Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.138/11-10-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-10-2020 (joint)
20-10-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 01-10-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,36.

Lucrările au fost conduse de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Viorel Hrebenciuc, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Constantin Niță, secretari.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Începem secvența ședinței noastre dedicată intervențiilor politice. Vă dau cuvântul și în funcție de prezența dumneavoastră, evident.

 
Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Poate pronia cerească;

Domnul Adrian Moisoiu, poftiți.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineața, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Poate pronia cerească".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

România este o țară cu un potențial agricol ridicat datorită faptului că are o suprafață arabilă extrem de mare și, mai ales, de calitate. Prin cultivarea a 40 - 50 de hectare de pământ, folosind utilaje performante și multe îngrășăminte, o familie ar putea trăi bine.

La rândul său, lucrarea pământului și renunțarea la așa-zisele „pârloage" ar putea atrage după sine dezvoltarea unei întregi industrii producătoare de utilaje agricole (tractoare de diverse tipuri, semănătoare, mașini pentru erbicidat, recoltat, balotat etc), a zootehniei, cu tot ceea ce înseamnă aceasta (inclusiv industria prelucrării cărnii), a tutunului, a industriei textile, a pielăriei și confecțiilor și a multor altora, ceea ce ar însemna numeroase locuri de muncă, eradicarea șomajului și, în final, o bună stare generală.

În fiecare toamnă, lumea agriculturii intră în febra campaniei agricole de arat și semănat, când trebuie rezolvate aspecte asemănătoare.

Marea problemă a micilor producători agricoli, adică a țăranilor, este că, din cauză că nu pot să-și valorifice produsele obținute (grâul, porumbul și celelalte), nu au cu ce să declanșeze campania de însămânțări în timpul optim necesar pentru noua cultură. Din acest motiv, de la an la an, ei însămânțează tot mai puțin și se jură că în anul următor nu vor mai cultiva decât strictul necesar. Și totuși, speranța și tenacitatea specifice neamului românesc îi fac ca în anul următor să uite toate nemulțumirile și să reia totul de la capăt. Ei uită de ministrul electronist Mureșan, de ministrul preot Sârbu, de guvernările dezastruoase Roman, Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Vasile, Isărescu sau Năstase, de înjurăturile adresate președinților Emil Constantinescu și mereu tânărului Ion Iliescu, și reiau de la capăt păgubașul ciclu de producție.

Doresc să vă prezint în câteva cuvinte costul cheltuielilor actuale pentru un hectar cultivat cu grâu, în condițiile în care nu se recurge la un credit de la stat - pentru arat: 1,3 milioane de lei, pentru două discuiri: 0,9 milioane de lei, pentru sămânță: 1,5 milioane de lei, pentru semănat: 0,38 milioane de lei, fertilizare (îngrășăminte): 2,43 milioane de lei, tăvălugit: 0,16 milioane de lei, fertilizare fazială: 0,18 milioane de lei, erbicidat: 0,28 milioane de lei și recoltat: 1,5 milioane de lei, adică un total efectiv de 8,63 milioane de lei, adăugând cheltuielile pentru plata diverselor ajutoare și fonduri (5% pentru șomaj, 7% pentru sănătate, 3% pentru fondul de solidaritate și 2% pentru fondul de susținere a învățământului de stat), adică 17%, ceea ce ar reprezenta, în cazul considerat, 1,47 milioane de lei, și se ajunge la un total de 10,1 milioane de lei. Considerând o producție ideală de 3000 de kilograme de grâu la hectar, în condiții de neirigare, rezultă că prețul unui kilogram de grâu este de minimum 3367 de lei. Menționez că, în anul 2002, producția medie pe țară a fost de 1800 kg/ha, în timp ce în județul Mureș de 2100 kg/ha.

Unde sunt subvențiile promise în campania electorală?

Credeți că cei 90000 de lei acordați drept compensații pentru motorină rezolvă problema?

Specialiștii recomandă agricultorilor să semene cerealele de toamnă până la data de 10 octombrie în jumătatea de nord a țării și nu mai târziu de 20 octombrie în partea de sud. Noroc de toamnele blânde de care am avut parte în ultimii ani.

Principala problemă rămâne valorificarea producției, deoarece nimeni dintre procesatorii privați nu se oferă să cumpere grâu nici la prețul de 3000 de lei kilogramul. Unde este Romcerealul sau Comcerealul?

O altă problemă ține de structura proprietății. Cea mai mare parte a terenurilor sunt fărâmițate, fiind în posesia a milioane de proprietari. Pe de o parte, ei nu au posibilitatea de a face o rotație a culturilor care să respecte tehnologia, iar, pe de alta, suprafețele de teren, având dimensiuni prea mici (fâșii lungi și înguste), nu se pot lucra cu puținele utilaje mecanice existente, care și ele, la rândul lor, în cea mai mare parte, sunt uzate și fizic și moral, așa că pământul se lucrează cu vechiul plug tras de cal.

În județul Mureș, din circa 3.500 de tractoare agricole, peste 2100 sunt amortizate, iar în ultimii ani s-au achiziționat doar 120 de tractoare noi, după cum urmează: în anul 2000 - 3 bucăți, în anul 2001 - 87 bucăți, iar în anul 2002 circa 30 bucăți.

Din 222.495 de hectare suprafață arabilă, în anul 2001 au fost cultivate cu grâu și secară doar 40.967 hectare, iar în anul 2002 - 29.690 hectare.

Domnule ministru Sârbu, știu că așteptați sfaturi necesare pentru a scoate agricultura românească din impas și, de aceea, vă propun să acoperiți cu epitrahilul sau patrafirul dumneavoastră suprafața arabilă a țării și să implicați pronia cerească să vă ajute, pentru ca să dați, astfel, o gură de oxigen celor care trudesc din greu pe ogoare și pe care i-ați păcălit să voteze PDSR-ul, actualul PSD.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați vorbit dublu.

 
Vlad Gabriel Hogea - creionarea portretului special al PRM în mediul politic actual;

Domnul deputat Vlad Hogea.

 

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Izolarea mediatică a Partidului România Mare, dublată de intensificarea campaniei defăimătoare îndreptate contra principalului partid de Opoziție, transformă politica românească într-un joc stupid, cu reguli trucate, la sfârșitul căruia câștigă, vrem, nu vrem, mafioții din PSD.

Îndârjite să înnăbușe orice demers de schimbare în bine a României, forțele care dețin încă puterea în cabinetele guvernamentale de la București vor cu orice preț să prelungească la maximum dominația dictatorială pe care o exercită asupra întregii societăți.

Indivizi fără scrupule și coloană vertebrală se cred nemuritori în visul lor de zeificare cu care se morfinează zi și noapte. Lumea vip-urilor, așa numitul high-life, este împânzită de nulități grobiene, de zerouri poleite cu prostie, de figuri joase, capabile doar să înnoate fericite în propria mediocritate.

A fi la Putere înseamnă pentru acești inși vulgari, cu biografii obscene și trecut pătat, numai să-ți umpli buzunarul, ca să compensezi prin aceasta vidul din cap.

Lașitatea lor profundă constă în eterna fugă de responsabilitate, în inerția grețoasă a reformei și în mania tâmpită de a da mereu vina pe altcineva pentru propriile greșeli.

Social-democrați care nu au nici dimensiune socială, nici filon democratic, ne dăscălesc despre ce și cum să facem ca să intrăm mai iute în Europa. Această modă de a face permanent trimitere la necesitatea alinierii la standardele occidentale ascunde fragilitatea doctrinei și programului PSD, care sunt simple forme fără fond.

O închisoare roș-galben-albastră. Aceasta este viziunea Puterii despre România de mâine.

Bigotism, intoleranță ideologică, corupție generalizată, sistem politico-economic de tip mafiot, sărăcie, insecuritate, declin. Iată fresca societății românești contemporane.

Am ajuns, prin inconștiența guvernanților, pe ultimul loc în Europa. Vom deveni, în curând, ultimii din lume, dacă girul de încredere va fi acordat de către majoritatea populației tot acelora care au ridicat o piramidă oligarhică și plutocratică pe sângele și sudoarea a milioane de români harnici și cinstiți.

Vocea acestor victime ale democrației originale a devenit în ultimii ani Partidul România Mare, formațiune politică bazată pe genialitatea președintelui Corneliu Vadim Tudor și pe dorul nostru de normalitate, pe nevoia de a crea și consolida o democrație autentică, o structură statală solidă, un veritabil model românesc de civilizație. Tocmai de aceea devine tot mai clar că venirea Partidului România Mare la Putere este necesară, legitimă și iminentă.

 
Dumitru Chiriță - prezentarea concluziilor reuniunii pe teme energetice de la Belgrad;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Chiriță, poftiți.

 

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 26-27 septembrie 2002, la Belgrad, a avut loc reuniunea cu tema "Dereglementarea sistemelor energetice integrate și consecințele economice și sociale ale acestei dereglementări", organizată de Asociația pentru Energie a Statelor Unite, cu participarea unor specialiști din România, Bulgaria, Iugoslavia și țările din fosta Iugoslavie, Albania, Comisia Europeană și Banca Mondială.

Cu această ocazie, am reiterat faptul că, pentru a reuși în procesul de reformă în utilitățile publice de interes general - electricitate, gaze, comunicații, Guvernul Năstase urmărește cu atenție promovarea intereselor salariaților, consumatorilor, contribuabililor și investitorilor într-un deplin echilibru, pentru a realiza dezvoltarea economică și socială.

Totodată, am arătat că restructurarea și privatizarea aduce în atenție noi riscuri, cum ar fi: reducerea numărului de locuri de muncă, lipsa de interes a deținătorilor de capital pentru a face investiții, necesitatea unui cadru legislativ care să permită o abordare coerentă.

În același timp, reformele din România sunt îngreunate și de evoluția consumului, respectiv de situația consumatorilor de energie electrică aflați în situația de a nu putea să își achite factura.

Procesul de liberalizare a pieței de energie electrică, organizarea regională a distribuitorilor, urmate de privatizarea acestora, aduce în atenția noastră perspectiva existenței unor tarife diferențiate de la o zonă la alta la aceeași categorie de consumatori. Având în vedere această nouă provocare, am apreciat intenția primului-ministru Adrian Năstase, care urmărește diminuarea riscului unor dezechilibre economice și sociale pe teritoriul României.

O problemă deosebită o constituie și faptul că, în 1998, an în care a fost reorganizat Renel, producătorii de energie au fost organizați în entități juridice diferite. Astfel, odată cu liberalizarea pieței de energie electrică, producătorii, în speță Hidroelectrica și Termoelectrica, care au costuri total diferite, sunt puși în situația să concureze pe piață. Pentru a elimina această anomalie, felicit încă odată Guvernul Adrian Năstase pentru că a dispus reorganizarea producătorilor de energie electrică astfel încât entitățile juridice rezultate să aibe costuri de producție relativ apropiate, care să promoveze o concurență reală și să fie atractive pentru potențialii investitori strategici, în perspectiva privatizării.

În legătură cu promovarea unui nou cadru legislativ adecvat noilor situații, apreciez foarte mult dorința ministrului Industriilor și Resurselor, domnul Dan Ioan Popescu, de a promova o nouă lege a energiei, care să reglementeze mai eficient condițiile de funcționare a unităților din sector și care să permită desfășurarea unor proces de privatizare în interesul economic și social al României.

Îmi exprim și acum speranța că Parlamentul României va ține cont în viitoarea lege a energiei de dorința Guvernului Adrian Năstase de a crea un echilibru între interesele sectorului și ale investitorilor și interesele utilizatorilor.

De asemenea, vreau să salut de la această tribună și dorința Federației "Energia mileniului III" de a participa la procesul de privatizare a distribuitorilor de energie electrică, avansând în acest sens solicitarea de a cumpăra un pachet din acțiunile scoase la privatizare.

Perspectiva liberalizării pieței energiei electrice permite României și țărilor din zonă să creeze o piață regională care să conducă la o abordare integrată în ceea ce privește utilizarea resurselor și asigurarea necesarului de consum la prețuri cât mai reduse.

Doresc să subliniez încă o dată necesitatea înțelegerii importanței Directivei nr.96/1992 a Consiliului Europei, care se referă la liberalizarea pieței energiei electrice, în sensul în care se promovează crearea pieței unice la nivelul Uniunii Europene, și nu la nivelul fiecări țări membre sau candidate.

Vreau să îi felicit și pe această cale pe cei care au fost împreună cu mine la Belgrad și care au promovat cu brio interesele României. Aici îi am în vedere pe Horia Bogdan, vicepreședinte al Autorității de reglementare în domeniul energiei, Alexandru Săndulescu, director general în cadrul aceleiași autorități, Adrian Goicea, director general în operatorul comercial Transelectrica, și Ionuț Purica, expert în cadrul programului "Essen".

În încheierea acestei declarații politice, vreau să adresez mulțumiri Excelenței sale domnul Ștefan Glăvan, ambasadorul României în Iugoslavia, precum și domnului Valentin Stanislav, consilier economic, pentru căldura cu care am fost primiți și pentru modul în care promovează interesele României în această zonă greu încercată în acești ani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi, vă repet: trei minute înseamnă o pagină A4.

 
Napoleon Pop - referiri la politica industrială a României;

Domnul deputat Napoleon Pop.

 

Domnul Napoleon Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să mă refer puțin la politica industrială a României.

În perspectiva integrării europene a României, țara noastră trebuie să își definească clar care sunt ramurile prioritare pentru economia românească, astfel încât să nu stânjenească funcționarea unor structuri industriale comunitare printr-o concurență neloială pe piață. Dezvoltarea sectorului industrial a fost tratată de către Guvernul României în "Documentul de politică industrială și planul de acțiuni pentru implementarea politicii industriale a țării noastre", publicată în luna iulie a.c. în Monitorul Oficial.

Reacții avute în partea unor patronate și asociații profesionale demonstrează că documentele apărute chiar în plină vară nu au fost trecute cu vederea de cei interesați și că astfel de documente pot contribui la construirea acelui mesaj important pentru comunitatea oamenilor de afaceri, națională și externă, de viziune și coerență în politicile sectoriale.

Bogăția de informații cuprinse în cele două documente suferă însă de repetiție, exces, amestec de ceea ce este important și mai puțin relevant, o tratare neierarhică între factori, măsuri, politici, instrumente și, mai ales, responsabilități. Din acest punct de vedere, documentele par confuze și lipsite de specificitate, melanjul de măsuri, acțiuni și politici fiind perfect valabile pentru orice abordare sectorială a României de astăzi, în virtutea corelațiilor și interdependențelor.

Aceste deficiențe de tratare diminuează, însă, în mod conștient tocmai așteptările celor interesați, care trebuie să discearnă între efortul propriu și implicarea statului. De ce? Tocmai prin utilizarea stilului impersonal, care ne duce cu gândul fie la preluarea de către stat a tuturor frâielor în dezvoltarea industrială, deci un intervenționism statal major, fără a menționa resursele, fie la un responsabil colectiv, în care Guvernul, patronatele și sindicatele se vor regăsi într-un algoritm tot atât de neeficient ca și până acum, când ne referim la întârzierea restructurării economice de ansamblu.

Fără îndoială că menționarea necesității ca politica industrială să ducă la performanțe, competitivitate, utilizarea rațională și eficientă a resurselor naturale, exporturi majorate etc. sună foarte frumos, dar tocmai omniprezența Guvernului în toate fie demobilizează inițiativele private, fie îi face captivi și dependenți pe agenții economici din diferite industrii, în sensul că aceștia încă sunt tentați ca Guvernul să le rezolve toate problemele.

Fără a subestima efortul depus de cele două ministere, al Industriei și Resurselor și cel al Dezvoltării și Prognozei, în creionarea politicii industriale în această etapă, cred că orientarea documentelor trebuia să treacă de la tratarea guvernamentală integrată, făcută deja în documente similare anterioare, la modul în care politica industrială a României trebuie să răspundă provocărilor integrării europene, respectiv de la pârghiile administrative naționale la cele ale pieței unice, unde politicile comunitare se întâlnesc în mod real cu mecanismele de piață.

Obiectivul major al politicii industriale românești nu este cel de a afecta structurile industriale existente în statele Uniunii Europene, ci de a pregăti rezistența industriei românești la concurența Uniunii Europene, evident cu mijloacele unei competiții loiale care ne pun în valoare potențialul, resursele și capacitatea de adaptare.

Din această perspectivă și în sensul așteptărilor consumatorilor de politică industrială, Guvernul ar fi trebuit să dezvolte mai puține aspecte, însă de reală implicare în elaborarea de politici și măsuri de implementare, cum sunt: dezvoltarea pieței interne pentru produsele industriale naționale; creșterea atractivității industriei naționale pentru investitori; promovarea investițiilor intangibile, ca precursori pentru performanță, capacitate concurențială și, mai ales, valoarea adăugată cât mai mare pentru produsele industriale românești; facilități în promovarea investițiilor în mediu, pentru o politică industrială nepoluantă și durabilă.

Clarificările în aceste domenii ar aduce exact informațiile necesare, ca managerii din toate ramurile industriale să distingă între ceea ce poate fi politică și ajutor de stat necontestat pe piața unică a Uniunii Europene și propria responsabilitate față de producție și comercializare, prin asumarea riscului de piață și valorificarea oportunităților de integrare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Enescu - declarație intitulată Somnul rațiunii naște superoameni în partidul de guvernământ;

Domnul Emil Rădulescu. Nu este. Domnul Nicolae Enescu. Poftiți.

 

Domnul Nicolae Enescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Somnul rațiunii naște superoameni în partidul de guvernământ. Este singura explicație a faptului că unii membri ai PSD-ului pot deține în același timp, în două locuri diferite, două posturi diametral opuse, dar încărcate de responsabilități ce delimitează limitele fizice și mentale ale Guvernului.

Mă refer la cazul în speță a domnului Dan Bârzu, care ocupă funcția de primar al orașului Cisnădie concomitent cu cea de șef secție chirurgie a spitalului orășenesc al localității amintite.

Trecând peste faptul că aceasta reprezintă un cumul de funcții, îmi este imposibil să cred că domnia sa are capacitatea de a acoperi cele două funcții în condiții satisfăcătoare. Consider că, mai curând, le ratează pe ambele, operând în primărie și dând dispoziții și decizii la spital.

Compatibilitatea acestor două ipostaze este realizată totuși prin atitudinea dictatorială care se manifestă atât la primărie, cât și la spital, însoțită fiind de decizii abuzive și ieșiri necontrolate în sediul primăriei față de cei care vin în audiență, când binevoiește să fie prezent, precum și față de personalul spitalului, determinând nu o dată nemulțumirea angajaților.

Pentru a-mi explica punctul de vedere, vă semnalez deciziile luate în cazul unor chiriași pe care i-a scos în stradă înainte de apariția hotărârilor judecătorești definitive, precum și desfacerea contractului de muncă al fostei sore șefe din spitalul orășenesc Ciznădie, pe motive doar de domnia sa cunoscute în ambele situații.

Sloganele "Împreună cu voi, alături de voi! Împreună cu oameni, alături de oameni!" se dovedesc a fi vorbe goale ce răsună doar în campaniile electorale și care s-au pierdut pe măsură ce PSD-ul și-a văzut sacii în căruță.

Am fost întotdeauna împotriva limbii de lemn folosite în discursurile nu chiar așa de îndepărtate, dar noul stil declarativ ce își propune o manipulare la nivel de țară mi se pare pe cât de odios, pe atât de malefic.

Declarația mea politică demonstrează realismul care determină politica Partidului România Mare, un partid caracterizat de sondajele de opinie și chiar de premier ca fiind singurul care adună nemulțumirile tuturor acelora ignorați și frustați de către Puterea actuală, și care încearcă să îi asculte, să îi sprijine și, mai ales, să le dea o speranță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. V-ați încadrat în timp.

 
Anghel Stanciu - prezentarea scrisorii deschise adresate Președintelui Iliescu;

Domnul Anghel Stanciu.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Voi fi foarte scurt, deoarece obiectul intervenției mele de astăzi îl constituie o scrisoare deschisă adresată domnului președinte Ion Iliescu.

Deoarece sunt trei pagini, plus două anexe, vă rog să îmi permiteți să exprim esența acestei scrisori și să o înaintăm apoi pentru stenogramă.

Este vorba de o acțiune concertată a trei ministere - Ministerul Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor, care, după apariția Legii nr.290 privind Academia Agricolă și Silvică și unitățile de cercetare, în mod constant, emit hotărâri de guvern împotriva legii, luând hectare de pământ din stațiuni. Astfel, în ultimele șapte luni, prin hotărâri de guvern care contravin legii, deoarece suprafețele s-au precizat în lege și nu poate o hotărâre de guvern să bată legea, s-au retras din circuitul unităților de cercetare 2110 hectare. Acestea nu sunt nici în Bărăgan, nu sunt nici în Podișul Moldovei sau în Podișul Transilvaniei, ci sunt lângă București - sunt 300 de hectare în pepiniera de la Băneasa, care se vor vinde apoi cu 70 de dolari metrul pătrat, și vom vedea iar inginerii de carton.

Deci solicităm domnului președinte să intervină, spre a stopa aceste crase ilegalități care dezorganizează sistemul de cercetare științifică și, ceea ce este și mai grav, oferă Guvernului, împotriva Constituției, împotriva oricărei cutume, posibilitatea de a modifica prevederile unei legi prin hotărâri de guvern. Atunci, probabil că este mai bine să dea Guvernul o hotărâre de guvern prin care să dizolve și Parlamentul, ca să nu mai pierdem timp să facem legi pe care dânșii nu le respectă.

Acesta este obiectul, și vă mulțumesc pentru atenție și îngăduință.

(În continuare este consemnat textul depus la secretariatul de ședință.)

Excelenței sale Ion Iliescu, Președintele României.

Stimate domnule Președinte,

Având în vedere prevederile art.80 alin.2 din Constituția României, Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților a hotărât să vă adreseze următorul apel:

Stopați procesul de "modificare" a legilor prin hotărâri de Guvern, deoarece, în conformitate cu prevederile art.107 din Constituția României, hotărârile de Guvern se emit pentru organizarea executării legilor. Prin hotărâre se reglementează relații care sunt prin natura lor inferioare ca importanță față de cele reglementate de lege.

Reamintim această prevedere constituțională întrucât, în ultimul timp și cu precădere în ultimele luni, legile fondului funciar sunt încălcate repetat prin hotărâri de Guvern (anexa 1). Astfel, deși Legea nr.290/2002 precizează patrimoniul funciar din domeniul public deținut și administrat de unitățile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, patrimoniul acestora se diminuează constant.

Cu toate acestea, eludând rezoluția dumneavoastră pusă pe scrisoarea prezidiului Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Șișești (anexa 2) - ,,trebuie stopat acest proces", Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice promovează și Guvernul aprobă hotărâri de Guvern (anexa 1) prin care se trec din domeniul public în domeniul privat al statului circa 2110 hectare.

Consecințele acestor acțiuni sunt grave, mergând de la dezorganizarea structurii funcționale și a bazei materiale de creație a soiurilor și raselor de animale din categorii biologice superioare, adaptate diverselor condiții ecologice ale țării, până la anularea funcțiilor și lichidarea unor unități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

Exemplificăm cu situația Institutului de creștere a bovinelor Balotești (poz.1 din anexă), instituție de interes național, ce rămâne, conform Hotărârii Guvernului nr.297/10 septembrie 2002, cu o suprafață de 611 hectare din cele 1829 prevăzute în Legea nr.290/2002. În această situație, cele 880 de taurine din clasele record și elită rămân fără susținere furajeră.

Menționăm, de asemenea, că în ultimele zile, Stațiunii de cercetare pentru creșterea bovinelor Mărgineni - Neamț (rezervă genetică pentru taurine din rasa Brună-Schwitz) i se pregătește o nouă hotărâre de Guvern prin care, din 466 hectare teren domeniu public înscris în Legea nr.290/2002, se preiau 411 hectare teren care se trec în domeniul privat, astfel încât stațiunea rămâne cu 51 hectare, insuficiente pentru asigurarea furajelor necesare celor 200 de taurine.

Aceste exemple, împreună cu celelalte prevăzute în anexa 1, demonstrează tendințele de reducere a patrimoniului funciar și, în consecință, dezorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare, fapt de natură să priveze redresarea și dezvoltarea agriculturii de aportul cercetării științifice românești.

Ca urmare, domnule Președinte, vă adresăm rugămintea de a face uz de autoritatea dumneavoastră conferită de Constituție și să solicitați stoparea procesului de diminuare a suprafețelor de teren din domeniul public deținut de unitățile de cercetare-dezvoltare, prin:

a) Abrogarea de urgență a hotărârilor de Guvern care contravin legilor în vigoare (Legea nr.18/1991, Legea nr.169/1997, Legea nr.1/2000 și Legea nr.290/2002) privind trecerea terenurilor din domeniul public cu destinație legiferată pentru cercetare științifică, producerea de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă, în domeniul privat;

b) Respectarea prevederilor Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare și Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Șișești".

Cu speranța că apelul nostru își va găsi înțelegerea cuvenită, vă rugăm să primiți, domnule Președinte, alesele noastre considerații pe care le avem pentru dumneavoastră.

Anexa 1
privind situația patrimoniului funciar la unele unități de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii la data de 30 septembrie 2002, după trecerea ilegală a unor suprafețe din domeniul public în domeniul privat
Nr.crt. Unitatea de cercetare-dezvoltare Delimitarea conform H.G.517/1999 Legea 290 din 29 mai 2002 Suprafață preluată abuziv prin H.G. Suprafața rămasă în administrare

Domeniul public;

suprafață strict

necesară pentru cercetarea științifică și producerea

materialului biologic din categorii

superioare

hectare

Domeniul privat Producție

hectare

Total

hectare

Domeniul public

hectare

Din domeniul public și trecut în domeniul privat

hectare

Domeniul public

hectare

11.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești

1829 144 1973 1829

- 1218 H.G. 997/10.09.2002

611
22.

Institutul de Biologie și Nutriție Animală Balotești

260 _ 260 260

- 122

H.G. 999/10.09.2002

148
33.

Stațiunea de Cercetare Pomicolă Băneasa - București

442 275 717 442

- 108

H.G. 998/10.09.2002

334
44.

Stațiunea de Cercetări Agricole

Suceava

1407 215 1622 1407

- 225

H.G. 121/7.02.2002

H.G. 460/16.05.2002

1182
55.

Stațiunea de Cercetări Agricole Șimnic - Dolj

2511 434 2945 2511

- 46

H.G. 434/30.04.2002

2465
66.

Stațiunea de Cercetări Legumicole Ișalnița - Dolj

565 109 674 565

- 260

H.G. 434/30.04.2002

305
77.

Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni - Argeș

641 92 733 641

- 18

H.G. 501/16.05.2002

623
88.

Stațiunea de Cercetări Agricole Pitești

938 100 1038 1038

- 54

H.G. 502/16.05.2002

884
99.

Stațiunea de Cercetări pentru Cultura Pajiștilor - Pitești

490 317 807 490

- 59

H.G. 503/16.05.2002

431
110.

Stațiunea de Cercetări pentru Creșterea Bovinelor Mărgineni - Neamț

466 42 508 466

- 411 Hot.Cons.Jud. Neamț - Proiect în elaborare

51

 
Mihai Baciu - despre planul național antisărăcie;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mihai Baciu.

 

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Are dreptate Anghel Stanciu referitor la pământul stațiunilor. Dar nu despre acest lucru vreau să vorbesc.

În anul 2000, acum doi ani și ceva, la Nisa, în sudul Franței, a avut loc un summit al Uniunii Europene. Consiliul European, cum s-a numit acel summit, a stabilit ca toate statele Uniunii Europene să elaboreze strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale. S-a subliniat cu această ocazie că nu ar fi rău ca și statele candidate la Uniunea Europeană să elaboreze asemenea strategii, mai ales că sărăcia este mai la ea acasă în aceste state decât în cele membre ale Uniunii Europene.

România, aflându-se printre acestea din urmă, trebuia ca, până în primăvara acestui an, să elaboreze și ea o asemenea strategie. Drept urmare, în luna aprilie a anului trecut, Guvernul a constituit Comisia guvernamentală antisărăcie și promovarea incluziunii sociale - CASPIS, pe scurt, care, între altele, a primit sarcina să elaboreze și această strategie cerută de Uniunea Europeană. Este adevărat că a elaborat-o, dar cu destul de mare întârziere. Este a apărut sub denumirea de "Plan național antisărăcie și promovarea incluziunii sociale", pe scurt PNAINC, de ce i-o fi spunând așa nu știu, care a apărut în Monitorul Oficial al României, partea I-a din 6 septembrie.

Întârzierea elaborării și publicării acestui plan antisărăcie a dat naștere unei coincidențe jenante pentru Guvern. Este vorba de faptul că în această lună, adică tot în septembrie, a apărut și raportul de activitate de 600 de zile a Guvernului, în care se vorbește doar de succese și creșteri - succese în economie, în industrie, agricultură, comerț, educație, justiție, sănătate și în tot ceea ce vreți dumneavoastră. Într-un cuvânt, urcăm mereu pe noi culmi de progres și civilizație. Tot ceea ce trebuia să crească în România a crescut și continuă să crească din 2000 încoace și tot ceea ce trebuie să scadă a scăzut și continuă să scadă.

La pagina 35 a raportului dăm peste titlul "Creșterea continuă a salariilor, a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al populației", ceea ce ne introduce în plină atmosferă de congres PCR și de raport al secretarului general. Și, atunci, nu este jenant ca, la câteva zile distanță, să apară acest plan național antisărăcie?! Cred că a fost o scăpare a domnului Dâncu. Sau solicitarea Uniunii Europene nu mai putea fi amânată?

Ce are acest vast, ca întindere, plan antisărăcie? Are de toate. Are obiective, priorități, principii, strategii. Are programe, evaluări, monitorizare, componente sectoriale. Are și indicatori primari și secundari, are și analize și multe altele. Este, așadar, un plan bogat de combatere a sărăciei, evident. Nu are, însă, un singur lucru: nu are soluții, și nici nu indică resurse clare. Este adevărat că acest cuvânt, resurse, nu lipsește din plan, dar, ori de câte ori vine vorba despre acestea, ele sunt înnecate într-un limbaj sociologico-filosofic stufos și abstract - apar clasificări, subclasificări, încât cititorul trebuie să apeleze la dicționar și, astfel, uită de resurse.

Eu cred că planul național antisărăcie ar trebui înțeles cât de cât și de săraci, de cei marginalizați, adică de cei care constituie, cel puțin după titlul planului, populația țintă a acestuia. Să luăm, la întâmplare, un pasaj din plan foarte scurt, care se referă chiar la principiile care ghidează logica și scopurile planului, pag.6, ca să vedeți ce limpede este: "Suportul social, ca instrument al incluziunii sociale, aplicarea principiilor activizării și responsabilizării rezultă într-o abordare specifică a acordării suportului social. Acesta este acordat în raport cu existența nevoii de suport, dar, totodată, trebuie conceput ca instrument al activizării și responsabilizării. Suportul social nu trebuie să adâncească excluziunea și marginalizarea socială, ci trebuie să reprezinte un instrument și un factor motivant al incluziunii sociale. Dezvoltarea capacității de asumare a responsabilităților reprezintă o componentă esențială a politicii sociale antisărăcie. Din acest motiv, în evaluarea oricărei forme de suport social, trebuie examinate, pe lângă acoperirea eficientă a nevoilor, și capacitățile de incluziune socială, diferențierea între forme pasive și active de suport, trebuie să nu fie depășite...", și tot așa până la capăt. Este foarte clar, nu? Cred că ați înțeles tot. Cam acesta este limbajul întregului plan antisărăcie, inclusiv al părții finale, care se referă la soluții și resurse.

Vă imaginați, stimați colegi, entuziasmul, bucuria celor săraci de la țară sau din cartierele mărginașe ale orașelor, când vor face lectură colectivă a planului, cum citeau "Scânteia", pe vremuri, dacă vă amintiți, cu căștile de protecție pe cap, cel puțin cum erau pozele din ziar. Sau țăranii trebuie să se apuce de citit Hegel, Kant, sau măcar Max Weber, ca să înțeleagă planul național antisărăcie al Guvernului.

Închei, spunându-vă că acest plan este un reușit exercițiu lingvistic, un eseu sociologico-filosofic, în care singurele părți reușite le găsim în capitolul care analizează situația reală - "Dimensiunile sărăciei". Aici găsim accente de realism și sinceritate. În rest, planul este un produs de export, este răspunsul savant la o solicitare externă și, de aceea, nu va avea nici o consecință în interior, poate una propagandistică, dar am îndoieli foarte mari.

În ceea ce ne privește, fiți siguri că vom analiza în profunzime cele două documente. Sigur că aici nu avem timp, dar monitorizăm cu atenție aceste opere lingvistico-filosofice care se pretind, sigur, în același timp, sociale și politice ale Guvernului Adrian Năstase.

În încheierea interpelării mele, vreau să pun o întrebare Guvernului dumneavoastră și dumneavoastră, colegilor mei din Cameră: ce este adevărat din zvonul că Guvernul intenționează să transfere Registrul Comerțului de la Camera de Comerț a României la Ministerul Justiției, printr-o ordonanță de urgență de care, deocamdată, cei de la Cameră nu au fost informați?

După părerea mea, ar fi încă o măsură ambițioasă a Guvernului împotriva legii și a practicilor europene în materie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați depășit cu patru minute.

 
Cristian Sandache - intervenție politică intitulată Partidul Democrat, un discurs duplicitar;

Domnul deputat Cristian Sandache.

 

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Partidul Democrat, un discurs duplicitar".

Recent, domnul Adriean Videanu, unul dintre liderii Partidului Democrat, a declarat, în cadrul unui talk-show de televiziune, că, în perioada 1996-2000, formațiunea condusă actualmente de către domnul Traian Băsescu nu s-ar fi aflat de fapt la guvernare, Partidul Democrat ocupând o poziție mai curând periferică la nivelul arcului decizional guvernamental.

Această afirmație nu face decât să se repete, în sensul că actualul Partid Democrat clamează, din toate puterile și pe toate lungimile sale de undă, ideea potrivit căreia nu poate fi responsabilizat pentru eșecul trecutei guvernări și că, mai mult decât atât, miniștrii PD-ului din fostele cabinete Ciorbea, Vasile sau Isărescu ar fi reprezentat exemple de reformism guvernamental autentic. Construindu-și un Guvern virtual după exemplul laburiștilor britanici, de pildă, Partidul Democrat nu se poate debarasa de mai vechea-i duplicitate a discursului său politic, autoprezentându-se electoratului din România drept campion al reformelor și întruchipare unică a social-democrației românești.

Asemenea jocului de umbre proiectate pe un cearceaf uriaș, temele lansate în eter de către echipa de zgomot și lumină a PD-ului nu fac altceva decât să ilustreze și mai mult, de mai era totuși nevoie, drama formațiunii domnului Băsescu, incapabilă a se individualiza sub aspect doctrinar și afectată de lapsusuri succesive vizavi de propria-i contribuție la eșecul administrației din anii 1996 - 2000.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Monica Octavia Muscă - intervenție referitoare la punerea în aplicare a Legii 544/2001 privind accesul cetățenilor la informațiile publice;

Doamna deputat Mona Muscă.

Poftiți.

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o certitudine faptul că, până în prezent, actualul Guvern nu a făcut nici un efort pentru a pune în aplicare Legea nr.544/2001 privind accesul cetățeanului la informațiile publice. Este, de asemenea, o certitudine faptul că transparența la nivelul instituțiilor și autorităților publice este încă la stadiul de deziderat în România.

Guvernul nu face nimic ca să aplice legea, iar ministerele și alte instituții care funcționează pe bani publici și gestionează bani publici încalcă din neștiință Legea nr.544/2001, alte instituții, de asemenea, ignoră legea, miniștrii României încalcă și ei, fără regrete, Legea nr.544/2001 care oferă cetățeanului instrumentul pentru informare și, în același timp, pentru a controla pe cei care funcționează în interesul lui, pe banii lui și gestionează banii lui. Dincolo de acestea, constatăm cu stupoare că Legea nr.544/2001 și principiul transparenței sunt încălcate fără scrupule la cel mai înalt nivel, chiar de către cei care au adoptat legea, au votat-o, și anume președintele Senatului, al doilea om în stat, conform Constituției și, în același timp, lider al PSD din Senat.

Cheltuielile Senatului făcute pe bani publici, din marile taxe și impozite plătite de cetățeni, au devenit, din informații publice, așa cum sunt, conform legii, articolul 4, alineatul e) și articolul 5, informații secrete. Refuzul liderilor Senatului de a mai face publice devizele plimbărilor în străinătate și ale cheltuielilor pe care le efectuează instituția este o sfidare și o jignire la adresa cetățeanului. Președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, precum și secretarul general al Senatului, Constantin Sava, principalii artizani ai hotărârii de a secretiza aceste informații publice, au încălcat flagrant legile statului precum și Regulamentul Senatului, pe care ei înșiși le-au votat. Țin să le reamintesc acestora și celorlalți care au consimțit la această decizie că propriul lor Guvern a inițiat, la ora actuală, un nou proiect de lege privind transparența decizională în administrație, de care dânșii probabil nu au auzit sau îl ignoră.

Așa cum am amintit și în alte rânduri, astfel de gesturi țin de un anumit tipar de comportament politic nedemocratic ce-i caracterizează pe unii reprezentanți ai puterii și nu face decât să aducă deservicii cetățenilor și României, în general.

În aceste condiții, solicit conducerii Senatului să reintre în legalitate și să respecte legile țării așa cum trebuie s-o facă și cetățeanul simplu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc.

 
Ovidiu Brânzan - despre primarul PD al orașului Lugoj și problemele cu care se vor confrunta lugojenii în această iarnă;

Domnul deputat Ovidiu Brânzan.

Poftiți.

 

Domnul Ovidiu Brânzan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă semnalez faptul că, la Lugoj, în județul Timiș, primarul PD al orașului intenționează să-și congeleze concetățenii în această iarnă. Primarul PD al Lugojului, Marius Martinescu, are la îndemână soluția care ar rezolva problema apei calde și încălzirii pentru lugojeni, dar se opune cu îndârjire la aplicarea ei. Concret: fosta societate care asigura aceste servicii, "Meridian 22", este în stare de faliment datorită datoriilor mari către furnizori.

La propunerea consilierilor locali ai PSD, s-a înființat un serviciu public nou care va prelua atribuțiile și personalul defunctei regii. Există tot ce trebuie, inclusiv sursele de finanțare pe care, recent, Prefectura Timiș le-au finalizat și este singura soluție pentru ca Lugojul să aibă căldură de la începutul sezonului rece, care practic a și venit. Avem însă o singură problemă: încăpățânarea aparent nejustificată, deși prietenii spun că știu de ce, a primarului Martinescu de a se opune acestei hotărâri benefice pentru cetățenii municipiului. Domnia sa susține cu vehemență vechea societate comercială care, pe lângă faptul că a funcționat prost și în anii trecuți, acum este moartă definitiv și rece, deci nici poveste să mai dea căldură.

La ora actuală, la Lugoj, se repetă modelul din București, unde un alt primar PD ia decizii aberante care contravin flagrant intereselor cetățenilor care l-au ales.

Sperăm din tot sufletul că venirea iernii va răci capetele înfierbântate și le va reaminti primarilor rătăciți că interesul cetățenilor este mult mai important decât interesul lor personal care gravitează doar în jurul portmoneului.

Folosim această tribună pentru a solicita președintelui PD, domnul Traian Băsescu, să se uite mai puțin prin ograda vecinilor și să-și facă ordine în propria gospodărie. Înțelegem că are probleme cu gestionarea Primăriei generale a municipiului București, dar aceasta nu este o scuză pentru lipsa de control asupra propriilor membri de partid, mai ales când aceștia au fost aleși în funcții publice. Iar exemplul pe care domnia sa îl dă la București, de lipsă de cooperare în rezolvarea problemelor cetățenilor, se propagă, din păcate, și în rândul altor membri ai PD.

La Lugoj, cetățenii au nevoie de apă caldă și căldură. Vă rugăm, de aceea, domnule Băsescu, să ne sprijiniți pentru ca ei să obțină aceste lucruri de care au atâta nevoie. Trebuie doar ca reprezentantul PD din Lugoj, primarul Martinescu, să înțeleagă că mandatul său îl obligă să apere interesele cetățenilor, nu pe cele ale partidului sau pe cele personale.

Mulțumesc.

 
Becsek Garda Dezideriu Coloman - intervenție ce are ca temă ilegalitățile grave în ceea ce privește aplicarea legilor de fond funciar;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Becsek Garda Dezideriu.

 

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne confruntăm cu o situație deosebit de gravă în ceea ce privește aplicarea legilor de fond funciar, în sensul că cei aproximativ 6 milioane de proprietari de păduri și terenuri agricole, în marea lor majoritate, sunt încă împiedicați să-și exercite pe deplin prerogativele dreptului de proprietate și sunt încă lipsiți de obiectul acestui drept. Se impune de urgență anihilarea oricăror tendințe legislative de a împroprietări statul în defavoarea cetățenilor care informează și care au acest drept. Legile similare în domeniu dovedesc instabilitatea, au devenit norme care nu-și găsesc transpunerea în viață, sunt aplicate parțial sau sunt tardiv aplicate, confruntându-se cu fenomenul denumit de sociologii juridici ai legilor prost făcute și inaplicabile, legi-manifest, legi-declarație, legi care rămân pe hârtie, de multe ori conjuncturale, cu efecte latente, deosebit de periculoase din punct de vedere economic și social. Efectele au constat în discriminări între anumite categorii de proprietari și împiedicarea reluării exercitării dreptului de proprietate pentru majoritatea revendicatorilor.

Deficiențele trebuie imputate factorilor publici însărcinați cu punerea în aplicare a deciziei legislative permisive, tergiversarea restituirii nejustificate legal fiind principala cauză a inaplicabilității normelor juridice în domeniu. Autorităților locale investite cu punerea în aplicare a legii li se impută, de către proprietarii prejudiciați de lipsa obiectului dreptului de proprietate, și faptul că ele însele administrează și valorifică bunurile ce urmau a fi restituite, însușindu-și dreptul de dispoziție și posesia fără consimțământul proprietarului, fără temei legal, îmbogățindu-se fără just temei, în dauna revendicatorilor îndreptățiți în baza unui drept existent sau preexistent.

Câți prefecți, primari sau secretari au fost pedepsiți pentru abuzurile și ilegalitățile comise cu ocazia aplicării Legii nr.18/1991, Legii nr.1/2000, Legii nr.400/2002? Memoriile depuse la Comisia pentru cercetarea abuzurilor și petițiilor, legate de aceste ilegalități sunt atât de numeroase, încât rezolvarea corectă a acestora ar necesita câțiva ani. Însă aceste cazuri sunt rezolvate formal de către prefecturi.

Domnule ministru Octav Cozmâncă, vă rog să interveniți cu măsuri concrete pentru stoparea acestor ilegalități.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Ion Mocioi - intervenție pe tema Strămutarea ilegală a satelor din zona minieră a Gorjului;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ion Mocioi.

Poftiți.

 

Domnul Ion Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se numește "Strămutarea ilegală a satelor din zona minieră a Gorjului".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin intervenția noastră de astăzi, declarăm că respingem, o dată cu cetățenii din Gorj, acțiunea Companiei Naționale a Lignitului Oltenia de a strămuta ilegal satele tradiționale ale Gorjului o dată cu extinderea fără cadru legal și fără referendum al satelor privind carierele la zi pentru extragerea cărbunelui. În această situație se află numeroase sate din nordul județului Gorj, unele dispărute înainte de 1989, fără ca ele să fie măcar radiate din nomenclatorul țării, fără aprobarea Parlamentului și fără alte aprobări.

Altădată se făcea această strămutare prin decrete dictatoriale. După 1989 s-au interzis astfel de acțiuni care au fost specifice epocii anterioare. De exemplu, satul Stejerei a fost ras de pe fața pământului fără nici o aprobare, dar el încă figurează pe hărțile noastre. A fost demolat fără a i se oferi o altă vatră de amplasare. Casele de mare valoare a arhitecturii din lemn au fost distruse, refăcute din zid, fără a se respecta nici prevederile Legii locuințelor. Ele au fost așezate în zone fără racord la apă și la gaze, fără alte dotări privind canalizarea și limitarea suprafețelor pentru refacerea gospodăriilor, a fost o altă problemă. Cetățenii nu au putut da compania în judecată pentru că nu li s-a dat certificatul de proprietate de la primării.

În momentul de față, de pildă, sunt pe cale de distrugere satele Hodoreasca, Pinoasa, Găleșoaia și altele. Satul Găleșoaia, specializat în olărit și alte meșteșuguri tradiționale, e într-o situație de distrugere totală. Nu s-a făcut referendum, nu s-a oferit vatră proprie de strămutare. Cetățenilor li se întârzie voit emiterea actului de proprietate, nu se respectă Legea locuințelor, ca suprafață vitală pentru numărul corespunzător de persoane în familie etc., nu există nici măcar decretul acela dictatorial de strămutare de pe vremea lui Ceaușescu.

Cetățenii sunt mințiți că e aprobată strămutarea și aplică metode de intimidare asupra lor acest CLNO care își permite prea mult să se abată de la legi. Acolo unde sunt împrăștiați, oamenilor nu li se oferă, pentru clădirile lor, legătura la canalizare, racord apă, gaze.

Ca să nu mai lungesc problema, cer Guvernului să trimită un Corp de control în satele strămutate ilegal, cer CLNO și ministerului de resort să întrerupă acțiunea de distrugere a satelor. Este nevoie ca, începând de azi și nu mai târziu, CNLO Oltenia să sisteze imediat distrugerea ilegală a satelor gorjenești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
Radu Stroe - discuții referitoare la Proiectul de Lege privind circulația pe drumurile publice;

Domnul deputat Radu Stroe. Poftiți.

 

Domnul Radu Stroe:

Declarație politică.

Începând cu 24 septembrie 2002, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, au fost deschise discuțiile privitoare la avizarea Proiectului de Lege privind circulația pe drumurile publice, care a fost deja adoptat de către Senatul României. În sine, proiectul în discuție, fiind o lege necesară și chiar clarificatoare pentru multitudinea problemelor din traficul rutier, ar fi putut să fie o lege bună și binevenită. Capitolul VII, însă, intitulat "Contravenții și sancțiuni administrative" vine, precum respectabila cornută care varsă cu piciorul găleata plină cu laptele proaspăt muls și răstoarnă totul printr-un sistem de amenzi nedrept în raport cu posibilitățile financiare ale cetățeanului simplu, dar și cu nivelul salariul minim și chiar mediu pe economie, precum și cu nivelul pensiilor din România.

Eu pot înțelege rațiunile inițiatorilor atunci când au luat în considerare zecile de mii de accidente. Ce facem însă cu viața, cu speranța de mai bine a celor ce-și câștigă pâinea în această meserie, a acelor conducători auto care, împreună, reprezintă multe, multe sute de mii, poate chiar milioane de oameni, domnilor guvernanți și domnilor parlamentari ai PSD?! La înălțimea tulburătoare a fotoliilor puterii în care vă aflați temporar, sunt convins, faceți dovada mărinimiei dumneavoastră social-democrate, adică al respectului dumneavoastră pentru cei mulți, așa cum vă place să-i numiți și înțelegeți că sutele de mii de șoferi și membrii familiilor lor, care sunt alte sute de mii, precum și sutele de mii de bugetari cu lefuri de până la 4 - 5 milioane de lei, pentru a nu mai aminti și de cele câteva sute de mii de pensionari care nu vor mai avea șansa de a se mai deplasa cu autoturismul personalului de serviciu, aceste multe sute de mii, poate chiar milioane de oameni, nu vor mai avea venituri care să le permită să plătească 5 sau 10 milioane pentru o depășire, pentru o încălcare a liniei continue ori pentru neacordarea de prioritate. Eu nu spun că nu trebuie sancționate aceste fapte, atât cu amenzi cât și cu sancțiuni administrative, dar nu răpiți românului de rând, acum, în mileniul 3, când lumea zboară pe alte planete, mărunta satisfacție de a merge cu autoturismul propriu. Țineți seama de faptul că șmecherii și cei cu bani se vor descurca. Tot cei mulți și slabi vor cădea pradă. Uitați, domnilor guvernanți, că asprimea pedepselor nu conduce neapărat la diminuarea faptelor contravenționale! Și ați uitat o problemă: aceea că românul, poporul român vine după o perioadă de 50 de ani de comunism.

Nici unul dintre noi, oamenii politici și, mai ales, dintre cei ai puterii, nu are nici o responsabilitate, oare, în sensul înțelegerii faptului că va mai trece câtva timp până când cetățeanul român va reacționa la fel de rapid ca cel german, englez ori francez care, de peste 50 de ani, se tot educă în spiritul unei autentice societăți civile? Este ușor, domnilor colegi, să trageți două la fundul altuia și să faci filozofia comparabilității sancțiunilor cu cele din Uniunea Europeană, în materia circulației auto. Aveți însă alte priorități: să restructurați și să privatizați economia și să construiți credibilitatea României, ca un bun manager de afaceri, să reduceți la minimum criminalii, tâlharii, violatorii, hoții și corupția și, într-o bună zi, va veni și momentul punerii la stâlpul infamiei a celor care nu respectă regulile circulației, mai ales atunci când sunt produse prejudicii.

Și aș mai adăuga ceva, domnilor guvernanți. Ceea ce vă spun eu, acum, v-a fost semnalat chiar de către omul dumneavoastră, președintele Consiliului Economic și Social, prin avizul nr.876/11.04.2002. De acest aviz nu a ținut nimeni seama în chestiunile esențiale pe care le-a ridicat. Pedepsele penale și sancțiunile administrative nu sunt corelate cu gravitatea faptelor, cuantumul amenzilor nu este raportat la salariul minim pe economie, trebuie consultate sindicatele, întrucât vizează viața și existența multor sute de mii de oameni. De ce nu ați luat în considerare acest semnal de alarmă? Simplu: pentru că nu vă interesează soarta câtorva sute de mii, poate chiar a 1 - 2 milioane de oameni.

Închei prin a-mi exprima speranța că rațiunea dumneavoastră va triumfa, în detrimentul indiferenței dumneavoastră. În același timp, vă fac această declarație politică, ca pe o sesizare adresată întregii opinii publice, a mijloacelor massmedia și, nu în ultimul rând, partidelor politice. Nu cumva, domnilor guvernanți, din prea mare grijă pentru pacientul conducător auto, în ideea prevenirii accidentelor, să aducem românul la căruță, la bicicletă și chiar la mersul pe jos? Desigur că nimic nu este de mirare în procesul tranziției noastre, sub sigla social-democrației de toate nuanțele. Și totuși...!

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Vasilescu - despre dezbaterile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la problemele riscurilor semnării acordurilor bilaterale privind Tribunalul Penal Internațional;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Nicolae Vasilescu.

 

Domnul Nicolae Vasilescu:

Doamnelor și domnilor,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut, zilele trecute, în procedură de urgență, problema riscurilor semnării acordurilor bilaterale privind Tribunalul penal internațional, cerând oficial României să nu ratifice acordul cu Statele Unite.

Graba cu care România a semnat acordul cu SUA privind imunitatea cetățenilor americani, semnalată, de altfel, de noi de foarte mult timp, pune din nou în dificultate autoritățile de la București în fața instituțiilor europene. Comisia Europeană ne-a arătat obrazul pentru că suntem singura țară europeană și prima din lume, chiar înaintea Israelului, cel mai fidel aliat al americanilor, care a semnat acordul privind nejudecarea soldaților americani de către Curtea Penală Internațională, înainte ca Uniunea Europeană să prezinte o poziție vizavi de acest subiect. Celor 15 membre ale Uniunii și țărilor candidate la aderare li s-a dat undă verde de la Bruxelles să negocieze acorduri bilaterale cu Washington-ul, cu condiția ca termenii acestora să nu lezeze prevederile acordului internațional care reglementează funcționarea CPI.

Negocierile cu Statele Unite ar trebui să țină seama de trei principii. În primul rând nu toți cetățenii americani ar urma să beneficieze de imunitate în fața Curții, ci doar aceia aflați în misiune oficială, trimiși de Washington în misiuni diplomatice sau militare. La rândul lor, autoritățile americane ar trebui să garanteze că persoanele de cetățenie americană care s-ar face vinovate de crime aflate sub incidența Tribunalului Penal Internațional vor fi judecate și condamnate în Statele Unite. În al treilea rând, acordurile bilaterale încheiate cu SUA nu ar trebui să aibă reciprocitate, astfel încât europenii aflați pe teritoriul american să poată fi extrădați de către TPI. Termenii în care se vor negocia aceste acorduri bilaterale ar putea să nu fie pe placul Statelor Unite. Până acum, Washingtonul a insistat, după cum știm, pentru acordarea de imunitate tuturor cetățenilor americani și nu doar militarilor sau diplomaților. Oricum, stabilirea unei poziții comune la nivel european asupra CPI oferă, iată, o solidă bază de dialog pentru viitoarele negocieri cu SUA, nu și pentru România, singurul stat candidat la Uniunea Europeană, care a semnat deja un acord cu Statele Unite, fără să țină cont de prevederile Uniunii Europene.

Experți ai Comisiei Europene cred, de altfel, că un acord cu Statele Unite pentru asigurarea imunității cetățenilor americani în fața tribunalului este contrar, din punct de vedere legal, prevederilor Statutului Curții Penale Internaționale. Necesitatea înființării acesteia a fost ca urmare a zguduirii conștiinței umanității pentru milioanele de copii, femei, bătrâni devenite victime ale unor atrocități incredibile.

Pentru a putea trimite când vor și fără acordul nimănui comandouri ucigașe în diferite țări ale lumii, în misiuni de asasinare a teroriștilor, americanii au nevoie de imunitate absolută și din partea celor pe care îi pot omorî din greșeală. Operațiunile eronate ale americanilor în Bosnia Herzegovina, în Serbia, în Kosovo și în Afganistan, ca să nu mai amintim de Hiroșima și Nagasaki, soldate cu mii și zeci de mii de morți în rândul civililor, copii, femei, bătrâni, prin "greșirea țintelor", sunt scuzate de către autori prin popularul, la ei și cinicul universal "I am sorry".

Doar pentru România întrarea în NATO cere sacrificii morale. Nici o țară membră nu a recurs la concesii și compromisuri de anvergura celor impuse României. Servilismul guvernanților noștri față de Washington este mascat de parteneriatul închipuit strategic al României cu SUA: să acceptăm nedemn orice ni se impune din lumea liberă, ca și cum am avea altă cale, doar că suntem în lumea robilor. Este ușor, este simplu să dăm la infinit vina pe ruși, pe nemți, pe americani, pe oricine altcineva, fără a ne asuma marea vină de a nu simți românește. Se îngroașă rândurile celor care nu mai simt românește. Ca niște "boi autentici" din "Plaiul cu boi" al lui Dinescu, care trag la carul manipulatorilor, guvernanții români vor cu tot dinadinsul să intrăm în NATO, considerând că integrarea europeană mai poate aștepta. Ce avantaje ne aduce integrarea în NATO, în afară de faptul că...

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sintetizați, domnule deputat, sintetizați!

 
 

Domnul Nicolae Vasilescu:

Sunt la final, domnule președinte.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați depășit...

 
 

Domnul Nicolae Vasilescu:

"Tot ceea ce este necesar pentru triumful răului, spune Edmond Burke, este ca toți cei buni să nu facă nimic".

Vă mulțumesc.

 
Mihaela Ionescu - declarație politică despre sărăcie, despre lamentabila gestionare a cornului și laptelui;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Mihaela Ionescu.

 

Doamna Mihaela Ionescu:

Declarația mea politică va fi tot despre sărăcie, și anume, despre lamentabila gestionare a cornului și laptelui.

Subsemnata, deputat Mihaela Ionescu, declar că atât eu, cât și colegele mele, doamnele deputate Mitzura Arghezi și Lia Olguța Vasilescu, nu mai suntem supărate pe Guvernul României, care a avizat negativ Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor de masă elevilor proveniți din familiile defavorizate al căror venit nu depășește salariul minim pe economie, înregistrată cu nr.283/2001. Propunerea a fost ulterior respinsă de mașina de vot a puterii din Parlament, pe 20 decembrie 2001. Nu ne mai supără, prin urmare, apariția unei ordonanțe de urgență care a folosit o propunere legislativă a opoziției, adică a Partidului România Mare, coafând-o altfel și denumind-o "cornul și laptele" sau cel mai important act social al actualului cabinet.

Nici în visele cele mai urâte ale opoziției nu se putea presupune că Guvernul va gestiona atât de lamentabil Früstück-ul, că secretarul general al Guvernului va apărea pe ecranele tot mai limitatelor posturi de televiziune, să atenționeze personal asupra pericolului cornului cu umplutură de coniac și șampanie.

Dacă nici de fațadă, în prima zi de școală, nu s-a reușit să se ofere ceva din gama cu variațiunea pe o temă - corn cu lapte, covrig- triunghi, brânză-poale-n brâu, poale-n brâu-iaurt, biscuit-cub de unt - brambureala și dezordinea s-au dovedit a fi generale. Ba laptele ajungea la 6 dimineața, când era numai portarul la școală, ba după ora 12, după prânz, când elevii se întorseseră demult acasă, ba cornurile erau râncede, ba copiii de pe Valea Jiului și-au stricat burta datorită calității laptelui, ba aceste cornuri și lapte nu au ajuns deloc în unele zone, ba, și mai mult, în unele localități, copiii de la grădiniță, aflați în incinta școlii, au fost încuiați în săli ca să nu poftească la cornul și laptele elevilor.

Posturile TVR lăsate încă în funcțiune, căci ce mare lucru au făcut acestea lăsate încă în funcțiune, decât că sunt datoare cu miliarde la stat, nu prea mai depășesc limitele emisiunilor triumfaliste și se rezumă la discuții polemice de mucava. Ziarele nu îndrăznesc să publice cine știe ce analize critice ale stării de fapt din țară, așa că singura temă care revine zilnic este cea a cornului și paharului cu lapte, așa-zisa realizare a Guvernului. Ce-i drept nu este una originală, căci opoziția a sesizat cauzele principale ale abandonului școlar, care sunt sărăcia și imposibilitatea elevilor de a veni la școală nemâncați, de unde și necesitatea unui aport minim de calciu și proteine pentru elevi.

De lăudat, s-a lăudat cu ideea Guvernul. E drept că mulți au luat-o și în serios. Aflăm dintr-un ziar aservit puterii că și pușcăriașii din Penitenciarul din Botoșani, care sunt înscriși în clasele I - IV, cer cornul și laptele, iar comandantul stabilimentului caută acum vreo referire, în actul normativ, referitoare la vârsta elevilor. Ei bine, această referire nu există, așa că declarăm, din nou, că nu mai suntem supărate pe Guvern că a dat aviz negativ propunerii noastre legislative, pentru a ne prelua apoi ideea, căci, fără voia noastră, Guvernul a dovedit că o idee bună folosită de oameni nepricepuți devine contraproductivă, produce deranjamente stomacale elevilor, angoase portarilor școlilor, probleme învățătorilor, motive de leșin primarilor și discriminează pe ceilalți elevi ai școlilor, devenind o probă indiscutabilă de lipsă de profesionalism, de amatorism și de gestionare proastă a Früstück-ului.

Este un mare semn de întrebare asupra capacității de a rezolva probleme importante, chiar strategice, cu aceiași actori politici ai Puterii. Mulțumesc.

 
Ștefan Lăpădat - declarație politică cu titlul Respectul și sfidarea.

Domnul Ștefan Lăpădat:

Declarație politică "Respectul și sfidarea".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La invitația domnului Ion Iliescu, președintele României, în perioada 02-05 octombrie a.c., domnul Ferenc Madi, președintele Ungariei împreună cu soția se vor afla într-o vizită oficială pe teritoriul țării noastre.

La întâlnirea stabilită pentru ziua de 02 octombrie, șeful statului ungar va fi decorat de către domnul Ion Iliescu cu Ordinul național "Steaua României", în semn de respect pentru evoluția pozitivă a relațiilor dintre cele două țări vecine și pentru faptul că Ungaria susține integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

În mod paradoxal și sfidător, se petrec unele evenimente pe teritoriul județelor Covasna și Harghita, care contravin bunelor intenții ale Președinției și Guvernului României. Indivizi certați cu legea au răspândit fluturași având conținut revizionist, prin care apelează comunitatea internațională de a se solidariza cu pretențiile teritoriale ale Ungariei, invocându-se primejdia falsă a intențiilor statelor vecine de a trece și ocupa teritoriul de dincolo de Tisa și până în zona lacului Balaton.

O altă situație destabilizatoare și ilegală, care nu face deloc cinste minorității maghiare din județul Harghita, este creată de scoaterea din școli a simbolurilor României, drapelul și stema, sau, dacă se mai păstrează, acestea se află într-o stare deplorabilă, fiind vechi, decolorate sau rupte.

Se pune întrebarea: administrația publică locală, inspectoratul școlar județean, Poliția și S.R.I.-ul, justiția și Procuratura nu se autosesizează pentru a interveni la respectarea legilor statului? Să cred oare că epurarea etnică prin ocuparea funcțiilor să determine aceste organisme abilitate să tolereze în continuare manifestările xenofobe, extremiste, antisemite și revanșarde, care, sub mantaua protocolului PSD-UDMR, sunt trecute sub tăcere, facilitând drumul spre autonomizarea etnică a județelor amintite?

(Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul tehnic.)

 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc pentru participare. Ședința dedicată intervențiilor s-a încheiat aici.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 october 2020, 4:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro