Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/18-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 07-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:  
  1.31 Nicolae Vasilescu - declarație pe tema "Privatizarea Combinatului Siderurgic Reșița - în favoarea României sau a Rusiei?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică "Privatizarea Combinatului Siderurgic Reșița - în favoarea României sau a Rusiei?"

Unele dintre cele mai importante firme românești din domeniul metalurgic, precum Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii, Republica SA București, ARTROM Slatina, Combinatul de Oțeluri Speciale Tîrgoviște, au fost cumpărate de investitori ruși care au, în primul rînd, un interes nedeclarat, dar perfect vizibil, pentru cunoscători: acela de a-și vinde produsele pe piața Uniunii Europene.

Uniunea Europeană limitează accesul produselor metalurgice rusești pe piețele europene din vest prin impunerea de taxe vamale și cote cantitative. Măsura luată de Uniunea Europeană este menită să protejeze producția europeană de oțel în fața oțelului rusesc.

În combinatele metalurgice românești, proprietate rusească, va fi prelucrat oțelul rusesc și introdus pe piața UE ca fiind oțel "made in Romania", țară care, începând cu anul 2002, nu mai este supusă taxelor vamale și a altor restricții, iar începând cu anul aderării la UE, produsele combinatelor rusești vor fi considerate produse europene.

Prin Grupul TMK, cel mai mare producător de țevi din Rusia și al doilea pe plan mondial, în vizorul rușilor intră și Combinatul Siderurgic Reșița în tandem cu Petrotub Roman, dar sunt la fel de interesați și de Combinatul Siderurgic Călan. Acestea ar putea fi achiziționate pe o sumă derizorie, așa cum s-a întâmplat cu alte mari societăți cu capital de stat, unde principala negociere s-a desfășurat în jurul comisioanelor.

Întreprinderea Metalurgică de Țevi - TMK, unul dintre cei mai importanți producători de țevi din Rusia, cuprinde combinatele rusești Seversky, Sinara, Volzhsky. Artrom Slatina a fost achiziționată prin firma de interfață SINARA Handel Gmbh, situată în Koln-Germania, constituită din acționari ruși, unii dintre ei având dosare penale pentru eludarea taxelor vamale și efectuarea de dumping pe piața germană.

Prin Ordonanța Guvernului nr.12/2002, s-a acceptat valorificarea creanței deținute de AVAB asupra SC ARTROM SA Slatina, prin cesionarea valorii nominale a creanței către firma SINARA Handel Gmbh, AVAB fiind singura autorizată să cesioneze creanța la valoarea de tranzacționare de 6 milioane USD.

De asemenea, din presă mai aflăm că cel mai mare acționar al TMK este grupul MDM (Mezhregionalny Delevoi MIR-Interregional Business World), grup de afaceri implicat în cea mai mare operațiune de spălare de bani a mafiei rusești.

Cred că autoritățile române ar trebui să se aplece cu atenție asupra acestor aspecte semnalate și să ia în calcul impactul pe termen lung al investițiilor prezentate. Avem și așa foarte multe experiențe triste legate de marile privatizări realizate în defavoarea statului român mult generatoare de corupție.

În acest sens, este de notorietate vânzarea Societății Naționale de Telecomunicații Romtelecom, poate cea mai mare escrocherie care a adus statului un prejudiciu de mai multe miliarde de dolari, privatizarea băncilor românești vândute sub valoarea reală, eșecul penibil al privatizării IMGB, vândută pe câteva sute de mii de dolari, privatizarea Comtim Timișoara, Romcim, Sidex Galați, Alro Slatina, Rulmentul Alexandria, Petromidia, Oltchim Rîmnicu Vîlcea, și exemplele pot continua.

Termenii și condițiile tranzacției sunt defavorabile statului român, ale cărui interese au fost lăsate la o parte de Guvernul României. Consecințele vânzării pe nimic a unor importante societăți strategice generează bani puțini la buget și, implicit, consecințe greu suportate de populație, poate singura care încearcă cu greu să acopere "găurile negre ale bugetului".

Ne aflăm de 13 ani într-o tranziție în care toată lumea este conștientă de faptul că este nevoie de o economie de piață, dar nu o economie "ca la piață" în care interesele de grup sunt puse aproape întotdeauna înaintea intereselor statului și a drepturilor cetățenilor.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 martie 2020, 16:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro