Ghiorghi Prisăcaru
Ghiorghi Prisăcaru
Ședința Senatului din 12 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/22-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 12-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 mai 2003

5. Declarații politice rostite de domnii:
  5.4 Ghiorghi Prisăcaru

Domnul Alexandru Athanasiu:

Are cuvântul domnul senator Ghiorghi Prisăcaru.

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoașteți, Senatul american a votat, joi, 8 mai, în favoarea ratificării protocoalelor de aderare a României și a celorlalte șase state invitate cu prilejul Summit-ului de la Praga în Alianța Nord-Atlantică. La ședința Senatului american, prilejuită de acest vot, au fost invitați și au asistat miniștrii de externe și președinții comisiilor de politică externă ai parlamentelor din viitoarele state membre. Mai mulți senatori americani care au luat cuvântul înaintea votului final au apreciat momentul ca fiind cu adevărat istoric pentru NATO și pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. În legătură cu acest moment deosebit de important pe calea aderării noastre la NATO, doresc să fac, de la tribuna Senatului României, unele considerente. Spre deosebire de primul val al lărgirii NATO, de după Madrid, de această dată, votul în Senatul Statelor Unite a fost unanim - 96-0.

Acest fapt reprezintă o recunoaștere a progreselor înregistrate de țările candidate pe calea promovării evaluărilor democratice, dar și a importanței acestora pentru Alianță, în noul context internațional de după 11 septembrie. În raportul Comitetului pentru relații externe al Senatului prezentat de președintele acestuia, senatorul republican Richard Lugar, se afirmă următoarele: "Comitetul apreciază că aderarea Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei și Sloveniei la NATO va face alianța mai puternică și mai coerentă.

Fiecare din cele 7 țări este o democrație stabilă, cu economie de piață în creștere. Fiecare împărtășește opțiunea pentru democrație care unește comunitatea transatlantică.

Militarii lor se află sub controlul ferm al civililor. În plus, aceste 7 țări au dovedit că sunt gata să suporte o parte din greutăți, sprijinind interesele Americii și ale Alianței în afara frontierelor acestora. Fiecare a participat la misiunile de menținere a păcii în Balcani, iar mai recent a contribuit la operațiunile din Afganistan și Irak". De aceea se consideră că aderarea acestor țări la NATO va lărgi aria din Europa în care pacea și democrația sunt nu numai prezente, dar și sigure. Despre România în raport se apreciază, în termeni extrem de sintetici, mai ales următoarele: îEste o democrație constituțională cu o viață politică relativ stabilă, de când Președintele Ion Iliescu și P.S.D. au venit la putere, în urma alegerilor din 2000. A înregistrat progrese continue spre o economie de piață funcțională și va putea prospera o dată cu succesele reformelor orientate spre economia de piață, inclusiv cele din domeniile sistemului de taxare, al investițiilor și al privatiză rii. Este subliniat faptul că pentru primul-ministru Năstase reducerea corupției este o prioritate și că Guvernul a inițiat o campanie anticorupție. Se evidențiază reformele din domeniul armatei, inclusiv al personalului militar, dimensiunea bugetului destinat apărării, modernizarea echipamentului militar și a sistemelor de arme, ceea ce reprezintă progrese importante în domeniul interoperabilită ții cu NATO. Are o participare activă într-o serie de organisme regionale și internaționale, inclusiv în Consiliul Europei și O.S.C.E., a încheiat tratate bilaterale cu vecinii și dezvoltă o intensă colaborare cu alte țări din zonă.

Se conclude că România dispune de un potențial militar semnificativ, participă la acțiuni de menținere a păcii sub egida O.N.U. și la operațiuni împotriva terorismului și poate servi ca partener geostrategic.

Printre problemele care rămân de rezolvat sunt menționate: tratamentul necorespunzător aplicat deținuților, discriminarea și violența împotriva femeilor, tinerii străzii, discriminarea țiganilor și corupția.

Este un lucru știut că, de la crearea sa, în 1949, rolul NATO a suferit în timp modificări de substanță. Dintr-o alianță strict militară, NATO a devenit una politico-militară, o comunitate de valori și angajamente în direcția promovă rii economiei de piață și a statului de drept. Astfel, S.U.A. consideră că lărgirea NATO cu 7 noi state nu reprezintă un răspuns la un eveniment sau o reacție anume. Aceasta constituie, citez: "o oportunitate strategică pentru extinderea zonei de pace și democrație pe un continent care este vital pentru S.U.A.". Aderarea acestora este parte a procesului de transformare a rolului alianței în secolul XXI, inclusiv în combaterea terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă.

Dorim să folosim acest prilej pentru a adresa națiunii, Congresului și Administrației americane, mulțumirile noastre pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în drumul pe care ne-am angajat la scurt timp după Revoluția din Decembrie ,89 - aderarea la NATO -, precum și pentru votul unanim din Senatul S.U.A. Un cuvânt de mulțumire se cuvine adresat și comunității românești din S.U.A., care a sprijinit, mai ales în ultimii ani, realizarea acestui obiectiv major de politică externă.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, se impune aprecierea sprijinului larg și constant pe care poporul român l-a acordat înfăptuirii acestui obiectiv strategic, autorităților statului, Parlamentului, inclusiv formațiunilor politice din Parlament, Președintelui României și Guvernului, precum și diplomației noastre care au făcut posibilă, prin poziția și eforturile lor, această reușită în Senatul american.

Votul în Senatul american a fost al treilea după ratificarea Protocoalelor de aderare ale celor 7 țări de către Canada și Norvegia. Procesul de ratificare se află, așadar, abia la început.

În intervenția de la Casa Albă, salutând prezența miniștrilor de externe și a președinților comisiilor de politică externă ale Parlamentelor din cele 7 țări, președintele George W. Bush a apreciat că aceste națiuni eroice au supraviețuit tiraniei și au câștigat libertatea și locul lor în rândul națiunilor libere. "America le-a considerat întotdeauna prietene și va fi mândră să le numească aliate".

Președintele S.U.A. a cerut și celorlaltor 6 țări membre ale Alianței să accelereze și ele procedurile de ratificare.

Argumentându-și solicitarea, președintele american spunea: "Aceste națiuni vor consolida Alianța Nord-atlantică.

Avem nevoie de forțe proaspete pentru a lupta împotriva terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă."

Ne exprimăm și noi speranța că aceste țări vor ratifica la rândul lor, în scurt timp, protocoale de aderare. Un rol important revine în acest sens diplomației parlamentare și vă asigur că vom continua eforturile, în așa fel încât la summit-ul NATO din primăvara anului 2004 România să devină membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice.

Nu aș putea încheia declarația mea politică fără a remarca un lucru; profunda schimbare a imaginii României în opinia publică americană. Senatori, diplomați, analiști politici și chiar oameni simpli pe care i-am întâlnit ne-au vorbit, celor care am asistat la acest eveniment, pe un ton extrem de relaxat, cu prietenie și cu încredere pentru viitorul României și al relațiilor sale cu America.

Nu au lipsit cuvintele de mulțumire pentru dovezile de solidaritate manifestate de România după 11 septembrie 2001, inclusiv în Afganistan și Irak, dar și încurajarea de a continua reformele, pentru a face posibilă aderarea la Uniunea Europeană.

Există, așadar, stimați colegi, perspective reale pentru ca România să-și capete rolul pe care îl merită în această parte a continentului, ca și în ansamblul relațiilor transatlantice.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 7:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro