăcămintea cuprinsă de flăcări, și căpitanul Pop Valentin, comandant al unității, și subofițerul Staicu Ilie.

A fost conform celor menționate în cartea "Pledoarie pentru istorie" a profesorului Glofimir Alexandrescu, o nefericire pentru ei și pentru ceea ce avea să urmeze, întinând pentru totdeauna imaginea unui oraș altminteri cunoscut pentru cetățenii săi muncitori și pașnici.

Prinși de un grup de atacatori vizibil excitați de băutură și cuprinși de o furie ucigașă, cei doi au fost supuși unei ploi de lovituri de cuțit și topor, care le-au transformat curând trupurile într-o masă de carne și oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-și ia zborul. Apoi, stropiți cu benzină, cei doi au fost transformați în făclii grotești și spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiat urechile, nasul și organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii de niște minți bolnave de turbare și ură.

Urmărirea penală împotriva celor patru criminali care au săvârșit astfel de orori, și anume: Sivera Dumitru, Carica Achim Gheorghe, Mihu Aurel și Muntean Petru, a început abia după 10 ani, în 1989, fiind găsiți vinovați și condamnați, dar se află și astăzi în libertate, așteptând rezultatul recursului pe care l-au înaintat la sentința dată pe data de 30 octombrie 2000. Vor mai rămâne încă zece ani sau poate definitiv în libertate, iar cei doi asasinați nu au fost nici măcar declarați martiri ai Revoluției din 1989, astfel încât familiile lor să poată beneficia de facilitățile Legii 42/1990?

Ioana Valentina Pop a ales facultatea de drept pentru a ajunge să descopere tainele justiției, care justiție, în cazul tatălui său, nu a existat niciodată și, de fapt, nu există nici acum.

Președinția României, Guvernul și Ministerul Justiției au obligația de a respecta valorile democrației făcând lumină în cazul de la Cugir, căci dacă există o limită până și în rău și o măsură a degradării până și în moarte, să recunoaștem că la Cugir, în 21 decembrie 1989, aceste praguri au fost trecute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Grigore Emil Rădulescu - exprimarea unui punct de vedere în ceea ce privește fiscalitatea;

Dau cuvântul domnului deptuat Emil Rădulescu. Va urma domnul Mitică Bălăeț.

 

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Guvernul continuă să demonstreze că nu pierde nici o ocazie pentru a împovăra buzunarele cetățeanului de rând prin adoptarea unor măsuri aberante și, în același timp, originale în ceea ce privește fiscalitatea.

Scandalul iscat odată cu aplicarea taxei pe valoarea adăugată la taxa de drum, aruncă în curtea Guvernului încă o bilă neagră vizavi de modul în care specialiștii finanțelor au înțeles să mai smulgă niște bani pentru acoperirea găurilor bugetare.

Sub umbrela protectoare a umanizării sistemului legislativ fiscal cu acquisul comunitar, ministerul domnului Tănăsescu nu a ratat ocazia să profite de impozitarea taxei de drum, ajungându-se în final la un model care ne face mici în Europa, dubla impozitare pentru unul și același produs sau serviciu.

Noua lege a TVA i-a luat prin surprindere pe agricultori care, potrivit unei ordonanțe de urgență, tocmai au fost scutiți de plata taxei de drum. Deocamdată, nu se știe dacă aceștia urmează să plătească t.v.a. pentru o taxă care apoi le este returnată. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Petre Daea, declară teoretic, că dacă taxa de drum nu se plătește n-ar trebui plătit nici t.v.a. Numai că agricultorii achită taxa de drum, aceasta urmând să le fie returnată de către Ministerul Transporturilor în baza bonurilor valorice.

La ora actuală, nici Ministerul Finanțelor, nici SNP Petrom nu știu cum va fi plătită taxa pe valoarea adăugată pentru motorina destinată agriculturii.

Prins pe picior greșit, ministrul finanțelor pasează problema în curtea Ministerului Transporturilor care a inclus taxe de drum în prețul carburanților. Potrivit oficialilor de la finanțe, Uniunea Europeană a făcut recomandarea impozitării duble. În plus, introducerea taxei de drum în baza de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută în noua lege a t.v.a. a fost decisă pentru ca legislația română să fie în conformitate cu acquisul comunitar. Specialiștii din finanțe explică această modificare prin faptul că România a deschis, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, capitolul 10 "Impozitarea, adaptarea Directivei a 6-a a Consiliului European referitoare la t.v.a.".

Potrivit acestei directive, baza de calcul este prețul care se obține pentru bunurile livrate și serviciile prestate și cuprinde toate sumele care sunt obținute de către furnizorul bunurilor de la cumpărător. Astfel, baza de impozitare include toate impozitele, drepturile, prelevările și taxele, cu excepția t.v.a.-ului în sine.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, doamna Maria Manolescu, a ținut săl sublinieze favoarea care ni se face prin neincluderea t.v.a. și pe sume de un cent pentru fiecare litru de carburant din care se constituie fondul petrolier în vederea acoperirii datoriei Companiei române de petrol, t.v.a către Bancorex. Aceasta pentru că nu cred că finanțele ar dori acest lucru, ci pentru că această taxă are o aplicabilitate limitată.

Un punct de vedere mai apropiat de realitate l-a exprimat premierul Adrian Năstase, care, voind adaptarea legislației românești la cea europeană, s-a limitat să declare că ne aflăm într-un moment în care avem nevoie de mai mulți bani la buget.

Afirmația vine să demonstreze că singurul motiv care a condus la punerea în practică a unei astfel de măsuri este acoperirea găurilor bugetare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Mitică Bălăeț - pledoarie pentru un spațiu de cultură - Biblioteca Națională;

Îl invit pe domnul Mitică Bălăeț și va urma domnișoara Lia Olguța-Vasilescu.

 

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apariția Legii bibliotecilor (nr.334/2002) ar fi trebuit să fie un prilej de adâncă bucurie pentru mine, ca inițiator, pentru membrii comisiilor de cultură ale Parlamentului, care au lucrat foarte mult la elaborarea acestei legi, precum și pentru miile de bibliotecari ai țării, care o așteaptă de multă vreme.

Dimpotrivă, apariția Legii bibliotecilor se dovedește a fi însoțită, cel puțin pentru mine, de un adânc sentiment de amărăciune. Cu numai trei zile înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial, Guvernul domnului Adrian Năstase a dat o hotărâre de Guvern (nr.578 din 13 - zi nefastă! - iunie 2002), prin care noul local al Bibliotecii Naționale, construit anume în acest sens după norme intenaționale de biblioteconomie, se preconizează a deveni sediu al Guvernului.

Această hotărâre abuzivă sfidează Legea bibliotecilor, care prin art.72 alin.1, prevede în mod expres că "Schimbarea destinației imobilelor în care funcționează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcționare conform prezentei legi."

Hotărârea de Guvern citată mai sus pune în pericol chiar aplicarea Legii bibliotecilor, care are ca pivot central însăși ideea de Bibliotecă Națională și funcțiile acesteia în cadrul informațional al bibliotecilor. Or, fără un local modern de bibliotecă, conceput după normele internaționale actuale, aceste funcții nu pot fi îndeplinite. Cele peste 13 milioane de volume ale Bibliotecii Naționale zac astăzi în cele mai grele condiții. Și asta, datorită comodității de gândire a membrilor Guvernului, în special cei din Ministerul Culturii, datorită cărora nu s-a finalizat încă această construcție ca local de bibliotecă.

Și, cu toate vicisitudinile și inerțiile, cu toate furturile și deturnările de fonduri acordate de Parlament construcției Bibliotecii Naționale, noua construcție a Bibliotecii Naționale este finalzată în proporție de peste 50%, depozitele sunt aproape terminate, așteptând doar să se pună rafturile și să se aducă în ele milioanele de cărți ale bibliotecii. Peste un milion sunt deja aduse, urmând să se scoată afară datorită sus-menționatei hotărâri guvernamentale.

Această hotărâre este cu totul abuzivă. Ea încalcă 3 legi deodată: Legea bibliotecilor, Legea bugetului de stat pe 2002, în care prin Anexa 3/28, Bibliotecii Naționale i se prevede suma de 70 de miliarde de lei, sumă suficientă pentru darea parțială în folosință a bibliotecii, precum și programul de guvernare pe 2002-2004 al domnului Adrian Năstase care, la Cap.6, pct.3, "Renașterea culturii naționale" prevede "construirea și organizarea Bibliotecii Naționale a României".

Doamne, ferește-ne de asemenea "renaștere a culturii naționale", cum se preconizează prin menționata hotărâre de Guvern în care sediul celei mai mari și mai importante biblioteci a țării este transformat în așezământ birocratic. Pentru cine? Pentru însuși Guvernul nostru ipocrit.

Trebuie să arătăm că această transformare a clădirii Bibliotecii Naționale în sediu pentru Guvern costă enorm. Închipuiți-vă, depozitele celor 15-20 de milioane de cărți ale Bibliotecii Naționale terminate în proporție de peste 90% ca depozite de bibliotecă, lungi și late de sute și sute de metri, cu luminatoare mici, să fie transformate în cabinete ale miniștrilor și birouri ale birocraților guvernamentali. Zidurile lor trebuie sparte cel puțin pentru ferestre mai luminoase! Închipuiți-vă scoaterea instalațiilor, compartimentarea, reproiecția tuturor serviciilor.

Închipuiți-vă și sălile de lectură ale bibliotecii, concepute pe înălțimi de câte două etaje, care trebuie renovate cu noi planșee pe fiecare etaj, cu compartimentări noi reproiectate și reamenajate. Închipuiți-vă serviciile și laboratoarele bibliotecii reproiectate și reamenajate ca birouri. Firmele agreate de domnul ministru Miron Mitrea vor avea mult de lucru! Pe banii cui? Ai bugetului de stat al țării, care și așa este extrem de sărac pentru cultură, învățământ, sănătate. Nu însă și pentru cheltuieli exorbitante, făcute aiurea, cum este și cea de față, despre ale cărei ponoase nu se șoptește însă nici un cuvânt.

Se pare că însăși alegerea noii construcții a Bibliotecii Naționale ca victimă a bunului plac guvernamental este expresia unei afaceri de proporții tranzacționate în culisele puterii. Altfel nu se poate explica de ce între cele 5-6 variante posibile de mutare a Guvernului din actualul sediu, supus pericolului în eventualitatea unui cutremur, s-a ales soluția cea mai proastă și cea mai păguboasă pentru țară.

Doamne, și ce speranțe ne pusesem în rapida modernizare a activității bibliotecilor din România, în aducerea lor la standarde europene, după atâtea eforturi, care nu datează de azi, de ieri.

Despre aceste eforturi, concentrate în istoria unei legi, care să ne protejeze cât de cât bibliotecile, încearcă să vorbească, din păcate, cu multă amărăciune, paginile care urmează.

Fie totuși ca proverbul "Nu mor caii când vor câinii!" să se împlinească, iar Guvernul nostru să manifeste, până la urmă, un elementar bun-simț și respect față de spațiul de cultură al Bibliotecii Naționale, condiție esențială pentru punerea în aplicare a Legii bibliotecilor.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

Vă rog să-mi permiteți un scurt intermezzo. Se află în vizită în România o delegație oficială a Conferinței politice consultative a poporului chinez, condusă de domnul Cen Gin-Hoa, vicepreședinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Conferinței Politice Consultative și președinte al Consiliului Economic și Social.

Să-i adresăm "Bun venit!" și un salut călduros din partea poporului român! (Aplauze)

 
Lia Olguța Vasilescu - comentariu pe marginea unui proiect de lege la care a fost coautoare: acordarea tichetelor de masă pentru elevi;

O invităm pe domnișoara Lia Olguța Vasilescu pentru o declarație politică.

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Anul trecut, subsemnata, împreună cu doamnele deputat Mihaela Ionescu și Mitzura Arghezi, am inițiat un proiect de lege privind acordarea tichetelor de masă pentru elevii proveniți din familiile defavorizate, al căror venit nu depășește salariul minim pe economie.

În expunerea de motive precizam următoarele : "La ora actuală, în România, hrana costă de 500 de ori mai mult decât în 1990. În același timp, puterea de cumpărare a populației a scăzut, 40% dintre locuitorii țării noastre trăind la limita sărăciei. În aceste condiții, și alimentația copiilor este deficitară calitativ și cantitativ. Cum alocația pentru copii nu poate asigura hrana unui minor pentru mai mult de cinci zile, 11% dintre elevi merg la școală flămânzi, iar 20% au parte doar de o masă pe zi. Ca urmare, sunt foarte multe cazuri de abandon școlar, iar analfabetismul se extinde."

Prin proiectul nostru de lege intenționam să creăm cadrul prin care acestor copii săraci să li se acorde bonuri de masă și să li se asigure zilnic un minimum de hrană constând în produse lactate, de panificație și proteine de origine animală.

Inutil să precizez că această inițiativă a fost respinsă, invocându-se motivul că ar fi trebuit să cerem modificarea Legii tichetelor de masă și nu să formulăm un proiect nou.

De asemenea, ni s-a servit argumentul că nu există fonduri pentru achiziționarea unor frigidere pentru fiecare școală în care să fie depozitate produsele lactate. La vremea respectivă am respins acuzele puerile ale parlmentarilor P.S.D., care probabil nu știuau că Legea tichetelor de masă se referea doar la salariați și că bieții copii nu puteau fi strecurați printre articolele ei.

Iată însă că, după un an, cel care susține necesitatea unei astfel de inițiative este chiar premierul României și, printre altele, liderul partidului de guvernământ. Acesta a afirmat în urmă cu câteva zile că, începând cu anul școlar 2002-2003, fiecare elev din învățământul primar și gimnazial din România va primi gratuit câte un corn și un pahar cu lapte în fiecare zi. "Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie", a P.S.D.-ului, evident.

Astfel, o inițiativă care a fost respinsă doar pentru că venea din partea unor deputați P.R.M., este preluată de campionul ordonanțelor de urgență, Adrian Năstase. Acest lucru mă determină să cred fie că, în pană de idei, se mai inspiră de la Opoziția nedemocratică, fie că parlamentarii pe care cu onor îi conduce, nu sunt suficient de bine mobilați la intelect încât să depisteze o idee genială care, i-auzi ce chestie!, i-a venit dintr-o dată și gânditorului de la Cornu.

Nu știu dacă sunt în asentimentul colegelor cu care am lucrat la proiectul respectiv, dar eu cel puțin îi solicit primului-ministru să-mi plătească drepturi de autor. Mi-e greu să cred că n-a mai rămas nimic de furat în țara asta și că domnul Năstase a ajuns să-și însușească acum și proprietatea intelectuală. A altora!

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Leonăchescu - punctarea unor aspecte ce au marcat desfășurarea alegerilor parțiale din data de 23 iunie 2002;

Domnul Valer Dorneanu:

Ultimul vorbitor, domnul secretar Leonăchescu.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

La alegerile locale din ziua de 23 iunie 2002, care s-au desfășurat în 13 localități pentru desemnarea primarilor, prezentarea la vot a alegătorilor a fost catastrofală. În general, absenteismul este de circa 50% și acest test electoral evidențiază valoarea activității clasei politice românești.

Indiferența alegătorului este forma de manifestare a unei democrații bolnave. Omul simplu nu mai are nici un fel de încredere în actul de conducere profesat de organele administrației publice locale și centrale. Cei care mai vin la vot sunt rudele candidaților și cei plătiți, într-un fel sau altul, să voteze, în fond, o anumită clientelă politică.

În toată această perioadă, ceva nu a mers, ceva nu este în ordine dacă, după atâția ani de zbucium și promisiuni, nimic nu se leagă! Ne-am dorit scurtarea tranziției prin reforme autentice, dar ea s-a lungit nepermis de mult din cauza guvernărilor deficitare care au susținut reforme de fațadă, simple operații cosmetice, care n-au afectat decât prin efecte colaterale procesele de sistem.

Trebuie să înțelegem că actul de guvernare trebuie să fie o transpunere în practică a trei idei fundamentale, vectori politici: descătușarea forțelor creatoare ale poporului; promovarea interesului național; proiecția în eternitate.

Să nu ne facem iluzii că lucrurile s-ar fi putut derula altfel sau că se vor putea schimba rapid în viitorul apropiat!

Procesele au inerția lor, iar mentalitățile se schimbă greu, și numai prin schimbarea generațiilor, adică lent!

Activitățile, metodele dar, mai ales, mentalitățile de tip comunist impuse cu forța de către trupele rusești de ocupație n-au dispărut brusc. Ne izbim de ele zilnic, sub forme discrete, abil ascunse, fac parte din inventarul clasei politice care exercită puterea.

Datorită imposibilității de a radiografia corect realitățile, guvernanții pun diagnosticul greșit și dau soluții care generează, constant și la nivel generalizat, eșecul. Nimeni nu vrea reformă autentică, pentru că aceasta cere a se rezolva cu prioritate problema incompatibilităților.

În acest domeniu, am moștenit o zestre nenorocită care produce efecte întârziate. Prefecții erau și secretrii comitetelor județene ale Partidului Comunist Român și deputați în Marea Adunare Națională. Directorii din întreprinderi figurau în fel de fel de organe de conducere și comitete de acțiune. Mulți profesori universitari erau activiști de partid și informatori ai serviciilor de securitate etc.

Foarte multe funcții erau incompatibile pentru aceeași persoană. Sistemul incompatibilităților a fost dezvoltat și perfecționat după Revoluția română din decembrie 1989.

avem miniștri deputați și prim-ministru șef de partid și parlamentar! noi decidem, noi executăm, noi controlăm! conducem deci pentru ai noștri, și cât conducem trebuie să ne asigurăm că nu va ridica nimeni capul și nu cumva să se întărească vreun alt partid. Indiferent de mijloace și de metode, Puterea vrea să-și perpetueze puterea, chiar dacă pentru asta sabotează democrația și-și condamnă la sărăcie propriul popor.

Avem consilieri comunali, orășenești și județeni în situații de incompatibilitate și aplicarea Legii nr.215/2001 se face strâmb.

Am legat polițiștii de locul de muncă și i-am transformat în unelte ale primarilor și ale rudelor acestora! Cu fiecare nouă lege pe care Puterea ne-o impune, apar noi incompatibilități care creează alte situații blocante, alte noduri gordiene, alte blocaje financiare.

A reușit cineva să strângă avere, și nu analizăm prin ce metode, de ce să nu-l facem parlamentar, chit că nu-l duce mintea! Ba ar merita să-l facem și ministru, și am mai adăugat ceva la șirul incompatibilităților.

Priviți în jur și veți identifica la tot pasul incompatibilități care ne blochează evoluția rapidă spre progres, fie ca expresii ale vechiului sistem, fie ca soluții cosmetice la o tot mai solicitată reformă de structură.

Alegerile locale din 23 iunie 2002 au scos în evidență fenomene specifice unei mentalități cancerigene pentru viitorul nostru politic: cumpărarea de voturi la colț de stradă, ca în Alexandria; minciuna generalizată; amenințarea cu retragerea subvențiilor bugetare; amenințarea cu represaliile asupra unor candidați mai buni și asupra familiilor lor; condiționări administrative și proesionale; promisiuni clientelare etc.

S-a spus în multe locuri foarte clar: dacă va ieși învingător alt primar decât cel propus de Putere, nu va primi nici un sprijin de la consiliul județean. va fi sabotat. Aceeași mentalitate și aceleași apucături teroriste se întâlnesc și la nivelul consiliilor județene și chiar mai sus.

Până când vom tolera această situație?

Vă mulțumesc.

 
Emil Boc - referire la alegerile locale parțiale din data de 23 iunie a.c.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimați colegi.

Aș ruga toți colegii să poftească în sală pentru a putea începe ședința destinată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Stimați colegi, era înscris și domnul deputat Boc. Fiți de acord, față de faptul că este "foarte succint", cum v-a demonstrat-o de atâtea ori, și să-i permiteți să facă această declarație.

 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că ați observat ghilimelele de la "foarte succint".

 
 

Domnul Emil Boc:

Bineînțeles! Ele se vor concretiza și în cele zece propoziții pe care le voi spune.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Poftiți!

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Declarația mea de astăzi politică se referă la cele întâmplate la alegerile locale parțiale în ziua de duminică.

Din nefericire, trebuie să constatăm că practica exercitată de partidul de guvernământ, și anume de a ridica furtul la rang de politică generală, este continuată de data aceasta și în plan electoral, prin cumpărarea voturilor, în special la alegerile locale din Alexandria.

Acest fapt, dincolo de ineditul lui, constituie un gest și un act fără precedent în România cînd, iată, democrația atât de mult râvnită și dorită de către toți, este compromisă prin cumpărarea unui vot cu 50.000 lei în favoarea P.S.D.-ului.

De fapt, în Alexandria, duminică, P.S.D.-ul a trecut de la democrația furtului la furtul democrației. Este cel mai mare pericol pe care-l avem în față în momentul de față. Riscăm să compromitem democrația, riscăm să compromitem statul de drept, riscăm să compromitem încrederea oamenilor în principiile și normele democratice. Sperăm că gestul de la Alexandria să rămână unul izolat, pentru că de câștigat nu va câștiga nimeni, dar de pierdut vom pierde toți dacă, repet, democrația furtului va fi continuată cu furtul democrației.

Vă mulțumesc.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 20 noiembrie 2019, 4:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro