Plen
Ședința Senatului din 8 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/18-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 08-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 septembrie 2003

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Dan-Mircea Popescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Nicolae Paul Anton Păcuraru și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să deschid ședința plenului Senatului din data de 8 septembrie 2003. Președinția ședinței o asigură senatorul Dan-Mircea Popescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Paul Păcuraru, secretari.

Din totalul de 140 de senatori, și-au înregistrat prezența, electronic, 123 de senatori, 9 senatori fiind absenți motivați.

Permiteți-mi să vă supun atenției dumneavoastră ordinea de zi. Dacă sunt comentarii sau observații cu privire la ordinea de zi? Nu sunt.

Supun, de asemenea, observațiilor dumneavoastră programul de lucru. Dacă sunt comentarii cu privire la programul de lucru al zilei de astăzi? Înțeleg că nu sunt.

Supunem votului atât ordinea de zi, cât și programul de lucru.

Vă rog să votați.

S-au aprobat ordinea de zi și programul de lucru cu 93 de voturi pentru și două abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Declarații politice rostite de domnii senatori:  

La primul punct al ordinii de zi avem declarații politice.

Vă reamintesc minutajul: 38 de minute pentru Grupul parlamentar P.S.D., 22 de minute pentru Grupul parlamentar P.R.M., 10 minute pentru Grupul parlamentar P.D., 10 minute pentru Grupul parlamentar P.N.L. și 9 minute pentru Grupul parlamentar U.D.M.R.

  Vintilă Matei

Primul vorbitor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, în lipsa domnului senator Ion Solcanu și a domnului senator Adrian Păunescu, este domnul senator Matei Vintilă.

Poftiți, domnule senator, aveți cuvântul!

   

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

La concurență cu Festivalul de Film de la Veneția, la Slătioara a avut loc Festivalul internațional de film la sate Eco-Etno-Folk Film, Slătioara, Vâlcea - 2003.

"Un popor care nu are trecut" - scria un istoric român - "nu are viitor".

Multe popoare ale lumii, ajunse la o anumită saturație a civilizației de comun, sunt în căutare de sine. În ciuda agitației mediatice privind globalismul, comunitarismul, multe popoare își caută propriul trecut, tradițiile etnofolclorice și, dacă nu le găsesc, le inventează, să fie ele însele.

Să urmăm cu demnitate tot ce e valoros și peren în civilizația lumii! Dar, dacă uităm trecutul, dacă vom cădea pradă îndemnurilor mascate întru denigrarea codrului și izvorului, cântecului și dansului autohton, portului, credinței strămoșești și limbii noastre sfinte, vom fi pentru totdeauna pierduți, precum Atlantida.

Iată de ce, Fundația Națională pentru Civilizație Rurală "Niște țărani", prin Academia de Arte Tradiționale, a organizat, pentru al cincilea an consecutiv, un festival de filme dedicate păstrării identității, numit "Eco-Etno-Folk Film", care ne va ajuta pe toți să ne cunoaștem mai bine.

Acum exact trei sferturi de veac, în chiar anul Reformei agrare din 1921, ce venea să pecetluiască notabile câștiguri ale României Mari și aducerea majorității covârșitoare a românilor, care erau țărani, la recunoașterea unei firești demnități sociale, istoricul nostru național, Nicolae Iorga, publica un studiu cu titlul programatic: "Istoria țării prin cei mici". Această istorie a umiliților și anonimilor României a creat, cu cea mai mare parte a ei, bogăția materială și spirituală a acestei țări, locul țărănimii în civilizația noastră fiind întotdeauna esențial, iar zestrea lor covârșitoare.

Știm bine că ar fi de negândit cultura României moderne fără generațiile de preoți și învățători luminați, ieșiți din neamuri de plugari, că gândurile cele mai îndrăznețe ale artei moderne ar fi fost de neconceput fără fiul unor țărani din Gorj, că baladele și doinele aparținând unui ethos rural inconfundabil, că atâtea opere fundamentale ale culturii noastre naționale vin din aceeași marcă regală, care este vatra satului românesc.

Privind în jurul nostru și scrutând societatea românească de astăzi, găsim încă, în spațiul țărănesc, un izvor uriaș pentru posibila prosperitate a țării de mâine.

Înfruntând provocările cu demnitate și înțelepciune, țăranul român rămâne fier și în complexele sale contaminări cu civilizația urbană, un reper social, economic și moral.

Conștienți de acest fapt, membrii Fundației Naționale pentru Civilizația Rurală "Niște țărani" doresc să contribuie, după puteri, la propășirea civilizației țărănești de pe meridianul românesc, o civilizație din care fiecare dintre noi descindem, într-un fel sau altul.

În perioada 2 - 7 septembrie 2003, a avut loc Festivalul internațional la Slătioara, Vâlcea, în România.

Reprezentanții din cinci continente ai documentarului cinematografic inspirat de universul civilizației rurale s-au întâlnit din nou, la Slătioara, un sat de sub munții Olteniei, nu numai pentru a concura în fața prestigiosului juriu internațional, motivați de originalul trofeu "Potecașul de bronz" - e adevărat, nu era "Leul de aur" -, ci și pentru a pleda în favoarea apărării identității de spirit și naționale, într-o vreme când tăvălugul uniformatizator al globalizării cu orice preț impune aceasta și cu atât mai mult cu cât marile țări, ele, în primul rând, se ambiționează să facă să renască spiritul lor de sentimente și idealuri, acea pecete de spiritualitate rurală care întemeiază eternitatea.

La această a cincea ediție a festivalului s-au reunit cineaști din peste cinci continente, din 41 de țări ale lumii, cu peste 200 de filme, dublul numărului participanților la prima ediție, și, astfel, ne putem mândri că admirabili cineaști de pe toate meridianele globului și-au dat mâna în România, unde eresurile mai sunt încă vii și unde ideea de identitate rămâne încă legată de pecetea care întemeiază, cum ziceam, eternitatea.

Acest festival și această a cincea ediție a lui pot - sper eu - justifica vocația progresistă și superior morală a procesului de renaștere a civilizației rurale, oferind argumente cuceritoare conlucrării armonioase a tuturor identităților naționale la construirea unui destin mai bun al lumii, în mileniul al treilea.

În ultimele decenii s-au schimbat multe în lumea satului, nu toate în bine. Orașul a pătruns cu barda în sat. Astăzi, locul de unde am plecat toți trebuie păstrat, defrișat, arat și reînsămânțat, pentru a fi redat celor care l-au creat și celor care, din păcate, nu l-au cunoscut.

Acesta este unul dintre argumentele Festivalului de film de la Slătioara: păstrarea a tot ceea ce înseamnă și sper să se eternizeze, civilizația rurală, conștiința originii noastre.

Spuneam - și susțin cu argumente - că festivalul este internațional, bucurându-se de participarea cineaștilor din Europa până în America de Sud, din Africa până în Țara Soarelui Răsare - Japonia.

Un rol important la această numeroasă participare l-au avut și secțiile culturale ale ambasadelor acreditate la București. Astfel, săptămâna trecută, la Slătioara, pe lângă atașații culturali, surpriza plăcută a constituit-o și participarea mai multor ambasadori. Dar cel mai mult ne-a bucurat participarea conaționalilor noștri care locuiesc în țările vecine României.

Dacă în 2001 câștigătorul premiului cel mare era din Statele Unite ale Americii, în 2002 era din Peru, iar anul acesta din Turcia, au fost și multe premii speciale, care au mers atât în țară, cât și în foarte multe țări participante.

Prin internaționalizarea acestei manifestări nu avem pretenția să concurăm cu Festivalul de la Veneția, ci vrem să fie un strigăt de durere ce nu mai trebuie să rămână înăbușit, venind să atragă luarea aminte asupra dramei desțărănizării și a pierderii identității naționale de spirit, într-o lume supusă agresiv globalizării.

Militând pentru renașterea civilizației rurale, Fundația Națională pentru Civilizație Rurală "Niște țărani" vă cheamă astăzi să rămâneți solidari cu izvoarele, cu vatra și credința pe care s-au întemeiat și se vor întemeia întotdeauna și verticalitatea noastră în istorie, și contribuția originală, hotărâtoare, în numele armoniei, în progresul social, moral și cultural al umanității.

Valorificând experiența acumulată de la crearea sa și până în prezent și ținând seama de audiența activităților desfășurate în rândul celor interesați și preocupați de destinul satului românesc, Fundația "Niște țărani" își canalizează activitatea în următoarele direcții:

  • Organizarea Festivalului "Eco-Etno-Folk Film", la fiecare început de septembrie, la Casa de Cultură Țărănească din Slătioara.
  • Acordarea de burse studențești pentru 50 de tineri cu rezultate foarte bune la admiterea în universități de stat din România, proveniți din mediul rural, fii de țărani, cu situații familiale deosebite.
  • Programul "Sănătatea țăranului" valorifică, în acest scop, experiența dobândită la Dispensarul-stație-pilot de la Slătioara, ca un prim moment în conturarea unui model de instituție de sănătate, ce urmează a fi apoi generalizat, cu sprijinul instituțiilor de profil. Deja au avut loc trei ediții, cu participare din mai mult de jumătate din județele țării.
  • Cercetările sociologice, sub egida Institutului Național de Cercetare pentru Civilizația Rurală, editarea cercetărilor în studii competente, realizate în anii 2000, 2001, 2002 și 2003, precum și punerea la dispoziția organismelor abilitate cu soluționarea problemelor diverse ale mediului rural a constatărilor și concluziilor rezultate din această cercetare.
  • Editarea revistei "Renașterea civilizației românești".
  • Acordarea premiilor Fundației "Niște țărani" la sfârșitul fiecărui an.

Aș încheia spunând că nu vom avea viitor dacă nu ținem cont de trecut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Aurel Rus

Îl invit la tribună, din partea Grupului P.R.M., pe domnul senator Ioan Aurel Rus.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Titlul declarației politice de astăzi - "O nouă amenințare pe cerul României".

Întrunit sâmbătă, 6 septembrie 2003, la Târgu-Mureș, Comitetul de Inițiativă al Consiliului Național al Secuilor a decis elaborarea unui proiect de lege privind Statutul Țării Secuilor, care să cuprindă principiile autonomiei secuilor și instituții proprii în cadrul statului român.

Iată că, după ce sărbătoarea națională de la 1 Decembrie a fost îndoliată la Miercurea Ciuc de banderole negre, acum popa Tökés vrea autonomie și amenință Parlamentul României că, dacă ideile sale vor eșua, se va adresa Consiliului Europei.

Articolul 1 din Constituția României nu are valoare pentru acest Comitet de inițiativă. Și atunci mă gândesc: de ce mai avem noi legile?... Și Legea nr. 51/29 iulie 1991 privind siguranța națională.

În art. 3 al acestei legi se stipulează că - citez:

"Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României următoarele:

a) planurile și acțiunile ce vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței și indivizibilității statului român." Am încheiat citatul.

Cred că a sosit momentul ca atât procurorul general, cât și Consiliul Suprem de Apărare a Țării să ia atitudine.

A fost vândută la piață limba română, în administrația publică locală și justiție.

Ce facem acum cu teritoriul țării? Protocolul P.S.D.- U.D.M.R. ce mai trebuie să înfăptuiască?

Nu-i destul că la Târgu-Mure. elevii români au fost scoși din liceu, că la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca se duc lupte grele pentru facultăți în limba maghiară? Acum trebuie să cedăm și teritorii? Până unde? Până când?

De la această tribună, un distins domn senator, mai lunile trecute, spunea: "Unui lucru fără cale, cale dând/Multe lucruri fără cale vor urma".

Și iată, într-adevăr, cât adevăr este în această maximă. Câte drumuri deșarte și fără de înțeles își caută acum rezolvarea!

Dacă pentru formațiunea politică ce nu-i organizată ca partid luminița de la capătul tunelului nu i-a folosit la realizarea pașilor mărunți, prin sloganul electoral al P.D.S.R.-ului s-a realizat!

"Mai aproape de U.D.M.R., împreună cu ei".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Aurel Pană

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, invit la tribună pe domnul senator Aurel Pană.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Aurel Pană:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația noastră politică de astăzi vizează situația din agricultura românească, de fapt, confirmarea falimentului politicii agricole a actualei puteri.

Bilanțul preliminar al celui de-al treilea an agricol sub guvernarea P.S.D. este de-a dreptul catastrofal, rezultat al unei politici aventuriste, iresponsabile, a cabinetelor Adrian Năstase, cu vârful său de lance care este ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, rușinos arhitect al falimentului, reflectă haosul generalizat din agricultură, cu repercusiuni dramatice în întreaga viață socială și, în primul rând, în scăderea drastică a nivelului de trai și a stării de sănătate a populației.

În temeiul răspunderilor ce îi revin în calitate de forță politică a opoziției democratice, Partidul Democrat a atras în repetate rânduri atenția asupra lipsei de realism și profesionalism a politicii agrare cuprinse în Programul de guvernare al cabinetelor conduse de Adrian Năstase, insistând deopotrivă asupra consecințelor pe care le va avea falimentarea premeditată a agriculturii românești, prin ignorarea și disprețuirea totală a gospodăriilor agricole familiale și sprijinirea exclusivă a marilor latifundiari, în calitatea lor de clientelă politică a P.S.D.

Din păcate, aceste avertismente realiste, responsabile au fost sistematic ignorate, iar urmările unei asemenea atitudini superficiale și arogante se văd astăzi și vor continua să se manifeste și în viitor.

Principalele cauze care au condus la acest bilanț agricol de-a dreptul catastrofal le enumăr, fără să mai intru în detalii.

1. Eliminarea creditelor pentru agricultură cu dobândă subvenționată, care a trimis agricultura în circuitul bancar de finanțare, limitând aproape către zero accesul agenților economici la credite, accentuând blocajul economic al acestora.

2. Sprijin incoerent pentru valorificarea producției agricole, o măsură arbitrară prin care au fost create mari distorsiuni în valorificarea producției autohtone, facilitându-se accesul produselor importate pe piața românească.

Singura explicație a acestei atitudini poate fi doar jocul de interese clientelar-politicianiste care stimulează integratorul în defavoarea producătorului.

Cum explicați, domnilor, faptul că astăzi grâul din import scutit de taxă vamală este mult mai scump decât dacă ar fi fost importat cu taxă vamală direct de către agenții economici?

3. Eliminarea creditelor avantajoase destinate constituirii stocurilor pentru perioada de iarnă.

4. O politică vamală, un domeniu total străin preocupărilor Guvernului și 5. O politică a milionului la hectar și a îngrășămintelor pentru suprafețe de până la 2,5 hectare, care a înlocuit un ansamblu de măsuri reale, de sprijinire a producătorilor agricoli individuali, dovedindu-se, de fapt, o simplă acțiune demagogică, de imagine, nu una de subvenționare și de sprijinire efectivă a agriculturii.

Egal cu sine însuși, P.S.D., partidul sigur al dezamăgirilor, într-o lungă vară fierbinte, își aduce aminte de Moș Gerilă și îl reînvie, dar, de această dată, ca pe un Moș Gerilă electoral.

Transpunând în fapte panseul stângaci al ministrului finanțelor publice, Mihai Tănăsescu, potrivit căruia bugetul de stat este instrument politic al puterii, Delegația permanentă a P.S.D., precum Plenara Comitetului Central al P.C.R., crede că a găsit soluția câștigării alegerilor din anul viitor. Astfel, de la milionul și hectarul, sare la două milioane de lei pentru fiecare hectar de teren arabil, pentru ca țăranii și familiile lor să voteze P.S.D.

De fapt, P.S.D. încearcă, cu circa 13.000 miliarde lei din bani publici, să mituiască electoratul pentru a câștiga alegerile din 2004 și pentru că vrea să producă impresia că propunerea lor nu este nici pe departe una cu iz electoral, chipurile, acești bani se vor plăti prin primării, eșalonat, din această toamnă, până la sfârșitul toamnei viitoare, pe baza unui calendar agricol, zice-se, care al dracului de bine și întâmplător se suprapune perfect peste calendarul electoral.

Aceasta înseamnă că, până în preziua fiecărui tur de scrutin, pentru că, nu-i așa, lucrările agricole nu așteaptă și nu au nimic de-a face cu votarea, țăranii trebuie să primească de la nașii din P.S.D. câte 500.000 de lei pentru fiecare hectar de teren arabil și să nu uite unde trebuie să pună ștampila "Votat".

Vă reamintim, domnilor din P.S.D., că ați mai folosit acest truc și în campania electorală trecută, dar nu prea ați dat milionul de lei pentru fiecare hectar de teren agricol.

De asemenea, vă întrebăm: oare cu viile și livezile nu se fac cheltuieli? Dar cu fânețele naturale sau cultivate?

Atunci de ce excludeți de la sprijin pe proprietarii acestor suprafețe deloc neglijabile? Și încă ceva. Nu două milioane de lei la hectar trebuie să achitați în anul agricol 2003-2004, ci vreo 4,6 milioane de lei. Și iată de ce. Ați promis că veți achita milionul de lei la hectar, anual, corectat cu indicele de inflație. În trei ani, indicele de inflație este de circa 60%, ceea ce la o medie de 20% pe an ar corespunde sumelor de 1,2 milioane de lei în 2002, 1,4 milioane lei în 2003, deci în total 2,6 milioane lei, și cele 2 milioane de lei pe care le-ați promis pentru anul 2004.

Deci, domnilor din P.S.D., nu achitați țăranilor nici măcar suma cu care ați rămas datori față de aceștia în anii 2002 și 2003.

De asemenea, doresc să mai subliniez alte aspecte caracteristice P.S.D., și anume incoerența miniștrilor din Cabinetul Năstase care se comportă ca niște lăutari urechiști începători.

Pentru aceasta, mă folosesc de două exemple recente. Primul. Pe parcursul unui singur minut, pe postul național Radio România Actualități, miniștrii Ilie Sârbu și Vasile Pușcaș vorbeau despre opțiuni diferite privind sprijinul în agricultură.

Pușcaș, cum că trebuie sprijiniți doar producătorii agricoli care realizează producție agricolă pe mari suprafețe, pe exploatații agricole și destinate pieței, și țăranii să fie abandonați pentru că produc pentru autoconsum, iar Sârbu, care susținea după Delegația permanentă această acțiune de ciugulit din palme, să se acorde sprijin exclusiv persoanelor fizice pentru suprafața de teren arabil pe care o au în proprietate.

Al doilea îl constituie revenirea la impozitarea terenurilor agricole din extravilan.

Indiferent de nivelul impozitului, este vorba de respectul față de lege și față de țărani, care sunt fără venituri după patru ani de activitate agricolă, în condiții climatice și fitosanitare grele.

Această măsură înțeleaptă ne demonstrează că suspendarea de acum câteva luni a plății impozitului a fost una de temporizare a plății, a stării de spirit declanșate de colectarea de către Partidul Democrat a celor peste 700.000 de semnături pentru amânarea plății impozitului pe terenurile agricole până în anul 2005.

Vă sugerăm, domnilor guvernanți, să introduceți la plata impozitului, începând cu anul 2004, tocmai pe cei care sunt excluși, proprietarii de terenuri agricole și silvice aflate în proprietatea statului și a altor persoane juridice, și să fie impozitarea la acel nivel real la care urmează să fie impozitate toate suprafețele agricole din 2005.

Astfel, pe de o parte, veți putea testa capacitatea de colectare a acestui nou impozit de către Ministerul Finanțelor Publice, pentru că așa s-a vorbit, că nu ar fi impozit local, ci impozit care se colectează la Ministerul Finanțelor Publice.

Pe de altă parte, veți crea o nouă resursă de acoperire a necesarului bugetar de peste 32.000 de miliarde lei pentru Ministerul Agriculturii, în 2004.

Partidul Democrat consideră că actuala situație, extrem de gravă, din agricultură și lipsa unei perspective reale pentru cei peste 13 milioane de locuitori ai satelor a fost conștient generată de conducerea Ministerului Agriculturii, cu sprijinul politic al P.S.D.

Premierul Adrian Năstase, deși s-a declarat adeptul unor măsuri hotărâte și al unui sprijin real pentru agricultură, poate fi considerat el însuși continuatorul tuturor acțiunilor de distrugere a agriculturii românești și, în acest fel, al economiei naționale, cu consecințe pe termen lung în asigurarea unui trai decent pentru populația țării.

Partidul Democrat consideră imperios necesar ca toate problemele pe care le ridică dezastrul generalizat al agriculturii să fie dezbătute și soluționate cu cea mai mare urgență și, de aceea, cere Guvernului să adopte un program minimal care să cuprindă valorificarea producției agricole autohtone, nu așa cum am arătat că se întâmplă cu grâul și cum se întâmplă cu floarea-soarelui, care se colectează tot de clientela politică a P.S.D., pentru un export favorabil pe piața externă, sprijinirea producătorilor agricoli care au înregistrat pierderi de pe urma calamităților naturale și nu mai mințiți că, în loc să sprijiniți pentru calamități naturale, se dau cele două milioane de lei la hectar, și pregătirea și desfășurarea campaniei agricole din toamna anului 2003.

În cadrul politicii noastre consecvente de sprijinire a agricultorului român și de dezvoltare a agriculturii românești în vederea atingerii performanțelor europene, vom continua să susținem și să propunem măsuri de consolidare a proprietății private, de sprijinire a asocierii intereselor proprietarilor și micilor producători agricoli, precum și de stimulare a valorificării producției agricole naționale. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Grupul Partidului Democrat mai are 38 de secunde.

 
  Nicolae-Vlad Popa

Îl invit la tribună pe reprezentantul Partidului Național Liberal, domnul senator Nicolae Vlad-Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Atât raportul de țară, cât și forurile europene au atras atenția României în legătură cu necesitatea unei reforme reale în justiție, semnalând totodată cazuri de presiune exercitată asupra magistraților de către politicieni.

De asemenea, aceleași foruri au denunțat amestecul Executivului în activitatea puterii judecătorești prin declanșarea de către Parchetul General a recursurilor în anulare.

Ca urmare, Guvernul Năstase a reacționat în stilul cunoscut, adică pompieristic și neconstituțional, prin Ordonanța de urgență nr. 58/2003 pentru modificarea Codului de procedură penală, care va provoca o criză de anvergură în justiția românească.

Invocând necesitatea unei interpretări și aplicări unitare a legii, Guvernul a găsit o soluție absurdă. Toate recursurile vor fi judecate de o singură instanță, Curtea Supremă de Justiție.

Asistăm la o nouă viziune asupra ideii de dreptate care, în concepția aceluiași Guvern, trebuie controlată și centralizată. Aceasta nu se poate realiza decât cu ajutorul Curții Supreme, în cadrul căreia judecătorii nu sunt inamovibili în adevăratul sens al cuvântului, având doar un mandat limitat în timp și, din păcate, controlat politic.

Ne confruntăm din nou cu aceeași indiferență a guvernanților față de cetățean care, prin această ordonanță, va fi obligat să cheltuiască sume foarte mari pentru transport și plata avocaților, acestea putând depăși valoarea procesului.

Totodată, prin aceste cheltuieli este limitat, evident, accesul liber al cetățeanului la justiție.

Consecința acestei situații va fi lipsa de încredere față de activitatea judecătorilor de la Curțile de apel din țară, ceea ce va reprezenta un vot de blam nejustificat asupra profesionalismului acestora.

Neîncrederea manifestată de Guvern față de judecătorii din țară se va transfera în mod inevitabil către cetățeni, deci către justițiabili, amplificând astfel ideea de corupție și nedreptate.

Pe de altă parte, abrogarea instituției recursului în anulare îi va determina pe cetățenii lezați în interesele lor să-și caute dreptatea doar la Strasbourg.

Amintesc faptul că un număr de peste 23.000 de memorii vor fi aruncate la coșul de gunoi ca urmare a prevederilor acestei ordonanțe.

De aceea, consider că pentru etapa actuală ar fi fost oportună transferarea activității declanșării recursului extraordinar sau recursului în anulare de la Procuratura Generală la Curtea Supremă de Justiție.

O soluție constructivă, pe care o propun pentru a diminua șocul unei asemenea măsuri, are în vedere abilitarea Curții Supreme de Justiție de a judeca recursurile în procesele cu o valoare mai mare de un miliard de lei, iar în ceea ce privește recursurile în anulare, amânarea abrogării acestei instituții, până la verificarea și rezolvarea celor 23.000 de memorii adresate Parchetului General contra unor sentințe ilegale.

Subliniez totodată, că de prevederile amintitei ordonanțe vor fi afectați moral și material cei peste opt mii de avocați din provincie, pe care-i reprezint în calitate de membru al conducerii Uniunii Avocaților din România.

Aceștia nu vor mai putea să-și urmărească procesele până la final, fiind, practic, în imposibilitatea de a se deplasa, pentru fiecare recurs înregistrat, la București.

În egală măsură, vor fi lezați prin Ordonanța nr. 58 și acei avocați tineri care neavând vechimea de peste opt ani în domeniu, așa cum cere legea, nu vor avea dreptul legal de a pleda la Curtea Supremă și, ca urmare, activitatea profesională a acestora va fi limitată.

Iată de ce, în finalul declarației mele, sunt dator să atrag atenția că dacă vom continua în acest mod, în curând vom avea un judecător unic, deținător al dreptății absolute, profesor universitar doctor prim-ministru și președinte Adrian Năstase.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Grupul parlamentar P.N.L. mai are cinci minute.

 
  Constantin Toma

În continuare, invit reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Constantin Toma.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Constantin Toma:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Declarația mea politică se va referi la...

Din sală:

Telefoanele din partea dumneavoastră!

 
   

Domnul Constantin Toma:

Sunt de la opoziție, din partea dreaptă, să știți.

Vă rog să mă lăsați și pe mine să vorbesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Constantin Toma:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se va referi la situația militarilor noștri din Golf, situație de care am luat cunoștință în urma deplasării în teatrul de operațiuni din Irak și Kuweit în cadrul vizitei de lucru conduse de domnul ministru al apărării naționale, Ioan Mircea Pașcu.

La temperaturi între 50 - 60oC la umbră, între 11 - 16 după amiază, furtuni frecvente de nisip, dormit în cort și amenințări frecvente cu moartea, în orice misiune militarii români demonstrează, ca și în alte multe ocazii, că sunt profesioniști, impresionând pe toți cei cu care vin în contact prin disciplină, curaj, muncă eficientă, colegialitate și, mai ales, prin demnitatea cu care apără culorile patriei.

La Doha, Basra, Nasiriya sau Al Hillal cei 900 militari români conduși cu superprofesionalism de generalul Cornel Paraniac, șeful Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu", Buzău, scriu istoria modernă a României.

În toate întâlnirile oficiale pe care le-am avut în Kuweit și Irak cu conducerile armatelor americană, italiană, poloneză și kuweitiană s-a remarcat faptul că românii s-au adaptat cel mai ușor în acest iad care este Irakul și, fără nici o excepție, toți au exprimat invidia trupelor lor față de prezența celui dintâi ministru în cadrul teatrului de operațiuni din Irak, din cadrul forței multinaționale de 34 de state.

Domnul ministru Ioan Mircea Pașcu a reușit în cele trei zile de deplasare în Golf să ridice efectiv moralul trupelor noastre, dar să și obțină informații directe care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de viață.

Între altele, s-a constatat că la 18 militari din 900 li s-au desprins tălpile bocancilor, că un militar român poate vorbi acasă, pe banii armatei, 90 de secunde pe lună, că foarte multe garnituri de cauciuc de la tehnica din dotare pur și simplu se topesc, că înainte de pornirea motoarelor apa de răcire are deja 80oC.

Care ar fi întrebarea? Poate o armată să fie peste nivelul economiei țării sale?

În Irak, România este în competiție nu numai militară, dar și economică.

România este singura țară săracă plecată în Irak cu tehnica proprie din dotare și cu toate acestea, datorită profesionalismului militarilor prezenți și a celor care-i conduc - ministrul Pașcu și excepționalii săi generali - armata română este cel puțin cu două clase peste economia noastră.

Ar fi, totuși, de remarcat că "Romtelecom"-ul taxează dorul de țară cu 10 dolari pentru 90 de secunde, în timp ce, de exemplu, Compania națională italiană de telefonie, cu aceiași bani - 10 dolari -, permite unui militar italian să vorbească 15 minute.

Este nevoie ca armata noastră să fie în Irak?

Categoric, pentru cel puțin două motive:

  1. Armata, prin acțiunile militarilor săi prezenți în Irak, Afganistan, Angola, Bosnia-Herțegovina sau Kosovo, a devenit deja portdrapelul imaginii sănătoase a României în afară.
  2. În țările din Est care sunt deja membre NATO, investițiile străine s-au dublat după primul an. Armata română, ca participantă la acțiunile NATO, poate fi un catalizator pentru dezvoltarea economică durabilă a României, dacă vom ști ca politicieni și oameni de afaceri să folosim această oportunitate.

În încheiere, doresc să fac un apel oamenilor de afaceri din țara noastră de a participa la târgul "Rebuild Irak" organizat în Kuweit în perioada 19 - 23 ianuarie 2004, care este cea mai mare expoziție organizată cu prilejul celui mai mare proiect de reconstrucție a Irakului, ce va mobiliza investiții de peste 100 de miliarde de dolari în următorii cinci ani.

Cu imaginea excepțională creată în zonă de armata română, sunt convins că și economia românească are o mare șansă de a fi alături de marile economii ale lumi la reconstrucția Irakului, care stă pe cea de-a doua rezervă mondială de petrol.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai dispune de 25 de minute.

 
  Gheorghe Buzatu

Îl invit în continuare la tribună pe domnul senator Gheorghe Buzatu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte!

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu este nevoie de multă filozofie și nici de o cascadă de argumente și contraargumente, de demonstrații și documente pentru a dovedi că o țară care își neglijează bătrânii ar mai putea avea și mari pretenții la viitor.

Se cunoaște prea bine dictonul potrivit căruia "acolo unde ne lipsesc bătrânii, ei ar trebui cumpărați." Nu știm să facem asta și pace! Dimpotrivă, ne vin semnale că ne întrecem să aplicăm un "regim special" marilor spirite ale neamului. Cum? Pur și simplu trecându-i la index ori inventându-le probleme, întocmai ca pe vremea holocaustului anticultural stalinist de la confluența anilor '40 - '50.

Cazul recent fabricat al ilustrului Nicolae Paulescu - este adevărat, în străinătate, dar cu ecouri, discriminări și nuanțe aiuritoare la noi, la București -, acest caz ne readuce în atenție pe acela, în integralitate absurd, al lui Wagner, care nu ar mai trebui, vezi Doamne, audiat, pe motivul că ar fi fost preferatul lui Adolf Hitler!

După alții, se știe prea bine, nici Shakespeare nu-și mai află rostul dintr-un unghi de vedere, iar viitorul lui, ca dramaturg, ar fi periclitat!

Și toate astea de ce?

Intervine undeva un neica Nimeni, ca pe vremea lui Stalin, și reclamă cum că soarta proletariatului ar fi în pericol și autoritățile se grăbesc, la New York, la Paris sau la București, să demoleze busturi ori, mai grav, să cenzureze spirite.

Este adevărat că Stalin, genialul de la Kremlin, nu discuta cu Papa de la Roma, acesta nedispunând de vreo divizie, dar el, Stalin, a nimicit armate de moșieri și burghezi, de fasciști și intelectuali, așa, de-a valma!

Nu este nici o deosebire, revin, nici una, cu ceea ce se întâmplă astăzi. Când "trio-ul de platină", îl numesc eu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco, este anchetat pentru apartenență fascistă, tot astfel după cum, în urmă cu două decenii, mai fusese investigat însuși... Mihai Eminescu(?!)... ca să nu mai vorbesc de inconfundabilul Nicolae Iorga, care, pe vremea studiilor noastre universitare, ne era ascuns prin biblioteci, din dispoziția unor kominterniști pripășiți pe la București, pe motiv că ilustrul istoric ar fi avut un trecut pe jumătate ori integral fascist ori fascizant!

Cine? El, cel ucis de fasciști! Da, chiar el, Nicolae Iorga, un exemplu absolut - prin viață, operă și destin - al istoricului militant, din toate timpurile și peste toate excepțiile. Un prototip pe care singur l-a creionat în discursul de recepție la Academia Română din 1911 atunci când a precizat: "Un istoric e un bătrân prin excelență al nației sale. Dacă nu îl întreabă alții, el e dator să vorbească".

Am spus toate acestea pentru a afla un fel de introducere la ceea ce s-a inventat mai zilele trecute: este vorba de cazul academicianului Dan Berindei.

Profesorul, istoric de formație și de vocație, autorul unei opere prestigioase pe care colegii români și străini se pregătesc să o omagieze în preajma celor 80 de ani de viață ai savantului, un obișnuit al congreselor mondiale de istorie din ultimele patru decenii, un cercetător desăvârșit, făuritor el însuși de istorie și de istorici, se sustrage prin forța lucrurilor tuturor clasificărilor și calificărilor neghioabe.

Profesorul a fost ales în 1991 membru al Academiei Române, iar titlul atribuit, care onorează Academia Română, iar nu viceversa, el îl deține la modul absolut.

Ca purtător al înaltului titlu, Profesorul nu poate fi încadrat politicește și nici nu poate fi trimis la niscaiva cursuri de reciclare despre comunism ori despre holocaust, așa cum i se sugerează.

El este coordonatorul general al unei opere monumentale, "Istoria Românilor" (în opt volume deocamdată, zece, în final), care poate avea (și are!) erori științifice majore, dar nu este bântuită nici de fascism, nici de legionarism, nici de antisemitism și alte asemenea "-isme" care se aplică, precum eticheta numelor unor personalități, probabil pentru a prepara reintrarea noastră în barbarie.

Nu consider întâmplător asaltul la adresa profesorului Dan Berindei. Este cât se poate de clar că dispoziția vine de undeva din afara clanului istoricilor, iar, dacă astăzi a fost/este... planificat academicianul, mâinepoimâ ine va urma un alt istoric, literat, critic literar și așa mai departe.

La urma urmelor, - nu-i așa?! - trăim într-o țară în care - observa, cu justificare, George Călinescu la 1941 - a devenit o "tradiție" sacrificarea istoricilor (și ce istorici!) Miron Costin și stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga și Gheorghe I. Brătianu, pentru a nu vorbi de alții cu care cândva ni s-au populat închisorile: Ion Niță, Constantin C. Giurescu, Vasile Netea și alții, și alții.

Asta de când impostori notorii, unii de calibru cosmic, cum a fost Mihai Roller, erau introduși și cocoțați în academie, și, de care, culmea, nimeni nu-și mai aduce aminte în aceste zile de nemaisfârșită sfântă tranziție.

Se așteaptă, mai mult ca sigur, invenția mileniului: aparatul care să indice precis, cu acul, prezența/absența "-ismelor" de pe un individ, prieten ori dușman, deopotrivă.

Dar câte nu ar fi de spus?! Este posibil să propun a se clama, întocmai ca în plin ev al proletcultului "Jos mâinile de pe...", însă nu-mi îngădui, pur și simplu pentru că orice atacuri imunde împotriva spiritelor care ne reprezintă, de fel întâmplătoare aceste atacuri, constituie - îmi face plăcere să cred că ele vor fi cândva penalizate - crime de leznațiune! Ele nu aduc atingere unei persoane anume, profesorul Dan Berindei, ci violentează, după cum a observat Nicolae Iorga, mai mult decât bunul-simț, violentează umanitatea însăși!

Iată o situație de care Senatul României trebuie să fie înștiințat și la care nu poate să rămână insensibil.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

A sosit momentul să închei, dar nu fără a vă propune să nu uităm! Să nu uităm că valoarea și semnificația unor imprecații actuale - fascist, nazist, antisemit, extremist, terorist etc., etc. - este identică cu aceea a lozincilor de tristă amintire de odinioară: naționalist, deviaționist, exploatator, reacționar, menșevic și așa mai departe, și așa mai departe.

Cum constatăm, lumea s-a schimbat, dar nu și sloganurile care - natural - au fost într-o măsură nesemnificativă doar cosmetizate. Vreau să spun - adaptate. Din motive lesne de priceput. Pentru a le uita pe cele vechi și pentru a le face digerabile pe cele noi!

Las în seama dumneavoastră răspunsul la simpla întrebare: de ce?

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai dispune de 11 minute.

 
  Ion Solcanu

Îl invit la tribună pe reprezentantul Partidului Social Democrat, domnul președinte Ion Solcanu.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația pe care o fac este în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe care îl reprezint, cu scopul de a omagia aniversarea a 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, unul dintre cele mai lungi și mai fructuoase pontificate din istorie și, în mod sigur, cel mai important din secolul care abia a trecut.

Autoritățile religioase și civile din România au acordat o mare atenție acestui eveniment important. La rândul nostru, noi, senatorii Partidului Social Democrat, aducem un omagiu personalității excepționale a Sanctității sale, primul papă din Est, un om providențial, care a marcat esențial epoca în care trăim.

Totodată, permiteți-mi să vă rețin atenția, amintindu-vă că, în cinstea acestei aniversări, a 25 de ani de pontificat ai actualului suveran pontif, săptămâna trecută s-a desfășurat la București, la Ateneul Român, proaspăt restaurat, un eveniment major pentru relațiile dintre ortodocși și catolici, evenimentul intitulat: "O punte între Orient și Occident, căile pontificatului Papei Paul Ioan Paul al II-lea".

Subliniez în mod deosebit alocuțiunea domnului Ion Iliescu, prin care președintele României a întărit trei adevăruri esențiale, pe care le voi reproduce parțial în continuare.

În primul rând, a subliniat curajul Sanctității sale de a înfrunta o lume prost rânduită, în care majoritatea covârșitoare e cufundată în mizerie și disperare.

În al doilea rând, acțiunea Sanctității sale, care a făcut din creștinism o cale esențială de izbăvire a speciei noastre, creștinismul deschis spre dialogul cu toate celelalte religii ale planetei, și, înainte de toate, ecumenică.

În fine, contribuția esențială a suveranului pontif în conlucrarea celor două Biserici - ortodoxă și catolică - spre regăsirea făgașului direct al dezvoltării spirituale și al cursului istoriei românilor spre Europa.

În cadrul manifestării amintite, ce a avut loc la Ateneul Român, numeroase alte personalități religioase din bisericile romano-catolică, greco-catolică și ortodoxă, personalități civile atât române, cât și italiene, culturale și din lumea sportului au adus un omagiu Papei Ioan Paul al II-lea.

Suveranul pontif a avut o influență covârșitoare în reinstaurarea democrației și libertății religioase în Europa Centrală și de Est. De altfel, Sanctitatea sa a menționat că revoluțiile din 1989 din această parte a Europei, inclusiv din România, fac parte din ceea ce a numit "asumarea riscului libertății". Reușita acestor revoluții nu ar fi fost posibilă fără experiența decisivă a solidarității sociale. Cândva Gorbaciov spunea și vă citez: "Fără acest papă nu se poate înțelege ce s-a întâmplat în Europa la sfârșitul anilor '80". Ioan Paul al II-lea a încurajat Polonia să iasă în mod pașnic din sistemul comunist, fără a-i înfiera pe învinși și fără a încuraja răzbunările. Apropierea în gând și în faptă a Bisericii Ortodoxe Române de Vatican are o semnificație istorică și când spun acest lucru mă gândesc la vizita Sanctității sale, Papa Ioan Paul al II-lea, la București. Vizita a fost un semn al întoarcerii României în sânul Europei. Ne gândim, firește, la Europa credinței. Apropierea dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică s-a săvârșit sub semnul înțelegerii și al credinței.

În final, doresc să spun că în aceste vremuri ale noastre, în care pătrunde cu ușurință tentația neîncrederii și a disperării, avem datoria, ca oameni politici, să ne întoarcem fața către biserică. După părerea papei sensul și supraviețuirea umanității în noul mileniu depind de un examen de conștiință. Așa cum ne îndeamnă Sfântul părinte avem datoria de a nu absenta nici noi de la acest examen.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai dispune de 19 minute.

 
  Carol Dina

În continuare, invit la tribună pe reprezentantul Partidului România Mare, domnul senator Carol Dina.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Carol Dina:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dosarul prețurilor practicate pe piața internă a cimentului a fost scos în sfârșit din sertar. Trei mari companii de profil care au primit de la fostul Fond al Proprietății de Stat cele mai importante fabrici de ciment sunt acuzate că practică prețuri înalte pe piața românească și extrem de scăzute pe cele externe.

Potrivit informațiilor furnizate de către Guvern, "Lafarge Romcim", "Holcim România" și "Haidelberg Cement" vând consumatorilor români ciment cu 80 dolari tona și îl exportă cu prețuri de dumping de numai 24 dolari tona. Mai mult, firmele respective sunt acuzate că ar lucra în cartel, coordonându-și atât politicile de preț, cât și gradul de folosire a capacităților, viciind climatul concurențial.

La rândul lor, constructorii reclamă și ei înțelegerea tacită a producătorilor.

E drept că astfel de acuzații s-au mai făcut auzite, dar nu s-a întâmplat nimic.

Încă din anul 1998 președintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, avertizase public, chiar și în Senat, că vânzarea rapidă și subevaluată a marelui holding "Romcim" va conduce la instituirea monopolului străinilor asupra acestui produs strategic.

Explicația demarării unei anchete pe piața cimentului de către Guvern, deși cu mare întârziere, este cât se poate de explicabilă. A ajuns cuțitul la os.

După cum se știe, Agenția Națională a Locuinței este implicată într-un pompos program de construcție a caselor ieftine, un program mult mediatizat la inițiere, dar ale cărui efecte încă nu se văd.

Prin aplicarea prevederilor legale și demontarea monopolului cimentului și aducerea prețului măcar la nivelul celui practicat în Polonia, de 50 dolari tona, s-ar putea să se mai îndrepte câte ceva în domeniul construcțiilor din România, în general, și al caselor ieftine, în special. Nici constructorii români nu vor să cedeze în această bătălie, amenințând că, dacă situația nu se va ameliora, vor recurge la importuri masive din țările vecine, care practică prețuri mult mai mici, de exemplu, în Ungaria, unde cimentul costă 60 dolari tona, în Polonia, 50 dolari tona sau în Cehia, 55 dolari tona. O variantă de nedorit, pentru că, dacă va fi pusă în practică, deficitul comercial, care a depășit deja 2,5 miliarde euro, ar urma să se inflameze și mai mult.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ceea ce se întâmplă cu cimentul românesc nu reprezintă, din păcate, un caz izolat. Pe toate palierele strategice ale economiei se întâmplă la fel. Consumatorii industriali, dar și populația, sunt captivi ,,înțelegerilor" de cartel, iar aceste lucruri sunt știute de Guvern nu de ieri, nu de azi.

Piața metalurgică poartă un singur nume: ISPAT- SIDEX, societate considerată doar de guvernanți drept cel mai mare succes al procesului de privatizare.

Anul trecut, în cadrul Senatului, de la această tribună, avertizam: "Politica de preț pe cate o practică ISPAT-SIDEX contravine legislației românești".

Acuzația lansată era motivată de faptul că tabla groasă livrată de agenții economici din România s-a vândut cu 306 dolari tona, în timp ce pe relația Turcia sau țările arabe prețul era de 212 dolari tona. Reținem faptul că pe aceste piețe s-a livrat aproximativ 80% din producția SIDEX, rezultând pierderi importante pentru economia românească. Datorită acestor prețuri, multe societăți comerciale au fost determinate fie să înregistreze pierderi, fie să-și restrângă activitatea, în timp ce altele, cum ar fi "Dacia Renault", au recurs la importul din Cehia. Diferențele de prețuri sunt explicabile doar din poziția dominantă pe care o are ISPAT-SIDEX pe piața autohtonă. În acest caz nu s-a întreprins însă mai nimic, deși Legea concurenței este călcată în picioare. Art. 6 al Legii concurenței nu lasă loc de interpretări, stipulând următoarele: "Este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante deținute de către unul sau mai mulți agenți economici pe piața românească". Cu toate acestea, cei de la ISPAT-SIDEX, deși au beneficiat și beneficiază din partea statului român de substanțiale facilități, nu s-au sinchisit de lege și o aplică doar pe cea proprie. Facilitățile acordate la privatizarea combinatului de la Galați, care se cunosc oficial, în valoare de peste 37.858.000.000 lei, respectiv 1,25 miliarde dolari, reprezintă 21,22% din produsul intern brut al anului 2002.

Valoarea fabuloasă oferită în numele statului român de către actualul Guvern ar trebui să-i oblige pe cei care au înfăptuit acest transfer al avuției naționale să prezinte gestiunea afacerii SIDEX în Parlamentul României. Piața internă a produselor metalurgice este în suferință, afectând un întreg lanț de societăți care, prin natura lor, sunt captive ale combinatului de la Galați. În anul 2002 din cantitatea totală de marfă de circa 3,5 milioane tone vândută de ISPAT-SIDEX cantitatea de aproape 1 milion tone a fost achiziționată de consumatori interni la prețuri impuse, de monopol, mult mai mari decât la export.

Astfel, banda la cald s-a vândut cu 25% mai mult, banda la rece cu 28% mai mult, iar tabla groasă cu 45,55% mai mult. Prin poziția de monopol ISPAT-SIDEX a încălcat grav legile în vigoare, cu largul concurs al autorităților române, încasând în anul 2002 circa 60 milioane dolari în plus pentru produsele livrate la intern, pe seama diferenței de preț. Această sumă importantă în loc să contribuie la revigorarea economiei românești a intrat nedrept și ilegal în contul ISPAT-SIDEX.

Discriminarea abuzivă a ISPAT-SIDEX față de consumatorii interni a influențat decisiv, în rău, ramuri importante ale economiei românești. Multe societăți comerciale au fost forțate să-și restrângă activitatea, cu disponibilizări de personal semnificative. Sunt grav afectate șantierele navale, producătorii de sârmă, de țevi, de utilaje, de fapt toți consumatorii de tablă, inclusiv regiile și societățile naționale: mine, petrol, gaze, transport, construcții. Este o cauză importantă care determină reducerea exporturilor românești de mașini, utilaje și instalații complexe. Abuzând de toleranța Guvernului, a Consiliului Concurenței în perioada parcursă din anul 2003, ISPAT-SIDEX a majorat prețurile produselor livrate la intern la nivele aberante. Deja tabla groasă standard (OL 37) se vinde pe piața românească cu peste 430 - 450 dolari tona, în timp ce prețurile la export s-au situat sub nivelul piețelor externe și uneori chiar și sub costurile de fabricație. Urmând escaladarea prețurilor pe piața internă, în pofida prevederilor legale, la finele anului 2003 ISPAT-SIDEX va atinge o "performanță" fără precedent, dublarea prețurilor în numai doi ani, mult prea mult pentru o economie epuizată, al cărei potențial productiv este incapabil de competiție și asigurarea resurselor necesare existenței poporului român.

Guvernanții au găsit însă, în compensare, sursa de venit: datoria publică, care deja a depășit 20 miliarde euro, pentru care noi toți, cetățenii acestei țări, vom plăti dobânzi de aproape 2 miliarde euro pe acest an.

Prețurile prohibitive ale produselor ISPAT-SIDEX pe piața internă au determinat subminarea economică a unor unități economice ale statului, cum sunt "Tepro" Iași, "Petrotub" Roman, "Siderurgica" Hunedoara și care, astfel, au devenit victime sigure ale înfometatului ISPAT, pentru a fi preluate la prețuri derizorii.

Deja "Tepro" Iași a fost înghițit, urmează celelalte.

Între facilitățile excesive acordate de Guvern la privatizarea Combinatului SIDEX este și amânarea, prin contractul de privatizare, a plății T.V.A. către bugetul de stat, pe o perioadă de trei ani, suplimentată cu inițiativa Camerei Deputaților de prelungire a acestei facilități încă doi ani. Această facilitate creează pentru ISPAT-SIDEX avantaje care pot fi încadrate de către Legea concurenței în acțiuni de tip trust. Numai în anul 2002, din vânzările pe piața internă, în valoare de aproape 250 milioane dolari, ISPAT-SIDEX a reținut suma aferentă T.V.A.-ului, de aproape 50 milioane dolari, de care firma a beneficiat în condiții deosebit de avantajoase față de oricare altă societate comercială care operează în România.

În acest mod, suma de aproape 50 milioane dolari nu ajunge la bugetul statului, și așa în mare suferință, ci se oferă plocon firmei ISPAT, iar Guvernul apasă, în continuare, pedala datoriei publice.

Este limpede, în aceste condiții, că economia României este determinată decisiv nu de Guvernul țării, cum prevede legea fundamentală, ci de așa-zișii investitori strategici, care își fac propria politică, care, de regulă, este împotriva intereselor românești.

Politicienii care s-au perindat la putere în cei 14 ani de după 1989, în "generozitatea" lor nocivă și condamnabilă, au uitat voit că mai-binele binelui este răul binelui și consecințele nefaste le suportă cetățeanul român.

Guvernanților le este din ce în ce mai greu să convingă populația că țara se află pe un drum bun, atâta vreme cât sărăcia este endemică, majoritatea populației trăiește mai rău decât înainte de 1989, iar peste jumătate se află într-o sărăcie acută.

În luna iunie 2003 Consiliul Concurenței, depășit de anvergura afacerii SIDEX, a sesizat Senatul României că în cadrul recentei conferințe de aderare "România-Uniunea Europeană" Comisia Europeană a pus iarăși în discuție cazul SIDEX-Galați, solicitând României să clarifice dimensiunea ajutorului acordat și să plafoneze ajutoarele fiscale și de altă natură acordate ISPAT-SIDEX.

Constatând panta periculoasă pe care s-a înscris economia românească în procesul de așa-zisă restructurare, care tinde să pericliteze siguranța națională și integrarea în Uniunea Europeană, Grupul parlamentar al Partidului România Mare cere Guvernului, instituțiilor abilitate ale statului, inclusiv Consiliului Concurenței să dispună măsuri energice pentru aplicarea prevederilor legale, combaterea politicilor de monopol și a concurenței neloiale. Legea trebuie impusă, pentru a dovedi că și această țară a noastră are un stăpân.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului biochimiștilor, biologilor și chimiștilor din sistemul sanitar  

Stimați colegi,

Am încheiat primul punct al ordinii de zi.

Punctul 2 din ordinea de zi, constituirea comisiilor de mediere pentru două proiecte de lege.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului biochimiștilor, biologilor și chimiștilor din sistemul sanitar.

Comisia de mediere va fi formată din șapte senatori: trei reprezentanți ai Partidului Social Democrat, doi reprezentanți ai Grupului parlamentar P.R.M., un reprezentant al Partidului Democrat și un reprezentant al Partidului Național Liberal.

Trei propuneri din partea Grupului P.S.D., vă rog.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Pop Ioan de Popa, Ion Iliescu și Popescu Laurențiu-Mircea.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Două propuneri din partea Grupului P.R.M.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Ion Cârciumaru și Constantin Găucan.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

O propunere din partea Partidului Democrat.

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Ion Vela.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnul senator Corin Penciuc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Sunt obsevații sau comentarii în privința propunerilor făcute?

Înțeleg că nu sunt.

Vă supun votului componența comisiei de mediere. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri, comisia a fost adoptată.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale  

Vă mulțumesc.

Constituirea celei de a doua comisii de mediere - cea pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale.

De asemenea, comisia de mediere este formată din șapte senatori: trei propuneri din partea P.S.D., două din partea P.R.M., câte una din partea P.N.L. și U.D.M.R.

Trei propuneri din partea Grupului P.S.D., vă rog.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Seche Ioan, Dinu Marin și Pană Viorel Marian.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Două propuneri din partea Grupului P.R.M.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

O propunere din partea Partidului Național Liberal, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnul senator Dan Constantinescu.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

O propunere din partea Grupului U.D.M.R.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Dacă sunt observații sau comentarii în legătură cu componența comisiei de mediere?

Nu sunt.

Vă supun votului componența comisiei. Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și trei abțineri, voturi insuficiente. Vă rog să vă concentrați asupra votului. (Tabela electronică indică 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.)

Îl rog pe domnul senator Paul Păcuraru să facă prezența.

Din sală:

Să mai votăm o dată!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Am votat de două ori!

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Acatrinei Gheorghe - prezent
Alexa Constantin - prezent
Alexandru Ionel - absent
Apostolache Victor - prezent
Athanasiu Alexandru - absent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - prezent
Bădulescu Doru-Laurian - prezent
Bălan Angela Mihaela - prezentă
Bălălău Constantin - absent
Belașcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bichineț Corneliu - prezent
Bindea Liviu-Doru - prezent
Bîciu Constantin - absent
Brădișteanu Șerban Alexandru - absent
Bucur Dionisie - prezent
Bunduc Gheorghe - prezent
Buzatu Gheorghe - prezent
Cârciumaru Ion - prezent
Ciocan Maria - prezentă
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Dan - absent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - absent
Crăciun Avram - absent
Cristolovean Ioan - absent
Dina Carol - prezent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - absent
Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
Dumitrescu Viorel - absent
Duță Vasile - absent
Eckstein-Kovács Péter - absent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Făniță Triță - absent
Feldman Radu Alexandru - absent
Filipaș Avram - absent
Filipescu Cornel - absent
Florescu Eugeniu Constantin - prezent
Flutur Gheorghe - prezent
Frunda György - absent
Găucan Constantin - prezent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - absent

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Acum este cvorum!

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Hanganu Romeo Octavian - prezent
Hârșu Ion - absent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - prezent
Hrițcu Florin - absent
Ilașcu Ilie - prezent
Iliescu Ion - prezent
Ionescu-Quintus Mircea - absent
Iorga Nicolae Marian - absent
Iorgovan Antonie - absent
Iustian Mircea Teodor - prezent
Kereskenyi Alexandru - prezent
Leca Aureliu - absent
Lupoi Mihail - prezent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona Ana Maria - absentă
Markó Béla - absent

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Cred că ne putem desfășura lucrările, cvorumul fiind asigurat.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnul senator Crăciun prezent

Radu F. Alexandru prezent

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Poftiți, domnule secretar! Vă mulțumesc.

Supun votului componența comisiei de mediere la cel de al doilea proiect de lege.

Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, comisia a fost votată.

 
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finanțare referitor la Programul pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională  

Punctul 3 pe ordinea de zi - proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 20 martie 2003, la Memorandumul de finanțare referitor la Programul pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP).

Rog reprezentanții Guvernului să poftească la pupitru.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, doamna vicepreședinte Șelaru Rodica.

Vă rog, cine susține din partea Guvernului?

   

Domnul Teodor Bobiș -secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Europeană a lansat în anul 1999 un program în valoare de 100 milioane euro, numit programul RICOP, program de restructurare industrială și reconversie profesională, în vederea sprijinirii procesului de restructurare în România și atenuarea efectelor sale la nivel social.

Sprijinul Uniunii Europene acordat Guvernului României prin acest program este condiționat însă de îndeplinirea unor condiții determinate în special prin demonstrarea unui angajament clar din partea Guvernului României în ceea ce privește restructurarea marilor întreprinderi de stat care înregistrează pierderi majore și orientarea către o dezvoltare economică alternativă.

În anul 2002, la cererea Unității de management a Programului RICOP din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, s-a înaintat Comisiei Europene o cerere de extindere a perioadei pentru efectuarea plăților prin acest program cu 11 luni, respectiv până la data de 30 noiembrie 2004.

Menționăm că, în conformitate cu addendumul semnat în anul 2001, termenul de finalizare a plăților pentru programul RICOP s-a prelungit cu încă 12 luni, până la 31 decembrie 2003.

În acest sens, vi se prezintă astăzi proiectul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 45/2003 pentru ratificarea acestui addendum, cu rugămintea de a îl aproba în forma trimisă de Guvern și recomandată de comisia dumneavoastră de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Doamna Rodica Șelaru:

Da, mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a analizat proiectul de lege și a hotărât adoptarea în forma trimisă de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Vă consult la dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină? Dacă sunt întrebări sau comentarii cu privire la proiectul pe care-l discutăm. Înțeleg că nu sunt.

Supun votului atât raportul, cât și proiectul în ansamblu. Vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 10 abțineri.

 
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale, semnat la Belgrad la 4 decembrie 2002  

La punctul 4 pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale, semnat la Belgrad la 4 decembrie 2002.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Niculescu.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului și minorități, domnul președinte Hanganu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul!

   

Domnul Cristian Niculescu -secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În perioada de după 1990, în România a fost adoptat un ansamblu de acte normative și au fost create structuri instituționale adecvate, urmărindu-se crearea condițiilor necesare pentru conservarea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a persoanelor aparținând minorităților naționale.

Cu toate acestea, cadrul legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale este susceptibil de a fi îmbunătățit, inclusiv prin încheierea unor acorduri bilaterale în domeniu, cum este Acordul dintre Guvernul României și Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale.

Existența unei substanțiale minorități românești vlahe - estimările neoficiale privind numărul vlahilor din Republica Federală Iugoslavia se cifrează la sute de mii de locuitori în Valea Timocului, dar și în celelalte regiuni ale Serbiei răsăritene, în sudul Dunării, și anume în Valea Moraviei, malul Dunării și Homolia -, cât și lipsa unor prevederi consistente în cadrul juridic bilateral au făcut necesară încheierea unui acord mai detaliat.

În aceste condiții, prin încheierea acordului s-a urmărit aplicarea reglementărilor în domeniul protecției minorităților naționale și implementarea unui mecanism de monitorizare a progreselor înregistrate, de care să beneficieze, în primul rând, populația de români vlahi menționată.

Prevederile acordului sunt compatibile cu acquis-ul comunitar.

Prin aplicarea prevederilor acestui acord se așteaptă o îmbunătățire substanțială a situației minorității române din Serbia în sensul exercitării depline a drepturilor ce sunt conferite membrilor acesteia, potrivit standardelor internaționale și înțelegerilor realizate între România și Republica Federală Iugoslavia.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul președinte Hanganu.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului și minorități, sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la proiectul de lege menționat, a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport pozitiv, fără amendamente.

Există, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt observații, comentarii, la dezbateri generale? Întrebări cu privire la proiectul de lege? Nu sunt.

Supun votului proiectul de lege, ca și raportul comisiei, precizându-vă caracterul ordinar al acestei legi.

Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, proiectul a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie  

La punctul 5 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003.

Din partea Guvernului, vă rog să vă prezentați.

Din partea Comisiei economice, domnul președinte Bădulescu.

   

Doamna Daniela Gheorghe -secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Sunt Daniela Gheorghe, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Din sală:

Bine ați venit!

 
   

Doamna Daniela Gheorghe:

Bine v-am găsit!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog să prezentați rațiunile acestui proiect de lege, din partea Guvernului. Poftiți!

 
   

Doamna Daniela Gheorghe:

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor a fost semnat la Teheran în 26 ianuarie anul curent. Prin semnarea acestui acord, s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiții de către persoanele fizice și juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat, ceea ce va crea și menține condiții favorabile, juste și echitabile pentru investițiile unei părți contractante pe teritoriul statului celeilalte părți contractante și va duce la intensificarea cooperării economice în avantajul reciproc al ambelor state.

Acordul semnat cuprinde clauze uzuale incluse în proiectul de acord-cadru aprobat de Guvern, precum și în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadă și corespunde practicii internaționale în acest domeniu.

Totodată, la definitivarea acordului au fost avute în vedere și evoluțiile intervenite în domeniul legislativ și economic.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raportul de adoptare, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia economică, domnul președinte Doru-Laurian Bădulescu.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, aș dori să menționez și eu că acordul cuprinde clauze uzuale incluse în proiectul de acordcadru aprobat de Guvern, precum și în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadă și corespunde practicii internaționale în domeniu.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

În consecință, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fără amendamente.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, la dezbateri generale dacă sunt intervenții, întrebări?

Domnul senator Nicolae Paul Anton Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte, aș dori, profitând de prezența doamnei secretar de stat - sigur, n-are nimeni nimic împotriva unui acord care este practic în rutina acordurilor internaționale - aș vrea să întreb care este nivelul schimburilor comerciale pe care România le are cu Iranul, 2002 - dacă vreți - sau 2000 - 2002, și care este nivelul investițiilor românești în Iran și iraniene în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Dacă sunt alte întrebări sau comentarii? Nu sunt.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți!

 
   

Doamna Daniela Gheorghe:

Îmi cer mii de scuze, dar nu am venit pregătită cu absolut nici o cifră și nu le știu pe dinafară.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, este o situație inedită.

 
   

Doamna Daniela Gheorghe:

Este prima oară când particip. Mă scuzați!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Data viitoare când veniți în mijlocul nostru să aveți și acest răspuns, dacă domnul senator Nicolae Paul Anton Păcuraru este de acord.

Din sală:

Ce să facă?!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul în ansamblu, precizându-vă caracterul ordinar al legii. Vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 88 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aderarea României la Acordul privind înființarea Organizației Internaționale pentru Dreptul Dezvoltării (IDLO), adoptat la Roma la 5 februarie 1988, așa cum a fost modificat la 1 iulie 2002  

Punctul 6 pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aderarea României la Acordul privind înființarea Organizației Internaționale pentru Dreptul Dezvoltării (IDLO), adoptat la Roma, la 5 februarie 1988, așa cum a fost modificat la 1 iulie 2002.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat.

Din partea Comisiei economice, domnul președinte Bădulescu.

Poftiți, din partea Guvernului, să prezentați rațiunile acestui proiect de lege.

   

Doamna Cristina Tarcea -secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Organizația Internațională pentru Dreptul Dezvoltării este o organizației nonguvernamentală, care a fost creată în scopul acordării asistenței juriștilor din statele în curs de dezvoltare, și este o organizație care se bucură de un sprijin și o recunoaștere internațională din partea unor organisme internaționale de prestigiu cum ar fi: ONU,

NATO, FMI, Uniunea Europeană.

Din această organizație fac parte state precum Austria, Franța, Olanda, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Australia și aderarea la acest acord este oportună în vederea dobândirii de către țara noastră a calității de membru în cadrul Uniunii Europene.

Prin urmare, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege și să-l adoptați în forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Îl rog pe președintele Comisiei economice să prezinte raportul.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să subliniez numai faptul că această calitate de membru al Organizației Internaționale pentru Dreptul Dezvoltării nu implică achitarea unei cotizații anuale și, de asemenea, aș vrea să subliniez faptul că unul dintre cele mai importante obiective ale acestei organizații internaționale îl constituie implementarea programului Inițiativa pentru dezvoltarea juridică a țărilor din sud-estul Europei în 2003, în trei țări din zonă, inclusiv România.

Acest program vizează lupta împotriva corupției, realizarea unei reforme juridice reale în țările respective, promovarea relațiilor economice, a comerțului și a investițiilor și dezvoltarea în procesul de integrare europeană a unor programe regionale pentru soluționarea pașnică a controverselor pe baza normelor de drept.

Aș dori să mai menționez faptul că există avizul Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă a Senatului și de aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fără amendamente.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, stimați colegi, dacă sunt intervenții?

O întrebare din partea domnului senator Nicolae Paul Anton Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Nu voi repeta și la următoarele acte normative. Este singura dată când doresc...

Sigur că apartenența României la Organizația Internațională pentru Dreptul Dezvoltării este un lucru benefic și sigur că actul normativ va trebui să fie votat.

Ceea ce voiam să vă întreb, doamna secretar de stat, este cât a beneficiat până acum România din cursurile de formare și de pregătire organizate de această asociație pentru că... Deci cât a beneficiat România sau ce număr de oameni sau de specialiști din România au participat la cursurile organizate de această fundație și care sunt criteriile de selecție pe care dumneavoastră, ca minister, le aveți în vedere atunci când trimiteți personal pentru specializare la diversele cursuri ale fundației?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Constat că nu sunt.

Doamna secretar de stat, dacă puteți să răspundeți la întrebarea domnului senator Păcuraru.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Am înțeles că întrebarea vizează beneficiile pe care magistrații...

Îmi pare rău că nu sunt în posesia numărului de persoane. Eventual, vi-l pot trimite dumneavoastră personal, dar demersurile în vederea aderării la acest acord au început cu 3 ani în urmă; prin urmare, măcar pentru cunoașterea dispozițiilor acordului, sigur, specialiști din cadrul Ministerului Justiției și din cadrul sistemului judiciar au avut diferite schimburi de experiență, diferite seminarii.

Criteriile de selecție, sigur, nu sunt deloc aleatorii și nu sunt întâmplătoare. Se are în vedere tematica manifestării respective și, sigur, se aleg specialiști în funcție de problematica abordată, în așa fel încât specialiștii care beneficiază de training să fie și formatorii viitoarelor generații de persoane care urmează a beneficia.

De asemenea, mulțumesc doamnei consilier Roxana Păun. Fac mențiunea că există o asociație din care doamna face parte, care cuprinde 25 de membri fondatori.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Dacă sunteți mulțumit de răspuns?

Din sală:

Da, foarte mulțumit.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, dacă aveți alte informații relevante, vă rog să ne spuneți la microfon.

 
   

Doamna Roxana Păun -consilier în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Deci, pentru că tangențial s-a abordat acest subiect, vreau să vă spun - pentru că, întâmplător, fac parte din acești membri fondatori -, sunt 25 de membri fondatori ai acestei asociații, care, de altfel, au făcut și demersurile necesare pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României din Italia, pentru semnarea acestui acord și ratificarea de către România a acestei participări.

De fapt, este o asociație care pregătește juriști din România, și nu numai, din Europa de Est mai este și Bulgaria beneficiara acestei asociații. În rest, ce pot să vă spun, din România, în general, fondatori sunt 25 de membri, iar acum numărul participanților la aceste cursuri s-a mărit și este în continuă creștere.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc. Vă dorim succes.

 
   

Doamna Roxana Păun:

Vă mulțumim. Domeniile sunt nu numai dreptul internațional, ci și dreptul afacerilor, investițiilor, deci și pe profil economic, dar și juridic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Este o dovadă, o probă a coerenței și unității cu care funcționează Guvernul României.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi, înțeleg că nu mai sunt alte intervenții. De aceea, permiteți-mi să supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât și proiectul în ansamblu, precizându-vă caracterul ordinar al legii. Vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 79 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului Legii privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale, de seră  

Punctul 7 de pe ordinea de zi: proiectul Legii privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră.

Rog colegii de la Guvern să vină la pupitru.

De asemenea, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Rog susținerea proiectului din partea reprezentanților Guvernului. Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Adam Crăciunescu -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului:

Mă numesc Adam Crăciunescu, secretar de stat cu probleme de păduri la Ministerul Agriculturii, Apelor,

Pădurilor și Mediului.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Poftiți, vă rog.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la proiectul Legii privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră, Programul guvernamental de dezvoltare durabilă a sectorului de sere pentru anul 2001-2004 este orientat pentru creșterea producției de legume timpurii și extratimpurii, în concordanță cu tendințele interne și externe, satisfacerea nevoilor consumatorilor și asigurarea protecției mediului.

În ultimii ani, producția de legume de seră a scăzut de la 180.000 de tone pe an în anul 1989, la 56.900 tone pe an în 2002, iar la flori, de la 188.000 de fire la 32.309 fire.

Cheltuielile cu energia termică, care reprezintă factorul determinant în realizările producției de seră, reprezintă peste 65% din costul produselor de seră, care se ridică la un volum mediu de cheltuieli de 1,5 miliarde lei pe hectar. Consumul de energie termică pe hectarul de seră se situează între 900 gigacalorii la hectar - la 4.000, în funcție de specia cultivată și ciclul de producție.

Cea mai mare parte a serelor din România fiind racordată la societatea "Termoelectrica", în perioada 1990 - 2000 nu a primit în mod constant căldura solicitată în vederea respectării tehnologiilor de cultură și, astfel, s-au înregistrat pierderi considerabile la producția de seră și chiar scoaterea din funcțiune a unor suprafețe importante.

Segmente importante din piața internă la legume extratimpurii, flori și plante ornamentale sunt ocupate de produse din import, de o calitate, în unele cazuri, inferioară. În aceste condiții, pentru menținerea sectorului de sere în România se impune a fi luate o serie de măsuri de natură tehnică și economică, cu precădere pentru creșterea suprafețelor de sere calde, introducerea de tehnologii moderne, creșterea randamentelor la hectar, sprijin financiar, crearea instrumentelor și mecanismelor tehnologice de reglementare a legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră.

Având în vedere toate aceste obiective, s-a inițiat prezentul proiect de lege, care corespunde procesului de armonizare a acquis-ului comunitar privind organizarea comună de piață în sectorul de legume și flori proaspete.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Sunt 13 amendamente formulate de către comisie.

Dacă sunteți de acord cu ele?

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Ne-am însușit amendamentele comisiei și vă adresăm rugămintea să acordați votul proiectului de lege în forma prezentată.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, domnul senator Nicolae Pătru, să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată cu acest proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia noastră a dezbătut proiectul de lege în ședința din 2 iulie 2003. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului la proiectul de Lege privind producerea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale cu privire la proiectul de lege? Înțeleg că nu sunt. În aceste condiții, supun votului, în primul rând, raportul comisiei. Vă rog să votați.

Raport adoptat cu 73 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului, în aceste condiții, proiectul în ansamblu, precizându-vă caracterul ordinar al legii. Vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 68 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pe anul 2003  

La punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43 din 2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pe anul 2003.

Vă rog.

   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte, vă rog să îmi permiteți să prezint pe domnul director Gheorghe Predilă, care cunoaște mai bine problema.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, pe scurt, rațiunile acestui proiect.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă - director în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului:

Domnule președinte,

În fond, această sumă constituie despăgubiri pentru firma "Agropower". Istoria ei începe în anul 2000, când această firmă a câștigat, la Comisia de la Agenția Domeniilor Statului, licitația. Ea a apucat să plătească valoarea acțiunilor, a fost contestată, că la licitație au participat trei firme, de Asociația agricolă "Alfa" -Pielești, a câștigat în instanță contestația, pe baza hotărârii instanței a plătit ea acum suma care se cuvenea, și mai mare decât S.C. "Agropower". S.C. "Agropower" a făcut recurs la apel, la apel i-a dat câștig de cauză Asociației agricole "Alfa" - Pielești, după aceea, la Curtea Supremă de Justiție a fost decizia finală și atunci noi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, am fost nevoiți să despăgubim firma "Agropower". ăsta este motivul pentru care s-a emis acest act normativ.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Pătru, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia noastră a fost sesizată în fond pentru dezbatere și adoptare cu acest proiect de lege. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Comisia a dezbătut acest proiect de lege în ședința din 2 septembrie 2003. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, la dezbateri generale?

Poftiți, domnul senator Lupoi!

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte, cazul privatizării din Dolj, de la Segarcea, a făcut deliciul presei locale și al presei centrale cu ceva timp în urmă, dar ce va face deliciul celor ce ne ascultă în acest moment este expunerea de motive semnată de domnul premier Adrian Năstase.

Probabil că trebuie să-și revizuiască staff-ul, pentru că e o chestiune foarte umoristică aici.

"Contractul a fost reziliat de către Agenția Domeniilor Statului pentru neplata la termen a redevenței datorate de S.C. "Agropower", se spune într-un alineat. Și în următorul, "Agenția Domeniilor Statului a reziliat acest contract fără să aibă o situație clară la nivelul redevenței datorate de către S.C. "Agropower"".

Deci, aici este vorba de o mânărie, toată această privatizare, s-a uitat să se spună că a luat un investitor străin la S.C. "Agropower".

Eu am rugămintea, în numele Grupului parlamentar al P.R.M., ca acest proiect de lege să fie returnat la comisie pentru o documentare suplimentară, fiindcă sunt multe lucruri de spus. Nu vreau să fac o declarație politică aici, dar comisia cred că s-a luat numai după documentele prezentate de Guvern, neținând cont de situația reală. În fond, nu avem noi, ca cetățeni, nici o vină că cineva de la Agenția Domeniilor Statului habar nu are cu ce se ocupă și ce redevențe i se cuvin.

Ca atare, cred că dacă este vorba despre o despăgubire, ea trebuie plătită de cei vinovați, și nu din bugetul statului.

Vă mulțumesc.

Cerem, deci, returnarea la comisie.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții din partea altor grupuri?

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, aș avea o întrebare: dacă pentru greșelile acestea de procedură care au fost sancționate de instanță a răspuns cineva patrimonial.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Aurel Pană, am înțeles?

 
   

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Dacă citim atent expunerea de motive și textul articolului unic al ordonanței, o să vedem că este plin de ambiguități. Dacă în legătură cu o primă parte de sumă, căci trebuie - să zicem noi - restituită contravaloarea acțiunilor... și că s-a făcut dreptate, întâmplător cunosc cazul, știu ce s-a întâmplat în anul 2000. Într-adevăr,

Asociația agricolă "Alfa" - Pielești era câștigătoarea de drept și, în urma unei intervenției nepermise, ca să dăm exemplu că sprijinim investitorii străini, s-a influențat rezultatul licitației.

Așa cum a arătat și colegul Lupoi, a făcut deliciul presei, sunt casete întregi la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură cu ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă în legătură cu privatizarea acestui fost I.A.S. de la Segarcea.

Dacă în prima parte suntem de acord și este corect - este corect că, pe baza sumei pe care o avansează pentru contravaloarea acțiunilor Asociației agricole "Alfa" - Pielești, se poate plăti, se poate restitui S.C. "Agropower" contravaloarea -, nu înțeleg partea a doua, cu daune pe care le câștigă în justiție și nu știu dacă Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului a fost, cumva, reprezentat.

La fel, în expunerea de motive se vorbește despre faptul că S.C. "Agropower" - și era clar de la început pentru cine a cunoscut bine cazul - era clar că nu va plăti nici un fel de redevență, deși firma nu este pedepsită pentru faptul că nu plătește redevență, în schimb, îi dăm vreo 23 de miliarde, așa cum se spune în expunerea de motive, reprezentând daune în procesul respectiv.

Dacă se face, pe de o parte, reparația morală și normală, zic eu, prin repunerea Asociației agricole "Alfa" - Pielești în poziția de câștigătoare reală, este un lucru bun și pe care îl salutăm, plusul trebuie să ni-l justifice Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, de ce trebuie bugetul statului să vină suplimentar și dacă interesele Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului au fost apărate și de cine în procesul pentru plată de daune în favoarea S.C. "Agropower", care văd că nu a fost deloc penalizată pentru că nu a plătit nici măcar un leu redevență după exploatarea suprafețelor de la fostul I.A.S.-Segarcea.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, doamna senator Elena Sporea!

 
   

Doamna Elena Sporea:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi, țin să îi mulțumesc colegului Aurel Pană, care a relatat exact ceea ce s-a întâmplat cu această privatizare controversată, o privatizare care s-a făcut împotriva Caietului de sarcini, o privatizare care s-a făcut la comandă.

Aș vrea să îi spun colegului Aurel Pană că societatea "Agropower" a plătit toată suma, la momentul respectiv, deci și-a achitat întreaga contravaloare prin care a câștigat această licitație și această despăgubire care îi revine face referire la inflație și bineînțeles că i se cuvine să își primească suma pe care a plătit-o integral, plus daunele pe care le-a suferit din cauza inflației.

Dar, repet, redevența nu a plătit-o niciodată și pentru acest lucru a și fost sancționată, probabil că nici nu a dorit să își plătească redevența și vă rog, domnule președinte, să supuneți acest proiect spre aprobare, pentru că, în clipa de față, se face o dreptate și cel care trebuia să fie câștigătorul de drept al licitației a intrat în drepturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Am înțeles că domnul senator Apostolache... sau nu mai doriți?!

 
   

Domnul Victor Apostolache (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Nu, vă mulțumesc. Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Rog reprezentanții Guvernului să răspundă la întrebările formulate și la aserțiunile făcute aici.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Subliniez, privatizarea s-a făcut în anul 2000. Instanța a stabilit exact cine era câștigătorul de drept. Din păcate, la vremea respectivă s-au încasat sumele de la amândoi concurenții.

Din sală:

Cine răspunde?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Păi, să răspundă cei care le-au luat în 2000!

 
   

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Cine era administrator?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Să răspundă!

A fost formulată o întrebare: dacă am fost reprezentați în instanță. Am fost, dar având în vedere că atunci s-a făcut o nedreptate și că "Agropower" și-a achitat integral valoarea acțiunilor și pentru că procesele au durat atât de mult, iar noi nu puteam să restituim, cu de la noi putere, această sumă, sigur, cu inflația, cu penalitățile ea a crescut. În momentul când sentința este definitivă noi vom fi obligați să restituim acești bani, rămânând ca cei vinovați... De altfel, directorul Candet nu mai este și vom recupera diferența de sumă de la cei care trebuie să despăgubească ministerul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Elena Sporea (din sală):

Nu Candet a privatizat această societate.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

A decedat?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu, nu, nu, dar a avut o problemă care a fost în neregulă acum. Deci noi nu facem altceva decât să restituim S.C. "Agropower" suma care a fost încasată la vremea aceea. Noi nu am avut nici o vină în acest proces.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, vă mulțumesc.

Aveți comentarii? Vă rog, domnul senator Pană.

 
   

Domnul Aurel Pană:

Cu tot respectul, încă o dată subliniez că prima parte este reală și este corect și, așa cum se prevede și cum se arată în expunerea de motive, s-a făcut această dreptate, sunt cu totul de acord, am fost încă de atunci, cei care suntem și ne cunoaștem, știm care au fost pozițiile noastre vizavi de această fraudă în favoarea lui "Agropower", dar este problema...

Din sală:

Cine a fost?

 
   

Domnul Aurel Pană:

Ministrul Mureșan a fost.

...problema este că valoarea acțiunilor este de 12 miliarde, sumă care, actualizată, urcă la 20 de miliarde.

Nimeni nu are nimic de comentat, mai ales că și "Alfa" Pielești a plătit mult mai mult decât... deci se acoperă, este corect, aceștia au fost bani deja încasați de bugetul statului și nu face decât să îi returneze. Nu este nici o problemă și nu este nici o afacere la mijloc.

Problema pe care eu am ridicat-o și am spus-o este legată de partea a doua a sumei, de 23 miliarde lei, sumă reactualizată, spune daune, "daune solicitate".

Pentru ce daune, când el nu a plătit nici măcar un leu redevență la A.D.S.?! Pentru ce daune?! Că a pierdut în instanță drept și cinstit, că trebuia să piardă încă de la început, de când s-a deschis plicul?!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Lupoi și după aceea dumneavoastră.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Revin cu rugămintea să supuneți votului retrimiterea la comisie, pentru că exact asta este problema...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Am reținut, domnule senator. Dacă vreți să precizați care ar fi obiectivele raportului suplimentar eventual.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Obiectivele raportului suplimentar eventual ar fi că trebuie blocată acea sumă din aceste daune, nu știu pentru ce nici eu, datorate ca redevență, adică noi ne grăbim să îi dăm banii înapoi lui și el se va grăbi cândva, niciodată, să ne dea nouă redevența!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Codreanu, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte,

Ca membru al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură am rugămintea la dumneavoastră și la colegii noștri, având în vedere că este vorba despre o sumă de aproximativ 43 de miliarde pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului trebuie să o dea acestei societăți, 43 de miliarde care, la ora actuală, pentru agricultura românească ar însemna mult sau puțin, poate, pentru unii, acest proiect să revină la comisie, să vină A.D.S.-ul cu toată documentația referitoare la returnarea acestei sume și să vedem despre ce este vorba.

Noi, în principiu, așa este, colegii din P.S.D. au fost de acord și am fost de acord și noi, cei de la Partidul România Mare, cu acest proiect de lege, dar în expunerea de motive a domnului prim-ministru nu s-a precizat în amănunțime despre ce este vorba în acest proiect de lege.

Rugămintea noastră este ca mâine, poimâine, săptămâna viitoare îi dăm drumul, A.D.S.-ul să vină cu documentație amănunțită.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Am reținut, domnule senator, vă mulțumesc.

Doamna senator Sporea mai are o completare, după care rog reprezentanții Guvernului să răspundă.

 
   

Doamna Elena Sporea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această sumă nu este stabilită de A.D.S. sau de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, această sumă a fost stabilită în urma unor procese în instanță și noi trebuie să respectăm acest lucru. Deci nimeni nu a stabilit arbitrar suma, ci instanța de judecată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Rog reprezentanții Guvernului să răspundă la aceste chestiuni și în legătură cu cererea de retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

În primul rând, comisia a dat vot favorabil, inclusiv domnul senator Codreanu. Dacă o retrimitem la comisie, de ce o retrimitem, dacă comisia a constatat că hotărârea judecătorească nu poate fi negociată de noi nici ca termene, nici ca valoare?!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, vă mulțumesc.

Rog președintele comisiei să se pronunțe asupra acestor chestiuni și cu privire la retrimiterea către comisie.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu apreciez că este nevoie să retrimitem la comisie acest proiect de lege, pentru că am impresia că ne-au fost prezentate trunchiat elementele. Vom cere să audiem ambele părți, inclusiv A.D.S.-ul, pentru a ne documenta mai profund.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

A.D.S.-ul și-a prezentat expunerea, directorul A.D.S.-ului a prezentat în fața dânșilor.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Am înțeles. (Discuții aprinse în sală.)

Îl rog pe domnul senator Iorgovan... am înțeles că dorește să intervină. Vă rog liniște în sală, nu angajați discuții cu membrii...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Eu m-am ferit să iau cuvântul, pentru că cunosc cazul acesta atât de bine cum cunosc foarte puține alte cazuri.

S-a făcut dreptate în instanță, dar s-a făcut dreptate în instanță pentru că, dați-mi voie să spun... în sfârșit, "Afla"

Pielești a avut parte de o apărare de profesioniști. (Sala se amuză.) Nu am fost eu!

Și aici sunt două aspecte și am impresia că nu au fost foarte bine explicate. Una este modul în care s-a făcut privatizarea și în această privatizare s-au săvârșit fapte de natură penală, pentru că altfel nu câștiga acest investitor străin, și alta este obligația care revine statului român, prin autoritățile sale față de un investitor străin care, cum-necum, a dat niște bani în România.

Din sală:

A dat și comisioane?!

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

A dat și comisioane și se știe acest lucru. Numai puțin! Pentru așa-zisele comisioane pe care le-au dat funcționari din conducerea lui "Agropower" va fi un dosar penal și se va ajunge... unde se va ajunge, dar nu răspunde, din punct de vedere penal nu poate fi sancționată persoana juridică. Deci persoana juridică care se cheamă societatea comercială, ea a suferit o pagubă și atunci noi ce facem?! Așteptăm - că așa am înțeles eu - să vedem care va fi soluția în procesele penale, ca să se îndrepte împotriva celor care...

 
   

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Pentru redevențe nu este nici un proces!

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Văd că domnul Lupoi o ține pe limbajul Domniei sale, eu cred că ar fi bine nu să trimitem la comisie, să lăsăm pe săptămâna viitoare să se vină cu precizări suplimentare în legătură cu redevența și cu toate aspectele de acest gen.

Deci din punctul meu de vedere nu este nevoie de o retrimitere la comisie, dar dacă se solicită atât de mult aceste clarificări nu văd de ce, până la urmă, nu le-am aduce.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Apostolache, pentru o ultimă intervenție la acest subiect.

 
   

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Eu cred că nu are rost să retrimitem comisiei dacă vedem votul - și l-aș ruga pe președintele comisiei să spună cum a votat comisia - pentru că nu are rost, așa, vom trimite oricare lege la comisie pentru că un domn senator vine acum și ridică probleme, în loc să le fi ridicat la comisia respectivă în momentul în care legea a fost în dezbatere.

Sunt surprins, pentru că se admite cu atâta ușurință de către președintele comisiei acest verdict, atâta timp cât noi am dezbătut acest proiect de lege, este clar că trebuie să o trecem, pentru că penalitățile, în condițiile în care se va tărăgăna procesul sau firma respectivă va cere în continuare despăgubiri, se vor mări și tot statul va plăti o diferență mai mare. Deci nu are rost să retrimitem la comisie.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi...

Din sală:

Mai sunt luări de cuvânt!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie, domnule senator, tranșăm prin vot, este foarte simplu, s-au formulat două opinii: o cerere formulată de către domnul senator Lupoi de retrimitere către comisie, iar cealaltă opinie este să mergem și să votăm în mod normal acest proiect de lege.

Vă supun votului cererea formulată de domnul senator Lupoi, de retrimitere către comisia de specialitate. Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și nici o abținere, s-a respins cererea formulată de domnul senator Lupoi.

În aceste condiții supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog, atenție!

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii plantelor medicinale și aromatice  

La punctul 9 de pe ordinea de zi, proiectul Legii plantelor medicinale și aromatice. Vă rog, din partea Guvernului, susținerea pentru proiectul de lege.

   

Domnul Adam Crăciunescu:

Sunt Adam Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.

Plantele medicinale și aromatice se bucură de o veche tradiție în România. Aceasta se explică mai ales prin faptul că în mediul natural favorabil al României, cu cele mai variate forme de relief și climă, s-a dezvoltat o formă remarcabilă, care s-a dovedit a fi utilă în scopuri medicinale. În flora spontană a României vegetează peste 300.000 de specii recunoscute cu acțiune fitoterapeutică, din care s-au determinat proprietăți fitoterapeutice la 800 de specii, iar pentru 370 de specii s-au recunoscut proprietățile farmacodinamice. Aceste însușiri au determinat luarea în cultură a unor specii mult solicitate pe piața internă și externă. Urmare a apariției pe piață a multor produse cu proprietăți miraculoase pentru sănătatea omului, multe din acestea fiind importate, este imperios necesar de a dezvolta sectorul plantelor medicinale și aromatice în România. Plantele medicinale și aromatice sunt utilizate pe filiera de comercializare, pe de o parte, pentru industria medicamentelor, produselor cosmetice, dar și pentru industria alimentară. Trebuie ca activitatea de producere, prelucrare și procesare a plantelor medicinale și aromatice din România să se dezvolte, în sensul de a ocupa un segment de piață cât mai mare. În Uniunea Europeană, politica de promovare și informare asupra produselor se realizează prin mai multe reglementări.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să vă pronunțați în legătură cu cele două amendamente formulate de către comisie.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Ne-am însușit amendamentele și vă adresăm rugămintea să aprobați votul pentru această lege.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Pătru să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia noastră a fost sesizată în fond pentru dezbaterea și întocmirea raportului la acest proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport. Comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege în ședința din 2 septembrie așc. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport. Față de cele prezentate, propun plenului adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi, la dezbateri generale dacă există intervenții, întrebări, comentarii. Înțeleg că nu sunt.

Poftiți, domnul senator Aurel Pană, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Aurel Pană:

Nu am decât o singură rugăminte către reprezentanții Guvernului: să nu mai vină cu referințe la ceea ce este reglementat în Uniunea Europeană, pentru că, după cum ne spun și colegii de la Consiliul Legislativ, cele două regulamente, reglementări invocate în expunerea de motive, nr. 2702/1999 și nr. 2826/2000 ale Consiliului European au un caracter mult prea general și sunt numai de informare și de promovare a produselor respective pe piață și nicidecum că, vezi Doamne, ar fi o lege, un acquis comunitar la care suntem obligați să ne armonizăm. Nu mai putem noi să mirosim busuiocul sau mărarul și pătrunjelul pe care le puneam în bucatele noastre, că nu aveam această lege! Deci să nu se mai facă referințe inutile, numai așa, de dragul de a arunca praf în ochi că, vezi Doamne, ne armonizăm cu legislația europeană.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Există încă o dorință de luare de cuvânt. Doamna senator Sporea, aveți cuvântul!

 
   

Doamna Elena Sporea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege este foarte important pentru România, întrucât am aflat și din expunerea de motive că dispunem de un potențial imens. Acest potențial trebuie valorificat. Acest potențial trebuia să aibă o lege prin care să se stabilească tot ceea ce este necesar în vederea comercializării și a acelor care culeg aceste plante și aș vrea să vă spun că am convingerea că prin această lege se vor crea suficient de multe locuri de muncă și vor exista foarte mulți cetățeni ai României care vor avea un venit asigurat prin practicarea acestei îndeletniciri și prin culegerea acestor plante medicinale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, neexistând alte cereri de luări de cuvânt, supun votului, în primul rând, raportul comisiei de specialitate, existând două amendamente. Deci vă rog să votați raportul comisiei.

Raport votat cu 78 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Și vă rog, în continuare, să votați textul proiectului în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiect de lege adoptat cu 81 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război  

La punctul 10 de pe ordinea de zi avem proiectul Legii pentru modificarea alin. 1 al art. 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război. Este o propunere legislativă venită din partea doamnei deputat Smaranda Dobrescu, președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.

Vă rog să susțineți rațiunile acestui proiect de lege.

   

Doamna Smaranda Dobrescu -deputat:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă s-a conturat din necesitatea îmbunătățirii Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război. Prin Ordonanța de urgență nr. 215/2000 s-a introdus un spor pentru primul an de participare la război și un spor de 3.000 de lei, în prezent 4.100 lei, pentru fiecare lună de participare la război care a depășit un an de zile. Aceste drepturi bănești sunt indexabile. Având însă în vedere greutățile majore cu care se confruntă veteranii de război și irelevanța, practic, a cuantumurilor acestor sporuri acordate în anul 2000, care în momentul de față ajung la 4.100 de lei, am considerat că se impune ca o prioritate majorarea suplimentară a sporului ce se acordă pentru fiecare lună de participare la război ce depășește un an calendaristic. Astfel, se va face, dacă nu o reparație substanțială, căci nu putem vorbi de reparații niciodată suficiente în acest domeniu, măcar o recunoaștere a riscurilor și suferințelor suplimentare îndurate de acești luptători.

În acest scop, am propus majorarea acestui spor de la 3.000 lei la suma de 15.000 lei, dar prin amendamentele admise în plenul Camerei Deputaților acest cuantum a ajuns să fie de 30.000 de lei pentru fiecare lună suplimentară unui an de participare la război.

Această variantă cu 30.000 lei a ajuns în fața Domniilor voastre. Drept care, vă rog să vă aplecați pozitiv asupra acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc. Rog reprezentanta Guvernului...

 
   

Doamna Daniela Gheorghe:

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative cu mențiunea că sumele vor fi prevăzute în bugetul pentru anul 2004.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Rog pe doamna vicepreședinte a Comisiei pentru muncă și protecție socială, doamna senator Șelaru, să prezinte raportul comisiei de specialitate.

 
   

Doamna Rodica Șelaru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sesizată în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială a hotărât să întocmească un raport favorabil, în forma trimisă de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul senator Bichineț, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nimeni n-a făcut-o, o fac eu, mă bucură revenirea dumneavoastră în forță, domnule ministru al muncii în altă perioadă, și sper să avem o colaborare bună de pe poziția pe care o aveți. Iată, stați acuma pe scaunul domnului președinte Văcăroiu.

 
   

Domnul Matei Vintilă:

Ne faceți o poezie?

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Nu, sunt în proză astăzi, domnule senator, ați încercat dumneavoastră o poezie, dar a ieșit așa și așa.

Vreau să revin. La Comisia pentru muncă și protecție socială a Senatului vin, săptămână de săptămână, cu duiumul proiecte de lege. Mi-am făcut bunul obicei, ca secretar al comisiei, să le studiez pe toate. Și, cu eforturi majore, am putut să îmi dau seama că unele se încadrează în categoria foarte bune și nu trec niciodată pentru că ele vin de la opoziție, altele sunt doar bune și dacă au coautor de la P.S.D., uneori, trec, altele sunt de-a dreptul bunișoare. Astea trec întotdeauna. Proiectul de astăzi intră în categoria proiectelor bune și Grupul parlamentar al Partidului România Mare îl va susține.

Iată, în sală sunt trei foști miniștri ai muncii: dumneavoastră, doamna Smaranda Dobrescu și colega Simona Marinescu, însă am senzația că pe timpul cât miniștrii sunt în funcție nu prea sunt vizitați de inspirație.

Cum sunt dați afară, cum le vin ideile. Chestiunea este că i-aș sugera domnului Adrian Năstase, primul-ministru al Guvernului, pe care eu îl respect, ca din când în când să-și mai dea miniștrii afară, pentru ca treburile să meargă mai bine. Doamnă, eu vă felicit pentru ideea dumneavoastră. 15.000 de lei pe lună, 30.000 de lei pe lună e o sumă mică, dar necesară pentru văduvele de război, pentru veterani și invalizi.

Numai bine!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Înțeleg că nu sunt. În aceste condiții, stimați colegi, vă supun votului raportul comisiei și textul integral al proiectului, precizându-vă caracterul ordinar al legii. Vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 106 voturi pentru și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Înțeleg că se dorește o listă? Nu.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice  

Ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi, la punctul 11, Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice, propunere legislativă. Este vorba de reexaminare. Rog reprezentantul Guvernului și inițiatorul să vină la pupitru. De asemenea, reprezentantul Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, domnul vicepreședinte Grigore Zanc.

Vă rog, aveți cuvântul pentru susținerea proiectului, pe scurt, inițiatorul întâi, apoi reprezentantul Guvernului. În măsura în care reușiți, domnule senator.

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Stimate colege și stimați colegi,

O să vă rog să mă iertați că sunt nevoit să vorbesc aproape cu gura închisă. Inima îmi este oricum deschisă.

E vorba de o afecțiune stomatologică și nimic mai mult.

Nu am multe de spus în privința acestui proiect de lege care are un destin deja lung, peste patru ani. El a fost votat de către dumneavoastră cu o largă majoritate, de asemenea, și de colegii de la Cameră, cu o și mai largă majoritate - 220 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă. Președintele țării, domnul Ion Iliescu, s-a exprimat categoric favorabil acestui proiect, în 23 octombrie, lucru reprodus de întreaga presă, ba, aș putea spune, vehement favorabil, pentru că temperamentul Domniei sale... chiar a făcut niște apostrofări către presă, îndemnându-i să citească cu atenție proiectul, în care nu există bazaconiile care i se atribuiau. Ulterior, bănuiesc, e o simplă bănuială, în urma unor lobby-uri intense, unor presiuni exercitate asupra Cotrocenilor, președintele a consimțit să retrimită legea către Parlament, cu sugestia de a fi îmblânzite amenzile. Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă a dat o soluție, cred eu, înțeleaptă, acestei sugestii, cu amendamentul de a fi reduse la jumătate, la care aș propune plenului însă să se aduge și nuanța căliciilor, să spun așa, de a se ține cont în valoarea acestor amenzi de indicele inflației, pentru că altminteri riscăm ca, peste un an, o amendă să fie de 3 euro sau 4 euro. În aceste condiții, vă rog, stimați colegi, să mergeți pe mâna Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă și să votați amendamentul care a avut acolo majoritate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Ion Antonescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Guvernul este de acord cu amendamentele propuse de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din Senat.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Grigore Zanc să prezinte raportul comisiei de specialitate.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a luat în dezbatere recomandarea președintelui României, domnul Ion Iliescu, de a se renunța, nu de a se atenua amenzile, respectiv sancțiunile. Discuțiile au fost, după cum rezultă și din raport și din procesul-verbal al ședinței, sigur, controversate. La insistențele domnului senator Pruteanu, inițiatorul, s-a ajuns la un vot de 4 la 4, cu înclinarea balanței în favoarea propunerii Domniei sale, fiindcă președintele de ședință, domnul Adrian Păunescu, era pentru înjumătățirea sancțiunilor.

Repet, sugestia președintelui nu a fost de înjumătățire sau de ameliorare, atenuare, ci de renunțare la sancțiuni, pentru că, o dată, este nevoie de un întreg corp care să aplice și să sancționeze, iar ceilalți membri ai comisiei, care am votat împotrivă, am considerat că amendamentul propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și anume acela ca sancțiunile în cazul legii în discuție să fie aplicate, operate, după legea protecției consumatorului și legea publicității.

În consecință, vă propun, în numele celor care au votat împotrivă, ca acest amendament al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să-l avem în vedere. (Rumoare, discuții.) ...și, respectiv, să dăm curs recomandării președintelui, care a analizat legea și din acest punct de vedere a considerat că nu trebuie să conțină sancțiuni în bani și aplicarea de către instructori speciali.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Domnule președinte!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Suntem puși în fața situației bizare în care Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă nu-și susține propriul raport. (Rumoare, discuții.) Este o situație stranie!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da. Da. Numai o clipă, vă rog.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a elaborat un raport dar nu-l susține? Nu este de acord cu propunerile...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule senator...

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Acesta este raportul.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc: (din sală):

Vă face rău dacă vorbiți așa tare, domnule senator.

Eu vă aud și dacă vorbiți încet. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Absolut, da. Vă rog. Nu vă înfierbântați acum, ci la dezbateri generale. Deschid dezbaterile generale.

Procedură. Poftiți, domnul senator Lupoi, cu procedură.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Din câte știu eu, din partea comisiei, cel care prezidează pe scaunul cu pricina trebuie să prezinte raportul comisiei, nu al unei părți a comisiei, lucru care nu s-a întâmplat. Deocamdată, să prezentăm raportul comisiei și pe urmă vedem ce facem.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da. Am o întrebare, domnule președinte. Aici, în dosarul pe care îl am eu și colegii, sunt două rapoarte.

Este vorba de un raport inițial al comisiei, care a luat în dezbatere sugestia președintelui și a fost de acord cu ea.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Corect.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Ce s-a întâmplat cu raportul inițial? A fost supus votului plenului sau nu?

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Nu. Deci în raportul inițial am dat curs recomandării președintelui, cu vot majoritar. În plen, inițiatorul a intervenit din nou și a solicitat să se retrimită, să se reanalizeze, pentru că trebuie... și o lege fără sancțiuni... așa și pe dincolo...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Și plenul a aprobat retrimiterea pentru raport suplimentar.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Și plenul a aprobat retrimiterea. Acesta este al doilea raport pe care l-am prezentat, în sensul că, în comisie, s-a adoptat propunerea ca amenzile să fie înjumătățite, respingându-se cu acest număr de voturi - 4 la 4 - amendamentul propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, în aceste condiții, deci eu, ca unul care am votat împotriva acestor sancțiuni, am menționat că în ce mă privește consider că este îndreptățită renunțarea la sancțiuni speciale - înjumătățite sau nu - și adoptarea punctului de vedere propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Dar nu pe scaunul acela!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stați, nu vă agitați!

Stimați colegi, stimate domnule vicepreședinte, constat în acest moment că suntem în prezența a două rapoarte ale comisiei: un raport inițial și unul suplimentar.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Corect.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Soluțiile se bat cap în cap.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Corect.

Din sală (mai multe voci):

Nu. nu! (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Cum nu? Vă rog să citiți cele două rapoarte.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Ultimul este cel care contează. (Discuții, rumoare, vociferări.) Țineți cont de ultimul cuvânt al comisiei!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Dorea cineva procedură. Domnul senator Dinescu, procedură.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Primul a fost respins de plen.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, haideți să nu amestecăm planurile. Domnul Zanc, cu tot respectul de rigoare, să vorbească aici ca vicepreședinte al comisiei, iar dacă are puncte de vedere altele decât cele însușite în raport, să treacă la un alt pupitru. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale mai sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Constantinescu.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Lucrurile cred că sunt suficient de clare.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

După o opinie.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Noi trebuie să dezbatem și să adoptăm un raport.

Este vorba, de fapt, de raportul raportul suplimentar.

Raportul prim pe care îl avem - nr. 498/17 decembrie - are ca amendament niște sancțiuni la nivelul celor propuse inițial în proiectul de lege.

Raportul suplimentar întocmit - în urma dezbaterilor care sunt intense și destul de îndelungate în comisie - a ajuns la concluzia că putem, în parte, să acceptăm solicitarea președintelui, în sensul de a reduce cuantumul amenzilor, dar o lege fără mijloace de sancțiune nu este o lege, ci este - știu eu? - un text literar, o recomandare de care cineva poate să ia, eventual, cunoștință, dar nu putem să o numim lege.

Ca atare, comisia a stabilit acest amendament. Am votat acest amendament și supunem dezbaterii și adoptării plenului Senatului raportul suplimentar, cu nivelul sancțiunilor stabilit în comisie.

Rog pe toți colegii să înțeleagă exact despre ce este vorba. Este nevoie să fie o lege, nu un text de recomandare. Numai în condițiile în care o lege are sancțiuni poate fi socotită ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc. Am reținut.

Domnule senator Mihai Ungheanu, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință, vorbesc în sensul celor petrecute în comisie. Nu am înțeles procedura vicepreședintelui comisiei. Nu înțeleg de ce în loc să meargă la microfonul de lângă prezidiu a vorbit de pe scaunul comisiei, pentru că raportul este foarte clar, nu a fost citit și se creează o situație nouă. Deci comisia a hotărât ceva, iar Senatul este dezinformat printr-o asemenea atitudine. Punctul de vedere personal al domnului senator Zanc este punctul de vedere personal și eu cred că este necesar să facem ceea ce spune comisia și să mergem mai departe.

Recomandarea domnului președinte Iliescu este o recomandare, chiar dacă ea nu este numită așa, comisia poate delibera și poate hotărî și altceva decât conține textul venit de la Cotroceni. Vreau să vă atrag atenția că l-am discutat cu reprezentanții de acolo, au căzut de acord cu noi până la urmă, și că înjumătățirea de care vorbim este, de fapt, cu sume simbolice.

O lege fără nici un fel de sancțiune, fără nici un fel de amendă este o lege ineficientă și ridicolă. Deci ceea ce am făcut acolo, în comisie, a fost un lucru absolut necesar și nu înțeleg de ce nu se respectă tipicul de lucru. (Discuții, rumoare.)

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

A fost trimisă spre discuție cu această recomandare.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Deci... nu știu de ce. (Discuții, rumoare.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule senator, am reținut ce ați spus și este clar.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Trebuie să intrăm în nomal. Trebuie să fie citit clar aici raportul, așa cum nu s-a citit, adică în mod corect.

Și după aia putem discuta, dar s-a și discutat deja.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul senator Puskás, după care urmează domnul senator Buzatu și domnul senator Solcanu.

Aveți cuvântul, domnule senator Puskás!

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu intru în fondul problemei, dar nu înțeleg un singur lucru, tocmai fiindcă este vorba de folosirea limbii române. În concepția mea, un raport suplimentar se adaugă la ceva existent, la primul raport, așa cum a spus și domnul președinte. Suplimentar, în limba română, acest lucru înseamnă! Adăugăm ceva la ceva existent.

Nu s-a făcut un adaos la ceva existent, ci s-a anulat - după cum citesc aici - primul raport și s-a venit cu alt raport. Cel puțin acest lucru trebuia menționat în raportul suplimentar; că acele prevederi care au fost votate cu 6 voturi pentru, două împotrivă se anulează și se supune un alt raport plenului Senatului, fapt pentru care eu doresc să vă spun și să vă supun atenției dumneavoastră retrimiterea la comisie, ca să examineze folosirea limbii române și în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Buzatu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte,

Eu nu mai înțeleg nimic. La începutul acestei legislaturi proiectul de lege a fost în atenția noastră și au trecut 2 - iată, aproape 3 ani - și mai nimic nu s-a mișcat decât la un raport original dezbătut aici și votat.

Să nu uităm un lucru, că unul dintre aceia care s-au opus acestui proiect atunci cred că a avut un discurs de circa 45 de minute, în acele discuții. Lipsește astăzi, dar probabil că dacă se retrimite la comisie - dumneavoastră veți hotărî, majoritatea - va reveni data viitoare.

Acum avem în dezbatere raportul suplimentar care este cel definitiv, în forma sa care exprimă ultimele discuții. Și aici, un paragraf spune clar:

"De asemenea, s-a mai supus la vot propunerea inițiatorului - domnul senator George Pruteanu - de a se menține actualele sancțiuni, dar cu un cuantum al amenzilor redus la jumătate." Propunerea în comisie - și noi asta dezbatem acum - a fost adoptată cu 4 voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere. Deci situația este aceeași ca la proiectul care a fost la Comisia pentru agricultură. S-a hotărât acolo tot așa, cu majoritate.

Pe de altă parte, este situația următoare. Avem aici un filolog și întâmplător un filolog eminent. Ce este straniu că vine cu un proiect de lege care privește domeniul său, care nu este unul oarecare, ci limba română. Nu este nimic bănuitor, nu atentează la nimic, limba română nu este nici extremistă, nici fascistă, nici nazistă, cum discutam mai devreme. Ce este aceasta?

Este limba română, este suverana noastră. Este limba oficială a statului român. Dumneavoastră ați votat Constituția recent, avem art. 1, avem celelalte articole.

Cred că acest proiect nu se bate cap în cap cu dispozițiile recent adoptate.

Cum am spus și data trecută, la prima discuție, este un proiect pentru care inițiatorul trebuie felicitat și eu, dacă aș putea, l-aș vota cu ambele mâini.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Ion Solcanu să ia cuvântul.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, trebuie să încep prin a recunoaște că distinsul meu coleg Grigore Zanc a încălcat procedura, în sensul că dumnealui trebuia să parcurgă raportul. În rest, firește, opiniile personale pot fi expuse de la microfonul de alături și cel de la pupitru.

Deci aceasta ar fi o problemă procedurală la care subscriu în totalitate.

Pe fond însă, eu, din păcate, mă detașez aici de colegul meu, profesorul Buzatu, considerând că este o lege proastă. Să pun amendă cuiva că scrie "fast food" și nu a scris dedesubt ce înseamnă! Să plătesc amendă că scrie "Bistro"! Nu are rost!

Noi, dacă intrăm în Uniunea Europeană începând din 2007...

Din sală:

2017!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Care e problema dacă vine străinul și intră într-un fast food... pentru că pricepe mai ușor? E interesul negustorului să-și atragă clientul într-un termen civilizat și acceptabil în Europa.

Acesta este punctul meu de vedere și cred că amendamentul admis de comisie, nu la limită, "la limită" este un termen încă dulce, pentru că sunt 4 voturi pentru, 3 împotrivă, o abținere... deci nu există o majoritate "pentru". Dar aceasta e cu totul altceva și, până la urmă, plenul Senatului va decide aici dacă adoptăm amendamentul și raportul comisiei sau îl respingem, pentru că aceasta este democrația pentru care am făcut revoluția în România.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pană, vă rog - suntem presați oarecum de timp - să concentrați luarea de cuvânt.

 
   

Domnul Aurel Pană:

Da, concentrez tirul, domnule președinte.

Este un exemplu clar de "alba-neagra", pe care președintele Ion Iliescu, după ce ne batjocorește Guvernul cu ordonanțe, vine și președintele Ion Iliescu cu jocul "de-a alba-neagra", să ne dea nouă lecții. De asemenea, "alba-neagra" văd că se continuă și cu rolul păstorului cel bun, care trebuie să readucă spre staul oițele rătăcite, este jucat și la nivelul grupului parlamentar, pentru că domnul Iliescu n-a vrut să supere nici pe cei care au fost împotriva legii - și era clar că un astfel de proiect de lege nu trebuia adoptat - și nici pe cei care sunt pentru.

Votându-se o lege fără un conținut real și care nu vine cu niște pedepse pentru cei care o încalcă, nu-și mai are rostul o astfel de lege. În consecință, noi ne menținem punctul de vedere pe care l-am exprimat încă de la dezbaterea generală a proiectului de lege. Este o lege absolut inutilă și este o pierdere de timp și tot ceea ce s-a făcut astăzi, și eu cred că returnarea la comisie pentru a face un raport prin care să respingă în totalitate acest proiect de lege este soluția cea mai bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Îl rog pe domnul vicepreședinte Zanc să ia cuvântul și tranșăm prin vot, pentru că altă soluție nu avem.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Am să vă rog și eu, domnule președinte...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am prezentat raportul succint, tocmai pentru că lucrurile se cunoșteau. Și mi-am exprimat în continuare, din motive de timp, punctul de vedere. Separând lucrurile, vreau să reamintesc, raportul anterior nu a fost respins, ci s-a trimis pentru rediscutare și a apărut raportul de astăzi.

Cu privire la vot, s-a menționat în ce condiții a fost votat amendamentul respectiv, insistența inițiatorului. Ceea ce țin să repun în discuție și în atenția dumneavoastră este susținerea amendamentului pe care, cu 4 la 4, l-a respins comisia. Deci, în calitate de senator, de astă dată, propun acest amendament pe care l-a făcut Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și anume ca sancțiunile, în cazul Legii limbii române, să fie aplicate în spiritul Legii protecției consumatorului și a publicității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Procedură, după care rog inițiatorul să ia cuvântul și vă rog să trecem la vot.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință,

Știm foarte bine că amendamentele nu se fac în plen, trebuie făcute în comisie și nu se poate concepe o situație ca asta, să acceptăm un amendament făcut în sală.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Dar este amendament respins, pe care l-am susținut în comisie, domnule...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

E în raport? Nu e în raport.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule vicepreședinte, aici, trebuie să recunosc, are dreptate domnul senator Ungheanu. Nu există în anexa la raport amendamente respinse. Acesta este raportul comisiei. Deci nu putem lua în considerare ceea ce ați spus. Asta este.

Rog inițiatorul, pentru ultimul cuvânt, și trecem la vot.

Pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Până la urmă îmi dau seama că votul la această lege, în această seară, va fi un vot de conștiință, un vot de coloană vertebrală a fiecăruia.

Îi amintesc liderului nostru de grup, al P.S.D., domnul Solcanu - care a făcut aici o incorectă, necolegială tentativă de caricaturizare a legii - că nu e vorba de a interzice să se spună "fast food" sau "bistro", ci de cerința elementară, de demnitate primordială, de a dubla miile, pot să spun, de inscripții în limbi necunoscute. Eu mă ciocnesc zilnic în ziare de reclame din care unii termeni îmi sunt necunoscuți, deși vorbesc engleza de nota... - eu știu? - o notă bună. Este o impolitețe față de cetățeanul român, este chiar o aroganță a marilor companii și este o formă de imperialism lingvistic - subliniez, strict lingvistic - această globalizare a limbajului, iar această lege nu propune decât dublarea inscripțiilor, a textelor de natură publică și publicitară, nu înlocuirea lor, nu alungarea lor. Deci, "fast food" va rămâne la fel de mare, dar va trebui explicat printr-un termen apropiat, printr-un termen echivalent, pentru că, în multe cazuri, nu există traducere.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

"Fud rapid".

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Vă rog?

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Nu interveniți!

Vă rog să finalizați luarea de cuvânt.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Nu am înțeles ce a spus colegul.

Așadar, stimați colegi, vă reamintesc că ați votat o dată favorabil - votul, dacă țin bine minte, a fost cam 60 de voturi pentru, 30 împotrivă - și aștept acum de la candoarea din dumneavoastră, de la sinceritatea din dumneavoastră, de la onestitatea dumneavoastră de fond un vot favorabil.

Vă mulțumesc anticipat.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc și eu. Închei aici discuțiile cu privire la acest proiect.

S-au formulat următoarele chestiuni. Există două propuneri, venite din partea domnului senator Pană și din partea domnului senator Puskás, de retrimitere la comisie. Sunt obligat...

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Nu există argument.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

...să supun votului, în primul rând, această chestiune.

Deci, vă rog să votați...

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Domnule președinte, dar cu ce argument trimitere la comisie? Pe ce motiv?

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog să-mi permiteți. Au fost susținerile colegilor noștri din partea celor două grupuri parlamentare. Supun votului retrimiterea la comisie. Vă rog să votați.

Deci a fost respinsă această cerere cu 30 de voturi pentru, 80 împotrivă și o abținere. Acesta este scorul.

În aceste condiții, supun votului a doua propunere, respectiv amendamentul care apare în raportul suplimentar al comisiei de specialitate. Vă rog să votați.

Raportul a întrunit 38 de voturi pentru, 71 împotrivă și două abțineri.

În aceste condiții, rămâne textul din raportul inițial.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Am avut o propunere.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Raportul comisiei a fost respins, raportul suplimentar.

În aceste condiții, supun votului textul în ansamblu. Vă rog să votați. Adoptat cu 80 de voturi pentru și 28 de voturi împotrivă.

Înțeleg că se cere o listă. În aceste condiții, vă mulțumesc, am încheiat acest punct al ordinii de zi.

 
Întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului de către senatorii:  

Trecem la următorul punct al ordinii de zi: Întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Guvernului. (Discuții în sală. Discuții la masa prezidiului.)

Permiteți-mi să declar deschisă dezbaterea cu privire la ultimul punct de pe ordinea de zi.

  Dumitru Codreanu

Îl invit pe domnul senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului Partidului România Mare, să-și formuleze întrebarea.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu.

Domnule ministru,

Vă rog să-mi precizați câte fonduri ați primit de la Comunitatea Europeană și în ce domenii de activități din agricultură au fost direcționate.

La această dată, se cunoaște că România a primit de la Comunitatea Europeană aproximativ 1,5 miliarde euro.

Câți din aceștia au fost direcționați pentru agricultură?

Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră și conform regulamentului, vă rog să-mi dați voie să mai pun o întrebare.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Am dreptul la două întrebări.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru,

La Botoșani, Colegiul Național "A.T. Laurian" a împlinit 145 de ani de activitate, fiind printre cele mai vechi din țară. În urmă cu aproape un deceniu au început lucrările de extindere, prin construirea unei clădiri de aceeași dimensiune. Constructorii au pus și acoperișul, dar de 5 ani nu se mai lucrează, din lipsă de bani. Primăria locală nu are resurse pentru a finaliza asemenea lucrări.

Dacă tot s-au luat credite și se reabilitează atâtea școli, de ce nu se găsesc bani și pentru finalizarea construcției începute recent? Ori se așteaptă ca ea să aibă soarta blocurilor și a altor edificii abandonate, existente chiar și în București?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Ionel Alexandru

Îl invit la tribună pe domnul senator Ionel Alexandru, pentru a formula întrebarea. (Gălăgie în sală. Rumoare.)

   

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte, aș avea o rugăminte. Dacă vreți să rugați auditoriul să facă liniște. Nu pot să-mi formulez întrebarea.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi, vă rog să ne permiteți să ne desfășurăm lucrările.

Aveți cuvântul, domnule senator Ionel Alexandru!

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Miron Mitrea și este formulată în felul următor.

Domnule ministru,

România se confruntă cu grave probleme de șomaj și sărăcie, iar dumneavoastră prin măsurile luate la Căile Ferate Române doriți să produceți o restructurare de 19.000 locuri de muncă, agravând astfel situația socială în țară.

De aceea, vă solicit să-mi răspundeți care sunt cauzele acestor disponibilizări masive la C.F.R. și dacă nu aveți alte soluții în afara aruncării în șomaj a oamenilor muncii?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Ilașcu

Îl rog pe domnul senator Aron Belașcu să formuleze întrebările.

   

Domnul Aron Belașcu:

Eu am interpelare.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

În aceste condiții, domnul senator Ilie Ilașcu, dacă este în sală.

 
   

Domnul Ilie Ilașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este pentru domnul ministru Ioan Rus.

Domnule ministru,

Doresc să vă adresez o întrebare.

Cum vă explicați că Primăria municipiului Bacău nu respectă prevederile legii în vigoare, respectiv ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989?

În speță, la cererile la notificare nr. 1919 și 218 din 18.06.2001, depuse în baza art. 21 din Legea nr. 10/2001, se primește răspuns în data de 9.05.2002, termenul fiind, mai mult, depășit față de prevederile art. 23 alin. 1 din această lege.

Cum este posibil ca la cererea respectivă, în dispoziția nr. 1166/9.05.2002, emisă de Primăria Bacău, să fie cuprinsă o motivare falsă, cum că terenul este ocupat de construcții și că nu se poate restitui în natură?

Expertiza tehnică întocmită de la biroul autorizat de expertize judiciare, tehnice și contabile arată că suprafața solicitată este liberă și neafectată de lucrările de sistematizare.

În încheiere, doresc să vă întreb ce măsuri preconizați să luați împotriva reprezentanților administrației publice din Bacău, care nu respectă legile în vigoare sau ignoră actele valabile?

Aștept răspuns în scris.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Corneliu Bichineț

Îl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Bichineț pentru a-și formula întrebarea.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Am o întrebare adresată domnului prim-ministru.

Aveți puterea să trimiteți un control sever și cinstit la Consiliul Local Negrești - Vaslui?

Dacă da, e bine. O să descoperiți o localitate unde oamenii trăiesc fără a avea serviciu, deci fără bani, trăiesc iarnă de iarnă fără căldură, iar vara fără apă.

Este însă din belșug aer. Mult, mult aer.

Și, dacă îmi permiteți, mai am o interpelare către domnul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, să nu mai revin.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule ministru,

Probabil, sunteți informat că și în Moldova, ca și în alte zone geografice ale țării, reforma agrară demarată după 1990 a dat greș. Țăranii, vreau să spun, aceia care încă nu au murit, tot așteaptă, o dată cu schimbarea guvernelor, o îmbunătățire a politicii agrare a României.

Așteaptă bieții de ei, însă, se pare, în zadar.

Anul acesta soarta țăranilor români, a celor din Moldova în mod special, s-a înrăutățit cumplit. Cauza majoră, seceta. Ei bine, ce măsuri intenționați să luați pentru ameliorarea concretă a vieții sătenilor și cum înțelegeți să revigorați agricultura românească?

Și câteva întrebări pentru serile liniștite ale domnului ministru.

Iubiți țăranii? Dar pe Dumnezeu? Nu vă temeți de mânia lor?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Paul Anton Păcuraru

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Paul Anton Păcuraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului secretar general al Guvernului, domnul Șerban Mihăilescu.

Cu siguranță, domnule ministru, imaginea României în lume este o problemă care preocupă pe toată lumea, deoarece ea are efecte directe și în plan economic, și în plan social, și în plan politic.

Este știut faptul că Guvernul Adrian Năstase a constituit, în baza unei ordonanțe de urgență, devenită ulterior lege, Fondul pentru imaginea externă, care se află în gestiunea Secretariatului General al Guvernului și care se constituie dintr-o taxă de 1% din încasările exportatorilor români, acest fond fiind utilizat de Guvern, așa cum spuneam, pentru diverse manifestări de imagine consacrate României.

Ceea ce doresc să vă întreb este: care sunt criteriile de eligibilitate pentru proiectele care sunt finanțate din acest fond și ce sumă a fost prevăzută pentru anul 2003, cum se face monitorizarea și evaluarea proiectelor acceptate și de către cine?

În fine, care sunt proiectele și sumele cheltuite în 2003 și cum se face evaluarea impactului, cu alte cuvinte care este efectul final al acestor cheltuieli pentru imaginea României?

Întrebarea mea vine din faptul că, nu cu mult timp în urmă, ambasadorul Uniunii Europene în România, domnul Jonathan Sheele, a făcut următoarea afirmație: "În străinătate, marca României este necunoscută. Cetățenii Europei nu știu nimic despre România, în afara faptului că este plină de câini vagabonzi, că are probleme grave de mediu și că furnizează imigranți ilegali."

Faptul că România are o imagine atât de nefavorabilă, cu siguranță, se răsfrânge și în ceea ce privește investițiile străine, România fiind țara din grupul țărilor foste comuniste care este cunoscută cu cel mai scăzut nivel al investițiilor străine și per total, și pe cap de locuitor.

Aștept răspunsul dumneavoastră, domnule ministru.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Pătru

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Pătru, din partea Grupului Partidului România Mare, pentru a-și formula interpelarea.

   

Domnul Nicolae Pătru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al economiei și comerțului, Dan Ioan Popescu.

Anunțata scumpire a energiei electrice cu 17,5%, aruncată în cârca secetei, este una din dovezile că administrația unui sector vital al economiei naționale, sistemul hidroenergetic, a încăput pe mâinile unor neaveniți.

Justificarea lipsei de performanță pe seama vremii, dintotdeauna schimbătoare, poate ascunde uneori, cu anumite complicații, lucruri grave care afectează viața social-economică din România.

Ne referim aici la următoarele aspecte:

Planificarea speculativă a producției pe 2003, pornind de la premise nerealiste, angajarea de contracte pe piața reglementată, inclusiv la export, imposibil de onorat, fără a afecta piața internă.

Angajarea unor cheltuieli pentru dotări de lux, autoturisme de ultimă generație, sedii cu superfinisaje și dotări gen săli videoconferință, deturnând astfel surse necesare procesului de producție.

Așa-zisa restructurare a sectorului care, după calculele noastre, a mărit numărul personalului directorilor atât în teritoriu, cât și în structura centrală, devenind, paradoxal, o adevărată armată.

Printre altele, achiziția oneroasă a unor unități de proiectare clientelare, S.C. I.S.P.H. București și S.C. I.S.C.E. București, care s-au privatizat cu ocazia restructurării CONEL, au fost achiziționate de directori din cadrul "Hidroelectrica", campanie mediatică pentru falsificarea realității și susținerea unei strategii străine de eficiență, eficacitate și, mai ales, de siguranța sistemului energetic.

Solicităm domnului ministru să ne precizeze care este suportul tehnic al calculului majorării anunțate și care sunt prețurile cu care au fost achiziționate unitățile de proiectare S.C. I.S.P.H. și S.C. I.S.C.E. București.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că doriți răspunsul în scris în cel mai scurt timp.

 
  Aron Belașcu

Îl invit la microfon pe domnul senator Aron Belașcu, pentru a-și formula interpelarea.

   

Domnul Aron Belașcu:

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Alexandru Athanasiu, și respectiv Ministerului Sănătății, domnului ministru Mircea Beuran.

Domnilor miniștri,

La nivelul județului Sibiu funcționează 468 de unități de învățământ, din care doar 17 dispun de cabinete medicale.

În mediul rural funcționează 299 unități școlare, respectiv 141 grădinițe, 66 școli primare, 90 școli gimnaziale, două licee.

Practic, la o populație școlară de 78.625 copii, sunt arondați 17 medici generaliști și 19 medici stomatologi.

Conform Ordinului ministerului sănătății nr. 653/2002, un medic trebuie să asigure asistența de specialitate pentru 2.000, maximum 2.500 elevi.

În județul nostru se depășește cu mult acest barem normativ, un medic generalist deservind peste 3.700 de elevi.

Trist și revoltător, în același timp, este faptul că, în mediul rural, nici o școală și nici o grădiniță nu dispun de cabinet medical.

Dacă aici se îmbolnăvește un copil, în cadrul unității de învățământ, nimeni nu știe unde să-l trimită. La dispensarul comunal, dacă există și acela, la medicul de familie sau la un specialist?

În condițiile în care guvernanții noștri vorbesc tot mai mult despre drepturile și protecția copilului, se impune ca autoritățile centrale și locale să se implice în regim de urgență în rezolvarea acestei probleme.

Este inadmisibil ca cele două ministere, al educației, cercetării și tineretului, și cel al sănătății, să nu fie în stare sau chiar să refuze perfectarea unui protocol pentru rezolvarea unei situații absolut alarmante care poate genera oricând adevărate drame. Există pârghii suficiente în aceste direcții. Se pare, însă, că nu există voință politică, manifestându-se dezinteres total.

Cele 17 cabinete medicale sunt repartizate astfel: 12 la Sibiu, la Liceele "Gh.Lazăr", "Andrei Șaguna", "Onisifor Ghibu", "Carol I" - Economic, Industrie Alimentară "Independența", Construcții de Mașini, Textil, respectiv la Școlile nr. 9 și 17 și la căminele studențești.

În Mediaș, două cabinete, la Școala Națională de Gaz și la Liceul "Ștefan Ludwig Roth" și câte un cabinet la Liceele din orașele Avrig, Agnita și Cisnădie.

Aș dori ca prezenta interpelare să constituie un semnal de alarmă pentru cei în drept, iar în termen... nu scurt, ci imediat, să se asigure măcar funcționalitatea în totalitate a cabinetelor medicale existente, o dată cu începutul noului an școlar.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Paul Anton Păcuraru

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Paul Anton Păcuraru, pentru a-și formula interpelarea.

   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu, Ministerul Educației și Cercetării, în calitatea Domniei sale de ministru care monitorizează proiectele "Leonardo da Vinci".

Este cunoscut faptul că, aproape, în ultima lună, în România a fost un scandal permanent în ceea ce privește accesarea de către familia doamnei ministru Puwak a fondurilor comunitare.

Sigur că, pe de o parte, problema de fond este legată de faptul că nu este uzual ca familia unui ministru să acceseze fondurile comunitare, cred că nicăieri în Europa nu se întâlnește o astfel de situație, dar îndeosebi faptul că doamna ministru a mințit public, practic, atunci când a afirmat că această accesare s-a făcut atunci când dânsa era deputat în opoziție, și nu când era ministru.

Punctul cel mai sensibil al situației este faptul că, din declarațiile publice, primele făcute imediat după începerea scandalului, doamna ministru a declarat că aceste fonduri au fost accesate când era, deci, deputat de opoziție, presa dovedind ulterior adevărul, și BBC-ul, și alte instituții de presă că, de fapt, ele au fost accesate după instalarea Domniei sale ca ministru, deci în cursul anului 2001.

Noi am fost în situația de a cere demisia doamnei ministru, poziție pe care ne-o păstrăm și în momentul de față.

Interpelarea mea la adresa domnului ministru Athanasiu vizează însă un lucru cât se poate de exact, cerem ca domnul ministru să pună la dispoziție raportul final privind implementarea proiectelor aprobate prin Programul "Leonardo da Vinci" pentru bugetul pe anul 2000 și următoarele, pentru societățile comerciale în care fiul și soțul doamnei ministru Hildegard Puwak sunt acționari: 2000 MGH Super S.R.L., 2000 MGM Consult Invest S.R.L., 2001 Geroconstruct S.R.L., P & D International S.R.L.

Solicităm acest raport final deoarece, în mod obligatoriu, în ciuda lipsei de transparență de care avem parte, el trebuie să cuprindă modul în care au fost cheltuite, în care au fost consumate fondurile comunitare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Maria Petre

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Există alte două cereri de întrebări, formulate de doamna senator Petre Maria, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

O rog să vină la microfon.

   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Mircea Beuran, ministru al sănătății, și sună astfel:

Domnule ministru, care credeți că ar trebui să fie atitudinea dumneavoastră, ca doctor și ca demnitar de rang înalt, în legătură cu acuzația de plagiat formulată de colegii dumneavoastră medici și de presa scrisă?

Cum explicați, de asemenea, faptul că, împreună cu dumneavoastră, sunt implicate în acest scandal nume sonore ale vieții publice și medicale care au părăsit de curând același portofoliu ministerial?

Aș dori să primesc răspunsul atât scris, cât și oral, până data de 22 septembrie 2003.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Buzatu

Pentru ultima întrebare îl rog pe domnul senator Gheorghe Buzatu.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Eu am primit de la Iași un dosar întreg cuprinzând mai multe sesizări, o listă cu semnatarii unui protest, schițele unui loc central din Iași și în esență voi exprima ceea ce constituie subiectul acestor intervenții, adresându-mă, bineînțeles, Ministerului Administrației și Internelor.

În centrul orașului Iași, în centrul istoric, este o suprafață, chiar lângă prefectură, care, în proporție variabilă acum, aparține și statului, și primăriei. Este vorba de o suprafață de 1353 m2, dar, din hotărârile Consiliului local nr. 353 și 355/30 din iunie 2003, reiese că s-a atribuit o suprafață de 2651 m2 Societății "Moldova" S.A. pentru construirea unei parcări subterane cu trei niveluri și a unui magazin universal cu cinci niveluri.

Intervenția cetățenilor - am aici memoriul lor cu semnăturile adunate - are în vedere, în afară de situația că lucrurile sunt ilegale, faptul că s-a lărgit suprafața pe care o atribuie primăria. Este vorba de amenințarea pe care o constituie pentru blocurile turn din jur noile construcții - garaj și un magazin universal cu 5 etaje.

Am aici și documente care privesc faptul că Prefectura din Iași, spre cinstea ei, acum câteva luni, a respins această cerere, această hotărâre a Consiliului local, dar nu definitiv.

Cât timp se așteaptă? Și cât timp cetățenii sunt plimbați pe drumuri? Aceștia sunt într-o stare de neliniște.

Un bloc este deja - cineva s-a dus, în vară, și a văzut - este crăpat, în caz de un nou cutremur, este bloc care are bulină roșie. Nu se poate așa ceva!

În afară de asta, se petrece un fel de împroprietărire ilegală a unei societăți particulare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
Au răspuns din partea Guvernului domnii:  

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, pentru a răspunde întrebării formulate de domnul senator Corneliu Bichineț.

Din sală:

Domnule președinte, domnul senator Bichineț nu e în sală.

   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

În aceste condiții, răspunsul va fi trimis în scris domnului senator Corneliu Bichineț.

 
  Adam Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

Îl rog pe domnul senator Dumitru Codreanu să prezinte interpelarea către Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și pe domnul secretar de stat să răspundă apoi imediat.

   

Domnul Dumitru Codreanu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Având în vedere stadiul avansat al negocierilor la Capitolul 7- "Agricultură" și îndeosebi implementarea acquis-ului veterinar și fitosanitar în perspectivele aderării la Comunitatea Europeană, vă rog să-mi precizați următoarele:

  1. De ce medicii veterinari concesionari din aproape toate județele țării nu și-au primit drepturile bănești conferite de aplicarea Normelor sanitar-veterinare, conform contractelor de concesiune, încă din luna aprilie 2003? Numai Inspectoratul sanitar-veterinar Botoșani este dator acestor medici concesionari cu 9 miliarde lei. Oare acești specialiști nu au și ei familiile lor pe care să le întrețină? Sau poate nu au executat, după părerea dumneavoastră, aceste lucrări?!
  2. De ce, domnule ministru, nu se respectă legile în vigoare, respectiv Legea nr. 60/1974, în ceea ce privește avizul de către colegii medicilor veterinari, parteneri, de altfel, ai ministerului, a oricărei reglementări în domeniul sanitar-veterinar? Ori considerați că specialiștii în domeniu din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului sunt mai presus decât colegii lor practicieni din teritoriu?
  3. Circulația medicamentelor veterinare se face, în majoritatea județelor, haotic, cetățenii putând cumpăra medicamente pentru animale de la oricine și de oriunde, nerespectându-se în acest sens Ordinul nr. 101 emis de curând. Considerați că Inspectoratul Sanitar Veterinar nu trebuie să concentreze mai îndeaproape distribuirea medicamentelor din sistemul sanitar-veterinar?

Referitor la activitatea fitosanitară din țară, considerați că este normal, domnule ministru, ca, prin reducerea personalului din aceste inspectorate județene de protecție a plantelor, desființarea acelor centre locale de combatere a bolilor și dăunătorilor plantelor, neurmărirea atentă și neavizarea celor interesați - producători agricoli, posesori de livezi, păduri și așa mai departe - aproape în întreaga țară să avem un atac masiv de omizi și alți dăunători foliali care numai în județul Botoșani au desfoliat aproximativ 70% din pomii fructiferi și copacii din păduri? Oare considerați că aceste activități le pot face autoritățile județene, cărora nu s-a reușit, până la această dată, să li se dea în subordine bisericile? Că celelalte instituții le sunt subordonate lor - învățământ, sănătate, drumuri, protecția plantelor, a mediului și așa mai departe.

Chiar dacă consiliile județene ar avea asemenea structuri de combatere a bolilor și dăunătorilor plantelor, fondurile alocate pentru această activitate de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor județene sunt insuficiente.

Cele prezentate mai sus duc la dispariția treptată, prin uscare, a unui număr important de pomi fructiferi și de copaci din pădure.

Ce program preconizați să fie implementat în acest domeniu, domnule ministru?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Crăciunescu să răspundă interpelării.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte, referitor la întrebarea adresată de domnul senator Dumitru Codreanu, vreau să menționez că dânsul a primit răspunsul și, ca atare, cu acordul dânsului, o să punctăm numai câteva din răspunsuri, pentru că documentul este foarte amplu, are 6 pagini, nu putem să-l citim, acum.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnul senator Codreanu este de acord?

 
   

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

Da, domnule președinte, am primit răspunsul. Vă mulțumesc. O să fie transmis celor interesați.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Referitor la plata restanțelor, vreau să vă informez că, din cele 615,5 miliarde care trebuiau achitate, s-au achitat la zi 524 miliarde cu destinațiile care au fost prevăzute în buget. Este adevărat că a fost o întârziere, dar știți cu toții că am avut anumite acțiuni ca priorități.

Nimeni nu a bănuit că o să fie o secetă și un îngheț de această dimensiune, mai ales înghețul de iarna trecută și din primăvară, și a trebuit să intervenim și să despăgubim niște oameni. Acum, la rectificare s-au dat banii și îi vom achita. Deja se decontează, în fiecare zi, anumite tranșe pentru toate datoriile pe care le mai avem.

În legătură cu activitatea Colegiului Medicilor Veterinari, eu vreau să vă informez că nu cunoaștem cazuri, în mod deosebit, când Colegiul Medicilor Veterinari nu a fost consultat și solicitat să participe la toate acțiunile întreprinse pe linie sanitar-veterinară. De altfel, vreau să vă informez că domnul deputat Attila Kelemen este vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari și dânsul participă la toate actele normative, fiind în Comisia pentru agricultură. Deci noi ne întâlnim cu toți medicii din colegiu înainte de a prezenta în discuțiile comisiilor de specialitate toate actele sanitarveterinare.

Dacă dânsul are, punctual, o anume sesizare de făcut, noi am dori să o știm, să luăm măsuri în legătură cu cei care, la vremea respectivă, nu i-au convocat sau nu i-au invitat la asemenea discuții.

În legătură cu circulația produselor de uz veterinar, ea nu poate să se desfășoare decât în baza Legii nr. 60/1974 și a ordinelor care au fost elaborate de ministru deoarece aici, după câte știți, în fiecare farmacie există obligativitatea încadrării unui medic veterinar care este responsabil de primirea și de eliberarea medicamentelor. Sigur că noi am sancționat asemenea fapte, cum sunt cele pe care dânsul le-a menționat aici, dar nu sunt făcute cu acordul nici unui medic veterinar.

Sunt anumiți cetățeni care încearcă să-și completeze veniturile, vânzând ca medicamente alte produse. Vrem să vă spunem că am controlat 1590 de farmacii și 352 de depozite și au fost amendați cei care nu au fost în regulă cu amenzi care au depășit 10-15-20 milioane. Nu putem accepta să ne jucăm cu produsele fitofarmaceutice, pentru că știm care sunt consecințele asupra animalelor, dar și ale populației.

Cu privire la activitatea fitosanitară, sigur că s-au reorganizat, conform legii, Direcțiile județene fitosanitare.

Ele nu mai au personalitate juridică, dar asta nu înseamnă că ele nu-și fac datoria. Noi mai avem o asemenea activitate și la Consiliile județene. Anul acesta a fost un atac foarte puternic de omizi. Nici noi n-am fost pregătiți. Fondurile noastre au fost numai de 4,5

miliarde pentru intervenții, dar noi facem asemenea intervenții împreună cu consiliile locale și consiliile județene pe aliniamentele publice, dar nu putem să plătim și tratamentele pe care trebuie să le facă fiecare pe proprietatea lui. Trebuie să coordonăm mai bine, împreună și cu proprietarii livezilor și plantațiilor care sunt în curți sau în anumite parcele, în așa fel încât să putem să luptăm mai bine împreună împotriva unui atac cum a fost cel de anul acesta, care a explodat, pur și simplu, și a fost destul de extins, aproape în toată țara.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Codreanu.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte, țin să vă mulțumesc încă o dată că îmi dați posibilitatea să mă refer la ceea ce am întrebat eu. Cele prezentate de domnul secretar de stat mi se pare că sunt corecte, mi se pare, spun, că sunt corecte, întrucât Domnia sa susține că nu au fost fonduri inițiale, ci s-au mutat dintr-o parte în alta - și știu lucrul acesta - s-au luat, știu eu, de la subvenții din trimestrul IV și s-au acoperit înghețurile și așa mai departe.

Dar, domnule secretar de stat, trebuie să avem în vedere că acei oameni care lucrează cu animalele, de ce să nu spunem, sunt medici veterinari, au și ei necazurile lor și le trebuie banii respectivi, le trebuie fondurile pentru a putea până la urmă - și, vă spun, făceați referire la transferul acesta sau cumpărarea medicamentelor - asta fac medicii veterinari de la mine din județ.

Este un trafic de frontieră cu medicamente aduse din Ucraina și aduse din partea cealaltă, din Moldova, de nu știm cum să le împărțim, chiar dacă inspectorul-șef de acolo își face datoria, și medicii veterinari, în general, și nu numai cu asta, v-am întrebat și de protecția fitosanitară, produsele fitosanitare apar tot din partea cealaltă.

Dumneavoastră susțineați la combaterea acestei omizi care, vă spun, în județul Botoșani și nu numai acolo a făcut ravagii și face ravagii, susțineți că ați ajutat aliniamentele, deci drumurile naționale, drumurile județene și așa mai departe, ca specialist vă spun că asta este o "frecție la un picior de lemn", scuzată-mi fie expresia, având în vedere că asta migrează imediat, au plecat de pe dudul de pe marginea drumului, și vă rog să mă credeți, se atacă nucul care are atâta iod în el și nu se poate consuma, deci atac de nuc.

Trebuie găsit, domnule ministru, și dumneavoastră aveți oameni competenți la minister, și noi, din Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură punem capul la contribuție să inițiem un proiect de lege prin care toți proprietarii de pomi, de păduri să fie cointeresați material și obligați să facă aceste tratamente.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt de formulat răspunsuri din partea Guvernului, vă rog.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să punctez referitor la intervenția ultimă a domnului senator.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, foarte pe scurt.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Scurt.

Noi vom introduce un sistem de monitorizare foarte atentă a circulației medicamentului la frontiere, pentru că oricât am fi noi de vigilenți... dar vom crea un sistem ca acestea să nu mai poată fi folosite în rețeaua sanitar-veterinară.

La fel, știm ce a fost, pentru anul viitor suntem pregătiți să preîntâmpinăm un asemenea fenomen cum a fost atacul din această perioadă, chiar dacă a fost pe o perioadă foarte scurtă.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Marius Sorin Ovidiu Bota, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru domnul senator Ionel Alexandru

Înțeleg că nu mai sunt senatorii care au formulat întrebările și interpelările. De aceea, rog reprezentanții Guvernului să răspundă în scris, acesta este regulamentul și ne conformăm lui.

Dacă, totuși, există cineva din partea Guvernului care dorește să ia cuvântul? Da, poftiți! Vă rog să vă prezentați și să formulați răspunsul din partea ministerului.

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Răspunsul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului referitor la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru este următorul:

Referitor la această întrebare, sistemul de transport feroviar din România se află într-un profund proces de restructurare impus atât de schimbările de pe piața internă de transport, cât și de cele de pe plan european.

Volumele de transport de mărfuri și călători pe calea ferată din România reprezintă în prezent circa 27% din volumele realizate în 1990. Pierderea dramatică de piață produsă într-o perioadă scurtă de timp a pus mari probleme sistemului de transport feroviar, conceput să realizeze volume mult mai mari de transport.

În acest context, costurile sistemului de transport feroviar nu au mai putut fi acoperite cu venituri, calea ferată devenind o structură supradimensionată atât în ceea ce privește activele deținute, cât și prin numărul de salariați. Fenomenul scăderii piețelor de transport feroviar s-a manifestat în toată Europa cu indici de descreștere anual mai mici și implicit cu efecte sociale mai ușor de contracarat.

Având în vedere caracterul social al transporturilor feroviare de călători în toată Europa, precum și angajamentele privind modernizarea infrastructurii feroviare, Guvernul asigură, prin transferul de la bugetul de stat, susținerea financiară a sistemului de transport feroviar. În același timp, anual se stabilesc obiectivele de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor în vederea asigurării eficienței transporturilor feroviare.

Astfel, s-a redus parcul de vagoane și locomotive în exploatare, s-a redus numărul de triaje deschise traficului, s-au redus consumurile specifice de motorină în tracțiunea diesel, s-au anulat trenuri cu grad foarte redus de utilizare.

În acest proces, o componentă importantă este corelarea numărului de salariați în funcție de volumul prestațiilor cerute de piața de transport. Un indice important care măsoară eficiența căilor ferate în Europa este productivitatea pe salariat. Calea Ferată Română realizează circa 280.000 tone kilometru pe salariat.

Pentru comparație menționăm că media productivității în Uniunea Europeană este de circa 600.000 tone kilometru pe salariat, iar în țările candidate este de circa 360.000 tone pe salariat.

În perspectiva integrării europene a României, accesul pe infrastructura feroviară a țării noastre va fi liber și companiile de transport feroviar din celelalte țări ne vor concura pe piața noastră.

Dacă la acel moment nu vor avea productivități comparabile, Căile Ferate Române vor fi în pericol de a-și restrânge drastic activitățile sau chiar de a fi eliminate de pe segmente mari de piață, cu efecte sociale și economice majore.

Actualul program de reducere de personal este un pas obligatoriu în continuarea procesului de restructurare a sistemului de transport din România, în vederea eficientizării acestuia și a consolidării poziției sale pe piața de transport. Reducerea de personal nu este o măsură singulară, ea se aplică simultan cu alte măsuri privind privatizarea în ritm accelerat a activităților externalizate în filiale, reorganizarea gestionării infrastructurii feroviare în funcție de intensitatea traficului, prin implementarea unor proceduri de lucru specifice pentru liniile de cale ferată cu trafic redus. Automatizarea unor procese de producție, prin introducerea unui sistem informatic integrat al căii ferate, modernizarea transportului de călători prin extinderea ofertei de servicii, prin introducerea de automotoare diesel, reducerea numărului de structuri teritoriale ale companiilor feroviare, reducerea numărului de depouri și revizii de vagoane, simplificarea liniei de comandă prin eliminarea verigilor intermediare de conducere a activității locomotivelor și vagoanelor etc.

Toți salariații care sunt incluși în programul de reduceri de personal din sistemul de transport feroviar beneficiază de protecție socială conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/27 februarie 2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, cu modificările și completările ulterioare.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru este mulțumit sau aveți un comentariu?

Poftiți!

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Un scurt comentariu. Constat că ministerul a găsit cea mai facilă variantă, aceea de a folosi soluția aruncării în șomaj a lucrătorilor. Mai erau și alte variante, printre care și recalificarea lor, așa cum se întâmplă în țările civilizate. Mi se pare un număr prea mare, 19.000 de muncitori aruncați în șomaj. Îi rog să se mai gândească și la alte soluții, în special la recalificarea acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

 
   

În final, vreau să vă anunț că domnul secretar de stat Iulian Iancu, de la Ministerul Economiei și Comerțului - pentru domnul senator Nicolae Pătru, domnul secretar de stat Radu Damian pentru domnul senator Aron Belașcu, domnul secretar de stat Gheorghe Pavelescu, tot pentru domnul senator Aron Belașcu, domnul secretar de stat Crăciunescu pentru domnul domnul senator Corneliu Bichineț și pentru domnul senator Dumitru Codreanu vor depune în scris răspunsurile la întrebările și interpelările formulate.

Cu aceasta, închei ședința de astăzi a Senatului.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 19,00

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 10:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro