Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.124/16-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 06-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 octombrie 2003

25. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................
 

Trecem la procedura răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat George Crin Antonescu. Lipsește.

Domnul Radu Damian. Trimiteți-i răspunsul scris.

 
Dan Brudașcu

Domnul deputat Dan Brudașcu.

Vă rog să oferiți răspunsul, domnule Damian.

 

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Domnule deputat Brudașcu,

Urmare întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1434 A/2003, înaintată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului prin adresa Departamentului pentru relația cu Parlamentul nr.5575 din 19.09.2003, vă comunicăm următoarele:

În primul rând, dorim să subliniem faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, în calitate de autoritate de stat a administrației publice centrale în domeniul învățământului, nu are, potrivit Legii învățământului nr.84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârii Guvernului nr.741/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, printre atribuțiile sale încasarea de taxe de la populația maghiară din România.

În al doilea rând, precizăm faptul că Legea nr.84/1995 stipulează la art.123 următoarele: la paragraful 1: "În cadrul instituțiilor de învățământ universitar de stat se pot organiza în condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz, se va asigura însușirea terminologiei române. La cerere și prin lege, se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare"; la paragraful 2: "Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și a administra propriile instituții de învățământ particulare conform legii"; paragraful 3: "Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și activități multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european".

Față de prevederile legale mai sus menționate, se poate observa că nu se urmărește o separare de tip apartheid a tineretului studios din România.

Solicitarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România vizează doar înființarea a două facultăți în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, cerere în acord cu prevederile art.123 din Legea învățământului.

Menționăm faptul că în data de 10 iulie 2003, Senatul Universității Babeș Bolyai a adoptat cu unanimitate de voturi Rezoluția Comisiei româno-maghiare-germane din cadrul universității din 5 iunie 2003.

Prin hotărârea Senatului Universității, s-au solicitat Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului următoarele: adoptarea unui act legislativ care să stabilească statutul multicultural special al Universității Babeș Bolyai, precum și o bază de finanțare corespunzătoare; asumarea printr-un act explicit a consecințelor legislative și financiare referitoare la propunerea cadrelor didactice maghiare privind restructurarea învățământului în limba maghiară în cadrul universității. În acest sens, Senatul "va întreprinde un studiu de fezabilitate al restructurării Universității Babeș Bolyai și, pe baza rezultatelor acestui studiu, va lua o decizie prin privința propunerii colegilor maghiari la proxima sa reuniune."

În aceeași hotărâre a Senatului Universității Babeș Bolyai se precizează: "Universitatea s-a preocupat, de la adoptarea Cartei, în 1995, să creeze structuri de studii multilinguale și multiculturale care să reflecte structura culturală istorică a Transilvaniei".

În baza inițiativelor comunității academice, studiile în limbile română, maghiară și germană au luat avânt.

Universitatea Babeș Bolyai se mândrește cu faptul că, în principal, într-o universitate din Transilvania studiază împreună români și maghiari, că există multe oportunități pentru studiul în limba germană, că a fost extinsă studierea istoriei și culturii poporului evreu și că grupurile etnice au în prezent la dispoziție multe posibilități de studii.

De asemenea, se mândrește cu faptul că din 1993 încoace nu a existat o plângere privind discriminări etnice la universitate și că nu a fost amânată soluționarea problemelor semnalate.

Universitatea Babeș Bolyai reafirmă că structurarea multiculturală a fost o decizie autonomă a corpului didactic și a studenților săi luată în 1993, în 1995, în 2000. Ea a fost confirmată de evaluări instituționale internaționale efectuate pe rând de înaltul comisar OSCE pentru minorități în 1999, de European University Association 2001, de Salsburg Seminar 2002, ale căror concluzii au fost făcute publice.

Deci acestea sunt răspunsurile pe care le avem în acest moment la ceea ce dumneavoastră ați întrebat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dan Brudașcu, doriți să comentați acest răspuns?

Două minute.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Da, domnule președinte.

Mulțumesc ministerului pentru complexitatea răspunsului formulat.

Este bine dacă se vor aplica cele spuse de către domnul ministru, în sensul de a nu se permite transformarea celei mai mari universități existente în momentul de față în România, dacă ținem cont de numărul studenților săi, într-un poligon de încercare a orgoliilor uneia dintre minoritățile extrem de agresive pe care o avem în structura statului român.

După câte se știe, acolo există foarte multe secții de învățământ academic minoritare, și nu apreciem că se impune constituirea unor noi facultăți. Facultățile existente sunt suficiente cu secțiile lor pentru a asigura la numărul de studenți minoritari toate condițiile de studiu aferente.

Scopul urmărit pentru înființarea acestor două facultăți este acela declarat uneori și de către reprezentanții minorității în cauză, ca având un nucleu de două facultăți, să poată trece ulterior la pasul al treilea sau al nu știu câtelea de a constitui, pe baza acestui nucleu, o universitate distinctă, deci totuși separația pe criterii etnice a învățământului universitar în Transilvania, ceea ce autoritățile statului român, indiferent de culoarea lor politică, nu vor trebui să accepte, pentru că astfel ar face pasul spre federalizare și în domeniul învățământului academic și universitar.

mulțumesc încă odată ministerului pentru cele spuse.

Sperăm să servească scopurilor învățământului național.

 
 

Domnul Constantin Niță (de la prezidiu):

Vă mulțumesc.

 
Costache Mircea

Domnul Mircea Costache.

Răspunde domnul Sergiu Sechelariu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legislația referitoare la locuințele sociale și locuințele cu caracter social care sunt locuințe destinate închirierii unor categorii de persoane al căror venit nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, precum și programele de realizare a acestora au fost inițiate și elaborate după anul 1989.

Blocurile de locuințe realizate înainte de anul 1989 au fost construite de către stat, fiind destinate vânzării sau închirierii, iar accesul la aceste locuințe nu era funcție de venit.

Prin aspectele și implicațiile de ordin social și economic, soluționarea problemelor legate de locuire constituie un obiectiv esențial al programului de guvernare.

Strategia națională în domeniul construcției de locuințe:

Obiectivul fundamental al strategiei îl constituie facilitarea accesului fiecăruia la o locuință adecvată, în condițiile de stimulare a formării mecanismelor pieței libere și de asigurare a protecției sociale pentru persoanele cu venituri modeste, pentru tineri și familii de tineri și asigurarea stabilității tinerilor specialiști prin crearea unor condiții de locuit convenabile.

Programele de construcții de locuințe cu caracter social care se derulează în cadrul ministerului sunt: Programul construcții de locuințe destinate închirierii tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani; Programul construcții de locuințe sociale destinate închirierii unor categorii de persoane dezavantajate, în funcție de venitul acestora și a căror chirie este subvenționată.

Programul de locuințe pentru tineri se derulează prin Agenția Națională pentru Locuințe începând cu anul 2001. Finanțarea programului se realizează din surse de la bugetul de stat și din credite externe.

Construcțiile au, de regulă, un regim de înălțime de maxim parter plus trei etaje mansardat. Locuințele, în marea lor majoritate, au una sau două camere.

În cadrul programului, până în prezent s-au pus în funcțiune 5858 de unități locative. 11790 unități locative se află în execuție și sunt pregătite amplasamentele pentru a se finanța încă 20 de mii de unități locative.

Realizarea acestui program se adresează unei anumite categorii sociale dezavantajate, și anume tinerilor cu vârsta sub 35 de ani, având drept scop asigurarea stabilității tinerilor specialiști.

În cadrul programului construcție de locuințe sociale, care se realizează în baza prevederilor Legii nr.114 și a Hotărârii Guvernului nr.687 "Finanțare din credite externe", s-au pus în funcțiune 1951 de unități locative și un număr de 732 de unități locative se află în execuție. Aceste locuințe sunt destinate celor fără limită de vârstă, deci celor care într-adevăr au nevoie de aceste locuințe - familii nevoiașe cu mai mulți copii.

Astfel, prin programe de construcții de locuințe sociale sau cu caracter social care se derulează în cadrul ministerului, până în prezent se poate vorbi de un număr de peste 20 de mii de unități locative realizate sau în curs de execuție, mai exact 20331, și un număr de alte 20 de mii de unități locative pentru care sunt pregătite amplasamentele și urmează a intra la finanțare.

În ceea ce privește construcția castelelor, palatelor, vilelor, caselor de odihnă, cabanelor, pontoanelor etc., se finanțează din surse private, ministerul nostru nefiind abilitat să monitorizeze aceste tipuri de construcții.

Raportarea numărului de locuințe sociale și cu caracter social la numărul de vile, hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, pontoane, case de odihnă este irelevantă și incorectă, deoarece acestea au surse diferite de finanțare, așa cum s-a arătat mai sus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule Costache.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea era doar o întrebare, și nu o interpelare, deci avea nevoie de un răspuns ceva mai scurt.

Eu am întrebat care este ponderea construcției de locuințe sociale față de toate celelalte, pentru că s-a făcut o afirmație potrivit căreia, în România, cel mai dinamic sector de activitate ar fi construcțiile și, dintre construcțiile acestea, și construcția de locuințe.

Mă interesa care este ponderea locuințelor sociale pentru cei cu venituri mici și pentru alte categorii de cetățeni ai țării, și nu faptul că vilele și celelalte proprietăți fastuoase care împodobesc chipul luminos al patriei ar fi făcute din fonduri private, care fonduri private rămâne de văzut cum au fost dobândite.

Rămân cu gustul amar că la o singură întrebare nu am aflat un răspuns foarte scurt și simplu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule secretar de stat, poate aveți totuși un răspuns de un minut sau chiar mai puțin.

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat,

Încă odată vă spun: nu monitorizez, eu sau ministerul la care lucrez, vilele care se execută în regim privat. Este treaba fiecăruia să facă lucrul acesta; nu trebuie să îl fac eu.

Eu știu ce program avem. Iar, dacă dumneavoastră nu sunteți mulțumit de cel mai bun program de locuințe de după 1989, îmi pare rău că nu ați luat cunoștință de treaba aceasta.

 
 

Domnul Costache Mircea (din sală):

Dar sunt construcții!

 
 

Domnul Sergiu Sechelariu:

Sunt locuințe sociale și cu caracter social. Tineri până în 35 sunt cu chirie, chiria fiind modică - de 150 sau 250 de mii de lei. Deci, este normal că acestea sunt sociale.

Iar restul, cine își construiește, nu este treaba mea, nici treaba ministerului.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Bentu

Pentru domnul Dumitru Bentu.

Vă rog, domnule Cezar Armeanu, secretar de stat.

 

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la întrebarea domnului deputat Dumitru Bentu, într-adevăr eliminarea discrepanțelor între diferitele regiuni ale țării este una din preocupările Guvernului României.

În acest sens, în anul 2002, Ministerul comunicațiilor a elaborat Proiectul de Lege privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor.

Domnule președinte și domnule deputat, cer permisiunea de a spicui elementele mai importante din acest răspuns; am răspunsul scris, este pe câteva pagini și vi-l voi înmâna personal, da? Vă mulțumesc.

Serviciul universal presupune furnizarea unui ansamblu minimal de servicii. În cadrul acestei legi am urmărit două situații pe care le-am tratat cu toată atenția: persoanele cu venituri modeste și zonele a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situații sunt abordate prin elaborarea unei politici speciale pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile, având în vedere că accesul la serviciile de comunicație și la informație este considerat de Guvernul României un drept fundamental al cetățeanului.

O altă inițiativă pe care doresc să o menționez este aceea privind extinderea telefoniei, mai ales a aceleia fixe. După cum cunoașteți, zona Munților Apuseni s-a confruntat, lungă perioadă de timp, cu probleme de acest fel, lipsa serviciului de comunicații fiind reclamat de cetățenii din acea zonă. În acest sens s-a încheiat un Acord între Guvernul României și Guvernul Coreii de Sud, asigurându-se finanțarea în condiții avantajoase, spunem noi, un credit pe 10 ani, perioadă de grație 20 de ani, pentru telefonizarea Munților Apuseni, proiect care a fost început deja în vara anului 2003.

De asemenea, un alt program important este acela realizat de MCTI în colaborare cu S.I.D. Unul din proiectele derulate prin acest program constă în crearea de centre de acces public la informații. În acest an a fost devansat proiectul de creare a acestor centre, fiind deja realizate 4 telecentre în comune sau sate cu acces limitat la comunicații și tehnologia informațiilor.

În ceea ce privește televiziunea prin cablu, în zonele rurale, în special, MCTI analizează în prezent necesitatea stabilirii unor reguli avantajoase pentru utilizarea de infrastructuri de comunicații în zonele rurale.

Pentru minister, extinderea televiziunii pe cablu reprezintă o prioritate pentru viitor și dorim în afară de aceasta, prin proiectele pe care le-am realizat, să aducem și internetul în acele zone.

De asemenea, vă reamintim că Guvernul României a probat și a lansat în anul 2002 proiectul de a introduce 500.000 de calculatoare dotate cu software educațional și acces la internet în școlile și liceele din România. Astfel, în 2001, 2573 de școli au fost echipate cu astfel de echipamente, iar la internet au acces în prezent 1365 de licee și școli din România. Pe scurt, acesta este răspunsul, vi-l voi da în scris în amănunt.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Domnule Bentu, doriți să faceți câteva comentarii? Vă rog. Un minut.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu doresc să fac un comentariu propriu-zis, ci doar să adresez cuvenitele mulțumiri pentru răspunsul amplu, detaliat pe care l-am primit și care confirmă încă o dată seriozitatea de care dă dovadă acest minister și faptul că este racordat la cele mai noi cuceriri în domeniu și la cele mai valoroase intenții și transpuse în practică. Mulțumesc încă o dată.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și noi vă mulțumim. Pentru domnul Petre Posea, domnul George Pavelescu este? Nu este.

 
Dan Brudașcu Trecem mai departe. Pentru domnul Dan Brudașcu doamna Cristina Tarcea, secretar de stat. Vă rog.
 

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, referitoare la modul defectuos în care primarul comunei Apahida, județul Cluj gestionează banul public, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse și informațiile primite de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, rezultă că organele de poliție sau Parchetul nu au fost sesizate în legătură cu comiterea de către primarul comunei Apahida a unor fapte de natura celor prezentate de dumneavoastră.

Se mai precizează de asemenea, că lucrările de introducere a gazului metan în satele aparținătoare comunei Apahida au fost finalizate în anul 1998, iar în perioada în care au început lucrările, postul de primar era deținut de o altă persoană.

Documentele pe care dumneavoastră le-ați anexat prezentei întrebări au fost transmise de către Ministerul Justiției Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pentru ca, sesizat astfel să dispună, potrivit dispozițiilor legale.

Cu stimă, ministrul Justiției, Rodica Stănoiu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule Brudașcu, comentarii.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

În primul rând, trebuie să-i mulțumesc doamnei ministru pentru scurtimea răspunsului și claritatea lui. Un singur lucru vreau să atrag atenția însă, este vorba de documente oficiale, stimată doamnă, din care rezultă că deși acolo funcționează în unele sate, dumneavoastră ați spus 1998, gazul arde pe raza comunei respective din 1994. Și totuși, printr-o serie de inginerii de care nu este străin nici primarul în cauză, se încearcă acum să se obțină finanțarea pentru introducerea a ceea ce funcționează.

Rugămintea mea este să se încerce să nu se mai mușamalizeze lucrurile, pentru că, în fond, este vorba de un dublu atentat, pe de o parte, la buzunarul cetățenilor și, pe de altă parte, la buzunarul statului. Indiferent care este afiliația politică a celui în cauză, cred că va trebui respectată legea și să nu ne facem ridicoli prin faptul că dorim finanțare pentru ceva care deja funcționează și pentru care oamenii sunt mulțumiți. Mulțumesc și eu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
Florin Iordache Pentru domnul Florin Iordache tot doamna Cristina Tarcea, vă rog.
 

Doamna Cristina Tarcea:

Întrebarea domnului deputat Iordache vizează medierea ca metodă alternativă de soluționare a conflictelor și răspunsul Ministerului Justiției este următorul. Metodele alternative de soluționare a conflictelor ocupă un capitol al strategiei de reformă a sistemului judiciar, aprobată, de altfel, prin hotărâre de guvern, recent la 12 septembrie 2003.

Creșterea eficienței actului de justiție prin îmbunătățirea activității instanțelor reprezintă unul din principalele obiective ale reformei la care am făcut referire, iar introducerea metodelor alternative de soluționare a litigiilor pe cale judecătorească este considerată o soluție pentru degrevarea rolului instanțelor.

În cadrul asistenței oferite printr-un program PHARE în anul 2003 se urmărește introducerea medierii în sistemul nostru judiciar, vizându-se crearea cadrului legislativ și popularizarea beneficiilor acestui tip de serviciu. De altfel, licitațiile au și fost efectuate săptămâna trecută pentru acest program.

În acest sens, Ministerul Justiției a inițiat deja un proiect privind medierea în cadrul unei instanțe pilot, este vorba de Curtea de Apel Craiova, care, în urma rezultatelor obținute, va fi extins și la alte Curți din țară.

De asemenea, au fost lansate două centre pilot de mediere în cauze penale pentru minorii și tinerii de până la 21 de ani care au săvârșit infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămată.

În cursul anului 2003, deci, spre finele acestui an, urmează să se elaboreze Legea privind medierea și statutul profesiei de mediator, corespunzătoare sistemului nostru judiciar, dar și în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu.

Cu deosebită considerație, ministrul Justiției, Rodica Mihaela Stănoiu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Domnul deputat.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să apreciez modul deosebit în care mi s-a răspuns la întrebare de către doamna secretar de stat și să apreciez activitatea ministrului Justiției, doamna Rodica Stănoiu, care prin Legea medierii și prin tot ceea ce a întreprins, a demonstrat că într-adevăr, Ministerul Justiției este unul din ministerele în care Guvernul Adrian Năstase a venit cu niște soluții viabile pentru societate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Pentru doamna Liana Naum, având în vedere că nu este aici, rog pe doamna secretar de stat să lase cumva răspunsul scris și mulțumim foarte mult.

Pentru domnul Boc și domnul Eugen Nicolăescu care nu sunt aici, domnul secretar de stat Ioan Giurăscu, din păcate, nefiind aici, rog să prezinte în scris răspunsurile la acești doi domni deputați.

Pentru domnul Petre Posea, de asemenea, domnul Nicolae Iliuță nu a venit, așa încât am finalizat lista privind răspunsurile.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 17:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro