Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 iunie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/26-06-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 16-06-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 iunie 2003

  1. Prezentarea și dezbaterea moțiunii inițiate de deputați ai Partidului "România Mare" intitulată "Tragedia tinerei generații" (supunerea la vot, respingerea moțiunii).  

Ședința a început la ora 19,20.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să ocupați locurile dumneavoastră în sală pentru a putea începe lucrările în plen ale Camerei Deputaților.

Precizez că din cei 343 de deputați, 285 și-au înregistrat prezența, 58 sunt absenți, 20 participă la alte acțiuni parlamentare.

Ordinea de zi de astăzi, aprobată de Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi, se referă la un singur punct: prezentarea și dezbaterea moțiunii depuse de către colegii noștri de la Partidul România Mare, intitulată "Tragedia tinerei generații".

Stimați colegi,

Procedura de dezbatere a acestei moțiuni este următoarea: unul dintre semnatari va prezenta moțiunea, urmează răspunsul Guvernului, căruia i se alocă 45 de minute, pe care le poate administra la început și lăsându-și o rezervă de câteva minute pentru a vă răspunde la sfârșit la câteva probleme.

Grupurilor parlamentare le vor fi afectate câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, iar deputații fără apartenență politică la grupuri parlamentare, un număr de vorbitori în cadrul timpului alocat, care înseamnă 20 de secunde pentru fiecare.

Din însumarea timpilor repartizați rezultă următoarele perioade pe grupuri parlamentare: PSD - 58 minute, PRM - 24 minute, PD, UDMR și PNL - 9 minute, minoritățile naționale - 6 minute, fără apartenență la grupurile parlamentare - 1 minut.

Dau cuvântul unui reprezentant al Partidului România Mare și aș ruga să facă precizările necesare în legătură cu modul cum au adunat semnăturile, eventual înainte de a prezenta moțiunea, pentru că unii dintre colegii dumneavoastră au semnat de două ori. Pleșa Eugen asemnat la nr.14 și a semnat, de asemenea, la nr.60. Domnul Radu Ciuceanu a semnat la nr.15 și la nr.35.

Dacă mai găsim tot așa s-ar putea să scădem sub 35. Deci v-aș ruga pe dumneavoastră, stimate domnule Bolcaș, să verificați aceste lucruri și să ne explicați dacă aveți semnăturile toate, 50, și cum s-a întâmplat că unii dintre colegii dumneavoastră au semnat de două ori.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă datorez scuze pentru această neînțelegere pur birocratică, și vă rog să o tratați ca atare, este vorba de o greșită întocmire a tabelului la secretariat și unii oameni nu și-au regăsit numele la locul în care erau obișnuiți și au semnat în alte locuri.

În aceste condiții, vă rog să constatați că suntem 50 de deputați în sală, care toți susținem această moțiune și condițiile procedurale sunt îndeplinite.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că dumneavoastră vă mențineți și moțiunea și toate semnăturile.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ne menținem și moțiunea și toți membrii Grupului parlamentar PRM își mențin semnăturile date, chiar dacă birocratic, repet, nu se regăsesc într-o ordine corectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Câte una fiecare, nu câte două.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Câte una fiecare. Vă rog să-mi arătați una care este dublă..., da, am observat-o și eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pleșa, dumneavoastră vorbiți numai din sală, de la tribună deloc, iar când trebuie să faceți un act procedural îl faceți incorect!

Domnul Eugen Pleșa: (Din bancă)

Mai tare, domnule președinte, de aici din sală nu vă auzim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai bine păstrați-vă distinsa tăcere, nu să vă semnați de două ori.

Aveți cuvântul, doamna deputată. Vă rugăm să ne scuzați pentru această imperfecțiune.

Doamna Lia-Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Anul 1989 a adus în prim plan Tineretul României, ca factor principal al schimbărilor fundamentale ale societății românești. Tinerii priveau viitorul cu speranță, încrezători în posibilitatea ca noua societate românească să le ofere perspectiva realizării visurilor lor. Acum, după aproape 14 ani, o privire în timp asupra evoluției stării tinerei generații ne evidențiază, fără echivoc, degradarea continuă a vieții acesteia. O analiză a politicilor guvernamentale în domeniul tineretului ne îndreptățește să constatăm că acestea nu au reușit să ofere un cadru stimulativ și participativ pentru valorificarea energiei creatoare și novatoare a tinerei generații. Deși tineretul este capabil să se adapteze cel mai bine schimbărilor din societatea românească, este mai bine pregătit pentru competiție și eficiență, situația sa economică și socială este precară și involuează sistematic.

După desființarea UTC-ului, în societatea civilă, au apărut primele organizații și asociații de tineret neguvernamentale și politice. În anii 1990-1991 funcționau peste 5000 de astfel de structuri în care activau 10% dintre tineri. Datorită structurării societății civile de tineret, în anul 1991, a apărut necesitatea înființării unei instituții publice centrale, cu atribuții în domeniul tineretului - Ministerul Tineretului și Sportului. Deși problemele tineretului au început să se contureze încă din primii ani de democrație, nici unul dintre guvernele care s-au perindat la putere nu a luat măsuri concrete pentru rezolvarea acestora. Datorită lipsei interesului MTS pentru dezvoltarea asociativității, manifestat prin reducerea drastică a sprijinului financiar pentru programele acestora, dar și prin dirijarea fondurilor în sistem clientelar, în prezent, numărul tinerilor care participă la viața asociativă a scăzut sub 0,6%.

Direcțiile pentru tineret și sport județene au devenit simple birouri de consultanță, componenta de tineret dispărând practic din preocupările acestora, chiar dacă ele aveau rolul de a dezvolta politica guvernamentală, la nivel local, în domeniul tineretului și de a sprijini financiar organizațiile de tineret, prin alocarea unor sume, la licitații de proiecte. Din păcate, din cauza lipsei de interes și profesionalism a funcționarilor implicați în activitatea acestor structuri, dar și din cauza absenței unei consultări eficiente a acestora cu organizațiile de tineret, nu s-a reușit nici până acum cristalizarea unor politici coerente. Totodată, presiunea exercitată de către "baronii locali" pentru a acapara fondurile destinate tineretului din județe a dus la alocarea unei părți din aceste sume către organizații de tineret aservite puterii locale. În anul 2001, după mai multe consultări, s-a convenit asupra creării unor centre de tineret, prin parteneriat guvernamental-neguvernamental, în care urmau să fie aduse în comun resurse materiale, financiare și umane. Din păcate, în prezent, numai câteva dintre aceste centre își realizează obiectivele propuse, lipsa fondurilor fiind principala problemă cu care se confruntă. Monitorizarea și evaluarea activității de tineret la nivelul serviciilor descentralizate ale MTS în teritoriu, au un grad ridicat de subiectivism, generat în primul rând de lipsa unor evaluatori independenți, care să realizeze o analiză obiectivă, în al doilea rând, de umflarea artificială a indicatorilor de evaluare a activităților desfășurate și gradul de implicare al tinerilor și, în al treilea rând, de numirea pe criterii politice a reprezentanților MTS.

Centrul de Informare și Documentare pentru Tineret și Centrul de Cercetări și Studii pentru Probleme de Tineret și Agenția pentru Cooperare Europeană în Domeniul Tineretului, instituții descentralizate ale MTS, au fost practic degrevate de atribuții și introduse sub o umbrelă artificială intitulată Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor (ANSIT), înființată propagandistic, pentru a satisface nevoia unor "obligații" față de unii clienți politici, pentru a gestiona și direcționa mai bine fondurile atrase sau pentru a cenzura mult mai eficient sondajele sociale realizate de structurile specializate ale Centrului de Cercetări și Studii pentru Probleme de Tineret.

Încă de la apariția acestei structuri s-au înregistrat mari probleme în funcționare, datorate, în special, neglijenței ministrului Georgiu Gingăraș, care a omis să comunice Comisiei Europene schimbarea ordonatorului de credit, în România, pentru programul YOUTH, din Agenția Națională EUROTIN în A.N.S.I.T. Acest fapt a dus la blocarea fondurilor alocate țării noastre, pe anul 2002. Chiar dacă la finele anului trecut s-a reușit semnarea acordului cu Comisia Europeană pentru acordarea grantului alocat României, suspendarea temporară a acestor fonduri a dus la blocarea a numeroase programe de tineret ce primiseră avizul favorabil din partea EUROTIN, respectiv la imposibilitatea derulării unor programe de tineret (schimburi de tineri, mobilitate europeană, inițiative locale de tineret). În acest context, era absolut firesc ca organizațiile de tineret să privească cu neîncredere modul în care se alocă fondurile respective. Acest aspect s-a repercutat vizibil în anul 2003, prin totalul dezinteres al unor organizații de tineret active la accesarea acestor fonduri, lăsând cale liberă unor organizații clientelare de a obține fonduri europene, pentru derularea unor "programe de tineret", fără un impact semnificativ în rândul tinerilor.

Totodată, prin nerespectarea recomandărilor Comisiei Europene în constituirea Comitetului de jurizare a proiectelor, și anume prezența în cadrul acesteia a jumătate dintre membrii care să provină din rândul organizațiilor de tineret active (de preferință de nivel național) sau, în mod ideal, din partea Consiliului Național de Tineret, nu există un mecanism de control obiectiv și eficient în privința alocării fondurilor europene ale programului YOUTH și lasă la latitudinea politicului (prin intermediul reprezentanților MTS și ANSIT, majoritari în această comisie de selecție) repartizarea fondurilor unor organizații de tineret "agreate".

Inițiativele legislative în domeniul tineretului lipsesc cu desăvârșire, deși, în campania electorală și în programul de guvernare, PSD și-a propus o listă întreagă de proiecte legislative în domeniul tineretului. Unica inițiativă a guvernului o reprezintă OUG 166/2002 cu privire la patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, care a bulversat practic întreaga mișcare asociativă de tineret din România. La data de 22 decembrie 1989, patrimoniul UTC cuprindea un număr de 64 de case și cluburi de tineret, cu mijloacele fixe, obiecte de inventar, fondurile bănești aferente, 6 imobile în municipiul București, precum și bazele turistice și de agrement administrate de BTT: sat de vacanță Roșu, Băneasa, Pantelimon, Străulești, Herestrău, Tei Toboc, Buftea, Stațiunea Tineretului Pârâu Rece, Complexul Turistic pentru Tineret Bușteni, Complexul Turistic pentru Tineret Câmpulung Moldovenesc și Stațiunea Tineretului Costinești.

De asemenea, în trei conturi aparținând Comitetului Central al UTC se regăseau 825,6 milioane lei. La data de 11 mai 1990, CPUN a emis Decretul-Lege nr.150/90, prin care a reglementat regimul juridic al patrimoniului care a aparținut UTC la nivel județean, înființându-se fundațiile județene pentru tineret, constituite prin asocierea liberă a tuturor organizațiilor neguvernamentale de tineret interesate, la nivelul județului respectiv, care să îl preia în proprietate privată, cu toate atribuțiile aferente: posesie, folosință și dispoziție. Din păcate, încă de la apariția acestui act normativ, au existat mari probleme privind punerea sa în aplicare, datorită interesului manifestat de autoritățile publice locale sau centrale și de alte instituții de a nu preda acest patrimoniu fundațiilor județene pentru tineret, nou constituite. Astfel, aproape 50% din aceste imobile nu au intrat niciodată în posesia fundațiilor județene pentru tineret și implicit a organizațiilor neguvernamentale de tineret din județul respectiv. Mai mult, majoritatea bunurilor existente la acea dată în posesia școlilor, liceelor, întreprinderilor și altor instituții nu au putut fi recuperate de către fundațiile pentru tineret, acestea fiind înstrăinate ulterior. La ora actuală, imobilele vândute sau concesionate, prin acte abuzive ale administrației publice locale și centrale, sunt într-o stare avansată de degradare sau sunt folosite în alte scopuri de diferite persoane juridice. În aceste clădiri nu se mai desfășoară nici o activitate cu incidență în domeniul tineretului, ele fiind exploatate în scopuri eminamente comerciale.

În anul 2000, ca urmare a unei ample consultări cu reprezentații fundațiilor județene pentru tineret, un număr de 20 de parlamentari, din toate formațiunile politice, au inițiat un proiect de lege privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret, prin care să se completeze Decretul-Lege 150/90 cu prevederi detaliate, referitoare la modul de organizare și funcționare al acestora și relaționarea lor cu autoritățile publice locale și centrale, într-o deplină transparență și cu respectarea principiilor agreate în domeniul tineretului. După un amplu proces de dezbateri și consultări, între MTS și fundațiile județene pentru tineret, precum și între toate partidele politice, proiectul de lege este adoptat, cu mici modificări față de forma inițială, de către ambele Camere ale Parlamentului, ca lege organică, devenind Legea 146/2002.

Cu toate că această lege avea girul tuturor fundațiilor județene pentru tineret și implicit al organizațiilor neguvernamentale de tineret din cadrul acestora, fiind adoptată ca lege organică, guvernul PSD ignoră orice principiu constituțional, legal și comunitar în domeniul tineretului și emite în luna noiembrie 2002, la mai puțin de trei luni de la intrarea în vigoare a legii de mai sus, O.U.G. nr. 166/2002, prin care urmărește naționalizarea acestui patrimoniu și implicarea politicului în structura de conducere a fundațiilor județene pentru tineret, prin numirea în cadrul acestora a unor reprezentanți ai consiliilor județene.

OUG 166/2002 încalcă principii constituționale ca: dreptul de liberă asociere -art.37; libertatea de exprimare - art.30; protecția proprietății private - art.41; liberul acces la justiție - art.21 și se dovedește a fi profund nedemocratică, având în vedere inexistența consultărilor cu societatea civilă, chiar dacă legislația în vigoare prevede obligativitatea consultării prealabile a inițiatorilor actelor normative cu cei cărora li se adresează în mod direct.

Guvernul modifică inadmisibil și inexplicabil o lege organică printr-o simplă ordonanță de urgență încălcând cu brutalitate cele mai elementare principii democratice dar și normele europene în vigoare, prevăzute în declarația de la Viena, privind parteneriatul și cogestiunea în construirea politicii de tineret, a cărei parte semnatară este și România, consfințită și prin Carta Albă a tineretului european și elaborată de către Comisia Europeană, document de asemenea obligatoriu pentru România, în contextul aderării la Uniunea Europeană.

Deși organizațiile neguvernamentale, prin Consiliul Tineretului din România, s-au implicat direct în elaborarea proiectului de Lege a tineretului, acesta este blocat, de aproape 2 ani, în procesul de avizare, transformându-se dintr-o inițiativă lăudabilă într-un simplu document care zace pe fundul nu știm cărui sertar guvernamental. Atât despre deplorabilele inițiativele legislative guvernamentale în domeniul tineretului.

În altă ordine de idei, intențiile guvernului PSD de a susține Consiliul Tineretului din România, anunțate cu surle și trâmbițe în toate documentele sale, s-au dovedit a fi pur declarative. Nu numai că nu există nici un fel de implicare a guvernului în consolidarea acestei structuri de tineret recomandată de toate instituțiile europene de tineret, dar se fac și multe presiuni pentru ca ea să nu se dezvolte. Teama că se poate naște un puternic organism independent care să reprezinte în România vocea tinerei generații dă fiori liderilor partidului-stat.

Chiar dacă statisticile privind fenomenul asociativ în România arată o descreștere a interesului tinerilor de a se asocia liber în cadrul unor organizații neguvernamentale, Guvernul PSD a adoptat OG 37/2003, prin care instituie noi piedici în privința liberei asocieri, prin instituirea obligativității obținerii unui aviz prealabil de la un minister de resort, fapt ce contravine art.37 din Constituția României, privind dreptul la libera asociere. Protestele remise de organizațiile neguvernamentale din toate domeniile, la care s-au raliat organizații de tineret politice și neguvernamentale, au rămas fără ecou, în pofida argumentelor aduse.

Pe fondul neimplicării totale a guvernului în realizarea unui program coerent în domeniul tinerei generații, viața de zi cu zi a tinerilor devine din ce în ce mai grea și lipsită de speranță. Părinții sunt pur și simplu disperați de faptul că nu își mai pot ajuta copiii. Se constată scăderea nivelului de trai și creșterea ponderii persoanelor tinere aflate sub pragul de cheltuieli medii pentru consum. Asistăm, de asemenea, la o evoluție demografică alarmantă pentru persoanele tinere: scăderea accentuată a natalității și fertilității sub nivelul care asigură simpla înlocuire a generațiilor; reducerea relativă a grupelor tinere de vârstă în populația activă; mortalitatea populației tinere în creștere, speranța de viață pentru tineri fiind cu 5-6 ani mai mică decât în țările dezvoltate. A crescut șomajul, rata acestuia în rândul tinerilor fiind mai mare decât rata medie a șomajului. La aceasta se adaugă faptul că majoritatea absolvenților sunt angajați cu salarii foarte mici iar alții sunt afectați de fenomenul șomajului.

Gradul de cuprindere în învățământ a populației de vârstă tânără se reduce considerabil și este datorat lipsei resurselor familiilor pentru susținerea financiară a studiilor. Aceeași motivație o are și creșterea alarmantă a abandonului școlar. Suntem martorii unei tendințe de deteriorare a sănătății tinerilor prin afecțiuni determinate în primul rând de poluare sau de igienă precară. A crescut consumul de droguri, concomitent cu tendința de scădere a vârstei de debut a acestui comportament deviant. A crescut numărul cazurilor de SIDA. Începând cu anul 1990, numărul căsătoriilor a scăzut dramatic, din an în an, tot mai puține persoane prezentându-se în fața ofițerilor de stare civilă. Astfel, dacă în 1990 se înregistrau 192.652 de căsătorii, în 2000 cifra acestora ajunsese la 135.808, scăzând treptat la 129.930 în 2001 și la 129.018 în 2002. În același timp, rata nupțialității a avut anul trecut cea mai mică valoare din perioada postbelică. De asemenea, din statistici se mai remarcă un fenomen îngrijorător: a crescut foarte mult vârsta cuplurilor căsătorite, la 30 de ani pentru bărbați și 27 pentru femei. Sondajele de opinie efectuate printre tineri relevă faptul că aceștia nu mai sunt interesați de întemeierea unei familii, principalul motiv fiind lipsa unei locuințe. Dacă înainte de 1989, pentru tinerii căsătoriți obținerea unei locuințe nu reprezenta o problemă, în situația actuală puține familii tinere pot să mai achiziționeze un apartament. Găselnița ANL nu are nici un fel de semnificație pentru tineri, întrucât pentru cumpărarea în rate a unui spațiu locativ prin această instituție se percepe un avans imposibil pentru o persoană sau o familie care câștigă un salariu mediu pe economie.

Aceasta este adevărată imagine a problemelor cu care se confruntă tânăra generație și cărora guvernul nu le acordă nici cea mai mică importanță. De altfel, Ministerul Tineretului și Sportului nu își mai justifică cu nimic titulatura întrucât acesta, din anul 2000, nu a mai alocat pentru activitatea de tineret decât maxim 6-7% din bugetul total al ministerului, sume echivalente cu bugetele unor primării comunale sau cu cel al Secretariatului de Stat pentru Handicapați.

Ultima mare "realizare" a guvernului a fost desființarea Secretariatului de Stat pentru Probleme de Tineret din cadrul MTS, având ca așa zisă motivație "dezvoltarea instituțională", după cum reiese din manifestul PSD intitulat "Politica inutilă a cărților albe". Halal "dezvoltare" și deosebit "interes"! Singura politică în domeniul tineretului, practicată cu sârg de ministrul Georgiu Gingăraș, a constat în inițierea unor schimburi de experiență, "deosebit de utile", pentru integrarea politicilor de tineret în practica comunității europene și trans-atlantice prin deplasări nenumărate în țări precum Algeria, Tunisia, Siria, Liban și China (ultima dintre ele vizitată de două ori la interval de două săptămâni). De altfel, unica realizare cu adevărat interesantă și măreață a domnului Gingăraș este aceea de a-și desființa, practic, propriul minister. Atât va lăsa în urma lui -nimic!

Semnatarii prezentei moțiuni, membri ai Grupului Parlamentar al PRM, constată politica falimentară în domeniul tineretului practicată de Guvernul României și cer:

  1. Deblocarea procedurilor legislative necesare adoptării, în regim de urgență, a Legii Tineretului, proiect reținut abuziv la Ministerul de Finanțe, și susținerea Proiectului Legii de organizare și funcționare a Consiliului Tineretului din România;

  2. Retragerea imediată a rușinoasei Ordonanțe de Urgență nr.166/ 2002 privind patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, precum și a Ordonanței Guvernului nr. 37/2003;

  3. Reînființarea Secretariatului de Stat pentru probleme de tineret din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului;

  4. Demiterea ministrului tineretului și sportului, domnul Georgiu Gingăraș, pentru incompetență și nepăsare față de problemele tinerei generații.

Se pare că deja premierul ne-a luat-o înainte.

Nu vă jucați cu viitorul României, domnilor guvernanți! (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi de la PRM, spectatorii pe care i-ați adus în sală trebuie să respecte regulile regulamentare. Nu suntem o sală de spectacole aici, pentru a se manifesta astfel!

Vă rog să recitiți regulamentul și-i rog să se comporte ca atare.

Puteți face orice fel de declarații după ce veți ieși de aici, dar în aula Parlamentului vorbesc și se manifestă doar parlamentarii.

Încă o dată rog Grupul parlamentar al PRM-ului să ia legătura cu grupul de suporteri pe care i-a adus, pentru a se manifesta civilizat în sală.

Dau cuvântul domnului ministru Gingăraș, iar grupurilor parlamentare le sesisez obligația pe care o au de a se înscrie la cuvânt la secretariat, în limita timpului alocat. Pentru cei care au mai fost în Parlament, reamintesc că cei doi secretari, care mă însoțesc, îndeplinesc acest oficiu.

Aveți cuvântul, domnule Gingăraș.

Domnul Georgiu Gingăraș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

După doi ani și jumătate, Guvernul PSD se află pentru a 13 oară în fața dumneavoastră pentru a răspunde unei moțiuni simple, de această dată pe o problemă cu adevărat delicată, aceea a tinerilor, a celor care reprezintă cea mai însemnată resursă națională de dezvoltare și progres.

Întotdeauna, Guvernul României a considerat că acest gen de manifestare este un drept al Opoziției de a se exprima în Parlament. Dorim să subliniem însă că acest drept trebuie exercitat în limitele constituționale și cu bună credință, insistăm asupra acestui aspect important, tocmai pentru că parcurgând textul moțiunii nu poți să nu constați o serie de elemente ce vin să contrazică acea zisă "bună intenție" a semnatarilor acesteia.

de fapt, am fost foarte atent când colega noastră de la PRM a citit această moțiune, iar colegii de la PRM erau foarte atenți și la urmă au aplaudat, dar nu știau ce.

Insistăm asupra acestui aspect important, tocmai pentru că, parcurgând textul moțiunii, nu poți să nu constați o serie de elemente ce vin să contrazică buna intenție. Vom menționa numai câteva dintre acestea.

În primul rând, prezența unor elemente contradictorii, așa cum este cazul invocării repetate a unor probleme generale ce țin de fapt de o acțiune guvernamentală integrată, probleme care în mod eronat sunt asociate cu zonele de responsabilitate specifice tineretului și sportului sau, mai grav, cazul trimiterilor la probleme care nu se referă la acțiunea actualului Guvern.

În al doilea rând, utilizarea unor date de referință eronate.

În al treilea rând, utilizarea de aprecieri cu valoare de principiu care, fără a fi însoțite de o minimă fundamentare, pun sub semnul întrebării moțiunea în întregul său. Ne întrebăm dacă lipsa de interes și reacție din perioada 1997-2000 a Partidului România Mare pe aceeași problematică s-a datorat priorității altor teme sau această recentă moțiune este reacția la apropierea momentelor electorale, asociată cu un început al epuizării temelor populiste.

Pentru claritate și din dorința de a nu repeta viciile acestei moțiuni, prezentăm în continuare sintetic contextul existent în ianuarie 2001 la preluarea de către Ministerul Tineretului și Sportului a mandatului pe activitatea de tineret pe care îl fundamentăm cu documente publice.

Pe fond, construcția realizată anterior a fost cu lejeritate risipită printr-o acțiune din care se detașează: utilizarea resurselor pentru reacții punctuale la provocările mediului social; absența viziunii în proiectarea activității; reducerea, până la abandonare, în multe cazuri, a funcțiilor de coordonare și control; confundarea nevoilor de finanțare ale grupurilor organizate de și pentru tineret cu acele ale tineretului, în general.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, numai puțin. Aș avea rugămintea, colegilor din sală, să se așeze și să urmărească cu atenție dezbaterile. N-ați auzit nici susținerile celor care au semnat moțiunea, și nici răspunsurile domnului ministru.

Domnul Georgiu Gingăraș:

Capacitatea instituțională preluată, slab performantă, lipsa instrumentelor metodologice adecvate pentru planificarea, stimularea, monitorizarea și evaluarea activităților de tineret, resursele alocate domeniului au fost dispersate pe un număr nerealist de mare de direcții de acțiune, manifestarea unei evidente lipse de preocupare pentru atragerea de fonduri din alte surse interne și externe, neglijarea oportunităților oferite de parteneriate, în special la nivelul comunităților locale, lipsa de preocupare pentru o bună fundamentare a politicilor de tineret, pe rezultatele cercetării sociale și pe consultarea periodică a structurilor de tineret reprezentative.

Vă reamintim că problematica specifică tinerei generații nu se regăsea, ca și capitol consistent, în strategiile și programele guvernamentale, dar asupra calității acesteia vom mai face referiri cu această ocazie.

Un fapt deosebit de grav este acela al neincluderii Ministerului Tineretului și Sportului în acțiunea interministerială privind tineretul. Acesta a fost permanent motivul pentru care era privit și tratat, practic, exclusiv ca un minister care dezvoltă programe pentru tineri numai sub aspect recreativ în zona de petrecere a timpului liber.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă recunoaștem că schimbările majore generate de trecerea la un alt sistem, după 1989, au însemnat costuri sociale pentru cei mai mulți dintre cetățeni, inclusiv pentru tineri, nu putem nega faptul că aceleași schimbări au însemnat și o deschidere către oportunități inaccesibile anterior anului 1989, încât considerăm că ar fi o imensă eroare să se vorbească despre o degradare continuă și fără echivoc a vieții tinerei generații.

Ne întrebăm de unde și-au procurat autorii moțiunii datele despre calitatea vieții tinerilor în ultimii 14 ani. Cert este că sursa respectivă nu are nici o legătură cu analiza științifică, având în vedere că, din datele obținute prin intermediul cercetării sociale, situația se prezintă total diferit.

Luând drept referință informațiile furnizate de acest tip de investigație din anul 1989 și până în prezent, observăm că, dacă în 1999, nu mai puțin de 89% dintre tineri apreciau standardul propriei existențe ca fiind mai scăzut sau la fel ca în anul precedent, iar în anul 2000 83% dintre tineri făceau aceleași afirmații, în anul 2002 doar 66% dintre tineri mai susțineau că standardul lor existențial se află în stagnare sau se plasează sub nivelul anului 2001. Puteți contrazice această îmbunătățire existentă a situației?

De asemenea, în sprijinul corectei și coerentei abordări a politicilor de tineret de către actualul guvern, stau aprecierile pozitive ale unor importante instituții europene, care au remarcat progresele înregistrate de partea română, după anul 2001, în special în abordarea complexă a strategiei privind politica în domeniul tineretului.

Astfel, planul național de acțiune pentru tineret în România, primul document strategic în domeniu, realizat în parteneriat cu structurile naționale de și pentru tineret, au obținut încă din martie 2001 girul Grupului de lucru pentru tineret din pactul de stabilitate pentru Europa de sud-est, care a decis că modelul înaintat de partea română reprezintă un exemplu de bună aplicare a ideii de plan național de acțiune și a hotărât preluarea acestuia ca bază în stabilirea standardului pentru alte aplicații similare pe linia pactului de stabilitate.

Guvernul României, respectiv Ministerul Tineretului și Sportului, privește organizațiile neguvernamentale de tineret ca pârghii pentru implementarea politicii publice în domeniu, și nu ca beneficiari direcți, politicile de tineret vizând de fapt tinerii. În sprijinul acestei afirmații vin și rezultatele studiilor unor instituții de specialitate. În conformitate cu aceasta, în anul 2001 se înregistra un număr de 453 de structuri asociative de tineret, cuprinzând în rândurile lor 8% dintre tineri care trăiesc în România, cifre confirmate și pentru anul 2002.

Niciodată în România nu s-a înregistrat un număr de 5.000 de structuri asociative de tineret. Este adevărat că în anii imediat următori anului '89 s-a înregistrat o explozie asociativă, dar este vorba de un număr mult mai mic de astfel de structuri, și anume 566, conform bazei de date a fostului Centru de studii și cercetări pentru probleme de tineret.

Aceste structuri asociative cuprindeau într-adevăr 10% din numărul total al tinerilor din România. După o perioadă de fluctuații a vieții asociative a tinerilor cu cel mai scăzut nivel, în anul 1994, când doar aproximativ 1% dintre tineri mai erau implicați în activitatea vreunei astfel de structuri, fenomenul a început să se regenereze începând cu anul 1996.

Subliniem că Ministerul Tineretului și Sportului a fost una dintre instituțiile publice cele mai deschise, în raport cu structurile asociative. Astfel, după anul 2001, inițiativele Ministerului Tineretului și Sportului demonstrează un important salt calitativ în dialogul cu organizațiile neguvernamentale de tineret și, în acest sens " " "

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule ministru. Am rugăminte pe care o adresez presei: am avut o convenție cu dumneavoastră și v-am alocat un spațiu anume, dar v-am rugat să nu luați interviuri prin sală. Dacă dumneavoastră știți vreun parlament din lume unde se întâmplă așa ceva, să veniți cu propuneri la mine. Și am rugămintea ca toți colegii să acorde totuși atenția necesară acestei probleme, care este foarte serioasă. Ce-o să spună tinerii de sus, când or să vadă cu câtă atenție urmăriți problematica care îi interesează? Chiar un ceas nu puteți să fiți atenți și să ascultați ce-au spus semnatarii moțiunii, ce spune Guvernul?! Nu se poate!

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Georgiu Gingăraș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În acest sens, menționăm:

- realizarea periodică de întâlniri regionale și județene cu structurile locale de tineret, precum și cu structurile de tineret reprezentative și Consiliul tineretului din România;

- elaborarea planului național de acțiune pentru tineret în România și a unor acte normative specifice, prin efortul comun al Ministerului Tineretului și Sportului, al organizațiilor neguvernamentale reprezentative și al structurilor de tineret ale partidelor politice;

- încheierea a numeroase parteneriate cu organizații neguvernamentale de tineret.

afirmațiile privind diminuarea activității de tineret în cadrul direcțiilor pentru tineret și sport județene, inclusiv necristalizarea de politici coerente de tineret la nivelul județean, precum și cele privind lipsa de interes și profesionalism a funcționarilor din aceste structuri nu au nici un suport în realitate. Lucrurile stau cu totul altfel. Anul 2001 a însemnat revitalizarea activității de tineret la nivelul acestor direcții, când s-au introdus pentru prima oară metodologii de evaluare a activității acestora și de corelare a fondurilor alocate, în funcție și de performanța astfel evaluată, organizându-se monitorizarea activității desfășurate.

De asemenea, începând cu anul 2001, pentru prima oară după 1989, activitatea direcțiilor pentru tineret și sport județene s-a desfășurat conform planurilor județene de acțiune pentru tineret, structurate în funcție de necesitățile tinerilor și realitățile locale.

În ceea ce privește profesionalizarea lucrătorilor în domeniul tineretului și sportului, a demarat în anul 2002, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării și Universitatea de Stat Transilvania din Brașov, introducerea în clasificarea ocupațiilor din România a ocupației de consilier în domeniul tineretului. Prin acest program România se aliniază la standardele Uniunii Europene în activitatea de tineret.

Doamnelor și domnilor deputați,

Afirmația potrivit căreia fondurile destinate tineretului au fost parțial acaparate de organizațiile de tineret aservite puterii locale, ar trebui s-o demonstrați, actuala guvernare considerând că fără fundamentare este o mare greșeală să se trateze în acest mod structurile asociative de tineret. Se încearcă probabil o diversiune în condițiile în care însăși legea nu permite finanțarea unor structuri de tineret aparținând partidelor politice, iar criteriile-cadru de selectare a proiectelor sunt convenite prin consultarea organizațiilor neguvernamentale de tineret reprezentative, concursurile de proiecte fiind deschise tuturor asociațiilor de tineret care îndeplinesc criteriile prevăzute în metodologia de finanțare.

În ceea ce privește proporția sumelor alocate finanțării proiectelor organizațiilor de tineret și a centrelor de tineret, dorim să se rețină că: Ministerul Tineretului și Sportului a alocat anual sume importante pentru finanțarea proiectelor propuse de structurile asociative de tineret, astfel din anul 2001 s-a demarat un alt amplu Program de înființare și dezvoltare a unei rețele de centre de tineret care presupune dotări și investiții majore.

Dacă luăm ca element referențial fondurile totale alocate activității de tineret, excepție făcând cele aferente Programului comunitar Youth, în anul 2002, comparativ cu anul 2000, fondurile totale alocate direct organizațiilor de tineret nu au fost reduse decât cu circa 7%, raportate la același element referențial, în condițiile în care pentru centrele de tineret, demers apreciat ca pozitiv de autorii moțiunii, s-au alocat alte 15 procente.

Însă nu putem fi de acord cu modul negativ în care este prezentată situația celor 22 de centre și microcentre de tineret, mai ales că există aprecieri pozitive din partea reprezentanților unor prestigioase instituții precum: Banca Mondială, cu care negociem sprijinul pentru acest program; UNICEF, cu care colaborăm pe servicii în aceste centre; Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu care s-a semnat un memorandum ce prevede o importantă cofinanțare pentru centrele de tineret; Guvernul federal german.

Prin parteneriate cu autoritățile locale, alte instituții publice centrale și structuri descentralizate ale acestora, organizații neguvernamentale, precum și diverse instituții finanțatoare și companii private interesate, pentru activitatea de tineret au fost atrase pe lângă fondurile alocate de la bugetul de stat și alte importante resurse financiare. Elocventă este situația generală a resurselor atrase prin parteneriate. În anul 2001 s-au atras alte resurse, în proporție de 29%, față de sumele alocate de la bugetul de stat, pe lângă cele prevăzute pentru Programul comunitar Youth, respectiv 7 miliarde. În anul 2002 s-au atras alte resurse, în proporție de 42% față de sumele alocate de la bugetul de stat, respectiv 11,5 miliarde lei.

Pentru comparație, în anul 2000 s-au atras resurse suplimentare doar în proporție de 9% față de sumele alocate de la bugetul de stat, în valoare totală de 1,7 miliarde lei.

În cadrul acțiunilor de identificare și atragere a unor alte surse de finanțare pentru activitățile specifice dezvoltate de Ministerul Tineretului și Sportului, în domeniul tineretului s-a convenit cu Banca Mondială introducerea unui nou tip de serviciu, finanțat prin intermediul Fondului Român de Dezvoltare Socială, cu operaționalizare demarată din luna septembrie 2002, respectiv a serviciilor comunitare pentru tineret.

Teoria lipsei unor evaluatori independenți, în vederea monitorizării și evaluării activității de tineret, la nivelul serviciilor descentralizate ale Ministerului Tineretului și Sportului, în teritoriu, este fără suport real. Considerăm că nu poate fi neglijat faptul că elaborarea criteriilor privind evaluarea activității de tineret a fost precedată de discuții cu reprezentanți ai direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a Municipiului București.

În ceea ce privește și referitor la înregimentarea politică a reprezentanților Ministerului Tineretului și Sportului, trebuie să subliniem, la modul cel mai simplu cu putință, că angajarea în sectorul bugetar se face în conformitate cu dispozițiile unor legi speciale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca o consecință a necesității constituirii la nivelul național a unui instrument de integrare a serviciilor publice în domeniul politicilor de tineret, și în dorința de a optimiza aceste servicii prin programul de guvernare 2001-2004, s-a asumat responsabilitatea înființării Agenției naționale pentru sprijinirea inițiativelor tinerilor.

Necesitatea creării acestui sistem de relaționare directă cu tinerii și structurile asociative ale acestora demonstrează în fapt preocuparea actualului guvern pentru o mai bună cunoaștere a problemelor tinerei generații și pentru abordarea acestor probleme cu o eficiență sporită, fiind dictată de următoarele considerente principale:

1. Necesitatea sporirii impactului Programului comunitar tineret pe teritoriul României. Întrucât studiile de evaluare a impactului acestui program asupra tinerilor din România erau total descurajatoare, doar 2,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 26 de ani, având cunoștințe vagi despre existența acestui program în țara noastră, și mai puțin de 1% dintre acestea beneficiind de oportunitățile oferite de program, era mai mult necesară intervenția Guvernului pentru eliminarea acestei stări de fapt. Imediat după crearea Agenției naționale pentru sprijinirea inițiativelor tinerilor, în perioada 2002 - aprilie 2003 s-a procedat la o amplă campanie de popularizare a obiectivelor Programului comunitar tineret. În consecință, peste 300 de structuri asociative neguvernamentale de tineret din toată țara au participat la întâlnirile de informare.

2. Nevoia de a stabili relații de colaborare directă și eficientă între cele trei instituții care au intrat în componența Agenției naționale pentru sprijinirea inițiativelor tinerilor, și care înainte de crearea acestei agenții funcționau independent una față de alta, generând adesea paralelisme în activitate.

Pentru cei care nu au înțeles, le repetăm că practica dintr-o serie întreagă de țări europene, spre exemplu Franța, Spania, Ungaria a demonstrat eficiența pe care o asigură acest tip de servicii integrate în abordarea politicilor guvernamentale adresate tineretului.

Autorii moțiunii care fac apel și la starea socială critică a tineretului mimează uitarea faptului că actualul guvern nu a cenzurat rezultatele cercetării sociale privind tineretul, ci a avut curajul ca în anul 2001 să facă publice datele statistice reale privitoare la problematica tinerei generații și a pornit de la cruda realitate în efortul de a acoperi și restanțele guvernărilor anterioare.

În anul 2001 și 2002 diagnozele anuale ale tineretului, precum și valoarea planului național de acțiune pentru tineret au fost realizate pe bază de licitații publice câștigate de instituții specializate, precum Centrul de sociologie urbană și Metromedia Transilvania. Precizăm că toate atribuțiile fostelor unități din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, Centrul de studii și cercetări pentru probleme de tineret, Centrul de informare și consultanță pentru tineret și Agenția de cooperare europeană în domeniul tineretului au fost preluate integral de actuala agenție, inclusiv personalul de specialitate aferent.

Referitor la așa-zisa blocare a Programului comunitar pentru tineret și la modul de selectare a proiectelor înaintate spre finanțare, la nivelul anului doi, este adevărat că pregătirea programului a cuprins o perioadă în care s-au derulat procedurile firești de acreditare a noii Agenții de tineret de către Comisia Europeană. Dar, în rest, este total falsă afirmația conform căreia fondurile aferente pentru anul respectiv s-au pierdut, cum la fel de inexactă este și afirmația potrivit căreia proiectele depuse în acel an nu au fost finanțate.

Datorită eforturilor făcute de minister prin agenție pentru popularizarea programului, afluența de cereri de finanțare a crescut considerabil, fapt ce se reflectă direct în cuantumul total al sumelor alocate acestor proiecte. Astfel, dacă în anii anteriori se returnau sume considerabile către Comisia Europeană, datorită numărului redus de solicitări de finanțare sau a calității scăzute a proiectelor, odată cu înființarea Agenției naționale pentru sprijinirea inițiativelor tinerilor, sumele solicitate pentru proiecte cu adevărat eligibile sunt cu mult mai mari decât cele contractate cu Comisia Europeană.

Acest fapt se datorează, pe de o parte, plusului de popularizare pe care agenția l-a asigurat programului, iar pe de altă parte constantei eficiențe pe care tinerii doritori să participe cu proiecte în cadrul programului o primesc din partea lucrătorilor agenției.

Pentru exemplificare, menționăm că într-un singur comitet de selecție, în anul 2002, s-au depus un număr de 156 de proiecte, 70 dintre acestea fiind declarate eligibile, suma totală alocată acestora fiind de aproape 500.000 euro. De asemenea, în anul 2003 au fost depuse 413 proiecte, declarate ca fiind eligibile un număr de 194 dintre acestea, suma totală alocată desfășurării lor ridicându-se la cifra de 2,3 milioane de euro. Rezumând, se poate ușor observa faptul că, din luna noiembrie a anului 2002 până în prezent, în cadrul Programului comunitar tineret s-a depus un număr total de 569 de proiecte și au primit aprobarea de a fi finanțate 264 dintre acestea, suma totală alocată finanțării proiectelor selecționate fiind de 2,8 milioane de euro. Ce poate fi mai relevant decât faptul că procentul de absorbție a fondurilor aferente Programului comunitar tineret pentru anul 2001 a fost de 82%, iar pentru anul 2002 a ajuns de sută la sută, iar în anul 2003 va trebui să cerem o suplimentare față de cât ne-a fost alocat.

În ceea ce privește structura Comitetului de selecție aferent Programului comunitar tineret, facem precizarea că nu există recomandări din partea Comisiei Europene legate de modul în care se constituie acest for. Dacă până în anul 2001, în componența Comitetului de selecție intrau doar lucrători ai fostei EUROTIN, după această dată lucrurile s-au schimbat radical, astfel încât la această dată structura este următoarea: trei reprezentanți din partea Ministerului Tineretului și Sportului, trei reprezentanți din partea Agenției, trei reprezentanți aparținând structurilor asociative neguvernamentale. Mai mult, pentru a asigura o transparență deplină procesului de selecție a proiectelor, la fiecare întrunire a acestui comitet a fost invitat și a participat și un reprezentant al Delegației permanente a Comisiei Europene în România.

Doamnelor și domnilor deputați,

Actualul Guvern este primul care a privit cu toată seriozitatea problematica inițierii și realizării de reglementări normative în domeniul tineretului. În legătură cu perioada de până în 2001, este nevoie să vă reamintim că Legea tineretului a constituit pentru toate guvernările anterioare doar o intenție, și ea nu a ajuns nici măcar la stadiul de proiect.

Primul Proiect de Lege a Tineretului a fost elaborat de către actuala guvernare, care a demarat în anul 2001 un larg proces de consultare a organizațiilor și structurilor de tineret, ceea ce a constituit acea implicare directă a sectorului neguvernamental, lucru neobișnuit în perioada anterioară.

Proiectul de act normativ a fost supus consultării unui număr de 11 ministere și a obținut, până în acest moment, un număr de 6 avize. Afirmația privind reținerea abuzivă la Ministerul de Finanțe a acestui proiect este tendențioasă sau demonstrează necunoaștere. Oare nu trebuie corelate facilitățile care se pot acorda activității de tineret cu proiectul noului cod fiscal? De asemenea, trebuie soluționat sistemul de implicare a administrației publice locale în finanțarea activităților de tineret, corelat cu Carta Europeană a Autonomiei Locale.

Nu trebuie uitat că o serie de observații și propuneri referitoare la Proiectul Legii Tineretului vizau necesitatea ca propuneri din acestea să fie puse de acord cu dispozițiile legale, care reglementează finanțele publice și cu reglementările legislative privind impozitele și taxele, inclusiv facilitățile fiscale să acorde cu respectarea politicii fiscale convenite cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.

Ne surprinde afirmația inițiatorilor moțiunii, potrivit căreia inițiativele legislative lipsesc cu desăvârșire, în condiții în care Ministerul Tineretului și Sportului și-a îndeplinit obligațiile de armonizare a legislației în domeniul tineretului cu cea comunitară, asumată în documentul de poziție a Guvernului României privind cap.18 de negociere al Uniunii Europene - educație, formare profesională și tineret, prin care s-a stabilit să fie completate prevederile privind voluntariatul pentru tineri.

Astfel, s-a modificat și completat Legea Voluntariatului nr.195/2001 prin Legea nr.629/2002 cu prevederile referitoare la tineri și s-a adoptat Legea privind ratificarea Convenției Europene asupra promovării serviciului de voluntariat transnațional pe termen lung pentru tineret, încheiate la Strasbourg la 11 mai 2000, cu nr. 213/2003.

În momentul de față, s-a demarat procedura de consultare, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, pentru proiectul de lege privind instituirea săptămânii tineretului.

De asemenea, există un număr aproximativ de 20 de acte normative promovate sau emise de actualul Guvern, prin care s-au asigurat explicit avantaje sociale și economice tinerilor. Nu ne rămâne decât să ne exprimăm regretul pentru faptul că semnatarii moțiunii nu au reușit să ia la cunoștință decât o singură inițiativă legislativă. Ce demonstrează aceasta și cui folosește? Rămâne să răspundeți dumneavoastră, doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii.

În ceea ce privește Cartea albă a tineretului, document elaborat sub coordonarea Comisiei Europene, menționăm că acest document nu reprezintă obligație de țară, așa cum greșit se susține în moțiune, ci are o valoare de recomandare. Precizăm că Ministerul Tineretului și Sportului a diseminat informația prevăzută în acest document, a finanțat acțiuni de proiecte de tineret, având ca obiectiv principalele direcții de politică de tineret menționate în Cartea Albă, precum: consultarea cu structurile asociative de tineret, stimularea participării locale a tinerilor, informarea tinerilor, cercetarea socială în domeniul tineretului, promovarea voluntariatului.

Doamnelor și domnilor,

Problematica fostului patrimoniu al Uniunii Tineretului Comunist a reprezentat o problemă sensibilă pentru toate guvernările anterioare. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.166/2002 cu privire la modificarea și completarea Legii nr.146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a Municipiului București, precum și al Fundației naționale pentru tineret nu încalcă regimul juridic al proprietății fundațiilor județene pentru tineret, deoarece prin modificările și completările operate nu se aduce atingere dreptului de proprietate al acestora și nici nu îngrădesc accesul liber la justiție ori libertate de exprimare.

Se asigură sporirea gradului de reprezentare a fundațiilor la nivelul comunităților locale, în speță prin implicarea consiliilor județene, autoritățile administrației publice locale ce reprezintă întreaga populație din județul respectiv. În acest context învederăm și faptul că, ulterior modificării și completării ei prin ordonanța de urgență, Legea nr.146/2002 a făcut obiectul unui control de constituționalitate, Curtea Constituțională statuând prin Decizia nr.19/2003 că nu sunt încălcate dispozițiile art.41 alin.1, 2 și 3, și ale art.135 alin.6 din Constituție.

Acum, prin prezența în cadrul Consiliului de conducere a doi reprezentanți ai structurilor asociative de tineret se asigură dreptul de exprimare ale acestora, ceea ce demonstrează incorectitudinea afirmațiilor din moțiune privind suprimarea dreptului de exprimare și eliminarea în totalitate a dreptului de decizie asupra patrimoniului.

Soluția adoptată de ordonanță, de desemnare a trei membri ai Consiliului de conducere a fundației de către Consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București, urmărește creșterea reprezentativității grupului, care are responsabilitatea îndeplinirii scopului pentru care fundația s-a creat.

Iată încă o dovadă că afirmațiile moțiunii sunt eronate. Cum ați calculat procentul de 0,6% pentru numărul tinerilor care participă la viața asociativă? Vă rugăm să judecați singuri, stimați semnatari ai moțiunii, în ce situație sunteți puși de o asemenea tratare a problemei.

În acest context, este cert contestabilă și invocarea recomandărilor comunitare, în fapt ale Consiliului Europei privind participarea directă a tineretului la deciziile care interesează direct. Ordonanța urmărește o mai bună reprezentare a intereselor tinerilor.

Bunurile aparținând fostului Birou de Turism pentru Tineret au fost privatizate, ca urmare a transformării acestuia în societate comercială în anul 1991. Vă rugăm, stimați colegi, încercați să înțelegeți cursul legislației în cazul patrimoniului fostului UTC, pentru că Decretul-Lege nr.150/1990 nu cuprinde reglementări privitoare la Biroul de Turism pentru Tineret, iar prevederile Legii nr.146/2002 exced problemei patrimoniului fostului Birou de Turism pentru Tineret.

Pretenția că fundațiile județene pentru tineret au fost cei mai buni administratori ai patrimoniului propriu este la fel ca multe alte aprecieri cuprinse în moțiune, fără acoperire în realitate. Există importante bunuri care au aparținut fundațiilor județene și au fost înstrăinate de acestea precum: Clubul Tineretului de la Piatra-Neamț, vândut de Fundația județeană pentru tineret Piatra-Neamț Societății Comerciale "SIMPEX COM" SRL, în anul 1999. În județul Giurgiu, Casa Tineretului a fost vândută în anul 2001 pentru ridicola sumă de 20 milioane de lei Societății Comerciale "ATAL FARM" SRL.

În județul Bihor, Hotelul Tineretului a fost vândut la S.C. Trans Auremar S.R.L. Oradea, însă noua conducere a Fundației pentru tineret nu recunoaște valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare, motiv pentru care, în prezent, imobilul face obiectul litigiului între cele două părți.

Pe de altă parte, trebuie subliniată implicarea autorităților publice locale în administrarea unor imobile aparținând patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, implicare ce s-a dovedit a fi extrem de eficientă. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie Casa Tineretului din Câmpina, care a fost preluată de la Fundația pentru Tineret de autoritățile locale, prin sentința civilă 6.060 din 16.12.1997 a Judecătoriei Câmpina, și care constituie un bun exemplu privind modul în care este exploatat un asemenea obiectiv.

Nu în ultimul rând, menționăm obligativitatea consiliilor județene, de a asigura un spațiu, în mod gratuit, fundațiilor pentru tineret județene, acolo unde nu există un patrimoniu ce a aparținut fostei UTC.

Doamnelor și domnilor deputați,

Societatea Civilă de Tineret, după ani de zile de încercări, a reușit să coaguleze, în mare parte, într-un cadru denumit Consiliul Tineretului din România, lucru care a fost posibil cu asistența și chiar sprijinul Guvernului, prin ministerul de resort.

Vă vom aduce aminte etapele parcurse pentru realizarea acestui obiectiv. La sfârșitul anului 2002 a fost introdus în Proiectul Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, Proiectul de Ordonanță a Guvernului privind regimul juridic al Consiliului Tineretului din România. Fiind necesare unele analize suplimentare, acest proiect a fost introdus în Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară iulie - august 2003, dar în urma dezbaterilor avute în Comisia juridică, acest punct a fost eliminat cu un vot de 5 la 4, în urma unui amendament introdus de domnul senator P.N.L., Nicolae Vlad Popa, în ciuda faptului că reprezentantul Guvernului a susținut proiectul de recunoaștere a Consiliului Tineretului din România de către stat, pentru a putea participa pe plan internațional la dialogul cu organismele de tineret din alte state.

Dacă inițiatorii moțiunii studiau Proiectul Legii Tineretului, puteau constata că la Titlul III - "Structuri de/și pentru tineret", Capitolul III - "Consiliul tineretului din România" este propusă acordarea personalității juridice pentru acest for.

Motivul promovării ordonanței a fost tocmai urgentarea acestui demers pe care dumneavoastră îl considerați deosebit de important.

În cazul aprobării acesteia, ar fi urmat eliminarea capitolului respectiv din Proiectul Legii Tineretului.

De asemenea, am susținut activitatea Consiliului Tineretului din România, prin finanțarea unor proiecte ale unor structuri asociative de tineret, membre în Consiliul Tineretului din România, suma totală alocată acestora perioade în 2001 - 2003 fiind de o jumătate de miliard de lei.

De asemenea, am acordat sprijin și reduceri, precum și infrastructură, cu prilejul organizării unor acțiuni de către Consiliul Tineretului din România.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă invit să analizăm situația creată prin faptul că multe dintre asociațiile înființate la începutul deceniului trecut au evoluat către platforme de vizibilitate politică pentru liderii proprii sau pentru personalități politice de adopție. Acesta este unul dintre motivele care i-au determinat pe tineri să devină mai atenți și mai circumspecți față de organizații care se recomandau a fi exclusiv în serviciul lor.

Alte organizații și asociații au gestionat de o manieră complet netransparentă resursele de care dispuneau.

Această situație a constituit încă un motiv de rezervă pentru tineri, care sunt mult mai severi și mai exigenți în privința principiilor și idealurilor.

Din acest punct de vedere, menționez responsabilitatea pe care și-o asumă statul, prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, instituind obligativitatea obținerii avizului organului de specialitate al Administrației Publice Centrale în a cărui sferă de competență respectiva asociație/fundație își desfășoară activitatea.

Fiți siguri, stimați semnatari ai moțiunii, că nu se încalcă dispozițiile art. 37 din Constituție, care reglementează dreptul de asociere al cetățenilor, după cum susțineți, fără nici o bază reală.

Cu siguranță că o verificare loială a conformității statutului asociațiilor sau fundațiilor cu legea, ordinea publică și bunele moravuri ne dă garanția că activitatea acestora se desfășoară cu respectarea Constituției și legilor.

Trebuie înțeles că nu există o îngrădire a dreptului de asociere, ci o procedură prealabilă, în urma căreia se emite un aviz, pe care instanța competentă îl apreciază, alături de documentele pe care le consideră relevante, în vederea soluționării cererii de acordare a personalității juridice.

Stimați deputați,

Guvernul se preocupă în egală măsură de toate aspectele vieții sociale a tinerilor. Astfel, în domeniul educației, prin Ministerul Educației și Cercetării, dezvoltă programe pentru toate componentele educației și toate grupurile de populație cuprinse în sistemul educației naționale.

Printre programele relevante și care vin în întâmpinarea nevoilor tinerei generații școlare, menționăm: Programul național de sănătate - educația pentru sănătate în școala românească; Programul de prevenire și combatere a consumului de droguri - Barbacana; Programul de educație prin sport; Programul de prevenire și combatere a abandonului școlar.

În cadrul politicilor sociale, de restabilire a echilibrului social și realizare a incluziunii sociale, s-au adoptat o serie de acte normative, ale căror principale obiective vizează asigurarea unei protecții sociale corespunzătoare, ameliorarea condițiilor de viață, muncă și de locuire a populației, diminuarea stării de sărăcie, susținerea măsurilor de prevenire a excluziunii sociale pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri.

Dintre acestea, este de menționat Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, care reglementează în principal accesul la un loc de muncă, la o locuință, la asistența de sănătate, la educație, precum și măsuri pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Începând cu anul 2001 Agenția Națională pentru ocuparea forței de muncă a elaborat programe naționale pentru stimularea ocupării și reducerii șomajului, în cadrul cărora tinerii reprezintă un grup țintă, beneficiind de măsuri speciale de integrare pe piața muncii.

De asemenea, în Planul național de acțiune pentru ocupare există o direcție prioritară referitoare la abordarea șomajului tinerilor și prevenirea șomajului de lungă durată, cu măsuri concrete de acțiune, dintre care amintim: desfășurarea programului, de la școală la viața profesională, spre carieră.

Privitor la rata șomajului, este adevărat că în comparație cu populația adultă, aceasta este mai pronunțată în rândurile tinerilor, de 16,5% pentru tineri, în comparație cu 6,9 pentru adulți. Dar la fel de adevărat este faptul că aceasta este o situație comună majorității țărilor europene, adevăr consemnat în documentul comun de poziție, semnat între Guvernul României și Comisia Europeană.

Oricum, în ultimii ani, numărul persoanelor care lucrează și care au vârste cuprinse între 14 și 29 de ani a crescut de la 3,9 milioane în 1998 la peste 4 milioane, cifră înregistrată la nivelul anului 2002.

Referitor la consumul de droguri în rândul tinerilor, Guvernul acordă importanță programelor de prevenire, alocând fonduri substanțiale pentru susținerea de activități de informare și de educare a populației tinere, organizând, pe parcursul ultimilor ani, campanii susținute în acest sens pentru părinți, profesori și consilieri școlari și de implicare a comunităților locale în lupta împotriva consumului de droguri.

În aceeași direcție se înscriu și preocupările Agenției Naționale Antidrog, care a adoptat Strategia Națională Antidrog, în vederea intensificării și diversificării activităților de prevenire a consumului de droguri, în special a celor care au legătură cu debutul consumului de droguri. În acest sens, au fost îmbunătățite structurile teritoriale implicate în prevenirea consumului de droguri, în cadrul unei cooperări interministeriale.

De asemenea, în vederea asigurării unor programe susținute de reducere a transmiterii infecției HIV - SIDA și pentru monitorizarea și elaborarea măsurilor necesare în lupta împotriva infecțiilor HIV - SIDA, Guvernul a înființat Comisia Națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea infecțiilor HIV - SIDA.

Este adevărat, numărul căsătoriilor a scăzut, modul de viață se schimbă, alegerile tinerilor sunt mai diversificate, așa cum se constată în toată lumea civilizației occidentale. Nu avem de gând să dictăm tinerilor cum, când și dacă...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, ați intrat deja serios în timpul afectat partidului. Vă rog.

Domnul Georgiu Gingăraș:

Mai am două pagini.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să încercați că conchideți, totuși.

Domnul Georgiu Gingăraș:

O simplă documentare, comparativă, a acestor aspecte, furnizată de Observatorul European al Familiei ar fi relevat semnatarilor moțiunii că și în țările europene tinerii rămân în casa părintească și nu se căsătoresc până la vârsta de 29 - 30 de ani, în proporție de 40 - 50%.

De asemenea, tinerii își doresc o locuință și de cele mai multe ori nu au banii necesari pentru cumpărare ei. Este motivul pentru care Guvernul desfășoară un program de construcție de locuințe pentru tineri. Creditarea în sistem colectiv a construirii de locuințe va reprezenta o altă posibilitate pentru tineri de a avea propria locuință. Extinderea creditului ipotecar și a celui imobiliar, fenomen care se manifestă cu putere în ultimele 18 luni, contrazice concluziile politicianiste ale moțiunii.

Programul de construcție de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, prevede realizarea a 38.000 de locuințe, distribuite teritorial, în raport cu solicitările înregistrate la nivel local. În cadrul programului, repartizarea locuințelor se face în condiții și după criterii stabilite prin lege, astfel încât modul de folosință să nu poată fi deturnat de cei care le administrează.

Referitor la diminuarea procentului alocat activității de tineret, până la 6 - 7% din bugetul Ministerului Tineretului și Sportului, precizăm că datele din moțiune sunt eronate. Situația reală este cu totul alta: de la 7% în 2000 s-a ajuns la 7,7% în 2001, la 8,28% în 2002 și la 9,3% în 2003.

În ceea ce privește desființarea Secretariatului de Stat pentru Probleme de Tineret, precizăm că la începutul acestui an Guvernul României a procedat la o reducere a posturilor de secretari de stat din ministere, cu peste 20 de posturi, lucru, de altfel, solicitat și de opoziție.

În cadrul Ministerului Tineretului și Sportului nu a existat un Secretariat de Stat pentru Probleme de Tineret, așa cum se invocă în textul moțiunii, ci, în conformitate cu prevederile Legii de organizare și funcționare a Guvernului și ministerelor, nr. 90/2001: "secretarii de stat sunt numiți prin decizia primului-ministru, iar retribuțiile lor sunt stabilite prin ordin al ministerului". Coordonarea activității de tineret din cadrul ministerului a revenit unei alte persoane.

Cu privire la modul tendențios în care se sugerează că s-a abuzat de schimburile de experiență cu nenumărate țări, subliniem că prin natura funcției sale, în mod obiectiv, deplasările externe ale ministrului au avut în vedere obligația de a reprezenta țara, ținând seama de importanța acțiunii și de gradul de protocol.

Aceste deplasări au asigurat întărirea relațiilor de colaborare cu alte țări, în vederea derulării de programe diverse, așa cum este cazul Jocurilor francofoniei sau a depunerii candidaturii pentru organizarea ediției Jocurilor francofoniei din 2009, precum și dezvoltarea de relații cu diferite organisme internaționale sau instituții similare de peste hotare; cazul reluării legăturilor de colaborare în domeniul sportului și tineretului cu China sau continuarea celor tradiționale din cadrul Conferinței miniștrilor tineretului și sportului din țările de expresie franceză.

Apreciem că răspunsurile date la fiecare problemă ridicată de semnatarii moțiunii evidențiază faptul că această moțiune nu are obiect, actualul Guvern fiind primul după 1989 care a reușit să dezvolte politici de tineret fundamentate, moderne, coerente, eficiente și capabile să atragă cofinanțări în beneficiul tinerilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am răspuns punctual la toate aspectele, din respect pentru semnatarii moțiunii, cu toate că - și ne cerem scuze pentru timpul consumat - această întreagă problemă are un răspuns mult mai simplu.

Documentul de referință privind politica în domeniul tineretului este Planul național de acțiune pentru tineret. Structura care răspunde de monitorizarea planului național de acțiune pentru tineret este Grupul mixt de monitorizare, format din trei reprezentanți ai Ministerului Tineretului și Sportului și trei reprezentanți ai Consiliului Tineretului din România, unde organizația de tineret a Partidului România Mare deține funcția de vicepreședinte.

Raportul de evaluare privind implementarea Planului național de acțiune pentru tineret, semnat de reprezentanții părților menționate la data de 12 decembrie 2002, apreciază, între altele, următoarele aspecte: actuala politică de tineret reprezintă un instrument efectiv pentru obținerea de schimbări calitative în viața tinerilor.

Structura și concepția acesteia sunt corect definite, principiile și valorile promovate fiind corelate cu cele din Cartea Albă a Tineretului.

Scopul, obiectivele generale și prioritățile naționale sunt corect identificate și există coerență în urmărirea acestora.

Același raport apreciază pozitiv strategia și deschiderea în relația cu segmentul de tineret al societății civile, precum și consultarea acesteia în deciziile care o privesc.

În aceste condiții, ne întrebăm: când a fost exprimată poziția reală a Partidului România Mare? în cadrul Grupului mixt de monitorizare sau în moțiune?

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru considerentele prezentate, Guvernul propune plenului Camerei Deputaților ca această moțiune, prezentată de cei 69 de deputați aparținând Grupului parlamentar al P.R.M. să fie respinsă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

S-au înscris la cuvânt din partea Partidului Social Democrat domnii deputați Petru Andea, Carmen Moldovan, Valeriu Zgonea și doamna ministru Andronescu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. s-au înscris domnii deputați Vasilescu Nicolae, Hogea Vlad și Bolcaș Lucian.

Din partea Partidului Democrat, domnul Canacheu. Din partea Partidul Național Liberal, domnul Crin Antonescu.

Aștept înscrieri de la U.D.M.R. Domnul Hunor.

Și de la Grupul minorităților naționale? Vorbiți dumneavoastră? Domnul Pambuccian.

Are cuvântul domnul profesor Andea.

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Stimați semnatari ai moțiunii,

După cum s-a reținut, dezbatem astăzi cea de-a 13 moțiune simplă inițiată de opoziție împotriva Guvernului P.S.D. Cifra 13 ar putea fi considerată, într-un fel, jubiliară de către opoziție și cred că P.R.M., inițiatorul moțiunii, și-a pus speranța succesului moțiunii mai degrabă în acest număr, tradițional purtător de ghinion, decât în conținutul moțiunii. Dar ghinionul, aș spune eu, ca și norocul, nu este întotdeauna orb și nu se arată acolo unde și-ar fi dorit, de această dată, cei 70 de semnatari ai moțiunii.

Am ascultat cu atenție obișnuitele argumentări pro și contra subiectului pus în discuție. Nu reiau faptele, ci doar logica argumentelor expuse în moțiune.

Într-un mod cu totul simplificat, problematica tineretului este redusă, practic, la cea a structurilor sale asociative care cuprind la ora actuală - spun autorii moțiunii - doar 0,6% din tineri.

În acest fel, subiectul moțiunii, după aceiași autori, este practic inexistent, deoarece lasă deoparte restul de 99,4% din tineri, necuprinși în aceste structuri.

Răzbate, din cuprinsul moțiunii, o ușoară nostalgie după vremurile fostului UTC, ai cărui membri, adică tinerii din 1989, au fost: "factor principal al schimbărilor fundamentale ale societății românești". Frumos elogiu adus UTC-ului.

Continuând elogiul, moțiunea enumără impresionanta bază materială deținută de fostul UTC, bază care a devenit azi un măr al discordiei și subiect de dispută. Transpare din moțiune că moștenirea UTC-ului este adevăratul subiect al moțiunii, și nu problemele tinerilor de azi.

Șochează în cuprinsul moțiunii lipsa de încredere a autorilor acesteia în tinerii cărora, în principiu, li se adresează. Moțiunea descrie, spre exemplu, organizațiile de tineret ca fiind dezinteresate de accesarea fondurilor care li s-au pus la dispoziție. Tinerii sunt văzuți drept consumatori de droguri, dezinteresați de rata nupțialității, deci de întemeierea unei familii etc. Este greu de imaginat că astfel de stări în rândul tinerilor ar putea fi induse de politica P.S.D.

De altfel, din torentul de critici ce se revarsă la adresa Guvernului P.S.D. se detașează mai ales faptul că acesta nu acordă suficiente fonduri structurilor asociative ale tinerilor.

Nu intră în discuție, conform autorilor, conținutul programelor pentru tineri, chibzuința gospodăririi fondurilor și altele, doar alocarea de fonduri este cerută.

Ce lipsește din moțiune pentru ca ea să fie, cu adevărat, adresată tinerilor? Problemele educației, ale instruirii, ale incluziunii sociale, politice etc. Ele au fost pe larg prezentate de reprezentantul Guvernului și nu le reiau. Subliniez doar că imaginea preocupărilor poate fi încă mai extinsă, dacă le adăugăm pe cele ale Ministerului Educației și Cercetării, ale Ministerului Turismului, ale Administrațiilor Locale și altele.

Există, desigur, loc și pentru alte inițiative, dar este greu de imaginat că soluțiile se reduc, așa cum sugerează moțiunea, la relația liniară între Guvern și asociațiile de tineret și, eventual, prin reglementarea patrimoniului U.T.C.

În încheiere, aș remarca tonul, în egală măsură sumbru și patetic, în care este redactată moțiunea, pornind de la titlul acesteia: "Tragedia tinerei generații". Deoarece clasicele tragedii, cele antice, se încheiau întotdeauna cu decesul personajului principal, cred că în acest caz moțiunea, eroul principal al zilei, are tot dreptul la acest clasic deces.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cinci minute ați vorbit. Domnul Vasilescu, din partea Grupului P.R.M.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Aș dori, în primul rând, să mulțumesc acelora dintre dumneavoastră care, prin prezența în această sală dovediți respect și interes pentru o problematică adiacentă viitorului acestei țări.

Observ, însă, cu regret nu același interes manifestat de Guvern și de P.S.D. care, iată, planifică aceste discuții la o oră total nepotrivită. Această oră este, însă, extrem de potrivită pentru interesele P.S.D de a nu fi mediatizate discuțiile pe o temă devenită poate mult prea sensibilă. Mai mult, s-a întârziat și această ședință pentru o ședință de birou P.S.D. și nu m-ar mira dacă în viitor am asista și la o întârziere a plenului Camerei Deputaților pentru nu știu ce adunare a unui birou de cartier al P.S.D.

Regret, de asemenea, că antevorbitorul meu a avut aici un discurs atât de măreț pe tema tineretului, din care n-am înțeles nimic și probabil că n-am înțeles nimic, întrucât dumnealui a uitat că la data la care vorbea - și mă refer aici la domnul Petru Andea - a fost președintele Asociației uniunii studenților comuniști din Timișoara. Îi urez succes și în noile dumnealui activități politice! (Aplauze din partea P.R.M.-ului)

Dincolo de litera ei, moțiunea inițiată de parlamentarii P.R.M. reprezintă o premieră în politica parlamentară...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Numai puțin! Încă o dată atrag atenția Grupului parlamentar al P.R.M., care a adus în sală suporteri, să le comunice faptul că cei care asistă la ședință, asistă în mod civilizat, nu cu aplauze. Aici nu-i spectacol, este o ședință a Parlamentului României. Dacă doriți să asistați, faceți-o cu plăcere, dar citiți înainte de a intra acolo Regulamentul cu privire la asistarea la ședințele Camerei Deputaților.

Doamna Vasilescu, am impresia că dumneavoastră i-ați adus, așa mi s-a spus, deci am rugămintea să le spuneți care le sunt îndatoririle.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Dincolo de litera ei, moțiunea inițiată de parlamentarii P.R.M. reprezintă o premieră în politica noastră parlamentară. Ea realizează o radiografie a stadiului actual al tinerei generații, dar reprezintă și un serios semnal de alarmă pentru viitor.

Tinerii nu doresc să fie ajutați, pentru că nu suferă de nici un handicap. Ei doresc doar crearea unui sistem social și economic care să le ofere șanse egale, adică a unui sistem inexistent în România anului 2003.

Guvernul ne pune pe tavă pagini frumos colorate și grafice, care se întind până la cer și care arată atât de bine, încât nici nouă nu ne vine să credem cât de bine ne este. Dar în spatele lor se deslușește portretul robot al tânărului român, portret pe care îl putem evidenția chiar și numai prin problemele lui. Insatisfacția pe care o are față de calitatea vieții, sărăcia, nemulțumirea față de lipsa competiției reale și a oportunităților de afirmare corectă, transformarea tânărului în principala sursă de alimentare a șomajului, lipsa unei locuințe, participarea scăzută la viața socială, generată de percepția unui mediu nefavorabil unei afirmări profesionale, marcat de corupție, nereceptiv la problemele specifice, creșterea riscului de marginalizare și excludere a tinerilor din societate, delicvența, traficul și consumul de droguri, prostituția și altele.

Domnule ministru, datele prin care dumneavoastră făceați referire la calitatea vieții, datele care apar la noi în moțiune sunt datele dumneavoastră, domnule ministru; sunt luate din studiile Centrului de Studii și Cercetări al Ministerului Tineretului și Sportului, așa cum era el numit odinioară.

Din același sondaj desprindem și noi câteva pasaje omise sau câteva pasaje pe care trunchiat le-ați adus în atenția noastră - vă citez pe dumneavoastră - "numai 66% din tineri sunt nemulțumiți". Am să vă citez exact pasajul din studiile executate de dumneavoastră și de Centrul de Studii și Cercetări: "Guvernul este considerat responsabil pentru majoritatea dificultăților și insucceselor pe care indivizii le au în viața de zi cu zi, majoritatea tinerilor sunt preponderent nemulțumiți de activitatea Guvernului, indiferent de domeniul în care se desfășoară aceasta. Ponderea cea mai mare o dețin cei care se declară nemulțumiți în ceea ce privește activitatea Guvernului: în legătură cu nivelul de trai - 66%, pierderea locurilor de muncă - 63% și combaterea corupției - 59%.

În ceea ce privește așteptările privind efectele politicilor guvernamentale asupra situației tinerilor, se constată față de anul trecut o scădere a ponderii celor care așteaptă efecte pozitive. Doar 6% din tinerii intervievați se așteaptă la efecte pozitive ale guvernării actuale, față de 13% anul trecut". Acesta este citatul corect, domnule ministru.

Răspunsul adresat astăzi moțiunii de către dumneavoastră poate primi același calificativ ca și cel pentru întreaga activitate a ministerului: nesatisfăcător.

În ceea ce privește patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, asupra căruia s-au aplecat rând pe rând toate guvernele post-decembriste, realitatea este următoarea: acest patrimoniu nu a aparținut niciodată statului și, ca atare, el nu a fost evidențiat ca fiind proprietatea sa, fiind constituit prin contribuția tinerilor membri ai U.T.C. din fiecare unitate administrativ-teritorială, adică și a domnului Andea, spre exemplu.

Ca urmare, prin Decretul - Lege nr. 150/1990, aceste bunuri au fost trecute definitiv în proprietatea tuturor asociațiilor de tineret existente la nivel județean.

Prin acest act normativ, statul s-a desesizat de această problemă și nu mai poate reveni, conform normelor de drept în comun, pentru a trece aceste bunuri în proprietatea sa, întrucât nu mai are nici un drept asupra lor, neputând, deci, să dispună de un drept pe care nu îl are.

Dacă statul are nevoie pentru o cauză de utilitate publică de un bun proprietate privată, îi este recunoscută calea exproprierii, și nu naționalizarea, aceasta din urmă fiind o metodă care nu face cinste nici unui Guvern și care anihilează importante principii constituționale și comunitare, precum și toate eforturile făcute de România pentru realizarea acestor principii. Faptul este cu atât mai grav cu cât, după posibila trecere a imobilelor respective în patrimoniul public județean, nu există în textul ordonanței nici o prevedere privind obligativitatea consiliilor județene de a utiliza aceste bunuri pentru activitatea de tineret, sacrificând, astfel, însăși esența existenței acestui patrimoniu, și anume, utilizarea sa în folosul tinerilor. Denumirea acestui demers este fraudă la lege și nu face cinste nici unui guvern!

Dacă acesta este modul de gândire al Guvernului în privința proprietății private, se înțelege cu claritate că ceea ce urmează este intervenția directă a statului în modul în care orice cetățean, persoană fizică sau juridică, își administrează propriul patrimoniu.

Legea nr. 146/2002 a instituit imposibilitatea înstrăinării patrimoniului preluat de la fosta Uniune a Tineretului Comunist, dispoziție, fără îndoială, bine venită și care dacă ar fi intervenit mai demult ar fi împiedicat unele instituții ale statului de a dispune de bunuri asupra cărora nu aveau nici un drept și pe care tinerii l-au pierdut tocmai din vina acestor instituții.

Probabil așa se justifică abrogarea dispozițiilor Legii nr. 146/2002 care prevăd recuperarea acestui patrimoniu la nivel județean, de teama ca nu cumva statul, prin instituțiile sale, să fie tras la răspundere pentru împărțirea nejustificată a acestuia și utilizarea în alt scop decât cel al activităților pentru tineret, și probabil același motiv a fost avut în vedere și la abrogarea dispozițiilor Legii privind constituirea Fundației Naționale pentru Tineret, instituție ce ar putea pune serioase întrebări asupra modului în care s-a dispus asupra patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, administrat în trecut la nivel central, știut fiind că din aceste imobile nu a mai rămas aproape nimic care să poată fi alocat tineretului, culmea neregulilor fiind reprezentată de patrimoniul fostului Birou de Turism pentru Tineret, actualmente privat în totalitate, dintre care preluat de R.A.P.P.S - 6% în perioada care a trecut, aproximativ de trei luni de zile, iar după cum poate puțini dintre dumneavoastră știți, acest jaf a început încă din anul 1990, când B.T.T. a fost trecut pe lista primelor 16 întreprinderi privatizate experimental. Dacă veți avea curiozitatea, veți vedea că printre actualii acționari ai acestui Birou de Turism pentru Tineret sunt și foști miniștri ai tineretului și sportului.

Ceea ce se poate constata din textul Ordonanței de urgență este că spiritul legiuitorului, exprimat prin textul Legii nr. 146, în forma adoptată de parlamentarii români, după un amplu proces de consultări și dezbateri ce au durat un an și jumătate, este pur și simplu suprimat, având la bază o puerilă expunere de motive.

Pe lângă faptul că nu se justifică absolut deloc urgența într-un domeniu recent reglementat de Parlamentul României printr-o lege organică, se poate constata că "organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării", așa cum este definit Parlamentul României în art. 58 din Constituția României, a căpătat un rol decorativ prin voința Guvernului, organ care ar trebuie să execute ceea ce hotărăște puterea legiuitoare, și nu să pună la îndoială în mod nejustificat autoritatea acesteia.

Așadar, toate Guvernele au urmărit să pună mâna pe ce se mai putea pune. Nici unul nu a dorit să reconstituie acest patrimoniu și să-l redea tinerilor.

Exemplele domnului ministru, legate de înstrăinarea patrimoniului, se referă la situația clădirilor din județele Neamț, Bihor și Giurgiu și dovedesc necunoașterea realității de către dumnealui. Informațiile prezentate de domnul Gingăraș sunt pur și simplu false, realitatea este următoarea: în județul Bihor, Firma S.C. Trans Auremar S.R.L. a pierdut în instanță procesul intentat Fundației pentru Tineret, iar fundația este în prezent singura posesoare a casei tineretului; în județul Neamț, clădirea data din anul 1924 și nu aparținea U.T.C., fiind o casă naționalizată. pentru informarea domnului ministru, trebuie să adaug că aceasta se află în prezent în proprietatea domnului deputat PSD Țocu Iulian, care poate să-i ofere mai multe amănunte legate de acest caz; fundația deține, însă, un spațiu și în prezent, în care își desfășoară activitatea. iar în ce privește Clubul tineretului din județul Giurgiu, vă aduc la cunoștință cu durere și tristețe, domnule ministru, că acesta nu există, nu a apucat să fie construit, fundația își desfășoară totuși activitatea într-o altă clădire, atribuită de Consiliul Județean Giurgiu.

Nu mă miră, însă, că la nivelul Ministerului Tineretului și Sportului nu se cunoaște realitatea, întrucât baza de date a acestuia este cel puțin deplorabilă.

Nu înțelegem de ce domnul ministru nu se interesează de cele peste 50% procente din patrimoniul U.T.C. care nu se mai află încă în posesia fundațiilor pentru tineret și nici nu s-au aflat vreodată, unele dintre clădiri. S-ar putea însă să-l intereseze mai mult, întrucât observăm că în Ordonanța de urgență nr. 166/2002, la art. 20, s-a introdus următorul paragraf: "Bunurile dobândite în proprietate cu titlu valabil de către persoane fizice sau juridice rămân în posesia acestora". Adică: "Ceea ce s-a furat rămâne bun furat", aceasta este traducerea liberă.

În ceea ce privește Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor (ANSIT), rezultată în urma comasării Centrului de studii și cercetări pentru tineret, Agenției pentru cooperare europeană în domeniul tineretului și INFOTIN, se poate lesne observa că aceasta nu reprezintă decât o pălărie propagandistică, întreținută prin spoturi publicitare TV, din banii și așa puțini ai MTS. Pe când vom asista la calupuri întregi de publicitate, pe care să le plătească fiecare minister pentru orice acțiune pe care o face, acolo,la ei în domeniu?

Nu există cele 6 centre zonale stabilite, sunt doar niște funcționari angajați și care nici măcar nu știu ce caută pe acolo, prin locurile unde funcționează, iar gestionarea fondurilor este cel puțin sub orice critică. Cel mai grav lucru îl reprezintă însă folosirea nelegală a fondurilor europene distribuite prin Programul Youth și pentru care, mai devreme sau mai târziu, cineva tot va răspunde în fața justiției. Este posibil ca dumneavoastră, domnule ministru, să nu știți că se fac decontări pentru niște bani în avans, care nici măcar nu au ajuns încă în conturile Programului Youth. Dar, mă rog, pentru aceasta s-ar putea să nu mai răspundeți dumneavoastră.

În legătură cu așa-zisul sprijin pentru reorganizarea Consiliului Național al Tineretului, cred că s-ar exprima mult mai bine liderii organizațiilor naționale de tineret și care ar putea oricând să confirme că, dacă, până acum, acest consiliu nu a funcționat foarte bine, s-a datorat în principal PSD, care, prin reprezentanții săi, a condiționat funcționarea lui de slugărnicia politică față de partidul-stat. Tinerii au refuzat însă cu demnitate acest șantaj și continuă să muncească cu greu pentru o cât mai bună reprezentare națională și internațională a intereselor tinerei generații din România.

Asistăm, doamnelor și domnilor, la disoluția structurilor guvernamentale din domeniul tineretului: MTS nu mai există, practic; Direcția pentru tineret nu mai există. De altfel, oricum, denumirea de "MTS" este lipsită de realitate, atâta timp cât, niciodată, fondurile alocate tineretului prin MTS nu au depășit, așa cum spunea și domnul ministru, 8%. Iar MTS este tradus de tineri în modul următor: "Mulți Tineri Săraci".

În Programul de guvernare, la capitolul "Politica în domeniul tineretului", se evidențiază că programele Guvernului vor conține "măsuri de recunoaștere pe deplin a rolului și importanței tineretului în societatea românească". Acestea sunt, iată, rolul și importanța pe care Guvernul PSD le acordă tinerei generații: desființează MTS; creează măsuri de protecție socială gen ANL - nu știu ce familie tânără, domnule ministru, își poate permite să achite un avans între 15 și 20 de mii de euro pentru achiziționarea unei locuințe; uită Legea tineretului printr-un sertar al Guvernului, pe la Ministerul de Finanțe; sabotează în mod conștient activitatea CTR; fură efectiv patrimoniul U.T.C. pentru a-l pune la dispoziția baronilor locali; limitează dreptul la asociere al tinerilor și această listă ar putea continua.

Restul, domnule ministru, sunt vorbe. O oră și douăzeci de minute de vorbe și constatăm, de altfel, că vorbele acestea au fost apreciate la adevărata valoare inclusiv de șeful dumneavoastră, domnul prim-ministru, care v-a retras, de altfel, mandatul.

Nu a existat un Secretariat de Stat pentru Tineret, așa cum, de altfel, ați și spus, ați și comentat paragrafele din moțiunea noastră. Dar a existat, oare, un Minister al Tineretului și Sportului?

Stimați colegi parlamentari ai PD, PNL, UDMR și, de ce nu, ai PSD, având în vedere aceste argumente, votați astăzi în favoarea acestei moțiuni, pentru ca mâine să existe un viitor sigur pentru România. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 14 minute, stimate coleg.

Are cuvântul domnul deputat Canacheu, din partea Partidului Democrat.

Domnul Costică Canacheu:

Doamnelor și domnilor,

Ne-am obișnuit deja ca, în ultimii ani, România să fie prezentată uneori drept "țara lui merge și așa", "se poate și așa" sau, mai grav, "țara bășcăliei". Iată că trecem acum la o nouă formă de prezentare a stării națiunii, și anume, "tragedia". S-ar părea că, pentru prima oară, avem de a face cu o "tragedie". Știți bine că nu! Este vorba doar de tragedia a încă unei generații.

Dacă există o tragedie a tineretului în România, atunci, aceasta este, cu adevărat, tragedia încă unei generații care trece prin deșertul tranziției. Acesteia, i se adaugă surorile ei la fel de reale: tragedia din justiția română, a sănătății, a administrației publice, tragedia din sistemul de educație, tragedia facturilor de întreținere și nu în cele din urmă tragedia pensionarilor.

În fapt, "tragedia" invocată în moțiunea prezentată astăzi se referă la tragedia - încă o "tragedie" - fundațiilor pentru tineret. Ea este una punctuală: moțiunea face referire în mod exclusiv la situația patrimonială a fundațiilor și exprimă situația confuză și neproductivă a viitorului, a tineretului.

Este adevărat, există o situație încă neclară, referitoare la controlul patrimonial al fundațiilor pentru tineret. Într-o țară în care miile de acte normative se calcă pe picioare unele pe altele, în domeniul fundațiilor pentru tineret a funcționat în mod paradoxal un singur act normativ: Decretul-lege din 1990, cu numai 8 articole. Cred că este vorba de un record!

Acest act a permis celor care au gestionat patrimoniul fostului U.T.C. în numele tineretului să-i înstrăineze o parte din spații fundațiilor sau să le folosească în scopuri departe de nevoile acestuia. De aceea, controversele legate de patrimoniul fundațiilor pentru tineret îi interesează probabil mai mult pe cei care le-au gestionat și le gestionează încă, decât pe tinerii înșiși.

Adevăratele probleme ale tineretului, astăzi, sunt urgente și cu totul altele:

- Educația tinerei generații. Se constată o tendință de micșorare a gradului de cuprindere în învățământ a populației de vârstă tânără și o participare redusă la învățământul secundar, cu implicații majore asupra capitalului educațional al populației.

- Sănătatea tinerilor. Starea de sănătate a tinerilor înregistrează o tendință de deteriorare, generată de scăderea generală a nivelului de trai și de disfuncțiile care se manifestă în sistemul sanitar.

- Șomajul și ocuparea tinerilor. Deși există un disponibil ridicat de forță de muncă tânără, iată câteva date care exemplifică adevărata tragedie a tinerilor: rata șomajului în rândul tinerilor, îl citez pe domnul ex-ministru, - 16,5%, este dublă, și mai mult decât dublă față de rata medie a șomajului pe țară; întreprinzătorii și patronii tineri, sunt, ca pondere, nesemnificativi - 1% în 2002, în grupa de vârstă 25-34 de ani; participarea tinerilor la activitățile economice prezintă caracteristici de vulnerabilitate și marginalizare; preocupările pentru dezvoltarea activităților de antreprenoriat la tineri au fost fie inexistente, fie ineficiente. O situație aparte o reprezintă tinerii din mediul rural, 60% dintre aceștia sunt ocupați în agricultură, ramură în care veniturile sunt mici și prea adeseori, vedem și în acest an, aleatorii.

Având în minte toate cele de mai sus, votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat față de moțiunea de astăzi este acela de abținere.

De ce ne abținem? Deoarece cererile inițiatorilor sunt, în opinia noastră, sau tardive, sau nu fac obiectul unei moțiuni, sau sunt ineficiente.

Ele sunt tardive pentru că avem deja un ministru înlocuit de mai puțin de 2 ore, și poate nu întâmplător erau aici și fostul ministru al învățământului, și fostul ministru al sănătății, ar mai fi trebuit să fie și fostul ministru al muncii, ca lista problemelor importante pe care le au tinerii să fie prezentă astăzi, aici, în banca guvernamentală și să suporte consecințele.

De ce spunem că cererile moțiunii nu fac obiectul unei moțiuni? Pentru că pct. 1, care solicită deblocarea unei inițiative legislative și susținerea alteia, este un demers parlamentar, și nu unul în responsabilitatea Executivului. Și pentru că, în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 166/2002, aflată deja în dezbaterea Parlamentului, Grupul parlamentar al Partidului Democrat se va pronunța la momentul respectiv și, cu siguranță, în favoarea tinerilor.

Și, cel mai important, pct. 3 al moțiunii, referitor la reînființarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Tinerilor, nu constituie, în opinia noastră, o soluție valabilă în sine. În acest sens, Partidul Democrat va propune în curând o soluție proprie, în acord cu practicile europene.

Abținerea noastră este, în fapt, o invitație la diplomație parlamentară, pentru a coopera în vederea inițierii de legi care să suprapună agenda politică peste agenda reală a tinerilor. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 9 minute, stimate coleg.

Are cuvântul domnul deputat Crin Antonescu, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Crin George Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnă, domnilor miniștri,

Să remarcăm, mai întâi, faptul că suntem într-o premieră parlamentară, și anume, aceea că dezbatem o moțiune care pune în discuție activitatea unui minister, care, de facto, nu mai există de câteva ore, și a unui ministru, care nu mai este ministru, iar, de facto, conform anunțului pe care premierul și șeful partidului de guvernământ l-a făcut acum, în urmă cu 2 ore. Iată de ce aș spune, înainte de orice considerații generale pe care le prilejuiește această moțiune inițiată de parlamentarii PRM, că, pur și simplu, mi-a fost greu și îmi este greu în continuare să înțeleg de ce, pe de o parte, raportul foarte amplu pe care domnul ministru l-a prezentat aici mai cuprindea și o parte care se referea la intențiile de viitor ale instituției și ale domniei sale și, de ce, de asemenea, dacă acest raport atât de favorabil instituției pe care ați condus-o, domnule ministru, este agreat de Guvernul din care ați făcut parte, acest Guvern și șeful lui au luat decizia de a se dispensa și de existența instituției pe care o reprezentați, care, așa cum ne-ați spus dumneavoastră o oră și jumătate, a făcut atât de multe, în premieră, pentru tinerii României.

Doamnelor și domnilor,

Însă, nu numai din cauză că, practic, nu prea mai are obiect dezbaterea noastră, vă propun ca de această dată să încercăm să medităm la problema ridicată de această moțiune puțin dincolo de regulile obișnuite ale jocului parlamentar. Și să constatăm sau să-mi dați voie, cel puțin mie, în numele colegilor mei, să constat, întâi de toate, înainte de a face socotelile unui Guvern, unui minister sau altuia, că din 1990 și până astăzi, noi toți, clasa politică românească, toate Guvernele care s-au succedat, cei doi președinți care s-au succedat în fruntea României, am fost departe de a acoperi speranțele pe care cea mai mare parte din tinerii acestei țări și le-au pus în schimbările pe care Revoluția din '89 le-a promis. Avem posibilitatea tristă să constatăm că, în fiecare an, un număr însemnat dintre cei mai buni tineri ai României părăsesc această țară, chiar dacă programele și planurile noastre de activitate, națională sau nu, sunt din ce în ce mai bogate. Avem ocazia să constatăm că încrederea tinerilor în clasa politică în general tinde către zero și, în consecință, avem ocazia să constatăm un foarte scăzut grad de implicare, sub toate formele, în ceea ce înseamnă responsabilitatea destinelor societății românești de către tineri.

Pentru această stare de lucruri, pe care cred că trebuie să o recunoaștem, e cazul să ne asumăm responsabilitatea cu toții, în măsura în care am avut un cuvânt de spus în decursul timpului în această privință.

În al doilea rând, aș vrea să-mi dați voie să fac ceea ce eu consider că e un act de dreptate pe care această moțiune îl prilejuiește. Moțiunea se intitulează: "Tragedia tinerei generații" și chiar dacă eu unul nu împărtășesc chiar termenul de "tragedie" putem să discutăm despre o criză, nu atât a tinerei generații, ci a societății românești în raport cu tânăra generație. Dar aș vrea să fim foarte corecți și foarte onești, ca, în loc să facem procesul gestiunii unui minister și al unui ministru care nu mai există ca atare, să punem în discuție, folosind acest prilej, pe adevărații sau principalii vinovați pentru tot ce înseamnă dezamăgirile tineretului, inclusiv în timpul acestei guvernări sau în special în timpul acestei guvernări. Și dintre care, dați-mi voie să-l socotesc pe ministrul tineretului și sportului și Ministerul Tineretului și Sportului ca pe ultimii sau cei mai puțin semnificativi dintre vinovați.

Dacă tinerii nu au, într-o măsură acceptabilă, locuri de muncă în România nu e de vină în primul rând Ministerul Tineretului și Sportului! Dacă în România o birocrație în permanentă dezvoltare, sufocând societatea românească, îi descurajează pe tineri, îi descurajează să creadă că poate exista concurență corectă și liberă, șanse pentru ei, de aceasta nu e deloc primul dintre vinovați ministrul tineretului și sportului, indiferent cine este el! Dacă, de pildă, în cei 3 ani de guvernare bugetul Ministerului Tineretului și Sportului, în general, a scăzut vertiginos - și nu mai reiau aceste date - să spunem lucrurilor pe nume, și primul-ministru, care, astăzi, cu două ore în urmă, a ieșit cu veselie și ne-a anunțat că s-a debarasat de câteva puncte pe care le-a considerat mai slabe ale guvernării domniei sale, să-și asume aceste lucruri!

Da, e adevărat, s-a desființat - și e greu de înțeles, imposibil de înțeles pentru mine - Secretariatul de Stat pentru Tineret din componența unui minister care așa se numea. Dar să ne spună domnul ministru, dincolo de raport, să ne spună liber, a fost decizia domniei sale sau i-a fost impusă de sus?

Mi-e greu să cred că un ministru al sportului care n-a apucat să se pronunțe despre fotbal, că se pronunța un domn Gușă de la partid, care n-a avut măcar responsabilitatea de a gestiona plantarea acelui gazon vestit, că s-a trecut Stadionul "Lia Manoliu" la RAPAPS pentru chestia asta, poate purta în primul rând responsabilitatea pentru aceste lucruri.

Iată de ce cred, într-adevăr, că, dacă este să vorbim despre punerea în discuție, în fața dumneavoastră și în fața națiunii, a ceea ce înseamnă "tragedia", cu termenul inițiatorilor moțiunii, "drama", dacă vreți un alt termen, a generației tinere și a societății românești, să începem cu principalii vinovați, să începem cu cei care, mâine, chipurile, într-un Guvern nou, într-o formulă nouă, vor începe o nouă viață. Și să discutăm, dacă vreți, în detaliu - n-o pot face eu acum, pentru că îmi lipsește timpul -, așa cum propunea și colegul Canacheu, despre responsabilitatea Ministerului Educației Naționale, mai mare decât a Ministerului Tineretului și Sportului, despre responsabilitatea celor care decid politica economică, despre responsabilitatea celor care au menținut, mențin și dezvoltată în România birocrația și baronia.

Iată de ce noi ne vom abține. Nu pentru că nu socotim că cea mai mare parte din cele scrise în această moțiune sunt adevărate. Indiferent cum am prezenta lucrurile, domnule ministru, foarte multe dintre cele ce inițiatorii moțiunii reproșează gestiunii acestui Guvern, pe ministerul pe care dumneavoastră l-ați condus, sunt adevărate. Și dacă ne abținem, nu ne abținem pentru că noi socotim că activitatea ministerului ar fi fost bună, ci ne abținem pentru că o moțiune numită "Tragedia tinerei generații" are un nume prea mare și vădește o problemă prea gravă pentru a putea fi legată doar de amintirea ministerului dumneavoastră și a exercițiului dumneavoastră ca ministru.

Ne abținem, deci, în sensul în care considerăm că adevărata moțiune și adevărata cerere de demisie trebuie să fie pusă în întregime acestui Guvern, care, până astăzi, a răspuns așa cum a răspuns așteptărilor tinerilor și și-a îndeplinit așa cum și-a îndeplinit sau nu și-a îndeplinit angajamentele pe care le-a luat, e drept, în mare măsură nominal, pe spinarea ministrului tineretului și sportului, în campania electorală. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

Domnul Valer Dorneanu:

8 minute ați vorbit, stimate coleg.

Are cuvântul domnul Kelemen Hunor, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă suntem sinceri, trebuie să recunoaștem: nici clasa politică, nici actualul Guvern, nici Guvernele precedente nu pot fi acuzați că au realizat ceva deosebit, ceva extraordinar în domeniul despre care inițiatorii moțiunii vorbesc în acest text numit "Tragedia tinerei generații". Dar să spui că nu s-a întâmplat nimic bun este o exagerare.

Sigur, această afirmație este și poate să rămână adevărată numai în cazul în care noi suntem convinși că problema tinerei generații trebuie și poate fi rezolvată de un singur minister. Dar lucrurile nu stau chiar așa, și acest fapt este cunoscut de inițiatorii moțiunii simple. De fapt, tot Guvernul, toți membrii Cabinetului ar fi trebuit să vină în fața Parlamentului și ar fi trebuit să răspundă la aceste probleme ridicate, la aceste probleme adevărate cu care se confruntă tânăra generație.

Problemele tinerei generații nici măcar nu pot fi inventariate prin prezentarea de date statistice privind numărul de organizații neguvernamentale la începutul anilor '90, mai ales dacă aceste date și comparații statistice nu au nici o relație cu adevărul. Poate că în anii 1990 și 1991 funcționau peste 5 mii de structuri asociative în care activau tineri, dar nu știm, nu am aflat care era numărul total de asociații și fundații la vremea respectivă, așa cum nu am aflat din acest text nici măcar numărul structurilor asociative în care activează tineri, cele care au drept scop promovarea proiectelor pentru tineret, numărul total de asociații și fundații active din țară, date absolut necesare dacă vrem să avem o imagine cât de cât corectă despre acest fenomen.

Și mai este ceva. Dacă vorbim despre structurile asociative, trebuie să spunem că foarte mulți tineri activează în asociații și fundații care au activitate în alte domenii, tot atât de importante pentru prezentul și viitorul generației tinere.

Sigur, noi nici un moment nu am crezut că, de data aceasta, scopul semnatarilor moțiunii este prezentarea adevărului. Este vorba despre un text superficial și despre o cunoaștere superficială a problemelor despre care vorbim. Este vorba despre un exercițiu de imagine, o mediatizare cât mai intensă a Partidului România Mare.

Și am mai aflat, citind acest text, un lucru foarte important, o nostalgie puternică, chiar inexplicabilă, a semnatarilor moțiunii simple după fostul U.T.C., după structura militărească a defunctei Uniuni a Tineretului Comunist, după modul de funcționare și după fostul patrimoniu, care îi deservea doar pe cei care erau în nomenclatura utecistă, și nicidecum pe generația tânără din acea vreme.

În ceea ce privește Consiliul Tineretului din România, părerea noastră este că această structură nu trebuie consolidată, nici financiar, nici prin acordarea personalității juridice acestui Consiliu. CTR-ul actual nu mai îndeplinește funcțiile pentru care a fost creat, a devenit un club "select", rigid, nefuncțional.

Dar aceasta nu înseamnă că structurile asociative de tineret nu au nevoie de un for consultativ, un for de coordonare. Dimpotrivă, au nevoie de așa ceva. Noi credem că o astfel de structură poate fi înființată după o consultare largă cu cei interesați, dar nicidecum prin consolidarea actualei formule.

Înființarea Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor nu este mai artificială cu nimic decât orice altă structură. Eficiența Agenției, precum și a centrelor de tineret depinde de cei care conduc instituțiile respective, cei care răspund de soarta lor Și aici, trebuie să recunoaștem că de multe ori ar fi necesară o mai mare deschidere, intenție de colaborare mai pronunțată din partea celor care se află la cârma agenției.

Stimați colegi,

Picanteria absolută a moțiunii prezentate astăzi este relația făcută de inițiatori între numărul căsătoriilor înregistrate între anii 1990 și 2002 și politică guvernamentală în domeniul tineretului. Este adevărat că actualul Guvern are multe păcate, are multe nerealizări, multe promisiuni neonorate, dar chiar vreți să vă credem când afirmați că guvernanții ar fi responsabili pentru fenomenul de scădere a numărului căsătoriilor și a fenomenului de creștere a vârstei cuplurilor căsătorite? Și vreți să ne aburiți, spunând că sondajele de opinie relevă acest lucru?

Orice sociolog cunoscător al fenomenului despre care vorbiți dumneavoastră poate să vă liniștească: această realitate are cauze mult mai complexe decât cele prezentate aici, și aceste cauze și motive nu sunt neapărat negative.

Stimați colegi,

Un singur lucru, știut și până acum, am reținut din acest text: necesitatea adoptării Legii tineretului, o lege-cadru modernă și ușor aplicabilă. În rest, avem de a face cu un text propagandistic, nerealist, superficial, pe care Uniunea Democrată Maghiară din România nu îl va susține. În consecință, va vota împotriva moțiunii prezentate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Ați vorbit 6 minute.

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că este prima dată în istoria Parlamentului când o moțiune își atinge, chiar parțial, obiectivele, și aceasta chiar înainte de a fi discutată în Parlament. Eu nu prea mai văd obiectul discuției, sincer să fiu, în momentul acesta. Sigur, pe substanță se pot discuta foarte multe lucruri, dar, repet, chiar parțial, această moțiune și-a atins obiectivele.

Ținând cont de lucrul acesta și consultându-mă chiar cu colegii mei, am hotărât să nu intrăm pe fondul acestei discuții, să mă opresc aici și să vă propun să trecem la vot. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Este inutil să vă mulțumesc eu, pentru că, ați văzut, sala a apreciat intervenția dumneavoastră, stimate coleg.

Eu sunt totuși obligat să dau cuvântul în continuare celor care s-au înscris, cu excepția cazului când aceștia ar renunța.

Urmează doamna deputat Carmen Moldovan, din Partidul Social Democrat.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Ascultând textul moțiunii, m-am gândit că, probabil, autorii acesteia au căzut în capcana tratării acestui subiect de pe pozițiile centralismului, perioadă în care exista un organism care trasa și impunea politici în domeniul tineretului și distribuia fonduri, fiind, se pare, tributari unor modele culturale moștenite.

Ne aflăm deja într-o altă etapă în care libera inițiativă, libertatea de asociere au deschis o altă perspectivă tinerilor, creându-le posibilități nesperate până în 1989.

Ceea ce face diferența dintre societatea democratică și statul totalitar este chiar evidența că problemele tinerilor nu mai sunt atributul exclusiv al statului, ci înseamnă responsabilitatea asumată pentru propria viață și participarea întregii societăți în ansamblul ei la concretizarea oportunităților pentru tineri.

Problematica tinerilor nu poate fi scoasă din contextul strategiilor de politici sociale și economice la nivelul întregii societăți. De aceea, îmi permit să remarc faptul că moțiunea se păstrează în termenii unor generalități păguboase, a unui demers demagogic, tratând segmentul tinerilor ca pe un segment incapabil de acțiune socială, de inițiativă.

Nu neg faptul că există o problemă în această zonă, dar această problemă se înscrie în problematica generală a întregii societăți aflate în tranziție și nu poate fi ruptă de context, vulnerabilitățile fiind mai degrabă caracteristica unui context economic, și nu o caracteristică a vârstei.

Tinerii au, în primul rând, un potențial care trebuie să fie valorificat de către ei înșiși și de către societate, și nu trebuie tratați ca asistați sociali.

Îmi permit să atrag atenția că tinerii, care nu sunt un grup social omogen decât din punct de vedere al vârstei și care au trebuințe, aspirații și nevoi diverse, au reprezentat cel puțin până acum și reprezintă o preocupare pentru Ministerul Tineretului și Sportului, cât și pentru alte instituții ale statului sau organizații nonguvernamentale care, împreună, au încercat și încearcă să creeze o politică coerentă prin continuarea reformelor economice și sociale.

Actuala guvernare, de asemenea, încearcă și a reușit să creeze un cadru legislativ care să asigure explicit avantaje sociale și economice tinerilor. Expansiunea creditului ipotecar și mobiliar, realizarea de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, politica de sprijinire a familiilor cu copii, atribuirea de terenuri familiilor tinere nou întemeiate, asigurarea unei educații permanente, prevenirea și combaterea marginalizării sociale sunt doar câteva exemple.

Personal, cred că toți din această aulă cunosc faptul că nu întotdeauna legile produc efecte pozitive imediate, dar responsabilitatea pentru aplicarea și respectarea acestora ne revine nouă, tuturor.

Domnilor colegi,

A critica este foarte simplu. Chiar dacă generic vă numiți Opoziție, iar noi Putere, acest fapt nu trebuie să excludă și varianta în care cel puțin în această problematică parlamentarii dumneavoastră ar putea să trateze constructiv inițiativele legislative ce vizează tocmai crearea, și deschid ghilimele, "unui cadru stimulativ și participativ pentru valorificarea energiei creatoare și novatoare a tinerei generații".

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit patru minute.

Domnul deputat Vlad Hogea.

Grupul parlamentar al PRM mai are zece minute. Vă spun aceasta pentru a nu lua timpul liderului dumneavoastră de grup.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

"A iubi, a respecta, a crede în tinerețe este un lucru atât de firesc încât nici nu mai trebuie justificat. Chiar dacă această tinerețe îți dărâmă idealurile în care ai crezut, apucă pe drumurile pe care le-ai evitat, ignoră frumusețile pe care i le-ai arătat, chiar dacă această tinerețe te insultă, te jignește, te depășește sau te exclude, nu poți obosi niciodată de a crede orbește în ea și de a o ajuta cu orice mijloc de a se înălța. Cred că aceasta este una dintre primele datorii ale oricărui om."

Ideile savantului Mircea Eliade sunt valabile și azi. Să nu uităm că noua generație a fost, de-a lungul timpului, motorul tuturor mișcărilor reformatoare din societatea românească. I-a și desenat profilul spiritual și misiunea istorică, s-a abandonat propriei sorți și și-a devenit singur îndrumător.

Prăpastia dintre lumea veche și lumea nouă a împins tineretul în linia întâi a schimbărilor radicale de sistem. Așa s-a întâmplat și în decembrie 1989. Însă, din păcate, idealurile tinerilor entuziaști care visaseră la o țară puternică, la o Românie nouă, au fost spulberate de profitorii Revoluției, de dinozaurii birocrației, de adepții tranzacțiilor cu străinismul, care și-au apărat interesele meschine cu prețul unei adevărate Golgote a tinerei generații, îngenunchiată și umilită de o clică politică venală, coruptă și incompetentă. A urmat pervertirea tineretului, realizată inclusiv în urma compromisului cu sistemul pe care l-au făcut în primii ani ai democrației originale unii dintre liderii structurilor de tineret.

Trădarea celor care anterior susținuseră cauza înnoirii a făcut ca electoratul tânăr să ajungă în mod sistematic, din patru în patru ani, masă de manevră a guvernanților. Mai mult, ca într-un târg de sclavi al mileniului III, s-a purces la vânzarea pe nimic a tinerelor elite românești către trusturile transnaționale de inteligență. Exodul spre vest s-a petrecut sub oblăduirea instituțiilor statului român, care nu numai că nu au luat măsuri pentru a stopa această stare de lucruri alarmantă, dar chiar au încurajat tendințele emigraționiste.

Concomitent, s-a realizat distrugerea sistemului național de învățământ, înlăturarea reperelor morale, inversarea scării valorilor, eliminarea mentalității de învingători și înlocuirea acesteia cu sentimentul urii de sine și cu cel al rușinii de a fi român.

Tineretul, marele perdant al prefacerilor din 1989, a devenit principala țintă a unor factori de risc extrem de primejdioși: sărăcie, lipsă de educație, spor natural negativ, criminalitate, subcultură, comportament deviant, vagabondaj, sexualitate aberantă, expunere la boli venerice, alcoolism, consum de droguri, prozelitism sectar, satanism, anarhism, individualism excesiv, izolare față de restul societății.

Cei care s-au perindat la Putere în ultimii 14 ani nu au știut sau nu au vrut să realizeze integrarea socio-profesională a tinerilor și să asigure promovarea celor mai buni dintre ei în eșaloanele de conducere.

Nu s-a ținut cont de aspirațiile, de visurile, de frământările noii generații. Tinerii doreau și doresc să ocupe în societate un loc pe măsura minții și muncii lor, să aibă parte de un trai lipsit de griji, să locuiască în propria casă împreună cu familia deja întemeiată sau pe cale de întemeiere. Ei au înțeles să lupte pentru îndeplinirea acestor idealuri de viață și să încerce așezarea lucrurilor în matca lor firească, și în decembrie 2000 și-au dat masiv votul parlamentarilor Partidului România Mare și, mai ales, celui mai tânăr și mai inteligent candidat la președinție, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, omul în care au simțit că pot avea încredere.

Moțiunea pe care o dezbatem astăzi, mesajul pe care noi îl transmitem nu ne aparțin nouă, ca tineri deputați, ci aparțin generației noastre. Nu este vorba aici numai de puterea celui mai mare grup parlamentar din Opoziție care, de altfel, are deja pregătit un pachet legislativ special pentru tineri, ci și de puterea tinerilor care s-au regăsit în ideile noastre și ai căror exponenți suntem în forul legislativ al țării.

Reprezentăm activismul valorilor tinere animate de instinctul sănătos al conservării morale. Reprezentăm o generație maturizată înainte de vreme din cauza greutăților tranziției. Reprezentăm o linie și un crez de la care nu putem abdica.

Dincolo de a fi o vârstă, tinerețea este o stare de spirit generatoare de mentalități reformatoare.

Mereu ni s-a spus că suntem generația de mâine pentru a nu ni se recunoaște drepturile cuvenite chiar azi.

Vremea discuțiilor sterile despre tineret ca problemă a trecut. Un vot pozitiv ar avea rol de catarsis. Este în mâinile noastre nu aprobarea unei moțiuni, ci destinul unei generații.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ați vorbit patru minute.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Distinși colegi,

Este obositor la ora aceasta să mai pot să vă prezint ce înseamnă problematica tineretului, deși foarte mulți dintre colegii mei care au vorbit erau așa de paraleli cum sunt două șine de cale ferată.

Am lecturat această declarație politică intitulată pompos "moțiune" și mi-am adus aminte de un aforism al lui Nicolae Iorga - "Când se apropie culesul fructelor, viermele este complicele grădinarului nerăbdător".

Întâi, am crezut că această moțiune, rod al gândirii premature, este un sprijin acordat de un partid populist unui ministru onest care a acceptat unele zbateri personale, fiind un semnal că Ministerul Tineretului și Sportului există și el nu ar trebui desființat, și acest gest m-a mirat pentru că nu mă așteptam de la un partid-poet sau de la un poet-partid să fie recunoscător. Apoi, am crezut că, nefiind în pas cu tehnica, distinșii semnatari menționați în anexă nu au aflat despre restructurarea unor ministere și s-au trezit ca musca în lapte.

Într-un final, analizând aspectul demagogic și difuz cu final apocaliptic al textului, unde ministrul mai trebuia acuzat de invazia din Irak și ninsoarea din Grecia lunii iunie, am constatat că această moțiune a apărut ca răspuns al orgoliului care omoară mândria.

De altfel, păunul poate fi model pentru decoratori, dar nu pentru cântăreți.

Și, pentru că nu vreau să îi trezesc pe colegii care stau la lojă și care aparțin Organizației de tineret a Partidului România Mare și pentru că nu vreau să vă obosesc, vă propun să respingem această moțiune și vă mulțumesc că ați avut răbdare.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lucian Bolcaș, șeful Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Iau cuvântul la o moțiune destinată situației tineretului pentru că sunt bătrân. Am curajul să recunosc în fața domniilor voastre acest lucru pentru că nu îmi este rușine de felul cum am trăit, ce am făcut și ce fac. Și tocmai pentru că sunt bătrân nu îmi este indiferent cine îmi va lua locul la această tribună peste un an, doi sau trei. Tocmai de aceasta nu îmi este indiferent cine îmi va lua locul în tribunal, acolo unde m-am format și căruia îi mulțumesc, peste un an, doi sau trei. Și, din acest punct de vedere, sunt nu sufletește tânăr, sunt sufletește alături de textul și de spiritul acestei moțiuni.

Poate că ea a trebuit să fie puțin prea tehnică, pentru că ne referim în mod concret la o activitate a Executivului, și ei i-a lipsit acel elan, acel suflu, pe care aș vrea să îl completez în puține cuvinte.

Este vorba de a acuza un sistem și succesiunea unor guvernări de care, din '90 încoace, nu sunt străini nici liberalii, antevorbitorii noștri, ce se vor abține de la votarea acestei moțiuni, și bine fac, pentru că nu avem nevoie de votul lor, prin care totdeauna se declară foarte opozanți, dar sprijină actuala guvernare în mod necondiționat. Noi nu înțelegem o asemenea politică.

S-a creat un sistem de care toți, inclusiv parlamentarii, suntem vinovați. Tinerilor nu li s-au oferit cadre instituționalizate - cum se numesc acum, structuri asociative. Fondurile, care constituie zestrea de muncă a unui popor, s-au privatizat cum s-au putut, dar nu pe seama tineretului. Și, ceea ce este mai rău, li s-a luat credința și speranța.

Sigur că, într-un elan tineresc, moțiunea a solicitat demisia unui ministru. Aș vrea să se înțeleagă, și spun acest lucru în prezența domniei sale acum, că referirea era o metaforă prin care se cerea demolarea unui sistem. Sigur că nu numai Ministerul Tineretului și Sportului este singurul vinovat, deși este direct vinovat; este vinovat întregul sistem din care, fără nici o discuție, pot face parte și alte ministere, dar acesta nu este un motiv de a nu vota această moțiune.

Aș vrea să spun că au existat și lucruri bune făcute pentru tineret. Vreau să apreciez în fața domniilor voastre recent votata Lege a învățământului, care poate să fie un model prin care se reconstruiesc niște structuri tradiționale ale învățământului românesc atât de mult lăudat în trecut și ajuns într-o stare care cerea această restructurare. Este una din puținele legi care are totuși o tentă social-democrată, și să nu o neglijăm.

În același timp, vreau să vă spun, și cu aceasta vreau să închei pentru că minutele mele, și nu este vorba de vârstă, ci de minutele acordate de domnul președinte, cred că s-au cam terminat: a vota această moțiune înseamnă a face să-și producă efectele, pentru că voi contrazice un distins coleg. Toate moțiunile inițiate de Partidul România Mare au avut, în pofida aritmeticii voturilor, efectul pe care l-am dorit. Vă reamintesc moțiunea "Sănătatea". Vă reamintesc moțiunea "Roșia Montană" și consecințele pe care le vedeți. Vă reamintesc moțiunea de cenzură privind corupția, care a avut reacția imediată a unor înalte oficialități străine, parte din ele prezente în această sală. Acesta este rostul moțiunii, acesta este rostul politicii.

Și dacă politica poate să aibă vreun rost, să o facem pentru tineri cum știm mai bine, cum au propus și tinerii noștri, cum pot să o facă fără urmă de coloratură politică și cei care sunt corecți - PSD-iști, liberali sau democrați.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ați depășit minutele. Oricum, eu vă doresc să depășiți și anii programați, și veți avea mult succes aici dacă vă veți strădui mai puțin la multiplele moțiuni pe care ni le adresați.

Are cuvântul domnul ministru Gingăraș.

Domnul Georgiu Gingăraș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, văd că sunteți bucuroși că voi fi coleg cu dumneavoastră în Parlament.

Faptul că Ministerul Tineretului și Sportului era mai mult al sportului o știți foarte bine cu toții, dar eu am fost unul dintre miniștrii care am încercat să dau prioritate departamentului de tineret, și acum voi sintetiza prin câteva cifre: am avut curajul să plec de la starea reală a tinerei generații - 89% erau nemulțumiți în 2000, ajungându-se la 66% în 2002, fiind vorba de 23 de procente. Multe, puține, acestea sunt. De la zero centre de tineret, am reușit să înființez 22 de centre de tineret. Referitor la ANSIT, am reușit, prin reorganizare, să consum toate fondurile primite nerambursabile. Am dezvoltat acest ANSIT cu încă șase centre în teritoriu, pentru a mări capacitatea de absorbție, și nu înțeleg de ce spuneți că este greșit. Am inițiat un proiect de lege pentru tineret care este la avizat, fiind ceva față de nimic.

Planul național de acțiune, care a fost recunoscut de Comisia Europeană, a devenit model pentru țările din Pactul de stabilitate.

Am organizat pentru prima dată o gală în care am premiat sportivii alături de olimpici, deci am încercat să îi aduc și pe olimpici și pe tineri împreună cu marile vedete.

Am reușit ca, acolo unde nu sunt sedii, consiliile județene să asigure pentru fundații în mod gratuit spații.

Am reușit, de la 6,7%, fondurile care erau alocate în Ministerul Tineretului și Sportului, să ajungem la 10%. Cine a lucrat acolo știe ce înseamnă sport și tineret.

Am atras, de la 9%, la 42% fonduri și am reușit să dăm carnete cu discount la servicii și bunuri. Probabil aceasta este soarta celor care muncesc și încearcă să facă ceva, și acest lucru îmi aduce aminte de faptul că, atunci când m-am dus în baza de la Snagov la caiac canoe, am constatat că nu au grupul de refacere în regulă. L-am modernizat și, după aceea, au venit și au spus că mai vor să modernizeze și biroul și să le facem și spații de cazare. Probabil așa și dumneavoastră, domnilor de la PRM, ați constatat că a început să se facă ceva pentru tânăra generație și acum vreți mai mult. Trebuie să muncim cu toții mai mult că să o ducă mai bine.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun să respingem această moțiune.

Faptul că eu nu mai sunt ministru, dar mâine încă voi mai fi ministru, este un alt meci. Astăzi este meciul cu această moțiune.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Doamna ministru Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, îmi dau seama că misiunea mea este ingrată pentru că este o oră atât de târzie, sunteți la sfârșitul unei zile extrem de obositoare, și este foarte greu să vă mai cer câteva minute de îngăduință ca să discut și eu o problemă atât de importantă cum este cea pe care o discutăm astăzi, o problemă legată de ce facem noi pentru tineri.

Eu cred că, pentru a răspunde acestei întrebări, ar trebui, mai întâi, să cunoaștem generația tânără, să știm ce așteaptă ea de la noi și să îi cunoaștem care îi sunt aspirațiile.

Îndrăznesc să spun că mă număr printre aceia, întrucât cel puțin un segment din generația tânără, segmentul universitar îmi este extrem de cunoscut.

Ce doresc acești tineri? În primul rând, ei doresc să se uite la ziua de mâine. Nu se uită în urmă. De aceea, stimate domnule deputat Vasilescu, vă spun că ei nu sunt interesați de patrimoniul fostului UTC, întrucât la vârsta la care acest patrimoniu era într-o dezbatere, în anii aceia, ei aveau zece sau doisprezece ani și erau prea puțin interesați de acest fenomen.

Ei își doresc să devină competenți într-o Uniune Europeană în care să fie cetățeni egali cu semenii lor din Uniunea Europeană. De aceea, cred că școala noastră trebuie clădită, și acest lucru am încercat să îl fac pe formarea de competențe, care este un lucru esențial pentru instrucția și educația generației tinere.

Faptul că în România, astăzi, sunt 600 de mii de studenți, acest lucru nu spune că societatea susține generația tânără cu un efort financiar extraordinar de mare? Pentru că doar 150 de mii sunt în învățământul privat; restul de 450 de mii sunt în învățământul de stat.

Am încercat să îi sprijinim pe cei care susțin performanțele, și poate că foarte puțini știu, și, după ce voi vorbi eu, sunt convinsă că la fel de puțini vor ști faptul că, în România, s-au înființat centre naționale de performanță unde sunt înscriși peste 11 mii de tineri care primesc o pregătire specială care să îi pună în primele rânduri în topul profesiunilor pentru care se pregătesc.

S-au înființat numeroase burse, și cred că aceasta este o realitate pe care nimeni nu o poate să o nege. Este vorba de meritul olimpic, care se acordă tuturor celor care sunt premianți în olimpiade, indiferent că sunt studenți sau elevi, și această bursă se menține pe toată durata de menținere a performanței.

Sunt burse de cercetare care se acordă pentru tinerii din învățământ și din cercetare. Sunt grant-uri care se acordă pentru tinerii care doresc să facă cercetare. Sunt încurajate echipele care iau tineri în construirea de proiecte de cercetare.

Mai multe universități dintre cele mai mari își construiesc proiecte prin care își dezvoltă parcuri tehnologice și științifice, unde sunt create sute de locuri de muncă pentru absolvenții de universități.

S-a vorbit aici despre exodul tinerilor. Eu cred că de prea multe ori vorbim fără să cunoaștem cifrele adevărate. Nu sunt foarte mulți tinerii care pleacă, și cred că nici nu trebuie să facem o dramă din aceasta. Am pledat de la acest microfon. Acest lucru nu ne împiedică să construim în continuare proiecte pentru tineri, pentru că cei care pleacă dincolo merg să învețe, să își formeze mentalități, și majoritatea lor se întorc și rămân aici, în societatea românească, cu o altă mentalitate și, categoric, și cu alte rezultate.

Poate că puțini dintre dumneavoastră știți că numai pentru studenți suma alocată pentru burse este de peste 1200 de miliarde. Poate că este puțin, dar nu este chiar o sumă care merită să fie tratată în derizoriu.

Sigur, eu cred că societatea ar putea să ofere și mai mult, dar toate eforturile sunt în această direcție.

Sunt o serie întreagă de proiecte culturale construite pentru tineri. Vă invit să treceți pragul caselor de cultură ale studenților ca să vedeți că într-adevăr se întâmplă ceva acolo, și acest lucru este demn de toată considerația noastră.

Nu vreau să vorbesc despre taberele studențești sau taberele școlare în care, anual, zeci de mii de elevi sau mii de studenți - peste 6000-8000 de studenți - merg gratuit în fiecare vacanță. Dar ne-am propus să dezvoltăm pentru tineri o educație antreprenorială care să îi învețe cum să își croiască și să își dezvolte cariere profesionale, o educație antreprenorială care să îi ajute să știe ce să facă cu ceea ce învață la școală, cu achizițiile educaționale și de instrucție pe care le obțin.

S-au deschis programe de burse pentru a-i pregăti să devină funcționari în România sau funcționari ai integrării în Uniunea Europeană.

Toate aceste lucruri nu pot fi negate pentru că, fără îndoială, ele reprezintă o realitate. Dar stau și îmi pun întrebarea: oare de ce permanent unii trebuie să construiască și ceilalți trebuie să demoleze? Cui îi folosește o asemenea abordare? De ce nu împreună putem să gândim aici și să dezbatem care sunt cele mai potrivite politici pentru tineret și să vedem ceea ce s-a făcut bun, nu să negăm în permanență lucrurile bune? Pentru că nu îi ajută nici pe tineri și nu îi ajută nici pe aceia care chiar doresc să realizeze proiecte în favoarea lor.

Eu sunt convinsă că, așa cum s-a întâmplat pentru Legea învățământului, așa cum Parlamentul a putut să dezbată și să adopte o politică școlară care să fie în interesul celor care astăzi se află pe băncile școlii, în egală măsură, dar cântărindu-ne bine cuvintele și aprecierile pe care le facem față de construcțiile care s-au făcut, putem să ne uităm deschiși la ziua de mâine și să abordăm proiecte care să le fie favorabile tinerilor. Altfel, cu o asemenea abordare ca cea pe care a avut-o aici domnul deputat Hogea, și îmi pare rău că îi pomenesc numele, care sunteți un om legat de învățământ, și cu modul în care apreciați că se întâmplă lucrurile în învățământ, când dumneavoastră sunteți produsul acestei școli, și, mai mult decât atât, când dumneavoastră sunteți un slujitor al acestei școli și ar trebui să o cunoașteți bine și pe dinăuntru și din exterior când o priviți, nu ajungem nicăieri.

Îmi permit să spun acest lucru, poate și prin prisma mea de dascăl care întotdeauna am fost și rămân legată și de școală, și de cei tineri și toate eforturile mele, în permanență, vor fi în slujba lor.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la votul asupra moțiunii, prin vot deschis cu ridicarea mâinii.

Cine este pentru moțiunea introdusă de Grupul parlamentar al PRM? 53 de voturi pentru moțiune.

Împotrivă? 174 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Deci, cu acest scor, 174 împotrivă, 12 abțineri și 53 pentru, moțiunea a fost respinsă.

Mâine, programul începe cu intervenții politice, apoi se dezbat rapoartele de mediere, câteva acorduri internaționale, Legea de abilitare și la ora 12 este vot final.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 21,50.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 martie 2020, 15:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro