Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/20-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 10-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Ladislau Borbély, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem secvența dedicată intervențiilor domnilor deputați.

 
  Damian Brudașca - despre modul defectuos în care actuala putere înțelege să aplice legile, în special Legea nr. 215/2001;

Domnul Brudașca. Va urma domnul Iosif Armaș.

   

Domnul Damian Brudașca:

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, domnilor colegi!

De mai bine de o jumătate de an, ca urmare a modului defectuos în care actuala putere înțelege să aplice legile, în special Legea nr.215/2001, este blocată activitatea Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Vom demonstra astăzi, în cele ce urmează, că, totuși, atunci când PSD are interes, această lege se aplică. Dar, subliniem, doar când PSD are interes.

Aduc în atenția dumneavoastră un exemplu care demonstrează că Legea nr.215/2001 a administrației publice locale se aplică în România, inclusiv art.58 care reglementează situațiile de dizolvare a consiliului local.

Printre situațiile similare cu cea în care se află, cum spuneam, de peste 6 luni de zile, deliberativul local din municipiul Cluj-Napoca, fac referire la cazul Consiliului local al comunei Pișcold, județul Satu-Mare, relatat recent și de un ziar regional.

Ca urmare a faptului că în perioada decembrie 2001-martie 2002, Consiliul local al comunei Pișcold nu a adoptat nici o hotărâre în ședințele ordinare, primarul acestei comune, domnul Iosif Doboș, de la PSD, l-a informat în scris pe prefectul județului Satu-Mare, domnul Gheorghe Ciocan, tot de la PSD, asupra acestei situații de dizolvare în care se găsește consiliul local, solicitându-i ca, în baza art.58 alin.2, să ia act prin ordin de această situație și să propună Guvernului organizarea de alegeri anticipate pentru funcțiile de consilieri locali.

La 10 octombrie 2002, prefectul județului Satu-Mare a emis Ordinul nr.184 prin care a luat act de situația de dizolvare a Consiliului local al comunei Pișcold. Ulterior, în termenul de 10 zile prevăzut de Legea administrației publice locale, unul dintre consilierii locali aleși pe listele UDMR ai comunei a atacat în instanță Ordinul nr.184 al prefectului. Tribunalul Satu-Mare a respins acțiunea consilierului local, stabilind prin hotărâre irevocabilă că deliberativul local al comunei Pișcold este dizolvat de drept.

Astfel, instanța a confirmat că se aplică prevederile Legii nr.215/2001, iar mandatul aleșilor locali a încetat de drept, conform acestei legi, respectiv consilierii locali ai comunei Pișcold nu rămân în funcții în orice condiții până în anul 2004, așa cum netemeinic, nelegal și total eronat a susținut în repetate rânduri ministrul administrației publice, domnul Octav Cozmâncă.

Este necesar ca în baza exemplului din județul Satu-Mare, unde s-a dovedit că se aplică legea, și în județul Cluj să se treacă la aplicarea Legii nr.215/2001, respectiv, ca prefectul județului Cluj să emită ordinul prin care se constată dizolvarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, drept urmare a faptului că în lunile martie, aprilie și mai a.c., deliberativul local nu a adoptat absolut nici o hotărâre în trei ședințe consecutive.

Existând precedentul din județul Satu-Mare și fiind vorba de autoritatea lucrului judecat, solicit primului-ministru să dispună de urgență să se pună capăt acestei batjocoriri a Legii nr.215/2001 și să stabilească data alegerilor locale pentru Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.

Solicitarea mea este motivată și de faptul că, deși săptămâna trecută, consiliul local s-a întrunit pentru a dezbate și a aproba măsuri de aplicare a Legii nr.550/2002 și pentru rectificarea bugetului local pe anul în curs, consilierii au demonstrat că nu sunt capabili de rolul pe care și-l asumă și au irosit timpul în confruntări sterile.

În caz că primul-ministru persistă în refuzul de a aplica legea, solicit Parchetului General și instanțelor judecătorești, îndeosebi Curții Supreme de Justiție, să se autosesizeze și să ia măsuri în consecință.

De asemenea, informăm Congresul Puterilor Regionale și Consiliul Europei asupra modului discreționar de folosire a legii de către Guvernul prezidat de domnul Adrian Năstase, pentru obstrucționarea opoziției, nu pentru rezolvarea problemelor țării.

Vă mulțumesc.

 
  Iosif Armaș - declarație ce are ca subiect împlinirea pe data de 8 decembrie a 11 ani de la intrarea în vigoare a Constituției României;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Armaș. Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Iosif Armaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu două zile, la 8 decembrie, s-au împlinit 11 ani de la intrarea în vigoare, în urma adoptării prin referendum național a actualei Constituții a României.

La 8 decembrie 1991, prin votul pozitiv a 77,3% dintre cetățenii cu drept de vot, s-a încheiat o etapă extrem de importantă din istoria recentă a României.

Anterior acestei date, la 21 noiembrie 1991, un număr de 414 parlamentari au votat pentru Constituție, iar 95 împotrivă.

Constituția adoptată atunci a reprezentat documentul care a marcat ruptura definitivă cu trecutul totalitar și a statornicit instituțiile fundamentale ale statului democratic.

Este unanim recunoscut astăzi faptul că Legea fundamentală a României este fidelă tradițiilor democrate și ale țării noastre, dar și expresia unei modernități speciale la data adoptării ei de către numeroși oameni politici de renume din țară și din străinătate.

Perioada celor 11 ani de la intrarea în vigoare a Constituției poate fi caracterizată prin mai multe puncte de vedere.

Receptarea Constituției de către societate a fost pozitivă. Starea de constituționalitate s-a consolidat treptat, supremația Constituției nu mai este astăzi contestată, iar democrația constituțională din țara noastră și-a dovedit, prin proba urnelor, alternanțe succesive la putere, viabilitatea și vigoarea.

Constituția adoptată în 1991, fapt demn de remarcat, reface șirul constituțiilor democratice adoptate în trecut și rupt brutal în 1948 de constituția puterii comuniste.

Constituția din 1991 este prima constituție a statului român adoptată de o Adunare Constituantă special aleasă în acest scop și este, de asemenea, prima constituție română aprobată de popor în urma unui referendum național.

Legea fundamentală a statului, ca orice act normativ, nu este și nu poate fi eternă. Mutațiile intervenite în societatea românească din ’91 încoace, determinată în principal de dezideratul major al intrării țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, dar și numeroasele forme pe plan politic, social și economic, legitimitează ideea revizuirii și schimbării unor prevederi ale Constituției.

Procesul de revizuire a legii fundamentale se află în primă desfășurare. Adaptarea Constituției la noile realități, la noile sfidări ale viitorului trebuie tratată cu maximă seriozitate și subsumată opțiunilor strategice ale României: integrarea deplină în Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, imperative care întrunesc un puternic consens național și față de care nu există alternative raționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban - declarație cu titlul Cine face ordine în România?;

Îl invit pe domnul Ștefan Baban. Va urma domnul Florin Iordache.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Cine face ordine în România?"

Răfuieli mafiote în plină stradă și în plină zi, trafic intens cu narcotice, amenințarea pasagerilor unui autobuz ziua în amiaza mare, cazuri cotidiene de pedofilie și incest - iată situații care nu au nimic în comun, decât indiferența cu care statul român tratează siguranța cetățeanului.

De 12 ani, România se transformă, pe zi ce trece, dintr-o țară unde nici nu puteai sufla fără să te trezești cu miliția sau, chiar mai rău, cu securitatea peste tine, într-un ținut al nimănui, unde legea o fac fie pumnul, cuțitul, pistolul sau șpaga și relațiile. Nu-i de mirare că au ajuns să-l regrete pe Ceaușescu și oameni care o duc destul de bine, nu numai șomerii și pensionarii, din moment ce nu-ți prea folosește la nimic să ai casă, mașină și ceva economii, dacă te poți trezi peste noapte prădat de hoți și chiar ucis, jefuit de bande de cartier sau bătut de indivizi care nu au nici un Dumnezeu.

Mai mult de atât, România a devenit paradisul pedofililor de toate soiurile, începând cu inși ce racolează aurolaci din canale și sfârșind cu renumiți profesori de istorie aflați în relații cu serviciile secrete care-și trimit acolitele la racolat puștoaice. Or, acest fenomen nu avea cum să nu provoace mutații în psihologia colectivă a românilor, din cauza cumulării a doi factori extrem de importanți: monstruozitatea infracțiunii și atitudinea descalificant de blândă a guvernanților față de pedofilii străini. Și așa a ajuns românul să stea cu frica țiganilor, a băieților de cartier, a șmecherilor de tot soiul, astfel încât am devenit batjocura perverșilor de pe întreg mapamondul.

Din păcate, modul în care a fost tratat cazul Treptow demonstrează încă o dată că nici actuala putere nu ia în seamă riscul ca sentimentul de insecuritate să le provoace românilor dorința de a schimba regimul cu unul de mână forte în care să nu mai stai cu frică dacă nu ți-a venit copilul acasă înainte de lăsarea întunericului, sau să nu ai nevoie de uși blindate și zăbrele la geam. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât lucrurile merg prost și din punct de vedere economic.

N-ar fi rău ca guvernanții acestei țări să realizeze, măcar în ceasul al treisprezecelea, că siguranța cetățeanului costă foarte puțin, dar înseamnă foarte mult. O sentință extrem de severă pentru pedofilii străini, precum și imagini reale din celulă, știind prea bine că acest gen de pușcăriași nu sunt bine primiți de "confrații" lor, condamnarea la 20-25 de ani de pușcărie a câtorva capi ai lumii interlope dublată de confiscarea averilor, ar fi câteva dintre măsurile care pot fi luate imediat și care ar domonstra omului de rând că cei din fruntea statului se gândesc și la el.

Rămâne însă de văzut dacă are cineva curajul să taie nodul gordian al fărădelegilor sau așteptăm un nou dictator care să ne facă ordine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Florin Iordache - reabilitarea drumurilor din județul Olt - importantă realizare a senatorilor și deputaților PSD, a Administrației Naționale a Drumurilor din M.L.P.T.L.;

Domnul deputat Iordache și va urma domnul Gheorghe Dinu.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Reabilitarea tuturor categoriilor de drumuri din județul Olt a stat permanent în atenția și preocuparea autorităților locale și județene, dar și a senatorilor și deputaților PSD din Olt, care, împreună cu sprijinul și ajutorul Administrației Naționale a Drumurilor din M.L.P.T.L., au reușit în ultimul timp importante realizări în acest capitol deosebit de important în viața locuitorilor. Pot spune, pe baza constatărilor personale că, în județul Olt, programul de reabilitare inițiat și derulat de M.L.P.T.L. face ca drumurile comunale, județene și naționale să nu mai constituie o grea încercare pentru cetățeni și conducătorii auto, motiv de nemulțumiri și reclamații adresate prefecturii, consiliului județean, dar și primăriilor locale.

Se poate afirma că pe toate drumurile acestui județ, datorită măsurilor luate și implicării tuturor celor abilitați pe timp nefavorabil, din toamnă și până în primăvară, pe drumurile județului Olt se poate circula fără probleme.

Pentru o bună circulație, chiar și în condiții de iarnă, în toate localitățile județului s-au luat măsuri corespunzătoare în așa fel ca circulația pietonală și rutieră să nu sufere. Sprijinul permanent acordat factorilor locali de M.L.P.T.L. prin Administrația Națională a Drumurilor a dat roadele scontate, locuitorii din zonă fiind satisfăcuți de realizările din acest domeniu de activitate de actualul Guvern și putem spune, fără frica de a greși, că în Olt, iarna e ca vara din punct de vedere al circulației pe drumurile publice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Dinu - declarație referitoare la privatizarea S.C. Tractorul Brașov;

Domnul Gheorghe Dinu. Va urma domnul Dumitru Chiriță.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Declarația mea politică se referă la privatizarea care urmează să se facă la "Tractorul" Brașov.

Opinia publică brașoveană continuă să fie preocupată de soarta industriei orașului de la poalele Tâmpei și, nu întâmplător, de soarta marilor uzine atârnă și situația celei mai mari părți a populației municipiului, legată într-un fel sau altul de acestea. Anii tranziției au plasat industria județului Brașov sub semnul incertitudinii, al lipsei de coerență și de perspectivă, sub semnul experimentelor de tot felul: modulizări, divizări, reorganizări, privatizări pe te miri ce, toate, însă, fără nici un fel de rezultate în relansarea producției.

Mai mult, prin divizări și privatizări cel puțin dubioase, inventarul uzinelor s-a împuținat, activele au fost înstrăinate, cei care au cumpărat unele foste secții sau sectoare nu au căutat decât să mai stoarcă câte ceva, nu să investească în retehnologizare și investiții. Forța de muncă ocupată în industrie s-a diminuat continuu, ceea ce a contribuit din plin la creșterea gradului de sărăcie, la pierderea unei părți a specialiștilor.

Nevoia reformelor structurale, adânci este evidentă și imperioasă. Este nevoie de investiții adevărate care să determine o creștere rapidă a productivității muncii și a competitivității produselor. În același timp, restructurarea trebuie să aibă în vedere reconversia forței de muncă disponibilizată, crearea condițiilor de absorbție în alte ramuri economice a celor deveniți excedentari la vechile locuri de muncă.

Recent, am primit semnale că urmează să fie semnat contractul pentru privatizarea S.C. "Tractorul" Brașov cu firma MYO-O (O, cred că mai degrabă zero) din București, cea care este și proprietara Fabricii "Semănătoarea", cea care a adus de la 8.000 de salariați la vreo 300, cât are acum și în Semănătoarea mai există doar câteva fiare vechi. Se pare că această firmă este singura care a cumpărat caietul de sarcini, deci este singura ofertantă cu care în prezent se poartă negocieri de către APAPS.

Apropiata semnare a contractului de privatizare stârnește neliniște în rândul muncitorilor de la Tractorul, care au auzit de starea în care Compania MYO-O a adus Semănătoarea București și nu vor ca uzina lor să aibă aceeași soartă. Mai mult, se pare că MYO-O nu a găsit nici un client și nici un contract pentru livrarea de tractoare după privatizare.

Stârnește îngrijorare și faptul că MYO-O nu este de acord să preia și datoria de 4.000 de miliarde lei a Uzinei "Tractorul".

Dar cel mai mult neliniștește și nemulțumește faptul că firma MYO-O nu este de acord cu numărul actual de angajați și cere conducerii uzinei să întocmească liste privind personalul ce urmează a fi disponibilizat imediat după semnarea contractului de privatizare. Sunt informat, de asemenea, că sindicatelor din uzină li se recomandă să nu se implice și să aștepte semnarea acestui contract pentru ca apoi să negocieze cu noii patroni.

Muncitorii de la Tractorul Brașov cer ca în contractul de privatizare să se prevadă:

  • menținerea actualului profil de fabricație, respectiv producția de tractoare; suntem țara paradoxurilor, țara care are nevoie în agricultură de foarte multe tractoare, țara în care în construcții pentru tineri nu avem locuințe sociale de nici un fel și, totuși, specialiștii noștri pleacă să lucreze în Israel, iar Uzina Tractorul este închisă;
  • înnoirea și diversificarea tipurilor de tractoare ce se vor produce, creșterea competitivității acestora, în acord cu cererile pieței și, în special, cu necesarul pentru piața românească;
  • acoperirea cu comenzi a capacităților de producție;
  • timp de cel puțin 5 ani să nu se facă disponibilizări de personal, eventualele reduceri să se efectueze pe seama plecărilor naturale (pensionări, demisii, transferări etc.);
  • celor care solicită să fie disponibilizați să li se asigure salarii compensatorii.

Rog domnii guvernanți ca atât la redactarea clauzelor contractului de privatizare, cât și în perioada post-privatizare, să aibă permanent în atenție că dispariția acestei embleme a industriei românești, care este Întreprinderea "Tractorul", unicul producător de tractoare din țară, lasă agricultura românească fără dotarea tehnică absolut necesară.

Să vă gândiți, de asemenea, domnilor guvernanți, și la consecințele încetării producției de tractoare asupra legăturilor pe orizontală, la cei peste 140 de agenți economici ce colaborează la această producție.

Îmi exprim speranța că domnul ministru al privatizării, Ovidiu Mușetescu, își va menține promisiunile și va lua măsurile ce se impun, iar contractul de privatizare la Tractorul Brașov va fi semnat ținându-se seama de doleanțele muncitorilor și în acord cu aceștia.

Este timpul ca privatizarea să aducă populației din Brașov și altceva decât griji și amărăciune, să însemne o schimbare în bine a condițiilor de muncă și de viață.

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Chiriță - asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului în legătură cu Proiectul Legii privind noul Cod al Muncii - cel mai important eveniment politic intern al anului 2002;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriță. Va urma domnul Costache Mircea.

Vă reamintesc că nu avem decât 10 minute peste programul normal. Deci, la 9 și jumătate încheiem; concentrare și vă mai reamintesc posibilitatea de depunere la secretariat a unor declarații.

   

Domnul Dumitru Chiriță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului în legătură cu Proiectul Legii privind noul Cod al Muncii reprezintă cel mai important eveniment politic intern al anului 2002 și garanția că noua reglementare va reflecta întocmai înțelegerile pe care le-a avut Guvernul României, condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase, cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor.

Dezbaterile pe marginea proiectului Codului Muncii, înainte de a fi depus la Parlament, au fost intensificate în ultimii doi ani și această muncă a fost încununată de succes prin finalizarea negocierilor, chiar în data de 1 decembrie 2002, Ziua Națională a României.

Prin noul Cod al Muncii se promovează într-o manieră echilibrată interesele angajaților și angajatorilor, lăsând posibilitatea autorităților publice să intervină pentru a sancționa orice fel de abuz.

După 30 de ani de aplicare a vechiului Cod al Muncii, reglementarea adoptată de către fostul sistem politic existent până în decembrie ’89 și aplicată și în perioada celor 13 ani de tranziție către o economie de piață funcțională, se impunea adoptarea unui nou Cod al Muncii. Această nouă reglementare în domeniul relațiilor de muncă răspunde în egală măsură și cerințelor de armonizare a legislației cu legislația Uniunii Europene.

În același timp, obligă Guvernul, Parlamentul și partenerii sociali, sindicatele și patronatele, pentru ca în perioada următoare să fie adoptate noi legi care privesc negocierea colectivă, conflictele de muncă, inspecția muncii, legi speciale care vin să completeze noul Cod al Muncii.

O dată adoptat acest nou Cod al Muncii putem spune că România a renunțat definitiv la capitalismul de cazino promovat și susținut de către Partidul Democrat, partid neoliberal, autointitulat social-democrat, și de către Partidul Național Liberal, în cadrul defunctei coaliții care a guvernat România în perioada ‘96-2000.

Noua reglementare în domeniul relațiilor de muncă oferă garanția că în România modelul social-european va fi preluat cu succes, permițând o dezvoltare economico-socială care să consolideze creșterea nivelului de trai.

Totodată, modul în care a fost elaborat noul Cod al Muncii reprezintă dovada că parteneriatul strategic existent între PSD și CNSRL Frăția este calea prin care pot fi promovate interesele salariaților din România.

Prin noul Cod al Muncii se reglementează prevederile referitoare la încheierea, executarea și încetarea contractului individual de muncă, oferind garanții salariaților impotriva oricăror forme de abuz din partea angajatorilor.

Totodată, se stabilește că în România angajarea salariaților se poate face numai pe bază de contract individual de muncă, de regulă încheiat pe durată nedeterminată și, prin excepții expres prevăzute de lege, pe durată determinată.

Un element de noutate absolută îl constituie capitolul referitor la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în caz de insolvabilitate a patronului.

Noul Cod al Muncii vine, de asemenea, să rezolve o serie de probleme care țin de negocierea colectivă și individuală, precum și de desfășurarea conflictelor de muncă, obligând astfel Parlamentul să revizuiască legile speciale în noul context.

În noul Cod al Muncii se regăsește un capitol distinct referitor la norma de muncă, element de bază în stabilirea numărului de personal în funcție de realitatea concretă din fiecare unitate, în deplin acord între organizațiile sindicale și angajatori.

O altă noutate pentru relațiile de muncă din România o reprezintă capitolul referitor la protecția salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia.

Prin aceste reglementări, salariații beneficiază de protecția drepturilor lor prevăzute în contractele colective de muncă aplicabile, contractele individuale de muncă și legislație.

Prin noul Cod al Muncii răspunderea disciplinară, răspunderea patrimonială, răspunderea contravențională au fost reglementate plecând de la realitatea existentă în România și instituie măsuri sancționatorii pentru cei ce eludează legislația muncii prin folosirea muncii la negru, încadrarea în muncă a minorilor, împiedicarea sau obligarea salariaților să participe la grevă.

În ceea ce privește capitolul jurisdicția muncii și regulile de procedură privind soluționarea conflictelor de muncă, se deschide calea ca în România să apară tribunalele muncii.

În încheiere, vreau să salut încă o dată faptul că Guvernul condus de primul-ministru Adrian Năstase a ales calea asumării răspunderii guvernamentale pentru promovarea noului Cod al Muncii, oferind o garanție partenerilor sociali, că angajamentele asumate sunt și respectate.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - constatarea că suntem un popor unic din foarte multe puncte de vedere.

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul deputat Mihai Baciu.

   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi concentra la maximum ceea ce doream să spun astăzi. În prag de iarnă și când populația se confruntă cu atâtea și atâtea dificultăți, constat că suntem un popor unic din foarte multe puncte de vedere. Unicitatea noastră constă și în ușurința și lejeritatea cu care acceptăm orice.

Mi-am pus, chiar și de la acest microfon, de multe ori întrebarea dacă maniera de guvernare aplicată în România ultimilor 12-13 ani ar fi fost posibilă în alte țări, precum Germania, să spunem. Dacă ar fi putut acolo poporul să accepte cu seninătate să i se înstrăineze flota, să i se exporte la fier vechi industria, să fie muncitorii puși pe drumuri și agricultura să fie adusă în starea în care se află cea din România, cercetarea, învățământul, sănătatea și toate celelalte domenii de activitate? Dacă ar fi fost posibilă o asemenea reformă într-o altă țară, aplicată pe un alt popor? Răspunsul multora dintre noi este cu certitudine "nu".

Dar, pentru că acestea sunt trăsăturile noastre, nu ne putem supăra pe noi înșine și constatăm că avem și noi calitățile noastre, suntem un popor foarte înzestrat, din punct de vedere literar-artistic, un mare talent. Talentul nostru este atât de mare, încât este îndeobște cunoscut că românul este născut poet. Și, pentru că este născut poet, are și în staful Parlamentului României oameni cu mare înzestrare artistică, atât de mare, încât cei care consemnează pe site-ul Camerei Deputaților rezumatele intervențiilor noastre, pe ale mele, le-au etichetat de foarte multe ori cu deosebit talent; unele dintre ele au fost numite dizertații pe o temă despre o vară fierbinte, comentariu pe tema guvernării, eseu despre exportul de fier vechi în industrie și așa mai departe.

Dacă tot mergem pe linia asta și se apropie sărbătorile de iarnă, mai propun, tot în manieră artistică, o sugestie muzicală celor care s-au îmbogățit nemăsurat în acești ani de jaf generalizat și se retrag acum la palatele de iarnă să admire ninsoarea prin ferestre și brazii împodobiți de zăpadă, în abundența și în calmul hibernal și domestic al vieții lor de familie, le doresc să nu-i părăsească din auz nici o secundă acest colind strămoșesc: "Mai sunt bordeie fără foc și mâine-i Moș Crăciun".

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - aplecarea asupra a trei paradoxuri sugestive care ilustrează, într-un mod absolut sugestiv, evoluția și starea economiei românești;

Domnul Mihai Baciu. Poftiți la microfon. Va urma domnul Puiu Hașotti.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte, și la pupitru, aici, avem o ilustrare sugestivă a economiei românești - pahare sunt, dar apă, ioc! Uite, pahare sunt, dar apă ..., nici pomeneală de apă!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine, uite, a venit domnișoara cu apă. Hai, nu trage de timp, domnule deputat, că n-ai decât trei minute!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Nu trag de timp, domnule președinte, mai ales că vreau să admir încă o dată imaginația semantică a partidului de guvernământ, care ați văzut că a lansat pe piață un concept foarte interesant și greu de definit, dar, mă rog, trebuie să studiem capitalismul de cazinou al Partidului Democrat și al Partidului Național Liberal. Vă promit că mă voi ocupa în mod serios de acest concept interesant, am să consum câteva nopți, câteva săptămâni și o să vedem ce înseamnă, deși sunt convins că am să descopăr că nu înseamnă nimic; va însemna o simplă figură de stil, pentru că așa s-au obișnuit colegii noștri, având puterea, nu mai trebuie să aibă și atenția încordată asupra sensului cuvintelor.

Eu vreau să vă atrag atenția în scurta mea intervenție, pentru că nu vreau să mănânc timpul, cum spune domnul președinte, asupra a trei paradoxuri care ilustrează, spun eu, într-un mod absolut sugestiv, evoluția și starea economiei noastre.

Primul paradox: acum câteva zile la Iași a avut loc Comisia de dialog social. S-au întrunit, așa cum știți și dumneavoastră, patronatul, sindicatele, prefectura, consiliul județean, societatea civilă, deși nimeni nu prea știe ce înseamnă asta, și am stat de vorbă. Primul paradox: toți s-au plâns și toți aveau dreptate. În stânga era Guvernul, în dreapta erau ceilalți, se plângeau și ceilalți, se plângea și Guvernul și, culmea, că toți aveau dreptate.

Patronatul s-a plâns de mediul afacerilor ostil, i.m.m.-urile dispar mereu, vai și amar de capul lor, impozite și taxe bizantine, fanariote, spuneți-le cum vreți; birocrație cât încape, au început să dea taxe de protecție. Deci, patronatul se plângea și are dreptate.

Sindicatele s-au plâns că sunt salariile foarte mici, pensii de mizerie, cresc prețurile, se înmulțesc oamenii care plâng în fața vitrinelor că nu pot să cumpere, se uită, așa, în vitrine. Eu propun ca de acum vitrinele să fie umplute cu mâncare de ghips, că tot nu cumpără nimeni de acolo. Deci, ei vor din acelea, de imitație. Nu se respectă legislația muncii și așa mai departe.

Prefectul s-a plâns că nu poate strânge impozitele și taxele, că nu are instrumente. Economia subterană se dezvoltă fioros și multe alte chestiuni.

Consiliul județean s-a plâns că nu are bani să dea la primării. Rectificarea a fost o mizerie, primarii stau cu căciula în mână la consiliul județean și nu primesc un ban și așa mai departe.

Societatea civilă s-a plâns de toate acestea la un loc.

Așadar, primul paradox, după cum vedeți, toate părțile, chiar opuse, s-au plâns și toți aveau dreptate. Cum se poate așa ceva?

Numai la noi, în România, este posibilă o asemenea chestiune.

Al doilea paradox: Guvernul a anunțat anul trecut o creștere de 5,2% a macroeconomiei. Asta înseamnă economia mare. Anul acesta, ne amenință cu o creștere tot așa, de vreo 5%. Economia județului Iași a scăzut cu 8%. Și nu numai a județului Iași, ci și a multor altor județe. Paradoxul: cum poate să crească economia mare și economiile pe județ să scadă? Oare, nu cumva, economia mare este o sumă a economiilor pe județe? Vă rog să meditați la această chestiune. Aici, ceva nu este în regulă. Ori domnul Dâncu a scăpat un pic, așa, hățurile din mână, ori este prea ingenios, ori cine știe ce se întâmplă acolo, la el, pentru că, iată, a început să scoată pe piață chestii curioase, pe care nu le mai crede nimeni, nici măcar cei din partidul de guvernământ.

Al treilea paradox: se plâng toți, așadar. Mizeria a crescut, mase tot mai mari de oameni în mizerie, cum vă spuneam, pensiile scad în valoare reală, oamenii stau în fața vitrinelor și le curg ochii că nu pot să cumpere, iar în sondaje, PSD-ul are 50%, sau 60%, sau nu știu cât vreți dumneavoastră. Eu aștept momentul emoționant, ba chiar îl aștept cu nerăbdare, când o să aibă 120%.

Păi, ceva nu-i în regulă. Dacă toți se plâng. Lumea trăiește prost, sunt câțiva care trăiesc bine. Nu-i condamn. Treaba lor, să-i condamne justiția, dacă or să fie motive întemeiate, dar, se pare că n-or să fie.

Deci, câțiva trăiesc bine, să zicem un 50%, restul, vai de mama lor. Toți înjură Guvernul, toți spun, sau în mare parte, că mergem pe o cale greșită, dar, când sunt întrebați cu cine ar vota, dacă săptămâna viitoare ne-am apuca de alegeri, spun că ar vota 50% cu PSD-ul. Spune domnul Dâncu, spune CURS-ul, IMAS-ul, nu știu, mă rog.

Iată un paradox, un paradox foarte mare. Aici se întâmplă ceva. Ori aceste sondaje sunt făcute cu meșteșug, dar se pare că meșteșugul acesta devine pe zi ce trece tot mai prost și mai lipsit de profesionalism, ori suntem un popor curios, domnule, care, cu cât ne chinuie cineva mai tare, cu atât îl iubim mai mult.

Vă rog să gândim și să medităm la aceste paradoxuri și eu cred că ele nu pot căpăta o rezolvare cu creionul în mână, cum rezolvam la școală probleme de matematică, sau paradoxurile lui Zenon, dacă vă amintiți dumneavoastră, cei care, să spunem, uneori v-ați lovit de ele, deci, cu pixul în mână, aceste paradoxuri vor fi rezolvate eu cred că de electoratul român și într-un an, doi, aceste paradoxuri vor arăta că, de fapt, ele au fost doar pe hârtie, și nu în capul acestui popor.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă promit că o să vă cheme în continuare și în săptămânile următoare cu asemenea intervenții.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă așteptăm și altă dată.

 
  Puiu Hașotti - apel pentru stoparea abuzurilor în cadrul Institutului Român de Tracologie;

Domnul deputat Puiu Hașotti. Va urma domnul Vekov Carol Ioan.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie ca, înainte de toate, să-l felicit pe colegul meu, pe profesorul Baciu, pentru excelenta declarație politică de azi și pentru umorul moldovenesc sănătos.

Să trec însă la declarația mea politică.

În afara unor activități tracomane și, mai recent, daco-tracomane, care fac o propagandă jenantă pentru România, există și insituții științifice ce își urmează menirea fără publicitate în massmedia. Una dintre ele este Institutul Național Român de Tracologie, care are ca obiect de studiu componenta tracă a ființei și spiritualității poporului român. Aceste instituții se află în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, ca o instituție guvernamentală și acoperă prin tematica sa întinse spații europene și microasiatice.

Institutul Român de Tracologie a avut în ultimii 12-15 ani realizări de excepție, apreciate în toate mediile științifice interne și internaționale. După anul 2000, actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării a luat măsuri care, în loc să sprijine programul de cercetare a Institutului Român de Tracologie, i-a îngreunat activitatea până la forme greu de calificat. Menționez doar câteva: repartizările financiare pentru anul 2001 au fost eronate, iar îndreptarea lor nu se putea face decât prin rectificare bugetară. În situații anterioare de dereglare s-a apelat la fondul valutar aflat la dispoziția ministrului. Aceeași soluție a dat-o și de această dată direcția de resort din Ministerul Educației și Cercetării, numai că doamna ministru Ecaterina Andronescu a refuzat să îndrepte lucrurile. Pur și simplu, a refuzat.

În acest fel, lucrări arheologice de o deosebită importanță, de mare interes național, științific au fost practic neexecutate. În anul 2002, sub semnăturile repetate ale secretarului general al Ministerului Educației și Cercetării și de două chiar ale doamnei ministru Ecaterina Andronescu, s-a cerut evacuarea a trei laboratoare depozite ale institutului care adăposteau bunuri de patrimoniu cultural și științific de valoare națională și europeană. Directorul acestui institut, profesorul universitar doctor Petre Roman, a explicat conducerii ministerului de ce nu este posibilă executarea unei astfel de decizii. Acțiunea a fost oprită de către director, numai că a urmat o altă încercare de obținere a spațiilor, de această dată prin înlăturarea directorului. Astfel, prin Ordinul ministrului nr.4667 din 7.10.2002, domnul profesor universitar doctor Petre Roman a fost eliberat din funcția de director, fără justificare și fără asigurarea interimatului, încălcându-se toate legile din România din acest domeniu. În fața acestui abuz, Consiliul științific al institutului, format din persoanlități științifice de prim rang în România și Republica Moldova, a contestat legalitatea ordinului ministrului și a cerut anularea acestui act și încetarea acțiunilor dăunătoare și de represiune la adresa institutului.

Menționez că dosare complete ale cazului de circa 100 de pagini au fost înaintate președinției României, primului ministru și despre informare ministrului culturii și cultelor. De la 14 octombrie, data înregistrării, doamna ministru Andronescu nu a dat nici un răspuns, de la guvern nu a venit nici o știre, deși s-au făcut și alte reveniri, iar de la Președinție, în 4 decembrie 2002, se sugera o trecere a Institutului în structura Academiei Române, de fapt, o altă cale de evacuare a bunurilor de patrimoniu european la care făceam referire.

Ne-am obișnuit ca cererile venite din partea parlamentarilor, ale cetățenilor, solicitările din partea unor instituții de prestigiu ale României să fie tratate cu indiferență și aroganță de actualul guvern, numai că abuzurile săvârșite în cazul Institutului Român de Tracologie și politica permanentă de subminare a activității acestui institut, prejudiciază prestigiul câștigat cu trudă de cercetătorii români și implicit imaginea României peste hotare.

Cer Guvernului "Adrian Năstase" și în special ministrului Educației și Cercetării, Ecaterina Andronescu, să stopeze abuzurile în cadrul Institutului Român de Tracologie și să ia măsurile necesare pentru remedierea situației acestui institut și să respecte în acest fel dreptul poporului român la trecut, la patrimoniul istoric, cultural și științific, care dăinuiește de mii de ani și care va dăinui cu sau fără vrerea actualilor guvernanți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Vekov Carol Ioan - pledoarie pentru acordarea respectului cuvenit slujitorilor școlii; Îl invit pe domnul deputat Vekov Carol Ioan și apoi va urma domnul deputat Ioan Mocioalcă.
   

Domnul Vekov Carol Ioan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Rostul intelectualilor, inclusiv al deputaților, este acela de a percepe, de a surprinde și de atrage atenția asupra acelor fenomene pe care le consideră că ar fi semnificative pentru existența cetățenilor, pentru existența țării. După perceperea acelor fenomene, pe care le consideră demne de reținut, rolul deputaților ar fi acela de a le interpreta și de a găsi modalitățile de îmbunătățire, de schimbare a stărilor de fapt. Săptămâna trecută, într-unul din marile cotidiene a apărut o știre pe care o considerăm că este, pentru a nu știu câta oară, un semnal de alarmă în ceea ce privește statutul social al cadrelor didactice, fie ele de orice fel.

Articolul în cauză a relatat despre faptul că un profesor, pentru ca să poată trăi decent și pentru ca să-și poată întreține familia, în timpul său liber transportă cu mașina pe cei care îi solicită acest lucru, adică este taximetrist. Cineva ar putea zice, poate chiar mai mulți, ei și, sau și ce dacă! Aparent nu este nimic de detestat, ori de criticat în aceea că cineva mai adună niște bani pentru familie și, desigur, așa este, este un ban câștigat în mod cinstit, ce dacă... Cred și sunt convins că profesorul respectiv nu practică acea ocupație de plăcere, ci de nevoie. Știu că vina nu este a lui că trebuie să recurgă la un asemenea mijloc de a spori veniturile familiei, ci a altora. Nicidecum, nu aș vrea ca articolul în cauză sau această declarație politică să aibă repercusiuni negative în ceea ce privește statutul sau cariera acestui cetățean, demn de tot respectul, căci sfântă este munca cinstită de zi cu zi care servește binele familiei sau al aproapelui sau al socieătții.

Cred însă că ceva nu este în regulă în societatea noastră. Pentru munca prestată, acest profesor, acest cadru didactic care este asemenea multor mii și zeci de mii de cadre didactice ar merita ca pentru munca depusă să fie răsplătit în mod corect, așa cum s-ar cuveni, că și el își face datoria, crește generații de copii, îi învață, dar și îi educă, inclusiv prin exemplul său, demn de tot respectul, atunci când se angajează într-o a doua slujbă.

Numai noi, societatea de azi, noi politicienii și ceilalți în cauză nu-și fac, precum ar trebui, datoria, adică nu-i asigură un salariu care să-i asigure totodată o existență demnă, o existență respectată de societate, o existență care să-i permită să-și facă datoria, datoria de dascăl, astfel precum trebuie. Să nu fiu înțeles greșit, o clipă nu mă îndoiesc de calitatea muncii de dascăl a acestui profesor. Cel care are simțul datoriei de a face față cu cinste obligațiilor familiare care-i revin, sunt convins că este un bun profesor și la școală. El este, într-adevăr, un profesor care, pe drept cuvânt, poate vorbi despre munca de zi cu zi care înnobilează. Un astfel de om, un astfel de profesor ar trebui să fie respectat și probabil că este respectat de cei din jur, poate și sper. Dar cum rămâne cu noi, cei care votăm bugetul? Cei care știm cum este salarizarea cadrelor didactice de la noi? Cum rămâne cu respectul și cui i se cuvine acesta? Până când oare îl vor mai respecta cei din jur pe acest profesor? Nu care cumva, peste puțin timp, va dispare acel respect care i se cuvine oricărui dascăl, oricărui om cinstit, cedând locul desconsiderării care vasăzică vai de el și el îmi zice mie sau copilului meu cum trebuie să trăiască?

Îmi e teamă pentru acest coleg de breaslă, îmi e teamă pentru noi și pentru societatea noastră care nu reușește să-i plătească și să-i răsplătească pe slujitorii de zi cu zi ai neamului. Îmi e teamă că dacă nu vom schimba această stare a lucrurilor, învățământul va fi părăsit de acești slujbași credincioși, căci, la un moment dat, viața și familia primează.

Până când îi tot punem la încercare pe dascălii noștri? Până când se crede că pentru lefuri insuficiente se vor achita cu toții de obligația ce-i revine oricărui dascăl? Se înmulțesc semnele care atrag atenția asupra responsabilității noastre în ceea ce privește generațiile de mâine.

De ce nu acordăm respectul cuvenit cadrelor didactice, de ce îi lăsăm să se chinuie și să-și facă datoria, căci o fac, în condiții mai mult decât chinuite? De ce credem că stresați de nevoile de zi cu zi, ei își vor putea îndeplini menirea? De ce nu le dăm o retribuție pe măsura rolului pe care și-l asumă, pe măsura responsabilității uriașe care le apasă, aceea de a crește, așa cum trebuie generațiile de mâine? De ce nu încercăm să schimbăm în bine, precum a fost pe vremuri, statutul cadrelor didactice - fie ele învățătoare, educatoare sau profesori. Fără acel statut social respectabil, ei nu vor putea fi ceea ce ar trebui să fie, precum în orice societate dezvoltată, un model de comportament, un model de existență exemplară?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ion Mocioalcă - enumerarea unor măsuri luate de Guvernul PSD pentru sprijinirea agriculturii;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioalcă și va urma domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Ion Mocioalcă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și-a încheiat dezbaterea la Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuită în anul 2003 a unui ajutor constând în îngrășăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate terenuri arabile extravilan în suprafață totală de până la 2,5 ha. Nu aș fi făcut referire la această măsură luată de Guvernul Năstase, dacă ea nu ar fi implicat un efort financiar deosebit și dacă nu s-ar fi încadrat într-un sistem de măsuri menite să sprijine agricultura românească. Astfel, pentru că în anul 2002 nu a fost unul dintre anii buni pentru agricultură, datorită condițiilor climaterice, secetă excesivă în cea mai mare parte a zonelor agricole ale țării, actualul guvern a susținut campania agricolă de toamnă, acordând avansuri de 30% din valoarea lucrărilor agricole. În județele Dolj și Mehedinți, sămânța și motorina au fost gratuite pentru cei care au înființat culturile de toamnă, iar în restul teritoriului țării, sămânța a fost subvenționată 50%.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2002 este o măsură menită să sprijine micii producători, și ei loviți de calamitățile naturale din anul 2002, producători care dețin în proprietate aproximativ 2,5 milioane de ha și care nu au avut posibilitatea în ultimii ani să execute fertilizări pe aceste suprafețe, creîndu-se astfel un dezechilibru chimic. Această acțiune are rolul să ajute micul producător și, de asemenea, are rolul de a corecta deficitul de substanță minerală utilă existentă în sol, ameliorând sănătatea solului și capacitatea de producție a acestuia.

Se cuvine să apreciem efortul financiar deloc neglijabil al Guvernului, în valoare de aproximativ 3 mii de miliarde de lei, bani cu care se va majora bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, apropiindu-se în acest fel de cifra de 30 de mii de miliarde. Aproximativ 2 milioane de familii vor beneficia de un ajutor constând în îngrășăminte în valoare de 820 de mii de lei la ha, unitatea de la care va începe distribuirea acestora fiind de 0,5 ha și care, alături de cei un milion de lei la ha acordați în anul 2001, arată că PSD face o politică consecventă cu adevărat social-democrată.

Cele câteva măsuri enumerate în această scurtă intervenție ne duc la concluzia că în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor începând cu anul 2001 s-a așezat o echipă extrem de serioasă, extrem de echilibrată, de profesioniști cărora nu le este indiferent viitorul agriculturii românești, agricultură care rămâne un capitol foarte important și sensibil în vederea integrării cât mai rapide în Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - declarație intitulată Institutul Ana Aslan este de vânzare?;

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu și va urma domnul deputa Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Vă rog.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Institutul Ana Aslan este de vânzare?"

Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan" din București a trecut din subordinea Ministerului Sănătății și Familiei la Regia Autonomă a Administrației Protocolului de Stat.

Autoritățile neagă orice tentativă de înstrăinare a patrimoniului "Ana Aslan". Demersurile actuale conduc însă către ideea unei iminente vânzări, cu toată negația autorităților. Astfel, în fișa de inventar au fost trecute numai valorile neactualizate ale mijloacelor fixe și clădirilor, valorile de inventar sunt: clădirea de la Otopeni, care a fost evaluată la 69 de milioane de lei, Policlinica din str.Spătarului, la 2 milioane de lei, cele două clădiri din str.Căldărușani la 11 milioane de lei; sediile exterioare (Felix, Mangalia, Eforie Nord, Herculane) la 6 milioane de lei; aparatura - 11 milioane de lei. În total, valoarea bunurilor se ridică și așa la 12 miliarde de lei. Banca Mondială a evaluat însă numai așezământul de la Otopeni la 26 de milioane de dolari și a respins cifra propusă de Ministerul Sănătății și Familiei, la 2,9 milioane de dolari, considerând-o sub valoarea obiectivului. De asemenea, Banca Mondială a denumit institutul "Perla Coroanei" spitalelor din România, fiind unicat în lume. În realitatea, valoarea întregului institut de geriatrie depășește suma de 100 de milioane de dolari.

Președintele Iliescu a declarat că executivul a decis trecerea Institutului la RAAPS pentru că era în situația de a se desființa pentru că nu mai rezista, nu mai avea suport economic financiar, clădirea se degrada. Din declarația domnului Iliescu reieșea că nu cunoștea sumele uriașe folosite în ultimii ani pentru consolidarea unităților "Aslan".

Pentru sediul central din str.Căldărușani s-au investit în ultimii 5 ani pentru reconsolidare peste 14 miliarde de lei, iar programul de reabilitare a secției de la Otopeni, finanțat de Comunitatea Europeană, costă 32 de milioane de euro.

Ministerul Sănătății și Familiei, prin ministrul Daniela Bartoș, afirmă textual că "bolnavii vor fi tratați în continuare pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate". Uită însă că geriatria nici măcar nu a făcut parte din specialitățile incluse în contractul privind asigurările sociale de sănătate.

Geriatria este ramura medicală creată de Ana Aslan și este o disciplină extrem de modernă astăzi în lume. În anul 1952, Ana Aslan aducea la bugetul statului peste 18 milioane de dolari. La Otopeni au fost pentru tratament unele dintre cele mai mari personalități ale lumii. Institutul de la Otopeni este așezat într-un parc de 33 de ha, are peste 340 de paturi și apartamente elegante, este dotat cu aparatură pentru intervenții moderne de laborator, bază de tratament, recuperare, bază de nutriție, estetică, chirurgie oftalmologică, psihoterapie etc. El poate fi definit drept o clinică-hotel deosebit de profitabilă. Vânzarea lui la sub-preț ar putea duce, așa cum a presupus un amator de chilipiruri, la apariția așa numitei Societăți Comerciale "Aslan-Turism". Să nu uităm că preluarea de către omul de afaceri George Copos a hotelului Flora, care aparținea geriatriei, a dus la desființarea geriatriei, pentru care hotelul era utilat.

Dispariția Institutului "Ana Aslan" nu înseamnă numai dispariția primului centru de geriatrie din lume, ci și dispariția a o parte din istoria medicală românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - sugestii pentru un nou model de creditare pentru cumpărări de utilaje agricole;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Va urma domnul Ionel Marineci.

Au depus la secretariat intervențiile domnii Corneliu Ciontu, Emil Rădulescu, Nicolae Vasilescu și Ștefan Lăpădat.

La ora 9,30 să știți să vom încheia ședința.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sprijinul acordat de către stat producătorilor agricoli pentru procurarea de tractoare și utilaje nu a ajuns să se concretizeze în extinderea suprafețelor cultivate, nici în sporirea producției agroalimentare, dar nici în accentuarea atragerii forței de muncă activă către agricultură. Condiționarea achiziției de suprafață agricolă în proprietate sau de cel cultivat, nu este în măsură să dirijeze intenția ministerului de specialitate către realizarea dezideratelor propuse în domeniul agricol. Majoritatea agricultorilor sunt convinși că în perioada actuală, investițiile substanțiale ocolesc agricultura. Parcul de mașini și utilaje din agricultură nu se reîmprospătează deloc. Deci, marea majoritate a tractoarelor noi procurate la prețul subvenționat nu își exercită forța de tracțiune pentru agricultură. Cel puțin exploatațiilor de dimensiuni familiare nu le oferă șansa de dezvoltare și de extindere în sensul de a căpăta dimensiuni de piață. Se poate observa că derularea acestui proces de subvenționare a achizițiilor în momentul apariției Ordonanței Guvernului nr.97/2000, urmat de Ordinul nr.221 din 2002, apoi Ordinul ministrului nr.360 din 2002, producătorii de tractoare și utilaje au trecut la reașezări drastice de prețuri lăsând impresia că motivul real al subvenției nu este producția agricolă, ci supraviețuirea industriei constructoare de mașini agricole. Or, prin aceste aspecte aberante nu se promovează creșterea competitivității acestei ramuri, doar i se prelungește agonia. Subvenția acordată producătorilor agricoli pentru procurarea utilajelor, aceasta ar trebui să servească retehnologizarea producției agricole, or, investitorii ideali ar trebui să fie identificați și ar trebui să prezinte neapărat calitatea de producător și să prezinte garanția utilizării la capacitate nominală utilajul în sfera producției agricole.

Deci, propun ca actul de adeverire a proprietății sau a contractului de arendare, propus ca act justificativ în dosarul de solicitare a subvenției, să fie înlocuit cu un act de angajament al unei comunități, colectivități care se angajează pentru a asigura un front de lucru necesar utilajului nou achiziționat. Ar trebui realizat un nou model de creditare pentru cumpărări de utilaje agricole, prin care comunitatea producătorilor organizați prezintă garanția creditului, iar rambursarea se realizează din deconturile lucrărilor prestate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ionel Marineci - referire la importanța sistemului educațional informatizat;

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Marineci, va urma domnul Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În intervenția mea de astăzi voi face referire la importanța sistemului educațional informatizat, pe care eu îl văd o certitudine pentru învățământul românesc în perspectiva integrării europene.

Eu cred că Ministerul Educației și Cercetării va reuși sub conducerea doamnei Ecaterina Andronescu și sunt convins de această reușită, argumentând prin strădania permanentă pe care o depune în calitate de ministru al educației și cercetării și nu în ultimul rând prin sprijinul pe care echipa de conducere din minister i-l acordă.

Răspunzând provocărilor stabilite de Consiliul Europei la Lisabona, prin care se dorește realizarea până în anul 2010 a unei economii dinamice și competitive bazate pe cunoaștere, comisia europeană a invitat consiliul să adopte indicatorii care să implementeze obiectivele comune ale sistemelor de educație și formare profesională.

Eu cred că prin informatizarea sistemului educațional, România are șansa să realizeze un parcurs rapid și eficient astfel încât cei 5 indicatori pentru educație și formare profesională să poată fi atinși în timp optim. Sigur că nu permite timpul să dezvolt acești 5 indicatori, aș vrea numai să-i amintesc, pentru că acești 5 indicatori sunt convins că vor stârni suficiente comentarii. Este vorba de îmbunătățirea ratei abandonului școlar timpuriu. Se propune o medie în Uniunea Europeană de 9% până în anul 2010. Sigur că România, deocamdată, are de făcut eforturi pentru prevenirea creșterii abandonului școlar timpuriu.

Un al doilea indicator o reprezintă ameliorarea dezechilibrului de sexe între absolvenții de matematică, știință și tehnologie, cu o referire directă la faptul că trebuie să motivăm fetele să urmeze filiere științifice și tehnologice atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior.

Un al treilea indicator îl reprezintă procentul mediu al tinerilor cu vârste între 25 și 29 de ani, care au cel puțin liceul, și acesta trebuie să atingă în anul 2010 procentul de 80%.

Al patrulea indicator, procentul de tineri de 15 ani cu rezultate slabe pentru citit, matematică și știință trebuie să fie cel puțin înjumătățit.

Al cincilea, și ultimul indicator, recomandat de comisia europeană, nivelul de participare la "life of learning" trebuie să fie cel puțin 15% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani, dar în nici un caz nu trebuie să cadă sub 10%. Acestea sunt suficiente argumente pentru Guvernul PSD, condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase, a cărui consecvență este dovedită în acești doi ani, astfel încât investițiile în educație să constituie o prioritate importantă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu pentru concizie.

 
  Dumitru Bălăeț - amintirea a două evenimente, prilej evident pentru reflecție și meditație politică;

Domnul Dumitru Bălăeț și apoi va urma domnul deputat Eugen Pleșa.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Două evenimente care au avut loc la noi în ultimul timp ne obligă la reflecție și meditație politică. Primul se referă la anunțarea primirii țării noastre în NATO, peste doi ani. Partidul România Mare s-a declarat din totdeauna pentru susținerea acestui demers și pentru grăbirea lui, dar ce valuri de entuziasm oficial a stârnit anunțul respectiv este greu de descris. Ne-ar trebui o pană a lui I.L.Caragiale printre noi și o perspectivă oarecare asupra evenimentului, care, încă o dată, precizăm nu este încă o realitate, ca atare, ci doar un enunț realizabil peste doi ani.

Vedeți, cum vă veți purta, domnilor, sună mai curând acest anunț, care este în felul lui și un avertisment. Entuziasmul nostru oficial în raport cu acest anunț putea, credem noi, și trebuia să fie mai ponderat, mai sobru, mai demn, mai echilibrat, pentru a nu cădea în păcatele eroilor lui Caragiale.

Sticlele de șampanie dezlănțuite de președintele Iliescu și de primul ministru Adrian Năstase în înghesuita noastră ambasadă de la Praga au dat tonul oficial al lipsei elementelor de mai sus. Cu atât mai mult cu cât se știe că, vorba unui celebru personaj, "pupăturile astea ne costă foarte scump, ne costă enorm și ne vor ustura foarte serios la pungă și la burtică". Asta se și vede de pe acum, dacă ne gândim la cel de-al doilea eveniment care a avut loc imediat după anunțul prezentat mai sus. Este vorba de modul cum a fost sărbătorită anul acesta ziua noastră națională de 1 Decembrie. Toate televiziunile s-au întrecut să ne dea scene despre porțiile de fasole cu cârnat servite cu această ocazie săracilor care au ieșit pe străzi de către diverși primari și prefecți îmbrăcați cu această ocazie în haine de bucătari. Doamne, asta să fie sărbătoarea noastră națională? Unde au fost domnii Ion Iliescu și Adrian Năstase să vadă? Ei au lipsit până și de la ședința solemnă a Parlamentui dedicată Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Cu această ocazie domnul Adrian Năstase a improvizat la Cluj un discurs de toată minunăția, apoi ni se spune că s-a dus să sărbătorească evenimentul la Ambasada României de la Budapesta.

Asta este politica noastră oficială? Cine nu-i vede ridicolul, dar și partea tragică ascunsă sub poleielile mediatice, înseamnă cu nu are școala marilor scriitori. Pentru a putea măcar frecventa această școală trebuie mai întâi să coborâm, fie și din când în când, de pe scenă din postura de eroi în cea de spectatori ai evenimentelor politice pe care le producem. E un prilej evident pentru reflecție și meditație politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Eugen Pleșa și va urma domnul Ioan Sonea. Tot așa concis.

 
  Eugen Pleșa - propunerea unei atitudini cinstite față de acceptarea candidaturii lui Dan Diaconescu ca membru în CAN;

Domnul Eugen Pleșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică. Doresc să propun atât colegilor, cât și conducerii PSD să renunțe la comportamentul duplicitar față de candidatul la C.N.A, Dan Diaconescu, ostil la vot și amical în conversații individuale neoficiale. Mulți dintre cei la care mă refer au găsit găzduire și cooperare la OTV și Dan Diaconescu atunci când au avut nevoie să explice populației ce considerau ei că e foarte important, adăugându-și în același timp și la capitolul popularitate.

O atitudine cinstită, neforțată ar duce la acceptarea candidaturii lui Dan Diaconescu ca membru C.N.A., candidatură comună cu P.R.M., partid parlamentar și partener în instituția Parlamentului. Însușindu-ne normalitatea, constatăm ușor diferența între popularitatea și experiența dobândită de Dan Diaconescu și ceilalți candidați al căror nume de necunoscuți, deocamdată, nu le-am reținut. Se încheie, astfel, o dispută de "cocoși", iar noi toți ne recunoaștem maturitatea și menirea de a construi instituții sănătoase. În fond, cui îi este frică de Dan Diaconescu? Poate, doar lui Ralu Filip?! Dar, nu cred că are nevoie să-l apere cineva! Mulțumesc.

  Ioan Sonea - reflecții asupra stării de fapt la împlinirea a 13 ani de la declanșare războiului românilor împotriva românilor;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Ștefan Pășcuț.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se împlinesc în curând 13 ani de la declanșarea "războiului românilor împotriva României". România o ducea greu, românii trăiau în frig, nu aveau bani, nu aveau produse. România avea o industrie formată din mastodonți industriali, o agricultură pe ferme mamut, de tip C.A.P., I.A.S. Oamenii ademeniți spre oraș așteptau cel puțin un an ca să primească o locuință, un bloc construit în mare grabă, niciodată finalizat. Muncitorii lucrau după planuri cincinale și primeau 70% din salariul cuvenit. Românii nu puteau vorbi liber, nu aveau televizoare cu filme porno sau horror, nu puteau toți călători în străinătate, decât în cadrul lagărului. România construia școli întunecoase, spitale urâte, platforme industriale prea mari, biblioteci, case ale poporului, "Casa poporului", bulevarde, metrouri aglomerate ș.a.m.d.

Desigur, cred că nu înțelegeți că sunt nostalgic. Toate acestea și altele costau enorm. Dar toate acestea constituiau în același timp contradicții iremediabile. Și astfel s-a declașat războiul. Au fost dărâmate statui, întreprinderi, ferme agricole pentru că erau comuniste. Sigur că românii au câștigat războiul cu comunismul, dar ca în orice război modern au existat și pagube colaterale. În ce au constat acestea? Dărâmare de întreprinderi, pierderea autonomiei economice, pierderea de piețe. Și, astfel, s-a ajuns ca după 13 ani de la declanșarea acestei lupte, în România a câștigat corupția, sărăcia, teama, injustiția, teroarea, delațiunea, trădarea. Răboiul continuă, pentru că a mai rămas câte ceva.

După al doilea război mondial, țări ca Franța, Anglia, Egiptul au dus o politică de refacere economică, prin instituirea controlului statului asupra unor domenii vitale. În România, toate guvernele post 1989 au dus o politică de destrămare economică, de renunțare la autoritate, la strategii de perspectivă, totul rămânând la voia întâmplării și a afaceriștilor.

Prea mulți români au devenit săraci, cerșetori la patroni sau la guvernele interesate doar de câștigul propriilor membri, plătind nemunca pentru a avea masă de manevră. Desigur că bugetul se adună tot mai greu, datoriile de 13 miliarde de dolari nu se regăsesc în elemente care să indice un progres în viața omului de rând, desigur. Mă mir că guvernanții nu au învățat și nu învață din istoria noastră și a altora. În scurt timp nu vor mai exista români la cârma economiei noastre, ci doar la nivel de truditor. Neavând bani, în curând, de fapt a și început, se vor vinde resursele. Ce mai lăsăm urmașilor? Un pământ sărăcit, și deasupra și în subsol, pe care binefăcătorii de astăzi îl vor părăsi după epuizare și după ce ne-au făcut cu miliarde de dolari datorii.

Nu dorim naționalizările, pe care le-au făcut de fapt țările despre care aminteam, după 1965, deci după un război. Și noi suntem după un război, practic. Dorim păstrarea rezervelor pentru cei de azi și de mâine, garantarea echității și dreptului egal al cetățeanului României asupra proprietății personale, dar și asupra celei comune, a fost și credem că este o aspirație a poporului român. Acest deziderat în țara noastră poate fi înfăptuit de națiunea română numai sub conducerea forțelor politice, cu adevărat patriotice, și în condițiile instituirii naționalismului economic românesc, ca doctrină de stat a României. Opriți jaful! Păstrați pentru viitorime aurul verde al pădurilor, aurul galben al pământului, aurul cenușiu al creierelor românești. Mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț - despre lumea fără cer a truditorilor cu sapa și perforatorul, cu lopata și cu bicamerul;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Ștefan Pășcuț. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Vin azi în fața dumneavoastră din "lumea fără cer, c-așa e viața de miner". Vă aduc astăzi dumneavoastră, stimați deputați, un salut și o urare de "Noroc bun" a truditorilor cu sapa și perforatorul, cu lopata și bicamerul.

În fiecare an, în ziua de 4 decembrie se sărbătorește Sf. Varvara, ocrotitoarea minerilor. Și-n acest an, minerii Văii Jiului au sărbătorit ocrotitoarea lor printr-o serie de manifestări culturale organizate de oameni de bine, care încă îi mai apreciază pe acești truditori din măruntaiele pământului, unde, dacă te uiți în sus, nu vezi soarele sau luna, nu vezi norii sau stelele, îl vezi doar pe El, Bunul Dumnezeu.

Din păcate, guvernele post-decembriste au dus și duc o politică de reducere a producției extractive de cărbune. Dacă în 1997 la Compania Națională a Huilei erau în jur de 43.000 salariați, în prezent sunt în jur de 17.000 de angajați, iar în perspectivă reducerea numărului salariaților C.N.H. va continua astfel încât în 2006 vor mai fi în jur de 13.000 de salariați.

Până la un moment dat, faptul că se reduce activitatea extractivă și astfel copiii minerilor nu vor mai munci în subteran, unde munca este foarte grea și plină de pericole, nu ar fi o tragedie. Dar nenorocirea cea mare a Văii Jiului este că nici guvernarea ‘96-2000, și nici actuala guvernare nu au reușit până acum să găsească soluții viabile de reconversie profesională a personalului disponibilizat din minerit, și nici să creeze locuri de muncă pentru aceștia și pentru tinerii absolvenți ai diferitelor forme de școlarizare.

În ciuda mult-trâmbițatului program de relansare economică a Văii Jiului, program inaugurat de însuși premierul Adrian Năstase, în vara acestui an, la Petroșani, problemele sociale deosebit de multe și de grave nu-și au nici astăzi rezolvarea. În Valea Jiului, acolo unde se stă cu fundul pe cărbune, s-a ajuns să fie mii de apartamente decuplate de la alimentarea cu energie termică sau energie electrică, pentru că beneficiarii nu mai pot să suporte prețurile. Astfel, sărbătoarea ocazionată de ziua Sf. Varvara a fost o sărbătoare tristă, căci acum, după 13 ani de tranziție, ei, minerii, au rămas și fără acea lume fără cer, de-ți vine să-i dai dreptate sărmanului care se uită în stânga și-n dreapta, doar, doar o găsi o urmă de speranță, dar ajunge să exclame: "Mă uit în jur și înjur". Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - intervenție cu titlul Capcana lui Marx și victimele sale;

Domnul deputat Leonăchescu, și, ultimul vorbitor, domnul Nicolae Enescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

"Capcana lui Marx și victimele sale" este un titlu posibil al intervenției mele.

Ni s-a prezentat, de nenumărate ori, teza acumulării primitive a capitalului drept o creație a lui Karl Marx, cu trimiteri discrete la opera lui Robert Owen și Friedrich Hegel. Teza respectiviă a fost ilustrată prin procese socio-umane din Europa occidentală și reflectă concentrarea bogăției la un pol și a sărăciei la altul. În lumea capitalismului primitiv, nu conta modul în care oamenii se îmbogățeau; în goana lor după avere, persoane dezumanizate călcau pe cadavre spre a-și atinge scopul.

Ecoul, în plan literar, a fost imediat. Lucrări celebre au descris goana hidoasă după avere și criminalitatea actelor de acumulare primitivă a capitalului. În orice carte de paremiologie găsim expresii reprezentative, mai vechi sau mai noi, din domeniul sus-menționat ca: "Oile au mâncat oamenii" (Anglia); "Banii nu au miros" (Vespasian); "Banul ochiul dracului"; "Sătulul nu crede flămândului" etc.

Tranziția în care ne zbatem cam de multă vreme a scos în evidență acțiunea tezei despre acumularea capitalului în stil primitiv. Ea a avut și are în România adepți și slujitori cu vechi state de serviciu. Unii au predat-o la învățământul politic organizat de partidele comuniste, alții au aplicat-o în mod duplicitar, înainte de Revoluția din 1989; aproape toți au adoptat-o, discreționar și imoral, ca o filozofie de viață în această dureroasă tranziție.

Segmente întregi ale societții românești s-au înregimentat sub steagul ei spre a da răspuns unei întrebări jenante: "Cum să ne îmbogățim repede, fără a munci?!"

Treptat, treptat, această veritabilă capcană a lui Marx a făcut numeroase victime. Uitați-vă cu atenție în jur și le veți identifica rapid. Preoții de altădată ai lui Marx sunt astăzi victimele tezei despre acumularea primitivă a capitalului. Ei calcă pe cadavre numai cu scopul de a se îmbogăți. Între ei și infractorul ordinar nu există nici o diferență pentru că au același obiectiv: îmbogățirea pe căi necinstite. Doar că infractorul o face în afara legii, iar ceilalți o fac în cadrul legii. Și unii și alții disprețuiesc, însă, omul și țara, își bat joc de lege și deposedează, rapace, pe cei din jur!

Vreți exemple?! Nimic mai simplu!

Au apărut, în mai puțin de un deceniu, cartiere de vile. Terenul a fost al altora, dar fărădelegea este în floare: au fost numiți primari și directori care au putut acoperi, formal, furtul bine organizat! Vilele construite pe terenuri acaparate sunt ale unor categorii foarte stranii. Judecători, avocați și procurori, juriști de toate rangurile își fac vile din monitorizarea defectuoasă a legii. Un judecător din Curtea de Argeș a declarat în plină ședință: "Dacă ai bani, câștigi!"

Țăranul fără bani a plecat capul știind că se va fura pământul tatălui său printr-o hotărâre judecătorească.

Un hoț scapă de închisoare plătind bani grei judecătorilor!

Vilele sunt și ale celor care ar trebui să vegheze la aplicarea legii. Câți polițiști și-au făcut vile? Cum au nevoie de bani, ies în drum și dau amenzi usturătoare și,evident, banii intră în buzunarul polițistului, la jumătate de preț, fără chitanță. Doar, oameni suntem!

Am avut o mulțime de directori care, pentru comisioane modice, au pus la pământ unitățile lor în cadrul scenariului aberant al privatizării în beneficiul reprezentanților puterii sau al unor personaje străine. Ați mai auzit de privatizarea unor nave la prețul de 1 dolar bucata? La noi, un ministru a practicat-o cu nerușinare!

Pentru o excursie în Franța și un comision adecvat au fost directori care au livrat la cheie întreprinderi întregi. În Câmpulung - Argeș a apărut o vilă superbă, dar Combinatul de Lianți din localitate a încăput pe mâini străine!

În învățământul particular se vinde tot: examenul, restanța și lucrarea de licență. Se îmbogățesc rectorul și fiul său, numit prorector, în schimb țara se îmbogățește cu purtători de diplome care, pe bani, penetrează structurile și ne vor nenoroci, decenii în șir, cu incapacitatea și incompetența lor.

Ce contează! Rectorul și câțiva din jurul lui se îmbogățesc. Și aici capcana lui Marx produce victime.

Îmi este greu să continui demersul pentru că, politic, nu am văzut, până acum, la vreun guvern al tranziției, voința politică de a evita Capcana lui Marx. Toate guvernele noastre s-au folosit de ea și au sporit numărul incompatibilităților în loc să le elimine!

Toate proiectele de lege sunt gândite pe scenarii care îmbogățesc obligatoriu pe unii membri ai elitelor noastre bolnave.

A dori să devii o victimă, acceptând cu bună știință Capcana lui Marx, este o boală! Orice avere, fără efect social, nu poate genera bunăstare. Imaginea cartierelor cu vile goale, de la marginea unor localități în care mai bântuie o populație sărăcită și îmbătrânită este apocaliptică.

În curând, vom angaja forță de muncă din Asia și Africa pentru că nu putem produce decât oameni bolnavi după avere.

S-au creat rețele cu traficanți de droguri și de produse alimentare contrafăcute. Ce contează că distrug tineretul?! Bani să iasă! Au apărut rețele ale tgraficului cu carne vie, iar populația feminină fertilă pleacă din țară! Ce contează sănătatea și viitorul lor și al nostru?! Bani să iasă, pentru niște tipi alienați mintal!

Au apărut "formatori de opinie", care, pentru bani, scriu orice minciună, creând imagini distorsionate cu soluții periculoase pentru oameni și pentru țară. Ce contează dacă, trădând interesul național, fac jocul dușmanilor? Îmbogățiți fiind, devin preoții moralității biblice, rânjind satisfăcuți, biologic, că și-au păcălit contemporanii! Hienele spurcă totul!

Capcana lui Marx a dus la o boală, iar aceasta a creat o criză a spiritualității, cu buna-știință și strălucita organizare a guvernelor tranziției.

Ce clasă politică slabă avem!

Este, oare, nevoie de o nouă și răvășitoare revoltă socială spre a elimina răul din societatea românească? Mai avem noi capacitatea de autoregenerare?

Când vom adopta teza îmbogățirii prin muncă cinstită, generatoare de proprietate?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Enescu - declarație politică intitulată Dreptul la libertate;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Nicolae Enescu.

   

Domnul Nicolae Enescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, declarația mea politică se intitulează "Dreptul la libertate", dreptul la libertate câștigat în decembrie 1989 și plătit cu prețul sângelui nevinovat al unor oameni care au crezut, încă o dată, în idealul lor, și cărora trebuie să le fim adânc recunoscători, pentru că dacă n-ar fi fost ei, noi toți, cei de aici, n-am fi avut posibilitatea de a vorbi liber în această aulă.

Dreptul la libertate nu se rezumă doar la obținerea vizelor de liberă trecere prin Europa, nu numai la instalarea unui nou sistem politic și a mecanismelor economice de piață. Dreptul la libertate înseamnă și o viață fără compromisuri, cu tine însuți și cu ceilalți, nu în ideea obținerii de facilități ilicite, în vederea dobândirii unor acumulări de capital neoneroase, bazate pe eludarea legilor și chiar pe nesocotirea lor.

Este jenant, doamnelor și domnilor parlamentari, ca un președinte de stat, și-l numesc aici pe domnul George Bush, ne-a atras atenția asupra necesității instituționalizării pe baze solide și de lungă durată a unor principii care fac ca mecanismele unei țări democratice să funcționeze în parametri normali.

În acest context, lansez o provocare tuturor formațiunilor politice, parlamentare și extraparlamentare, care în apropierea sărbătorilor Crăciunului să-și facă precum românul gospodar "curățenie în propria ogradă", debarasându-se de cei corupți, lacomi, aventurieri, voiajori politici și artileriști în specialitatea tunurilor, care-și trădează credințele și idealurile pentru avantaje meschine și obscure.

Invit, în același timp, întreaga opoziție parlamentară, renunțând la sintagma nedemocratică, expresie total aberantă, să monitorizeze activitatea Guvernului în special în domeniile cele mai sensibile pentru cetățenii României, cum sunt: corupția, nivelul de viață, siguranța etățeanului și respectarea drepturilor fundamentale ale omului în țara noastră.

Remarc faptul că partidul de guvernământ a avut unele inițiative bune, ce-i drept, unele dintre ele inspirându-se din programele noastre, dar asta nu mă împiedică să vă atrag atenția și asupra unor greșeli sancționate și/sau amendate în plenul Camerei Deputaților.

Pe scurt, trebuie să acordăm o atenție maximă oportunității și corectitudinii proiectelor și inițiativelor legislative emise de Guvern, pentru că, doamnelor și domnilor, când puterea are întotdeauna dreptate, dreptatea nu are putere. Este gândirea de bun simț al unui om care a trăit în Bucureștii secolului XIX cu foarte puțină carte, dar a cărui filozofie face să pălească toate discursurile goale în esență, rostite în fața blițurilor și camerelor de luat vederi, pentru că "dau bine", și a tuturor titlurilor de noblețe academică ale multor demnitari. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenție și vă urez o zi bună în continuare.

(Intervențiile domnilor deputați Corneliu Ciontu, Nicolae Vasilescu, Grigore Emil Rădulescu și Ștefan Lăpădat au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

 
  Corneliu Ciontu - despre sondajele de opinie și despre falsa realitate pe care acestea tind să o creeze;

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Am mai vorbit în unele ocazii despre sondajele de opinie și despre falsa realitate pe care acestea tind să o creeze. Îmi permit să revin asupra acestui subiect deoarece, în calitatea mea de sociolog, mi se întâmplă uneori să pierd controlul asupra performanțelor exotice ale sociologiei românești, care pare a contrazice toate principiile elementare și toate teoriile clasice ale acestei discipline. Sociologia este, după cum știm, o știință și, în această calitate, reprezintă un fenomen universal. Totuși, mi se pare uneori că, în cadrul sociologiei există o ramură distinctă, cea a sociologiei românești actuale, care funcționează după legi proprii. Exact ca și cum legea lui Arhimede, să spunem, s-ar aplica peste tot la fel, mai puțin la București, unde un corp scufundat în apă nu dislocă nici un fel de cantitate de lichid.

Să luăm ca exemplu două recente sondaje de opinie, efectuate în octombrie, respectiv noiembrie 2002, primul de către Metro Media Transilvania, celălalt de CURS. În primul dintre acestea, PSD era cotat cu 53%, în cel de-al doilea cu 48%. Așadar, într-o singură lună, partidul de guvernământ a pierdut 5 procente. Să reținem această informație. În același timp, Partidul România Mare scade de la 19%, în primul sondaj, la 14% în cel de-al doilea, adică tot cu 5 procente. Ajutați-mă să înțeleg cum e posibil ca, într-o singură lună, principalul partid de guvernare și principalul partid de opoziție să se erodeze simultan. Și, nu oricum, ci împreună, cu 10%, adică cu cât au în medie celelalte partide parlamentare.

Sunt unii care spun: PRM s-a erodat pentru că România a fost invitată să adere la NATO. Ideea este, în primul rând, falsă politic, pentru că, știți bine, partidul nostru a semnat toate documentele politice pro- NATO și și-a exprimat voința de integrare euro-atlantică. În al doilea rând, din punct de vedere logic, cum se face că, dacă PRM pierde 5% pentru că România intră în NATO, și PSD, adică partidul care ar trebui să profite politic din asta, pierde același procent în intențiile de vot?

Suntem, fără îndoială, în fața unor mistificări; nicăieri în lume nu s-a mai întâmplat ca, în interval de cinci săptămâni, atât puterea cât și opoziția să scadă dramatic în sondaje, pentru că, rețineți, voturile pierdute de PRM și PSD nu se regăsesc în dreptul celorlalte partide decât într-un mod la fel de aberant. Să luăm ca exemplu UDMR-ul. În octombrie, această formațiune se bucura de 4 procente din intenția de vot. În noiembrie, el crește la 7%. Ce să se fi întâmplat? Să se fi înmulțit minoritatea maghiară cu o viteză uluitoare, dublându-se peste noapte, intru acces erotic adolescentin? Să fi început ungurii să migreze cu sutele de mii spre România, îndrăgostiți de istoria și cultura noastră? Sau, dimpotrivă, să înceapă românii să simpatizeze cu UDMR-ul?

Răspunsul real la această întrebare este forate simplu și el reprezintă o mostră a modului cum sunt ajustate sondajele de opinie. Toată lumea știe că UDMR este o formațiune de 6-7 procente electorale. Însă, cei care au lucrat primul sondaj mai știau că există și o marjă de eroare de trei la sută. Așa că, având nevoie de aceste procente pentru a umfla un anumit partid, le-au scăzut din cifra reală. Așa se face că, în octombrie, UDMR era creditat doar cu 4% din intențiile de vot.

V-aș mai atrage atenția, pe scurt, asupra altor două ciudățenii: Ca din întâmplare, în ultimul sondaj, cel din nhoiembrie, Partidul Umanist realizează marea performanță a carierei sale politice: urcă de la un onorabil și sănătos 1%, la un de trei ori mai onorabil și sănătos 3%. Ș, trebuiesă ne întrebăm: ce activități politice irezistibile au desfășurat umaniștii ca să-și dubleze scorul electoral într-o lună? Pentru că, nu mă îndoiesc, am dori cu toțli să-i imităm.

Același lucru se întâmplă cu PNȚCD care, pentru anchetele penale în care sunt implicați unii din liderii săi, are o dinamică identică: crește de la 1 la 3%. Aceste cifre sunt mici, nesemnificative și intră, de altfel, în marja de eroare, ați putea să-mi spuneți. Însă, marja de eroare nu mai este în România un instrument științific, ci unul prin care institutele de sondare a opiniei publice fac sluj în fața partidelor care comandă asemenea sondaje.

Un mod și mai grav prin care sunt manipulate percepțiile publicului este reprezentat de folosirea unor întrebări care, dat fiind caracterul lor relativ tehnic, creează confuzii dorite de cei care le adresează. Astfel, imediat după invitația de aderare primită la Praga, dorindu-se specularea momentului în mod politic, a fost publicat un sondaj de opinie în care intenția de vot nu era măsurată, ci un indicator mult mai puțin relevant și util: așteptarea de vot. Astfel, în loc să fie întrebați: "Cu cine veți vota?", cetățenii erau întrebați "Cine credeți că va câștiga alegerile?". Însă, presa, din ignoranță sau din interese evidente, sugera prin titluri și comentarii că ar fi vorba chiar de intenția de vot. Reieșea, cu alate cuvinte, că Partidul Social Democrat a depășit bariera celor 60 de procente, urcă spre sută la sută și chiar dincolo de acestea, în nemurirea guvernării. Or, este evident că folosirea acestei întrebări nu este întâmplătoare, nici dictată de interese științifice. Ea poate fi folosită o dată sau de două ori, pentru a testa gradul de implicare afectivă a oamenilor în opțiunea lor politică, aflând dacă aceștia cred că partidul cu care votează chiar va câștiga sau dacă sunt dispuși să voteze oricum, chiar asumându-și eșecul acestuia. Insă, repetarea la nesfârșit a acestei întrebări devine o formă de manipulare politică, pentru că eu pot foarte bine să fiu simpatizant PSD, dar să cred, din motive logice, raționale, că PRM are mai multe șanse să câștige alegerile. De pildă, săptămâna trecută, unele jurnale s-au grăbit să anunțe faptul că, în cazul unor eventuale alegeri, PRM ar fi votat de doar șase procente din electorat, deși această cifră reprezenta răspunsul la întrebarea: "Cine credeți că va câștiga alegerile?"

În final, aș vrea să mă adresez acelor oameni politici care încurajează aceste farse științifice, aceste sondaje fictive, precum și acelor jurnaliști și sociologi care se află în consonanță cu aceștia.

Domnilor, este o eroare, uneori dureroasă, subestimarea inteligenței, lucidității, bunului-simț ce caracterizează poporul român. Istoria a sancționat întotdeauna această eroare orgolioasă, radicală. Vă asigur că la următoarele alegeri, așa cum s-a întâmplat și în 2000, electoratul va demonstra prin votul său care este adevărata percepție socială a locului și rolului fiecăui partid, fără a se lăsa influențat de sondajele mistificate în birourile celor care le comandă. Vă mulțumesc.

  Nicolae Vasilescu - declarație pe tema privatizării Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Clientela politică a PSD a pus mâna și pe primul institut de geriatrie din lume, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie "Ana Aslan", cu un patrimoniu de 100 milioane dolari, evaluat de aceștia la doar 350 mii dolari. Zestrea lăsată de Ana Aslan României este incomensurabilă și poate fi catalogată drept tezaur național. Ana Aslan a creat știința care se ocupă cu studiul și tratarea îmbătrânirii, fenomen cunoscut sub sintagma "tinerețe fără bătrânețe".

În 1952 se înființează Institutul de Geriatrie și devine la acea vreme cel mai mare așezământ spitalicesc și primul institut cu această specialitate din lume. Localul construit la sfârșitul secolului trecut, sub înaltul patronaj al reginei Elisabeta a României, este inițial azil de bătrâni, pentru cei care ajunși în zona crepusculară a vieții ar trebui să se bucure de binefacerile acestei descoperiri. Tot în acel an Anei Aslan i-au fost acordate la Palatul ONU din Geneva premiul internațional și medalia "Leonard Bernard", prestigioasă distincție acordată de Organizația Mondială a Sănătății pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei. În anul 1974, Institutul de Geriatrie a devenit Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie, denumire care oglindea notorietatea mondială a acestuia. După industria de armament sau petrol, industria mondială de medicamente generează profituri colosale. Beneficiul adus statului în perioada 1972-1985, era între 15-17 mil. dolari pe an, după cum relatează și presa.

De rezultatele miraculoase ale gerovitalului, deci implicit ale institutului, au beneficiat șefi de state, scriitori celebri, vedete ale scenei din lumea întreagă, precum: Charles de Gaulle, regele Arabiei Saudite, generalul Franco, Indira Ghandi, mareșalul Tito, Charlie Chaplin, Claudia Cardinale, Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Salvator Dali și alții.

Revoluția a adus printre altele și libertatea de a fura oficial, cu acte în regulă. Guvernanții confirmă de acum populara sintagmă că "puterea absolută corupe în mod absolut". Astfel, în perioada post-decembristă, institutul a fost vânat de-a lungul anilor de oameni influenți, precum: Dolphi Drimer, frații Waiss din Israel, iar George Copos a preluat în 1995 de la institut hotelul Flora. Cu puțin timp în urmă, Dan Matei Aghaton dorea transformarea institutului în societate comercială "Aslan Turism", ce ar fi avut ca obiect de activitate turismul.

La fel de diabolică ar putea fi, așa cum se încearcă, privatizarea pe bucăți a institutului, prin concesionare. Miza cea mai mare o reprezintă însă așezământul de la Otopeni. Valoarea de patrimoniu științific și imaginea internațională a medicinei românești sunt desconsiderate printr-o simplă hotărâre de guvern, sub semnătura premierului Năstase. O "mână de oameni" au hotărât transferul acestui patrimoniu național de la Ministerul Sănătății la cel al R.A. "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", la valoarea din perioada comunismului, neactualizată. Miliardele de lei investite în reconsolidarea clădirilor, în aparatura medicală, în modernizarea secțiilor aduse la standarde europene, sunt omise prin incredibila subevaluare a acestui patrimoniu. Programul de reabilitare a secției de la Otopeni, finanțat de Comunitatea Europeană, în valoare de zeci de milioane de euro, este acum în pericol de a fi sistat din cauza imprevizibilei privatizări.

În timp ce produsul vitaminizant GH3, creat și dezvoltat în cadrul institutului de către ilustrul om de știință Ana Aslan, este apreciat și promovat în lumea întreagă ca o formulă miraculoasă a tinereții, în România, domnul Năstase anulează o mare parte din opera științei românești după bunul său plac. În toate țările lumii, vârstei a treia îi este acordată o atenție deosebită, cu alocarea unor sume mari de bani de la buget, în timp ce Guvernul Năstase "vinde" patrimoniul național, de care pot beneficia bătrânii, la prețul unui tractor. Oare cei care dețin frâiele puterii vor să beneficieze doar ei de un regim special pentru tratarea bătrâneții la Institutul Geriatric "Ana Aslan"?. " " Foarte grav este faptul că un număr impresionant de clinici internaționale au ca priorități în activitatea de cercetare și comercializare produsele "Ana Aslan" și nu ar mira pe nimeni dacă România și-ar pierde în curând licența și întâietatea asupra acestor produse, iar institutul să-și piardă identitatea și onoarea de a fi primul institut cu acest profil de pe glob. "Mamuții" guvernării nu mai au limită și se pare că nici milă față de poporul român, care mai mult îi incomodează. Probabil este doar o chestiune de timp ca să urmeze Institutul de endocrinologie C.I.Parhon, Institutul Cantacuzino ș.a.m.d.

Orice observator al politicii românești poate să-și dea seama că, după decembrie 1989, oricare au fost guvernele ce s-au succedat la cârma țării, activitatea lor, deschisă sau ascunsă, a pus mai întâi interesele lor personale și de grup, după bunul lor plac, în dauna majorității populației României.

  Grigore Emil Rădulescu - comentariu pe marginea unui proiect de Lege a învățământului superior;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute, rectorii universităților de stat au primit un proiect de Lege a învățământului superior. Potrivit acestuia, în unitățile de stat, studiile universitare se vor putea face numai contra cost.

Excepție de la această prevedere o vor face doar cazurile sociale și medaliații la olimpiadele internaționale.

Sumele, din cât se pare, vor fi ceva mai mici decât la unviersitiățile particulare, dar nu cu mult, pentru că, altminteri, legea ar fi inutilă.

Opiniile despre această inițiativă sunt împărțite. Optimiștii spun că ar fi bine, că așa se practică în toată lumea, că este singura soluție pentru a se depăși criza în care se află sistemul de învățământ. Din banii astfel obținuți se vor putea majora bursele, iar salariile profesorilor vor crește simțitor. Cine poate să știe? Iar dacă știe, cine garantează?

Pe de altă parte, se fac auzite și voci care avertizează că, de fapt, vom asista la marele pas înapoi. Nu ar fi primul experiment făcut în sistemul de învățământ în România în ultimii treisprezece ani. Dar nici primul eșec.

În noua formulă, avem de-a face cu o restricționare evidentă a accesului la învățătură. Dintre cei aflalți pe băncile facultăților, ponderea o dețin cei care provin din familii ale căror venituri sunt modice.

Dintr-un total de aproape 600.000 de studenți, doar un sfert își permit să studieze în universitățile particulare. Taxele obligatorii pentru învățământul superior de stat vor duce la o trecere prin sită a candidaților, pe alte criterii decât cele care țin de aptitudini și de nivelul de pregătire. Admiterea nu va mai opera ca modalitate principală de selecție, pe baza cunoștințelor. Degeaba promovezi examenul, atât timp cât nu vei avea bani în buzunar pentru a-ți continua și termina studiile.

Să nu ignorăm faptul că întreținerea unui tânăr în facultate presupune, pentru majoritatea familiilor, eforturi financiare cărora de-abia li se poate face față. Cazarea costă. șpaga pentru un pat în cămin este la ordinea zilei și hrana este din ce în ce mai scumpă.

Poate că această măsură n-ar fi avut rostul ei în condițiile în care salariile românilor ar fi fost apropiate de cele occidentale. Ce se va întâmpla cu cei cărora, deși le merge mintea, au buzunarele goale? A afirma că noul sistem va duce la o revigorare a învățământului, la o stimulare a studentului, că, în virtutea rezultatelor, să obțină o bursă din care să se întrețină, este, credem, o mare utopie, ca să nu-i spunem prostie.

Pe de altă parte, dacă această idee ar prinde viață, ar trebui modificată Constituția României, unde, la art.32, scrie că învățământul de stat este gratuit.

  Ștefan Lăpădat - intervenție cu titlul Promisiune electorală generatoare de impacturi sociale cu caracter exploziv.

Domnul Ștefan Lăpădat:

Guvernul României, la inițiativa premierului Adrian Năstase, a elaborat o decizie oficială cu caracter electoral și discriminatoriu care nu va mai permite executarea silită a rău-platnicilor agentului termic din asociațiile de proprietari și chiriași ai blocurilor, luând în considerație creșterea datoriilor în această iarnă.

Această măsură a generat confuzii în rândurile administratorilor asociațiilor, care sunt dezorientați și nu au curajul să ia măsurile cuvenite pentru neachitarea restanțelor și a facturilor la zi cu toate că apa caldă și căldura se livrează locatarilor.

După cele 1.132 debranșări de calorifere ale apartamentelor din totalul de 28.307, datoriile rămân aceleași ca atunci când erau încălzite toate blocurile din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Locatarii cinstiți care achită la termen datoriile pentru agentul termic (20%) sunt nevoiți să suporte alături de ceilalți lipsa de apă caldă și căldură.

Sunt locatari cu posibilități financiare care nu vor să-și achite datoria pe motiv că cei lipsiți de resurse financiare nici ei nu plătesc (70%). Doar 10% nu au venituri. Decizia Guvernului a dat naștere la scandaluri pe scările de bloc și de aici la procese pe fondul sărăciei și intoleranței. Datoriile generale față de Termocentrala Halânga se ridică la suma de 80 miliarde lei pentru municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Recomand Guvernului României să decidă fie reținerea pe statele de plată a datoriilor pentru cei cu posibilități financiare, fie închirierea de contracte individuale între furnizorul de agent termic și fiecare locatar al asociațiilor de proprietari și chiriași, iar pentru cei săraci o subvenționare mai substanțială de la stat.

Numai în Drobeta Turnu-Severin mijloacele de încălzire neautorizate au provocat 146 de explozii și incendii.

Atrag atenția Ministerului Administrației Publice că sunt încă multe asociații fără o structură corespunzătoare conform Ordonanței nr.85/30.08.2001 de autorizare și funcționare a Asociațiilor de proprietari.

Singuri administratorii nu au curajul să vină la ușa datornicilor și nici să-i acționeze în judecată.

Cer Guvernului Năstase să revină asupra promisiunii electorale.

Informare privind demisia domnului deputat Sandu Alecu din Grupul parlamentar al PD și afilierea acestuia la Grupul parlamentar al PSD;  

(După pauză, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Laszlo Borbely.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

stimați colegi, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților anunțându-vă că, din cei 344 deputați, și-au înregistrat prezența 282, 62 fiind absenți, dintre care 17 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie, înainte de a prezenta o informare cu privire la inițiativele care sunt înregistrate la Biroul permanent, să vă anunț o schimbare petrecută într-un grup parlamentar. În conformitate cu art.19 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul deputat Sandu Alecu, deputat în Circumscripția Electorală nr.35 Suceava, demisionează din Grupul parlamentar al Partidului Democrat și dorește să activeze ca membru al Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.  

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind interpretarea autentică a art.17 litB.a) din Ordonanța de urgență nr.17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.113/15 martie 2000, aprobată prin Legea nr.546 din 17.10.2001, publicată în Monitorul Oficial al României nr.676/25.10.2001, Partea I, inițiată de domnul deputat Gheorghe Marcu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget-finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003

2. Propunerea legislativă pentru prevenirea și sancționarea utilizării abuzive a termenilor cu conotație națională sau statală a însemnelor României, a oricăror semne și embleme ale instituțiilor statului, precum și a denumirilor autorităților centrale, locale și a instituțiilor publice, inițiată de deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Codului Familiei nr.4/1953, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003

4. Proiectul de Lege privind înființarea comunei Rîca, județul Argeș, adoptat de Senat în ședința din 2 decembrie 2002.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia pentru buget-finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003

5. Proiectul de Lege privind înființarea comunei Roșiori, județul Bihor, adoptat de Senat în ședința din 2 decembrie 2002.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia pentru buget-finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.170/2002 pentru modificarea art.4 din Ordonanța Guvernului nr.44/1997 privind transporturile rutiere, primit de la Guvern.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002-12-10

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171/2002 privind înființarea Societății Comerciale Melana IV - S.A. sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor, primit de la Guvern.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru aviz, Comisia pentru buget-finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.172/2002 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Națională a Petrolului "PETROM" - s.a., primit de la Guvern.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Câteva comisii de mediere, la care vă rog să le adoptăm componența:

  proiectul de Lege privind înființarea comunei Paleu, județul Bihor;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înființarea comunei Paleu, județul Bihor. Au fost propuși domnii deputați: Bara Liviu, Iordache Florin, Popescu Kanty Cătălin (PSD), Dinu Gheorghe (PRM), Dobre Paul (PNL), Makkai Grigore (UDMR), Mirciov Petru (Minorități)

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind înființarea comunei Tămășeu, județul Bihor;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înființarea comunei Tămășeu, județul Bihor. Sunt propuși domnii deputați: Bara Liviu, Iordache Florin, Popescu Kanty Cătălin (PSD), Dinu Gheorghe și Șnaider Paul (PRM), Cladovan Teodor (PD), Dobre Victor (PNL).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local. Sunt propuși domnii deputați: Bara Liviu, Năstase Ioan, Țibulcă Alexandru (PSD), Pleșa Eugen și Șnaider Paul (PRM), Kovacs Csaba-Tiberiu (UDMR), Mirciov Petru (Minorități).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.118/2002 privind punerea în valoare a plantațiilor vitipomicole abandonate;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2002 privind punerea în valoare a plantațiilor vitipomicole abandonate. Sunt propuși domnii deputați: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ianculescu Marian, Ionel Adrian (PSD), Sadici Octavian (PRM), Popescu Bejat-Ștefan-Marian (PD), Gheorghe Valeriu (PNL).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri. Sunt propuși domnii deputați: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion (PSD), Buzea Valeriu, Palade Doru (PRM), Boagiu Daniela (PD), Erdei Doloczki Istvan (UDMR).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal. Sunt propuși domnii deputați: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile (PSD), Baban Ștefan, Holtea Iancu (PRM), Nicolăescu Eugen (PNL), Sali Negiat (minorități).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind drepturile pacientului;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind drepturile pacientului. Sunt propuși domnii deputați: Brânzan Ovidiu, Burnei Ion, Popescu Gheorghe (PSD), Ifrim Mircea (PRM), Sassu Alexandru (PD), Luchian Ion (PNL), Pataki Iulia (UDMR).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță. Sunt propuși domnii deputați: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Dărăban Aurel (PSD), Buzea Valeriu, Palade Doru Dumitru (PRM), Sassu Alexandru (PD), Manolescu Oana (minorități).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind transparența decizională în administrația publică;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind transparența decizională în administrația publică. Sunt propuși domnii deputați: Bara Radu Liviu, Florescu Ion, Cășunean Vlad (PSD), Dinu Gheorghe, Moiș Văsălie (PRM), Dobre Victor (PNL), Szekely Ervin-Zoltan (UDMR).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor turn abandonate pe șantierele de construcții;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor turn abandonate pe șantierele de construcții. Sunt propuși domnii deputați: Bara Radu Liviu, Iordache Florin, Lazăr Maria (PSD), Pleșa Eugen, Șnaider Paul (PRM), Albu Gheorghe (PD), Dobre Victor (PNL).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România.

Ultima comisie, cea la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România. Sunt propuși domnii deputați: Neagu Victor, Bozgă Ion, Mihalachi Vasile, Bâldea Ion, Pereș Alexandru, Kelemen Attila, Longen Ghervazen.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (amânarea votului final).  

Trecem la proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi, primul fiind Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Îl rog pe domnul ministru Gaspar să prezinte proiectul de lege și Comisia juridică, de disciplină și imunități, reprezentată prin domnul deputat Timiș, să prezinte raportul.

Suntem în procedură de urgență. Deci, domnule Timiș, v-aș ruga să propuneți întâi timpii de dezbatere.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, timp de dezbatere, 5 minute. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc, dacă aveți comentarii sau obiecții, sau alte propuneri, vă rog să treceți la microfon. Nu mai fiți atât de "timid".

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte. Apreciez grija puterii față de timiditatea opoziției și o luăm ca o formă de construcție democratică.

Având în vedere importanța acestei legi, chiar dacă este dezbătută în procedură de urgență, întrucât este vorba de abilitarea de către Parlament a Guvernului de a emite ordonanțe, termenul de 5 minute mi se pare un termen precis expeditiv și cred că un termen de cel puțin 20 de minute ar fi unul bun. 20 de minute aș propune, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Personal țin să-i amintesc domnului deputat Boc că nu reprezintă domnia sa opoziția în integralitatea sa, ci din mărunta fracțiune de 7%, în numele acestui 6% vorbește.

În al doilea rând, vă rog să constatați că timpul afectat mi se pare suficient pentru intervenții la obiect; este o problemă tehnică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Prima propunere care s-a făcut: 5 minute.

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

S-a adoptat prima propunere.

Domnule ministru Gaspar, v-aș ruga să prezentați pe scurt legea, pentru a putea face dezbateri în deplină cunoștință de cauză, în cadrul timpului alocat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca, din împuternicirea Guvernului, să prezint plenului Camerei Deputaților Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în afara celor care fac obiectul legilor organice.

În deplină concordanță cu art. 114 din Constituția României și cu practica parlamentară din ultimii 12 ani, Guvernul se adresează Parlamentului solicitând ca în luna ianuarie, când Parlamentul își desfășoară o activitate pe două tronsoane din cele trei, specifice activității parlamentare, adică activitatea în circumscripție și în comisiile permanente și nu o activitate în plen, Guvernul să fie abilitat să emită ordonanțe, acte care să dea posibilitatea să ducă la îndeplinire programul de guvernare.

În acest sens, potrivit art. 114 alin. 1, proiectul de lege stabilește în mod obligatoriu domeniile în care urmează să fie emise ordonanțe în această perioadă și în același timp termenul până la care aceste ordonanțe vor putea fi emise.

Se prevede în text că aceste ordonanțe vor fi emise odată cu intrarea în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni, sesiunea a doua a anului 2002 și până la reînceperea activității parlamentare, la începutul primei sesiuni a anului 2003.

Totodată, proiectul de lege prevede obligativitatea Guvernului ca până la începerea primei sesiuni a anului 2003 ordonanțele să fie supuse spre dezbatere și adoptare Parlamentului, potrivit procedurii legislative în materie.

Proiectul de lege mai prevede că ordonanțele care sunt emise în baza Legii de abilitare să fie supuse dezbaterii Parlamentului cu prioritate.

Proiectul de lege pe care-l prezit în momentul de față plenului Camerei Deputaților a fost dezbătut și adoptat de către plenul Senatului. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care a fost sesizată pentru că a verificat sub aspectul constituționalității conținutul proiectului de lege, în urma dezbaterilor a decis ca acesta să fie supus plenului Camerei Deputaților.

Au fost înregistrate și discutate în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități unele amendamente, care, în urma discuțiilor ce s-au purtat în cadrul comisiei, nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi acceptate ca atare.

Din partea Guvernului, rog plenul Camerei Deputaților să adopte acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de Senat, iar în ceea ce privește amendamentele respinse în cadrul comisiei, ne însușim motivarea din raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Domnul deputat Bolcaș. Vă rog să precizați în numele cărei părți din Opoziție vă pronunțați?

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Eu vă vorbesc în numele părții bune din Opoziție. Evident, pentru Putere nici o parte nu este bună, dar aceasta este regula jocului, să ne auzim și să ne tolerăm.

Fac această intervenție la titlu pentru că, în conformitate cu tradiția, procedura de urgență îngăduie o frază de dezbatere generală tocmai la titlu. Și anume, aș vrea ca de la început să relev faptul că acest text, spre deosebire de celelalte prezentate anterior are o serie întreagă de virtuți. Guvernul, pentru prima dată, demonstrează că a învățat și a fost receptiv la toate amendamentele Opoziției, respinse la vremea lor. Și aceasta demonstrează și rațiunea pentru care facem aceste amendamente.

Și este bine că se limitează în mod expres la domeniul legilor care nu formează sfera legilor organice, pentru prima dată se limitează în mod expres acest lucru, este bine că se concretizează efectiv și se restrâng în concretețe domeniile în care se pot emite ordonanțe, este bine și a fost stăruința noastră că se limitează timpul, perioada exactă în care se pot emite aceste ordonanțe, este bine că ele trebuie să fie supuse ratificării Parlamentului.

Apreciez însă, la titlu, existența unei neconcordanțe. Domnul ministru Gaspar a enunțat foarte frumos titlul legii: Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Astfel a fost titlul citat de domnia sa.

Cred că ar fi bine să completăm titlul legii, astfel cum l-a propus chiar inițiatorul, pentru ca să se precizeze din capul locului care este domeniul de aplicare a acestei legi.

Deci, sunt de acord cu amendamentul propus de Guvern, completarea titlului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. În numele celei de-a doua părți bune a Opoziției.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, îmi cer scuze domnului Bolcaș că nu am făcut referirea la faptul că am vorbit în numele Opoziției democratice. O fac acum.

În al doilea rând, doresc să-i reamintesc domnului Bolcaș, distinsului meu coleg cu vechime parlamentară redutabilă și cu o experiență profesională remarcabilă că ceea ce domnia sa a aflat acum pentru prima dată, că nu pot interveni ordonanțele în domeniul legilor organice este trecut cam de 10 ani în Constituția României, dar mai bine mai târziu decât niciodată să aflăm aceste lucruri! În art. 114 alin. 1 din Constituție se spune expresis verbis că ordonanțele emise în baza legilor de abilitare nu pot interveni în domeniul legilor organice.

Deci, cu tot respectul, nu domnul Gaspar, nu Guvernul României a inventat...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, acestea sunt dialoguri cordiale și nu vorbiți la obiect.

 
   

Domnul Emil Boc:

Evident că este vorba de substanța legii de abilitare. Oricum, trec cele cinci minute și nu mai avem posibilitatea de a dezbate acest proiect important și tocmai de aceea se va dovedi că era nevoie de o durată de timp mai mare pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Deci, acest lucru a fost descoperit. Și, în al treilea rând, aș vrea să-i reamintesc domnului Bolcaș că, din nefericire, amendamentul domniei sale nu poate fi luat în considerare, întrucât nu figurează în raport, neavând posibilitate de a trece și de a fi completat. Dumneavoastră ați spus să fie completat. De către cine? De către dumneavoastră. Deci, potrivit regulamentului, domnule deputat, trebuie să veniți la comisie și să formulați acolo amendamentul, pentru a putea fi după aceea susținut în plen.

Acum, în ceea ce privește acest proiect de lege, pentru că practica și cutuma noastră este că în procedură de urgență, la titlu, ne spunem punctele de vedere așa cum le-am spune pe dezbateri generale. Aș vrea să spun câteva cuvinte cu privire la acest proiect de lege, fără a mai interveni după aceea, supunând direct votului amendamentele respinse.

În primul rând, noi suntem de acord cu acest proiect de lege, este evident că Guvernul are nevoie de abilitare pe perioada vacanței parlamentare, dar nu în orice condiții și pentru orice domenii.

Din această perspectivă noi apreciem următoarele:

1) Având în vedere că este vorba doar de o lună, luna ianuarie, când Guvernul ar fi abilitat să emită ordonanțe, domeniile și subdomeniile sunt prea extinse. Este vorba de opt domenii principale și alte 56 de subdomenii în care se emit ordonanțe simple pe perioada vacanței parlamentare. Noi nu dorim ca această practică să fie un substitut pentru ceea ce nu realizează Parlamentul pe perioada sesiunilor parlamentare, trebuie să fie doar o delegare expresă și precisă pentru domenii scadente, nu pentru ceea ce nu a realizat Parlamentul, majoritatea care susține Guvernul în Parlament. Deci, nu trebuie să fie un substitut.

2) Există foarte multe formule vagi, foarte largi, sub masca cărora se poate ascunde orice în conținutul ordonanțelor care vor fi emise. Și pentru a da exemple o să mă refer la Capitolul "Relații internaționale", unde se spune: "Aderarea la convenții internaționale și ratificarea de convenții, acorduri, alte înțelegeri internaționale, altele decât cele prevăzute în mod expres". Or, după părerea noastră, această abilitare trebuie să fie făcută în mod concret și nu evaziv.

De asemenea, se spune la un alt punct, la pct. III, pct. 8: "prorogarea unor termene prevăzute în alte acte normative cu putere de lege". Este o formulă foarte largă care, pe de o parte, ascunde foarte multe legi, nu știm câte și care, iar pe de altă parte există și posibilitatea ca aceste termene să intervină în domeniul legilor organice, cu toată precizarea făcută în conținutul ordonanței. Prorogarea trebuia să fie menționată expres. Vizăm prorogarea expresă din Legea x, y, z, nu formule foarte largi, repet, care pot ascunde orice, pentru ca Parlamentul să poată aprecia dacă este nevoie de o asemenea prorogare. Nu putem să ne pronunțăm la 1 februarie sau după 1 februarie dacă era corect ca Parlamentul să proroge nu știu ce termen, adică să prelungească în termeni obișnuiți un termen dintr-o lege avută în vedere. Sau formule, iarăși, foarte largi: "perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase". Ce înseamnă aceasta? La ce se referă? Ce componentă? Sunt expresii care, sub masca perfecționării, putem perfecționa orice, mai ales că putem și strica, uneori, în cazul în care nu avem discernământul și aprecierea necesară; sau "perfecționarea cadrului legislativ privind achizițiile publice" - un alt exemplu care vizează termeni foarte vagi.

În al treilea rând, noi considerăm că este inacceptabil să abilităm Guvernul să emită ordonanțe în domenii în care încă Parlamentul nu a aprobat ordonanțe mai vechi, aflate în vigoare. Și o să vă dau câteva exemple: Ordonanța nr. 26 cu privire la regimul asociațiilor și fundațiilor. Această ordonanță nu a fost încă aprobată de către Parlament. Acum abilităm Guvernul să intervină și să emită ordonanțe în acest domeniu, pentru modificarea unei ordonanțe asupra căreia Parlamentul nu s-a pronunțat. Noi considerăm că era necesar ca Parlamentul să-și spună cuvântul cu privire la o ordonanță, să cunoaștem punctul lui de vedere, după care să abilităm Guvernul să meargă în continuare și să modifice pe cale de ordonanță această lege.

Deci, ordonanță la ordonanță noi considerăm că este inacceptabil, până când Parlamentul nu-și pune un punct de vedere.

La fel, în cazul Registrului Comerțului, știți bine câte dezbateri și discuții au avut loc și au loc în legătură cu trecerea Registrului Comerțului în subordinea Ministerului Justiției.

S-a emis o ordonanță, n-a fost încă aprobată de Parlament, abilităm Guvernul să mai emită ordonanțe simple în domeniul Legii nr. 26 cu privire la Registrul Comerțului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, ați depășit și termenul pe care l-ați propus dumneavoastră spre dezbatere și n-a fost aprobat de plen.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnul ministru a spus că intervenția domniei sale nu se calculează în timpul de dezbateri, pentru că era vorba doar de prezentare punctului de vedere al Guvernului, dezbaterile urmează după ce Guvernul își prezintă. De aceea am făcut toate precizările, pentru că dumneavoastră, la vot, potrivit Regulamentului, doar veți supune votului amendamentele și pentru a nu mai interveni în fiecare caz concret, subliniind toate observațiile într-o singură intervenție.

Deci, considerăm că ordonanță la ordonanță nu se poate și constituie un atentat la democrația parlamentară, în esență, și ar trebui să respingem, în consecință, ca Guvernul să emită ordonanțe în domenii asupra cărora Parlamentul nu s-a pronunțat încă, fiind sesizate anumite ordonanțe spre dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș vrea să preiau propunerea domnului deputat Boc și să facem o mică discuție cu privire la toate problemele pe care le-a ridicat și după ce va interveni și domnul deputat Bolcaș, îi dau cuvântul domnului ministru să răspundă, în bloc, la toate obiecțiile și președintelui comisiei.

A cerut cuvântul, pe probleme de procedură, întâi domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Colegul meu, domnule deputat Boc, care a provocat acest răspuns prin rostirea repetată a numelui meu a reținut din susținerile mele numai o anume parte care îl interesa oratoric. Îmi pare rău că impresia lăsată este a unei capacități de înțelegere foarte limitată în aceste condiții.

În al doilea rând, aș vrea să arăt că amendamentul nu-mi aparține, ci este fraza rostită de domnul ministru Gaspar, la care am subscris; era frumoasă și juridic.

Iar în al treilea rând - și cu aceasta închei - invitarea de a veni la comisie demonstrează într-adevăr o înțelegere limitată a lucrurilor. Calitatea unui om nu stă în a fi prezent peste tot și a vorbi în toate domeniile. Un adevărat bărbat este acolo când trebuie și unde trebuie. Dar domnul deputat Boc este prea tânăr ca să înțeleagă acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură, domnul Timiș.

Domnule Boc, nu vă dau cuvântul pentru că eu constat cu regret că dumneavoastră provocați drepturi la replică pentru a prelungi dezbaterile.

Domnul deputat Timiș.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu am propus timp de dezbatere 5 minute pentru întreg proiectul de lege, nu numai pentru titlu. Așa că, în consecință, în bătălia dintre opoziție și opoziție, puterea de această dată a asistat, dar vă rog, domnule președinte, să trecem la dezbaterea în timpii pe care i-am propus. Și, ca să fiu concret, în ceea ce privește titlul Ordonanței de urgență nu cred că se poate admite propunerea domnului deputat Bolcaș, pentru că este vorba de abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, iar în art. 1 se spune în ce domenii aceste ordonanțe nu pot fi emise. Deci, este foarte clar, nu putem repeta, mulțumesc.

Vă rog să supuneți la vot titlul acestei ordonanțe de urgență.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, vă dau pentru ultima oară cuvântul pentru a provoca din nou replici. Deja vă atrag atenția că ați abuzat extrem de mult de răbdarea noastră!

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, sunt pe procedură, nu pe termenul de dezbateri, așa cum colegului nostru "..

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați cerut drept la replică, nu de procedură...

 
   

Domnul Emil Boc:

Drept la replică, da, pe procedură, pentru că este vorba de un drept la replică și să nu fie considerat în termenul general.

Aș vrea să constat, însă, cu amar și cu regret, că în Parlamentul României argumentele nu sunt discutate și că locul argumentelor este luat de către calomnii ordinare, profesate de către oameni de la care eu așteptam mai multe lucruri. Este regretabil că locul argumentelor este luat de calomnie. Este o dovadă a neputinței argumentelor susținute în fața dumneavoastră. Dumneavoastră puteți judeca asupra a ceea ce se întâmplă când calomniile iau locul argumentelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De multe ori aș putea să vă spun că același lucru vi se poate reproșa și dumneavoastră.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Pentru că titlul legii este în discuție, permiteți-mi să propun o modificare de redactare, pentru că noi adoptăm legi "pentru", nu legi "privind". Prin urmare, aș dori ca această lege să poarte titlul: Lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe".

Și dacă tot mi-ați permis, aș dori să atrag atenția, în consensul celor prezentate de antevorbitori cu privire la aspectul general și extrem de permisiv al formulărilor din această ordonanță, să atrag atenția că prin această ordonanță probabil că se aduce un atac subtil Legii bugetului, pentru că la poziția 15, la cap. II se vorbește despre măsuri pentru finanțarea unor obiective de investiții pentru autoritățile publice locale, când se știe că în Legea bugetului au fost stabilite cu exactitate obiectivele de investiții aprobate pentru anul viitor.

De asemenea, mă îndoiesc că sunt necesare "acțiuni de urgență pentru înființarea Autorității Hipice Naționale" - poziția 14, cap. III sau "înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Hadicap", să fie toate acestea în regim de ultraurgență, încât să fie nevoie a se emite ordonanțe de urgență și nu a se realiza proiecte de lege, în conformitate cu prevederile constituționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Cristian Dumitrescu, ați dorit și dumneavoastră să interveniți? Și apoi dau cuvântul domnului ministru Gaspar să răspundă la toate aceste obiecții, inclusiv la propunerea de modificare a titlului.

 
   

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Până la ultima intervenție a colegului de la PD chiar am admirat un pic dialogul care s-a purtat în sală, indiferent dacă el privea neapărat aspectul profesional, o încrucișare politică de admirat, pentru că ne reîntoarcem și ar trebui să ne reîntoarcem la parlamentarismul, măcar acela care a caracterizat până nu demult Parlamentul României.

Din păcate, colegul de la PD mi-a luat această posibilitate și mi-a stricat această plăcere de a interveni și eu în legătură cu subiectul, pentru că a avut o abordare care, într-adevăr, ne readuce în realitate și m-a readus și pe mine în realitate. Nu o să mai fac considerațiile pe care doream să le fac, dar vreau să spun că, în ceea ce privește argumentația domniei sale, este o argumentație foarte subțire din punct de vedere juridic. Guvernul dispune de această posibilitate și o exersează nu numai acest guvern, ci toate guvernele au exersat-o, de a fi abilitat pentru emiterea de ordonanțe în perioada de vacanță. Să mergem la esența lucrurilor: ideea este nu de a aduce cât mai multe legi, adică cât mai multe ordonanțe în această perioadă, ci a avea un domeniu cât mai larg, pentru a prevedea toate posibilitățile. Aceasta este filosofia! Dacă înțelegeți acest lucru, stimate domn coleg de la Comisia juridică și cred că dacă faceți recomandări unor colegi de a veni mai des acolo, părerea mea este că dumneavoastră nu ați stat încă suficient de mult acolo, dar nici o problemă, se poate rezolva.

Filosofia acestui concept este de a da un domeniu cât mai larg și o posibilitate cât mai extinsă de a acționa, nu de a emite cât mai multe legi.

Deci, eu, ca jurist, dacă vreți, sau, dacă vreți, ca parlamentar cu oarecare experiență, prefer Guvernul să-mi dea un domeniu mult mai larg în care să ceară să fie abilitat și să intervină cu un număr restrâns de legi decât să-mi vină cu un număr foarte mare de legi, pe un domeniu limitat. Pentru că altfel se pierde rațiunea acestui concept și cred că domnul ministru Gaspar, poate, în intervenția sa va sublinia exact această filosofie a Guvernului.

Pentru alte considerente nu am să mai iau microfonul și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule ministru Gaspar, vă rog să răspundeți la aceste obiecții, inclusiv cu privire la modificarea titlului.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit normelor de tehnică legislativă, titlul unui proiect de lege, al unui act normativ este expresia sintetică a conținutului său. Și din acest punct de vedere, sigur că și practica de 12 ani în ceea ce privește titlul la Legea de abilitare a fost acesta: "privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe".

Referirea pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaș nu ținea de titlul legii, ci ținea exact de conținutul art. 1 pe care-l corelam cu art. 114 alin. 1, care interzice ca, pe calea abilitării, Guvernul să atace în cuprinsul actelor domenii ale legilor organice.

În ceea ce privește domeniile, totdeauna domeniile au fost redate în mod sintetic, urmând ca verificarea propriu-zisă a Parlamentului să intervină asupra conținutului ordonanțelor pe care Guvernul are obligația să le depună la Parlament până la începutul sesiunii din februarie, prima sesiune a anului 2003.

Nu ne găsim în fața unor ordonanțe de urgență, așa cum lăsa să se înțeleagă domnul deputat Brudașca. Este vorba de ordonanțele simple și care își urmează regimul potrivit procedurii instituite în art. 114 și 115 din Constituție.

Cu privire la amendamentele pe care domnul deputat Boc le-a făcut și pe care le-a reiterat în plenul Camerei Deputaților, ele au fost discutate în comisii, nu au întrunit, iar în prezentarea mea am spus că Guvernul își însușește modul în care comisia, respingând aceste amendamente, a motivat, motivație pe care am preluat-o.

N-aș vrea să întind acum discuția, să reiau la fiecare punct pe care dânsul l-a învederat aici, pentru că n-ar fi decât să repet un lucru pe care l-am spus și ceea ce este esențial este modul în care comisia a sintetizat motivele pentru care nu a dat curs acestor amendamente.

De aceea, domnule președinte, ținând seama că totuși ne găsim într-o procedură de urgență, trebuie să respectăm dispozițiile regulamentare, că nu se mai pot face amendamente, iar discuțiile trebuie să se încadreze în timpul pe care Camera Deputaților l-a aprobat. Acesta timp s-a epuizat. Așa, ca atare, vă rog să aplicați regula de la art. 110 din regulament, cu privire la dezbaterea proiectului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cu această propunere a fost de acord și domnul deputat Boc în intervenția sa, așa încât, pentru că la titlu au fost obiecțiuni, îl supun votului dumneavoastră, urmând ca în continuare la textele care nu sunt obiecțiuni să procedăm potrivit regulamentului.

Cine este pentru titlul legii în formularea Guvernului? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 19 abțineri; majoritatea pentru.

La art. 1, preambul. Dacă sunt obiecții? Adoptat în unanimitate.

Punctul I. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Punctul II. Domnule Damian Brudașca, la care din pct. II aveți obiecții, pentru că îl supun doar votului dacă aveți obiecții, fără dezbateri. Dezbaterile, potrivit textului din Regulament, s-au epuizat. Eu am întrebat unde sunt obiecții, atunci le supunem votului.

Stimați colegi,

La pct. I, domnul Boc a avut un amendament la 6, celelalte 5 nefiind obiecțiuni s-au adoptat. La pct. 6 de la pct. I supun votului dumneavoastră formularea Guvernului: "Aderarea la convenții internaționale și ratificarea de convenții, acorduri și alte înțelegeri".

Cine este pentru?

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

16 abțineri, 5 contra, majoritatea pentru.

La pct. II, dacă există obiecții? Poftiți?

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

La punctele 8 și 9 am observații.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu la observații, unde sunt obiecții supun votului formularea. La care din puncte aveți obiecții?

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

La punctele 8 și 9 am obiecții.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. De la pct. 1 la 7 nu au fost obiecții, se votează în unanimitate.

La pct. 8 și 9. Întâi pct. 8. Are obiecții domnul Damian Brudașca.

Domnule Damian Brudașca, nu se mai fac dezbateri.

Supun votului dumneavoastră pct. 8.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Legi organice, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 abțineri.

Cu 22 abțineri, 2 voturi contra, majoritatea pentru, pct. 8 a fost adoptat.

La pct. 9, de asemenea, sunt obiecțiuni din partea domnului Damian Brudașca. Supun votului dumneavoastră pct. 9 de la pct. II.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 26 abțineri, nici un vot contra, majoritatea pentru, s-a adoptat pct. 9.

La pct. 10, 11 nu au fost obiecțiuni; adoptate în unanimitate.

La pct. 12 a avut o obiecțiune domnul Boc. În consecință, supun votului dumneavoastră pct. 12.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnule președinte, trebuia să supuneți la vot mai întâi amendamentul meu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare foarte rău, vă rog să vă uitați în regulament, întâi pun la vot textul comisiei.

Câte voturi sunt împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Cu 18 abțineri, 7 împotrivă, s-a adoptat pct. 12 în formularea Guvernului.

La pct. 13 nu sunt obiecțiuni, s-a adoptat în unanimitate.

La pct. 14 sunt obiecțiuni, domnul Boc a avut un amendament respins.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 8 voturi pentru.

Împotrivă? Majoritatea, împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

15 abțineri, 8 voturi pentru, majoritatea împotrivă.

Pct. 15, 16, 17? Nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

La pct. III, dacă aveți obiecțiuni?

La pct.III, de la pct. 1-7 nu au fost obiecțiuni, adoptate în unanimitate.

La pct. 8, aveți un amendament? La punctul 8 supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisie, al domnului Boc.

Cine este pentru? 27 voturi pentru.

Împotrivă?

Voci din sală:

Vă rugăm să numărați serios!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Serios numărăm, după aritmetica română... Sau, mai exact, după aritmetica universală, ca să nu fie o tentă naționalistă.

54 voturi împotrivă.

Abțineri?

Supun votului dumneavoastră, amendamentul fiind respins, pct. 8 în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 55 voturi pentru.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 55 voturi pentru, 23 împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat pct. 8, în formularea Guvernului.

La pct. 9, și aici ați avut un amendament, domnule Boc? Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc, respins de către comisie.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu 10 voturi pentru, 15 abțineri și 55 împotrivă, amendamentul domnului Boc a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 9, în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 54 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu 54 voturi pentru, 10 împotrivă și 16 abțineri, s-a adoptat pct. 9.

Pct. 10, 11, 12, 13, 14, 15 de la pct. III.

La pct. 10, de asemenea, domnul Boc are un amendament respins de către comisie.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Amendamentul domnului Boc a fost respins cu 10 voturi pentru, 55 împotrivă și 16 abțineri.

Supun votului dumneavoastră pct. 10 de la pct. III, în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 57 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

S-a votat pct. 10.

La pct. 11, nu au fost obiecțiuni, adoptat în unanimitate.

La pct. 12 există, de asemenea, un amendament... Nu mai există.

Pct. 12, 13, 14, 15. Nefiind obiecții, se adoptă toate în unanimitate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

La pct. 12, există un amendament respins!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-l mai susține domnul Boc. Remarc solidaritatea frățească dintre dreapta și stânga opoziției, dar nu îl mai susține domnul Boc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Era vorba numai de acuratețe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am subliniat și eu acuratețea relațiilor dintre dumneavoastră.

Pct. IV, pct.1, 2, 3, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Pct. V, pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, dacă sunt obiecțiuni la vreuna din ele? Nu sunt.

Adoptate toate în unanimitate.

Pct. VI, pct. 1, 2, 3, 4, 5, dacă sunt obiecțiuni la unul din ele? Nu.

Adoptate în unanimitate.

Pct. VII, pct.1, 2, 3, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Art. 3. Susține cineva amendamentul de la art. 3? (Domnul Bolcaș se îndreaptă spre microfon.)

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu mai trebuie să-l susțină, îl supuneți la vot, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaș, nu ați fost atent când am marcat faptul că timpul pentru dezbateri, inclusiv pentru orice intervenție, s-a sfârșit; supun votului dumneavoastră articolul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E o neînțelegere, domnule președinte. Așa s-a procedat, vă rog să faceți în continuare la fel, eu am dat curs unei invitații a domniilor voastre. Dacă a fost o greșeală de interpretare, vă cer scuze. Vă rog să-l puneți la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și pentru eleganță.

Supun votului dumneavoastră art. 3, existând obiecțiuni.

Cine este pentru art. 3 în formularea Guvernului?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Trebuie pus la vot întâi amendamentul grupului nostru parlamentar!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați avut obiecțiuni sau amendament, domnule Bolcaș?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Supun amendamentul domnului Bolcaș...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu al meu, al Grupului parlamentar PRM!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

...care a fost respins de către comisie (nu domnul Bolcaș, ci amendamentul), votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 28 voturi pentru.

Împotrivă?

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Sunteți cam distrat, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pleșa, când o să aveți ceva de spus, concret, în legătură cu dezbaterile parlamentare, tribuna de aici vă stă la dispoziție! La noi nu se vorbește "de la galerie", așa se vorbește în alte părți!

Vă rog, domnule Bolcaș, să aduceți la cunoștință colegilor dumneavoastră cum se desfășoară lucrările în Camera Deputaților!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vorbea cu mine, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, au fost 64 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 64 voturi împotrivă și 28 pentru, amendamentul domnului Bolcaș a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 3, în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 64 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Deci, cu 64 voturi pentru, 9 împotrivă și 12 abțineri, a fost adoptat art. 3.

Parcurgând textul de lege, urmează să îl supunem votului final în ședința de astăzi destinată acestui scop.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului (amânarea votului final).  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64.

Îi dau cuvântul inițiatorului, domnului ministru Ivanov.

   

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni deputați,

În răstimpul scurs de la precedenta modificare a Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, Ministerul Justiției a recepționat o serie de mesaje vizând aplicarea actului normativ, dar și propuneri, observații critice, cu privire la punerea în practică a unor prevederi ale acestuia. Observațiile au fost primite atât la instanțele judecătorești cât și de către administratorii și lichidatorii desemnați, care, de asemenea, le-au trimis la Ministerul Justiției, și aceste observații pertinente au fost evidențiate, unele din ele, și în literatura juridică de specialitate, de către reputați juriști, specializați în această materie.

Ca urmare a acestor semnale, a rezultat necesitatea elaborării unui act normativ de modificare a reglementării curente, care să introducă amendamentele necesare în vederea eliminării confuziilor și deficiențelor sesizate, precum și, totodată, să introducă unele soluții mai eficiente pentru derularea cu celeritate a procedurilor.

Pe de altă parte, unul dintre obiectivele călăuzitoare ale modificărilor efectuate îl constituie realizarea unui echilibru sensibil între protejarea intereselor creditorilor, dar și încurajarea reorganizării activității debitorilor, de care beneficiază și o parte dintre angajații acestora.

Proiectul înlocuiește sintagma "încetare de plăți" cu aceea de "insolvență", pe care o definește ca fiind: "Starea patrimoniului debitorului caracterizată prin imposibilitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile".

Insolvența comercială este definită neuniform în Legea nr. 64/1995 și această diversitate nu contribuie la corecta și uniforma interpretare. Termenul juridic care definește această situație în care se află comerciantul este corect reglementată în acest proiect pe care îl supunem atenției dumneavoastră și este bine denumită, ca fiind "insolvență".

O altă modificare vizează lărgirea sferei condițiilor în care procedura poate fi declanșată, nu numai de titularii de creanțe comerciale, ci și de cei care sunt în posesia unor creanțe civile, fiscale, izvorâte din raportul de muncă sau orice altă categorie de raport juridic.

A fost lărgită sfera atribuțiilor administratorului desemnat. De asemenea, s-a stabilit ca acesta să întocmească și să prezinte actele și informațiile prevăzute în art. 26 ori să le verifice și să le corecteze, în cazul în care debitorul nu le-a prezentat sau le-a prezentat în mod incomplet.

De asemenea, raportul pe care administratorul trebuie să-l redacteze în condițiile art. 18 va trebui să cuprindă și o evaluare a posibilităților reale ca activitatea debitorului să fie reorganizată și a motivelor care au împiedicat o asemenea redresare.

Având în vedere atribuțiile de supraveghere și control pe care judecătorul sindic le are asupra desfășurării procedurii, se prevede posibilitatea ca acesta să supravegheze toate măsurile luate de administrator și să le desființeze pe cele ilegale.

Ca element de noutate, se prevede ca deschiderea procedurii să fie condiționată de existența unei creanțe având un anumit cuantum, respectiv, cel puțin valoarea a șase salarii medii pe economie, dacă creanța izvorăște din raportul de muncă sau raportul obligaționării civile; cel puțin echivalentul în lei al sumei de 5 mii euro, în cazul celorlalte categorii de creanțe.

Criteriile valorice la care m-am referit pentru încuviințarea pornirii procedurii au drept scop evitarea abuzurilor din partea creditorilor, precum și un indiciu mai elocvent al stării de insolvență.

O completare deosebit de importantă, din punct de vedere al șansei de reușită a unei reorganizări, o constituie limitarea dreptului unui creditor cu garanții reale, precum ipoteca, gajul, garanția reală mobiliară, drept de retenție, de a putea umări executarea creanței sale garantate în afara procedurii concursuale. Prin această completare se urmărește ca debitorul să poată propună un plan de reorganizare cu șanse mai mari de reușită, întrucât o seamă dintre bunurile sale importante sunt, practic, grevate de drepturi de preferință.

Între persoanele împuternicite legal de a propune un plan de reorganizare se prevede că debitorul va putea propune un plan nu numai în cazul în care a formulat cererea introductivă, ci și ulterior, până la afișarea tabelului definitiv al creanțelor.

Cât privește închiderea procedurii falimentului, aceasta va produce o descărcare a debitorului de obligațiile născute anterior deschiderii procedurii, sub rezerva ca acesta să nu fie găsit vinovat de bancrută frauduloasă ori de plăți sau transferuri frauduloase și cu excepția cazului în care debitorul a mai beneficiat de măsura descărcării de obligație într-o procedură prealabilă, cu cel mult 5 ani înainte de deschiderea procedurii subsecvente.

Pentru aceste considerente, a fost întocmit acest proiect de ordonanță, pe care vă rugăm să-l aprobați prin votul domniilor dumneavoastră. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiilor juridică și economică? Domnul președinte Rușanu. Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât în plenul celor două comisii reunite: Comisia juridică și Comisia economică un singur amendament a fost respins, restul amendamentelor fiind aprobate în unanimitate, propun ca timp de dezbatere 3 minute. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu suntem în procedură de urgență... Am înțeles că raportul dumneavoastră este favorabil, cu susținerea tuturor amendamentelor.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Raportul este favorabil, atunci, cu susținerea în unanimitate a celor două comisii reunite.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

La titlul acestuia, în formula adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, preambul al proiectului de lege, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul, modificat preambulul articolului unic.

La pct. 1, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 4 de la pag. 7. Amendamentul se referă la alin. 3 de la pct. 59 din ordonanță.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, urmăriți amendamentul nr. 5 de la pag. 8.

Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat amendamentul, modificat pct. II.

Cu aceasta, dezbaterea proiectului de lege a fost epuizată.

Trecem la ordonanță.

La titlul ordonanței, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. I, preambul.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

De la pct. 1 până la pct. 5, pe prima pagină a ordonanței, nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

De la pct. 6 la pct. 11?

Rog vizitatorii care doresc să urmărească ședința să se așeze în bănci!

La pct. 12 și 13, nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

Pct. 14-16?

Nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

Pct. 17-18?

Nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

După pct. 18, vă rog să urmăriți în raport amendamentul nr. 2 de la pag. 4, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul, votat în unanimitate și, în consecință, se introduce pct. 181, cu alin. 43 și 44.

La pct. 19, 20 și 21, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votate în formularea Guvernului.

La pct. 23, urmăriți amendamentul nr. 3 de la pag. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul, modificat pct. 23 din ordonanță.

De la pct. 24 până la pct. 29, dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votate în formularea guvernului.

Pct. 30-32?

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 33-37, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votate în formularea guvernului.

Pct. 38-40?

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 41-46?

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 47 este lung, dacă aveți obiecțiuni la vreunul din alineatele și articolele de aici? Nu.

Votate în formularea Guvernului.

Pct. 48 până la 53?

Nu sunt obiecțiuni, votate toate în formularea Guvernului.

Pct. 54 până la 58.

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 59-68.

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

De la pct. 69 până la 73, nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 74 până la 88.

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 89-95.

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 96 până la 107.

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Pct. 108-111.

Nu sunt obiecțiuni, votate în formularea Guvernului.

Art. II.

Nu sunt obiecțiuni, votat în formularea Guvernului.

La art. III, urmăriți amendamentul nr. 6 din raport, îl găsiți la pag. 12.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat amendamentul, se modifică în mod corespunzător art. III.

Art. IV.

Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Art. V, care este și ultimul.

Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Am parcurs și textul ordonanței și al proiectului de lege, urmează să supunem proiectul de lege votului final în ședința de astăzi destinată acestui scop.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România (amânarea votului final).  

Trecem, în continuare, la pct. 4 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România.

Comisia juridică să ia loc și rog reprezentantul Guvernului să prezinte întâi actul normativ. Nu suntem în regim de urgență.

Domnule ministru, poftiți.

   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Regimul străinilor din România este reglementat prin dispozițiile Legii nr. 123/2001, care stabilește, printre altele, o serie de măsuri având drept scop apărarea siguranței naționale și menținerea ordinii publice din România. Astfel, Legea nr. 123/2001 stabilește cazurile în care acordarea vizei române poate fi refuzată, ipotezele în care poate fi dispusă limitarea sau întreruperea dreptului de ședere a străinului pe teritoriul României, precum și situațiile în care străinul poate fi returnat în țara de origine ori de plecare sau trimis în țara de destinație.

Legea menționată nu reglementează însă cazurile speciale, în care cetățeanul străin sau apatridul ce solicită intrarea sau șederea pe teritoriul României a săvârșit o infracțiune contra păcii și omenirii sau crime de război ori crime împotriva umanității prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte, precum Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru Prevenirea și Reprimarea Crimei de Genocid sau Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra Imprescriptibilității Crimelor de Război și a Crimelor contra Umanității.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, elaborat în acest scop, prevede atât interzicerea intrării și șederii pe teritoriul României a străinului cu privire la care există date certe că a săvârșit sau a participat la săvârșirea unei infracțiuni sau a unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori crime de război sau crime contra umanității, cât și măsura returnării străinului în țara de origine sau de plecare, ori măsura trimiterii în țara de destinație în cazul nerespectării interdicției privind șederea pe teritoriul României.

Totodată, proiectul prevede revocarea dreptului de ședere pe teritoriul României pentru aceeași categorie de străini.

În vederea asigurării garanțiilor privind luarea măsurii interzicerii intrării sau șederii străinului pe teritoriul României ori revocării dreptului de ședere și, totodată, pentru asigurarea controlului judecătoresc asupra acestor măsuri, proiectul prevede dreptul străinului de a ataca în fața instanței de contencios administrativ aceste măsuri.

Proiectul cuprinde dispoziții și cu privire la cazul în care anterior măsurii interzicerii sau revocării dreptului de ședere pe teritorul României străinul săvârșește o infracțiune care intră în competența instanțelor române, prevăzând suspendarea măsurilor până la soluționarea definitivă a cauzei sau, după caz, până după executarea pedepsei.

Față de cele prezentate, a fost elaborat acest proiect de lege, pe care îl supunem atenției dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei? Domnul deputat Virgil Popescu.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate pentru dezbatere și întocmirea raportului de fond, au beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și cei 44 de deputați prezenți (7 au fost absenți) au hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere și aprobare a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat Popescu.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 1, cu privire la modificarea art. 14? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 2 și 3? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Cu aceasta, am parcurs textele proiectului de lege, urmează să-l supunem votului din ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificare alin (6) și (7) ale art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice (amânarea votului final).  

La pct. 5, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin.(6), (7) și a art. 5 din Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 pentru stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Suntem în procedură de urgență, cine intervine din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic? Domnule deputat Bara, cine prezintă raportul la pct. 5?

Înainte de raport, vă rog să propuneți termenele de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgență.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

Timpii de dezbatere: pentru fiecare articol, 1 minut, în total, 5 minute.

Proiectul a fost analizat de către Comisia de administrație, ținând cont și de avizele Consiliului Legislativ și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, care propun plenului Camerei admiterea proiectului de lege cu amendamentele arătate în raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Urmăriți, vă rog, proiectul legii și raportul comisiei, pentru a vedea amendamentele propuse de către comisie.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecțiuni, dacă aveți dumneavostră? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, urmăriți amendamentul 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 1. Se modifică articolul unic al proiectului de lege.

Trecem la textul ordonanței. La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Articolul unic din ordonanță. Urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, se modifică preambulul articolului unic.

Alin.6.

Domnule Damian Brudașca, ați avut un amendament?

 
   

Domnul Damian Brudașca:

E vorba de un amendament de redactare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ascult.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Este vorba de punerea corectă a denumirilor. Acest alineat spune: "instituțiile publice, cu excepția administrației prezidențiale" și trebuie să mergem în continuare: cu excepția cui? Parlamentului României, Serviciului de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Externe ș.a.m.d. Deci acesta este amendamentul pe care-l supun atenției dumneavoastră, pentru respectarea Legii Pruteanu și corectitudinea exprimării legislativului românesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Legea Pruteanu nu se referea la gramatică.

Domnule ministru Gaspar, vă pronunțați dumneavoastră, în numele Guvernului, cu privire la această propunere?

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Este o chestiune de redactare gramaticală și este normal ca să se facă acordul..."Parlamentului României" și, în partea finală, de eliminat sintagma aia de acolo: "Serviciul de Informații și Serviciul de Protecție și Pază". Lit.a) de acolo trebuie eliminată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră alin.6, astfel cum a fost corectat, pentru realizarea unui corect acord gramatical, de către domnul Damian Brudașca și de către domnul ministru Gaspar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.7, dacă sunt obiecțiuni? Tot domnul Damian Brudașca.

Vedeți, când vă adoptăm un amendament, deja vreți să vi-l adoptăm și pe al doilea.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, mă onorează această atenție.

Eu aș propune, ca să fie mai românește: "până la maximum 25%, respectiv până la maximum 35%". "Până la nivelul de cel mult 35%" mi se pare așa, o chestiune mai puțin fericit aleasă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, în mod corect, nu mai trebuie nici "maximum", nici "cel mult", "până la" se înțelege.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

..."până la nivelul..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

..."până la nivelul de 35%..."

De acord domnule Brudașca?

Deci eliminăm și "cel mult" și "maximum".

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Aceasta este o exprimare inginerească.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin.7, cu această... Deci "până la nivelul de 35%" și într-un loc și altul sau "până la nivelul de 25%".

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Dacă zicem "maximum 35%", nu mai punem nici "nivelul", nici "până la". Acesta este "maximum 35% și "maximum 25%" "

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, după o colegială consultare, vă propunem următorul text: "până la cel mult...". Deci se înlocuiește particula "nivelul".

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Se elimină "nivelul".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Se elimină "nivelul".

"Până la cel mult 35%", în prima parte și în a doua "până la cel mult 25%". Deci se elimină sintagma "la nivelul".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am parcurs și acest proiect de lege. Îl vom supune votului final astăzi, în ședința de la 11,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel de la punctul 6: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor.

Comisia juridică a propus respingerea proiectului. A, împreună? Comisiile reunite economică și juridică, prin domnul președinte al Comisiei economice, prezintă propunerea de respingere.

   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică și Comisia economică au fost sesizate spre dezbatere...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, pentru că autorul propunerii nu participă la dezbateri.

Domnule deputat Miclea, suntem la Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunii. E a dumneavoastră?

 
   

Domnul Ioan Miclea (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am dat cuvântul comisiilor economică și juridică, pentru a prezenta motivarea propunerii respective.

Deci vă rog să urmăriți și dumneavoastră lucrările.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, cu unele prevederi care să permită investitorilor să fie concesionate fără licitație publică, prin negociere directă cu consiliile locale, terenurile proprietate publică sau privată a statului, pe care au realizat construcții definitive.

În conformitate cu prevederile art.60 și 69 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au examinat propunerea legislativă menționată mai sus, în ședința din 27 noiembrie 2002. La lucrările celor două comisii și la dezbateri a luat parte și inițiatorul propunerii legislative, domnul deputat Ioan Miclea. De asemenea, din conținutul propunerii legislative s-a reținut și faptul că se are în vedere rezolvarea unei situații existente, ca măsură temporară, doar pentru o categorie de persoane fizice sau juridice, respectiv numai pentru acelea care au realizat construcții definitive, în baza unei autorizații de construcții legale și numai pe teren proprietate publică și privată a statului, pe care le dețin în baza unor contracte de închiriere sau asociere încheiate numai cu consiliile locale. Totodată, s-a constatat că modalitatea de concesionare a unor terenuri fără licitație publică este reglementată de dispozițiile Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii celor două comisii reunite, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, 4 voturi pentru susținerea inițiativei, restul împotrivă, să se propună plenului Camerei Deputaților respingerea Inițiativei legislative pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor.

Din numărul total de membri ai Comisiei juridice, de 25, au participat 23, iar din cei 31 ai Comisiei economice au participat 28.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul.

Poftiți să vă pronunțați cu privire la propunerea comisiei.

Aș ruga pe toți colegii deputați să poftească în sală, pentru că, la ora 11,30, e prevăzut votul final asupra proiectelor de lege adoptate pe texte.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Domnule președinte,

Țin să vă amintesc că, vizavi de cvorumul pe care trebuia să-l întrunească întrunirea celor două comisii, eu am făcut o contestație și am cerut să fie retrimisă spre analiză această inițiativă, pentru că, în sală, așa cum ar trebui să rezulte din procesul-verbal, 4 au fost pentru și 20 contra. Deci 24 față de cât însumează cele două comisii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog membrii comisiei să se pronunțe cu privire la acest lucru.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte, repet: din raportul întocmit de cele două comisii, semnat de domnul președinte Neagu, de doamna secretar Carmen Dumitriu, de doamna secretar Cornelia Lepădatu și de mine, a reieșit că, la data respectivă, conform raportului comun, a fost o majoritate confortabilă, în cadrul celor două comisii reunite.

Dacă domnul coleg ar fi avut o contestație de făcut, trebuia s-o facă imediat atunci și acum zic că este tardiv.

 
   

Domnul Ioan Miclea (din sală):

Atunci am făcut-o, este în scris!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, stimate coleg, ați ascultat răspunsul comisiilor.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Îmi pare rău, în data de 28 am făcut această contestație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Noi nu suntem un organ, Biroul permanent de jurisdicție, care să judecăm acest lucru. Ați ascultat explicațiile și argumentele, inclusiv de ordin numeric, pe care vi le-a prezentat președintele Rușanu.

Trebuie, în consecință, să trecem la dezbateri, pe baza propunerii comisiei. Deci, pe fond, dacă doriți să interveniți, pentru a răspunde explicațiilor pentru care comisia propune respingerea proiectului.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Se cunoaște că, în perioada postdecembristă, în încercarea de a-și dezvolta afaceri, mulți investitori au reușit să realizeze diferite construcții, fie cu caracter provizoriu, dar mai ales mă refer la cele cu caracter definitiv, în baza unor autorizații de construcție legal emise, să amplaseze aceste construcții pe terenurile statului, administrate de către consiliile municipale sau orășenești, în baza unor contracte de asociere. În 1990, de exemplu, aceste contracte prevedeau niște sume. Vă exemplific: circa 3.000 de dolari pentru 100 de metri, care, acum, sunt foarte mari și investitorul trebuie să cedeze și să renunțe la afaceri, pentru că sunt aproape imposibil de plătit.

Inițiativa mea legislativă reprezintă, de fapt, și capacitatea de adaptare a legislației la perioada de tranziție pe care o parcurgem. Și nu am cerut modificarea legii, decât completarea cu un punct: să fie exceptate de la licitație publică acele terenuri pe care s-au edificat construcții, deoarece, în nici un act normativ din legislația românească nu se prevede modul în care un colicitator ar putea să vină și să liciteze un teren pe care un alt cetățean, o persoană fizică sau juridică, a edificat construcții pe acel teren. Deci există o lacună în legislația noastră și această inițiativă vine să reglementeze tocmai această posibilitate sau, aș spune, a-i crea un drept de preemțiune acelui investitor care a realizat o construcție.

Îmi pare așa de rău că cele două comisii nu m-au înțeles sau, mă rog, nu s-a vrut, deci asta este o altă chestiune. Oricum, voi încerca în următoarea sesiune să introduc, cu mici modificări, inițiativa mea, ca, în sfârșit, să putem, până la sfârșitul mandatului nostru, să reglementăm această problemă. Nu este doar pentru o categorie mică de investitori, aceasta este în toată țara.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să faceți vreun comentariu?

Doamnă Carmen Dumitriu, poftiți, din partea Comisiei juridice.

 
   

Doamna Carmen Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Personal, regret sincer intervenția colegului nostru inițiator, pentru că, în ședința celor două comisii reunite, s-au spus toate punctele de vedere cu privire la această situație, ba domnia sa a avut nenumărate intervenții în dezbaterile celor două comisii.

Vreau să mai adaug la cele spus deja aici că avem și punctul de vedere al Guvernului, care nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, pe care comisiile și l-au însușit, pentru că, așa cum ați observat, se încearcă rezolvarea unei situații existente, și nu rezolvarea, cum ar fi fost normal, a unor situații generale, care ar fi justificat o anumită oportunitate. Mai mult decât atât, nu putem să dăm curs acestor cazuri izolate care fac excepție de la lege, iar lucrul acesta s-a explicat foarte bine în cele două comisii.

Faptul că sunt persoane care și-au construit construcții definitive, în baza unor contracte de închiriere sau asociere, acest lucru este o situație făcută pe riscul dumnealor, pentru că reiese foarte clar și din expunerea de motive că aceste contracte de închiriere sau de asociere, cum vreți să le numiți, au deja un termen limită, de la care bineînțeles că această construcție realizată și care se vrea a fi definitivă nu mai poate funcționa. Deci, din acest punct de vedere, noi nu ne putem asuma această lipsă de analiză și temeinicie a lucrurilor deja întâmplate. Nu vreau să intru în alte amănunte și să rostesc altfel de cuvinte.

V-aș ruga, domnule președinte, să supuneți raportul comisiilor la vot, așa cum a fost înaintat plenului și să respingem această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea legislativă votului final la sfârșitul ședinței de vot final de astăzi.

Stimați colegi,

Nu cred că trebuie să apelez la numărare, domnilor secretari, pentru a constata că nu avem cvorumul pentru vot final. Se pare că vă place tabelul nominal, ca să marcați prin "da" prezența dumneavoastră.

Sunt nevoit să fac apelul nominal.

Domnule secretar Niță, vă rog să începeți...

 
   

Domnul Constantin Niță:

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - absent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - absent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - absent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - absent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - absentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru-Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Mincu Iulian - absent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica-Octavia - absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Gheorghe Liviu - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ion - absent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ion - absent
- Palade Doru Dumitru - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Pécsi Francisc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Podgorean Radu - absent
- Popa Constanța - absentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu-Bejat Ștefan-Marian - prezent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - prezent
- Popescu Ioan Dan - prezent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert-Kálmán - prezent
- Raicu Romeo-Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - absent
- Rușanu Dan-Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - absent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâță Culiță - absent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiș Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj -Alexandru - prezent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Timiș Ioan - prezent
- Țocu Iulian-Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Nicolae - prezent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - prezentă
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aveți puțintică răbdare. (Domnii deputați care au venit între timp, doresc să-și anunțe prezența.)

- Abiței Ludovic - absent
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - absent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absent
- Boajă Minică - absent
- Boiangiu Cornel - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buruiană-Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cășuneanu-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Cristea Marin - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dragoș Iuliu Liviu - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Hunor - absent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Lepșa Sorin Victor - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Marin Gheorghe - absent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - absent
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Meșca Sever - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Muscă Monica-Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Ilie - absent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Negoiță Gheorghe Liviu - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Oltean Ion - absent
- Olteanu Ionel - absent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Pop Napoleon - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Virgil - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Raicu Romeo-Marius - absent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan-Radu - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandu Alecu - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Suciu Vasile - prezent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Tărâță Culiță - absent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Videanu Adriean - absent
- Winkler Iuliu - absent
- Andea Petru - absent
- Bahrim Dorel - prezent
- Calcan Valentin - prezent

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Numărul prezenților se apropie de cel înregistrat de dimineață.

 
   

Domnul Constantin Niță:

- Nicula Cătălin - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Valer Dorneanu:

Rog colegii care mai vin după acest apel să se prezinte personal. Vă rog să vă așezați să începem procedura de vot final și pe urmă discutarea celui de al doilea punct înscris pe ordinea de zi după proiectele de lege, respectiv discutarea moțiunii.

  Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Împotrivă? 86 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 182 voturi pentru, 86 împotrivă, o abținere s-a adoptat poiectul de lege.

Doriți să explicați votul Partidului Democrat? Poftiți, domnule Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege pentru următoarele considerente:

1 - Partidul Democrat apreciază că practica aceasta a emiterii ordonanțelor simple nu trebuie să se substituie activității Parlamentului și să suplinească o ineficiență a majorității parlamentare și din această perspectivă, Guvernul este abilitat să emită ordonanțe simple pe perioada vacanței parlamentare într-un număr excesiv de domenii și subdomenii. Sunt 8 domenii principale și 56 de subdomenii. Cu alte cuvinte, deși este vorba doar de o singură lună, luna ianuarie, Guvernul practic își propune să realizeze ceea ce nu a reușit să treacă prin Parlament. Noi credem că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și excepție ar fi trebuit să fi fost emiterea ordonanțelor simple și nu regulă, așa cum încearcă Guvernul Adrian Năstase, așa cum o face și în cazul ordonanțelor de urgență, unde a depășit și performanțele guvernelor anterioare pe primii 2 ani din perioada 1996-1998.

2 - Domeniile de emitere a ordonanțelor sunt în multe dintre cazuri foarte largi și foarte vagi în același timp. De exemplu, avem domenii precum: prorogarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege. Este o formulă foarte largă. Guvernul, potrivit Constituției, trebuia să vină exact cu ce lege și cu ce termen dorește să-l prelungească și nu cu o formulă foarte generală, lăsată la opțiunea Guvernului, să nu uităm că și prin abilitare totuși Guvernul rămâne sub controlul Parlamentului și nu invers. De asemenea, formule precum perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase. Formula perfecționare este prea vagă și poate cuprinde orice.

3 - Se instituie o practică dăunătoare activității legislative, aceea de a emite ordonanță la ordonanță. Sunt multe cazuri în acest proiect de lege prin care Guvernul este abilitat pe perioada vacanței parlamentare să emită ordonanțe la anumite ordonanțe care nu au fost încă adoptate de Parlament. Cu alte cuvinte, noi împuternicim Guvernul să emită ordonanțe la niște ordonanțe pe care noi nu le-am aprobat. Întâi era necesar ca Parlamentul să-și spună punctul de vedere cu privire la acele ordonanțe ca după aceea să mandatăm Guvernul în continuare să poată emite alte ordonanțe. Cazuri concrete: este vorba despre regimul asociațiilor și fundațiilor, Ordonanța 26/2000; cred că dacă Guvernul Năstase ar fi dorit, ar fi putut să o adopte deja în 2 ani și să nu aștepte să o modifice printr-o ordonanță simplă. Înseamnă că urmărește altceva dacă timp de 2 ani de zile nu a putut să o supună aprobării Parlamentului. Sau Registrul Comerțului, trecerea Registrului Comerțului în subordinea Ministerului Justiției. Era cazul ca Guvernul Năstase să aștepte ca această ordonanță să treacă prin Parlament, să vedem dacă Parlamentul va fi de acord în totalitate cu trecerea Registrului Comerțului în subordinea Ministerului Justiției și după aceea, pe perioada vacanței parlamentare, să emită alte ordonanțe cu privire la Registrul Comerțului.

Iată de ce considerăm că această practică este inacceptabilă și reprezintă o sfidare a forului legiuitor suprem, Parlamentul României. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș din partea Grupului PRM.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am lăudat la dezbaterile, să le spunem, generale, punctul de vedere al Guvernului care a ținut seamă de experiența dobândită prin amendamentele noastre anterioare.

Într-adevăr, acest proiect de lege care v-a fost înfățișat este mult mai circumscris unor realități constituționale. Ceea ce însă este deosebit de grav și acesta este motivul votului nostru împotrivă, este că, din nou, se reafirmă dictatura și disprețul Guvernului față de activitatea Parlamentului. Textul art.3 care, cu mărinimia boierului prevede că va ține seamă și de procedurile legislative declanșate în fața Parlamentului, este violent anticonstituțional, pentru că atunci permite Executivului, printr-un simplu act, să oprească o procedură parlamentară deja declanșată.

Deci, domnilor, ați votat ca să permiteți Guvernului să-și bată joc de munca dumneavoastră.

Partidul România Mare nu votează pentru aceasta, întrucât ține la demnitatea Parlamentului ca singura instituție democratică rămasă la ora actuală în structurile noastre constituționale. Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar speech-ul domnului Bolcaș m-a inspirat, îmi pare rău că trebuie să-l contrazic. Guvernul nu și-a bătut joc de nimeni timp de 2 ani de zile și rezultatele care s-au obținut sunt elocvente din acest punct de vedere. Chiar dacă din politicianism, domnia sa are altă părere, cred că votul pe care l-am dat este cel corect. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului 38/2002 pentru modificarea și completarea Legii 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.2 pe ordinea de zi a votului final figurează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului 38/2002 pentru modificarea și completarea Legii 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Supun acest proiect votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 271 voturi pentru.

Împotrivă? 2 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 271 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4 abțineri s-a adoptat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.123/2001 privind regimul străinilor în România (adoptat);

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.123/2001 privind regimul străinilor în România, lege pe care o supun votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 194 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Foarte multe voturi neexprimate.

Abțineri?

Cu 194 voturi pentru, 2 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin.6 și alin.7 ale art.5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin.6 și alin.7 ale art.5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, conform art.74 alin.2 din Constituție, fiind lege ordinară.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 242 voturi pentru, 4 contra și o abținere; și aici participarea la vot n-a fost totală.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor. Comisiile reunite, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia economică și pentru privatizare au propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 192 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu 192 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă și 10 abțineri s-a respins propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.219/1998.

Dezbaterea Moțiunii simple Roșia Montană semnate de 71 deputați (supunerea la vot; respingerea moțiunii).  

Trecem, stimați colegi, în continuare, la dezbaterea moțiunii simple.

În legătură cu procedura de dezbatere, supun votului dumneavoastră următoarea modalitate de desfășurare pe care au convenit să v-o propună Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi în ședința din 4 decembrie: prezentarea moțiunii de către unul din semnatari, să se aloce Guvernului 45 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, grupurilor parlamentare să li se aloce un timp după cum urmează: PSD - 57 de minute, PRM - 24 de minute, PD - 10 minute, PNL - UDMR - câte 9 minute, minorități 6, parlamentarilor fără apartenență politică - 2 minute.

În consecință, dau cuvântul reprezentantului Partidului România Mare, domnului deputat Bolcaș, șeful grupului, pentru a prezenta moțiunea, nu înainte de a întreba colegii săi dacă cineva își retrage semnătura de pe moțiune sau și-o mențin toți. Da, toată lumea își menține semnătura.

Aveți cuvântul, domnule Bolcaș.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am cinstea să prezint în fața domniilor voastre moțiunea formulată în temeiul art.64 din Constituția României și a art.148-153 din Regulamentul Camerei Deputaților de către membrii grupului parlamentar al PRM, semnatari ai prezentei moțiuni.

Avînd în vedere dezinteresul manifestat de actuala guvernare referitor la:

  • monopolul de stat privind exploatarea minereurilor de aur și de argint, prin transferul Licenței de concesiune pentru perimetrul Roșia Montană, județul Alba, de la Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A., societate comercială cu capital integral de stat, la S.C. "Roșia Montană Gold Corporation" S.A., al cărei patron majoritar este un cetățean din Canada, prin încălcarea flagrantă a prevederilor legale;
  • intenția noului concesionar de a exploata intensiv minereurile, prin derocare cu explozii masive și cianurare, metode foarte nocive pentru mediu, interzise în țările Uniunii Europene;
  • costurile sociale pentru eliberarea amplasamentului, precum și suferințele și privațiunile la care vor fi supuși localnicii;
  • distrugerea iremediabilă a tezaurelor arheologice dacice și romane, aflate în zona de exploatare și în cea adiacentă;
  • caracterul dubios al deciziilor de concesionare, precum și escamotarea intereselor unor grupuri de afaceri, aflate în spatele transferului licenței de concesiune;
  • incertitudinea cu privire la bonitatea, respectiv capacitatea financiară și managerială a concesionarului de a finaliza un proiect de exploatare atît de pretențios și de costisitor,

Supunem dezbaterii Camerei Deputaților moțiunea "Roșia Montană", care exprimă poziția Camerei Deputaților privind politica internă a Guvernului referitoare la exploatarea minereurilor auro-argintifere în contextul necesității păstrării monopolului de stat, protecției populației și a mediului și conservării siturilor arheologice.

1. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 458 din 10 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 285/21 iunie 1999, s-a aprobat Licența nr. 47/1999 de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană, județul Alba. Hotărîrea de Guvern de mai sus a fost contrasemnată de către Mihail Ianăș, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Radu Berceanu, ministrul industriei și comerțului, și Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor. Licența încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A., anexă la Hotărîrea de Guvern, nu a fost publicată, nefiind destinată circuitului public.

Prin Ordinul nr. 310 din 9 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 504/13 octombrie 2000, Agenția Națională pentru Resursele Minerale aprobă transferul licenței nr. 47/1999 de concesiune pentru exploatare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 458/1999, către Societatea Comercială "Roșia Montană Gold Corporation" S.A. La art. 2 din acest ordin se precizează: "Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A. va rămîne companie afiliată în condițiile stabilite prin licență".

Acest ordin, care transferă licența de concesiune privind exploatarea minereurilor auro-argintifere de la o societate cu capital exclusiv de stat la o societate cu capital majoritar privat, este vădit nelegal și ascunde în spatele lui afaceri oneroase. Caracterul său ilegal este evident, întrucît se invocă două acte normative care, în fapt, nu permit transferul de concesiune.

Astfel, art. 14 alin. (1) din Legea minelor prevede că: "Titularul unei licențe poate transfera unei alte persoane juridice drepturile dobândite și obligațiile asumate, numai cu aprobarea scrisă a autorității competente. Orice transfer, realizat fără aprobare scrisă, este nul de drept". Prin urmare, acest text de lege permite numai transferul "drepturilor dobîndite" și al "obligațiilor asumate" în baza unei licențe, nu transferul licenței înseși.

Art. 31 din Anexa la Hotărârea de Guvern, prevede că: "Agenția Națională pentru Resurse Minerale aprobă, în scris, în termen de 30 de zile de la data solicitării, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea minelor nr. 61/1998, transferul drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate în licența de explorare sau de exploatare către altă persoană, în condițiile realizării activităților cuprinse în licență". Această prevedere este formulată în termeni și mai clari, transferul licenței fiind, deci, interzis. Agenția Națională putea să transfere - pentru a folosi o metaforă plastică - numai "oul de aur", nu și pasărea fermecată ! Dacă exploatarea minereurilor auro-argentifere ar fi rămas la Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A., societate cu capital integral de stat, totul ar fi fost legal și n-ar mai fi fost generate atîtea discuții, confuzii și proteste, care au creat o stare de tensiune inutilă în societatea românească și profituri nelegale pentru alții.

Rezultă că, în mod premeditat, s-a evitat procedura acordării unei noi licențe de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere, care ar fi presupus o nouă Hotărâre de Guvern, alegîndu-se o soluție, care, în aparență, e mai puțin bătătoare la ochi, aceea a transferului licenței vechi printr-un simplu ordin al Agenției Naționale pentru Resursele Minerale, numai că acest ordin încalcă, în mod flagrant și Legea, și Interesul Național.

Apreciem că această încălcare brutală a legii ascunde în spatele ei afaceri oneroase. Numai așa se explică de ce fostul director RAC Deva, Nicolae Stanca, numit prefect al județului Hunedoara, exact în momentul în care se făceau demersuri pentru transferul licenței, a acceptat o asociere a regiei cu numai 18% față de cota de 80 % a societății "Gabriel Resources Limited", patronată de un cetățean canadian.

Totodată, menționăm că s-au asociat, ca paravan sau comision intrinsec, firme precum "Cartel BAU" S.A. Cluj-Napoca, "Foricon" S.A. Deva, jud. Hunedoara, "Comat TRADING" S.A. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, cu numai 0,2%. Mai mult decît atît, patronul societății "Gabriel Resources Ltd" "i-a invitat" pe Nicolae Stăiculescu, secretar de stat la Ministerul Industriei și Comerțului, Adrian Șerban, consilier prezidențial, și Nicolae Stanca, prefectul județului Hunedoara, să facă o vizită "de documentare" în Canada.

Întîmplător sau nu, după întoarcerea delegației din călătoria "de documentare" au fost semnate, imediat, cu o grabă suspectă și cinică, actele pentru transferul licenței de concesiune a zăcământului aurifer.

2. Exploatarea minereurilor, preconizată de către concesionar, prin derocare cu explozii masive și cianurare, în scopul obținerii unui profit maxim, va avea un efect devastator pentru mediu și va produce deteriorări ireversibile ale ecosistemului - anomalii care, mai mult ca sigur, vor crea României probleme cu vecinii și vor complica inutil procesul de aderare al Țării noastre la Uniunea Europeană. Argumentele în favoarea acestor grave afirmații constau în:

  • strămutarea a 740 de locuințe, 138 de apartamente, 8 biserici, 9 cimitire cu morți cu tot, dar și a unor școli, grădinițe din Roșia Montană, Bunta, Corna și Bucium;
  • deșertificarea imediată a 1600 de hectare de teren, pe care se întinde zăcămîntul;
  • poluarea atmosferică cu o multitudine de elemente nocive, rezultate din exploziile de exploatare la suprafață a minereului, dar și din emisiile de noxe de la uzinele de preparare a minereurilor și de la iazurile de decantare;
  • poluarea apelor de suprafață și cele freatice cu depuneri de noxe din atmosferă, cianuri și ioni de metale grele, toate cu efecte devastatoare asupra florei și faunei din zonă;
  • efectele depozitării a 226 de milioane tone de steril, în care vor rămîne încorporate 180.000 tone de cianură;
  • interzicerea, în țările Uniunii Europene, deja membre, a tehnologiei de exploatare a minereurilor aurifere cu ajutorul cianurilor, tehnologie folosită, încă, numai în țări subdezvoltate din Africa, America de Sud, ori în deșertul australian, dar la distanțe mari față de zonele locuite;
  • distrugerea actualelor rezervații naturale de la Valea Negrilesei, a miracolului reprezentat de Poiana Narciselor, a coloanelor bazaltice, unicat în lume, de la Detunata.

Orice strămutare a unor vetre de cultură și civilizație cu privire la care noi avem o tristă experiență pe care și acum o condamnăm, provoacă suferințe și traume sufletești deosebite, care nu se pot compensa prin despăgubiri financiare.

Aceste minuni ale naturii, care fac parte dintr-o lume mirifică, neschimbată de milenii, vor fi cariate, acoperite cu steril și otrăvite cu cianuri.

Iată cum sintetizează un ziarist drama exploatării miniere de la Roșia Montană, unde aurul, în loc să fie o binefacere, a devenit un adevărat blestem: "Simt o tristețe teribilă, de cetățean al unei republici bananiere și umile, tristețea unui reporter dintr-o țară de doi lei, o țară cu genunchii prăbușiți în cioburile trecutului său, incapabilă să se ridice, incapabilă să se apere, incapabilă să ridice capul din pămînt. Umilință..." ( "Roșia Montană - presimțirea unei catastrofe", în "Romanian Tribune" - 3 mai 2002, California, SUA).

Uriașul sanctuar antic situat pe drumul dintre Alburnus Major (Roșia Montană) și Alburnus Minor (Abrud), lîngă "Tăul Găurilor" de pe Dealul Habadului este în pericol. Acesta va fi acoperit, prin deschiderea exploatării, de miile de tone ale holdelor de steril. În același pericol se află și alte vestigii arheologice, care au înfruntat vitregiile mileniilor, dar sunt, acum, pe cale de a fi prăvălite în neant, ceea ce constituie o crimă împotriva civilizației umanității. Tezaurele arheologice au rezistat, în mare măsură, năvălirilor migratoare, ambițiilor chezaro-crăiești și furiei demolatorilor fără Dumnezeu, dar actuala Putere politică refuză să protejeze ceea ce a mai rămas.

Surprinde neplăcut tăcerea Ministerului Culturii și Cultelor și a Academiei Române, foruri obligate prin lege să protejeze siturile arheologice, dar care asistă indiferente la risipirea acestora.

Prețul, o redevență cuvenită statului român, este de 2% din valoarea producției miniere anuale, ceea ce ar reprezenta 4,4 milioane de dolari SUA. Aceasta ar fi "valoarea" celui mai mare dezastru ecologic planificat pentru România mileniului III.

Apelul cadrelor didactice de la Academia de Studii Economice din București, prin care se solicită puterii actuale sistarea proiectului "Roșia Montană", este elocvent: "Deschiderea șantierului, strămutarea localnicilor și o campanie mediatică susținută vor duce la creșterea cotației firmei și la vânzarea de acțiuni. În momentul în care ar trebui să apară primele rezultate, firma intră ".. în faliment. Care ar fi pierderea pentru România? O pierdere de imagine privind mediul de afaceri românesc, o populație dezrădăcinată din locurile natale și sărăcită, vestigii arheologice distruse, dar, și mai important, un dezastru ecologic de proporții, de care nu va fi găsit nimeni vinovat."

3. Cu toate că afacerea "Roșia Montană" a debutat sub patronajul guvernului anterior, actualul guvern a manifestat o tăcere complice față de încălcarea Constituției, a proprietății publice, ocrotită de aceasta, și a Interesului Național, abandonând, pur și simplu, acest zăcămînt strategic care, pretutindeni în lume, ar rămâne monopol de stat.

În loc să ia măsuri de intrare în legalitate, de readucere a exploatării de la Roșia Montană în patrimoniul public, precum și pentru respectarea drepturilor patrimoniale ale locuitorilor, protejarea mediului și a monumentelor arheologice de o valoare inestimabilă, Guvernul PSD asistă impasibil la perpetuarea ilegalităților și la producerea unor abuzuri și catastrofe iremediabile.

Ca urmare, noi, deputații P.R.M., semnatari ai acestei moțiuni, ne adresăm celorlalți colegi ca, în urma dezbaterilor care vor avea loc în fiecare grup parlamentar, Camera Deputaților să-și exprime poziția, prin votul său, în această problemă vitală a Statului Român, solicitând Guvernului României următoarele:

1. Menținerea monopolului de stat asupra exploatării zăcămintelor auro-argentifere, prin anularea Ordinului nr. 310 din 9 octombrie 2000.

2. Interzicerea tehnologiei de exploatare a zăcămîntului de aur și argint prin derocare cu explozii masive și cianurare și impunerea unor metode de exploatare moderne care să nu afecteze mediul, fauna și flora specifice zonei.

3. Respectarea drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale locuitorilor zonei, care vor fi afectați de activitatea de exploatare a zăcământului.

4. Protejarea vestigiilor arheologice și arhitecturale care ar putea fi afectate de activitatea de minerit.

5. Informarea corectă a opiniei publice cu privire la condițiile concesiunii și la costurile și riscurile exploatării acestui zăcămînt.

6. Sesizarea P.N.A. privind ilegalitățile comise în transferul licenței pentru exploatarea zăcământului aurifer de la Roșia Montană.

În numele semnatarilor am avut cinstea să vă supun dezbaterii moțiunea Partidului România Mare. (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dau, în continuare, cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Dan Ioan Popescu, pentru a răspunde acestei moțiuni.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Mă prezint astăzi în fața dumneavoastră pentru a da răspuns, în numele Guvernului, moțiunii simple intitulată de semnatarii ei, 69 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PRM, un deputat aparținând Grupului parlamentar al PD și un deputat independent, "Moțiunea Roșia Montana".

Cred că normal ar fi fost ca această prezentare pe care o fac în fața dumneavoastră să fi fost realizată de alte persoane, de altfel, nominalizate în textul moțiunii, deoarece sub aspectul deciziei politice de constituire a societății mixte și de atribuire a licenței de concesiune nu se poate spune că acest caz revine actualei guvernări. Astăzi ne aflăm deja în fața derulării contractului, chiar dacă încă nu s-a ajuns la exploatarea propriu-zisă a minereului, ci se execută numai lucrările pregătitoare acesteia. Modul de executare a clauzelor contractuale ca în orice convenție constituie obligația părții interesate, respectiv o atribuție a organelor de supraveghere și control abilitate. De altfel, în spiritul celor mai de sus, este pentru prima dată când un guvern este chemat să răspundă pentru actele și deciziile pe care le-a luat un guvern precedent constituit din alte formațiuni politice. Aș remarca și faptul că între semnatarii moțiunii este și un reprezentant al Partidului Democrat.

Pentru a ajunge la moțiune, PRM ar fi trebuit să ceară explicații de la autoritățile abilitate să i le dea, pe problema licenței de concesiune pentru perimetrul Roșia Montană, asupra modului în care părțile își îndeplinesc obligațiile, dacă le îndeplinesc, a transferului de drepturi și obligații între părțile aceleiași licențe.

În fine, pentru ca această moțiune să se justifice, ar fi fost cel puțin necesar ca Partidul România Mare să fi solicitat efectuarea unei anchete parlamentare sau să participe, prin reprezentanții săi din Comisia de industrie și servicii, la subcomisia de analiză a oportunității acestei investiții, decizie luată în ședința din data de 19 noiembrie, anul curent, și pe concluziile căreia să se fi putut sprijini în acest demers. Nimic din toate acestea, cu excepția faptului că pe fondul unei campanii de menținere a unei părți din populația Munților Apuseni, sub influența ideologiei pueril naționalistă Partidul România Mare aduce un nou subiect fals în Parlamentul României, dându-i artificial conotația de obiect de confruntare politică. Poate, semnatarii s-au gândit la o confruntare între grupurile parlamentare ce constituie opoziția de astăzi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Perioada fostei guvernări a constituit pentru mineri un timp al întrebărilor, al nedumeririlor în fața torentului de decizii politice insuficient gândite, decizii care s-au transformat în obiectivele unui experiment economic nesfârșit, situație care a condus inevitabil la creșterea sentimentelor de mânie și frustrare, al profunde frământări sufletești, firești pentru oamenii aflați într-o continuă nesiguranță materială. Se impune în acest moment să nu continuăm experimentul rezultat al politicianismului pe care vrea să-l imprime în continuare Partidul România Mare.

Variantele vehiculate de așa-zișii specialiști ca posibile surse de absorbție a disponibilizaților proveniți din sectorul miner, de tipul reconversiei profesionale pentru cultivarea plantelor medicinale, colectarea fructelor de pădure sau amenajarea de ciupercării sau de angrenare a minerilor în crearea de zone turistice, s-au dovedit perspective iluzorii, fumigene, fără nici o acoperire practică.

Avem cu toții datoria să ne exprimăm deschiși și sinceri părerea asupra proiectului Roșia Montană, să trecem prin filtrul rațiunii toate aspectele legate de această perspectivă, deocamdată unică în peisajul minier din Apuseni, fără a prelua opiniile "binevoitorilor" de ocazie sau de aiurea.

Consider că problema nu e dacă trebuie sau nu să valorificăm aurul de la Roșia Montană, ci cum vom face acest lucru? Cu alte cuvinte, este vorba de modalitatea în care va fi exploatat acest zăcământ. Zona Munților Apuseni, zonă cu puternică încărcătură istorică și emoțională pentru toții românii trebuie analizată cu responsabilitate, detașată de tot ce înseamnă ingerință de dragul amatorismului și al părerii circumstanțiale, induse de lideri ocazionali, aserviți unor interese obscure de grup.

În scopul elucidării stărilor de confuzie față de proiectul Roșia Montană, în spiritul democrației, considerăm că este momentul de a prezenta în fața Camerei Deputaților actuala situație de la Roșia Montană.

Crearea Societății Comerciale Roșia Montană Gold Corporation S.A. În fapt, Societatea Comercială Roșia Montană Gold Corporation S.A., persoană juridică română a fost creată în 1997, prin asocierea firmei canadiene Gabriel Resources Limited cu Compania Națională Minvest Deva și alți trei acționari români.

Conform informațiilor actuale, prin acționariatul firmei Gabriel Resources Limited fac parte un număr de bănci și instituții financiare internaționale de renume, din care putem enunța: Montreal Police Pension Fund, Royal Bank Investment Management, J.p. Morgan Fleming, Credit Suisse Bank Asset. Management, Société Generale Bank Asset Management, Ing Bank Paris, Merill Lynch Bank Asset Management, Resources Capital Fund Rothchild Bank, Wellington Asset Management, unde acționar este Guvernul american, fără a exista la această societate o persoană fizică ca acționari majoritari.

Emiterea licenței de concesiune și aprobarea de transfer a acesteia. Licența de concesiune a activitățile miniere din perimetrul Roșia Montană nr. 47/1999 a fost acordată prin încredințare directă, în conformitate cu prevederile art. 46 din Legea minelor nr. 61/1998 și cele ale art. 57 din Hotărârea Guvernului nr. 639/1998 privind aprobarea normelor pentru aplicarea Legii minelor.

Potrivit prevederilor licenței de concesiune, aprobată prin hotărâre a Guvernului, compania titulară, respectiv Compania Națională a cuprului, aurului și fierului Minvest S.A. desfășoară activitatea de exploatare a rezervelor auro-argentifere din perimetru, iar compania afiliată S.C. Roșia Montană Gold Corporation S.A. desfășoară activități miniere de cercetare, dezvoltare în cadrul aceluiași perimetru de exploatare.

Subliniem faptul că operațiunea de concesionare nu implică transferul dreptului de proprietate asupra resurselor minerale, ci numai dreptul de a desfășura o activitate minieră.

Concretizarea operațiunii de concesionare privită ca operațiune juridică îmbracă forma licenței de concesiune. Acest act, în sensul de instrument probator, concretizează înțelegerea dintre concedent și concesionar, cuprinzând cu exactitate toate drepturile dobândite de către părți și mai ales toate obligațiile asumate de către aceștia.

În baza prevederilor art. 6 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 639/25 septembrie 1998, contrasemnată de domnul Radu Berceanu, vicepreședinte al Partidul Democrat din partea Ministerului Industriei și Comerțului, de domnul Dan Radu Rușanu, personalitate marcantă din conducerea Partidului Național Liberal, din partea Ministerului Finanțelor și domnul Mihail Ianăș, din partea Agenției Naționale a Resurselor Minerale se poate realiza transferul unei licențe de concesiune de explorare sau de exploatare către altă persoană juridică, cu aprobarea Regiei Naționale a Resurselor Minerale, transfer care s-a realizat prin Ordinul nr. 310/9 octombrie 2000.

Transferul drepturilor dobândite și a obligațiilor asumate, folosind terminologia legală, implică transferul actului care consemnează și redă aceste drepturi și obligații.

Aș dori să remarc, stimați colegi, faptul că în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ din domeniu și pentru eliminarea unor ambiguități, precum și în vederea alinierii la legislația europeană, în perioada anilor 2001 - 2002, Ministerul Industriei și Resurselor, împreună cu Agenția Națională a Resurselor Minerale, cu consultarea specialiștilor de la Banca Mondială și de la Comisiile de specialitate ale Uniunii Europene au elaborat noul proiect al Legii minelor pe care actualul Guvern l-a înaintat Parlamentului, acest proiect fiind aprobat de dumneavoastră, de Camera Deputaților și se află în dezbatere la Senat.

Noile norme de aplicare ale acestui proiect de lege vor fi elaborate și aprobate prin hotărâre de Guvern, după apariția legii.

Protejarea monopolului de stat. Este regretabil că trebuie să constatăm încă o dată interpretarea eronată a reglementărilor în domeniu și ne vedem obligați să arătăm că activitatea desfășurată de Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A. se încadrează în categoria de activități prevăzute de art. 2 lit. c). Pentru aceasta este, de fapt, titular al licenței specifice instituite de Legea nr. 31/1996, iar activitatea desfășurată de Societatea Comercială Roșia Montană Gold Corporation S.A., respectiv cercetare-dezvoltare în perimetrul de exploatare, nu se încadrează în categoria de activități care constituie monopol de stat.

Având în vedere cele două categorii de activități desfășurate în perimetrul de exploatare, prevederile legale privind monopolul de stat sunt strict respectate, iar în ipoteza în care S.C. Roșia Montană Gold Corporation S.A. va îndeplini cumulativ toate condițiile trecerii la exploatare, aceasta are obligația legală de a obține și licența de monopol emisă de Ministerul Finanțelor, moment la care se va aprecia și oportunitatea emiterii unei asemenea licențe, în raport cu protejarea monopolului de stat și cu interesul național.

Utilizarea cianurilor. Utilizarea cianurilor în prepararea minereului auro-argentifer cu concentrație scăzută în metal reprezintă singura metodă aplicată în întreaga lume pentru recuperarea în condiții de eficiență economică a aurului și argintului. Pe plan mondial, inclusiv în Europa există numeroase exemple de tipuri de minereu similare care necesită cianurarea. Astfel, ponderea exploatărilor în carieră a minereurilor auro-argentifere este de peste 50%, iar metoda de preparare prin ceanurare se aplică la toate zăcămintele de acest tip.

Exemple în acest sens îl constituie zăcămintele de minereu auro-argentifer din Europa, El valle-Rio Narcea din nordul Spaniei, Celopeci - Bulgaria, Masivul Central francez - Franța, Ovacik - Turcia. Adăugăm că mai mult de 400 de exploatări miniere din întreaga lume utilizează cianura pentru extragerea aurului și argintului. Precizăm că 75% din aurul extras din zăcămintele de același tip din Statele Unite ale Americii utilizează această metodă de preparare a aurului și nu avem încă cunoștință că Statele Unite ale Americii s-au mutat în Africa.

Managementul cianurilor, impus ca obligație prin Codul Internațional de management al cianurilor elaborat de Organizația Națiunilor Unite, adoptat conform legislației românești și ghidurilor Băncii Mondiale și aplicabil și în cadrul proiectului de la Roșia Montană, are în vedere identificarea și soluționarea corespunzătoare a tuturor pericolelor posibile legate de utilizarea cianurilor, respectiv cele ce privesc transportul, depozitarea, manevrarea, utilizarea și distrugerea finală a acestora.

Ca parte a managementului cianurilor se are în vedere, pe de o parte, recuperarea și refolosirea acestora, iar pe de altă parte descompunerea chimică a părții de cianuri ce va fi evacuată în mediu, descompunere care se va face printr-o serie de componenți nedăunători.

Tehnologia de distrugere a cianurilor preconizată a fi aplicată în cadrul proiectului de la Roșia Montana asigură, conform proiectului, îndepărtarea acestora din sterilele de procesare, înainte ca acestea să părăsească incinta uzinei de preparare.

Contrar afirmațiilor făcute de specialiștii Partidului România Mare, precizăm că nu există nici o legislație internațională sau directivă europeană care să interzică utilizarea cianurilor în prepararea minereurilor auro-argentifere.

Proiectul de la Roșia Montană prevede ca cianurile eliberate în mediu să nu depășească standardele românești și internaționale, concentrația lor fiind sub 0,5 miligrame pe litru, mult sub nivelurile toxice, limita admisă fiind în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 288/2002, de 1 miligram pe litru.

Este cel puțin curios faptul că un bun specialist în domeniu și fost ministru al cercetării, împreună cu alți specialiști din cadrul Partidului România Mare pot să susțină că derocarea cu explozii masive poate avea efecte devastatoare pentru mediu și va produce deteriorări ireversibile ale ecosistemului, creând în acest fel o imagine similară utilizării bombei atomice în România.

Redevență. Nivelul redevenței cuvenite statului este de 2% din valoare producției realizate, aceasta fiind conformă cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998 și cele ale Ordonanței de urgență nr. 47/2002, precum și cu cel al noului proiect al Legii minelor, deja aprobat în Camera Deputaților în cursul semestrului II 2002 și votat inclusiv de semnatarii moțiunii.

Cei care protestează că statul român nu câștigă suficient judecă, încă, după o logică depășită, după logica: "Nu ne vindem țara!" Le spun, însă, acestora, că poporul român a depășit demult acest complex. Idealurile autarhice ale regimului ceaușist și-au dovedit inconsistența. Mentalitatea poporului român a început deja să se adapteze condițiilor care definesc economiile statelor dezvoltate.

Mulți dintre angajații din societățile de stat manifestează azi pentru privatizarea întreprinderii la care lucrează.

Presa, analiștii economici și chiar oameni obișnuiți susțin cu convigere că România are nevoie de cât mai multe investiții străine. Dacă doriți, formula corectă este, poate: "Nu trebuie să ne vindem interesele naționale", iar interesul nostru, al României, este să atragem cât mai multe investiții, pentru că investițiile produc bani și generează bunăstare.

Mediul. Având în vedere problemele de mediu generate de proiectul Roșia Montană, autoritățile de mediu au luat în considerare, la elaborarea acestuia, toate aspectele de detaliu care trebuie abordate în studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiect și care corespund în totalitate exigențelor legislației naționale și europene în domeniul protecției mediului.

Îndrumarul a fost aprobat de conducerea Ministerului Apelor și Protecției Mediului. De altfel, domnul ministru Petru Lificiu, prezent la această dezbatere, s-a adresat în scris Comisiei pentru mediu de la Uniunea Europeană, în ideea constituirii unei comisii internaționale de experți pentru evaluarea proiectului, sub aspectul tehnologiilor, riscurilor de mediu ce le implică și a măsurilor preventive ce se impun a fi luate.

Titularul proiectului și-a asumat obligația să prezinte un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiectul Roșia Montană, elaborat de o persoană juridică atestată de Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

La nivelul Ministerului Apelor și Protecției Mediului s-au constituit două colective de experți, și anume, colectivul științific de asistență tehnică și colectivul de analiză tehnică care vor analiza cu maximă exigență documentațiile tehnice depuse de titulari, astfel încât conținutul acestora să fie în deplină concordanță cu prevederile legislației Uniunii Europene și ale convențiilor internaționale la care România este parte.

Având în vedere impactul potențial asupra mediului, generat de proiectul Roșia Montană, România, ca parte semnatară a convenției ESPOO privind evaluare impactului asupra mediului în context transfrontalier, va face notificările necesare țărilor vecine, potențial afectate, urmând toate procedurile internaționale legale.

Constrângeri generate de realizarea proiectului. Ca orice investiție de acest gen, realizarea proiectului Roșia Montana generează o serie de probleme de natură socială și de mediu care influențează opinia publică și care, dacă nu sunt tratate cu transparență și obiectivitate pot deveni o frână în realizarea acesteia.

Dând încă o dată dovadă de necunoașterea legislației și încălcând în mod grosolan drepturile inalienabile ale fiecărui proprietar de a decide liber asupra proprietății, speculând buna credință a locuitorilor, autorii moțiunii încearcă să acrediteze ideea că proiectul Roșia Montana va reprezenta o imixtiune dureroasă în existența fiecărei familii din zonă.

Or, realitatea din teren este alta. Reprezentanții autorizați ai firmei au discutat deja cu 1.450 de proprietari, din care numai 31 au refuzat să vândă proprietățile pe care le dețin, aspect care înseamnă o acceptabilitate de peste 98% din partea populației din zonă.

S-a oferit opțiunea de a fi relocați, adică obținerea unei compensații în bani și mutarea în altă zonă sau opțiunea de strămutare, ceea ce înseamnă primirea unei case noi în zona propusă pentru noua localitate Roșia Montană.

Protejarea vestigiilor arheologice și arhitecturale. Într-o regretabilă atitudine propagandistică și prin manifestarea unui cras dezinteres față de oportunitățile pe care proiectul le deschide identificării de noi vestigii, precum și de conservarea și protejarea patrimoniului, autorii moțiunii, manifestând aceeași rea-credință transformă acțiunile de protejare a vestigiilor arheologice și culturale în obiect de dispută politică.

Datorită importanței cu totul excepționale pe care o are patrimoniul cultural național din zona Roșia Montană, precum și datorită importanței economice a proiectului investițional, Ministerul Culturii și Cultelor a instituit prin Ordinul ministrului nr. 2.504 din 7 martie 2001 Programul național de cercetare Alburnus Maior.

Având în vedere faptul că cercetările arheologice efectuate în situl Roșia Montană s-au desfășurat conform legislației în vigoare și că ele au dus la obținerea de noi și importante date privind comunitatea iliră de la Alburnus Maior, se apreciază în sens pozitiv rezultatele programului național inițiat de Ministerul Culturii și Cultelor.

Precizăm că biroul executiv al Comisiei Naționale de Arheologie opinează că disputa privind cercetările arheologice de la Roșia Montană nu trebuie să devină obiect de confruntare politică. Pentru a asigura desfășurarea în cele mai bune condiții a programului său de cercetare și protejare a patrimoniului cultural, material și imaterial, S.C. Roșia Montană Gold Corporation S.A. s-a aflat în contact permanent cu Ministerul Culturii și Cultelor, cu care s-a stabilit o relație de parteneriat, pornindu-se de la premisa că se poate stabili un nou standard de cooperare între investitorii majori și administrația centrală.

Practic, parteneriatul constă în asumarea, pe de o parte, de către Societatea Roșia Montană a finanțării tuturor cercetărilor și studiilor considerate a fi necesare iar, pe de altă parte, Ministerul Culturii și Cultelor își asumă responsabilitatea organizării și monitizării permanente.

Informarea publică pe probleme sociale de mediu și arheologie. În conformitate cu cele mai noi practici mondiale în domeniu, cât și ale Uniunii Europene, preluate deja în mare parte, deci și de legislația românească, în scopul informării și antrenării comunităților locale în adoptarea deciziilor asupra problemelor care le afectează în perioada 2001 - 2002, au avut loc o serie întreagă de acțiuni, în primul rând cu locuitorii din zona Roșia Montană, pe probleme de urbanism, tehnică de exploatare minieră, asistență juridică în vederea garanției proprietății, cât și pe probleme de mediu și de reconstrucție ecologică.

De asemenea, întâlniri semnificative au avut loc cu reprezentanții cultelor din zonă.

Stimați colegi,

Nu aurul în sine este miza proiectului de la Roșia Montană. Ceea ce contează este valorificarea acestui zăcământ. Ceea ce contează e ca poporul român, cetățenii români să câștige ceva din aceasta, pentru că oamenii sunt cea mai importantă resursă a țării. Oamenii, în opinia noastră, sunt mai importanți chiar decât aurul de la Roșia Montană.

Actualul Guvern analizează cu maximă responsabilitate toate aspectele economice, sociale și de mediu pe care le implică acest proiect.

Având, însă, în vedere importanța deosebită și impactul investiției de la Roșia Montană, cea mai mare investiție din sectorul minier din Europa și probabil din lume în acest moment, Guvernul intenționează ca după obținerea tuturor avizelor necesare să revină în Parlament, pentru a vă da dumneavoastră posibilitatea să vă exprimați asupra necesității și aplicării acestui proiect.

În final, având în vedere argumentele prezentate asupra afirmațiilor cuprinse în moțiune, vă rog stimați colegi parlamentari, să vă exprimați votul de respingere a moțiunii simple promovate de cei 71 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, un parlamentar PD și un independent.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnul ministru.

Stimați colegi,

S-au înscris următorii deputați la dezbateri: din partea Grupului parlamentar social-democrat și umanist, domnii Bara Liviu, Selagea Constantin, Florescu Ion, Bercăroiu Victor, Mițaru Anton; din partea Grupului parlamentar PRM, Moiș Văsălie, Crișan Emil, Ifrim Mircea Ionescu Costel; din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Alexandru Sassu; de la PNL, domnul Anton Marin; de la Grupul parlamentar UDMR, domnii deputați Makkai Grigore și Antal Istvan.

Dau cuvântul domnului deputat Bara Radu Liviu. Se pregătește domnul deputat Moiș Văsălie.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Guvernarea țării într-un sistem democratic, bazat pe pluripartitism implică răspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentară, cât și pentru opoziție.

A 11-a moțiune simplă inițiată de către reprezentanții opoziției, în urma atâtor subiecte de moțiuni: sănătate, învățământ, administrație și alte domenii de activitate, arată că am trecut la o altă fază a moțiunilor, moțiuni cu denumirea de localități și până la sfârșitul mandatului actual vom ajunge la moțiuni cu nume de străzi sau, cine poate ști, inventivitatea opoziției este nelimitată în această direcție.

În întreaga sa activitate Parlamentul trebuie să militeze pentru legalitate, pentru ordine și liniște socială, pentru întărirea statului de drept, aceste elemente împreună cu măsurile menite să readucă România la standardele economice europene pot crea țării noastre o nouă perspectivă, un nou piedestal în eșicherul politic european.

Aș dori să arăt de la început că așa-zisa moțiune pe care o discutăm astăzi se încadrează perfect în categoria declarațiilor politice.

Desigur, discutăm această moțiune tot marțea, dar eu cred că era normal să o discutăm marțea, dar azi dimineață.

Înainte de a spune câteva cuvinte despre o moțiune, vreau să fac câteva referiri generale privind modul de fundamentare a acestei așa-zise moțiuni.

Titlul moțiunii Roșia Montană s-a vrut un titlu de răsunet, în istoria civilizației moților aceasta fiind o denumire și de referință nu acum, ci cu adânci rădăcini în istorie.

Sunt ferm convins că majoritatea dintre semnatari nici nu-i cunosc pe moți și nici viața lor. Eu sunt unul dintre ei, m-am născut și am crescut acolo, bunicul meu a fost preot în Sohodol, lângă Roșia Montană, iar străbunicul a fost inginer la minele de aur din Roșia Montană. Acest titlu a vrut să echilibreze lipsa de conținut a moțiunii, fundamentarea sa fiind mai mult decât puerilă.

Am să vă dau un singur exemplu, citatul pe care l-ați dat a unui ziarist cvasinecunoscut care numește România o "republică bananieră și umilă, o țară de doi lei, o țară cu genunchii prăbușiți, incapabilă să se ridice".

Mari patrioți de la PRM, pentru a motiva această moțiune nu ați găsit numai acel ziarist nemernic și cuvintele lui despre țara noastră? Din acest punct de vedere chiar meritați compasiunea noastră.

Trebuie să recunoașteți: aceasta este adevărata valoare a dumneavoastră, stimați colegi, semnatari ai moțiunii! Moții au fost și vor fi oameni puternici!

Nu încercați dumneavoastră prin această propagandă electorală ieftină să ne lămuriți pe noi și pe ei că vă pasă de ce se întâmplă acolo la ei acasă.

De fapt, încercați în mod rușinos să exploatați o situație, de fapt, grea și foarte grea a moților pentru a obține niște voturi în plus! Vă înșelați amarnic! Moții au știut să-și apere pe cât posibil singuri familia, țara, fără așa-zisul ajutor sau interes a unor falși politicieni și patrioți.

Dacă-i puneați un alt titlu, dacă problemele mari pe care le au moții privind căile de comunicație, dezvoltarea economică în zonă erau cuprinse într-o moțiune, își dădeau seama și alții că vă interesează în mod real viața acestor oameni și ați fi avut, probabil, șansa ca moțiunea să fie semnată și de alte partide. Așa, nici o șansă! Nu mai puteți păcăli pe nimeni, nu este târziu să o retrageți și să recunoașteți că ați dat din nou în bară.

O calitate mare a moțiunii pe care o discutăm azi este că se situează în primele locuri, din punct de vedere a cum nu se fundamentează o moțiune, într-o clasificarea a tuturor moțiunilor pe care le-am citit în 10 ani de Parlament.

Lăsând pe colegii care vor lua cuvântul din partea partidului nostru să intre într-o analiză detailată a inadvertențelor și multor confuzii ce se fac în această moțiune, am să arăt pe scurt de ce această moțiune este ruptă de realitate și are o tentă clară de propagandă electorală.

Nu vă puteți schimba stilul: să criticăm, să criticăm! Prea multă răutate și prea puțină minte și adevăr în ceea ce spuneți!

Începeți cu o confuzie gravă: criticați actualul Guvern pentru ceea ce a făcut Guvernul anterior. Spuneți că metodele propuse la exploatare sunt interzise în țările europene. Din această afirmație îmi dau seama că nici măcar nu ați văzut proiectul. O să vi-l pună la dispoziție colegul meu și după ce-l citiți și-l înțelegeți, sunt ferm convins că o s-o faceți o contramoțiune și o să criticați pe cei care au făcut moțiunea de astăzi.

În Spania, Franța, Italia, Peninsula Scandinavică sunt folosite procedee propuse la Roșia Montană. Probabil că aceste țări nu mai fac parte din Europa. Faceți, vă rog, o moțiune la Consiliul Europei prin care să-i sesizați de dispariția acestor state din Europa.

Aș putea să continui în acest fel cu fiecare punct din moțiune.

Oricum, vă spun că cine v-a învățat să faceți această moțiune vă este ori dușman, ori statul pentru el în Parlament se rezumă într-adevăr la stat și la nimic altceva!

Dacă la întocmirea și fundamentarea moțiunii s-ar fi gândit cineva să se transpună într-un localnic, într-un om care trăiește acolo, care are părinții, fratele sau sora în zonă și-ar fi dat seama că o asemenea investiție ar însemna redarea speranței într-o viață mai bună.

Vreau să enumăr numai câteva din considerentele care mă fac să afirm acest lucru: noi locuri de muncă, atât în activitatea de bază, cât și în servicii; dezvoltarea drumurilor și căilor de acces, dezvoltarea turismului. Vor fi mai mulți bani în zonă, amenajări moderne și construcții care vor rămâne și după închiderea lucrărilor care se estimează acum la 25 - 30 de ani.

Vă dați seama că în această perioadă se pot găsi zăcăminte noi, apariția unor investiții adiacente. Faceți, vă rog, o comparație cu zonele unde s-au făcut hidrocentrale, cum arătau înainte și după realizarea lor, construcțiile care s-au realizat și cum a crescut standardul de viață a oamenilor din zonă.

Sigur, modul de concesionare, politicile de protecție a mediului se pot încă discuta, astfel încât și investitorul și statul român și în primul rând locuitorii din zonă să beneficieze de condiții mai bune ca acum.

Aș vrea să arăt și să atrag atenția încă o dată că suntem la faza de proiect și orice idee bună care poate fi argumentată corect se poate discuta și probabil, în final, accepta.

Iată doar câteva din elementele care duc la concluzia că această moțiune nu poate fi acceptată și ar fi bine să încercați, stimați colegi de la PRM, să vă canalizați energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile într-adevăr mari ale acestui popor și națiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De ce nu ați dat textul, să vi-l controleze gramatical cineva? Are multe greșeli de exprimare!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Văsălie Moiș și îl întreb pe domnul deputat Tudor dacă vrea să se înscrie la cuvânt.

 
   

Domnul Marcu Tudor (către deputații PSD):

Vreau să vă dau un sfat, celor care știți limba română, dați-i o îndrumare domnului Bara!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Marcu Tudor, vă înscrieți și dumneavoastră la cuvânt?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Oricum, au fost multe greșeli de gramatică, mai devreme.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă cer voie să-i dau cuvântul colegului dumneavoastră.

Aveți cuvântul, domnule Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Mă adresez și domnului Gabriel Dumitrașcu, director la S.C. Gold Corporation, se pare, supervizor chemat de către Guvern în ajutor pentru supravegherea moțiunii...

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a reflectat îndelung înainte să ințieze Moțiunea "Roșia Montană", subiect amplu dezbătut în mass-media și cu profunde implicații politice, economice, sociale, de mediu și, nu în ultimul rând, de larg răsunet internațional.

De la început, dorim să facem precizarea că nu ne opunem reformei și restructurării economiei, intrării țării în circuitul economic mondial, investițiilor străine prin care se face o infuzie de capital și se creează locuri de muncă, din contră, le susținem, conștienți că, în era globalizării, izolarea României ar echivala cu ștergerea ei de pe hartă. Pe de altă parte, însă, consecvenți cu programul nostru, suntem împotriva devalizării patrimoniului național, cu scopul umplerii buzunarelor unor aventurieri străini, care nu au alt merit decât acela că au știut să-și atragă complicitatea unor guvernanți, oricând gata să-și vândă conștiința pentru un blid de linte sau pentru 30 de arginți.

Trebuie să fim conștienți măcar acum că din considerente geostrategice, mai mult decât pentru meritele noastre, am fost invitați să aderăm la NATO și ducem tratative cu Uniunea Europeană, că politica postdecembristă duplicitară practicată de către guvernanții noștri nu mai cadrează cu politica europeană și că structurile euroatlantice sunt cu ochii pe noi și vor taxa orice derapaj. Afacerea Roșia Montană, așa cum a fost concepută de către beneficiarii ei, se putea desfășura fără nici un fel de probleme într-o republică bananieră, aflată într-un capăt de lume, la cheremul unui dictator, dar nici într-un caz în centrul unei Europe civilizate, ultrasensibilă la problemele de mediu.

Aranjamentele juridice, un fel de "specialitate a casei", s-au făcut în cel mai pur stil dâmbovițean, aruncându-se praf în ochii opiniei publice și ai mass-media, încălcându-se prevederile legale cu privire la acordarea și transferul licenței de exploatare a zăcămintelor auro-argentifiere. Condițiile și modalitatea de desfășurare a afacerii au fost, probabil, stabilite în cursul vizitei celor implicați în Canada, pe banii și la invitația concesionarului, făcându-se publice doar simulațiile, nu actele reale.

Faptul că societatea concesionară este un SRL din Deva sau din Pocreaca nu contează prea mult, contează doar țipla țipătoare, de bomboane pentru proști, în care o ambalează Guvernul, pentru a fi făcută credibilă. Nimeni, cu excepția guvernanților, nu știe ce zăcăminte au fost concesionate cu adevărat "investitorului" canadian, noi discutăm despre cele aflate la Roșia Montană, dar pe site-ul de internet al acestuia apare ca fiind concesionate și cele de la Certez, Slatna, ".., Băița Crăciunești, deci, aproape toți Apusenii.

Cine ne spune adevărul cu privire la întinderea concesiunilor? Guvernul a păstrat până în prezent cel puțin o tăcere suspectă, dacă nu vinovată.

Cel mai îngrozitor aspect al afacerii Roșia Montană este însă cel legat de poluarea mediului și care are implicații deosebite la nivel continental și mondial, care ar putea face din România "oaia neagră" a Europei. În toate țările civilizate, s-a renunțat la cianurare ca metodă de prelucrare a minereurilor aurifere, iar la Congresul de la Berlin, din anul 2001, a fost interzisă cu strictețe în țările europene.

Îi aducem aminte domnului ministru al industriilor, dacă nu a știut până acum, că, pe plan mondial, pentru obținerea aurului, se aplică două procedee: CIP - Carbon in Part, bazat pe capacitatea cărbunelui acativ de a fixa prin absorbție aurul și argintul din minereu și oxidarea biologică a concentratelor obținute prin flotarea minereurilor. Concesionarul nu este dispus să aplice aceste procedee ecologice, deoarece sunt mai costisitoare decât cianurarea masivă, care este mai ieftină și mai profitabilă, dar infinit mai dăunătoare pentru mediu, pentru faună și pentru floră. Aceste două procedee moderne atrag în circuitul economic zăcămintele noi, lărgind baza de materii prime cu minereuri neprelucrabile prin procedeele clasice, putând constitui o sursă de dezvoltare a producției de aur românesc.

Rezultă, așadar, că nu putem accepta în nici un caz metoda cianurării, preconizată de către concesionar, deoarece ar putea produce o adevărată catastrofă ecologică și ar proiecta o imagine total distorsionată a României în exterior.

În acest context, ne surprinde poziția ambiguă a Ministerului Apelor și Protecției Mediului, preocupat, mai degrabă, de clientela politică decât de protecția faunei și florei autohtone. În această ambiguitate se scaldă Ministerul Culturii, care păstrează o tăcere vinovată cu privire la tezaurele dacice și romane din zone, amenințate de sutele de mii de halde de steril.

România trebuie să se încadreze în structurile europene și euroatlantice cu zestrea ei de cultură și de civilizație materială, în care un loc aparte îl ocupă vestigiile arheologice ale zorilor istoriei noastre. Toate popoarele își protejează patrimoniul prin legi draconice și măsuri de excepție, numai noi ne abandonăm vestigiile care ne legitimează etnogeneza și ne dovedesc continuitatea în spațiul carpato-danubiano-pontic, ceea ce este o dovadă de barbarie, dacă nu de inconștiență.

Ambiguitatea Ministerului Culturii este evidentă. Pe de o parte, a fost inițiat cel mai mare program de cercetare arheologică de salvare, unul dintre cele mai importante din Europa, Programul național de cercetare Alburnus Maior, la care participă zece muzee și institute naționale, iar, pe de altă parte, nu se ia nici o atitudine față de posibilitatea acoperirii siturilor arheologice cu o mare de steril.

Ca orice afacere, Roșia Montană a atras roiul de profitori, care, avizați că ar putea smulge fie și o ciozvârtă, s-au implicat, cumpărând case și terenuri, pentru a le revinde la prețuri profitabile, ori intermediind tot felul de învârteli veroase. Presiunea acestor profitori se face simțită și în mass-media, unde aceștia duc o campanie de susținere a investiției străine, nu numai în Parlamentul României.

De aceea, nu ne miră faptul că partidul nostru este acuzat, de exemplu, de ziarul "Adevărul" de azi, că: "A dat mâna cu ongurile finanțate de la Budapesta" și că militează pentru "Reîntoarcerea locuitorilor din Roșia Montană la păstorit".

Nu putem coborî la nivelul unor astfel de cugetări "profunde", scăpate în paginile unui publicații constant anti-PRM, mulțumindu-ne să amintim un vechi proverb chinezesc: "Șobolanul crede că lumea se reduce la dimensiunile propriei sale vizuine".

În realitate, membri marcanți ai partidului nostru au sensibilizat organizațiile neguvernamentale și diferite personalități publice pentru a le atrage atenția cu privire la consecințele nefaste ale poluării mediului și distrugerii siturilor arheologice. Otrava difuzată în mediu nu alege victimele după culoarea politică, după naționalitate sau rasă, ea este la fel de nocivă pentru toți locuitorii planetei.

Cu toate că a debutat sub guvernarea anterioară, nefiindu-i imputabilă nebuloasa concesionării licenței de exploatare a zăcământului, Guvernul actual se face vinovat de faptul că nu a luat nici o măsură pentru clarificarea situației și pentru restabilirea legalității, lăsând să se perpetueze o stare de incertitudine. Nu credem că este în favoarea României să fie "pusă la colț" ca o repetentă la ecologie, așa cum nu credem că gravele probleme ale țării se pot rezolva cu atitudini țâfnoase.

Observațiilor decente și pertinente ale celor care conduc structurile europene nu le putem răspunde ca un jupân Dumitrache, lovit în "amorul de familist" de un "mațe-fripte", ori ca un "bibic", tradus de o "mangafa" de provincie, așa cum s-a procedat cu domnul Jonathan Shilly, șeful Delegației Comisiei Europene în România. Principiul de guvernare "ciocu’ mic" nu poate fi aplicat decât pe Dâmbovița, nu pe Rin, Sena ori Tamisa.

Și, pentru că tot suntem în "Anul Caragiale", i-am recomanda domnului prim-ministru să se implice direct în tăierea nodului gordian al afacerii Roșia Montană sau: "Zoe, fii bărbată!", așa cum ar zice Ștefan Tipătescu.

Nu este bine, după părerea noastră, că domnul ministru al industriilor justifică actualele greșeli ale Guvernului din care face parte, invocând greșelile regimului comunist și principiul: "Nu ne vindem țara!", care nu ne aparține. Îl pot auzi colegii fostului președinte al României comuniste, actualii colegi de bancă parlamentară sau din structurile de conducere ale partidului aflat la putere!

În concluzie, apreciem că, de această dată, grupul parlamentar majoritar din Camera Deputaților ar trebui să-și calce pe mândria devenită aproape un viciu și să accepte o moțiune care l-ar înnobila și care ar fi benefică pentru țară și pentru destinul ei european. Mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Domnule Moiș, ați vorbit 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuvântul domnul Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Avem astăzi în discuție o moțiune simplă adresată Guvernului pe o problemă care, în opinia noastră, este extrem de interesantă și care, iarăși, în opinia noastră, ar fi trebuit să facă, în fond, obiectul unei interpelări, în cazul în care regulamentul ar fi permis ca interpelarea să fie, în Parlamentul României, ceea ce este în parlamentele din celelalte țări. Adică, un schimb de opinii, întrebări și răspunsuri.

Lipsind acest lucru, astăzi, asistăm la un șir de declarații, fără ecou și fără nici un fel de urmare, un șir lung de monologuri. Asistăm astăzi la invocarea intereselor cetățenilor din zonă, fără ca părerea acestora sau punctul lor de vedere să apară în mod explicit. Asistăm la o invocare a unor dispute arheologice între specialiști, fără ca să fie foarte clar cine are dreptate, deși, și de o parte, și de alta, sunt foarte multe nume "grele" ale domeniului. Asistăm la dispute ale specialiștilor în protecția mediului, fără, iarăși, să avem un punct de vedere unitar sau, măcar, cât de cât clar.

În aceste condiții, în condițiile în care nu putem căpăta răspunsuri la toate lucrurile astea, în condițiile în care, de fapt, suntem în fața unor monologuri și nu a unui dialog, nu ne rămâne decât să punem în discuție tema moțiunii.

Cu toate că, aparent, moțiunea se axează pe probleme de mediu, așa cum spuneam mai devreme, arheologie sau corupție, în fapt, lait-motivul sau punctul central al moțiunii este unul foarte clar exprimat: încălcarea interesului național, prin concesionarea prospectării și exploatării minereului din zonă către o firmă cu capital majoritar străin. Și cererea este revenirea la monopolul de stat. Este primul punct în textul moțiunii, este primul punct în cererile prezentate de semnatarii moțiunii.

Din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al membrilor Grupului parlamentar al Partidului Democrat, lucrurile sunt foarte clare: respingem total această teză, care, în opinia noastră, este anacronică, total în contradicție cu concepțiile și legislația europeană, dar, mai ales, periculoasă prin consecințe. Am spus permanent și am susținut și la dezbaterile generate de modificarea Constituției României faptul că concesionarea exploatării resurselor românești nu trebuie să fie legată de cetățenia celor care o fac.

Ceea ce cer deputații Grupului parlamentar al PRM, menținerea monopolului de stat asupra exploatărilor zăcămintelor, este inacceptabil și este în totală contradicție cu directivele Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere, acest lucru nu poate fi acceptat!

Acest lucru, practic, reprezintă, într-un fel sau altul, o revenire la un slogan de tipul: "Nu ne vindem țara!", care părea demult apus și care este în totală contradicție cu traseul european pe care România a pornit, cel al integrării în structurile europene și euroatlantice, cu concepțiile europene de integrare și cu necesitățile României de a încuraja investițiile străine. Această moțiune dovedește faptul că în cazul Partidului România Mare există o diferență extrem de mare între ceea ce susține public, în cazul nostru, integrarea europeană, și ceea ce face practic - respingerea concepțiilor și valorilor europene.

În aceste condiții, cu toate că există multe lucruri care, încă, sunt insuficient de clare - și mă refer la protecția mediului (cu toate că, așa cum rezultă din documentația de specialitate, măsurile luate sunt la nivelul maxim al standardelor mondiale); situația siturilor arheologice din zonă (cu toate că există o finanțare de peste 2 milioane de dolari, făcută de Firma Roșia Montană Gold Corporation S.A. pentru un proiect amplu de specialitate în zonă) sau la drepturile cetățenilor din zona respectivă (cu toate că și în acest domeniu există proiecte serioase susținute financiar de firma respectivă), repet, în aceste condiții, Partidul Democrat, reafirmându-se pe această cale, ca susținător al integrării europene reale a României - nu numai în vorbe, ci și prin adoptarea valorilor europene - va vota împotriva moțiunii simple înaintate de membrii Grupului parlamentar al PRM. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, mulțumesc.

Urmează domnul Anton Marin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Aveți cuvântul, domnule coleg.

 
   

Domnul Anton Marin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Tema supusă dezbaterii parlamentare prin moțiunea simplă prezentată de deputații Partidului România Mare poate fi abordată din mai multe punct de vedere: cultural, istorico-arheologic, economic, social și politic. În oricare abordare avută în vedere, sunt câteva chestiuni care trebuie înțelese sub mai multe aspecte.

Din punct de vedere cultural și istorico-arheologic, așa cum se întâmplă și în multe alte cazuri, considerăm că argumentele aduse de moțiune pot fi privite ca rezonabile, numai că Parlamentul este cel care, prin voința majorității, a ciuntit an de an bugetele alocate culturii în general și nu se întrevăd speranțe nici pentru viitor. O țară săracă ca România, în care partidul de guvernământ se laudă cu realizări pe hârtie, nu este capabilă să aloce fondurile necesare pentru zestrea culturală pe care trebuie să o transmită urmașilor săi și culturii universale. Cu toate acestea, investitorii care operează în asemenea zone par dispuși să-și asume și investițiile în activități de cercetare care țin de patrimoniul arheologic și etnografic.

Din punct de vedere economic, zona Apusenilor este vitregită de reforme adevărate, de investiții serioase și continuă se fie un areal neprielnic pentru o dezvoltare economică cu urmări asupra nivelul de viață al cetățenilor.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Chiar orice investiții?!

 
   

Domnul Anton Marin:

În același timp, este nevoie să încurajăm orice investiție care are ca efect crearea de locuri de muncă, acumulări la bugetele locale din taxe și impozite ca urmare a unor activități economice eficiente și nu numai din cele adunate de la cetățenii sărăciți oricum. Dezvoltarea de proiecte investiționale private în această zonă înseamnă rezolvarea unor dificultăți economice, care pot avea ca rezultat dezvoltarea pe orizontală a mai multor industrii, cu efect în soluționarea problemelor de ordin social, de protecție a mediului și de creare a unei infrastructuri adecvate desfășurării oricărui tip de activitate.

În același timp, considerăm că se impune o evaluare corectă, în condițiile legii, și pentru aceasta există instituții abilitate ale statului, care sunt datoare să-și îndeplinească atribuțiile, în sensul de a urmări și controla implicațiile investițiilor cu impact asupra acestei zone de de interes cultural, istorico-arheologic. Avem convingerea că printr-o acțiune coerentă și responsabilă a instituțiilor statului se pot proteja toate monumentele istorice, culturale și naturale din acest ținut uitat de Dumnezeu. Considerăm, de altfel, că idei preconcepute și prejudecăți de tot felul, care induc opiniei publice alte interpretări, sunt neavenite și pot descuraja orice inițiativă privată.

Aducem, de asemenea, în discuție faptul că în prezent există constituită o comisie, care are tocmai rolul de a depista eventualele nereguli și de a risipi îndoielile legate de punerea în practică a proiectului. A veni cu o moțiune înainte de a afla rezultatele activității comisiei special instituite reprezintă o ingerință în activitatea acesteia, dar și sporirea prealabilă a neîncrederii a cele ce însuși Parlamentul a stabilit.

Având în vedere controversele pe această temă, dar și aspectele legate de viața oamenilor, de comunitatea locală, care trebuie consultată asupra a ceea ce dorește și crede că este mai bine pentru ea, cu respectarea întregii legislații în domeniu, Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților a decis să aștepte rezultatele activității comisiei și numai după aceea să se exprime în cunoștință de cauză. De aceea, Grupul parlamentar PNL adoptă poziția politică de a nu vota Moțiunea simplă "Roșia Montană". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Păi, altfel, trebuie să dea înapoi bacșișul înainte convenit! Cum să îl dea? Cine dă mita înapoi cuiva?

 
   

Domnul Anton Marin (din sală):

Domnul Marcu nu vrea să dea înapoi bacșișul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Când v-am dat posibilitatea să vă înscrieți la cuvânt, domnule Marcu, n-ați vrut...

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să vă zic ceva? De discuțiile astea a început să-mi fie silă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mai ofer încă o dată posibilitatea să vă înscrieți pe lista vorbitorilor, ca să vorbiți regulamentar.

Domnul deputat Makkai Grigore.

 
   

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Producția mondială de aur se ridică astăzi la circa 300 de mii de tone anual. Peste 90% din această cantitate se obține în exploatări miniere deschise, utilizând tehnologia de extragere chimică prin cianurare. Această tehnologie se practică preponderent în cazul zăcămintelor cu conținut scăzut de aur. Se folosește, de regulă, o cantitate mare de cianuri, adesea, peste 500 de grame pentru obținerea unui gram de aur. Sterilul care rezultă rămâne îmbibat cu această otravă periculoasă. Din acest motiv, tehnologia de extragere a aurului prin cianurare reprezintă un pericol ce, astăzi, nu mai poate fi ignorat. Peisajele serenizate ale minelor de aur se extind cu repeziciune și apar inevitabil tot mai multe accidente ecologice.

Astfel, în 1984, în Papua-Noua Guinee, se rupe un baraj de la un iaz de decantare și se revarsă în apele râului apropiat o cantitate de 100 de mii de litri de cianură. În Kîrghistan se prăbușește un elicopter cu un transport de cianură și poluează apele râului Barskum. În Guyana, tot o reversare masivă de cianuri afectează râurile din regiune.

Însă, ce mai mare poluare cu cianuri se produce la Baia Mare, în data de 30 ianuarie 2000. Ea este considerată al doilea accident ecologic ca mărime în Europa, după explozia de la Cernobâl.

După acest eveniment dramatic, apar luări de poziție tot mai ferme împotriva mineritului cu cianuri și se conturează ideea că deschiderea de noi exploatări miniere utilizând această tehnologie reprezintă un risc economic major. Astfel, în decembrie 2001, Națiunile Unite au extins considerabil programul de minerit, minerale și mediu cu aspecte ce vizează prevenirea și intervenția în cazuri de acest gen. Tot atunci, în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a fost dezvoltat un cod pentru utilizarea cianurilor în mineritul de aur, în care se enumeră un număr de 9 principii, fiecare fiind considerat ca etalon pentru protecția mediului, a lucrătorilor din domeniu și a societății.

În data de 6 noiembrie 2001, Senatul Statului Wisconsin din SUA adoptată o propunere legislativă care interzice utilizarea cianurilor în toate operațiunile miniere de pe teritoriul statului. Măsuri similare au fost adoptate și în statele Montana și Colorado.

În data de 17 noiembrie 1994, Parlamentul European adoptă o Rezoluție cu privire la utilizarea cianurii în exploatările miniere de aur de la Pergamon și Edremit din Turcia. Urmare acestei rezoluții, Curtea Supremă de Justiție, prin Decizia nr. 2311/1997, interzice mineritul de aur prin cianurare pe teritoriul Turcniei, bazându-se pe prevederile art. 56 din Constituția Turciei, în care se garantează "dreptul cetățenilor de a trăi într-un mediu sănătos".

Senatul ceh adoptă, în data de 11 august 2000, par. 8 al art. 30 din Legea minelor, prin care se interzice mineritul de aur prin cianurare. Aceeași decizie se adoptată și în Parlamentul grec, la data de 6 octombrie 2000.

Parlamentul Federal al Germaniei, în data de 10 octombrie 2001, adoptată în unanimitate Documentul nr. 14/1076 cu privire la cianurare. În cap. IV al documentului, Parlamentul Federal cheamă Guvernul Federal să uziteze de toată influența sa ca în timpul negocierilor pentru admiterea de noi state în Uniunea Europeană, țările candidate să dispună de o legislație de mediu care să garanteze că în producția de aur se uzitează ultimele dezvoltări tehnologice, asigurând astfel o strictă protecție a mediului și să adopte toate măsurile de protecție care vor preveni în viitor apariția accidentelor de tipul celor de la Baia Mare, Uniunea Europeană să-și îndeplinească obligația de a identifica amplasamentele acelor mine de aur care constituie o amenințare pentru cursurile de ape și să forțeze respectarea recomandărilor făcute în raportul Task Force Baia Mare.

Iată doar, stimați colegi, câteva idei care ar fi trebuit să se regăsească într-o moțiune serioasă, bazată pe principii ecologiste. Cea de față denotă o xenofobie a semnatarilor, o mentalitate care dorește să mențină în economie monopolul de stat.

Această mentalitate nu va fi susținută niciodată de grupul nostru parlamentar. În locul declarațiilor populiste, propunem o analiză echilibrată a problemei, analiză care va fi prezentată de colegul meu, domnul deputat Antal Istvan. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am parcurs un prim tur de luări de cuvânt din partea tuturor reprezentanților partidelor politice. Trecem la următorul tur. V-aș sugera să reflectați dacă trebuie să utilizați toate minutele care v-au fost afectate, mă refer la grupurile mai mari, PSD și PRM, având în vedere că s-au cam spus, în general, toate argumentele, și pro și contra.

Are cuvântul domnul Selagea Constantin, de la PSD, și se pregătește domnul Crișan Emil, de la PRM.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Selagea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am studiat cu atenție și interes Moțiunea "Roșia Montană". Am avut un sentiment de bucurie citind titlul moțiunii semnate de colegii noștri, văzând interesul manifestat pentru Munții Apuseni, pentru ocupația de milenii a locuitorilor zonei.

Bucuria a fost de scurtă durată. Pe măsură ce am intrat în conținutul moțiunii, am constatat o necunoaștere a realității, o lipsă de informare și o interpretare eronată a realității existente și o ofertă ireală pentru zona Apusenilor. Constat cu surprindere că între a ne mândri cu tradițiile istorice ale zonei și a oferi o variantă de dezvoltare nu există nici o preocupare din partea unora.

În documentația pe care o pun la dispoziția tuturor grupurilor parlamentare... (se îndreaptă spre deputații PRM și le-o înmânează)

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Varianta a doua!

 
   

Domnul Constantin Selagea:

...se arată care sunt condițiile concrete de la Roșia Montană, care sunt condițiile mineritului din Apuseni și o prezentare pe scurt a controversatului proiect.

Pentru a-mi continua expunerea, sunt nevoit să mă prezint, în primul rând, pe mine. Sunt născut și locuiesc la 15 km de Roșia Montană, rudele, prietenii, vecinii, lucrează și trăiesc din minerit. Am avut ocazia să cunosc mineritul din Apuseni prin activitatea desfășurată în perioada 1985-1989 la Banca Națională, Filiala Câmpeni. Am colaborat și colaborez cu colegi angajați la unitățile miniere din Apuseni.

În calitate de deputat, după decembrie 2000, am avut întâlniri cu oamenii din zona Apusenilor, cu reprezentanți ai administrației locale, cu cei ce se ocupă de minerit. Am participat la dezbateri organizate pe tema mineritului, atât la nivel local, cât și la nivelul Ministerul Industriei și Resurselor. Am văzut și cunosc perspectiva acestuia. Toată această activitate îmi permite să am o viziune reală și corectă față de acest sector, pe care îl susțin prin munca mea.

Analizând proiectul "Roșia Montană", ca economist, sunt nevoit să reamintesc tuturor cinci principii de care trebuie să ținem cont: necesitatea economică, protecția mediului, protecție socială, conservarea patrimoniului cultural și arheologic, perspectivele administrației locale.

O analiză economică a proiectului trebuie să răspundă următoarelor condiții: posibilități de subvenționare a acestui sector, măsuri ce se impun pentru a avea o activitate viabilă în acest domeniu, măsuri pentru atenuarea impactului social, propuneri de atragere de investiții în sectorul minier.

Din raportul întocmit de consultantul de afaceri Andersen privind mineritul metalelor feroase și neferoase din România, respectiv cele trei companii - Minvest Deva, Remin Baia Mare, Moldomin Moldova Nouă - concluzia și propunerea consultantului este, citez: "35 din 37 de mine nu sunt capabile să-și acopere costurile de exploatare din veniturile de exploatare și de aceea sunt propuse spre închidere (pagina 55, scenariul 1 din raport)". Concluzia acestui raport referitor la mineritul actual este atragerea de investiții în sectorul minier.

Cunoaștem cu toții posibilitățile de investiții ale actualului proprietar, statul, și cu toții am fost de acord cu necesitatea investițiilor străine. Exploatarea Roșia Montană are ocazia acestor investiții, are ocazia să părăsească locul 1-35 din propunerile de închidere, are ocazia să beneficieze de investiții de 437 de milioane de dolari.

Ce dorim: să spunem nu investiției sau să spunem da investiției? Dacă spunem nu, ne asumăm răspunderea pentru disponibilizarea a 700 de persoane de la această unitate, ne asumăm răspunderea creării unor probleme sociale deja acutizate, ne asumăm răspunderea de a accentua poluarea zonei datorate situației existente, ne asumăm răspunderea de a anula administrației locale veniturile anticipate a se realiza.

Analiza protecției mediului privind acest proiect este un capitol important. Problemele de mediu sunt, nu au fost create de actualul Guvern, de Guvernele postdecembriste, ci sunt rezultatul mineritului de sute de ani. Ce trebuie să facem? Asta este întrebarea. Cum trebuie acționat și care sunt variantele de acțiune.

Proiectul propus de Compania Roșia Montană Gold Corporation ne oferă o variantă de rezolvare. Are în vedere ecologizarea a 2.000 de hectare afectate, la ora actuală, a fost dispusă să contribuie la ecologizarea suprafețelor afectate actual și care nu intră în noul perimetru, respectiv Uzina actuală de preparare, hălzile de steril de la Săliștea și Gura Roșiei, precum și alte hălzi mai mici din zona actualei exploatări miniere, cheltuieli care se ridică la peste 6 milioane de dolari.

Pentru activitatea viitoare, proiectul de investiții prevede măsuri de protecție a mediului și de ecologizare a zonei. Sarcina celor implicați în urmărirea protecției mediului este de a urmări și impune realizarea măsurilor cuprinse în proiect, care să fie corelate cu legislația existentă pe plan european și național.

Protecția socială este o problemă care, la Roșia Montană, trebuie tratată cu deosebită atenție. Ea are o componentă suplimentară. Subsolul acestei localități este străbătut pe 12 - 16 nivele de sute de kilometri de galerii. Aceste galerii, care au fost armate cu lemn, pot crea neplăceri. Vreau să reamintesc nefericitul an 1987, când o treime dintr-un bloc s-a dărâmat. Protecția socială presupune, în condițiile de la Roșia Montană, oferirea unei alte variante de dezvoltare, în condițiile în care stopăm mineritul. Ce facem cu forța de muncă? Celor ce au lucrat în minerit ce le oferim? Să culeagă fructe de pădure? Vorba unui demnitar din perioada 1996 - 2000: consider că nu asta doriți, atunci de ce nu faceți o analiză mai corectă a realității.

Conservarea patrimoniului cultural și arheologic este o componentă importantă, este nevoie să fie analizată de specialiști, este nevoie să fie finanțată cercetarea în acest perimetru care ne oferă istoria noastră, a moților, ne arată istoria noastră de veacuri. Acest perimetru de istorie și cultură, până în anul 2000, nu a beneficiat de importanța cuvenită, nu a deranjat pe nimeni existența acestei localități.

În anul 2000 a început programul național de cercetare "Alburnus Maior". Acest program este finanțat de SC Roșia Montană Gold Corporation și implică specialiști din țară și străinătate. Amănunte suplimentare găsiți în documentarul pe care vi l-am înmânat dumneavoastră.

Perspectivele administrației locale de la Roșia Montană sunt legate de mineritul din zonă. Dezvoltarea mineritului poate asigura resursele financiare, poate asigura dezvoltarea zonei. Dacă se dezvoltă mineritul, se dezvoltă și alte activități legate de minerit, prestări de servicii, precum și activități specifice. Dacă se desfășoară activitatea economică, există posibilitatea aducerii unor venituri care oferă administrației locale să realizeze o infrastructură modernă, să susțină sectoarele de care răspunde: drumuri locale, învățământ, sănătate.

Dacă închidem mineritul de la Roșia Montană, șansa unor resurse scade. O să avem încă o administrație locală care stă cu mâna întinsă la venituri bugetare, care va depinde de redistribuirea de fonduri care nu pot asigura o certitudine.

Ce înseamnă proiectul, care este oferta lui pentru statul român, pentru cei din zona Apusenilor: redevență minieră pentru rezerva preconizată - 54 de milioane de dolari, impozit pe profit pentru cota statului român 190 de milioane de dolari, taxe și impozite aferente salariilor - 73 de milioane de dolari, dividende cuvenite statului român - 130, alte taxe locale - 5 milioane de dolari. Toate aceste aspecte oferite de proiect înseamnă promovarea mineritului, înseamnă a da o șansă pentru oamenii de acolo. Ce trebuie să facem este să ascultăm și vocea oamenilor de la Roșia Montană, unde peste 70% din locuitori sunt pentru dezvoltarea proiectului.

Analizați această anchetă care este cuprinsă în materialul prezentat. Motivația propusă de colegii noștri nu are o justificare reală, nu este rezultatul unei documentări corecte și despre care nu pot să afirm că este partinică sau cu reacredință.

Ca să susțin ce am afirmat, vă prezint cine este partenerul extern: se numește Gabriel Resource, cu sediul în Canada, are un capital social de aproximativ 1 miliard de dolari canadieni, format din 120 de milioane acțiuni subscrise și 80 de milioane de acțiuni nesubscrise, cu o cotație de 5 dolari canadieni pe acțiune. Acționariatul societății este format din bănci și fonduri de investiții din Australia, Canada, SUA, Europa, în proporție de 78,4 și persoane fizice, în proporție de 21,6%.

Care este structura actuală de la Roșia Montană Gold Corporation? Gabriel Resource - 80%, statul român, prin Invest Deva - 19,3, alți acționari - 0,7%. De ce această structură? Pentru că întreaga investiție este suportată de Gabriel Resource, inclusiv cota de 60 de milioane de dolari aferentă statului român, cotă care, în condițiile unor investiții suplimentare, se conservă. Nu se poate diminua sub procentul actual de 19,3%.

Justificarea prezentată în moțiune, cu asocierea unor nume personale, este ireală și are mai mult un caracter tendențios. Probabil că, în susținerea unei cote suplimentare pentru statul român, se invocă încă principiul "fiecăruia după muncă, fiecăruia după necesități" care ar produce un echilibru, dar, având în vedere legislația actuală, trebuie să uităm acest principiu, precum și unele elemente ale programelor electorale din 2000.

Argumentele aduse contra proiectului nu sunt reale, sunt rodul documentării din surse neconcludente și, în același timp, demonstrează o necunoaștere a zonei și a proiectului. În acest sens, vreau să vă precizez că numărul bisericilor afectate este de două, nu de opt, din care o biserică nu are enoriași. Zona Punta nu are școală și grădiniță, este un grup de 18 case izolate. Localitatea Bucium este la câțiva kilometri de unde este colegul dumneavoastră Crișan, față de Roșia Montană. Poiana Narciselor, situată la Negrileasa și Coloana bazaltică a masivului Detunata este la 15 kilometri de perimetrul Roșia Montană și nu sunt afectate de proiect. Perimetrul exploatării de la Roșia Montană cuprins este în proporție de 60% cel actual, unde se lucrează la suprafață dinainte de 1978.

Dezvoltarea proiectului presupune strămutare, relocare de gospodării. Acest aspect a fost analizat și dezbătut la o întâlnire cu populația afectată. S-au discutat posibilitățile existente, s-au discutat cererile celor afectați. Dezvoltarea activității la exploatarea la suprafață se poate face cu strămutarea a mai puțin de 100 de familii, dar, în această situație, zona de protecție este de numai 50 de metri. La solicitarea oamenilor, a administrației locale și chiar a mea personal, zona de protecție s-a extins la 500 de metri față de perimetrul exploatării. Pentru cei afectați, se face o ofertă constând din: relocarea pe alt amplasament situat în Roșia Montană, Abrud sau Alba Iulia sau posibilitatea de a opta pentru despăgubiri bănești.

Oferte de relocare și amplasamente au fost prezentate comunității, iar oferta de casă se găsește în materialul transmis dumneavoastră. Pentru cei care optează pentru vânzarea proprietății, prețurile stabilite sunt în funcție de construcțiile existente, de calitatea terenurilor și posibilitatea acestor terenuri de a oferi recolte agricole calculate la media realizată la nivel național. La prețurile astfel stabilite s-a aplicat o corecție de majorare care să vină în sprijinul oamenilor.

Pentru cele 138 de apartamente, oferta este construirea de case individuale, pe noul amplasament de la Roșia Montană sau despăgubiri bănești. Pentru administrația locală, prin protocol semnat de ambele părți, s-au stabilit condițiile de relocare a bunurilor publice, respectiv construirea unui nou centru civic, care să cuprindă primărie, școală și grădiniță, dispensar, casă de cultură, precum și infrastructura de drumuri și alimentări cu apă aferentă.

Pentru patrimoniul arheologic cultural, se va finanța crearea unui muzeu și vor fi conservate vestigiile istorice, așa cum este stabilit în programul național de cercetare "Alburnus Maior".

Am făcut până acum o prezentare a ceea ce se întâmplă la Roșia Montană, v-am pus la dispoziție un mic documentar. Nu doresc ca Roșia Montană să fie acoperită cu holte de steril, așa cum este în pagina 6 a moțiunii și doresc o dezvoltare civilizată a zonei, o protecție a mediului, conservarea istoriei, astfel încât urmașii noștri să nu ne condamne. De aceea, în încheiere, propun respingerea moțiunii ca neavenită, nedocumentată și contra intereselor mineritului din România și, în același timp, propun constituirea unei comisii parlamentare de documentare asupra proiectului, de a urmări realizările acestuia, așa cum sunt proiectate și pentru a putea informa pe colegii noștri prezenți și viitori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Selagea.

Are cuvântul domnul Crișan Emil. Se pregătește domnul Antal István.

 
   

Domnul Emil Crișan:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vreau să fac întâi o precizare, pentru antevorbitorul, domnul Bara, deputat PSD, care a afirmat că semnatarii moțiunii nu cunosc nimic despre viața moților. Vă spun doar că sunt deputat PRM și sunt moț get-beget, pe deasupra sunt și inginer minier, sunt, într-adevăr, născut în comuna Bucium, cum a spus domnul deputat Selagea, dar locuiesc în orașul Abrud, la 5 km de Roșia Montană.

Pe lângă unele monumente ale naturii unice în Europa sau chiar în lume, cum ar fi: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, ghețarul de la Scărișoara, Huda lui Papară ori Peștera Urșilor, mai există, în Munții Apuseni, un tezaur al naturii și vistieriei naționale niciodată secătuit, alcătuit din metalele prețioase, dintre care se evidențiază, cu preponderență, aurul. Despre comorile Munților Apuseni, scrie, cu multă pasiune, Bogdan Petriceicu Hașdeu, dedicând inegalabile versuri vestitelor mine de aur din zona orașului Abrud, acolo unde se află și localitatea binecuvântată de Dumnezeu cu multe bogății naturale, Roșia Montană. citez din memorabilele versuri ale cunoscutului poet și prozator:

"Ați fost vreodată la Abrud?
Acolo munții-s o comoară.
În piatră dă ciocanul crud,
mai dă, mai dă, a suta oară...

Tot dă sălbatecul ciocan,
zburând scântei ca din balaur.
Se sparge bietul bolovan
și-atunci din el se-alege aur".

Veacuri de-a-rândul, de aproape 2.000 de ani, locuitorii Munților Apuseni au dus o luptă dârză împotriva încercărilor de acaparare a acestui tezaur. Speranța de viață și suferință în această vatră de istorie românească, au făcut ca, în decursul mileniilor, oamenii să fie bogați cu ce i-a înzestrat Dumnezeu și săraci prin ce le-au luat jefuitorii.

Acum, plaiurile lui Horia, Cloșca, Crișan și Avram Iancu sunt din nou amenințate de o gigantică rezervație de cianuri, prin exploatarea minereului de aur de la Roșia Montană, printr-o carieră de mari dimensiuni. Această rezervație otrăvită care se pregătește și pe care o vor moșteni-o, copiii, nepoții și strănepoții noștri, are menirea de a face ca fiecare firicel de iarbă, fiecare cântat de pasăre, fiecare coroană de stejar ori ascuțiș de brad să-și doarmă somnul de veci, iar inima naturii să plângă o dată cu ieșirea din viață a acestui paradis al Munților Apuseni. Aceasta ar fi consecința catastrofei ecologice care se pregătește la Roșia Montană, cu știrea și chiar complicitatea unor reprezentanți ai autorităților române.

Investiția care se vrea a fi derulată la Roșia Montană are mai multe motive de a fi stopată, și anume: 1) investiția nu se încadrează în conceptul de durabilitate a Uniunii Europene, se vor satisface, pe o perioadă de numai câțiva ani, o parte din necesitățile social-economice ale locuitorilor, dar se compromit definitiv necesitățile de același tip pentru generațiile următoare; 2) riscurile utilizării metodelor agresive de exploatare la mare capacitate de producție și cu lacuri de decantare cu cianuri sunt foarte mari, date fiind efectele pe care aceste metode le au asupra mediului și oamenilor; 3) investiția nu rezolvă problema locurilor de muncă în zona Munților Apuseni, ajungându-se, în finalul acesteia, adică aproximativ 15 - 20 de ani, la un număr de salariați mai mic decât cel actual la exploatarea de stat; 4) se acutizează, o dată cu trecerea timpului, conflictul social apărut între locuitorii zonei care doresc să-și vândă proprietățile și cei care nu vor să fie strămutați, pe de-o parte și între aceștia din urmă și personalul companiei care dorește să realizeze investiția, pe de altă parte; 5) la cotele de participație, de 80%, pentru firma canadiană și 19,3% pentru statul român, investiția nu se realizează în interesul statului român și nu este benefică pentru locuitorii zonei; 6) prin intrarea în exploatare, cu o carieră de mari dimensiuni, se vor afecta și distruge vestigiile istorice de aici, în special galeriile romane unice în Europa, iar o dată cu dispariția acestora va dispare și dovada conviețuirii și continuității daco-romane pe aceste pământuri transilvane.

Zăcământul de la Roșia Montană a fost concesionat, dar se încearcă acum și concesionarea sufletelor moților și a sărbătorilor lor tradiționale, cum ar fi Târgul de fete de pe muntele Găina și, mai mult decât atât, a Zilei Naționale a României, apărând, în acest sens, broșuri gratuit distribuite pentru propovăduirea binefacerilor investiției de la Roșia Montană. Vedeți, vă rog, cele două broșuri pe care vi le prezint. (Arată broșurile.)17.12.2002

Având în vedere cele prezentate, pot să afirm că avem datoria de a ne proteja valorile materiale și spirituale ale poporului român și de a beneficia la maximum de pe urma exploatării bogățiilor naturale, iar ca locuitor al Munților Apuseni, ca fiu de miner și ca specialist în același domeniu, stimați colegi, vă adresez îndemnul: votați pentru moțiune!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Crișan. (Aplauze în Grupul PRM)

Are cuvântul domnul Antal István.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău că nu pot fi sentimental ca antevorbitorul meu și voi apela la rațiune în prezentarea mea.

În programul uniunii noastre, la capitolul "Integrare europeană, relații economice externe, priorități", este prevăzut: stimularea capitalului extern, a investițiilor străine, sprijinirea cu prioritate a investițiilor în sectorul productiv. Totodată, la capitolul "Protecția mediului", am prevăzut întocmirea studiilor de impact asupra mediului în cazul oricărei investiții realizate în industrie, înaintea autorizării acestora, în vederea evitării distrugerii sistemelor ecologice.

Din documentele puse la dispoziția noastră, rezultă: proiectul "Roșia Montană" avizează o zonă minieră tradițională, cu un mediu grav afectat de activitățile miniere din trecut; prin dezvoltarea proiectului, se urmărește continuitatea mineritului, ținând cont de criterii de viabilitate economică, tehnologică, ecologică, socială și culturală; investiția totală este de peste 400 de milioane dolari americani, 175 de milioane de dolari, annual, provenind din costurile de operare la Roșia Montană, vor rula în economia românească; se va elimina subvenția de exploatare alocată de la bugetul de stat către Exploatarea minieră Roșia Montană, de circa 3 milioane de dolari anual; introducerea de standarde internaționale în industria minieră privind dezvoltarea durabilă, investiție în protecția mediului, în protecția culturală, în pregătirea profesională și în management; revitalizarea economică a unei zone întinse din Apuseni, considerată defavorizată; venituri directe și indirecte la bugetul de stat, de 4,4 milioane dolari pe an, numai din redevență și taxă pe activitatea minieră, impozite și taxe de natură salarială, de 2 milioane de dolari pe an, și prin Mininvest, 300 milioane de dolari dividende anual; venituri la bugetele locale, din impozite și taxe, 1 milion de dolari pe an; până la finele anului 2001, Roșia Montană SA a investit, în programe de cercetare, deja, peste 50 de milioane de dolari. Totodată, există și posibilitatea apariției unor noi oportunități industriale în zonă.

Analizând și aspectele sensibile mult mediatizate în ultima perioadă, ale proiectului, am avut în vedere cele stipulate în programul nostru la capitolul "Protecția mediului". Ca atare, noi înțelegem și respectăm temerile tuturor specialiștilor în domeniul mediului, care ne atrag atenția asupra riscurilor. Avem în vedere accidentul ecologic de la Baia Mare, din 30 ianuarie 2000. Cunoaștem demersurile forurilor internaționale apărute în urma acestui eveniment dramatic. Cunoaștem măsurile luate de Națiunile Unite în decembrie 2001, prin care s-a extins considerabil programul de minerit "Minerale și mediu" vizând aspectele de prevenire și de intervenții în cazuri de acest gen.

La rândul nostru, credem că cele stipulate în proiectul investitorului, la capitolul "Responsabilitatea privind mediul și managementul acestuia" vor fi respectate ad literam. Transportul, depozitarea și manipularea cianurii să fie realizate în conformitate cu Codul internațional de management al cianurii pentru industria minieră a aurului, în vederea reducerii la minimum a riscurilor la care se pot expune lucrătorii, comunitățile umane și mediul în zona exploatărilor, precum și de a reduce îngrijorarea resimțită de public în legătură cu utilizarea cianurii, iar în vederea distrugerii cianurii, uzina de procesare să fie autorizată, cu condiția utilizării unei tehnologii de ultimă oră. De altfel, vi s-a prezentat acest aspect și de către domnul ministru Popescu, în expunerea dumnealui.

La acest capitol, trebuie să ne aplecăm cu seriozitate asupra semnalelor venite din partea societății civile din România și să urmărim cu atenție poziția exprimată de membrii Parlamentului European. Dar, în aceeași ordine de idei, avem datoria morală de a ne apleca la fel de serios și asupra semnalelor care ni se transmit din partea celor implicați în mod direct în acest proiect și din partea celor care susțin acest proiect. Va trebui să auzim și glasul locuitorilor din Munții Apuseni, care nu demult, prin Asociația Pro-Roșia Montană, s-au adresat și uniunii noastre, rugându-ne, citez, "să le ascultăm doleanțele lor, pentru a scrie în Munții Apuseni o nouă filă a istoriei mineritului". Totodată, am atrage atenția asupra pericolului stopării politice a acestei investiții majore, care va avea consecințe negative și asupra mediului de afaceri românesc, precum și asupra credibilității și oportunității realizării de investiții în activitățile miniere din România, conducând, în final, la degradarea imaginii țării, pe plan internațional și făcând inutile eforturile de promovare și consolidare a acesteia, ca țară cu o economie de piață și deschisă investițiilor. Ca atare, rezolvarea situației, în opinia noastră, trebuie să pornească de la o atentă analiză a tuturor implicațiilor pe termen mediu și lung asupra mediului, a sănătății populației și asupra evoluției economice a regiunii.

Parlamentul a aprobat Legea minelor, în 1998, iar la ora actuală, așa cum vi s-a mai prezentat, noua lege agreată de forurile europene a fost dezbătută și aprobată de Camera Deputaților, fiind în curs de aprobare și la Senat. Există și Legea nr.332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, investițiile directe, noi, fiind și cele efectuate în domeniul minier, contribuind la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice a țării, ducând la crearea de noi locuri de muncă.

Recent, am finalizat dezbaterea modificării, modernizării Legii mediului, în conformitate cu exigențele în documentele de aderare de la Uniunea Europeană. Există normele de aplicare a acestor legi, există aprobat programul de închidere a minelor care stipulează că planul închiderii unei mine trebuie să fie elaborat înainte de construcția acesteia. Știu, și semnatarii moțiunii, că, până la punerea în funcțiune a proiectului, sunt necesare încă multe autorizații și că probele tehnologice încep doar în 2005.

În concluzie, doamnelor și domnilor colegi, noi propunem să lăsăm instituțiile abilitate ale statului, respectiv Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, Agenția Națională de Resurse Minerale, prin legile aprobate de noi, să-și facă datoria, să-și asume partea de responsabilitate care le revine și să acordăm o șansă, pentru experții și investitorii din țară și din străinătate, să demonstreze că au competența profesională și simțul răspunderii să deruleze o investiție de o asemenea anvergură.

Grupul UDMR votează împotriva moțiunii.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în Grupul PSD)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Antal.

Grupul parlamentar al PRM-ului mai are fix 7 minute și 36 de secunde. Deci, o să-i dau cuvântul domnului Ifrim Mircea, pentru 4 minute și 36 de secunde și mai are domnul Ionescu 3 minute, pe urmă.

Domnule Ifrim, aveți cuvântul. (Rumoare în sală)

Domnule Ifrim, cred că nu citiți toate dosarele alea! 4 minute și 36 de secunde, nu glumesc, să știți!

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Chiar mai puțin.

Întotdeauna, medicina rămâne ultima. S-a vorbit despre Ministerul Industriilor, "..

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunteți penultimul, acum, nu puteți să spuneți că...

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

... S-a vorbit despre Ministerul Mediului, nu se vorbește nimic de Ministerul Sănătății.

Voi spune doar câteva cuvinte.

În primul rând, se începe această investiție fără a se face o analiză pedologică care, în mod sigur, va arăta existența plumbului, arseniului, cadmiului, cuprului și uraniului în această zonă, ceea ce implică o serie de elemente.

În al doilea rând, aș dori să spun, legat de procedeul cu cianuri. Procedeul cu cianuri este prohibit în țările civilizate, se utilizează în Australia, unde sunt deșerturi și unde cianurile pot să stea liniștite în această zonă deșertică. Cianura venită în contact cu umiditatea dă acid cianhidric care se vaporizează și acționează asupra enzimelor, în principal asupra citrocromoxidazei dând tulburări patologice foarte grave, dar ceea ce este foarte grav este faptul că noi continuăm această practică. Este exact ceea ce s-a făcut la Baia Mare de către Phoenix S.A. care, utilizând cianurile, a condus la aceste catastrofe ecologice.

Comisiile de sănătate au făcut acest studiu care a fost pus pe masa Ministerului Mediului care cere 100 de miliarde în acest studiu pentru a rezolva ceva din ceea ce se întâmplă la Baia Mare unde procentul malformațiilor congenitale, a neoplasmelor pulmonare, a saturnismului și silicozei care nici nu mai există în țările civilizate, au crescut considerabil după această catastrofă. Sigur, se pot spune foarte multe, însă ceea ce se întâmplă este un pericol, iar ceea ce s-a prezentat cu două săptămâni în urmă la Alba Iulia a primit avizul negativ al forurilor de sănătate competente care au un raport în acest sens și vor arăta lucrurile.

Închei prin a spune: fiind ultima țară în ce privesc indicatorii printre țările candidate la Uniunea Europeană și, stimați colegi, nu vreau să vă mai spun încă o dată aceleași lucruri, cred că ar fi cazul ca să oprim pentru sănătatea națiunii asemenea chestiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc domnule Ifrim. Are cuvântul domnul Ionescu Costel Marian.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Proiectul faraonic "Roșia Montană Gold Corporation S.A." a ridicat și ridică numeroase semne de întrebare datorită următoarelor aspecte:

1. Operatorul titular de licență, un S.R.L. canadian nu deține experiență în exploatarea zăcămintelor auro-argintifere și dorește să crească capacitatea de escavare de la 400.000 de tone minereu pe an la circa 13 milioane de tone minereu pe an, deci, o creștere de peste 30 de ori.

În aceste condiții, specialiștii estimează epuizarea rezervelor de zăcăminte auro-argintifere din bazinul Roșia Montana în cel mult mult 13 ani.

2. Operatorul canadian este slab cotat la bursă și nu se cunoaște nimic despre bonitatea sa financiară.

3. Din informațiile noastre, instituțiile financiar-bancare din străinătate, spre exemplu Banca Mondială nu susțin acest proiect megalomanic și nu agreează soluțiile tehnologice de prelucrare a minereurilor și de protecția mediului cuprinse în proiectul întocmit de Roșia Montană Gold Corporation.

4. Tehnologiile specifice hidrometalurgiei utilizate în acest proiect se bazează pe proprietatea aurului și argintului de a se combina cu cianurile metalelor alcaline sau alcalino-pământoase din reacția cărora rezultă cianuri complexe solubile în apă, iar precipitarea aurului și argintului se face prin cementare cu zinc sau aluminiu, proces fizico-chimic ce are un consum total neproductiv.

Tehnologiile moderne de prelucrare a minereurilor auro-argintifere au la bază folosirea a două procedee: metoda carbon impalt care are la bază proprietatea cărbunelui activ de a fixa prin absorbție aurul și argintul din mineru, iar cea de a doua metodă se referă la procesele de oxidare cu agenți biologici de tip bacterian. Aceste aspecte v-au fost prezentate în fața dumneavoastră de către un specialist în metalurgie.

5. Guvernul României nu s-a preocupat de realizarea unei expertizări și a unui studiu de prefezabilitate și a permis inoportun operatorului canadian să efectueze studii fără implicarea experților români sau instituțiilor românești abilitate. Documentațiile tehnologice întocmite de către Roșia Montană Gold Corporation nu sunt definitivate și nu au avize și acorduri conform legislației în vigoare.

În această situație, Partidul România Mare consideră ilegal transferul licenței de la Minvest Deva S.A., actuala întreprindere, la Roșia Montană Gold Corporation.

Din punct de vedere economic, conform studiului de fezabilitate întocmit în 2001 de către operatorul canadian se estimează rezerva de aur la peste 300.000 de kilograme care valorează la ora actuală circa 3,1 miliarde de dolari, iar rezerva de argint este estimată la peste 1 milion 370.000 de kilograme care valorează peste 8 miliarde de dolari. Deci, societatea canadiană, cu o investiție totală de circa 400 milioane de dolari dorește să obțină o producție de peste 11,1 miliarde de dolari, având un profit net fabulos de circa 10,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă jumătate din datoria țării noastre la sfârșitul anului 2000.

6. În condițiile economiei de piață, când aurul și arginul reprezintă marfă, această bogăție este oferită pe tavă de actualii guvernanți unei societăți cu capital canadian contra unor sume jignitor de mici pentru statul român. Aceste sume sunt formate din redevența anuală de 2%, taxa de exploatare stabilită la 14 milioane de lei pe kilometru, precum și de impozite și salarii.

7. Strategia de închidere a Proiectului Roșia Montana este lipsit în opinia PRM de fezabilitate întrucât zona unde au avut loc escavările și prelucrările hidrometalurgice vor avea un aspect selenar, nemaiputând fi astfel reabilitate și redate circuitului turistic.

Doamnelor și domnilor,

Partidul România Mare vă propune să votați această moțiune în numele generațiilor actuale și în special pentru cele viitoare, pentru a stopa jaful incomensurabil ce se dorește a fi pus în practică asupra bogăției solului și subsolului zonei Roșia Montana, asupra mediului înconjurător, asupra oamenilor care vor fi dezrădăcinați de pământul natal, asupra istoriei și perenității poporului nostru, popor blagoslovit de Dumnezeu pe aceste meleaguri de peste 2000 de ani. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

(Cuvântările domnilor deputați Victor Bercăroiu și Ion Florescu au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am avut ocazia să cunosc acest proiect prin vizita efectuată în vara trecută în Apuseni.

Am admirat frumusețea zonei, am avut ocazia să văd cu ochii mei realitatea de la Roșia Montană, am avut ocazia să vizitez Centrul de Informare organizat de S.C.Roșia Montană Gold Corporation S.A. ce prezintă proiectul propus de dezvoltare a mineritului.

În ultimii ani am avut parte de disponibilizări masive în minerit, nu am avut ocazia unor propuneri de dezvoltare a mineritului, acum avem ocazia să susținem o dezvoltare a mineritului.

Ce facem, cum acționăm, ce dorim, aceasta este întrebarea, care ne este dorința, care sunt efectele în plan economic, social și de mediu, etc.

Prezentarea făcută de antevorbitori consider că este elocventă, ne arată o șansă, există posibilități de creare a noi locuri de muncă, există un semnal și un imbold de încurajare a investițiilor străine în mineritul din România.

Acest proiect, din cunoștințele mele, reprezintă una din cele mai mari investiții din România, reprezintă o promovare a tehnologiei moderne în mineritul din România, reprezintă o investiție care construiește o nouă uzină, nu cumpără una existentă.

Acest proiect se implică și în rezolvarea unor probleme de cultură, administrație și de mediu.

Există deja o strategie culturală a S.C.Roșia Montană Gold Corporation S.A. pusă de acord cu legislația română referitoare la protecția patrimoniului cultural național și arheologic.

În cadrul acestei strategii, datorită importanței cu totul excepționale pe care o are patrimoniul cultural național din zona Roșia Montană, precum și datorită importanței economice a proiectului investițional, Ministerul Culturii și Cultelor a instituit prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr.2504/07.03.2001 Programul național de cercetare "Alburnus Maior".

De asemenea au fost realizate documentații de urbanism care au stabilit zona de protecție din centrul istoric al comunei Roșia Montană, aprobate de comisia Națională a Monumentelor Istorice prin avizul nr.61 din februarie 2002 și 178 din iulie 2002.

Până în prezent, R.M.G.C. a investit în lucrări și studii de specialitate aflate în legătură cu patrimoniul cultural național peste 2 milioane dolari, ceea ce face ca Programul național "Alburnus Maior" să constituie unul din cele mai importante programe culturale din centrul și sud-estul Europei.

Doamnelor și domnilor,

De ce nu sunt unii de acord? Nu vreau să critic, nu vreau să fac aprecieri, dar am impresia că la mijloc sunt altfel de interese, am impresia că programul de dezvoltare a mineritului promovat după anul 2000 de actualul guvern "deranjează" anumite interese care nu-și au locul.

Este nevoie să sprijinim acest sector, este nevoie să încurajăm investițiile străine, să punem în valoare resursele naturale de care dispunem, să asigurăm o protecție a mediului corespunzătoare și să evităm cât ai mult posibil închiderea de mine, din care să moștenim efectele sociale, economice, administrative și de mediu la care cu greu se face față.

Dezvoltarea oricărei activități economice, creșterea economică dintr-un sector atrage după sine o dezvoltare și în alte sectoare, acesta să fie cuvântul de ordine al nostru.

Este nevoie de dezvoltare, o știm cu toții, realizările nu trebuie să ne deranjeze deoarece avem cu toții de câștigat. Față de cele prezentate de colegii noștri, față de realitate, susțin respingerea moțiunii ca fiind neîntemeiată și, în același timp, factorii de decizie din cadrul Ministerului Industriilor și Resurselor, Ministerului Mediului și din celelalte ministere să încurajeze asemenea proiecte cu respectarea legislației naționale și europene.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Opțiunea de dezvoltare a noii exploatații miniere de la Roșia Montana se bazează pe un set integrat de analize și considerații economice, financiare, tehnologice, de protecție a mediului, sociale și culturale.

La pct.2 al Moțiunii se motivează că exploatarea minereurilor, preconizată de concesionar, urmează a fi făcută prin derocare cu explozii masive și cianurare, cu un efect devastator pentru mediu și va produce deteriorări ireversibile ale ecosistemului. Că se vor deșertifica peste 1600 de hectare, că poluarea atmosferică și a apelor urmează a fi extrem de mare, că totul s-ar face în dezacord cu Directivele Uniunii Europene, care ar interzice extragerea aurului cu ajutorul cianurilor; că astfel de tehnologii s-ar folosi doar în țări subdezvoltate.

Deoarece celelalte puncte au fost dezbătute de alți colegi, mi-am propus să dezvolt cât consider că este necesar, punctele referitoare la poluare și modul cum se fac astfel de exploatări în țări dezvoltate din lume.

E falsă afirmația că Uniunea Europeană interzice utilizarea cianurii în minerit. Uniunea Europeană nu are în prezent o legislație specifică relativă la domeniul minier, în general, și nici la mineritul aurifer cu cianuri, în particular. Din cele cunoscute, aceeași tehnologie pe bază de cianurație se folosește la exploatarea Rio Narcea din Spania, membră UE și în alte peste 50 de exploatări miniere din Canada, SUA, Australia și Africa de Sud.

În momentul de față aproximativ 92% din producția mondială de aur și argint se obține prin cianurare. Cu toate că înlocuitorii chimici pentru cianuri au fost investigați în ultimii zeci de ani, cianura a rămas singurul agent viabil pentru leșiere, datorită unor combinații de avantaje: disponibilitate, eficiență economică și posibilitățile de a fi folosită și gestionată cu risc minim pentru oameni și mediul înconjurător.

Din totalul producției mondiale de cianuri, doar 13% se folosește în industria minieră. Restul producției, 87% este folosită în obținirea unei game largi de produse: adezivi, componente electronice, cosmetice, coloranți, naylon, vopsele, produse farmaceutice, plexiglas, sare pentru drumuri și de bucătărie, etc.

Aversiunea grupurilor antiminerit față de folosirea cianurii în extracția aurului se justifică doar considerând istoricul folosirii ei și cele 9 accidente din industria mineritului aurifer mondial în care a fost implicată cianura în ultimii 25 de ani.

Pentru reglementarea folosirii cianurii în minerit, în lipsa unei legislații europene specifice adecvate, a fost elaborat "Codul internațional de management al cianurilor", prin cooperarea Băncii Mondiale, UNEP, OECD, Comisia Europeană, ONG-uri, companii miniere și organisme globale interesate. Codul reglementează, pe baza celor mai bune practici în managementul cianurilor, folosirea sigură a cianurii în minerit, reducând astfel riscul cu care se pot confrunta muncitorii, comunitățile și mediul înconjurător. Codul propune un management complet, pe toate fazele: transport, depozitare, folosire, deversare și dezafectarea instalațiilor. Managementul cianurilor are drept scop și reducerea temerilor comunităților față de folosirea cianurii în minerit.

Codul propune drept limită maximă aceptabilă a concentrației cianurilor libere în iazurile de decantare (care reprezintă o componentă tehnologică a unei exploatații miniere) valoarea de 50 mg/l. Această concentrație asigură protecția deplină a mediului, inclusiv a păsărilor și animalelor, precum și a personalului deservent.

Folosirea cianurii în activități industriale este permisă în Comunitatea Europeană, ca urmare Directiva UE 96/91, transpusă în legislația românească prin Legea privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării care prevede stabilirea de valori limită la emisie pentru cianuri.

Proiectul "Roșia Montană" este conceput să asigure o valoare a concentrației de cianuri în iazul de decantare față de valoarea limită de 50 mg/l., de aproximativ 1 mg/l. Acest lucru este realizabil prin montarea unui distrugător de cianuri, așa cum există în peste 50 de exploatări miniere moderne din țările dezvoltate industrial, unde rezultatele sunt remarcabile. Deversarea apelor epurate în emisar este proiectată să se facă la o valoare sub standardul românesc de calitate a apelor (cel european fiind mai permisiv). În plus, este prevăzută împrejmuirea iazului de decantare și acoperirea zonei umede a acestuia pentru a împiedica accesul păsărilor. Sterilul uscat se supune natural, în urma proceselor foto-chimice, unui proces de descompunere a cianurilor în componente netoxice. În mod clar, cianura nu se acumulează și nu persistă în mediul înconjurător.

În urma analizării cauzelor care au determinat accidentele miniere în ultimii 25 de ani, se constată că principala cauză a reprezentat-o ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitații abundente, peste coronamentul barajului iazului.

Proiectul "Roșia Montană" prevede un baraj de anrocamente, cu miez de beton conținând o structură impermeabilă, capabil să reziste unui cutremur de 8 grade pe scara Richter. În permanență se va menține o înălțime de gardă suficientă să preia ape mari, care statistic pot să apară o dată la 10.000 de ani. Cu toate că fundul iazului de decantare este teoretic impermeabil, în aval de barajul iazului de decantare este prevăzut un nou baraj impermeabilizat pentru captarea eventualelor exfiltrații și pomparea lor în stația de tratare.

Măsurile adoptate în proiect elimină riscul producerii oricărui accident.

Apele poluate ca urmare a activităților miniere trecute se vor capta și se vor epura, și, în consecință, și apele Arieșului vor fi mai curate decât în prezent.

Proiectul noii exploatații miniere se întinde pe 722 ha zona industrială (4 cariere, din care două existente, o nouă uzină de preparare, iazul de decantre, haldele de steril și drumurile de acces) și nu pe 1600 ha cum se susține în moțiune. În plus se prevăd aproximativ 900 ha zona de protecție (care nu este afectată de lucrări miniere), zonă ce urmează a fi împădurită.

În prezent, conform bilanțurilor de mediu, sunt afectate de lucrări miniere și poluare a solurilor peste 2000 ha, peisajul are amprenta mineritului de peste 2000 de ani, apele sunt puternic poluate.

Actualele zone poluate, care nu se regăsesc în viitoarea zonă a exploatării miniere se vor ecologiza și vor fi redate destinației firești.

Prin punerea în practică a proiectului de la Roșia Montană calitatea mediului în zonă urmează a se îmbunătăți.

Despre afectarea rezervațiilor naturale din Valea Negrilesei, a Poienii Narciselor, a coloanelor bazaltice de la Detunata nici nu poate fi vorba. Sunt 15-20 de km distanță.

Față de cele prezentate, consider că Moțiunea se bazează pe o slabă informare a semnatarilor și necunoaștere a mineritului, a proiectului și a zonei și, în consecință, vă propun respingerea acesteia.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnule Ionescu, are cuvântul domnul ministru Dan Ioan Popescu pentru a trage concluziile.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor care au înțeles importanța deosebită a Proiectului "Roșia Montana" și și-au adus contribuția prin dezbaterile constructive, prin punctele de vedere exprimate în această zi.

Aș vrea să mulțumesc, de asemenea, grupurilor parlamentare care susțin continuarea unor obiective economice de maximă importanță pentru România care asigură locuri de muncă, care asigură o dezvoltare, asigură un trai decent pentru o bună parte a populației.

Am participat astăzi cu plăcere, ca membru al Parlamentului, și la unele dezbateri hilare, menționate sau precizate în luările de cuvânt de către unii parlamentari ai Partidului România Mare.

Antevorbitorul meu, domnul deputat, distins deputat al Partidului România Mare cred că are destul de multe lacune în ceea ce privesc beneficiile, împărțirea costurilor, când se obțin beneficiile, care sunt valorile.

Aș vrea, de asemenea, să precizez acestui distins specialist în metalurgie deosebirea enormă din punct de vedere fizico-chimic între absorbție și adsorție. Întotdeauna cărbunele activ s-a folosit pentru procedee de adsorție și niciodată pentru absorbție. E vorba de gândire.

Deci, aș vrea, de asemenea, să menționez în mod deosebit poziția verticală, recunoscută prin probitatea menționată de multe ori și în presa locală, a domnului deputat Moiș, care mi-a dat o lecție de verticalitate politică prin acea poziție intransigentă de neschimbare a culorii politice decât maximum o dată la 4 ani.

Repet, ca membru al Parlamentului, mi-a făcut o plăcere deosebită să primesc aceste informații, ca membru al Guvernului, însă, vă mulțumesc în mod deosebit pentru participarea la această dezbatere. Proiectul "Roșia Montana" nu este un proiect al actulului Guvern, nu este un proiect al actualului Parlament, este un proiect al României care trebuie să ne intereseze pe toți și asupra căruia trebuie să ne implicăm cu toții. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Stimați colegi, trecem la vot.

Cine este pentru moțiune? Vă mulțumesc. 65 de voturi pentru.

Cine este împotriva moțiunii? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 188 de voturi împotrivă, moțiunea a fost respinsă. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea centrală a sălii.)

Cu aceasta, ședința noastră s-a încheiat. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 14.25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 noiembrie 2019, 16:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro