Plen
Ședința Senatului din 7 aprilie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/17-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 07-04-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 aprilie 2003

13. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Maria Ciocan, Dumitru Codreanu, Eugen Marius Constantinescu, Gheorghe Acatrinei, Dumitru Petru Pop, Corneliu Bichineț, Ionel Alexandru. Din partea Guvernului au răspuns: Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanțelor publice, Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiției, Petre Ciotloș - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice, Cezar Armeanu - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, Ion Antonescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor, Alexandru Farcaș - secretar de stat în Ministerul de Interne.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Domnilor colegi,

Trecem la întrebări și interpelări.

Îl invit pe domnul ministru Mihai Tănăsescu. Vă rog să luați loc. Deci, aveți două întrebări, domnul senator Ionel Alexandru, o întrebare legat de titlul executoriu, da?

Și domnul senator Nicolae Iorga, de executare a sechestrului la HIDROMECANICA-Brașov. Vă rog să-i răspundeți domnului senator Ionel Alexandru. Cu toată bunăvoința, domnului senator Nicolae Iorga nu-i puteți răspunde, nefiind prezent, da?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanțelor publice:

Oricum, are materialul scris, domnule președinte, și îl pot lăsa.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

I-l dați scris și, precizăm, nu a fost prezent la ședință, nu mai poate să aibă pretenții și îi dați materialul scris.

Vă rog să răspundeți domnului senator Ionel Alexandru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de întrebarea domnului senator Ionel Alexandru, care a fost înregistrată la sfârșitul lunii martie, la Senat, aș vrea să fac puțină istorie, ca să înțeleagă despre ce este vorba.

În aprilie 1996, Direcția de impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a aprobat, la acea dată, prelungirea amânării la plată, până la data obținerii hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, dar nu mai târziu de 13 decembrie al aceluiași an, 1996, a taxei de timbru, care, la vremea respectivă, a fost în sumă de 10.430.000 de lei, datorată de către Ionescu Marilena și Ionescu Dan Cristian, fiul acesteia, care domiciliau în sectorul 4, București, la adresa respectivă, și care aveau pe rol un dosar, nr. 5674 din 1995, privind retrocedarea imobilului respectiv. Înlesnirea la plată a fost acordată, așa cum v-am spus, până la sfârșitul anului 1996, respectiv, 31 decembrie. Datorită faptului că petenții, respectiv, Ionescu Marilena și Ionescu Dan Cristian, nu au mai solicitat o altă înlesnire, având în vedere că procesul nu se încheiase la data de 31 decembrie 1996, și nici nu au achitat taxa de timbru datorată, Administrația finanțelor publice a sectorului 4 a trecut la executarea silită a acestui debit. Doamna Ionescu Marilena, și soțul acesteia,

Ionescu Mircea, au contestat măsura de executare silită la Judecătoria Sectorului 4, iar prin sentința civilă din 1998 nr. 148 a fost respinsă această contestație.

Statul român, între timp, a despăgubit familia Ionescu cu suma de 732.122.000 de lei, reprezentând o parte din pretențiile formulate vizavi de imobilul respectiv. Suma aceasta a fost virată în luna ianuarie a anului 2002 în contul bancar deschis la Banca Comercială Română, sucursala din Libertății.

Taxa de timbru datorată de familia Ionescu, care nu a fost plătită nici până la data respectivă, conform legii, a fost recalculată, împreună cu majorările de întârziere, în sumă de 46.000.000 de lei. În momentul în care această sumă de 732.122.000 de lei a fost virată familiei pentru despăgubirile respective, Administrația financiară a oprit suma de 46.000.000 de lei, deci, prin poprirea contului bancar, în care statul român virase această sumă.

Deci, preluarea din contul bancar al familiei a sumei respective reprezintă taxa de timbru din anul 1996, recalculată, conform dispozițiilor legale în vigoare, la zi.

În acest sens, este prezentat și un răspuns în scris domnului senator Ionel Alexandru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți mulțumit de răspuns, domnul senator Alexandru?

Domnul Ionel Alexandru (din sală):

Da, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Iar pentru domnul senator Nicolae Iorga, dacă îmi permiteți, voi lăsa răspunsul scris.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, i-l dăm scris. Deci, nu mai e nevoie să veniți pentru așa ceva.

Domnule ministru Tănăsescu, vă mulțumim foarte mult!

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, vă rog!

Deci, domnul senator Gheorghe Acatrinei a avut o întrebare pentru dumneavoastră. Vă rog să-i dați răspuns!

Doamna Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată domnului prim-ministru, remisă ministrului justiției, referitoare la situația îngrijorătoare creată de neregulile din justiția românească, vă comunicăm următoarele:

"În anul 2002, parchetele din cadrul Ministerului Public au avut spre soluționare 544.249 de cauze. Au fost soluționate 385.602 dosare, în 54.853 s-a dispus trimiterea în judecată a 74.272 de inculpați, din care 17.131 în stare de arest preventiv. La sfârșitul anului au rămas de soluționat 76.959 de cauze.

În ceea ce privește trimestrul I 2003, au fost în curs de soluționare 217.776 de cauze, din care s-au rezolvat 89.099 de dosare, dispunându-se în 12.950 de cauze trimiterea în judecată a unui număr de 17.416 inculpați, din care 3.973 în stare de arest preventiv. Sunt în curs de soluționare 78.135 de dosare.

Nesoluționarea până în prezent a acestor dosare se datorează, în principal, complexității cauzelor, efectuării de expertize contabile financiare, dispunerii unor comisii rogatorii în străinătate ori sustragerii de la urmărirea penală a învinuiților sau inculpaților.

Desigur, o analiză a fiecărei cauze în parte este greu de efectuat, având în vedere numărul mare al acestor dosare, urmând ca, în situația în care ni se vor transmite date privind tergiversarea cercetărilor în unele dosare, acestea să fie verificate pentru a putea fi luate măsurile care se impun, de urgentarea cercetărilor.

Referitor la celelalte aspecte semnalate de dumneavoastră, precizăm că, în multe cauze, există motive obiective care țin de desfășurarea procesului civil penal, care conduc la amânarea soluționării acestora.

Cu privire la ingerințele politice și corupția din sistem, nu putem răspunde decât unor afirmații concrete, punctuale, care să prezinte date ce urmează a fi verificate pentru a se dispune măsurile care se impun.

Vă rog să primiți, domnule senator, asigurarea întregii mele considerații.

Ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Acatrinei, de acord cu răspunsul?

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să mulțumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul care a fost prezentat. Și eu aș ruga, în același timp, dacă îmi permiteți, să o rog pe doamna secretar de stat să transmită doamnei ministru să apere mai mult pe oamenii justiției, adică prea multe săgeți se îndreaptă asupra justiției. Doamna ministru Rodica Stănoiu trebuie să-i apere, că nu toate sunt juste.

Eu vă amintesc numai un caz de încercare de amestec: situația de la Suceava, când domnul Cosmin Gușă, secretarul general al P.S.D.-ului, a spus că el a dispus trimiterea unui colectiv la Suceava să vadă ce e acolo.

Asta poate să o facă primul-ministru al României, care are în subordine ministru, dar mai mult nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Deja ați intrat în sfera declarațiilor politice. Vă rog foarte mult!

Vă mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Doamna Cristina Tarcea:

Vroiam să îl asigur pe domnul senator că doamna ministru Rodica Stănoiu este întotdeauna de partea justițiabililor și nu poate decât să mă bucure aprecierea dumneavoastră, din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să ne bucurăm cu toții. Vă rog să dați răspuns la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru, legat de art. 24 din Constituție, da? Am reținut bine, domnul senator?

Vă ascultăm, doamna ministru!

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la respectarea dreptului la apărare în cadrul proceselor penale, vă comunicăm următoarele:

"Potrivit dispozițiilor legale, dreptul la apărare este garantat în tot cursul procesului penal, fiind reglementat de dispozițiile art. 6, 171 și următoarele din Codul de procedură penală. De asemenea, există și dispoziții care sancționează nerespectarea întocmai a acestor prevederi.

Astfel, art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală prevede că încălcarea dispozițiilor referitoare la asistarea inculpatului de către apărător, când este obligatorie potrivit legii, este sancționată cu nulitatea actului, respectiv a hotărârii pronunțate. Inculpații beneficiază de dreptul la grevă, cu apărătorul ales sau desemnat din oficiu, care, la rândul său, are posibilitatea de a formula plângere împotriva măsurilor dispuse de instanțe.

Solicitarea și desemnarea avocatului din oficiu nu îngrădește posibilitatea ca cel desemnat să solicite instanței de judecată amânarea cauzei, în vederea studierii dosarului și prezentării concluziilor sale. Din verificările dispuse, în urma sesizărilor înregistrate până în prezent, nu s-a constatat că persoanele arestate nu ar fi beneficiat de apărare, conform dispozițiilor legale, sau că ar fi fost încălcate normele procedurale în această materie.

În măsura în care dețineți date concrete referitoare la asigurarea dreptului la apărare sau asigurarea defectuoasă a acestui drept la apărare, vă rugăm să ni le înaintați pentru a fi verificate și a fi dispuse măsurile care se impun, în vederea asigurării respectării prevederilor legale.

Cu deosebită considerație, ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ionel Alexandru, vă rog, dacă sunteți mulțumit.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un scurt comentariu. Într-adevăr, teoretic, răspunsul este deosebit de bine elaborat, însă, ca întotdeauna practica pe noi ne omoară. Eu voi prezenta o serie de cazuri în acest sens.

Vă mulțumesc.

Doamna Cristina Tarcea:

Dar întrebarea dumneavoastră nu privea nici un caz concret. Tocmai de aceea am vrut să punctez faptul că există cadrul legal, iar cauzele concrete urmează a fi înaintate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invităm pe domnul secretar de stat Petre Ciotloș. Vă rog, aveți de dat un răspuns la o întrebare a doamnei Maria Ciocan, da?

Domnul Petre Ciotloș - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

Da, domnule președinte.

Doamna Maria Ciocan (din sală):

Dar trebuie, mai întâi, să pun întrebarea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați formulat-o?

Domnul Mihai Ungheanu (aflat la masa prezidiului):

A înaintat-o, o au.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a primit în scris, vreți să o și citiți la ...

Doamna Maria Ciocan (din sală):

Da, bineînțeles.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 26/1997 se reglementează înființarea Serviciului de asistență maternală pentru reintegrarea copiilor instituționalizați, din casele de copii, într-o familie maternală. Suma alocată pentru un copil luat în asistență maternală, la acea dată, era de 300.000 lei pe lună.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 331 din 22 martie 2001 această sumă se modifică la 500.000 lei pe lună, pentru un copil, iar de atunci suma nu a mai suportat nici o indexare, nici măcar procentul de inflație anual.

Această sumă, de circa 16.000 lei pe zi, este alocată pentru asigurarea hranei zilnice, întreținere, îmbrăcăminte, rechizite, medicamentele copilului în asistență maternală.

Iar unui copil dintr-un centru de plasament i se alocă 49.000 lei pe zi - și această sumă fiind insuficientă - doar pentru hrană iar restul utilităților fiindu-i asigurate de instituție.

Întrebare: vă rugăm să ne comunicați de ce apare această diferență valorică atât de mare, 16.000 lei pe zi - alocată unui copil în familiile maternale - față de 49.000 lei pe zi - alocată unui copil din centrul de plasament?

2. Dacă se are în vedere indexarea sumei alocate pentru copiii familiilor maternale, cel puțin la nivelul inflației care a avut loc pe perioada martie 2001 și până în prezent, în vederea asigurării unui trai decent acestor copii?

În cazul în care nu se poate indexa această sumă, cum vedeți rezolvarea problemei financiare de către asistenții maternali?

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule secretar de stat, să dați răspunsul!

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către doamna senator Maria Ciocan, formulăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997, aprobată și modificată de Legea nr. 108/1998, pentru fiecare copil încredințat sau dat în plasament se acordă o alocație lunară de întreținere care se indexează prin hotărâre a Guvernului.

Această alocație se plătește persoanei, reprezentantului familiei desemnat de comisie, sau organismului privat autorizat, cărora le-a fost încredințat sau dat în plasament copilul.

De asemenea, actul normativ menționat prevede că persoana sau, după caz, unul din soții cărora le-a fost încredințat sau dat în plasament copilul au dreptul, pe perioada încredințării sau a plasamentului, la un salariu la nivelul salariului brut lunar al asistentului social cu pregătire medie, încadrat în funcție de vechime.

Aceste prevederi se aplică numai persoanelor care au obținut atestatul de asistent maternal profesionist, din partea Comisiei pentru protecția copilului, cu excepția cazului în care copilul a fost încredințat sau dat în plasament la o rudă a acestuia, până la gradul al IV-lea, inclusiv.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 2, în situația în care părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți, dispăruți sau decăzuți din drepturile părintești și nu a fost instituită tutela sau în cazul în care copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,

Comisia pentru protecția copilului poate hotărî încredințarea copilului unei familii sau unei persoane care consimte la aceasta și care prezintă condițiile materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului.

În ceea ce privește asistenții maternali, pe perioada încredințării sau plasamentului, aceștia beneficiază atât de un salariu calculat la nivelul salariului brut lunar al asistentului social cu pregătire medie, încadrat în funcție de vechime, cât și de alocația de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 331/2001, cuantumul alocației lunare de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament a fost stabilit la 500.000 lei.

În cursul anului 2003, cuantumul acestei alocații va fi majorat, de asemenea, prin hotărâre a Guvernului, ținând cont de evoluția indicelui de creștere a prețurilor din toată această perioadă.

Totodată, menționăm că Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție a inițiat un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1998, proiect care prevede, pentru asistenții maternali care au copii în încredințare sau plasament, drepturi suplimentare, cum ar fi sume pentru acoperirea cheltuielilor lunare de hrană, echipament, cazarmament, rechizite și pentru locuit, precum și sporuri calculate la salariul de bază, pentru condițiile de muncă deosebite și pentru situația în care au în încredințare sau plasament copii cu handicap sau infectați cu HIV-SIDA.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamna senator!

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Tocmai la așa ceva mă așteptam să-mi răspundeți, dar voiam să știu, această indexare a alocației, a sumei de 500.000 lei pe lună, alocată unui copil din casele maternale, aflați în asistență maternală, când în anul 2003 va apărea acea indexare, căci, dacă va apărea în cursul lunii decembrie, vă dați seama, până atunci acești copii trebuie să aibă asigurate condiții decente.

Deci, mie mi se pare extrem de mare perioada de indexare, din 22.03.2001, și vorbim că se va indexa iar în cursul anului 2003. Cursul anului 2003 poate fi chiar și luna decembrie. Eu am venit cu rugămintea de a vedea când va fi acea indexare în cursul anului 2003.

Domnul Petre Ciotloș:

Doamna senator,

Aș vrea să vă reamintesc și ultima parte a răspunsului la interpelare, în sensul că se are în vedere și o suplimentare de altă manieră a acestor sume care sunt destinate acestor familii.

Deci cele două măsuri, să le spunem așa, legislative: hotărâre de Guvern, plus acest proiect de ordonanță de urgență vor veni să completeze, în cursul anului 2003.

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc.

Aș fi dorit să spuneți în cursul lunii aprilie 2003, cel mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă ar fi fost bani era în ianuarie.

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

Înțeleg că la interpelarea domnului Iuliu Păcurariu i-ați dat răspuns în scris, dacă nu, o să i-l dați.

Domnul Petre Ciotloș:

O să i-l dau.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă!

La întrebarea doamnei Maria Petre - P.D., aveți în scris răspunsul, i-l dați în scris și o scoatem de pe listă, pentru că nu o interesează, nu este prezentă și cam atât.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invităm pe domnul secretar de stat Ionel Fleșariu, Ministerul Administrației Publice.

Aveți două...

Domnul Ionel Fleșariu:

Trei, plus două mai spre final.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...trei întrebări, pentru domnul senator Dumitru Codreanu. Este aici, da?

Domnul Ionel Fleșariu:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Dumitru Pop și a doua tot Dumitru Codreanu.

Vreți să le mai formulați sau le-ați formulat, le-ați dat în scris?

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră o să citesc una dintre ele, pentru că s-au adunat două întrebări din două zile de luni în care noi nu am fost aici și am înțeles că ne cam grăbim în a ne exprima punctul de vedere, fără a fi înregistrați, totuși, în stenogramă.

Una din ele este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă care...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, dar ce vreți să faceți cu stenograma, că asta nu înțeleg?! Dumneavoastră o faceți pentru stenogramă sau că aveți o problemă?

Domnul Dumitru Codreanu:

Nu, să fie trecute, totuși, în stenogramă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, atunci rezumați-le foarte scurt!

Domnul Dumitru Codreanu:

Întrebarea este: cum considerați că se vor descurca consiliile locale, prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2003 ce modifică dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 cu privire la taxa pe terenurile agricole?

Solicit lămuriri întrucât consiliile locale au prins în bugetele locale aceste venituri proprii și în condițiile în care asupra acestor bugete locale apasă tot mai multe cheltuieli: sănătate, învățământ, sanitar-veterinare și altele: se preconizează că, în ultimele 2-3 luni, consiliile locale nu vor mai putea face față cheltuielilor.

Vă solicit răspunsul scris și oral.

La cealaltă am primit răspunsul, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog pe domnul secretar de stat să dea răspunsurile.

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Vreau să fac următoarele precizări: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2003 nu modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2002, ci suspendă încasarea impozitului pe terenurile situate în afara vetrei satului, deocamdată pentru anul acesta. Vom vedea cum se va proceda la anul.

Deci, o rectificare, nu se modifică Ordonanța de urgență nr. 36/2002, prevederile referitoare la impozit rămân așa cum sunt ele reglementate în această ordonanță.

În al doilea rând, aș vrea să fac precizarea că Ordonanța de urgență nr. 12/2003 a trecut săptămâna trecută prin Senat și a fost votată cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Acum, vă rog să îmi permiteți să răspund la întrebare.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect impozitul pe terenuri situate în extravilanul localităților, vă facem următoarele precizări:

Aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2003 transpune în practică politica Guvernului privind consolidarea micii proprietăți de la sate.

În același timp, prin ordonanța mai sus amintită se are în vedere și preocuparea pentru asigurarea resurselor financiare ale micilor producători, necesare a fi utilizate pentru finanțarea campaniei agricole de primăvară care - așa cum arătam săptămâna trecută - datorită condițiilor climaterice este foarte, foarte întârziată.

În ceea ce privește influențele asupra bugetelor autorităților administrației publice locale a măsurii dispuse, subliniem faptul că la nivelul țării aceasta se ridică, întradevăr, la suma de 1.221 miliarde lei.

S-au dat deja dispoziții de la Guvern ca, pentru prima rectificare care se va face la bugetul de stat, să se aibă în vedere asigurarea resurselor necesare pentru completarea bugetelor locale, din transferuri sau din cote defalcate, cu sumele care nu se colectează la bugetele locale datorită acestei scutiri de impozit.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Domnul senator Codreanu.

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul se pare că este, totuși, de la Ministerul Administrației Publice, domnul secretar de stat face niște afirmații care nu concordă cu ceea ce vrem noi în agricultură, cei de la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor privind integrarea în Uniunea Europeană...

Prin propoziția spusă de dumnealui - "consolidează mica proprietate de la sat" -, nu, domnule secretar de stat, noi trebuie să consolidăm marea proprietate de la sat, întrucât Uniunea Europeană nu vrea mici proprietăți.

Aceasta este o chestie de propagandă electorală, privind suspendarea taxei pe terenurile din extravilan care ar fi fost extraordinar de bună să se aplice din anul acesta, indiferent cât de greu i-ar fi fost țăranului și puteam să mărim pensiile țăranilor prin asta.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este mai complicată treaba.

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

E complicată, da!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu știu ce Uniune poate să vrea ce vrea, depinde ce vrea țăranul!

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

Nu, ce vrem noi în Comunitatea Europeană!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sigur că da, dumneavoastră cunoașteți foarte bine problemele acestea așa că...

Domnul Fleșariu, aveți o întrebare a domnului senator Dumitru Pop, legat de amplasările ilegale a unor construcții, da?

Domnul Ionel Fleșariu:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți să mai spuneți ceva înainte legat de această întrebare sau așteptați răspunsul?

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Aștept răspunsul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Ionel Fleșariu:

Referitor la întrebarea domnului senator privitoare la faptul că statuia lui Wass Albert - nu știu dacă pronunț corect - din municipiul Reghin și din comuna Aluniș, județul Mureș, a fost amplasată ilegal, fără nici un fel de autorizație, vă facem cunoscut următoarele: "Prin Hotărârea nr. 1 din 1946 a Tribunalului Poporului din Cluj, Wass Albert a fost, într-adevăr, condamnat la moarte. Prefectura județului Mureș cu adresa nr. 377/2003 a solicitat Primăriei municipiului Reghin și Primăriei comunei Aluniș să dispună măsurile legale pentru desființarea statuilor care îl reprezintă pe Wass Albert. Preoții celor două parohii, respectiv Reghin și Aluniș, de care aparțin cele două biserici în curtea cărora se află amplasate busturile reprezentându-l pe acesta, au fost sancționați contravențional pentru executarea de lucrări fără autorizație, stabilindu-se termen de intrare în legalitate 7 mai 2003, pentru Reghin, și 10 mai 2003, pentru Aluniș.

Cu adresele Prefecturii Mureș - sunt două adrese care s-au dat una după alta - s-a pus în vedere primarilor celor două localități ca în caz de neconformare, în sensul nedesființări celor două statui să fie sesizată instanța de judecată.

Prin adresa Prefecturii Mureș nr. 3617/2003 s-a solicitat Ministerului Culturii și Cultelor să dispună, la rândul lui, măsurile necesare, în sensul sancționării contravenționale a celor două parohii în cauză. S-a solicitat același lucru și organelor Ministerului de Interne. Deci, Prefectura județului Mureș, în speță reprezentantul Guvernului în acest județ, a procedat potrivit prevederilor legale, fără a le putea depăși. Referitor la modul în care s-a amplasat monumentul comemorativ compus din trei cruci din zona Tolv.jos, la ieșirea din municipiul Miercurea-Ciuc spre Odorheiul Secuiesc, județul Harghita, vă facem cunoscut următoarele: amplasarea monumentului s-a făcut la solicitarea Consiliului local municipal Miercurea-Ciuc, în baza Autorizației de construire nr. 70/1996, eliberată de Consiliul județean Harghita, iar realizarea obiectivului a respectat prevederile autorizației de construire. Autorizația a avut la bază Proiectul nr. 23/1996, elaborat de Consiliul județean Harghita, Direcția de urbanism, amenajarea teritoriului și lucrări publice, avizat de Inspectoratul pentru cultură al județului Harghita, Comisia județeană pentru protecția monumentelor istorice. Semnificația dată de proiectant celor trei cruci ce compun monumentul este precizată în memoriul general, parte componentă a autorizației de construire și anume: comemorarea existenței de o mie de ani a învățământului în limba maghiară, a Revoluției din decembrie 1989, precum și cu ocazia centenarului Marton A.ron".

Cu stimă, semnează ministrul Octav Cozmâncă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți de acord cu răspunsul și cu stima domnului Cozmâncă?

Vă rog!

Domnul Petru Dumitru Pop:

Stima n-am auzit-o, dar eu nu pot fi mulțumit, domnule președinte, să fiu scuzat, chiar dacă mai lungim două minute și jumătate. În primul rând, cele două statui de la Reghin și de la Aluniș încă nu s-au dat jos. Sunt pe acel trepied.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

7 mai este termenul.

Domnul Petru Dumitru Pop:

Mai așteptăm și văd că e trecut termenul de 10 mai.

Pe urmă, referitor la cele trei cruci: cine a făcut dosarul pentru autorizație și cine a dat autorizația? Și dacă ar fi fost trei cruci și n-ar fi fost pus pe cele trei cruci anii 896 și 1996 n-avem nimic de zis, dar ce are 896 cu crucile pe acest pământ românesc? 896, când se știe de unde, cum și când, și, mai ales, cum au venit cele 40-50 de persoane călări, dar n-au avut nimic cu teritoriul din Transilvania românească. Se știe pe unde au parcurs drumul până în Câmpia Panoniei, prin nordul României și sudul Poloniei; și la asta m-am referit. Nu cred că organele noastre abilitate, și, mai ales, Ministerul Culturii și Cultelor, domnul ministru al culturii, care-i un mare istoric, și bun istoric, cum poate să accepte o asemenea stare de fapt creată pe pământul românesc, respectiv anul 896, când limba maghiară se materializa în cei 40-50 de călăreți, care știm cum au venit și de unde au venit. Și acesta e teritoriu românesc. L-aș ruga pe domnul ministru, prezent în actualul plen, să ia măsurile cuvenite pentru cele trei cruci. Anul 896, ei nici nu știau de cruce, dar de învățământ în limba maghiară?

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

E mai greu, pentru că fiecare zice că fiecare an e cu crucea lui...

Domnule secretar de stat,

Ați reținut ceea ce-a ridicat domnul senator Pop. Vă rog să discutați și cu domnul ministru Theodorescu pe această temă. Înțeleg că nu mai aveți alte probleme, da?

Mai aveți de răspuns?

Domnul Ionel Fleșariu:

Mai am de răspuns la o altă întrebare a domnului senator Dumitru Codreanu, referitoare la aplicarea Ordonanței 115/ 2001.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, corect! De acord, vă rog! Numai o secundă!

Domnul senator Codreanu a plecat, a fost mulțumit de răspuns. Mai aveți o interpelare, ați răspuns doamnei senator Maria Ciocan.

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, doamnei senator Maria Ciocan și mai am de la domnul senator Gheorghe Zlăvog.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-i răspundeți doamnei senator Maria Ciocan despre repartizarea terenurilor agricole, păduri, proprietatea bisericii.

Doamna Maria Ciocan (din sală):

Vreau să-mi prezint și eu interpelarea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, prezentați-o, dacă doriți, dar dacă dumneavoastră ați trimis în scris materialul...

Doamna Maria Ciocan:

Obișnuiam să le și prezentăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, vă propun altceva. Înțeleg că ați trimis în scris.

Eu spun de la microfon că ce aveți scris dăm să prindă în stenogramă. Cum vreți, n-am nimic împotrivă.

Vă rog să citiți!

Doamna Maria Ciocan:

În două cuvinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În localitatea Lăpușul Românesc, județul Maramureș, apar probleme sociale deosebit de grave între credincioșii ortodocși și greco-catolici cu privire la modul de împărțire al terenurilor agricole și pădurilor proprietatea bisericii și chiar la modul de împărțire a bisericilor. Pentru a cunoaște în detaliu situația, fac o scurtă prezentare, pe care o anexez la prezenta interpelare împreună cu procesul-verbal din 16.02.2003 și Sentința civilă nr. 1043 din 20. XII. 2002. Vă rugăm să binevoiți a analiza cu obiectivitate datele prezentate în cele trei anexe la prezenta interpelare și a face dreptate credincioșilor de religie ortodoxă din localitatea Lăpușul Românesc, județul Maramureș, adică repartizarea averii bisericești, pădurilor și terenurilor agricole în raport direct proporțional cu numărul de credincioși, și, totodată, vă rugăm ca cele două biserici, care sunt lăcaș de cult pentru ortodocși să rămână legal în proprietatea acestora.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsul și scris și oral.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule secretar de stat Fleșariu!

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, domnule președinte.

Vreau să fac precizarea că răspunsul nostru este în strictă conformitate cu prevederile legale. Cererile formulate de parohiile cultelor religioase către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole din comuna Lăpușul Românesc, județul Maramureș, au fost soluționate în conformitate cu reglementările în vigoare, la data soluționării respectivelor cereri și anume: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, cu modificări aduse de Ordonanța de urgență nr. 102/2001 și cu Legea nr. 400/2002.

Raportat la prevederile acestor acte normative, cele două culte religioase trebuiau să facă dovada proprietății prin carte funciară, iar folosința sau administrarea, prevăzută de Legea nr. 400/2002 prin Registrul agricol.

Nici unul din actele normative de reconstituire a dreptului de proprietate nu fac trimitere la Decretul nr. 177/1948 și nici nu stipulează că reconstituirea dreptului de proprietate să se facă proporțional cu numărul de credincioși.

Prin Titlul de proprietate nr. 827/8 ianuarie 2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru unele suprafețe de teren ce-au aparținut cultului greco-catolic, conform extraselor de carte funciară nr. " și nr. "., nu le mai dau numărul. În anul 2001, în urma adoptării Hotărârii nr. 10.501 de Comisia județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost emis Titlul de proprietate cu nr. 6041/26 din 12 septembrie 2002, prin care s-a reconstituit pentru Parohiile 1 și 2, greco-catolice, din comuna Lăpușul Românesc, dreptul de proprietate pentru o suprafață de 6 ha și 3.102 m2. În anul 1992 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha și 1.523 m2 pentru Parohia ortodoxă nr. 2 din comuna Lăpușul Românesc, prin Hotărârea nr. 982....

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, poate sintetizați. Dacă dumneavoastră ne spuneți aici că o sută de metri și așa mai departe... Dați-i doamnei senator în scris. Dumneavoastră dați răspunsul general în 2-3 minute, dați un răspuns favorabil și restul îi dați în scris. Vă rog eu, că nu interesează pe toată lumea amănunte genul 1.200 m2, din ăla s-au dat 13, s-a modificat...

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte, am terminat. Dacă doamna senator e mulțumită eu pot să fac un rezumat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator e mulțumită.

Dumneavoastră dați ca răspuns un rezumat și pe urmă îi dați pe larg în scris.

Domnul Ionel Fleșariu:

Corect!

Deci, cererile parohiilor respective au fost soluționate, așa cum am spus și la început, în strictă conformitate cu prevederile legale.

Vă mulțumesc.

Doamna Maria Ciocan:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Știam care este rezoluția care s-a dat până în prezent, dar mi se pare că nu este tocmai cea corectă, întrucât dumneavoastră spuneți că pentru a se da acele titluri de proprietate trebuiau să facă dovada actului că dețin acele terenuri și păduri sau biserici, or, se știe că art. 37 din Decretul nr. 177/1948, care încă nu este abrogat, o dată cu trecerea de la greco-catolici la religia ortodocșilor, terenurile, pădurile și lăcașurile bisericești, conform extraselor CF, au rămas tot în proprietatea greco-catolicilor, iar acum, din anul 2000, o dată cu darea titlului de proprietate se solicită la toată lumea extrasul CF. Or, din moment ce credincioșii de religie greco-catolică au trecut la ortodocși, în procent de mai mult de 80%, 90%, 95%, nu este corect, dacă extrasele CF au rămas tot pe greco-catolici, să nu li se atribuie acum aceste drepturi credincioșilor de religie ortodoxă. Ei nu doresc altceva decât, în raport direct proporțional cu numărul de credincioși greco-catolici și ortodocși, să fie repartizate acele terenuri, acele păduri și acele lăcașuri de cult. Atâta doresc dumnealor.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată doamnă,

Numai justiția poate să facă așa ceva. Noi discutăm despre despăgubiri în momentul Ô45. Ne ducem în istorie 200 de ani. Ce să vă răspundă domnul Fleșariu? Da, mă rog. Vă rog să notați și dacă aveți, tot în scris, îi dăm doamnei senator Maria Ciocan un răspuns suplimentar.

Mai aveți o interpelare a domnului Gheorghe Zlăvog, legat de alimentarea cu gaz a comunei Pleșoiu, da?

Deci, rugămintea este să-i dați răspunsul domnului senator.

Domnul Ionel Fleșariu:

Întrebarea se referă la măsurile pe care Ministerul Administrației Publice le va întreprinde în perioada imediat următoare, ca investiția de peste 6 miliarde de lei, "Alimentare cu gaze a comunei Pleșoiu din județul Olt", să fie dată în exploatare în cel mai scurt timp. Vă precizăm următoarele: Ministerul Administrației Publice nu are în competență executarea unor investiții pentru autoritățile administrației publice locale. În funcție de posibilități, Consiliul județean Olt va aloca Primăriei Pleșoiu, cu ocazia rectificărilor din anul acesta, sume pentru achitarea lucrărilor restante și, eventual, pentru montarea Stației de 500 de m3 din satul Arcești, executarea subtraversării pârâului Beica și a drumului național D.N. 64. Deoarece lucrările pentru finalizarea acestei investiții sunt estimate la circa 6 miliarde și jumătate, în prețul din 2002, considerăm că acestea nu pot fi asigurate decât din împrumuturi interne, pentru investiții, sau finanțare externă. Și cam atât.

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleșariu:

6.000 de miliarde.

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Nu 6.000 de miliarde, e vorba de 6 miliarde jumătate, dar nu despre asta e problema.

Domnul Ionel Fleșariu:

Nu mă pricep la cifre.

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Nu despre asta e problema. Acolo s-a făcut o investiție în câțiva ani de zile, de circa 6 miliarde și jumătate în decursul anilor. Pentru punerea în funcțiune a acestei investiții mai sunt necesare 526 de milioane de lei, adică stația respectivă și să pună în funcțiune. Ce lucrări mai sunt de făcut de acum încolo, de 6 miliarde și jumătate pentru terminarea întregului proiect și a întregii rețele, aia este altceva, dar această investiție, care este începută și s-a derulat pe parcursul câtorva ani, pentru punerea ei în funcțiune mai era vorba de 500 de milioane. Or, Consiliul județean Olt a repartizat anul trecut și s-au și plătit constructorului 163 de milioane, anul acesta a repartizat 180 de milioane, din cele 526, cât mai sunt de plătit constructorului, și în ritmul ăsta nici în 3 ani de zile nu se plătește restanța către constructor, dar să mai prevadă încă 500 de milioane sau cât mai sunt de dat, aproximativ cam atât mai trebuie ca să se pună în funcțiune. Despre asta era vorba, n-am zis eu că dumneavoastră, ministerul...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu cred că s-a înțeles, domnule senator. Sigur că sunt, poate mii, 300, 800, 1.000 de cazuri în toată țara.

Numai eu, la Argeș, am la fel cu ceea ce spuneți dumneavoastră, vreo 20 de cazuri în care mai am 10% să se termine... Nu-mi dau seama, că n-au competență dânșii, să intervină, ministerul.

Se face intervenție prin rezervă bugetară. Nu poate veni ministerul... Finanțarea are un regim, după cum știți, foarte strict.

Deci s-a înțeles. Ce s-a făcut până acum? Știți cum este cu rețeaua electrică. Întâi se trage la primar acasă, la notar, la ăla, la ăla și ăștia vor să pună în funcțiune doar porțiunea aia, dar nu au stație.

Domnul Ionel Fleșariu:

Nu-i oprește nimeni, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar dacă aveți altă soluție... eu am vorbit serios acum, deși mai glumim... legat de situații similare, cum s-a ridicat problema.

Din sală:

Și e păcat de țeava aia.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și e păcat de țeava aia. Așa este.

Mulțumesc, domnule secretar de stat Fleșariu.

Domnul secretar de stat Cezar Armeanu, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Aveți o singură interpelare, legată de contractele de privatizare ROMTELECOM, din partea domnului senator Dumitru Pop.

Vă rog!

Domnul Cezar Armeanu - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, "Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației nu este abilitat să realizeze investigații sau anchete cu privire la încheierea sau desfășurarea contractelor de privatizare. De aceea, pentru rezultatele anchetelor referitoare la privatizarea ROMTELECOM vă rugăm să vă adresați organelor de stat competente în domeniu.

Având în vedere că toate contractele aferente privatizării din 1998 însumează peste 500 de pagini, făcând dificilă multiplicarea acestora, ele sunt disponibile spre consultare" - și, așa cum am discutat, domnule senator, poate mâine ne punem de acord și mergem la minister și le putem consulta împreună - pentru orice persoană interesată, la sediul ministerului nostru.

"Vă înaintez, anexat, copia după bilanțul contabil al ROMTELECOM din 2000 și 2001, însoțit de o dischetă care cuprinde aceleași documente.

Asigurându-vă de înalta mea considerație, Dan Nica, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule senator Dumitru Pop.

Domnul Petru Dumitru Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nici nu am dorit întreaga documentație privind formele precontractuale și contractuale. Am cerut un exemplar din contract, ca să-l confrunt, și am mai cerut și sumele încasate, să pot confrunta sumele trecute în contract și sumele încasate.

L-ați auzit pe domnul președinte Văcăroiu acum o jumătate de oră, când spunea că dacă ar fi bani am putea majora acele sume pentru copiii abandonați. Dacă ar fi bani! Și eu asta întreb: unde sunt banii? Și ăsta e un serial.

V-aș ruga, domnule ministru, să-mi completați sumele încasate - deși am cerut acolo și extrasele de cont, dar cred că sumele vor fi corecte fără să mai văd și extrasul de cont al băncii în care au intrat banii - și, bineînțeles, un exemplar din contract - sau, eventual, 2-3-4 contracte, câte s-au făcut pe această temă: privatizarea ROMTELECOM. Și suma care s-a încasat.

Vă mulțumesc, dacă ați reținut.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți de acord? Puteți să-i dați în scris?

Domnul Cezar Armeanu:

Voi prezenta foarte scurt sumele încasate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat!

Domnul Cezar Armeanu:

În 1998 s-au încasat 337,5 milioane dolari direct de către statul român și 337,5 milioane de către ROMTELECOM, constituindu-se în majorare de capital.

În 2003 s-au încasat 273 milioane dolari, din care la stat au intrat 31 milioane dolari. Astfel, compania OTE a deținut 54,01 din capitalul social al societății.

Vizavi de copiile după contract, vi le prezint mâine la minister.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Dumitru Pop:

Da, bine.

Referitor la sumele respective, la sumele încasate, v-aș ruga să-mi transmiteți în scris. Iar sumele cu majorare de capital nu sunt sume, aceia nu sunt bani.

Au majorat capitalul tot din ceea ce au găsit aici, din mijloacele fixe existente și preluate efectiv și au făcut o documentație de majorare de capital. Nu sunt bani intrați pentru statul român.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a notat, domnule senator.

Domnule secretar de stat Ion Antonescu,

Vă rog să răspundeți doamnei senator Maria Ciocan, dacă îi dă voie domnul Fleșariu. Vă rog să o lăsați pe doamna Ciocan să primească răspunsul. Vă rog frumos!

Domnul Ion Antonescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Răspunsul Ministerului Culturii și Cultelor pentru doamna senator Maria Ciocan este următorul:

"Ministerul Culturii și Cultelor nu are nici o atribuție în ceea ce privește aplicarea Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000. Conform acestor acte normative reconstituirea dreptului de proprietate se face de către organele administrației publice locale și de comisiile comunale sau județene de aplicare a Legii fondului funciar. Ministerul Culturii și Cultelor are doar atribuția de a media în situațiile litigioase, atribuție prevăzută în art. 6 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 28/2001 privind organizarea și funcționarea sa.

Menționăm că Ministerul Culturii și Cultelor a recomandat și recomandă Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, să soluționeze disputele patrimoniale de acest gen prin dialog, în conformitate cu prevederile art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990. Conform acestui articol, situația juridică a lăcașurilor de cult, a caselor parohiale care au aparținut de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română, se va stabili de o comisie mixtă formată din reprezentanții clericali al celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri".

Domnule președinte, dacă-mi permiteți o opinie personală...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat!

Domnul Ion Antonescu:

Eu aș vrea, în spiritul adevărului, să spun următorul lucru, să dau un exemplu.

Dacă 100.000 de persoane înființează un partid și cumpără sedii, deci își fac un patrimoniu, și după nu știu câți ani vine un nou lider care vrea să-și schimbe doctrina și 97.000 de membri - care au înființat partidul A - vor să-l schimbe în partidul B. Ce se întâmplă cu patrimoniul, pentru că el se află pe numele partidului A?

Și ceilalți sunt în partidul B.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă spun eu. La noi, de regulă, îl iau ăia 3.000. (Râsete.)

Domnul Ion Antonescu:

Au contribuit toți 100.000. Același lucru și aici, dacă stăm și gândim. Bunicii și străbunicii acelor locuitori din comuna respectivă au contribuit cu toții și datorită istoriei aveau o religie. Dar tot datorită istoriei și-au schimbat religia.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Deci, cu alte cuvinte, să nu intrăm în partid.

Domnul Ion Antonescu:

Poftim? Nu. După mine ar trebui să se respecte legea din 1948 a Patriarhiei în care să se împartă bunurile în funcție de numărul de credincioși, pentru că toți au contribuit și este normal ca fiecare să aibă dreptul.

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Nu este mai bine legea din 1940?

Domnul Ion Antonescu:

Atunci Parlamentul să facă o lege nouă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Doamna senator Maria Ciocan, vă rog foarte mult.

Doamna Maria Ciocan:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Îmi pare rău. Ceea ce îmi spuneți dumneavoastră acum vreau să vă spun că nu este vina credincioșilor din localitatea Lăpușul Românesc. În anul 1948, prin trecerea de la religia greco-catolică la religia ortodoxă, conform unor acte legale în vigoare la acea dată, bunurile au rămas cu extrasul CF tot pe greco-catolici. Ei, acum spuneți dumneavoastră. Când deja se dau titlurile de proprietate și urmează ca acele averi să fie date celor în drept, cine sunt cei în drept? Cei care la ora actuală sunt ortodocși și nu greco-catolici. Iar unii, care probabil s-au rugat și ei în aceleași lăcașuri de cult, de religie ortodoxă până acum, care știind că se dau titluri de proprietate și știind că acele extrase CF sunt pe greco-catolici, oare este corect și normal ca un număr de 1 sau 2% din acei credincioși dintr-o comună, care spun că sunt greco-catolici, să primească toată averea pentru toți acei credincioși, așa cum ați spus și dumneavoastră că din moși strămoși s-au rugat la aceleași biserici?

Domnul Ion Antonescu:

Nu. Au contribuit.

Doamna Maria Ciocan:

Au contribuit și au locuit în aceeași comună. Nu este corect!

Domnul Ion Antonescu:

Că nu au venit alții din alte zone, deci sunt aceiași.

Doamna Maria Ciocan:

Sunt și eu întru totul de acord cu ce ați spus dumneavoastră...

Domnul Ion Antonescu:

Este părerea mea.

Doamna Maria Ciocan:

... să se facă ceva, da, dar eu tocmai de aceea m-am adresat Ministerului Culturii și Cultelor și Ministerului Administrației Publice pentru că dumneavoastră sunteți cei în drept și în măsură să puteți veni cu o ordonanță de Guvern prin care, dați-mi voie să vorbesc, aceste averi: pământul, pădurile și bisericile să fie date celor care sunt majoritari sau să se împartă în raport direct proporțional cu numărul de credincioși.

Cei din localitatea Lăpușul Românesc nu doresc altceva decât ca acele averi bisericești să se împartă direct proporțional cu numărul de credincioși. Or, art. 36 din Decretul nr. 177, care nu este abrogat la ora actuală, prevede exact așa. Îmi pare rău că nu l-ați citat aici. Am așteptat să-l citați dumneavoastră de la Ministerul Culturii și Cultelor...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, ...

Doamna Maria Ciocan:

...că spune în felul următor...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator,

Nu vă grăbiți, că nici nu poate înregistra stenograma.

Vă rog eu mult.

Doamna Maria Ciocan:

Păi... înregistrează stenograma ce are de înregistrat.

Deci, conform art. 36 din Decretul nr. 177 spune clar:

"Dacă cel puțin 80% din credincioșii unui cult trec la un alt cult, la altă religie, și averea automat trece și este repartizată lor în raport direct proporțional cu numărul lor".

Asta doresc acei credincioși, nu ceartă, nu ură, nu mânie, nu vrajbă între credincioșii din aceeași comună. Și nu este numai comuna Lăpușul Românesc, ci sunt aproape toate comunele din Ardeal și poate chiar multe din țară. Deci să se stabilească prin ordonanță...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați-mi voie să vă mulțumesc.

Doamna Maria Ciocan:

...de Guvern. Să se repartizeze aceste averi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, ...

Doamna Maria Ciocan:

...în raport direct proporțional...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu tot respectul, dați-mi voie să vă opresc.

Doamna Maria Ciocan:

...cu numărul de credincioși.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați-mi voie să vă opresc. Avem și noi răbdarea noastră, mai glumim, mai nu știu ce... Răspunsul este foarte simplu. Nu poate face nici Ministerului Culturii și Cultelor, nici Ministerul Administrației Publice, așa ceva.

Doamna Maria Ciocan (din sală):

Dar cine poate face ceva?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Biserica, știți foarte bine, este autocefală, sunt niște lucruri foarte clare, le cunoașteți foarte bine, haideți să nu ne jucăm. Se duc în Justiție cele două Biserici, cele două grupări de enoriași, nimeni nu rezolvă problema asta decât Justiția.

Domnul Ion Predescu:

S-au rezolvat zeci de cazuri pe această problemă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai în justiție. Ce să vă facă ministerele?

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Nu mai aveți pe altcineva. Pe cine mai avem aici?

Domnul secretar de stat Seucan. Da? E aici? S-a răspuns legat de privatizare.

Domnul secretar de stat Farcaș, de la Ministerul de Interne, pentru domnul senator Dumitru Codreanu - controlul averilor polițiștilor - și după aceea pentru domnul senator Gheorghe Bunduc.

Vă rog!

Domnul Alexandru Farcaș - secretar de stat în Ministerul de Interne:

Domnule președinte,

Am dat răspunsul în scris domnului senator Codreanu și nu este în sală.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați făcut o faptă bună pentru noi.

Domnule senator Gheorghe Bunduc, ...

Vă rog, domnule secretar de stat!

Domnul Gheorghe Bunduc (din sală):

Foarte pe scurt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul Alexandru Farcaș:

Domnule președinte,

Am transmis deja din partea ministrului de interne răspunsul la interpelarea formulată de domnul senator Gheorghe Bunduc, legată de degradarea accentuată a mediului prin amplasarea pe terenurile agricole din perimetrele orașelor a cantităților de gunoi, moloz, obturarea canalelor navigabile din Delta Dunării, cu fel de fel de carcase și nave abandonate.

Fenomenul semnalat de domnul senator este real și bine cunoscut de polițiști care, deși îl au în atenție și îl urmăresc, în ciuda eforturilor depuse, datorită problematicii complexe la care trebuie să răspundă concomitent, nu pot asigura paza neîntreruptă a multiplelor și extinselor zone predispuse poluării.

Cu toate acestea, unitățile și formațiunile de poliție au avut în vedere această problematică, actul de poluare fiind, în ultimă instanță, un fapt de încălcare a ordinii publice.

Poliția Română, în baza legii sale de organizare și funcționare, aplică anual sute de sancțiuni contravenționale pentru poluare și punerea în primejdie a mediului.

Trebuie subliniat faptul că Ministerul de Interne, în acest domeniu al protecției mediului, are doar atribuții complementare, cadrul normativ, respectiv Legea protecției mediului, sancționarea contravenției la normele de igienă și sănătate publică, Hotărârea Guvernului privind înființarea Gărzii de mediu este acoperit de activitatea constantă a mai multor instituții de profil.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord?

Domnul Gheorghe Bunduc (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Vă ascultăm, aveți de pus o întrebare.

Vă rog!

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

În numele celor peste 106.000 de gospodari din județul Buzău, care dețin peste 174.000 ha de teren agricol pe care îl lucrează individual, vă întreb, domnule ministru: ce sprijin acordați deținătorilor de teren agricol care își lucrează pământul individual pentru înființarea culturilor agricole din această primăvară?

Acești gospodari trebuie să are terenul, să-l discuiască, să cumpere sămânța și să semene. Cum, cu ce și sub ce formă îi ajutați? Dacă există vreo formă de sprijin, cum au agricultorii individuali acces la acest sprijin?

Locuitorii din toate satele județului, de la Lunca și Padina până la Chiojdu și Gura Teghii, de la Fintești și Săhăteni până la Puiești și Podgoria așteaptă cu mare interes răspunsul dumneavoastră. Dar așteaptă un răspuns concret, nu doar vorbe și amânări.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că nu mai sunt întrebări de pus.

Trecem la interpelări.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, aveți de făcut o interpelare.

Domnul Gheorghe Acatrinei (din sală):

Mai trebuie să o citesc?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să o depuneți. Se referă la condițiile de trai din România, da? Deci să se înregistreze în stenogramă o interpelare referitoare la condițiile de trai din România, depusă de domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru primul-ministru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna ianuarie, salariul mediu net pe țară depășea cu puțin 4,7 milioane lei pe lună. Aceasta în timp ce coșul minim de consum lunar, pentru o gospodărie cu 3 persoane, a fost de 5,2 milioane lei. Astfel, într-o familie în care lucrează numai soțul, consumul lunar depășește nivelul salariului.

În plus, se face referire doar la salariul mediu, însă mulți angajați sunt remunerați la nivelul salariului minim pe economie, de 2,5 milioane lei. Din aceasta din urmă sumă, pe impozit pe salariu, C.A.S. și asigurări de sănătate se duc aproape 500.000 lei. Așa se face că majoritatea angajaților își duc viața doar de pe o zi pe alta, înglodați în datorii.

Îngrijorător este faptul că scade consumul din ce în ce mai mult, în condițiile în care acesta ar trebui să fie motorul dezvoltării. De asemenea, pe acest fond de subalimentație cronică este pusă în pericol sănătatea și vigoarea națiunii.

Situația fiind de natură să provoace îngrijorare, solicit premierului Adrian Năstase să dispună măsuri de îndepărtare a cauzelor ce stau la baza pauperizării generale a populației și de ameliorare a condițiilor de trai și sănătate a acesteia.

Solicit răspuns scris și oral.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Dumitru Petru Pop, aveți o interpelare de făcut.

Vă ascultăm!

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnule prim-ministru,

După cum, probabil, ați aflat, campania de distrugere sistematică a dovezilor vechimii, stabilității și continuității poporului român pe aceste meleaguri se desfășoară, încă, cu acordul nemijlocit al celor obligați prin lege să apere toate aceste vestigii ce fac parte din patrimoniul național.

Un astfel de caz este și cel la care mă voi referi acum, unde autoritățile publice locale din Miercurea-Ciuc sunt autorii distrugerii, cu acte în regulă, a sitului arheologic Jigodin 1, aflat în perimetrul municipiului.

Este vorba de eliberarea autorizației de construcție pentru firma Mobil Rom, în vederea amplasării unei antene tocmai pe ruinele cetății dacice, sit arheologic ce figurează în lista monumentelor istorice ale României, la poziția nr. 21A 0001.

Datorită gravității acestui caz și având în vedere lipsa de interes manifestată în astfel de situații de Ministerul Culturii și Cultelor, cât și de organele de urmărire penală, care au obligația constituțională și legală să apere interesele generale ale societății, deci și patrimoniul istoric național, vă întreb ce măsuri veți lua pentru ca cei vinovați să fie deferiți justiției, pentru a fi cercetați, judecați și pedepsiți, pentru că numai astfel se va tăia cheful celor care încă acționează pentru ștergerea, prin distrugere, a mărturiilor istorice românești.

Solicit răspuns scris și oral.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului Corneliu Bichineț, care, de asemenea, are de făcut o interpelare la adresa ministrului sănătății.

Vă ascultăm!

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Este târziu, dar, pentru că vă prețuiesc pe toți trei, nu vă pot lipsi de plăcerea de a asculta o interpelare foarte interesantă... (Voci suprapuse.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos! De când așteptam să vă ascultăm! Vă rog eu frumos!

Domnul Corneliu Bichineț:

Da. Către ministrul sănătății.

Ministerul pe care îl conduceți este, probabil, în aceste vremuri de cumpănă, cel mai greu. Cum vă știu neobosită și săritoare la nevoie, consider că o s-o scoateți la capăt până la urmă. Asta, dacă veți ține cont și de sugestiile constructive ale parlamentarilor din opoziție, și ei, ca și dumneavoastră, locuitori ai României.

Reformați și iar reformați...! Reforma ministerială a tulburat, însă, din temelii viața spitalelor din țară. Medicii sunt descumpăniți și speriați din pricina greutăților cu care se confruntă, mulți dintre ei fiind nevoiți să recurgă la colegii lor psihiatri pentru a-și reveni și a se putea concentra asupra nobilei profesii pe care și-au ales-o, iar bolnavii, mulți dintre ei, s-au hotărât să moară pe capete, gândind că în lumea lui Dumnezeu este mai bine decât în lumea noastră, chiar dacă o vreme poposesc și în iad.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate să fie adevărat.

Domnul Corneliu Bichineț:

E o temă de meditație.

Va veni doamna ministru în județul Vaslui. Nu cred că domnul director al Direcției sanitare, Gafton Narcis, o să protesteze în vreun fel ori să se opună bisturiului reformator cu care vă îndreptați vertiginos, aidoma lui Alaric (poate Genseric), spre năpăstuitul nostru județ. O fac eu.

Dacă tot veniți la noi, atenție mare la drumuri, sunt stricate, pline de capcane, vă puteți răni și, zău așa, n-o să aibă cine să vă îngrijească.

Și o scurtă întrebare.

Nu-i așa că n-o să desființați secția de chirurgie a spitalului orășenesc Negrești, unde locuiesc eu, secție pe care, în urmă cu un an, ați aprobat-o să funcționeze cu 15 paturi?

Și un sfat prietenesc, în final.

Nu vă străduiți, doamna ministru, să "reformați" toată țara. Optsprezece județe deja sunt suficiente. Mai bine lăsați-o moartă...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru are de făcut o interpelare.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnule prim-ministru,

Vă solicit să-mi răspundeți de ce nu revocați sau modificați Hotărârea nr. 512/23 mai 2002 privind transmiterea unor bunuri - este vorba de circa 1.000 de ha - din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a municipiului Galați, județul Galați, și în administrarea Consiliului local al municipiului Galați, deoarece această hotărâre este nelegală, încălcând Constituția României - este vorba de art. 41 și art. 72 lit. o) - și Legea nr. 215/2001, Legea nr. 213/1998, Codul civil, art. 480 și 481, cât și Legea nr. 15/1994.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, dacă mai există vreo intervenție?

Înțeleg că nu. Vă mulțumesc foarte mult.

Închidem ședința noastră de astăzi.

Ședința se încheie la ora 19,35.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 2:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro