Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.72/13-06-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 03-06-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de către domnul Puiu Hașotti, vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar în a doua parte, alternativ, de către domnii Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Bună dimineața.

Doamnelor și domnilor,

Conform programului, ziua de astăzi se deschide cu declarațiile politice. Pentru că există întotdeauna presiunea timpului, îmi permit să vă reamintesc că o declarație ar trebui să dureze trei minute și, al doilea lucru, că aceia care doresc să depună în scris declarația politică, o pot face.

 
Damian Brudașca - atenționare asupra numeroaselor cazuri de încălcare sau nerespectare a legilor;

Și pentru că tot spuneam că suntem în criză de timp, începem și puțin mai devreme și l-aș ruga pe domnul Damian Brudașca să poftească la microfon.

 

Domnul Damian Brudașca:

Vă mulțumesc.

Bună ziua.

De câțiva ani, parlamentarii Opoziției, indiferent de partidul politic din care fac parte, nu încetează, săptămână de săptămână, dacă nu cumva chiar zi de zi, să atragă atenția actualului Cabinet asupra numeroaselor cazuri de încălcare sau nerespectare a legilor, de abuzuri, birocratism excesiv sau rea credință din partea unor persoane din cadrul administrației centrale sau locale. Declarațiile politice, întrebările sau interpelările pe care le adresăm Puterii, chiar dacă au un caracter critic, sunt de bună credință și se vor semnale asupra situației dramatice cu care se confruntă numeroși cetățeni ai acestei țări. Noi, parlamentarii Opoziției, facem ceea ce, într-o țară cu adevărat democratică, ar trebui să facă reprezentanții Executivului de la toate nivelurile. Ar fi de datoria prefecților sau a conducerilor Consiliilor județene să informeze corect și obiectiv pe primul ministru sau pe ceilalți membri ai Cabinetului în legătură cu problemele pe care le ridică oamenii, iar acolo unde competențele și posibilitățile lor sunt depășite, se ceară măsuri aferente complexității și gradului lor de urgență ale chestiunii în cauză.

Problema e că sunt foarte rare și cu totul întâmplătoare astfel de atitudini. Noua nomenclatură de partid și de stat, după modelul celei de dinainte de 1989, preferă să aducă la cunoștința augustelor urechi ministeriale doar rapoarte - voluminoase, de regulă - privind marile înfăptuiri ale Puterii PSD-PUR-UDMR. Se depun eforturi majore ca șefii de la București să nu afle decât acele adevăruri care să nu le pericliteze scaunele și implicit prerogativele de tip feudal.

Ce este mai de plâns este faptul că, atunci când vreun amărât, strivit de atâta birocrație și nedreptățit, se adresează, în speranța de a i se face dreptate, mai marilor județelor, nu numai că nu se întâmplă, în covârșitoarea proporție a cazurilor, nimic. În plus, petentul este luat la ochi și, de foarte multe ori, are de suferit din partea celor reclamați.

Mai nou, ca să demonstreze încă o dată apucăturile dictatoriale de care sunt acuzați, reprezentanții Puterii, PSD-PUR-UDMR, chiar și atunci când lucrurile sunt clare și necesită acțiuni concrete, posibile și justificate legal și moral, atât unii miniștri, cât și prefecții sau șefii serviciilor din subordinea acestora tratează cu ostilitate orice cerere care vine din partea vreunui consilier local, județean sau a vreunui parlamentar din Opoziție. Unii funcționari publici declară deschis petenților: "Îți rezolvam problema, dacă nu făceai greșeala să te adresezi deputatului X sau Y din Opoziție".

Ar fi foarte multe de spus pe această temă. Ne rezumăm doar la a constata această mentalitate primitivă și nefirească. Oare urmărește Puterea să scoată Opoziția din viața politică a României? Așa înțelegeți dumneavoastră, domnule Adrian Năstase, construirea unui stat democratic, pluripartid? Dacă vreți cu adevărat integrarea țării noastre în Uniunea Europeană, de ce vă rămân indiferente practicile democratice întâlnite în țările acesteia, inclusiv în ceea ce privește relațiile dintre Putere și Opoziție?

Aceeași atitudine o constatăm și la miniștrii Cabinetului. Am în vedere nu doar răspunsurile foarte adesea extrem de neserioase și superficiale de care se bucură întrebările și interpelările noastre. Atunci când se catadicsește să ni se răspundă. Pentru că sunt cazuri, iar domnul Vasile Dâncu este campion absolut în acest sens, când nici după mai bine de trei luni de zile nu se dă răspuns la întrebările formulate. Oare legea este valabilă numai pentru vulg, nu și pentru potentați?

Recent, întâmplător, recunosc, am aflat și faptul că miniștrii Cabinetului Năstase nu organizează audiențe la ministerele pe care le conduc, iar dacă, totuși o fac, eventual pot fi întâlniți la sediul PSD din București. De cele mai multe ori, ei sunt accesibili doar membrilor PSD pentru diverse aranjamente de ordin personal sau de grup. Pentru oamenii de rând sunt disponibili doar consilieri ai miniștrilor, care, de regulă, uită să și rezolve problemele pentru care, adesea, oamenii vin de la sute de kilometri.

Iată transparența, dar și modul curios de a traduce sloganul electoral al PDSR din anul 2000!

Se vrea, probabil, să se întipărească în mintea oamenilor că de un partid (ca și înainte de 1989) depinde absolut totul. Că dacă vrea partidul, și numai atunci, miniștrii săi catadicsesc să te asculte. Iar dacă o fac, recunoștința ta trebuie să se îndrepte spre partid și spre falnicii lui conducători. Dacă așa stau lucrurile (și așa și stau), oare de ce a mai fost nevoie să moară oameni în Decembrie 1989? Pentru că acești oameni au visat o democrație autentică, nu un surogat marca PSD.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Cristian Sandache - intervenție intitulată Adversarii Partidului Social - Democrat;

Îl rog pe domnul deputat Cristian Sandache să poftească la microfon. Se pregătește domnul Adrian Moisoiu.

 

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Adversarii Partidului Social Democrat".

Competiția politică nu echivalează nici cu un cadril, nici cu o suită de simpozioane științifice. În același timp, nu cred că putem pune semnul egalității între lupta politică și ciocnirile necivilizate, violente.

Aflat la guvernare, Partidul Social Democrat, este nevoit să se confrunte cu replicile Opoziției, atât cea parlamentară, cât și cea extraparlamentară, lucru firesc, însă, într-o democrație funcțională.

Este bine de observat maniera de manifestare a reprezentanților Opoziției, aspect care într-un fel sau altul este semnificativ pentru o anumită mentalitate politică.

Partidul Național Liberal, partid condus de un tehnocrat serios, domnul Theodor Stolojan, are, fără îndoială, un discurs modern, european și se află, oricum, într-un moment politic mult mai fast decât atunci când era condus de către domnul Valeriu Stoica. Destul de activi, liberalii nu au reușit încă să ofere acele programe alternative, de natură economică, pe care le anunțaseră cândva. Incontestabil, însă, formula liberală, nu poate lipsi din fizionomia politicii românești viitoare.

Partidul Democrat luptă febril pentru a crește în sondaje, însă, cel puțin deocamdată, nu prea reușește să depășească o anumită cotă.

Manifestându-se pe toate fronturile și uzând de o anumită charismă colorată, domnul Traian Băsescu pare a avea mai curând nevoie de tactul și diplomația a la Petre Roman, calități pe care, se pare, că nu prea le are.

Există în Partidul Democrat, ca și în Partidul Național Liberal, oameni politici de cert profesionalism, dar raportul lor nu se prea materializează în ceea ce privește creșterea de substanță a partidelor respective.

PRM-ul este principalul adversar al PSD-ului, lucru probat ultima oară în cursul alegerilor din anul 2000, având în președintele său, senatorul Corneliu Vadim Tudor, un lider charismatic, deși controversat.

Partidul România Mare nu cred că poate oferi acea alternativă politică eficientă și în același timp compatibilă cu rigorile lumii de mâine. Există și aici oameni politici, de incontestabilă valoare morală și profesională, însă, pe ansamblu, discursul peremist trăiește mai mult din resentimente și virulente critici, fără a prezenta în mod clar și concret măsurile de îmbunătățire a situației economico-sociale românești.

Chiar remarcabile, unele poezii ale lui Corneliu Vadim Tudor s-au numit exerciții de virtuozitate istorică, pe care nimeni nu i le neagă, nu pot ține loc de program eficient. Nu afirm prin aceasta că PSD-ul este partidul perfect, ideal! Cred, însă, că pentru România prezentului, ba poate și în perioada care se va dovedi decisivă pentru integrarea noastră în structurile Uniunii Europene, programul PSD este cel mai concordant cu interesele țării noastre.

Până la urmă, totuși, electoratul este singurul judecător implacabil al tuturor partidelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Adrian Moisoiu - intervenție cu titlul Pericolul de a acorda prea multe drepturi;

Urmează domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregătește domnul deputat Kerekes Károly.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Pericolul de a acorda prea multe drepturi" se intitulează intervenția mea de astăzi.

S-a întâmplat la Târgu Mureș, într-un oraș în care, potrivit recensământului din anul 2000, trăiesc 50,35% români, 46,67% maghiari, 2,51% rromi și 0,47% alții. Din cauză că românii nu s-au prea înghesuit la vot în primul tur, iar rromii au căzut ca și altă dată în capcana promisiunilor udemeriste, consiliul local municipal s-a constituit din 13 udemeriști și 12 români din 4 formațiuni politice (4 P.U.N.R., 3 P.R.M., 3 C.D.R., și 2 P.S.D.).

Joi 29 mai a.c., consiliul local municipal Târgu Mureș trebuia să stabilească, prin vot, pe cei 6 cetățeni ai săi din cei 27 nominalizați, cărora, în cadrul "Zilelor mureșene 2003", să li se acorde titlul de cetățean de onoare.

Acest eveniment a permis consilierilor U.D.M.R. să-și dea din nou arama pe față! Domnului Lazăr Lădariu, fost deputat în legislaturile 1992-1996 și 1996-2000 în Parlamentul României, redactor șef al cotidianului mureșean "Cuvântul liber", nominalizat de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Mureș, susținut de organizații neguvernamentale și de toate partidele românești amintite, i s-a refuzat acordarea distincției în urma unui vot etnic inițiat și aplicat de udemeriști, încheiat cu rezultatul de 12 voturi pentru și 13 voturi contra.

Deci, unei populații majoritare la limită (50,35 % români), dar totuși majoritară, nu i s-a permis să-și desemneze singură cetățenii de onoare, acesteia fiindu-i impuși acei oameni convenabili minorității, propuși de Alianța Civică și Liga Transilvania - Banat.

Oare cum ar reacționa udemeriștii într-un caz invers, dacă românii ar încerca să se implice în comunitatea maghiară și să le impună hotărârile? Le-ar accepta? Unde s-ar duce să se plângă pentru încălcarea dreptului la autodeterminare?

Aspectul are antecedente în cazul românilor din Harghita, cărora, minoritari fiind, le-a trebuit aproape 2 ani pentru ca abia în urma unei sentințe judecătorești, consilierul județean român să fie validat! Situații similare sunt nenumărate și în județul Covasna.

De aceea întreb: domnilor udemeriști, cum vedeți concordia și buna conviețuire care spuneți că doriți să existe între români și maghiari? Cu asemenea manifestări? Ce veți face dacă, la viitoarele alegeri, toți românii din Târgu Mureș se vor prezenta la vot din primul tur și balanța consilierilor municipali se va înclina, cum de altfel este și normal, spre partea românească? Cum vor trebui aceștia să se comporte față de minoritatea maghiară? Cu aceeași lipsă de toleranță de care dați dovadă și prin care inflamați în mod constant și conștient situația din zonă? Să nu se uite că alungarea elevilor români sau mai elegant spus separatismul școlar, promovat și pus în practică la liceul "Bolyai Farkas" din Târgu Mureș, nu a fost și nu va fi niciodată acceptată de români, indiferent câte protocoale se vor încheia între U.D.M.R și P.S.D.

"E vechi păcatul și nu ești prima vinovată" spunea poetul Ion Minulescu. Evenimentul petrecut în Consiliul municipal Târgu Mureș mă face să-mi aduc aminte de îndemnul horthyst "nincs kegyelem", adică "fără cruțare", slogan utilizat în holocaustul declanșat împotriva românilor din Transilvania de Nord în perioada 1940 - 1944. De aceea apreciez acțiunea consilierilor locali udemeriști din Târgu Mureș drept o acțiune teroristă de tip Al-Quiada, o acțiune fără scrupule de atingere a scopului propus.

Se afirmă că toate acțiunile puse la cale împotriva statului român aparțin radicalilor din U.D.M.R. Votul unitar etnic de la Târgu Mureș demonstrează însă încă odată, că între radicalii și moderații din U.D.M.R nu există deosebire, că au același scop, pe care încearcă însă să-l atingă prin modalități diferite.

Pentru ca pe viitor asemenea situații să se evite, Legea administrației publice nr. 215/2001 ar trebui amendată, dându-se posibilitate fiecărei comunități să-și stabilească separat reprezentanții proprii. Modelul ungar care permite ungurilor să stabilească prin vot, conducătorii convenabili ai comunității române, trebuie evitat.

Oare între votul etnic de la Târgu Mureș și încheierea alegerilor interne din U.D.M.R. ce era prevăzută pentru sâmbătă 31 mai a.c. nu este nici o legătură? Dar cu Forumul cetățenesc din aceeași dată de la Sfântu Gheorghe la care s-a cerut imperativ ca așa numitul "Ținut secuiesc" să devină o "patrie-mamă internă", la baza căruia să stea principiul autonomiei teritoriale, adică a unui ținut în care românii să nu aibă drepturi în propria lor Țară?

Întregii clase politice românești, comunitatea internațională îi cere să intre în normalitate, numai U.D.M.R.- ului, care la urma urmelor nici nu este un partid politic ci o uniune culturală, i se admite un regim special - tip gulaș, care promovează aparthaidul.

Români, nu vă lăsați amăgiți! Visurile iredentiste ale etnicilor unguri trebuiesc tratate cu mare seriozitate. Se vehiculează ideea că cine nu dă drepturi, dă teritorii! Dar cine dă prea multe drepturi ce poate păți?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi.

 
Kerekes Karoly - exprimarea dezacordului față de politica Guvernului în privința restituirii imobilelor;

Domnul deputat Kerekes Károly are cuvântul. Se pregătește domnul Ion Mocioalcă.

 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea politică din 11 februarie a.c., rostită în plenul Camerei Deputaților, am atras atenția asupra faptului că Executivul, scăpat de teama monitorizării din partea Consiliului Europei, a făcut un pas înapoi prin naționalizarea unei bune părți a imobilelor ce au constituit obiectul restituirilor în baza Legii nr. 10/2002.

Această nouă naționalizare s-a făcut de data aceasta printr-o serie de hotărâri ale Guvernului din toamna anului trecut, atestând apartenența unor imobile ocupate de unități bugetare la domeniul public al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, cu toate că proprietarii au cerut, potrivit legii, în termen legal, restituirea lor în natură.

Ca urmare a protestelor justificate ale proprietarilor, și nu în ultimul rând a sporirii numărului proceselor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ministerul Administrației Publice a emis o circulară comunicată prefecturilor și consiliilor județene prin care s-a dispus stoparea oricăror acțiuni de intabulare în cartea funciară a dreptului de proprietate publică asupra imobilelor înscrise eronat în inventarul domeniului public atestat de Guvern, atâta vreme cât instanțele nu au pronunțat hotărâri definitive și irevocabile în procesele ce au obiect restituirea în natură a acestora.

Mai mult decât atât, în unele cazuri, Guvernul și-a manifestat voința de a restitui imobilele în discuție înainte de încheierea proceselor. Așa s-a întâmplat și în cazul castelului din comuna Brâncovenești, județul Mureș. Cu ocazia vizitei efectuate la fața locului de către secretarul general al Guvernului, domnul Șerban Mihăilescu, a convocat o conferință de presă la Prefectura Mureș, în cadrul căreia a afirmat că se restituie în natură castelul întrucât Guvernul nu vrea să aibă la activ și acest proces la Strasbourg, unde nu ar avea nici o șansă de câștig. Totodată, a asigurat autoritățile locale și conducerea centrului de recuperare și reabilitare pentru persoane cu handicap că Executivul a alocat 30 de miliarde de lei pentru mutarea bolnavilor din castel în cămine noi, în condiții corespunzătoare standardelor europene. Însă, contrar afirmațiilor făcute, la câteva săptămâni după vizita efectuată la Brâncovenești, același Șerban Mihăilescu, în calitate de reprezentant al Guvernului chemat în judecată pentru anularea atestării apartenenței castelului la domeniul public al comunei, depune concluzii la dosarul aflat pe rolul Curții de Apel din Târgu Mureș pentru respingerea acțiunii formulate de proprietar.

Este de-a dreptul șocantă această inconsecvență din partea unui reprezentant al Guvernului, atitudine care fără îndoială nu constituie o dovadă de credibilitate. Îmi mențin și pe această cale opinia pe care am exprimat-o în declarația politică anterioară, și anume: este greșită concepția conform căreia aderarea României la structurile euro-atlantice nu este condiționată de credibilitate.

În mod justificat se formulează întrebarea: până când se va mai spune una și face alta? Este serioasă îngrijorarea declarată pentru creșterea numărului de procese pierdute de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Răspunsul la aceste întrebări trebuie să-l dea cei care sunt răspunzători de imaginea țării, deci, în primul rând, Guvernul.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Permiteți-mi, eventual, cu scuzele de rigoare, să vă spun că sunt convins că veți vota viitoarea moțiune de cenzură, la cât sunteți de supărat pe Guvern.

 
Ion Mocioalcă - constatarea duplicității demersului politic al colegilor din Opoziție în privința taxei radio - tv.;

Îl rog pe domnul deputat Ion Mocioalcă să ia cuvântul. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

 

Domnul Ion Mocioalcă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterile politice din perioada imediat trecută, privind taxa radio-tv, s-ar părea că au consumat tot ce se putea spune. Să fie doar populismul cu care ne-a obișnuit Opoziția, exploatând un subiect gras, pentru a mai sublinia o dată marea ei grijă față de oameni? Nicidecum! Este cel puțin ciudat că, deși instituirea acestei taxe este, practic, o măsură de dreapta și cei mai înverșunați contestatari ai acesteia sunt partidele de dreapta sau, mă rog, care semnalizează stânga și trag spre dreapta.

Vă rog să observați duplicitatea demersului politic al colegilor din Opoziție și în acest caz, ca în atâtea altele. Pozând în campionii transparenței, corectitudinii și dreptății, aceștia au dezinformat opinia publică, uitând cu bună știință să arate că, cu toate inerentele ei imperfecțiuni, această reglementare este imperios necesară, ea aliniind și din acest punct de vedere România la practica democratică europeană.

A trebuit intervenția unor reprezentanți de seamă ai politicii europene, inclusiv ai dreptei politice europene, care s-au simțit datori să repare această impardonabilă gafă, salutând acest act normativ și subliniind pentru aceiași opinie publică, cum, această taxă, considerată normală la ei, conferă posturilor naționale radio-tv din România garanția independenței și credibilitatea atât de frecvent blamate de Opoziție ca fiind în pericol.

În toate democrațiile europene se poate! La BBC se poate! La TVR nu se poate!

Dorim toți sau ar trebui să dorim o implicare mult mai fermă a audiovizualului național în promovarea, în răspândirea culturii naționale și universale, în diversificarea programelor educative, în această perioadă nefastă, de proliferare a subculturii, a prostului gust, a violenței ca mod de viață, a imoralității, prin influența televiziunii comerciale.

Vehemența cu care se atacă taxa radio-tv mă duce cu gândul la anumite interese de grup, nicidecum la grija față de oameni.

Cu ce bani să asigurăm calitatea tehnicii și a programelor acestor instituții indispensabile ale țării? Camere video vechi de 20 de ani, care de reportaj din anii '76, '79, studiouri nemodernizate din anii '60, radio-relee îmbătrânite, neperformante și de fiabilitate îndoielnică, turnul Televiziunii, construit între 1965 - 1970, și care a suportat trei cutremure majore și ar putea ceda la următorul. iată doar câteva obiective care cer o finanțare de cel puțin 8 milioane de EURO pe an, doar pentru tehnică.

Cu scuzele de rigoare, pentru că sunt obligat să nominalizez, nu pot să nu observ, cel puțin subiectivismul cu care, omniprezentă în toată mass-media și la toate pricepută, o anumită colegă din PNL, condamna la o recentă dezbatere televizată imoralitatea acestei taxe.

Dar este moral să împingem conștient spre periferie aceste bunuri naționale, cu extraordinarul lor rol, lăsând cale largă doar meschinelor interese comerciale de grup?

Imorală este atitudinea condamnabilă a Opoziției, care, prin multitudinea acțiunilor de boicot, trunchiind cum i-a convenit, realitatea, a îndemnat fățiș populația să nu respecte această lege.

Observ că, în ultimele zile, eficiența dezbaterilor și a informărilor realizate de Radio România și TVR, în scopul de a face cunoscute problemele cu care se confruntă și pentru susținerea demersului Guvernului, în așezarea pe un făgaș normal a acestei instituții, indispensabile statului de drept.

Trebuie să fim obiectivi și să fim de acord că eficiența acestor demersuri ar fi fost indiscutabil mai mare, dacă dezbaterile și informarea populației s-ar fi produs înainte de aplicarea legii.

Ca și în cazul reglementărilor inițiate pentru indemnizația de maternitate, ca și în cel al comunicării noilor relații între asociațiile de proprietari și posesorii de centrale termice de apartament, comunicate de un consilier ministerial, trecut la pensie a doua zi, trebuiau prezentate pe larg și aceste măsuri care, deși, în fond, bine gândite, pot genera stări de confuzie și de tensiune, alimentate copios de vânătorii din opoziție.

Disfuncțiile, inadvertențele din normele metodologice de aplicare ale legii, redactate de specialiștii Guvernului, trebuie să fie eradicate. Iar o sursă de ambiguități poate fi și urmarea laconismului unor prevederi ale legii, lipsa detaliilor și precizărilor care să evite orice interpretare neconformă cu spiritul legii. Aceasta să fie grija noastră, exigența noastră!

Normele privind taxa radio-tv la care mă refer sunt deficitare la precizarea taxei diferențiate, a diferitelor categorii de contribuabili. Așa este corect! Am televizor, plătesc, nu am televizor, nu plătesc! Dar și măsurile de descurajare a evaziunilor la plata taxei trebuie să fie mult mai severe și cu asigurarea controlului.

De aceea, eu nu consider închisă această problemă și solicit programarea dezbaterii parlamentare, care să pună în drepturi și să asigure aplicarea conștientă a acestor norme de conduită europeană, în problemele audiovizualului național și nu rămânerea lor într-o fază gri, la bunul plac al unora sau al altora.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc și eu și, cu tot respectul cuvenit, v-aș reaminti tuturor celor care urmează, că ar fi bine să se restrângă la trei minute, altfel este imposibil ca toți vorbitorii să poată lua cuvântul.

 
Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Șomajul între statistici oficiale și adevăr;

Vă rog, domnule deputat Ștefan Baban.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Șomajul între statistici oficiale și adevăr".

"Aplicarea de la 01.03.2003 a noului Cod al Muncii va duce la desființarea convențiilor civile și la transformarea lor în contracte de muncă, astfel încât cei ce prestau o activitate pe baza acestora, vor putea fi încadrați în numărul salariaților din România, ducând implicit la scăderea șomajului". Acestea sunt cuvintele reprezentanților Guvernului, care încercau să demonstreze eficacitatea aplicării noii legi, deși din stadiul de proiect era destul de controversată.

La trei luni de la aplicarea Legii nr. 53/2003, în locul celor câteva milioane de convenții civile nu au apărut nici măcar 50.000 de contracte de muncă. Firmele, indiferent de forma de proprietate, de stat sau privată, își reduc personalul, din cauza fiscalității salariale, se restructurează sau își reduc activitatea, etc. Și, cu toate acestea, din datele oficiale, rezultă că rata șomajului scade de la an la an, de la lună la lună.

Se pune o întrebare pertinentă: rata șomajului pe care o comunică oficial ANOFP este reală sau este cosmetizată, ca și rata inflației? Răspunsul este greu de dat, mai ales că adevărul se află undeva la mijloc: între politicile de protecție socială, măsurile de reconversie a forței de muncă și economia subterană.

Cifrele oficiale ajung să fie deformate de economia subterană. Având ca principal aliat fiscalitatea excesivă în domeniul politicii salariale, firmele care au utilizat personal angajat pe bază de convenții civile au preferat să le plătească acestora, de la 01.03.2003, sume de bani "la negru" și să nu încheie contracte de muncă.

Astfel încât, cei care realizează venituri de acest gen și care știu că Legea nr. 76/2003 privind asigurările de șomaj, a devenit mai draconică, nici măcar nu se mai duc să se înregistreze ca șomeri. În concluzie, deși a fost promovată ca o lege reformatoare, noul Cod al Muncii a devenit, ca și în cazul altor legi, inoperant, astfel că numărul contractelor de muncă în aceste trei luni a crescut foarte puțin. La toate acestea, se adaugă și faptul că există în România și alte legi - Codul de procedură civilă - care reglementează activitatea colaboratorilor, lucru care este aplicat cu brio atât de firmele de stat, cât și de cele private.

În aceste condiții, nu este de mirare că rata șomajului se află într-o continuă scădere din punct de vedere scriptic. Deoarece, faptic, situația este mult mai dramatică: multe persoane au terminat perioada de acordare a indemnizației și nu au găsit locuri de muncă sau dacă au găsit au lucrat foarte puțin, nemaiputând beneficia de prevederile Legii nr. 76/2002, persoanele care au trecut de 45 de ani nu se mai regăsesc în nici o situație a Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, nici măcar pentru acordarea creditelor pentru patronii care-i angajează, lipsa locurilor de muncă datorată lipsei investitorilor, dezvoltării mai puțin a IMM-urilor și lipsei facilităților fiscale etc. Toate aceste persoane vor apărea în momentul acordării unor ajutoare sociale, evidențiind discrepanța dintre realitatea cotidiană și calculul aritmetic.

Începând cu anul 2000, reducerea șomajului nu a mai fost urmată de o creștere în același ritm a numărului de angajați din economie, număr care a ajuns chiar să se diminueze. Și atunci unde este adevărul? În cifra care reprezintă rata șomajului sau în realitatea cotidiană?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

 
Puiu Hașotti - declarație intitulată Partidul Social Democrat - urmașul boierilor;

Permiteți-mi să-mi citesc și eu declarația politică. Urmează domnul deputat Iosif Armaș. (Coboară de la prezidiu, la tribuna Parlamentului)

 

Domnul Adrian Ionel (din sală):

Ionel Adrian era printre primii și nu m-ați strigat!

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

Și Valentin Iliescu!

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Erați al patrulea de la PSD.

 
 

Domnul Adrian Ionel (din sală):

M-ați uitat!

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Nu v-am uitat, domnule deputat, dar erați al patrulea pe listă.

 
 

Domnul Dumitru Chiriță (din sală):

Nu faceți dialog cu sala!

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat Chiriță, aveți dreptate.

Declarația se intitulează "Partidul Social Democrat - urmașul boierilor".

În vremuri pe care mulți se încăpățânează să le considere apuse, luându-și visele drept realitate, un mare lider în căutarea păcii și a gloriei mondiale a visat Coreea de Nord, o țară remarcabilă, prin unitatea de monolit, în spatele conducătorului mult iubit, prin rezistența acerbă în fața imperialismului și, nu în ultimul rând, prin spectacolele grandioase dedicate conducătorului.

Marele lider, vrăjit de farmecul acestei țări exotice, a decis că trebuie să-i urmeze exemplul și a încercat să pună în aplicare cât mai mult din modelul nord coreean pe moșia sa din Europa, numită România.

Anii au trecut, marele lider a lăsat locul, de fapt a fost executat, altor mari lideri.

Ultimul dintre ei, văzându-se la putere a început să fie atras tot mai mult de moștenirea înaintașilor săi și, după doar doi ani și jumătate de putere discrețională, a început să prindă gustul modelelor și a făcut o vizită în Germania. După cum vedeți, moda s-a schimbat între timp, Coreea de Nord fiind înlocuită cu Germania. Dar, ca și ilustrul său înaintaș, a fost fermecat de ce a văzut. Spre nefericirea supușilor săi, nu a fost fermecat de modelul economic sau politic al Germaniei, nici vorbă! A fost cucerit de strălucirea numelui de partid istoric, de respectul trezirii tradiției a Partidului Social Democrat German.

Nu a putut să analizeze în profunzime motivele respectului pentru care este înconjurat Partidul Social Democrat și, asemenea unor păsări, a fost atras doar de strălucirea lucrurilor.

Prin urmare, marele lider, pe numele său - ați ghicit - Adrian Năstase, s-a întors din Germania plin de elan și a descoperit că și el poate fi un personaj istoric și partidul său.

Ca atare, a decis să sărbătorească 110 de la înființarea Partidului Social Democrat. Care "Partid Social Democrat"? Partidul frate cu PSD din Germania, cu laburiștii din Anglia, cu socialiștii din Franța și alții? Ce-i apropie? Numele. Ce-i desparte? Din păcate pentru domnul Năstase, chiar tradiția, istoria, totul!

Grăbit ca întotdeauna să promoveze ideile marelui lider, locotenentul său, numit Șerban Mihăilescu, a făcut ceva de care orice pesedist se ferește cu înverșunare, a spus adevărul: a recunoscut că tradiția partidului său înseamnă, de fapt, tradiția partidului comunist și că Partidul Social Democrat are rădăcinile în partidul comunist. Adică, istoricul Partid Social Democrat a fost înlocuit pașnic cu partidul comunist, care a continuat politica social-democrată, lăsând apoi locul unui nou partid social-democrat. S-au răsucit în mormânt toți socialiștii care au murit în închisorile comuniste! S-au răsucit în mormânt toți cei care au suferit pentru că nu au vrut să accepte nebunia comunistă!

Nu este decât un alt pas pe care Adrian Năstase îl face pe drumul spre împlinirea idealurilor megalomane ale predecesorului său comunist. Înaintașul său ar fi mândru, ilustrul conducător va sărbători social-democrația pe unul din stadioanele atât de dragi lui Nicolae Ceaușescu. Ce diferă? Doar părul lupului.

Îi mulțumim lui Șerban Mihăilescu pentru că a avut curajul să recunoască, în sine, ceea ce tovarășii săi se încăpățânează să nege: PSD este urmașul PCR.

Și pentru a face o opoziție constructivă, avem o propunere pentru domnul Năstase: de ce nu sărbătorește PSD aproape opt secole de atestare documentară a boierilor din Țările Române! În acest caz, într-adevăr, se poate spune că PSD are o tradiție - tradiția feudală, tradiția baronilor din occident și a boierilor din România. Vă mulțumesc.

 
Ionel Adrian - despre Partidul Social Democrat și doctrina social - democrată;

Domnule deputat.

 

Domnul Ionel Adrian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Social Democrat vede în doctrina social-democrată nu un scop în sine, nu un simplu exercițiu retoric, ci una dintre șansele autentice ale României. Nu absolutizăm nimic, nu considerăm că celelalte doctrine politice nu își au importanța lor, însă considerăm că a fi social-democrat înseamnă, mai presus de toate, a fi un om adevărat, cu un comportament moral ireproșabil.

Desigur, nimeni dintre noi nu este și nu va putea fi niciodată perfect, dar dorința de a te perfecționa pe tine prin muncă îndrăzneață, cinste și onoare constituie una dintre motivațiile umane fundamentale.

Un gânditor afirma cândva că "omul este lup pentru alt om", condiția umană însăși semănând cu o junglă în interiorul căreia singura lege care acționează este aceea a forței. Social-democrația contemporană pune la baza doctrinei sale valorizarea ființei umane, prin tot ceea are aceasta mai bun, mai competitiv. Social-democrația nu respinge respectul și atașamentul față de patrie, de ideea națională, aceste valori contribuind la îmbogățirea patrimoniului spiritualității universale.

Partidul Social Democrat asociază valorile tradiționale românești marilor valori spirituale ale omenirii, viziunea rezultată fiind una coerentă și organică. Un astfel de partid se poate socoti puternic nu numai sub raport numeric, ci și prin concepția sa generală ideologică. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Miclea - declarație politică intitulată Instituțiile statului - subiect de batjocură;

Are cuvântul domnul deputat Costache Mircea. Nu este. Domnul deputat Ioan Sonea, tot de la PRM? Nici dânsul nu este.

Atunci, domnul deputat Ioan Miclea? Da. Și se pregătește domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

 

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Instituțiile statului - subiect de batjocură".

Ar trebui să facă parte dintr-o acțiune a puterii executive, dar și a celei legislative și, de ce nu, a celei juridice o acțiune concertată de combatere a batjocurii pe care unii din concetățenii noștri, în diverse forme, o îndreaptă împotriva instituțiilor statului.

În acest sens voi aminti, doar în treacăt, acțiunile de batjocorire a sentimentelor național-patriotice ale românilor transilvăneni, de către acest șovin iredentist care este Laszlo Tokes și ceata lui de extremiști, prin acțiunile ce le-au desfășurat și le desfășoară și în prezent și împotriva cărora justiția și autoritățile statului, spre rușinea lor, nu înțeleg să ia nici o măsură. Dar pentru că faptele acestor extremiști sunt foarte grave, ele ținând și de domeniul penalului, îmi voi permite ca în perioada imediat următoare să adresez o interpelare pe această temă domnului prim-ministru.

Doresc să mă refer aici, în mod deosebit, la acțiunile concertate de atacare și batjocorire a justiției și magistraților.

Afirm, în cunoștință de cauză, că mulți magistrați îndeplinesc actul de justiție sub presiune, timorați, ba chiar înspăimântați de campaniile de presă și nu numai, care se fac împotriva lor. Am văzut cazuri când în instanțe, judecători respectabili, slujitori vechi la altarul justiției, au fost insultați de către justițiabili cum că ar fi corupți. Unii dintre ei, și nu puțini, s-au făcut că nu văd și nu aud, de teama ca presa să nu le facă procese de intenție.

Dar cum să nu-și permită un infractor mărunt sau un justițiabil oarecare să insulte un judecător dintr-un fund de provincie, când chiar un fost președinte al țării își permite, într-o conferință de presă la care au participat ziariști de la toate cotidienele centrale, să afirme că judecătorii Curții Supreme de Justiție ar fi falsificat actul de justiție, favorizându-l pe senatorul Corneliu Vadim Tudor, în procesele pe care acesta le-a avut în fața Curții. Adică, dacă insului în cauză, înalții magistrați nu i-au luat în seamă aberațiile din denunțurile sale, îndreptate împotriva senatorului Corneliu Vadim Tudor, înseamnă că magistrații sunt neapărat corupți.

Ce gândire infantilă are acest specimen, ba aș spune acest infractor! Spun infractor deoarece insul - Constantinescu - a comis cel puțin infracțiunea de trădare de țară, vânzând printr-o semnătură, pământul sfânt al Bucovinei, precum și Insula Șerpilor, Ucrainei, prin tratatul bilateral. Cum poate un asemenea specimen să mai scoată capul în lume, ba, mai mult, să jignească și să batjocorească o înaltă instanță judecătorească a Statului Român?

Cred că este cazul ca Parchetul să se autosesizeze în acest caz și să ia măsurile legale ce se impun. În acest caz sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de comunicare de informații false, prevăzută de art. 1681 din Codul Penal.

Ministrul de Interne se străduiește să asigure polițiștilor un statut și o situație materială concordante cu activitatea și greutatea activității ce o desfășoară aceștia. Personal mi se pare un lucru firesc, normal, lăudabil. Dar, sărim la gâtul omului și-l porcăim în toată presa că a făcut acest lucru cu scop electoral, pentru ca polițiștii să închidă ochii la eventualele fraude la alegerile din 2004.

Nimic mai absurd. În primul rând, polițiștii asigură numai ordinea la secțiile de votare, de corectitudinea votării se ocupă alte organe. Apoi, când trebuie mărite salariile acestor oropsiți de polițiști, ca ei să nu fie suspectați de cine știe ce malversațiuni, ca instituția în care lucrează să nu ajungă subiect de batjocură, apar numeroase comentarii.

Am aprobat, așa cum am aprobat, pachetul de legi anticorupție. Am început să aplicăm legile din acest pachet, declarându-ne averile. Acțiunea a fost tăvălită prin toată mass-media și s-a făcut de ea un haz nebun. Din toată această mascaradă legislativă în care demnitarii, parlamentarii mai ales, au ieșit foarte șifonați, ne-am ales cu o concluzie tristă și care trebuie să ne dea de gândit. Și anume aceea că ne declarăm degeaba averile (ba chiar ne mândrim cu ele), din moment ce nu cercetează nimeni de unde sunt și cum au fost dobândite.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Dacă sunteți amabil să concluzionați, domnule coleg.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

O frază mai am.

Se pune legitima întrebare, puteau fi construite sau cumpărate miile de case și apartamente, pe care le-au declarat că le dețin unii, puteau fi constituite miile de conturi burdujite cu peste 10.000 de euro, în cei 13 ani de democrație originală, altfel decât prin corupție, de atâția demnitari ai căror principale surse de venit sunt salariile?

Ei bine, legile "adoptate" de către noi nu prevăd nimic în acest sens. Și atunci nu este normal ca parlamentarii, membrii Guvernului, aleșii locali sau județeni, președinții de consilii județene, primarii și alți demnitari să ajungă subiect de batjocură, iar instituțiile ce le reprezintă aceștia să fie știrbite în autoritatea lor?

Cred că mai este mult până când în România lucrurile vor intra pe un făgaș normal. Că nu sunt pe un făgaș normal vina este în primul rând a Guvernului și apoi a Parlamentului sau mai bine spus a noastră, a politicienilor! Mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor greutăți apărute în reconstituirea dreptului de proprietate;

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu, urmează domnul Iosif Armaș. Este prezent? Nu. Atunci, urmează domnul deputat Chiriță.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani, mai mulți reprezentanți ai obștilor de moșneni și răzeși au fost refuzați la filialele județene ale Arhivelor Naționale, cu toate că se știa că documentele referitoare la structura și numărul dreamurilor se află în fondurile arhivistice depozitate și inventariate. Astfel, mulți dintre moștenitorii obștilor de moșneni și răzeși nu au putut să-și depună cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate din simplul motiv că li s-a refuzat eliberarea actelor doveditoare.

Situații asemănătoare au avut loc și în cazul reconstituirii dreptului de proprietate al composesoratelor din Transilvania. Astfel, când pădurile Composesoratului Alkoza din Remetea, județul Harghita, în mod ilegal, au fost retrocedate comunei, composesorii au cerut actele doveditoare referitoare la dreptul lor de proprietate, însă au fost refuzați de către angajații filialei Arhivelor Naționale din Miercurea - Ciuc, afirmându-se că în depozitele de arhive nu se găsesc asemenea documente.

Fiind cercetător, știam că aceste documente se află în Fondul nr. 143 Cutia nr. 6 Dosarul cu nr. 146 și am rugat-o pe doamna directoare să controleze aceste date și să elibereze actele doveditoare pentru cetățenii din Remetea. Am fost refuzat, ca și oamenii din comuna de pe lângă Mureș.

N-am înțeles atitudinea personalului de la Miercurea - Ciuc, deoarece Cap. IV art. 20 din Legea Arhivelor Naționale prevede că: "Documentele care fac parte din Fondul arhivistic național al României pot fi folosite pentru cercetare științifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acțiuni educative, elaborarea de publicații și elaborarea de copii, extrase și certificate".

A apărut însă recent și Regulamentul sălii de studiu, unde, la art. 3 se prevede că: "Documentele care privesc vechimea în muncă, dreptul de proprietate, alte bunuri patrimoniale etc. nu se cercetează în sala de studiu".

Mai concret, prin Regulamentul sălii de studiu, care contravine legii, cetățenii României sunt deposedați de proprietatea lor prevăzută de lege, nu li se eliberează actele referitoare la averea strămoșilor lor, mai mult, li se interzice cercetarea acestor documente. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
Dumitru Chiriță - prezentarea agendei celei de-a XV-a reuniuni a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România;

Îl rog pe domnul Dumitru Chiriță să poftească să ia cuvântul. Urmează domnul Emil Rus. E prezent?

Dacă tot m-ați întrerupt, domnule deputat Nicolăescu, să vă mai amintesc, stimați colegi, că domnii deputați Ion Luchian, Gheorghe Valeriu, Emil Rădulescu, Eugen Nicolăescu și doamna deputat Constanța Pop au depus declarațiile.

Domnule deputat Chiriță, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 10-11 iunie 2003 se va desfășura la Bruxelles cea de XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană-România, ocazie cu care parlamentarii români și europeni vor analiza stadiul pregătirii țării noastre pentru aderare la Uniunea Europeană. Ordinea de zi a reuniunii cuprinde, printre altele, trei subiecte majore, referitoare la funcționarea administrației publice, sistemul judiciar și politica energetică din România.

Doresc și cu această ocazie să salut demersurile Guvernului Adrian Năstase și ale actualului Parlament pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană și pentru faptul că, după anul 2000, România a înregistrat un plus de credibilitate în negocieri, reușind în același timp să recupereze întârzierile generate de guvernările de tristă amintire din perioada 1996-2000.

În legătură cu funcționarea administrației publice, remarc eforturile depuse în plan legislativ și instituțional pentru descentralizarea și responsabilizarea administrației publice, precum și pentru consolidarea statutului funcționarului public, inclusiv prin măsuri destinate depolitizării funcției publice.

În ce privește sistemul judiciar, vreau să subliniez măsurile preconizate în pachetul de revizuire a Constituției, care asigură independența actului de justiție, precum și semnificația recentei hotărâri a Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul magistraților și la propunerea acestora, fără a se mai recurge la propuneri din partea partidelor politice, așa cum s-a procedat în perioada 1996-2000.

Măsurile enunțate evidențiază hotărârea Guvernului Adrian Năstase și a Partidului Social Democrat de a asigura independența justiției, depolitizarea acesteia și eliminarea posibilității de influențare a actului de justiție de către cercurile de interese economico-financiare.

Cel de al treilea subiect aflat pe agenda reuniunii, politica energetică, cu impact asupra a peste 8 milioane de utilizatori naționali, s-a aflat și continuă să se afle în atenția Guvernului României, pentru armonizarea cadrului legislativ și instituțional românesc cu cel al Uniunii Europene. În acest context, doresc să salut finalizarea dezbaterilor din Camera Deputaților asupra Proiectului Legii energiei electrice, în deplin acord cu legislația și politicile europene, dar și cu interesele consumatorilor, ale furnizorilor de resurse energetice, ale sectorului energetic în ansamblu, în condițiile respectării cerințelor de protecție a mediului în cadrul unui concept general de dezvoltare durabilă.

Este important să reținem și faptul că, începând cu anul 2001, sectorul energetic românesc și-a recăpătat statutul de putere regională în Balcani, la aceasta contribuind și dezvoltarea capacităților de producție a energiei electrice cu tehnologii nucleare.

Recenta semnare a Acordului privind interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice din România cu cele din statele membre ale Uniunii Europene și din statele candidate reprezintă încă o dovadă a deciziei Guvernului Adrian Năstase de a respecta angajamentele asumate în procesul de negocieri, atât pentru realizarea obiectivelor din calendarul aderării, dar și pentru modernizarea și eficientizarea sistemului energetic național.

În încheiere, doresc să felicit Guvernul României pentru progresele înregistrate în procesul de negociere a aderării și vreau să subliniez și faptul că ieri au fost închise două noi capitole: libera circulație a mărfurilor și impozitarea, garanție a atingerii obiectivului de finalizare a negocierii la data de 31 octombrie 2004 și de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007.

Doresc, de asemenea, să transmit mulțumiri partenerilor europeni pentru sprijinul acordat în acest demers de mare complexitate și importanță. Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Emil Rus - referiri la tranziția cumplit de dură prin care trece țara noastră;

Domnul deputat Emil Rus, urmează domnul deputat Tamas Sandor.

 

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația mea doresc să mă refer la o situație inedită, pentru mine, cel puțin, și în același timp cât se poate de dramatică. E vorba de situația prin care trece țara noastră, de tranziție sau cum o fi, dar este cumplit de dură.

Dacă la noi este un capitalism, atunci, este de-a dreptul sălbatic, pentru că totul se vinde și se cumpără pe un sistem de șpagă nemaipomenit și nemaiauzit. Cei care cumpără, prin așa-zisul proces de privatizare, unități economice ale statului, în prezent, nu o fac fără politică de partid, comisioane și trafic de influență și, pe urmă, averile se declară așa cum se declară.

România îndeplinește condiția de țară a tuturor posibilităților, pentru că pe bani faci ce vrei, și hoții, și crime, cumperi o funcție în CFR, în sănătate, în învățământ, iar dacă te țin băierile și o funcție de parlamentar sau alte demnități.

Senzația omului cinstit este că-i fuge pământul de sub picioare, că leul se scufundă fără oprire și că dolarul și moneda europeană îl urmează. Ți se dă sentimentul că și aceste unități de schimb cu putere de referință sunt în declin: un apartament, anul trecut, de 10 mii de dolari sau euro, astăzi, este 15 mii sau 16 mii. Cum aude lumea de scumpirea carburanților, simultan, e cuprinsă de spaima tuturor scumpirilor inerente.

E greu, domnilor guvernanți social-democrați, de a trăi în aceste condiții! E greu pentru pensionari, funcționari, muncitori, dar pentru tineret este și mai greu! Cine scapă, dintre tineri, de lucrează în străinătate, acela, e drept, în 3-4 ani reușește să-și procure un apartament și o mașină, dar la noi e greu să se mențină în viață. Dacă a terminat studiile și intră în slujbă în orașul universitar sau vine acasă, să lucreze la un patron, cu tot sprijinul statului, acesta - respectiv, tânărul - e atât de "bine plătit" - zic în ghilimele - încât părintele, dacă are și poate, trebuie să-l ajute la plata chiriei și a întreținerii.

Aceasta este situația de la noi și aceasta se discută și rămâne o problemă mereu nesoluționată. Întoarceți-vă, domnilor guvernanți social-democrați, cu fața la această cerință imperioasă și încercați rezolvarea ei, fiindcă ați promis în gura mare de toate și că veți fi mai aproape de oameni și alături de ei! Țineți-vă vorba, domnilor, măcar o clipă și fiți lângă ei!

Pentru că s-a lansat ideea că un litru de benzină trebuie să coste 1 euro, ca în occident, ceea ce înseamnă 38 de mii de lei, adică, cu 13 mii de lei mai mult decât este în prezent, cum ar veni, cu o treime, vă întreb, oare salariul omului de rând crește în aceeași proporție? Nu, firește că nu! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc și eu.

 
Tamas Sandor - reliefarea unor aspecte negative ale activității prefectului județului Covasna;

Domnul deputat Tamas Sandor, urmează domnul Paul Magheru.

 

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am cerut cuvântul ca să vă informez cum a dat în bară domnul Horia Grama, prefectul județului Covasna.

De luni de zile, prefectul și secretarul general al prefecturii îngrădesc în mod deliberat înființarea ocoalelor silvice private, structuri silvice, de altfel, create în toată țara și avizate de către ministerul de resort. Țin să vă reamintesc că legislația în vigoare este clară, permisivă, intenția legiuitorului este corectă, europeană, nemaivorbind de faptul că în România funcționează deja 44 de ocoale silvice care au în administrare terenuri forestiere proprietate a composesoratelor, unităților de cult și de învățământ, a persoanelor private și păduri proprietate a consiliilor locale.

Cu toate acestea, prefectul județului Covasna a declarat în repetate rânduri că el, personal, nu este de acord cu constituirea structurilor silvice private. A atacat hotărârea unor consilii locale privind asocierea acestora pentru a crea cadrul legal pentru gospodărirea pădurilor. În optica prefectului, în județul Covasna, nu legile și alte acte în vigoare sunt baza activității, ci alte interese, străine de legislația românească și de programul Guvernului PSD.

Deputați, senatori și primari din județ, împreună cu presa locală, am tras semnale de alarmă, pentru a atenționa organele abilitate să dirijeze activitatea prefecturii în calea ei normală. Primul răspuns foarte clar a venit de la ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, domnul Ilie Sârbu, care, printr-o adresă, a pus la punct concepția greșită a prefectului Horia Grama cu privire la înființarea structurilor silvice private.

Dau citire numai câtorva fragmente din materialul amănunțit și fundamentat al domnului ministru: "Este evidentă intenția legiuitorului de a permite tuturor deținătorilor de păduri de a constitui asociații cu personalitate juridică, în vederea gospodăririi cât mai eficiente a pădurilor. Prin urmare, aceste dispoziții sunt aplicabile și consiliilor locale, care, deja, la nivelul întregii țări, au înființat asociații cu personalitate juridică și funcționează în această formă, cu specificarea clară și exclusivă a atribuțiilor strict în domeniul gospodării fondului forestier pe care îl dețin". Spune foarte clar, românește, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor!

În consecință, susținerile Prefecturii Județului Covasna nu sunt întemeiate.

În final, totuși, se ivește o întrebare: pe cine reprezintă prefectul din județul Covasna, dacă sfidează legislația în vigoare, dacă îngrădește drepturile cetățenilor țării și dacă activitatea lui este contrară programului de guvernare? Sunt două posibilități: 1. prefectul nu și-a dat seama de activitatea lui negativă, și atunci, într-o țară democratică, trebuie demis; 2. prefectul lucra deliberat împotriva legislației, și atunci, într-o țară democratică, prefectul județului Covasna trebuie demis. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Ce, măi, ați intrat în Opoziție?

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă rog să nu aveți dispute între dumneavoastră, dar și eu sunt obligat să constat că distinșii noștri colegii de la UDMR sunt tot timpul supărați pe Guvern, dar votează cu Guvernul.

 
Paul Magheru - declarație referitoare la respectarea legalității și a bunei conviețuiri cu toate minoritățile naționale;

Vă rog, domnule deputat Magheru. Urmează domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul deputat Andrei Chiliman a depus declarația politică. Domnul Emil Boc este absent.

 

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se va referi la bune sentimente românești, de toleranță, respectare a legalității și a bunei conviețuiri cu toate minoritățile naționale.

Episcopul reformat de Oradea și Piatra Craiului Tokes Laszlo nu scapă nici un prilej de a sfida și de a agasa adevărul istoric și sentimentele românilor. Duminică, 11 mai 2003, în prezența episcopului și a fostului prim-ministru al Ungariei Viktor Orban, a fost dezvelită, la Oradea, statuia principelui transilvan Gabriel Bethelen, un principe luminat, tolerant, inclusiv față de Biserica Ortodoxă Română. Imaginea dăltuită în piatră a vrednicului principe a fost, însă, întinată de naționaliști și nostalgici, pigmei politici.

Contrar avizului de urbanism și a textelor aprobate de Ministerul Culturii și Cultelor, soclul a fost inscripționat în limba maghiară, numele principelui grafiat distorsionat față de forma latinizată sub care a intrat în istoria universală. Ca ripostă, primarul orașului nici nu a participat la inaugurarea monumentului.

Prinși în flagrant de fals și ilicit, oficialii unguri au acoperit cu pânză neagră prenumele de "Gabor", rămânând doar numele ciuntit de Bethleem. A doua zi, pânza neagră a dispărut - ne-am și așteptat la lucrul acesta, continuând până azi ca statuia să se prezinte cu inscripționări în limba maghiară, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic, într-o altă formă, deci, decât a fost aprobată prin hotărârea consiliului municipal și cu avizul instituțiilor abilitate.

Ne-am adresat Administrației patrimoniului imobiliar de pe lângă Primăria Oradea, Poliției municipiului Oradea, Prefecturii Bihor, dar răspunzătorii de acest fals preferă să cumuleze amenzi, să recidiveze, să sfideze, în loc să respecte legile și hotărârile luate.

Am identificat și vom cere tragerea la răspundere a persoanelor, care, prin eludarea codului juridic configurat pentru edificarea acestui monument, se situează sub incidența legii penale, ca să nu mai vorbim, a oprobiului public.

Acum, când radicalii maghiari din UDMR încearcă să alcătuiască un consiliu național al maghiarilor, în vederea unei autonomii și guvernări locale, a unui ținut autonom, separat lingvistic, economic și cultural, un fel de "patrie-mamă" în țară, se impun hotărâri ferme, pentru a nu permite destabilizarea și fărâmițarea, nici măcar în gând, a României. Sperăm că rațiunea, bunul simț, buna conviețuire dintre români și minoritățile naționale să triumfe, în defavoarea aventurierilor și șantajiștilor politici.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Valentin Adrian Iliescu - despre reuniunea Consiliului Național al Maghiarilor, desfășurată recent la Sfântu Gheorghe;

Îl rog pe domnul deputat Valentin Iliescu să poftească la microfon. Domnul deputat Gheorghe Dinu urmează după aceea și domnul deputat Valentin Vasilescu. Este?

Poftiți.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu aproape un an, toți parlamentarii României rosteau jurământul de credință față de țară și față de popor. Prin jurământul rostit de la tribuna Parlamentului României, senatorii și deputații au jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituție să slujească interesele României, să respecte Constituția și legile țării, să apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială, să vegheze și să apere caracterul indivizibil al statului nostru.

De multe ori, parlamentarilor români, cetățenii le reproșează că între vorbele și faptele lor, că între promisiuni și realizări există o mare diferență.

Chiar și între jurământul de credință depus de parlamentari și faptele și acțiunile lor există discrepanțe evidente care aduc prejudicii grave nu numai imaginii și calității de parlamentar, ci în primul rând aduc o foarte serioasă atingere intereselor României. Un asemenea exemplu nefast ce nu poate fi ignorat și care trebuie pus în discuția opiniei publice este cel al deputatului UDMR Toro Tibor, liderul așa-zisului "bloc reformist", cel care a prezidat lucrările Consiliului Național al Maghiarilor într-o reuniune recent desfășurată la Sfântul Gheorghe.

România este o țară stabilă din punct de vedere etnic, o țară în care majoritatea românească și minoritățile naționale conviețuiesc în pace și armonie. În puține țări ale Europei și ale lumii minoritățile naționale beneficiază de atâtea drepturi ca în România - învățământ în limba maternă, sprijinirea culturii și spiritualității minorităților, folosirea limbii materne în administrație, reprezentarea minorităților în Parlament.

În ciuda realităților din România, mințile înfierbântate ale unor personaje politice desprinse parcă din tenebrele istoriei, mult prea mult tolerate de autoritățile românești ale ultimilor 14 ani, vin când și când și învolburează viața politică românească cu declarații aberante, iresponsabile și în totală contradicție cu prevederile Constituției României.

Recent, la Sfântul Gheorghe, extremiștii pastorului Laszlo Tokes și discipolului său, deputatul Toro Tibor, au apăsat din nou pedala autonomiei pe criterii etnice, vorbind chiar de înființarea unei autorități de autoguvernare a ținutului secuiesc, care să devină patrie mamă internă a maghiarilor din România.

Având în vedere faptele mai sus menționate, solicit următoarele două aspecte:

În primul rând, retragerea de către Ministerul Afacerilor Externe a pașaportului diplomatic al pastorului Laszlo Tokes, persoană incompatibilă prin gravitatea faptelor sale cu statutul de demnitar al României.

În al doilea rând, solicit Biroului Permanent al Camerei Deputaților audierea deputatului Toro Tibor în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și luarea de măsuri disciplinare având în vedere acțiunile sale anterior menționate care vin în contradicție cu jurământul de credință rostit în calitate de deputat al României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Gheorghe Dinu - declarație politică cu titlul Oare PRM-ul este perceput într-adevăr ca un partid extremist?;

Domnul deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul deputat Valentin Vasilescu.

 

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Oare PRM-ul este perceput într-adevăr ca un partid extremist?"

Nu de puține ori, Partidul România Mare a fost acuzat de extremism, xenofobie, rasism, cu toate că nimic din ideologia, programele și acțiunile noastre nu îndreptățesc asemenea calificative. Altele sunt organizațiile care practică separatismul etnic, tulbură conviețuirea pașnică a populației majoritare, comunitățile naționale.

Că partidul nostru se bucură din ce în ce mai mult de încrederea oamenilor acestei țări, indiferent de etnie, este un fapt ce este tot mai greu de contestat de cei pe care îi deranjează poziția de apărător al legalității, dreptății și echității sociale adoptată de PRM.

Am fost acuzați că am avea ceva cu minoritatea rromilor, că am fi mâncători de țigani, cu toate că reprezentanții noștri au declarat de nenumărate ori că nu avem decât sentimente de amiciție față de această minoritate, ca și față de celelalte minorități, cu condiția să respecte Constituția și legile statului. Avem ceva numai cu cei ce, indiferent de etnie, nu respectă aceste legi, se dedau la acțiuni sau manifestări antisociale, nu respectă statul român și poporul român.

Și printre rromi sunt mulți oameni care au înțeles această poziție a noastră; mai mult, au devenit membri ai partidului nostru sau susținători ai lui. Alții ni se adresează cu încredere în probleme pentru care la alții, inclusiv la organizațiile rromilor, nu au găsit nici măcar înțelegerea necesară, considerând partidul nostru ca sprijinul cel mai de nădejde. Voi exemplifica aceasta prezentând cazul unui tânăr rrom din Predeal care, potrivit spuselor sale, a fost președinte al organizației locale și vicepreședinte al organizației județene a Partidei Rromilor, de unde a demisionat, dezamăgit fiind de promisiunile fără acoperire și de neregulile la care se dedau conducătorii acestei organizații. Dânsul ne-a relatat necazurile sale și ne-a cerut sprijinul pentru rezolvarea lor.

Cazul este ilustrativ și pentru altă mentalitate care, din păcate, mai dăinuie încă în rândul rromilor, cât și al restului populației. De asemenea, arată o situație deosebit de îngrijorătoare pentru cei ce își caută un rost în viață după finalizarea studiilor, situație grea pentru toți tinerii absolvenți, indiferent de etnie.

Tânărul în cauză a terminat o facultate de drept și, în căutarea unui loc de muncă potrivit studiilor absolvite, s-ar fi izbit și de reținerea celor pe care i-a contactat, văzându-l mai închis la ten și bănuindu-l că este rrom.

Noi suntem convinși că mai persistă o anumită reținere față de rromi, inclusiv în mentalitatea unor oameni cu răspundere pe plan social, generată de comportamentul antisocial al unor membri ai acestei etnii, dar considerăm că și în rândul etniei și-a făcut loc o senzație nejustificată - că unele greutăți în rezolvarea problemelor cu care se confruntă ar fi rezultatul unor discriminări.

Realitatea este alta, și rezolvarea problemelor de găsire a unui loc de muncă trebuie să fie aceeași pentru toți, indiferent de etnie.

Imediat după Revoluție, a fost liberalizată înființarea de instituții de învățământ privat și chiar de stat, în special de drept, fără ca nimeni să își pună întrebarea: Ce vor face numeroșii absolvenți ce apar în fiecare an și solicită locuri de muncă pe o piață totuși limitată? Unde vor fi încadrate miile de licențiați în drept, când posturile disponibile în acest domeniu sunt fatalmente de câteva ori mai puțin numeroase?

Evident, nu poate fi vorba decât de o reglare a cifrei de școlarizare cu cerințele reale de specialiști cu pregătire juridică, dar, indiferent de cazul prezentat, rămâne un fapt cert: partidul nostru este din ce în ce mai mult perceput de populația țării, inclusiv de minoritățile naționale, ca un partid echilibrat, un partid al dreptății și echității sociale, apărător al celor năpăstuiți de cei ce dețin puterea și nu o exercită conform legii, în folosul celor ce i-au ales.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Dacă doriți să concluzionați, având în vedere că suntem în întârziere.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Concluzionez.

Poate acest lucru îl va pricepe și domnul Cozmin Gușe, secretar general PSD, care, ori de câte ori apare pe ecran, și, din păcate, apare tot mai des, altceva nu știe să facă decât să îl atace pe președintele PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, la al cărui nivel nu se poate apropia nici măcar dacă și-ar întrerupe cariera politică, oricum pornită prost, și s-ar apuca zi și noapte să studieze și să citească.

Sugerez PSD să își tempereze discipolul conjunctural până nu se acoperă complet de ridicol, aluzie la recenta ieșire la rampă a purtătorului de vorbe, vis-a-vis de manifestările tot mai periculoase pentru statul român ale pastorului Laszlo Tokes și când, în mintea respectivului, între Laszlo Tokes și Corneliu Vadim Tudor nu există nici o deosebire.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
Valentin Vasilescu - despre rolul constructiv al PRM în opoziția parlamentară;

Domnul deputat Valentin Vasilescu. Și ultimul pe listă, domnul deputat Anton Marin.

 

Domnul Valentin Vasilescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul România Mare, în naivitatea sa, a crezut că rolul societății civile este acela de a sancționa, alături de Opoziția parlamentară, deciziile guvernanților care contravin intereselor naționale.

Prin stimularea acestui drept fundamental civic, vocea adevăratelor valori se poate face auzită, anulând bruiajul continuu al imposturii dictat de Putere.

Nenumăratele moțiunile promovate de PRM nu aduc membrilor acestui partid, după cum știți, nici un avantaj material. Ele conțin doar idei și, totodată, oferă ocazii de dezbatere pentru societatea civilă.

De mai mult de doi ani de când PRM este principala forță de Opoziție din Parlament, societatea civilă, reprezentată în principal de peste 200 de ONG-uri, a ignorat total semnalele de alarmă trase de Partidul România Mare cu privire la deviațiile comise de guvernanți, împiedicând cu bună știință afirmarea în viața publică a adevăraților profesioniști care chiar au ce spune.

Iată că, la peste șase luni după depunerea de către PRM a moțiunii "Roșia Montană", moțiune votată doar de PRM și care a fost ținută sub anonimat la vremea ei, societatea dă semne de deșteptare.

Spre cinstea ei, Academia Română a preluat ideile noastre și se pare că a reușit să convingă factorii decidenți din Guvern să renunțe la acest proiect antinațional și nociv pentru România.

Eu privesc acest fapt doar ca pe un semnal că lucrurile încep să se îndrepte pe un făgaș normal și că blocajul mediatic impus Partidului România Mare nu a dat rezultatul scontat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi.

 
Marin Anton - apel pentru susținerea IMM-urilor;

Domnul deputat Anton Marin, ultimul vorbitor.

 

Domnul Marin Anton:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

România este o țară în care reformele economice trenează și elementele unei economii de piață funcțională sunt departe de standardele în domeniu.

În 14 ani de tranziție, sectorul care constituie motorul oricărei economii - cel al întreprinderilor mici și mijlocii - s-a dezvoltat de sine stătător, împotriva unui sistem etatist care l-a susținut numai conjunctural, în fapt împovărându-l cu taxe și impozite.

Privitor la inițiativa liberală, s-a aprobat cu mare greutate o lege specială pentru întreprinderile mici și mijlocii, lege îmbrățișată de actuala Putere, care se mândrește cu grija pe care o poartă acestora.

PSD a înființat chiar un minister al IMM-urilor, care cheltuiește bani publici pentru simpozioane, mese rotunde, pretinse consultanțe, care nu susțin decât imaginea privind importanța teoretică acordată de Guvern IMM-urilor, care se constituie în cei mai buni platnici la buget.

Facilitățile inițiale au fost reduse în cursul anului 2002 odată cu modificarea prevederilor legale referitoare la impozitul pe profit, la t.v.a., o parte fiind transferată la categoria microîntreprinderilor.

Multe țări europene au regimuri fiscale favorabile microîntreprinderilor, ceea ce, în mare parte, s-a preluat și în legislația noastră, dar care a început să devină restrictivă după nici un an de aplicare.

Micii întreprinzători se confruntă și ei cu ce se confruntă de ani de zile orice întreprinzător, respectiv schimbarea cadrului legislativ în timpul derulării afacerii, care pune în pericol și deseori chiar falimentează multe afaceri.

Instabilitatea și incoerența legislativă au fost criticate de toți investitorii, indiferent că au fost români sau străini, mari sau mici, la care s-a adăugat birocrația excesivă a administrației publice, abuzurile organelor fiscale, comportamentul discreționar al funcționarilor publici, precum și corupția instituționalizată.

De curând, microîntreprinderile au o nouă problemă, și anume aceea de a avea salariați la constituire, o normă legislativă aberantă, uitându-se că societatea, până nu devine persoană juridică, nu poate încheia relații juridice, inclusiv de muncă, deci nu poate face angajări de personal.

Ministerul Finanțelor Publice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului s-au întrecut în declarații conform cărora problema se va rezolva. Deocamdată, însă, acesta este cadrul legislativ - restrictiv, neprietenos, și chiar demolator de firme care se străduiesc să funcționeze.

Din punctul nostru de vedere, este normal să protestăm față de modul în care sunt tratate microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, și să exprimăm întreaga noastră susținere pentru asigurarea unui cadru legislativ corect, stimulator și mai ales predictibil.

Ne exprimăm toată disponibilitatea de dialog și de colaborare cu toate forțele politice care cred cu adevărat în importanța acestui sector, pentru că România are nevoie de un ritm de creștere economică mai rapid și mai sigur, precum și de micșorarea decalajelor față de standardele Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
 

Mulțumesc tuturor pentru atenție.

Prima parte a lucrărilor Camerei Deputaților de astăzi s-a încheiat. Urmează partea a doua - dezbaterea proiectelor legislative.

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
Andrei Ioan Chiliman - declarație privind poziția premierului față de cinstirea unor români care au făcut onoare țării;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declarație politică privind ipocrizia premierului Adrian Năstase atunci când vine vorba de cinstirea unora dintre românii care au făcut onoare României.

Premierul Adrian Năstase nu se dezminte, așa cum nici partidul pe care îl conduce nu își schimbă năravurile, în ciuda "bunelor maniere" occidentale învățate de frica comisarilor europeni și îndesate pe gât de șeful de promoție de la Drept. Bine dresat de elucubrațiile propagandistice ale Goebblesului cu mustață din Palatul Victoria, într-o partitură învățată pe de rost încă de când o nășea pe Nadia Comăneci, premierul român nu pierde nici un prilej de "a se lăsa" văzut, filmat și în tete-a-tete cu celebritățile românești ale zilei, cu fotbaliști, alpiniști, boxeri etc.

Recent, campionul de box profesionist, Leonard Doroftei, a fost ultimul care a mai ajutat la ridicarea procentelor ofilite ale popularității primului-ministru și ale PSD, după atâtea boroboațe legate de simulacrul de pachet anticorupție, de indemnizațiile mămicilor, de elemenții caloriferelor românilor sau de taxele obligatorii radio-tv, pentru a enumera doar câteva din ultimele "performanțe" ale PSD.

Ca de atâtea ori, și această întâlnire nu reprezintă decât încă un calup de publicitate pentru campania PSD și baronii săi, interesul partidului-stat pentru marile nume românești apărând doar cât este nevoie pentru a mai drege imagine putregăită a firmei, luând ceva din imaginea celor mai performanți, mai reprezentativi și mai iubiți români. Probabil că la asta se referă și Programul "România curată" de care tot fac tam-tam mai-marii PSD la spălarea partidului unic de acuzațiile de corupție, incompetență și tendințe dictatoriale.

Îi atrag atenția și prin această declarație primului-ministru al României, domnul Adrian Năstase, că românii care au făcut ceva pentru patrie sunt mult mai mulți decât sportivii sau actorii și că, fără a le ignora meritele ultimilor, mă simt obligat să subliniez incredibilele contribuții la dezvoltarea României ale altor români uitați complet de actuala Putere: răniții Revoluției Române se zbat și acum pentru a-și obține medicamentele gratuite prin ministere, spitale și farmacii; veteranii de război, eroi ai războaielor de reîntregire și eliberare a țării, mai puțini cu fiecare zi care trece, sunt uitați, neglijați sau ignorați în drepturile lor stabilite de legile Parlamentului României; profesorii, cei care formează și modelează cel mai important capital românesc, sunt "recompensați" cu salarii de mizerie și îndemnați să-și abandoneze chemarea pentru o slujbă mai bănoasă, în vreme ce birocrații din Ministerul Educației nu își mai văd capul de atâtea "specializări externe"; medicii și asistentele medicale, pe care îi întâlnim mai mult pe trotuarele consulatelor străine decât pe culoarele spitalelor (atâtea câte mai sunt deschise după "reformă") în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite sau chiar a unei alte patrii. Alături de acești oameni de ce nu vreți să pozați, domnule prim-ministru? Și de ce nu îi recompensați așa cum merită?

Recent, am avut ocazia să constat încă o dată perversitatea propagandisticii PSD atunci când am primit-o în audiență pe doamna Ion Elena din București. Doamna Ion Elena se trage dintr-un neam de eroi: tatăl dânsei, Vasile Dărăscu, a fost decorat cu "Virtutea Militară" în primul război mondial, fratele a luptat în al doilea război mondial pe frontul din Apus, unul din cumnați a luptat, de asemenea, pe front și a stat în lagărele comuniste timp de cinci ani, iar soțul a fost orfan de război. Deși ar fi meritat de la statul român recunoștință și respect pentru sacrificiile făcute de familia sa în atâtea ocazii istorice, dânsa este și acum în căutarea dreptății pe care statul român i-o refuză, deși legile prezente sunt de partea sa - doamna Ion Elena dorește să-și recupereze, conform legii, imobilul pe care tatăl dânsei l-a construit dintr-un împrumut de 30000 de lei făcut în 1928 și achitat integral în 1947, imobil care era destinat să fie școală în satul Benești, județul Vaslui.

Așadar, un erou de război se întoarce acasă și tot ce dorește să facă este să se împrumute de o sumă importantă pentru a construi o școală în satul natal. Astăzi, 75 de ani mai târziu, după ce nu i se recunoaște nici măcar onoarea de a fi numită un binefăcător (benefactor) al comunității, așa după cum se întâmplă în alte țări, fiica donatorului școlii revendică actele școlii în duplicat, pe care este în drept să le obțină moral și legal, dar este refuzată brutal și fără nici un motiv de directorul școlii și de primarul comunei Tănacu, condusă de un reprezentant PSD.

PSD se laudă că a reformat administrația publică, că a încurajat și că aplică o lege a transparenței și a accesului liber la informație, că apără dreptul de proprietate și încurajează restituirea bunurilor furate de regimul comunist. Totul este fals. Totul este propagandă orwelliană și nimic mai mult. Dacă nu ar fi așa, ar trebui să o văd la televizor și pe doamna Ion Elena conferind cu premierul Năstase și pe acesta scoțând dintr-un buzunar actele școlii și oferindu-i-le împreună cu o placă mare pe care stă scris "Școala Vasile Dărăscu din satul Benești".

Dacă doamna Elena Ion ar fi avut "fanii" lui Leonard Doroftei, probabil că acest lucru s-ar fi petrecut cu siguranță. Așa însă, ea este pentru premier doar o persoană neînsemnată care valorează doar un vot la următoarele alegeri, și asta dacă le mai apucă. Ceea ce nu știe premierul este că tot mai multe astfel de persoane care nu contează pentru el au început să distingă între gargara guvernamentală și nerezolvarea problemelor lor de către acest guvern, și nu mai sunt dispuse a mai da încă un cec în alb PSD-ului.

Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre politicile inconsistente ale actualului Guvern;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

De mai multe săptămâni, se așteaptă îndeplinirea condițiilor suplimentare din Acordul cu Fondul Monetar Internațional, fără să le cunoaștem, pentru că Guvernul ne spune una nouă și semnează alta cu reprezentanții Fondului.

Suntem convinși că Adrian Năstase va face orice numai să termine acest acord cu Fondul Monetar Internațional, indiferent dacă măsurile respective sunt sau nu corelate cu restul politicilor economice, sociale, militare etc.

Observăm că privatizarea bate pasul pe loc sau, când se mai privatizează câte ceva, se face cu foc de artificii, cu spectacole mediatice, fără să se spună adevărul despre modul în care s-au încheiat contractele. Până la urmă, important este să se termine privatizarea companiilor de stat care consumă resurse, produc pierderi și care constituie un important element negativ atunci când se analizează starea economiei românești.

Am considerat că bâlbâielile guvernamentale în legislația care se modifică după cum bate la ușa Guvernului un interes de baron, un investitor interesat de o anumită privatizare, sau o conjunctură în care trebuie aduse ofrande, se vor încheia odată, însă acum se pare că incoerența este și mai mare.

Nu știm care sunt resorturile adevărate ale dansului pe sârmă practicat de Guvern, dar cunoaștem inconsecvențele, imperfecțiunile, impuritățile introduse într-o legislație descurajantă tocmai pentru cei care ar fi trebuit să aibă un tratament special - întreprinzătorii mici și mijlocii.

Indiferent câte acorduri vom finaliza, dacă nu vom avea un mediu de afaceri predictibil, nu vom asigura cadrul pentru o economie eficientă, performantă, concurențială, competitivă, cu oameni de afaceri mici și mijlocii consolidați, vom rămâne la coada Europei, acolo unde suntem și în prezent, ca urmare a unei politici social democrate inconștiente.

Constanța Popa - o trecere în revistă a dezideratelor dezvoltării durabile;

Doamna Constanța Popa:

Printr-o alăturare fericită, pe 1 iunie omenirea serbează Ziua Internațională a Copilului, iar pe data de 5 iunie Ziua Mondială a Mediului.

De ce consider această alăturare fericită? Pentru că este de neconceput viitorul fără copii și un mediu sănătos.

Marele J.J. Cousteau spunea că "am împrumutat pământul pentru copiii noștri, și nu avem dreptul să-i dezmoștenim".

Protecția mediului a devenit o problemă care îi preocupă nu numai pe specialiști, ci și pe oamenii politici și chiar pe simplii cetățeni.

Față de grija zilei de mâine și de hrana pe care trebuie să o asiguri copilului tău, grija pentru mediu pare o problemă mai puțin importantă.

Datorită impactului negativ pe care unele activități economice îl au asupra mediului, dar și asupra sănătății populației, devenim tot mai conștienți de efectul nociv al poluării asupra noastră, dar mai ales asupra copiilor noștri.

În mediul urban sau rural, noi și copiii noștri suntem expuși procesului continuu al poluării - 11% din râurile României sunt poluate, 80% din deșeurile din România sunt depozitate necorespunzător, fiind adevărate focare de infecție, în timp ce, prin distrugerea pădurilor și parcurilor, zona verde scade vertiginos, ajungând până la 0,6 metri pătrați pe cap de locuitor în unele sectoare din capitală.

Există puține parcuri în orașele din România, iar cele existente sunt supuse distrugerii, așa cum s-a întâmplat la Băneasa, pentru a fi amplasate construcții în locul zonelor verzi. Unde poți să plimbi un copil, să îl educi în spiritul dragostei pentru natură, să respire aer curat?

Se apropie vacanța copiilor și apare problema petrecerii timpului liber. Ștrandurile sunt murdare și nu au avize sanitare, nu există spații speciale pentru mersul cu bicicleta sau cu rolele, spațiile de joacă dintre blocuri sunt puține, probleme care par minore dar sunt esențiale pentru o dezvoltare sănătoasă a copiilor și ar fi trebuit rezolvate într-o capitală europeană așa cum este Bucureștiul.

Investiția în protecția mediului este o investiție în sănătate. Poluanții conduc la diminuarea rezistenței la boli, determină o reducere a longevității, produc cancer, induc mutații la nivelul ADN și ARN, cu consecințe dramatice asupra descendenților, și implicit asupra viitorului planetei. Este unul din motivele pentru care în foarte multe țări, printre care și România, s-a implementat conceptul de dezvoltare durabilă. Acesta impune trei deziderate: dezvoltarea să nu pericliteze sau să distrugă suportul de bază al sistemului vieții - aerul, apa, solul și sistemele biologice, dezvoltarea durabilă să permită o continuă creștere a producerii de bunuri și servicii care au la bază resursele naturale ale pământului, și dezvoltarea durabilă să realizeze un sistem social durabil la nivel mondial, național, local și familial, în scopul asigurării unei distribuții echitabile a beneficiilor, bunurilor și seviciilor produse.

Guvernul are datoria de a transforma conceptul politic într-un fapt real, de a gestiona problemele de mediu în strânsă corelare cu cele ale statelor Comunității Europene, pentru sănătatea tuturor locuitorilor Pământului și asigurarea perpetuării vieții.

Grigore Emil Rădulescu - comentariu legat de nerealizările României în cadrul participării la programul ISPA;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu un fapt pe cât de dureros pe atât de grav prin consecințele sale: dezinteresul și lipsa de profesionalism întârzie integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Valoarea totală a proiectelor aprobate de Comisia Europeană (CE) pentru România, până în acest moment, în cadrul programului ISPA se ridică la 1,57 miliarde de euro, din care 1,17 miliarde reprezintă fonduri nerambursabile. Din această sumă, s-au semnat contracte pentru proiecte de mediu și infrastructură în valoare de 248 milioane de euro, ceea ce reprezintă doar 15% din fonduri.

"Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă." Această zicală este incredibil de actuală în România de astăzi.

În cazul nostru, cea care dă bani nerambursabili este Uniunea Europeană. Cei care ar trebui să-și bage singuri "pleașca" în traistă sunt reprezentații autorităților centrale sau locale și cei ai marilor regii și companii naționale, care au capacitatea, teoretic, de a derula proiecte ample în domeniul infrastructurilor de transport și al mediului. Cu o singură condiție: să întocmească proiecte fezabile care să respecte toate exigențele impuse de finanțator.

Indolența (sau incompetența?) acestora a făcut ca România să piardă până acum milioane de euro, fonduri din programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare) nerambursabile, ce puteau fi utilizate atât pentru construcția și reabilitarea drumurilor naționale aflate pe coridoarele de transport paneuropene, pentru construcția viitoarelor autostrăzi ce vor lega România de vestul Europei, cât și pentru investiții exorbitante în domeniul mediului pe care nu ni le puteam permite deocamdată. Deși beneficiază, după Polonia, de cele mai mari fonduri ISPA alocate de Comisia Europeană pentru o țară candidată, România a semnat contracte de finanțare pentru numai 15% din total.

Potrivit responsabililor în domeniu, motivul principal al slabei utilizări a fondurilor îl reprezintă, pe de o parte, "hibele" proiectelor trimise spre aprobare, iar, pe de altă parte, cerințele financiare impuse de Comisia Europeană firmelor executante.

Acestea se dovedesc bariere de netrecut pentru SRL-urile sau SA-urile românești obișnuite să obțină contracte prin trafic de influență sau pe criterii "de cumetrie".

Pe piața românească există o serie întreagă de firme de consultanță. În mod normal, acestea ar trebui să se ocupe de elaborarea proiectelor prin care să le luăm banii europenilor. În realitate, societățile nu sunt decât niște prăvălii ce se ocupă cu traficul de influență și pușculițe ale diferiților potentați ai zilei. Patronii lor nu au în vedere elaborarea de proiecte, ca dovadă că nu suntem în stare să ne băgăm în traistă 85% din banii europeni ce ne sunt destinați. Ei intermediază tot felul de întâlniri mai mult sau mai puțin de taină cu diferite persoane din fruntea bucatelor, care să-ți semneze ori un împrumut pe care să nu-l mai dai înapoi, ori o comandă grasă pe banii statului.

În încheierea intervenției mele, îmi exprim nemulțumirea că este scandalos că autoritățile românești nu au fost în stare să atragă decât 15% din fondurile europene ISPA.

Ion Luchian - observații pe marginea unei acțiuni a ministrului sănătății;

Domnul Ion Luchian:

Ziua de 2 iunie 2003 s-a transformat într-o frumoasă campanie electorală pentru ministrul sănătății și familiei, doamna Daniela Bartoș.

Pentru a câștiga voturile rromilor din satul Mărginenii de Jos, comuna Filipeștii de Târg, județul Prahova, doamna ministru a oferit în dar, de Ziua Copilului, injecții împotriva hepatitei A. Cu ocazia aceleiași zile, și adulții au primit vaccinuri împotriva difteriei și tetanosului și radiografii pulmonare gratuite pentru depistarea tuberculozei.

De ce m-am pronunțat în sensul că ar fi fost o frumoasă zi de campanie electorală? Vă pot explica! Recompensa faptului că s-au prezentat la această acțiune a MSF a fost următoarea: copiii au primit tricouri, șepci, baloane și dulciuri, iar adulții - prezervative. În cadrul unei știri difuzate la Antena 1, o persoană s-a declarat chiar nemulțumită de faptul că nu a primit și ea bomboane, deoarece este prea "bătrână" pentru a mai folosi prezervativele donate.

Sigur că inițiativa Ministerului Sănătății și Familiei este de bun augur, dar subliniez faptul că Direcția de sănătate publică Prahova ar fi putut avea în vedere și alte localități din județul nostru, nu numai satul respectiv. Aceasta reliefează doar dorința PSD-ului de a obține cât mai multe voturi, inclusiv de la cetățenii de etnie rromă. Dar aceștia nu pot fi păcăliți atât de ușor, întrucât au pus întrebări logice: "Ce să facem noi cu prezervativele, dați-ne medicamente".

Deși faptul că doamna ministru Daniela Bartoș a dansat în horă alături de nuntașii din localitate nu i-a făcut să uite de criza reală a medicamentelor! Replicile acide ale localnicilor au vizat faptul că nu se prescriu rețete gratuite pentru copii, iar rețetele compensate ajung pentru primele două zile ale lunii. În sat nu există medic de familie, iar Spitalul din Filipeștii de Târg a fost desființat de autorități!

Delegația condusă de doamna ministru a beneficiat de efective impresionante de medici și asistenți ai Direcției de sănătate publică Prahova, cadre ale Crucii Roșii, echipaje de urgență ale Serviciului de ambulanță, pompieri, polițiști și jandarmi, iar campania a costat aproximativ 500 de milioane de lei din bugetul restrâns al MSF. Cu acești bani s-ar fi putut iniția un proiect de asistență medicală permanentă măcar pentru locuitorii acestui sat, dacă nu pentru mai multe localități din județ!

Valeriu Gheorghe - demers pentru protejarea industriei naționale vitivinicole;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Pentru a proteja industria națională vitivinicolă, Patronatul Național al Viei și Vinului solicită condiții cel puțin egale cu cele ale competitorilor europeni. Țările membre UE, care sunt producătoare de vinuri, beneficiază de finanțări, subvenții sau prime de export, în schimb, producătorii români suferă de suprataxare prin intermediul accizei, a banderolei fiscale și a regimului restrictiv al comercializării vinului.

Menținerea actualei fiscalități în domeniul vitivinicol va avea consecințe extrem de grave atât în plan economic, cât și în plan social. Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană va dispărea aproximativ 50% din suprafața actuală cultivată cu viță de vie (corespunzătoare viilor hibride), suprafață care nu va putea fi replantată cu viță de vie nobilă decât într-o măsură insuficientă. Costul pentru înființarea unui hectar de plantație nobilă este de 10.000 de euro, iar plantația devine roditoare după 3 ani.

În prezent, singura sursă de finanțare în dezvoltarea durabilă a viticulturii românești este autofinanțarea producătorilor, de aceea ne alăturăm Patronatului Național al Viei și Vinului din România la solicitarea adresată Ministerului Finanțelor Publice pentru a lua următoarele măsuri de urgență:

1. Reducerea treptată, până la eliminarea totală, a accizelor aplicate vinurilor. În Uniunea Europeană, vinul este accizat numai în țările care, datorită poziției geografice, nu sunt considerate cultivatoare de viță de vie.

2. Eliminarea vinului din sfera de aplicare a Legii nr.521/2002 privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor, după eliminarea accizelor, deoarece odată cu eliminarea accizelor, producția și circulația vinului nu va mai trebui reglementată prin această lege, care este un impediment în valorificarea în vrac a vinului.

Se pare că Ministerul Finanțelor Publice a acceptat reducerea treptată a accizelor, începând cu data de 1 iulie 2003, urmând să fie eliminate până la 1 iulie 2004. Reducerea cu 45% a accizelor înseamnă că pentru vinurile liniștite va scădea de la 0,55 euro/hectolitru/grad alcoolic la 0,33 euro/hectolitru/grad alcoolic. De asemenea, Ministerul Finanțelor a mai promis că începutul anului viitor va aduce pentru producătorii locali desființarea banderolelor de marcare de pe sticle, ceea ce ar însemna că veniturile Imprimeriei Naționale se vor diminua cu aproximativ 165 miliarde de lei pentru anul 2004.

Vom trăi și vom vedea dacă Ministerul Finanțelor Publice își va ține aceste promisiuni!

Iosif Armaș - formularea concluziilor asupra testului politic de la alegerile locale, iunie 2000.

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se împlinesc peste două zile trei ani de la alegerile locale din 4 iunie 2000. Scrutinul de atunci a constituit un prim semnal al revenirii Partidului Social Democrat - pe atunci PSDR - în fruntea scenei politice românești. Primul tur al alegerilor pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali și județeni, a reprezentat un test important pentru configurarea scenei politice românești și pentru viitorul administrației publice locale. La trei ani de la acest eveniment, se pot trage câteva concluzii interesante, pe care, cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să le scot în evidență.

În primul rând, problema absenteismului, intens mediatizată la vremea respectivă, pe care mulți politicieni și analiști au ridicat-o pentru a acredita ideea că alegerile de la 4 iunie 2000 nu au fost reprezentative, nu a constituit, de fapt, o problemă în adevăratul înțeles al cuvântului. Deși participarea la vot a înregistrat sub 50 la sută din populația cu drept de vot, comentariile pe această temă pot fi considerate, practic, lipsite de substanță. Cu toate că pare extrem de simplu, aproape nimeni nu a observat atunci (sau nu s-a dorit acest lucru), că votul este un drept, nu o obligație și că, în consecință, prezența la urne face parte din jocul democratic, fiind o opțiune strict individuală. Tot la fel de adevărat este și faptul că democrația ar fi o simplă formă goală de conținut, fără participarea cetățenilor la actul de decizie, iar absenteismul din iunie 2000, reconfirmat, de fapt, și la scrutinele următoare, din toamna aceluiași an, poate fi interpretat, în mod cert, ca o sancțiune dură aplicată clasei politice pentru prestația nesatisfăcătoare din acei ani.

În al doilea rând, dacă nu luăm în considerare situațiile atipice sau votul din localitățile rurale, unde au cântărit mai mult calitățile și notorietatea candidaților, votul din iunie 2000 a fost, orice s-ar spune, profund politizat. În consecință, și valoarea sa de test pentru alegerile generale a depășit cu mult toate așteptările. Dovada o constituie chiar rezultatele scrutinului din toamnă, când, se știe, PDSR a câștigat alegerile parlamentare, iar candidatul partidului pe cele prezidențiale.

În al treilea rând, pentru prima dată după 1992, Convenția a pierdut administrația locală în marile orașe, considerate tradiționale, cum ar fi București sau municipiile din Transilvania. Consecvent rețetei încercate în 1996, electoratul, atât cât s-a prezentat la urne, a votat schimbarea. În definitiv, succesul PDSR se datorează faptului că partidul a știut să speculeze greutățile și greșelile comise de Coaliția aflată atunci la putere.

Din alt punct de vedere, cei care s-au prezentat la vot și au votat cu PDSR și-au pus speranța în capacitatea partidului de a depăși criza în care se găsea societatea românească. Ei sunt cei care au dat, în fond, semnalul schimbării în bine a României, după patru ani de guvernare a coaliției de dreapta. Opțiunea pentru partidul nostru a exprimat nevoia oamenilor de a avea o bună guvernare, care să acționeze în virtutea unei reforme pentru oameni, nu împotriva lor și a intereselor lor majore. În definitiv, dacă privim lucrurile la modul general, nu toți politicienii sunt la fel și nu toată clasa politică se face responsabilă de eșecurile unei guvernări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 21 iulie 2019, 15:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro