Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/31-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 21-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 octombrie 2003

Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,15.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de către domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Ladislau Borbely și Constantin Niță, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței de astăzi cu intervențiile deputaților.

 
  Iulian Mincu - prezentarea argumentelor neparticipării la referendumul constituțional;

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Pe data de 17, în cursul acestei luni, octombrie, în conferința de la Radio Iași, am arătat că nu mă voi prezenta la vot pentru anumite motive.

În declarația mea politică de astăzi, vreau să continui ce am declarat atunci și să arăt de ce nu m-am prezentat la votul pentru Referendumul Constituției și ce probleme mi-am pus, atât ca deputat, cât și ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, care mă obligau să nu particip la vot.

În primul rând, prin art.72 al Constituției, organizarea și desfășurarea Referendumului național se face prin lege organică, și nu prin ordonanță de urgență.

În al doilea rând, conform art.31 al Constituției, marele public și electoratul au dreptul la o informare corectă, fapt pe care Guvernul și instituțiile abilitate de Parlament nu l-a făcut.

De asemenea, menționez o serie întreagă de aspecte negative, pe care atunci nu le-am spus, care se găsesc în noua Constituție: limitarea de la 250.000 la 100.000 a numărului cetățenilor necesari pentru o inițiativă legislativă reprezintă o cifră încă prea mare, implicând cheltuieli deosebite; integrarea în Uniunea Europeană va fi decisă doar prin votul Parlamentului, deși, în toate țările candidate, ea a fost decisă sau se va decide prin referendum; instituționalizarea Guvernului ca organ legislativ; ordonanțele de urgență vor putea fi emise în continuare, în aproape orice situație, ca și până acum - s-a înlocuit numai sintagma "cazuri excepționale" cu cea de "situații extraordinare"; ordonanța de urgență nevotată în 30 de zile de la depunerea într-una din cele două Camere ale Parlamentului se consideră automat adoptată, iar în acest fel, orice ordonanță de urgență va deveni lege, dacă guvernul majoritar va dori acest lucru.

Dreptul minorităților de a folosi în justiție limba maternă în scris și oral, acolo unde "ponderea" este semnificativă (art.119 alin.2), iar la art.124 alin.2 - "cetățenii minorităților naționale au dreptul de a se exprima în limba maternă în fața autorităților de judecată". Acest lucru înseamnă o a doua limbă oficială în România, unde limba oficială este limba română, așa cum în Statele Unite, în Anglia, în Franța etc. este limba respectivă, a statului.

Art.41 alin.2: "Cetățenii străini și apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor (numai în condițiile aderării la Uniunea Europeană) și prin moștenire legală". Peste tot în lume terenurile sunt foarte scumpe. Pământul în România este vândut ieftin, datorită sărăciei. Riscăm să devenim străini în țara noastră. Legat de prevederea "moștenire legală", reamintim că în anul 1920, grofilor din Transilvania, care n-au acceptat cetățenia română, li s-a ridicat, conform legilor în vigoare la acea vreme, dreptul de a avea proprietăți în România. Conform noii Constituții, moștenitorii grofilor din 1920 vor putea prelua pământurile confiscate legal.

Și mai sunt multe alte probleme, din care voi menționa numai că: nu a fost stopat traseismul politic, Președintele nu poate dizolva Parlamentul, nu se prevede explicit că legile nu se pot adopta retroactiv, procurorii rămân sub autoritatea Ministerului Justiției și așa mai departe.

În vechea variantă a Constituției votate în 1991, la art.135 alin.4, se prevedea: "Bogățiile de orice natură - și insist, de orice natură - ale subteranului, căile de comunicație, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil și acelea ce pot fi folosite în interes public etc., fac obiectul exclusiv al proprietăților publice". Textul modificat în noua Constituție spune: "Bogățiile de interes public - nu de orice natură - ale subteranului" și, mai departe, "apele cu potențial energetic...", sunt de interes național, nu de interes public. Deci, "bogățiile" acestea, de orice natură ale subsolului și mai departe, că "pot fi în interes public" și cele care spun că "apele vor fi numai de interes național" vor permite o serie întreagă de abuzuri. Dau exemplu numai faptul că așa vor putea deveni particulare bălțile, lacurile și râurile de interes județean.

În afară de acestea, - și nu am dat decât câteva exemple -, sunt și alte prevederi, în prezent incorecte: a) "Învățământul este gratuit potrivit legii" - așa se spune în Constituția respectivă. Este inexact; toate universitățile de stat recurg la tot felul de subterfugii, introducând în învățământ cât mai multe locuri cu taxe plătibile de student. b) "Fiecare persoană are obligația de a proteja și de a ameliora mediul înconjurător" - spune Constituția; întrebarea: cum? Cetățeanul să facă împădurire, să înmulțească fondul cinegetic?

Este, de asemenea, rușinos că, în campania sa, Guvernul a folosit nu lămurirea sau informatizarea cetățenilor, ci intimidarea. Este umilitor că, pe lângă intimidare, s-au ademenit cetățenii la vot cu tombole și câștiguri la loterie. Și, după cum am văzut, nici acest lucru n-a fost folositor, pentru că a trebuit să umble cu urnele din casă în casă.

Pentru aceste motive, nu m-am prezentat la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Florin Iordache - intervenție intitulată Felicitări cetățenilor României;

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Dan Brudașcu.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Felicitări cetățenilor României".

Referendumul pentru aprobarea noii Constituții a dat ocazia poporului român de a demonstra posibilitatea de mobilizare și depășire a situațiilor deosebite apărute de-a lungul istoriei. Majoritatea populației și-a exprimat opțiunea în ciuda schimbărilor meteorologice înregistrate sâmbătă și duminică. Acest referendum a reprezentat și un test pentru clasa politică românească.

Dacă reprezentanții PRM au declarat deschis și s-au mobilizat pentru a împiedica populația să participe la referendum, reprezentanții PD, PNL și PUR au avut o atitudine duplicitară. Reprezentanții dânșilor în teritoriu nu au făcut nimic pentru a informa populația de importanța votării noii Constituții, a cărei formă o aprobaseră în Parlament, dar, mai mult, sâmbătă s-a văzut că, de fapt, ei au jucat la două capete, cum se spune. Dacă se votează, trebuie să se știe că noi am fost pentru. Dacă nu, noi suntem împotrivă.

Acest examen trebuie să constituie un punct de referință pentru PSD, deoarece s-a demonstrat că interesele naționale pentru partidele din opoziție sunt date la o parte în fața politicianismului îngust și a interesului de partid. Numai că populația a înțeles importanța acestui vot, pentru mersul înainte al României pentru intrarea în Europa. Românii au înțeles că singurul partid care vine cu soluții și rezolvări concrete ale problemelor este PSD. El este cel care a reușit eliminarea vizelor pentru Spațiul Schengen și tot PSD este cel care ne va duce demn în Europa și în NATO.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - declarație politică cu titlul: Adio, democrație, ne-am întors la dictatura de tip nord-coreean!; apel adresat primului ministru de eliminare a demnitarilor corupți;

Domnul deputat Dan Brudașcu. Va urma domnul Ioan Timiș.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Adio democrație, ne-am întors la dictatura de tip nord coreean".

Nu voi da citire întregului text. Îl voi preda la stenograme.

Dați-mi voie să fac referire însă la alte elemente.

Antevorbitorul meu vorbea despre un test al clasei politice. Într-adevăr, este un test care s-a dovedit a fi real. Nu face parte din arsenalul de diversiuni pe care echipele de propagandă ale PSD le aruncă frecvent pe piață.

Este un test de pe urma căruia PSD a ieșit foarte tăvălit. Sondajele de dinaintea acestui referendum dădeau, ca opțiuni ale electoratului, următoarele procente: PNL - circa 20%, PD - 12%, PUR - 1%, alții - 3%.

Dacă împărțim cele 55,7 procente, care se pare că reprezintă scorul final al acestui referendum, rezultă, după ce eliminăm pe cei 10% care au votat contra, că PSD a ieșit pe locul 4, respectiv doar cu 8,7% din opțiunile electoratului.

Cel mai câștigat din acest referendum a ieșit Partidul România Mare, al cărui scor real este situat undeva între 35 și 40% din opțiunile electoratului român.

Este dovada că toate sondajele folosite pentru aiurirea populației nu au reușit absolut deloc. Orice sondaj de viitor va face absolut penibile încercările disperate ale Puterii de a-și salva imaginea.

Antevorbitorul meu s-a adresat populației și a felicitat-o pentru rezultatele acestei consultări, acestui plebiscit.

Dați-mi voie să adresez și eu aceleași felicitări populației din județele transilvane care, încă o dată, au dovedit că nu sunt în sfera partidului de guvernământ și, prin votul categoric dat la acest referendum, și-a arătat detașarea față de un guvern care nu este capabil să rezolve problemele țării.

Felicit și eu populația județului Cluj, în mod deosebit, județ unde, cu toate eforturile disperate, folosindu-se toate mijloacele interzise de lege și de moralitate, s-au obținut între cele mai mici scoruri la acest referendum. Populația municipiului Cluj-Napoca, municipiu aflat permanent ca țintă a propagandei PSD, doar 44,7% au votat pentru această Constituție, iar, la nivelului județului Cluj, doar 51,4%, după implicarea abuzivă și ilegală a tuturor deputaților, senatorilor și chiar a miniștrilor partidului de guvernământ.

Cu acest prilej s-a arătat și se va mai arăta și în presă și probabil și de la această tribună, că s-au săvârșit o serie de ilegalități.

De aceea, în calitate de membru al Parlamentului României, mă adresez președintelui PSD și primului-ministru să dovedească într-adevăr că procesul început ieri, prin eliminarea unor miniștri corupți, a unor miniștri care au încălcat legea, nu este o întâmplare, ci reprezintă cu adevărat o politică substanțială.

De aceea, cer de la această tribună, pentru faptele și infracțiunile săvârșite pe parcursul organizării și desfășurării acestui referendum, să fie demiși: ministrul Ioan Rus, ministrul delegat Oprea, președinții studiourilor de radio și televiziune și directorii studiourilor teritoriale, prefectul și subprefectul județului Cluj, comandanții poliției și jandarmeriei, pentru transformarea acestor unități în unități de teroare și de intimidare a populației și, mai ales, a Partidului România Mare.

Nu este posibil într-o țară democratică și civilizată, ca reprezentanții PRM să fie în permanență reținuți de poliție, anchetați, terorizați și amenințați.

Iată de ce consider că ministrul de interne și adjunctul acestuia nu mai au ce căuta în fruntea Guvernului României.

Declarație politică: "Adio democrație, ne-am întors la dictatura de tip nord coreean".

Întreaga clasă politică, în ciuda diferențelor doctrinare sau de program, acționează pentru materializarea obiectivului strategic de aderare a României la structurile europene și euro-atlantice. Atingerea acestei ținte presupune, însă, transformări radicale, de esență, ale societății românești. Este vorba, în primul rând, de promovarea principiilor democrației, crearea statului de drept și a economiei funcționale de piață.

Trebuie să recunosc că s-au făcut unele încercări, dar prea puține reușite. Guvernele de după 1990 și-au propus să creeze cadrul instituțional și legislativ care să asigure funcționarea democrației, separația puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, trecerea la economia funcțională de piață. Din nefericire, în mare măsură, totul s-a rezumat la măsuri declarative, de imagine, având drept consecință ruinarea și mai accentuată a economiei și revenirea la situația de dinainte de 1989. Deteriorarea cea mai gravă a situației economico-sociale a țării și subminarea statului de drept și a instituțiilor sale s-au petrecut sub regimul Președintelui Iliescu. Beneficiind de implicarea și de sprijinul nemijlocit al acestuia, se revine în forță la dictatura partidului unic, se reînvie vechile forme de totalitarism însoțite însă de sărăcie, insecuritate socială, corupție și infracționalitate.

Ultimul atentat grav împotriva viitorului democratic al poporului român l-a reprezentat pseudo-referendumul pentru votarea Legii de modificare a Constituției. S-a recurs la un întreg arsenal propagandistic de minciuni și diversiuni ordinare pentru a convinge populația să voteze nu Constituția țării, ci rezultatul acordului dintre PSD și coloana a V-a a revizionismului unguresc, care aduce atingere demnității naționale și reprezintă cel mai mare atentat la democrație și principiile statului de drept.

Pentru a-și atinge scopul, Guvernul PSD, cu sprijinul UDMR, a cheltuit oficial circa 350 miliarde de lei, iar neoficial peste 800 de miliarde de lei pentru organizarea referendumului. Dacă PSD ar fi fost cu adevărat interesat de aderarea țării la U.E. și NATO, aceste sume puteau fi destinate unor programe de dezvoltare economică, pentru apropierea României de nivelul viitorilor noștri parteneri. Dar pentru actuala Putere, referendumul a reprezentat doar încă o oportunitate de spoliere a bugetului național și de propagandă a PSD.

Sondajele de opinie de dinaintea referendumului au indicat un absenteism masiv și opoziția populației față de demersul inutil al Puterii. De aceea, Guvernul Năstase a recurs la nesfârșite abuzuri și ilegalități, în total dispreț față de legile în vigoare. Ca să-și atingă scopurile antinaționale, Puterea a adoptat, dându-și arama pe față, ordonanțe și hotărâri care să-i asigure victoria cu orice preț. Caz unic în istoria țării, referendumul s-a organizat două zile, iar atunci când s-a constatat că nici așa populația nu se lasă păcălită, s-a trecut la măsuri în forță. Demonstrând că, în fapt, este vorba de Constituția PSD, nu a țării, PSD a organizat duminică, 19 octombrie a.c., o video-conferință, unde, după model P.C.R., s-au dictat acțiuni dure și disperate incluzând minciunile și amenințările, intimidările, furtul direct, teroarea, împiedicarea activității opoziției și marginalizarea ei etc.

Contrar legii, în acțiunile sale, Puterea a folosit Poliția și Jandarmeria, precum și absolut toate instituțiile publice pentru a realiza cel mai mare furt din istoria acestei țări. Reprezentanții PRM au fost în numeroase județe reținuți, anchetați, amenințați și terorizați de Poliție și Jandarmerie, apogeul fiind atins în județul Cluj.

În ultima zi a referendumului s-a recurs la cele mai incredibile metode. S-a intervenit brutal în activitatea cultelor; au fost speriați că-și vor pierde pensiile, ajutoarele sociale sau chiar slujbele, țăranii, funcționarii publici, angajații regiilor, profesorii, militarii, precum și țiganii. Reprezentanții PSD și ai administrației locale au furat pe față, în secțiile de votare sau cu urna mobilă.

Pentru ce? Vă veți întreba. Pentru că PSD nu știe să piardă și este incapabil să accepte rezultatele unei consultări cu respectarea principiilor democrației.

Duminică, încă de la ora 17,00, liderii PSD declarau, la Dej, că rezultatul votului, pe țară, va fi, în final, de 55%. Au greșit doar cu câteva sutimi. PSD a demonstrat astfel că este dușmanul cel mai înverșunat al democrației și al eforturilor făcute de poporul român, periclitându-i voit viitorul. De această mare și periculoasă înfrângere a democrației românești se fac însă vinovate și acele puteri străine, din NATO și UE, care sprijină și încurajează, conștiente sau nu, reinstaurarea dictaturii și a partidului totalitar în România.

Mie, ca român, îmi este rușine de cele întâmplate la pseudo-referendumul din 18-19 octombrie. Cred că, în urma lui, România a ieșit și mai puțin pregătită de marile examene ale aderării. Păcat că am mai irosit o uriașă șansă și că, în loc să fim cu un pas mai aproape de Europa, în realitate am ajuns alături de Coreea de Nord.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Timiș - declarație intitulată Parlamentar la fără frecvență;

Îl invit pe domnul deputat Ioan Timiș. Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentar la fără frecvență".

Recent, într-o conferință de presă la Deva, deputatul liberal Dan Radu Rușanu a afirmat că "parlamentarii PSD de Hunedoara una declară la Deva și altceva fac la București".

Acest tip de observație și apreciere ne surprinde cu atât mai mult cu cât ea apare după aproape 8 luni de la data evenimentului de referință.

O astfel de reacție rapidă ne determină să ne punem o firească întrebare, și anume: sunt interesați realmente liberalii de soarta Siderurgicii Hunedoara, sau au nevoie de încă un abțibild pentru a decora barca cu două timone - PD-PNL?

Evenimentul rememorat cu vâlvă se referea la o întâlnire mai veche între reprezentanții Sindicatului Siderurgistul Hunedoara, o parte a managementului întreprinderii și o parte a deputaților și senatorilor județului Hunedoara, găzduită de Comisia pentru politici economice, reformă și privatizare a Camerei Deputaților.

Rezultatele dialogului urmau să fie cuprinse într-o scrisoare adresată primului-ministru Adrian Năstase.

A fost imposibil de semnat o asemenea scrisoare, care conținea niște termeni supărător de imperativi, în condițiile în care a mai avut loc o astfel de întâlnire în oglindă la Deva, iar soluțiile contraziceau soluțiile propuse de o comisie guvernamentală, care s-a documentat efectiv în teren, cu toți factorii implicați și în final, domnul deputat liberal Dan Radu Rușanu confunda Cugirul cu Hunedoara.

Am avut senzația că părerea cvasiunanimă a fost aceea că participanții au apreciat dialogul și disponibilitatea unor parlamentari de a aborda anumite probleme concrete ale județului.

Aș dori să se afle pe această cale publică, să afle și domnul deputat PNL Rușanu că, personal, nu-mi schimb părerea pe drumul de la Deva la București.

În legătură cu Siderurgica Hunedoara, am considerat și am afirmat că este inutil să te prefaci că plângi la căpătâiul ei, în loc să cauți soluțiile care se găsesc în altă parte.

Trebuie spus clar: soluția la Hunedoara nu este să refaci forțat o structură care dispare. Alternativa este soluția.

Eleganța domnului deputat Rușanu, așezat în topul eleganței de către câteva jurnaliste locale, vrea să ascundă o anumită realitate, și anume că noi, parlamentarii PSD de Hunedoara, am acceptat de multe ori să fim paratrăsnetul nemulțumirilor sindicale pentru multele greșeli ale altora. Acolo, la Hunedoara, liberalii au un primar cu două mandate și pentru parcul industrial al primăriei, numai Guvernul României, singur, a alocat recent 20 de miliarde de lei. Terenul acestui parc rămâne în paragină și nici un liberal bogat nu a venit să investească în Hunedoara.

Eu cred că pentru domnul deputat Dan Radu Rușanu este mai comod să stai la București și să scrii scrisori inutile premierului ca, mai apoi, în timpul doi, să extragi anumite nuanțe percepute în mod strict personal.

Neimplicarea în concret și în realitate devine o problemă de partid, iar modelul de comportament lansat pentru județ este cel al unui parlamentar la fără frecvență.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban - intervenție politică legată de Cota unică de impozitare - între teorie și practică economică românească;

Îl invit pe domnul Ștefan Baban să ia cuvântul. Va urma domnul Tiberiu Kovacs.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Cota unică de impozitare - între teorie și practică economică românească".

Anunțată cu mare tam-tam, cota unică de impozitare a rămas doar un vis frumos și astfel ne-am făcut din nou speranțe fără acoperire. Guvernul a reușit, iarăși sau din nou, să ne demonstreze și să-și demonstreze că nu are nici curajul, nici puterea de a lua taurul de coarne și de a aplica astăzi ceea ce a hotărât și comunicat ieri. Oricare ar fi motivațiile oficiale ale expedierii cotei unice de impozitare pe adresa puterii din anul 2005 - probabil că PRM -, realitatea rămâne totuși una singură: fără măsuri fiscale reale și eficiente de care să beneficieze angajatorii, aplicarea practică a acestei propuneri fiscale rămâne doar ca un exercițiu statistic.

Eșecul aplicării cotei unice este datorat, în primul rând, tocmai simplității noului sistem de impozitare, simplificare care nu este suficientă pentru rezolvarea marilor și eternelor probleme ale bugetului de stat: munca la negru, evaziunea fiscală în continuă creștere, numărul mic de salariați în raport cu numărul pensionarilor, măsurile fiscale optime care să-i încurajeze pe cei care și-au riscat banii și liniștea pentru a desfășura o afacere în mod legal etc.

Având în vedere toate aceste probleme, te întrebi de ce au făcut atâta zarvă guvernanții, proclamând aplicarea cotei unice de impozitare cu atâta entuziasm? Și-au dat seama ulterior că, neprimind nici un protest din partea F.M.I. (care monitorizează de altfel foarte atent "jocurile Guvernului"), nu era un proiect revoluționar care urma să impresioneze atât pe oamenii de afaceri, prin reducerea cu 2% a C.A.S.-ului, cât și pe salariații care ar fi câștigat puținii bănuți la salariile mizere. Bună sau rea, corecta sau incorecta aplicare și ca procent, cota unică de impozitare și-a făcut datoria, distrăgând atenția de la celelalte taxe și impozite plătite de angajați și angajatori, pe care Guvernul are de gând de fiecare dată să le crească atât ca procente, cât și ca număr.

Aceste măsuri, coroborate cu respingerea adoptării unor măsuri economice dure, blochează economia românească și o lasă să se zbată în mocirla tranziției. Se respinge cu putere reducerea C.A.S.-ului, dar se continuă sistemul plăților compensatorii pentru angajații disponibilizați, adică se acceptă în continuare sistemul de neplată a muncii, a ajutoarelor pentru încălzire și a altor măsuri populiste care determină o siguranță călduță, siguranță care este plătită pe an ce trece, din ce în ce mai scump.

Cu toate acestea, guvernanții se declară mulțumiți: nu-și ridică populația în cap pe timpul iernii care vine, amână efectele economice și secundare ale restructurării și/sau privatizării dinozaurilor economiei românești etc. În schimb, se proclamă peste tot câștigul României prin obținerea ultimei tranșe din împrumutul cu F.M.I., fără să se explice populației că pe viitor, cei ce vor guverna vor avea din ce în ce mai puține posibilități de manevră în dezvoltarea economiei naționale, în alcătuirea bugetului de stat și în privatizările care vor mai fi de făcut. Concluzia este tristă: nimeni nu câștigă nimic, decât o imagine de stabilitate și siguranță, din aplicarea unor formule importate, care poate au dat rezultate în alte țări, dar în România, după aproape 14 ani de tranziție, nu au făcut decât să sărăcească populația și să o izgonească spre alte meleaguri mai prielnice unor câștiguri care sunt sau nu supuse cotei unice de impozitare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Kovacs Csaba-Tiberiu - protest legat de demolarea, înstrăinarea și profanarea unui important așezământ cultural din Brașov;

Dau cuvântul domnului Kovacs Tiberiu. Va urma domnul Tiberiu Sbârcea.

   

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute, comunitatea maghiară din Brașov a comemorat 40 de ani de la demolarea Bisericii Reformate Maghiare din Brașov, a Școlii elementare reformate și a Oficiului Parohial.

Construirea care a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a realizat cu mari sacrificii.

Deoarece municipalitatea de atunci nu a fost dispusă să pună la dispoziție teren pentru construirea bisericii, în anul 1873 s-a cumpărat intravilanul necesar cu suma de 3.527 forinți, o sumă uriașă în acea perioadă, iar, pentru ca la 12 iulie 1891 să se așeze piatra de temelie, enoriașii maghiari au contractat un împrumut de 20 de mii de forinți restituit în rate anuale, de-a lungul mai multor decenii.

Biserica Reformată, construită în stil neogotic, a fost sfințită la 24 august 1892 și a constituit o bijuterie arhitecturală și o podoabă a centrului brașovean.

În anul 1963, când biserica avea doar 71 de ani, sub pretextul extinderii Hotelului ARO, s-a luat decizia demolării, ce a avut loc în urmă cu 40 de ani, fiind realizată de către armată, în timpul nopții.

Cu puțină bunăvoință, se putea realiza și extinderea și se putea păstra și biserica.

Pentru orice comunitate, dărâmarea, atât a bisericii, cât și a școlii, înseamnă o mare tragedie, care lasă urme adânci.

Am comemorat, dar am și protestat, mai ales recent, că la una dintre ședințele Consiliului municipal Brașov, s-a aprobat un PUD care vizează din nou extinderea Hotelului ARO și pune la dispoziție teren, deși biserica a solicitat retrocedarea acestuia. Este parte a terenului cumpărat de enoriași în secolul al XIX-lea, iar în ședință s-a mințit cu seninătate că biserica n-a solicitat nimic, iar votul s-a dat la unison de către reprezentanții tuturor partidelor, cu excepția celor de la UDMR.

Iată, deci, motivul protestului nostru împotriva acestei demonstrații că și la începutul mileniului III, patria pentru noi rămâne tot vitregă, așa cum a fost 80 de ani în secolul al XX-lea.

Nu putem accepta o nouă expropriere și nu putem privi pasivi o nouă profanare a locului sfințit odată, unde se dorește realizarea unui local pentru distracții și nu înțelegem nici pasivitatea prefectului, care nici măcar nu răspunde contestațiilor depuse de Biserica Reformată, dar și de Biserica Romano-Catolică, afectată de noua extindere ilegală, și nici comentariile malițioase, cum că în 1963, în locul clădirilor demolate, am primit o sală de gimnastică și, deci, am fost despăgubiți.

Am dorit ca protestul nostru să se audă și aici, să se vadă că nu am uitat și nu vom uita și că vom folosi toate mijloacele pe care statul de drept ni le pune la dispoziție pentru a ne apăra dreptatea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție intitulată: Zootehnia județului Mureș, respectiv specia taurină, își reintră în drepturi;

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul deputat domnul Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Cristian Sandache înțeleg că a depus la secretariat, da? Vă mulțumesc.

Domnul Miclea a mai depus la secretariat.

   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Intervenția mea se intitulează "Zootehnia județului Mureș, respectiv specia taurină, își intră în drepturi".

Ca o încununare a muncii depuse de Comitetul de organizare pentru expoziția județeană de taurine Tg.-Mureș 2003, de prefectură, consiliul județean, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, direcția agricolă județeană, direcția silvică județeană, direcția sanitară județeană, oficiul județean de consultanță agricolă, Stațiunea de Cercetare Bovine din județul Mureș, în data de 11 octombrie 2003, la Tg.-Mureș, pe platoul Depozitului de armăsari, a avut loc un impresionant și remarcabil eveniment zootehnic din activitatea și viața crescătorilor de taurine mureșeni, precum și a specialiștilor agricoli.

În această zi, s-a desfășurat expoziția de taurine din rasa Bălțată românească și Bălțata românească cu negru, la care au participat cele mai valoroase animale din județ, respectiv câștigătoarele locurilor I pe categorii, respectiv vaci multipare, vaci primipare, juninci gestante, tineret reproducție, colecții familii și vaci Bălțata românească cu negru de la cele 7 expoziții zonale desfășurate în acest an în localitățile Râciu, Miercurea Nirajului, Daneș, Iernut, Bălăușel, Luduș și Gurghiu.

La aceste expoziții zonale au fost expuse 950 capete de animale aparținând unui număr de 550 de crescători din județ și selectate de la peste 2.500 de producători participanți. O dată cu prezentarea animalelor la expoziții, au fost realizate cataloage privind originea și însușirile morfologice ale animalelor, precum și numeroase pliante și publicații de specialitate, prilej prin care crescătorii au primit cele mai noi informații tehnologice din zootehnie, în vederea creării de condiții de competitivitate și eficiență economică.

În viitor, un rol prioritar în conceperea, organizarea și desfășurarea activităților din cadrul expozițiilor agrozootehnice, va trebui să le revină asociațiilor profesionale ale producătorilor agricoli.

Reușita acestei grandioase manifestări de confruntare și competiție între producătorii agricoli se poate evalua și din spusele domnului inginer Petre Daia, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor: "Mureșul este un județ cu rezultate bune în domeniul agriculturii, pe măsura preocupării pe care o au producătorii agricoli, iar această preocupare se poate vedea cu mare ușurință privind aceste animale expuse. Aș vrea acum să-i felicit pe cei care au organizat această expoziție, să le urez succes în activitatea pe care o desfășoară cu abnegație și cu mult efort, având în vedere că agricultura se întâlnește uneori, din nefericire, cu multe situații vremelnice, deosebit de potrivite din punct de vedere climateric, așa cum a fost în acest an ca regim al precipitațiilor. Mi-a făcut o deosebită plăcere să văd animalele expuse și să port un dialog cald cu proprietarii acestora, pentru că astăzi este o zi a schimburilor de idei, a înțelegerii fenomenului și a proiectării gândurilor pentru dezvoltarea sectorului zootehnic care, în preocuparea Guvernului României, are un loc deosebit".

În finalul expoziției, a plouat cu premii în bani și furaje.

Vă mulțumesc. Dumnezeu să ne ajute!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, în sfârșit și o temă pe o problematică, specială.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - reiterarea necesității unei universități maghiare;

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Va urma domnul Petre Posea.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 23 octombrie vom comemora 47 de ani de la începutul Revoluției anticomuniste din Ungaria.

Revoluția Maghiară din 1956 a început cu manifestarea de solidaritate a studenților de la Budapesta cu poporul polonez și cu dărâmarea statuii lui Stalin din capitala Ungariei.

Ca răspuns, reprezentanții serviciului securității statului din țara vecină au început represaliile atât împotriva demonstranților, cât și asupra cetățenilor care au ocupat clădirea unde funcționa radioul. La data de 24 octombrie, deci împotriva insurgenților s-au folosit tancurile, puterea comunistă nu a putut înăbuși revoluția maghiară.

În ziua de 25 octombrie forțele de ordine au organizat un adevărat măcel în fața Parlamentului, dar lupte grele s-au dat în principalele orașe ale Ungariei.

Urmare a acestor lupte, la data de 27 octombrie s-a format Guvernul revoluționar condus de Nagy Imre, guvern care a susținut revendicările anticomuniste ale poporului maghiar. Mai mult chiar, Guvernul revoluționar maghiar avea curajul să hotărască ieșirea Ungariei din Tratatul de la Varșovia și să impună Uniunii Sovietice neutralitatea țării. Datorită intervenției militare a Armatei Roșii dirijată de comuniștii de la Moscova, Revoluția din Ungaria a fost înăbușită și în ziua de 4 noiembrie s-a instalat Guvernul revoluționar condus de Janos Kadar. Insurgenții însă au luptat până la începutul anului 1957 când, datorită superiorității numerice a armatei sovietice, au fost nevoiți să-și depună armele. Intelectualii, savanții și studenții din România s-au solidarizat cu revoluționarii din Ungaria.

Mai mult chiar, sub influența revoluției maghiare, profesorii universitari de la centrele universitare din Cluj, Timișoara și București au formulat pentru prima dată necesitatea introducerii autonomiei universitare, însă mișcarea de solidarizare a intelectualilor din marile centre urbane din România a fost înăbușită cu o cruzime deosebită.

Astfel, 14 simpatizanți cu Revoluția maghiară au fost executați ca urmare a unor sentințe judecătorești, dintre care doi erau de etnie română. Numărul celor întemnițați depășea cifra de 10 mii, dintre care numai la Tg.Mureș 3000 de cetățeni au fost trimiși la închisoare. Pe lângă aceasta, numeroși scriitori, savanți, profesori universitari și studenți au fost deportați și obligați la muncă silnică.

Reprezentanții puterii comuniste în frunte cu Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu s-au folosit de mișcările de solidaritate cu evenimentele revoluționare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorității maghiare din România, dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desființarea Universității Bolyai din Cluj, fapt ce a dus treptat la îngrădirea și la desființarea învățământului superior în limba maternă pentru comunitatea maghiară. Acum, după 45 de ani de la desființarea Universității Maghiare din România, când din partea partidului de guvernământ și din partea domnului prim-ministru Adrian Năstase ni s-a promis înființarea celor două catedre pentru comunitatea maghiară în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, s-ar putea remedia măcar în parte acele nedreptăți la care au fost supuși intelectualii maghiari la sfârșitul anilor 1950. Se pare însă că aceste promisiuni consemnate și în Protocol nu vor fi onorate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Posea - declarație aducând Omagiu oștirii Române; Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea, va urma domnul Emil Rus.
   

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi, 25 octombrie, are titlul "Omagiul Oștirii Române".

Luptele duse la 25 octombrie 1944 în orașul declarat ulterior erou Carei și Satu Mare au încheiat operațiile trupelor române în cooperare cu cele sovietice pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de sub ocupația străină.

Prin luptele duse în intervalul de timp august-octombrie 1944 s-a afirmat din nou strălucirea eroismului ostașilor români în rândul cărora se aflau și unii dintre veteranii de război de astăzi care mai sunt încă în viață, lupte care au dus la eliberarea localităților Sfântul Gheorghe, Tg.Mureș, Oarba de Mureș, Păuliș, Timișoara, pe Crișuri, pe Someș, în Munții Mezeș, Făget, Oradea și Carei.

Prin înfrângerea ultimelor rezistențe inamice, luptătorii români de toate armele, de la soldat la general, au înscris fapte de vitejie nepieritoare în cartea tradițiilor poporului român și pentru a se statornici în istorie, în mintea, inima și memoria urmașilor, semnificația acestei mărețe zile ce a devenit Ziua Armatei Române.

Astfel, cu prilejul acestei luminoase zile aniversare, toată suflarea românească aduce un binemeritat omagiu de recunoștință și prețuire oștirii române căreia îi doresc succese depline în înfăptuirea programelor de reformă și de integrare în structurile euro-atlantice, întărirea capacității combative pentru a fi în permanență scut de neclintit și santinelă de nădejde la hotarele patriei, garant al independenței, suveranității și integrității teritoriale a României.

Totodată, cu pioșenie și smerenie ne plecăm capetele în fața memoriei celor peste 800 de mii de ostași pe care armata română i-a pierdut nu numai în cel de-al doilea război mondial. Cinstim la această dată și oricând cu evlavie memoria eroilor români căzuți pe câmpurile de luptă pentru eternitatea României, celor care odihnesc somnul de veci în glie străbună, în pământ străin, în adâncul apelor, sub lespede de piatră sau fără mormânt și cruce la căpătâi. Trupurile lor neînsuflețite au jalonat drumul trupelor de toate armele de la Prut până la Caucaz, Cotul Donului și Stepa Calmucă, de la Stalingrad până la Budapesta și apoi până la Podișul Boemiei. Ne înclinăm fruntea și în fața mormintelor ostașilor din alte arme care odihnesc în glia străbună.

Un gând luminos de admirație și încurajare adresăm veteranilor și invalizilor de război, participanți la luptele pentru eliberarea pământurilor românești. În tranșee, în carlinga avioanelor sau pe puntea navelor, ei și-au îndeplinit misiuni cu vitejie și abnegație, cu toate că în fiecare clipă erau puși în fața primejdiei, aducătoare de moarte. Le împărtășim speranța că sacrificiul lor nu a fost zadarnic, iar faptele lor de patriotism, demnitate, cinste și modestie constituie pilda grăitoare pentru tineretul nostru, în general, și pentru ostașii de sub arme în activitatea lor pentru propășirea și prosperitatea României. Este omenește ca la ceas omagial cu toții să prezentăm în gând și din inimă, în mod simbolic, arma pentru onor Președinției, Parlamentului și Guvernului României, cu îndemnul de a avea voința și puterea mobilizării tuturor forțelor națiunii permanent pentru împlinirea intereselor naționale în rândul cărora întărirea capacității combative a forțelor armate ocupă un loc preponderent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Emil Rus - comentariu legat de vizita înalților parlamentari în județul Bistrița-Năsăud; Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus și va urma domnul deputat Ioan Oltean. La secretariat au depus declarațiile următorii parlamentari: Ștefan Giuglea, Liana Naum, Adrian Moisoiu, Costache Mircea, Ioan Sonea, Ioan Miclea, Emil Rădulescu, Puiu Hașotti și Titu Nicolae Gheorghiof. Poftiți.
   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Despre vizita înalților parlamentari în județul Bistrița-Năsăud, programată în zilele de 16-17 octombrie anul curent, vreau să vorbesc în declarația mea.

Vizita a fost anunțată din vreme cu multă fală, căci era vorba de "floarea cea vestită" a României. Cert este că numărul înalților parlamentari s-a restrâns la unul, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, pentru că cei din suită au fost doamna ministru al muncii și solidarității sociale și familiei - Elena Dumitru și șeful Agenției pentru strategii guvernamentale, domnul Vasile Dâncu, renumit în sondaje de opinie exagerate. După cum se vede, dânșii au reprezentat puterea executivă. Cu o zi mai devreme, a fost prezent și domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat venit pentru a tăia panglica la blocurile construite prin ANL, firește, o întreprindere sau mai bine zis o afacere despre care nu este exclus să auzim nu peste multă vreme că este în cercetare, pentru că tot cam așa se întâmplă.

Sigur, demersuri și promisiuni au fost că va veni în județ chiar primul ministru al României, dar știți și dumneavoastră principiul celor 4 evangheliști care sunt 3.

Ceea ce m-a frapat pe mine ca observator, domnule Valer Dorneanu, este că ați făcut abstracție de parlamentarii bistrițeni, le-ați anulat total existența, deși, în plen, la Cameră, îi numiți "stimați colegi".

De ce, domnule președinte, susțineți și dumneavoastră o asemenea tendință, parlamentarii bistrițeni au fost aleși prin voturile a mii de oameni, așa cum au fost aleși, dar îi reprezintă pe aceștia și atunci dumneavoastră pe cine sancționați? Nu înțeleg o asemenea poziție atât de antidemocratică și atât de nedemnă.

Domnii parlamentari din Bistrița sunt oameni cu care vă întâlniți zilnic și stați mereu în fața lor, chiar dacă nu sunt din același partid cu dumneavoastră și chiar dacă puterea locală are rezervele ei față de aceștia.

Domnule președinte Valer Dorneanu, cetățenii acestui județ au votat cum au crezut în anul 2000. E adevărat în această parte de țară a fost ales președinte senatorul Corneliu Vadim Tudor. A fost e exprimare democratică, așa cum în celelalte județe a fost ales domnul Ion Iliescu președinte al României. Într-o democrație normală este ceva firesc, știți dumneavoastră, domnule Valer Dorneanu, mai bine decât oricine. Tendința de anihilare a Opoziției sau de desconsiderare este specifică unei puteri totalitare și, la urma urmei, este una de extremă, așa că nu noi, cei de la România Mare, suntem extremiști, ci acei care nedreptățesc țara și poporul. Eu niciodată, cel puțin, nu v-aș dori dacă veți fi în Opoziție să ajungeți să vă confruntați cu o asemenea putere.

În rest, vă doresc sănătate și succese ca și până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Oltean - despre aspectele legale ale organizării referendumului; Dau cuvântul domnului Ioan Oltean, va urma domnul Dumitru Bentu.
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care astăzi o fac în fața Camerei Deputaților este determinată de modul în care a fost organizat referendumul pentru votarea Constituției din 18-19 octombrie.

Referendumul organizat la sfârșitul săptămânii trecute pentru aprobarea revizuirii Constituției a debutat, așa cum era de așteptat din partea PSD-ului, cu adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență cu prevederi ce încalcă alte prevederi legale, în speță, cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, prin desfășurarea acestuia pe parcursul a două zile în loc de o zi, așa cum este prevăzut în lege.

Ziua în plus alocată votului a salvat, se pare, Guvernul Năstase de la un eșec cvasitotal, ceea ce ar fi condus în mod normal la demiterea acestuia, dar a însemnat și un vot de blam din partea electoratului pentru partidul aflat azi la guvernare, pentru modul dezastruos în care guvernează, tronând peste corupție și sărăcie.

Procentul de prezentare la vot în prima zi, fatidic aș putea spune, a dus la o mobilizare fără precedent a membrilor PSD care au uzitat un întreg arsenal de metode și mijloace menite să mâne electoratul spre urne. Dictonul "scopul scuză mijloacele" era cel după care s-au condus. Această campanie de ultimă oră a avut se pare rezultat foarte bun, deoarece cu două ore înainte de închiderea urnelor procentul de prezentare la vot a înregistrat o creștere miraculoasă.

Iată câteva din aceste mijloace și metode magice, a se înțelege ilegale, folosite de reprezentanții PSD-ului pentru a aduce populația la vot. Tombole organizate în secțiile de votare, încălcându-se astfel dispoziția Legii nr. 3/2000, exemplul primarului de la Bacău, Dumitru Sechelariu. Alocări de resurse din bugetele județene după bunul plac al reprezentanților Puterii. Astfel, prefectul de Satu Mare a promis edililor din județ care vor reuși să adune oamenii la vot câte o excursie în China. Pe banii cui ne întrebăm. Iar președintele Consiliului județean Satu Mare, pentru a nu se lăsa mai prejos, le-a reamintit primarilor că localitățile ce se vor situa pe primele trei locuri în ceea ce privește prezența la urne vor primi de la buget câte un miliard de lei pe care să-i cheltuiască cum vor.

Mă întreb și-i întreb pe acești reprezentanți ai Puterii cum este posibil să faci asemenea promisiuni și să cheltuiești bani de la bugetul județean după bunul plac. Membrilor secțiilor de votare care vor înregistra cea mai mare prezență la vot le-a fost promisă de către primarul municipiului Piatra Neamț plata cheltuielilor de întreținere pe luna noiembrie. Cum își poate permite un primar să plătească aceste cheltuieli dintr-un salariu bugetar? Urne mobile au fost scoase pe stradă în toată țara cu încălcarea prevederilor Legii nr.3/2000 care impun solicitarea expresă a alegătorilor.

Primarul din Râșnov, după un tur al orașului, le-a spus oamenilor că nu vor mai primi ajutoare sociale dacă nu vor merge la vot. Baronul de Gorj, Mischie, președintele Consiliului județean a declarat public că nu vor mai primi în audiențe pe cei care nu se vor prezenta la vot și nu vor vota Constituția și aceste exemple ar putea să continue.

Organizarea referendumului a însemnat un efort bugetar de aproape 300 de miliarde de lei la care se adaugă cele folosite în campania pentru promovarea referendumului, de asemenea, impresionante cheltuieli care nu au reușit să convingă cetățenii cu drept de vot de necesitatea revizuirii Constituției, fiind la un pas de un eșec total.

Nu poți să nu te întrebi de ce s-a ajuns aici. Un răspuns ar fi acela al neacordării încă din debut a atenției cuvenite modificării Constituției, al practicilor ilegale folosite pentru atragerea populației la vot în scopul confiscării acestui eveniment de către PSD, în scop electoral, căruia populația i-a răspuns printr-o formă de protest, absenteismul la urne. Masiva neparticipare la vot este un vot tăcut împotriva partidului ce ne guvernează, contra politicii dezastruoase ce o promovează, politică ce aduce pe zi ce trece tot mai mulți cetățeni în pragul sărăciei și disperării și de care PSD-ul își aduce aminte numai când are nevoie de votul lor.

Partidul Democrat a votat Constituția în Parlament și a cerut membrilor și simpatizanților să se prezinte sâmbătă și duminică la vot și să voteze Constituția. Însă Partidul Democrat nu s-a putut asocia cu partidul la fraudă. Constituția trebuia votată, dar nu oricum, ci doar în condițiile stricte ale legii. De aceea, referendumul pentru revizuirea Constituției este, în opinia Partidului Democrat, un examen picat de Guvernul Năstase, căruia îi revine obligația cel puțin morală a unei demisii în bloc și nu doar demiterea unuia sau altuia dintre membrii săi, în încercarea de a salva o imagine terfelită și pătată de prea multe scandaluri de corupție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată: consecvențe;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu și va urma domnul deputat Ion Mocioi.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Consecvențe".

Referendumul a trecut. Ceea ce era normal să se întâmple s-a întâmplat. Constituția revizuită a fost validată prin votul celor care au crezut cu adevărat în ea.

S-au scris și se vor scrie multe pe agende pe această temă. Vor fi efectuate analize printre cele mai diverse. Se vor emite aprecieri dintre cele mai subtile și dintre cele mai originale și mai pertinente. Din multitudinea de atitudini manifestate în această perioadă mă voi opri succint doar asupra uneia - consecvența. A fost prezentă în comportamentul tuturor partidelor politice, al societății civile etc. Să le luăm pe rând.

Partidul de guvernământ a fost consecvent cu imensa responsabilitate pe care și-a asumat-o prin actul guvernării, în raport cu un obiectiv strategic major, integrarea României în structurile Uniunii Europene. De aici promovarea acestui da, fără nici un echivoc.

Din zona Opoziției, aceeași nedisimulată consecvență. Partidul România Mare și-a susținut constant opțiunea pentru nu, din motive ce-i aparțin în exclusivitate, deși a încercat să ridice adevărate linii maginot între alegători și urne. ADA, alianța bazată pe un singur element de comuniune - juxtapunerea - și care e plină de diaclaze, începe să capete patina banalului, a ales să-și exprime consecvența prin duplicitate. A mimat susținerea prin da a referendumului, în timp ce aștepta cu febrilitate un rezultat contrariu care să-i alimenteze iluzia apropierii mai rapide de putere. Din imensa comoară de înțelepciune care este Biblia a optat doar pentru pilda fariseilor. Și societatea civilă, pe care aceleași personaje de ani de zile pretind că o reprezintă, și-a trimis actorii de serviciu pentru a se prezenta consecvent, nu față de Constituție, ci față de Putere. Au apărut astfel personaje care prin mimică, gestică, limbaj și mai ales mesaj au demonstrat că unele etape în lungul drum al omului către om, nu sunt obligatorii pentru toată lumea. Această atitudine adoptată de promotorii culturii de tip "mambo Siria" a fost însă rejectată fără reținere. Și a mai fost o consecvență, cea a țăranului român către care nu întotdeauna ne aplecăm cu înțelegerea pe care o merită cu prisosință. E cazul să rostim nu numai în aceste zile, ci în fiecare oră a existenței noastre - laudă țăranului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ion Mocioi - despre neconstituționalitatea organizării referendumului; Dau cuvântul domnului Ion Mocioi și va urma domnul deputat Virgil Popescu.
   

Domnul Ion Mocioi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vorbesc și eu despre neconstituționalitatea organizării referendumului pentru revizuirea Constituției prin câteva aspecte.

Participarea cetățenilor la votarea referendumului pentru revizuirea Constituției a fost forțată de PSD și într-un șir de metode pe care presa le-a pus deja în evidență. În primul rând, s-a folosit ca instrument de manipulare a populației înfricoșarea oamenilor. Mai ales a țăranilor prin amenințarea că nu vor primi lemne de foc sau căldură pentru iarnă, că nu vor mai beneficia de ajutor social și chiar de pensii. Parcă erau duși cu arcanul la urne, luându-i pe cetățeni de acasă, forțându-i să intre în autobuze pentru a fi transportați sau prin însoțirea lor prin ploaie către secțiile de votare. Sunt doar câteva aspecte.

Multe altele sunt deja subliniate de colegi, aș vrea însă să mă refer la așa zisul cod de bună conduită în materie electorală stabilit de Consiliul Europei prin Recomandarea nr.1595 din 2003 a Consiliului Europei, deci al forumului politic, de fapt, al Europei. Practic PSD-ul a încălcat această recomandare depășind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. Prin aceasta, de fapt, a fost lovită în plin democrația și este păcat că vrându-se să fim mai democrați în Europa, atacăm chiar democrația.

Nu mă voi referi și la alte aspecte, doar atât aș vrea să mai spun că sunt nemulțumit total de organizatorii referendumului la Gorj și vreau să fiu glasul cetățenilor care mi-au spus că trebuie să intervin în Parlament pentru a susține această neconstituționalitate a prezentării lor la vot prin forțarea de a participa la urne.

Vă mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - despre electorat, referendum și Constituție;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma doamna Lia Olguța.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte

Declarația mea politică de astăzi are ca subiect desfășurarea referendumului.

Referendumul național privind revizuirea Constituției din 18-19 octombrie 2003 este rezultatul acțiunilor începute prin înțelegerea partidelor politice de la Snagov, prin susținute contacte politice ulterioare alegerilor generale din anul 2000.

Prin Hotărârea Parlamentului din iunie 2002 s-a stabilit începerea discuțiilor în cadrul comisiei de stabilire a propunerilor de modificare, discuții care au fost finalizate, ca și propunerile, în 18 septembrie 2003. Acesta a fost momentul până la care PNL și PD au afirmat public susținerea pentru convenirea textelor de modificare, bineînțeles, atitudine cu grijă și intensă căutare mediatizată. Poate nu se putea aprecia de la bun început diferența dintre atitudinea publică și cea practică din teren, dintre teorie și practică, astfel că cele două partide s-au străduit să demonstreze în desfășurarea Referendumului din 18-19 octombrie cum se face o politică duplicitară. Crearea de momente tensionate prin proteste și contestații nefondate, lansarea suspiciunilor de fraudă, o adevărată pândă pe teren, în goană după propriile fantasme, declarații și acuze de incorectitudine nesusținută de probe. Mai mult, cei care în fața camerelor de luat vederi ale televiziunilor declaraseră că vor susține votarea noii Constituții solicitau prin vocea președintelui Partidului Democrat demisia Guvernului, sperând în neatingerea pragului majoritar de validare, dându-și arama pe față și arătând electoratului pe viu politica duplicitară pe care o practică, renunțând la simularea publică a interesului pentru Constituție. Aceste două partide, nu numai că și-au arătat incapacitatea politică de participare constructivă, dar într-un moment de interes național cu semnificații internaționale deosebite au practicat o politică de formă și fațadă, de butaforie, de vopsea ieftină aplicată sumar pentru a-și zugrăvi o imagine amăgitoare pentru electorat.

După anunțarea rezultatelor favorabile ale referendumului, am putut constata, tot din declarațiile președinților acestor partide, dezamăgirea lor totală, nemaiputând fi disimulate revolta neputinței, acuzelor oarbe generalizate asupra Partidului Social - Democrat și Guvernului, amărăciunea constatării propriei incapacități politice. Am putut constata că există partide politice cu pretenție de reprezentare a cetățenilor care ar fi dorit să se oprească drumul României către democrație, către deschiderea politică internațională actuală, să nu se mai atingă standardele euro-atlantice.

Neîncrederea, bănuiala, jignirea pe care această alianță politică aruncată asupra celor 55% dintre alegători, care au înfruntat vremea nefavorabilă pentru a-și exprima votul, ar trebui să fie cu decență și demnitate recunoscute și retrase în fața electoratului care nu a ezitat să le acorde aprioric, e drept, încrederea sa.

Desigur, electoratul a apreciat exact câtă încredere mai poate investi pe viitor în alianța PD și PNL, așa zisa alianță pentru dreptate și adevăr. Desigur, electoratul și-a clarificat, cu această ocazie, care este clasa politică pe care a contat și a apreciat cine, în ce măsură și cum este interesat de viitorul țării. Desigur, electoratul a apreciat cine a fost alături de viitorul țării și cine a confundat principiile politicii, mandatul politic cu demagogia.

În ultimă instanță, electoratul constituie supremul judecător.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Lia Olguța Vasilescu - întrebări și răspunsuri privind veridicitatea rezultatelor referendumului; Dau cuvântul doamnei deputat Lia Olguța Vasilescu. Va urma domnul deputat Ion Florentin Sandu. Domnul Eugen Nicolăescu și domnul Andrei Chiliman vor depune la secretariat.
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

După încheierea Referendumului pentru Constituție nu pot să nu mă întreb unde este electoratul celor 4 partide care au încercat să convingă populația României, scârbită de 13 ani de corupție și sărăcie, să vină la vot. Să fie printre cei 70%, cât afirma primul mincinos al țării, directorul Metro Media Vasile Dâncu, că se vor prezenta la vot de bunăvoie? Sau printre cei aduși cu arcanul de la treburile lor de primarii de la țară care au fost speriați de activistul PCR Octav Cozmâncă de faptul că își vor pierde pozițiile pe liste?

Spaima acestora de a se face remarcați în ochii stăpânilor de județe sau de la București, i-a făcut să comită gafe inimaginabile, care dovedesc oricui se mai îndoia că am avut de-a face cu o fraudă de-a dreptul nesimțită.

Astfel, în mai multe comune din județul pe care eu îl reprezint în Parlament, Doljul, procentul de participare la vot al cetățenilor a fost - atenție! - de 150%. Mai mult, în comuna Mischii, la ora 18, în cea de-a doua zi a referendumului, ajunsese la 160,8%.

Procentul n-a mirat însă presa locală, având în vedere faptul că un ziarist de la "Jurnalul de Oltenia" a demonstrat că a putut să voteze de opt ori în opt secții de votare diferite. Și dacă aleșii locali s-au mobilizat să fure atâtea voturi pentru Constituție, ne întrebăm ce se poate întâmpla la viitoarele alegeri unde miza va fi infinit mai mare.

Disperarea P.S.D. a ajuns, stimați colegi, la proporții de neimaginat. Astfel, nu ne putem închipui cum ar fi putut prefectul Capitalei să-i spună la telefon judecătoarei Orășanu, președinta unei secții de votare, că-i dă ordin să facă dispensă de la lege.

Moș Teacă se credea la război și-și asumase rolul de a fi comandantul armatei care să lupte cu legile țării, fiindcă îl încurcă sau pur și simplu nu le pricepe.

Un caz și mai grav s-a petrecut la Biroul electoral județean Constanța, unde președintele acestuia și alți vreo zece infractori ca și el au hotărât anularea proceselor verbale sosite din secțiile de votare și s-au apucat să completeze ei altele, pentru că scorul trebuia raportat ca pe vremea P.C.R.-ului, de trei ori mai mare.

Expresia "s-a furat ca-n codru" s-a golit de orice conținut acum. Când vrei să-i spui unuia că e mare hoț, nu-i mai spui că fură ca în codru, ar trebui să-i spui că fură ca în secția de votare.

Oricum, dacă cineva se mai îndoia că procentul P.R.M. nu se apropie de 50%, acum are toate motivele să o creadă. Teama lui Vasile Dâncu sau a ministrului Ioan Rus de apariția lui Vadim la televiziuni încep să o înțeleg. Pur și simplu nu vor ca oamenii să vadă că în România mai există și alți politicieni decât aceia corupți și habotnici care au condus țara timp de 13 ani.

Va veni o vreme când guvernanții toți își vor da seama de cheltuielile inutile pe care le-au făcut, de încredințarea comenzilor pentru tipărirea de buletine de vot fără licitație la diverși boiernași locali din P.S.D., eu nu le spun baroni, pentru că acest cuvânt are și ceva nobil în conținut, sau de faptul că au încălcat legea și au amenințat lumea să iasă la vot, ca să mai câștige partidul-statul în imagine.

Credeți că mai prostiți mult populația, domnilor, cu sondajele domnului Dâncu? Sunteți jalnici!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Ion Florentin Sandu - repere culturale la Galați;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Florentin Sandu. Va urma domnul deputat Vlad Hogea.

   

Domnul Ion Florentin Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că în această atmosferă tensionată și încrâncenată care există sau a existat în ultima săptămână în țara românească prilejuită de desfășurarea referendumului, într-un colț de țară, la Galați, viața s-a desfășurat normal, arătând că sunt și alte lucruri importante pentru viața oamenilor. Și aș vrea să vă prezint două evenimente pe care eu le consider extrem de interesante.

Aici, la Galați, au avut loc săptămâna trecută două evenimente cu deosebite semnificații în viața cultural-artistică a orașului, evenimente ce au polarizat atenția locuitorilor acestui colț de țară de la Dunărea de Jos, numit cândva oraș de negustori, oraș cumplit de negustori sau, mai recent, cunoscut și apreciat de unii doar ca cetate a oțelului românesc sau orașul "roșu".

Primul dintre ele care a durat circa o săptămână a fost Festivalul pentru arta comediei, festival de tradiție la Galați, care a adunat pe scena Teatrului "Fany Cardini" cele mai cunoscute trupe de teatru ale țării și unde au fost prezente personalități de prestigiu ale teatrului românesc. Astfel, publicul gălățean a fost răsfățat de spectacole precum "A douăsprezecea noapte" prezentat de Teatrul de Comedie din București, "Bolnavul închipuit" prezentat de Teatrul Național din Cluj-Napoca; "Inimă de câine" cu Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași; "Gaițele" cu Teatrul "Odeon" din București; "Dineu cu proști" cu Teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov și, nu în ultimul rând, "Zăpezile de altădată" și "Steaua fără nume" prezentate de Teatrul "Fany Cardini" din Galați.

A onorat festivalul personalități de renume ale scenei românești și dacă nu amintesc decât pe Dorina Lazăr, Teodor Chirilă, Tudor Corbu, Ioana Citabaciu, Irina Petrescu, regizoarea Sanda Manu sau actorul Dorel Zamfir, o fac numai din lipsă de timp și îmi cer scuze pentru aceasta.

În orice caz, în numele gălățenilor, le mulțumesc tuturor pentru acest eveniment de suflet.

Celălalt reper cultural s-a consumat vineri, 17 octombrie, când în prezența ministrului culturii, domnul academician Răsvan Theodorescu, și a ministrului telecomunicațiilor, domnul Dan Nica, a fost inaugurat și sfințit de către preasfinția sa Dr. Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, un adevărat templu al artei sunetelor ce poartă pe frontispiciu numele de glorie al unuia din fiii urbei născut nu departe de locul unde acum a fost dezvelit bustul acestuia ca semn al dragostei și mândriei gălățenilor pentru artă.

Remarcabilă bijuterie în rândul instituțiilor muzicale din țară, așa cum arată astăzi complet renovat și modernizat la standarde europene, Teatrul muzical "Nae Leonard" și-a deschis porțile într-un cadru sărbătoresc, încărcat de multiple și reconfortante emoții ale celor care-l slujesc de peste o jumătate de veac, având alături toate autoritățile locale și județene, personalități ale vieții culturale și artistice, un generos public, dornic să vadă ce minunăție au înfăptuit proiectanții, constructorii și meseriașii de toate specialitățile. Și trebuie să știți că impresionantele fonduri de investiții necesare, circa 50 de miliarde de lei, nu au provenit de la nivel central, ci ele au fost exclusiv rodul eforturilor autorităților județene și locale, în aceste fonduri regăsindu-se și nobila contribuție a celor care trăiesc și trudesc în orașul lui Cuza și pe care, în urmă cu mai bine de un veac și jumătate, Kogălniceanu, în vizită la Galați, îi îndemna: "Faceți a se construi teatrul, ocupați-vă de lucruri serioase și statornice pentru care vă vor binecuvânta urmașii dumneavoastră. Teatrul este stabilimentul civilizatoriu al poporațiunii. Teatrul închide crâșmele și cafenelele. Teatrul dă nutriment spiritului."

Și gălățenii au făcut laolaltă, autorități și cetățeni, care vor sincer ca orașul lor, deci asta au făcut cetățenii care vor sincer ca orașul lor să se înscrie cu fruntea sus în circuitul valorilor spirituale ale Europei viitorului. Din păcate, s-au remarcat prin lipsă șefii locali ai partidelor de opoziție, ocupați probabil cu împărțirea posturilor într-o viitoare ipotetică guvernare.

Vă invit, dragi colegi, cu sinceritate, să vizitați Teatrul muzical "Nae Leonard".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumim pentru momentul spiritual.

 
  Vlad Gabriel Hogea - referire la câteva rotițe ale mecanismului de fraudare a referendumului;

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Mircea Toader.

   

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

De data aceasta, senatorul Solcanu s-a întrecut pe sine. Președintele P.S.D. Iași a făcut totul pentru a asigura prezența la vot a majorității populației județului, punând în funcțiune o mașinărie infernală. Ne vom referi, în cele ce urmează, numai la câteva rotițe ale mecanismului de fraudare a referendumului.

Nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că bolnavii psihic internați la Spitalul de Psihiatrie din Iași "Socola" au fost declarați peste noapte sănătoși, și, ca urmare a existenței discernământului, s-a purces la transportarea lor cu forța la secția de votare special creată în incinta unității medicale respective. Însăși președinta secției a relatat presei locale că majoritatea erau convinși că îl vor vota pe Iliescu pentru un nou mandat prezidențial, ceea ce atestă, evident, că "alegătorii" aveau nervii strașnic de zdruncinați.

De fapt, chiar nebunii, cu gura lor, au povestit cum au decurs lucrurile. Bolnavul Gheorghe Moruz, cel care a votat primul din tot spitalul, sâmbătă dimineață, la orele 8,oo, a insistat ca ziariștii să noteze neapărat și rangul său nobiliar: "principe de Iași"! Alt om suferind, Ion Filimon, a declarat cu inocență: "Nu știu pentru ce am votat. Am pus DA pentru că erau două căsuțe cu DA și NU și mi-a venit mie să pun DA. Domnul doctor Cârlan a venit sâmbătă în salon și ne-a spus că "nu avem voie să părăsim salonul, pentru că trebuie să mergem la votare."

De reținut faptul că, din cei peste 380 de "electori" de la "Socola", peste 30 de bolnavi mintal erau într-o stare atât de gravă încât a fost nevoie de asigurarea unei urne mobile, care li s-a adus la pat. Pe doctori nu i-a interesat de fel însănătoșirea celor care zăceau de luni de zile, degradându-se într-un ritm îngrijorător, ci trucarea procedurilor referendare.

Comentariile sunt de prisos. Dacă un medic profită de ascendentul moral asupra unei paciente și o seduce, se consideră că e caz penal. Dacă o turmă de medici pesediști din clica lui Solcanu, pentru a-și atinge scopurile murdare, profită de situația limită în care se găsesc niște semeni ai noștri, este un act de "conștiință civică", pe care tiranii României se grăbesc să-l salute.

Într-o manieră similară a decurs simulacrul de votare de la Penitenciarul de maximă siguranță din Iași, Secția 149, unde, chiar din prima zi, cei 289 de deținuți de drept comun au fost încolonați și obligați să voteze Constituția. Întrebarea care a revenit obsesiv "După ce pun ștampila, pot pleca acasă?", este de natură să ne creeze suspiciuni serioase cu privire la influențele malefice ale conducerii închisorii asupra celor aflați la mâna lor. Versul eminescian "Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni" a fost reinterpretat, în sensul "reciclării" celor izolați, vremelnic sau veșnic, în dosul zidurilor acestor instituții.

Nici în libertate lucrurile n-au stat mai bine. Fruntașii P.S.D. din multe localități au condus ei înșiși operațiunile de fraudare, inclusiv în orașul Târgu Frumos, unde primarul și alții au mers din ușă-n ușă, cu urna volantă, făcând presiuni asupra oamenilor pentru a vota o Constituție pe care nici măcar nu o cunoșteau. Manevre ordinare s-au întâlnit și în Mădârjac, Vânători, Comarna, Voinești, unde buletinele erau introduse în urne de-a valma, ca să îngroașe rândurile celor care, chipurile, ar fi venit să voteze. În comune precum Butea, Hălăucești, Oțeleni, Strunga, Răducăneni, Al.I.Cuza, listele electorale au fost subțiate în mod abuziv, prin ștergerea celor plecați la muncă în străinătate. S-a vizat astfel diminuarea absenteismului prin eliminarea nejustificată a mii și mii de ieșeni de pe listele permanente. Putem afirma că s-a realizat, implicit, decăderea acestor cetățeni din drepturile lor constituționale, ceea ce întrunește elementele constitutive ale mai multor infracțiuni. Dar cine să-i sancționeze pe fraudatori, când chiar ei făceau cărțile!?

Inutil să mai precizăm că și în Iași, ca de altfel în toată țara, s-a votat de mai multe ori, pe baza acelorași documente de identitate, de către o singură persoană. Metoda e banală: prima dată la o secție, cu cartea de alegător; a doua oară, în altă parte, cu pașaportul; a treia oară cu cartea de identitate și apoi, practic, la infinit, cu aceeași carte de identitate de pe care timbrul se desprinde cu ușurință, fiind lipit cu o superficialitate... programată!. Așa că dovada care atestă exercitarea votului dispare miraculos în câteva secunde.

Controlul computerizat în privința prezenței la urne a cetățenilor nu vizează persoanele ca atare, ci doar numărul lor. Nu numai teoretic, ci și practic, o minoritate formată din câteva sute de mii de inși se poate plimba pe la secții, obținând și folosind milioane de buletine de vot asupra cărora nu aveau nici un drept, o scamatorie periculoasă, dintr-n jalnic circ în care P.S.D. vrea să transforme procesul electoral din România. Se înșeală dacă se consideră învingători. În realitate, și-au devoalat planul din 2004, și-au dat arama pe față înainte de vreme, iar această nouă Constituție, ilegală și imorală, le va ieși pe nas!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicu Mircea Toader - declarație referitoare la o problemă de interes național cu impact major asupra sănătății populației;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Toader. Va urma domnul Gheorghe Popescu.

   

Domnul Nicu Mircea Toader:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se referă la o problemă de interes național cu impact major asupra sănătății populației.

După cum se știe, în art.33 din Constituția care n-a fost încă promulgată, dreptul la ocrotire a igienei și sănătății publice este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice. În plus, Legea nr.48 din 2002 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevăzută la art.1, paragraful 2, lit.e) alin.4 arată că "În România, principiul legalității între cetățeni este garantat prin exercitarea dreptului la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială și la serviciul social."

Din nefericire, toate aceste măsuri sunt doar vorbe, acțiunile întreprinse de Guvernul Năstase în domeniul sănătății sunt contrare tuturor acestor prevederi legislative. Ba, mai mult, ultimele măsuri ale domnului ministru demisionar Beuran, și de care domnia sa este deosebit de mândru, a aruncat în neputință și disperare zeci de mii de bolnavi. Domnia sa își făcea un titlu de glorie din a anunța într-o emisiune televizată că acum, în România, nu se mai moare cu rețeta în mână. Este adevărat! Dar acum se moare fără rețetă, pentru că a-ți procura o rețetă trebuie să ai puterea să poți să bați pe la toate ușile din circuitul propus de fostul domn ministru.

Astfel, medicii din spitale nu mai pot elibera rețete compensate. Acestea pot fi transcrise de medicul de familie sau pe baza unei trimiteri a acestuia de un medic specialist din ambulatoriu. Până la inițiativa domnului ex-ministru Beuran, rețetele compensate puteau fi eliberate și de medicii din spitale, în special pentru persoanele care primeau asistență și servicii medicale în unități spitalicești.

În prezent, rețetele compensate sunt eliberate numai de medicul de familie, pe baza unei trimiteri din partea unui medic specialist din ambulatoriu. Există marea probabilitate ca atunci când după o spitalizare ești externat pentru a obține un medicament absolut necesar, ești obligat să faci un traseu format din medic de familie, medic specialist, funcție de numărul listei ești înscris în prescripția medicală, farmacie și apoi să-l poți procura în condiția că mai ai bani în buzunar și ai ajuns la farmacie în prima zi a lunii.

Acest sistem este o barbarie și un atac la sănătatea publică, de altfel garantată de Constituție, făcând de multe ori imposibilă obținerea medicamentelor de care ai absolută nevoie sau să fii obligat să te rogi la Dumnezeu să-ți dea zile până ai norocul să cumperi medicamentul după ce stai la coadă la farmacie sperând că nu se va termina plafonul pentru luna respectivă.

O altă carență a sistemului de sănătate este cel legat de neasigurarea asistenței medicale în așa-zisele centre de permanență. În acestea, asistența este asigurată de către un singur medic cu un program de câteva ore. Cum credeți că se poate asigura o asistență de calitate într-un oraș de 300.000 de locuitori, cum este orașul Galați, cu un singur medic pediatru sau un singur medic oftalmolog la un asemenea centru.

Cred că domnul Beuran nu are în familie oameni bolnavi ca să vadă cum aceștia sunt condamnați să moară. Sigur că nu doresc să relatez numai o situație anacronică în sistemul de sănătate creat de inovațiile manageriale ale domnului Beuran și o propunere de rezolvare ar fi acordarea unei mai mari competențe medicului de familie care în prezent este un simplu scriitor de trimiteri către medicul specialist, acolo unde se găsește, și se poate asigura o permanență sau măcar o perioadă de timp mai mare decât cea alocată în prezent.

De asemenea, cred că o soluție ar fi și posibilitatea ca asigurații să se adreseze unui medic specialist de la cabinetele private, urmând ca decontarea contravalorii consultației să se facă prin casa de asigurări.

Sper că noul ministru interimar Blănculescu să îndrepte eroarea pe care fostul ministru Beuran a făcut-o în defavoarea oamenilor care au nevoie reală de asistență sanitară, nu de a deveni niște marionete și curieri pentru obținerea unui drept de asistență medicală pe care cu mare emfază o prezentați ca soluții de redresare a disfuncționalității sistemului sanitar.

Și, fiindcă colegul meu, Sandu Florentin, a prezentat un eveniment cultural la Galați, mă simt - e partea doua a declarațiilor politice - dator să-i spun dânsului că într-adevăr evenimentele au fost frumos transmise, dar faptul că ne-a sancționat pe noi, liderii politici ai opoziției, că n-am fost prezenți la evenimentul de la Teatrul muzical, trebuie să-i spun că atunci noi am fost pe teren să explicăm Constituția, asta a fost poziția noastră, iar duminică când dânșii probabil erau, sau sigur erau pe teren să ducă oamenii la vot, noi eram la teatru "Fany Cardini" și sala era aproape goală, toți liderii P.S.D. fiind bineînțeles în zonele rurale pentru a găsi soluții de a crește numărul de votanți.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ionel Olteanu - invitație la reflecție în urma desfășurării referendumului privind revizuirea Constituției;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Popescu. Nu este domnul Gheorghe Popescu, a plecat? Da.

Domnul Ionel Olteanu. va urma doamna Lucia Cornelia Lepădatu.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Adoptarea de către o largă majoritate a Parlamentului României a prevederilor de revizuire a Constituției contura șansa unui semnal important privind maturizarea clasei politice românești, îndeosebi a partidelor parlamentare. Era cred eu ocazia unui semnal de normalitate începerea lucrărilor de revizuire a Constituției și constituirea Comisiei de revizuire, din care am avut onoarea să fac parte, s-a făcut pe baza acordului politic semnat de toți reprezentanții partidelor parlamentare. Apoi, P.R.M. s-a retras, după cum se știe, din Comisia de revizuire, timp de un an și jumătate, pentru a reveni apoi în plen cu amendamente și sugestii, zic eu, interesante.

Inexplicabil, însă, atitudinea sa a fost aceea de a îndemna cetățenii să nu participe la vot, ceea ce, dați-mi voie s-o spun cu toată tăria, mi se pare un mijloc nedemocratic, pentru că nu poți să împiedici sau să sugerezi unui cetățean să nu participe la vot, să își exprime opțiunea în sens favorabil sau nefavorabil unor dispoziții legale, unui proiect, cu atât mai mult dispozițiilor privind revizuirea Constituției.

Potrivit ultimelor date publicate de presă, 55,7% din cetățenii României cu drept de vot s-au prezentat la urne demonstrând, cred eu, un comportament civic admirabil, în ciuda condițiilor climaterice nefavorabile și eu cred că noi toți trebuie să le mulțumim pentru efortul lor și, mai ales, pentru simțul lor civic, patriotic. Aș spune că această ocazie de maturitate din partea unor lideri politici a fost ratată din păcate. De aceea, cred eu că acest referendum reprezintă totuși, ar trebui să reprezinte un moment de reflecție, un moment de reflecție care să determine o reformă reală a atitudinii și a comportamentului nostru, al tuturor.

Prezența mai slabă la referendum cred că este un semnal adresat de cetățean în toate cele patru puncte cardinale tocmai ca percepția noastră să răspundă la un asemenea semnal. S-a invocat de multe ori că P.S.D. ar fi fost principalul beneficiar al votării Constituției revizuite. Este o eroare pentru că, cred eu, principalul beneficiar nu era altcineva decât cetățeanul, decât România, în raport cel puțin de dispozițiile de integrare europeană și euroatlantică a României. Ipocrizia unora, duplicitatea altora nu au făcut decât să răspândească confuzie. De multe ori s-a spus, fără îndoială, că această Constituție revizuită n-a fost suficient de bine explicată. Poate că e și puțin adevăr și poate că responsabilitatea revine nu doar unora, ci tuturor, nu doar parlamentarilor, chiar aș spune chiar și reprezentanților societății civile, posturilor de radio și televiziune, dar când vezi că un post de televiziune își plasează revizuirea Constituției în derizoriu, invitând-o pe Ciociolina să promoveze adoptarea acestei Constituții, aceasta cred că este o chestiune de societate. Și aceasta cred că este o chestiune de reflecție din partea noastră, a tuturor.

Sigur, se putea face mult mai mult, se putea face mai bine, dar dintr-o perspectivă în care noi toți, ca oameni politici responsabili în fața cetățenilor, chiar dacă cu opțiuni diferite ar fi trebuit să acționăm în mod responsabil și coerent cel puțin pentru participarea masivă a electoratului la vot, dacă nu chiar pentru adoptarea favorabilă a Constituției României revizuite, în măsura în care este foarte clar că aceste dispoziții sunt europene și reprezintă un progres real, evident.

De aceea, domnule președinte, stimați colegi, cred că ar trebui să reflectăm, spuneam, pentru a nu pierde și momentul de reflecție în măsura în care acest moment de reflecție ar trebui să însemne de la reforma Parlamentului, a funcționării și competenței comisiilor parlamentare. Iată este obligație determinată nu doar de modificarea structurii ministerelor, ci și de modificarea Constituției.

De asemenea, ar trebui să înțelegem că dispozițiile constituționale, în măsura în care ele vor fi validate, trebuie umplute de substanța legilor organice care să le consacre viabilitate și aplicabilitate nemijlocită. Dincolo de toate acestea, în măsura în care noi nu vom ști să înțelegem, cel puțin să gândim, să reflectăm împreună în legătură cu modul în care noi toți trebuie să reprezentăm interesul național, vom rata nu doar semnalul de maturitate la care mă refeream și chiar reflecția însăși care este, practic, la originea oricărei dezbateri, oricărei democrații reale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Lucia Cornelia Lepădatu - declarație politică intitulată Ianus sau politică originală, solidaritate, referendum; O invit la microfon pe doamna Lucia Cornelia Lepădatu. Va urma domnul Gheorghe Roșculeț.
   

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Ianus sau politică originală, solidaritate, referendum".

Există momente în viața unui om în care primează rațiunea. Există etape în existența unui popor în care unitatea și solidaritatea cetățenilor sunt esențiale. De un astfel de moment, de un astfel de etapă am avut parte noi, românii, zilele trecute, în cadrul referendumului pentru revizuirea Constituției și, iată, procentul de participare la vot de circa 55% dovedește simțul civic de care a dat dovadă majoritatea populației.

Mă bucur și mă mândresc că Partidul Social-Democrat este cel care, consecvent angajamentelor sale, a știut să conjuge eforturile politice și să ne conducă pe acest drum european în ciuda opoziției și a boicotului manifestate de unele forțe politice.

Mă bucur și mă mândresc că am putut contribui alături de colegii mei la această victorie a noastră, a românilor, la această victorie a democrației în România. Din păcate, responsabilitatea civică nu s-a manifestat la toți oamenii politici, la toți responsabilii politici. Am văzut reacții primitive, reacții imature politic ale unor reprezentanți P.R.M. care îndemnau populația la nerespectarea drepurilor constituționale, respectiv, la neexercitarea dreptului la vot.

Am văzut reacții atavice, uneori viscerale ale unor reprezentanți și chiar lideri ai P.N.L. și P.D., manifestări care nu mai surprind și nu mai pot înșela pe nimeni. În Parlament, P.D. și P.N.L. au votat pentru revizuirea Constituției și pentru dimensiunea europeană a acesteia, dar comportamentul reprezentanților celor două partide în timpul desfășurării referendumului a dovedit duplicitate. În fapt, atât P.D. cât și P.N.L. au vocație duplicitară manifestată de multe ori până acum și, evident, nici de data aceasta nu puteau face excepție.

Între Ianus și P.D.-P.N.L. nu există deosebiri majore decât aceea că Ianus era zeu și cele două sunt partide. În rest, ca și Ianus, P.D.-P.N.L., adică alianța, da, reprezintă simbolul dublu al celor cu două expresii, al celor cu două fețe, una privind spre trecut, iar cealaltă spre viitor. Mitologia spune că Ianus ținea în mâna stângă cheia cu care să deschidă viitorul, iar în dreapta coasa, ca simbol al faptului că timpul distruge ceea ce a construit. La fel, și P.D.-P.N.L. Alianța DA privește spre viitor folosind trecutul, folosind cheia CDR ca să găsească dreptatea și privește spre trecut folosind coasa, ca și Ianus, ca să șteargă urmele adevărului privind guvernarea dezastruoasă la care P.N.L. și P.D. au fost parte. Și toate acestea, sub vorbe meșteșugite, cu haine europene și cu mimarea democrației. Numai că România nu are nevoie de manifestări declarative de solidaritate și efectiv de solidaritate pentru realizarea proiectelor de interes național, fapt înțeles de populație și dovedit în cadrul referendumului.

Știu că în politica românească sunt multe de făcut, dar mai știu că suntem pe drumul cel bun, drumul democrației consolidate, drumul european pe care învățăm cu toții să mergem și pentru care Guvernul PSD condus de premierul Adrian Năstase a angajat pricepere, eforturi și înaltă responsabilitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Roșculeț - declarație cu tema Adoptarea unor măsuri ce vizează îmbunătățirea calității învățământului rural;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Roșculeț și va urma ultimul vorbitor, domnul Bercăroiu Victor.

   

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă voi referi în declarația de astăzi la adoptarea unor măsuri care vizează îmbunătățirea calității învățământul rural.

Reforma învățământului este o componentă esențială a strategiei Guvernului privind dezvoltarea economică și socială. Reformarea acestui domeniu vital pentru evoluția societății românești a fost și este orientată spre adoptarea unor măsuri care să asigure îmbunătățirea calității învățământului, în special a învățământului la nivelul comunităților rurale.

Și în perspectiva integrării țării noastre în Uniunea Europeană, obiectivele strategice pentru perioada 2001 - 2010 în domeniul educației și, în special în ceea ce privește îmbunătățirea calității procesului de învățământ și asigurarea unor condiții de desfășurare a acestuia conform unor standarde europene, reprezintă priorități ale Guvernului României.

De altfel, în cei aproape trei ani de guvernare, Cabinetul Adrian Năstase a reușit să promoveze o serie de măsuri care conturează acest vast proiect de reformă a învățământului. Pentru buna și corecta informare a colegilor noștri din Opoziție, care nu ratează nici un prilej de a se face de râs criticând, fără să aibă un suport real, măsurile concrete adoptate de Guvernul României, am să reamintesc doar câteva dintre acestea. Modernizarea a peste 1200 de școli din mediul urban și rural, construirea sau modernizarea a peste 300 de săli de sport, implementarea cu succes a Programului "cornul și laptele" în învățământul preșcolar și școlar. Concretizarea acestor măsuri a presupus un efort financiar deosebit dar necesar pentru continuitatea procesului de reformă.

Din această perspectivă trebuie privite și recentele acte normative privind ratificarea unor Acorduri de împrumut dintre România și diverse organisme financiare internaționale, adoptate de Parlamentul României.

Aceste acorduri se referă atât la continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii școlare din Români, cât și la finanțarea Proiectului privind învățământul rural.

Având în vedere obiectivele actuale ale sistemului de învățământ privind necesitatea asigurării egalității șanselor de acces la educație în mediul urban și rural, prin desfășurarea unui proces educațional de calitate, conform standardelor europene, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a stabilit unele activități prioritare în domeniul învățământului rural. Costul acestui proiect se ridică la 91 milioane de dolari, din care 60 de milioane provin de la BIRD, 30 de milioane sunt asigurate de Guvernul României, urmând ca un milion de dolari să reprezinte contribuția comunităților locale. Componentele principale ale proiectului, prevăzut să se realizeze pe o perioadă de 6 ani, sunt: îmbunătățirea procesului de predare și învățare în școlile rurale prin pregătirea profesorilor (calificarea a circa 4000 de cadre didactice), asigurarea utilităților de bază (instalații electrice, sanitare și de alimentare cu apă, sisteme de încălzire) și mobilier pentru 1500 de școli, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unitățile școlare rurale; îmbunătățirea relațiilor comunitate-școală, prin acordarea unor granturi, în valoare de până la 7000 de dolari, unităților școlare pentru realizarea unor subproiecte care să conducă la dezvoltarea de activități comune, specifice respectivei comunități; întărirea capacității de monitorizare, evaluare și luare a deciziilor și a capacității de management.

O altă prioritate strategică a ministerului de resort vizează continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii din învățământul preuniversitar. Vor fi reabilitate, reconstruite, modernizate și dotate 1400 de unități din învățământul preuniversitar de stat, precum și alte clădiri din sistemul educațional, atât din mediul rural, cât și urban, din toate județele țării. Principalele activități ale proiectului se referă la reabilitarea, modernizarea și dotarea cu mobilier a 700 de unități școlare din mediul rural și a 300 de unități școlare din mediul urban; reconstruirea și dotarea cu mobilier a peste 370 de școli din sate și cătune; finalizarea și reabilitarea a 10 cămine studențești din 9 județe; reabilitarea, modernizarea și dotarea a 44 de tabere școlare. Costul total al acestui program se ridică la 201 milioane de Euro.

Nu cred că mai este nevoie să insist asupra amplitudinii și importanței acestor programe. Cifrele prezentate vorbesc de la sine. Suntem însă convinși că și în acest caz se vor găsi cârtitori ce vor strâmba din nas și vor încerca să găsească, ca de obicei, nod în papură. Dar tot ca de obicei, vor bate câmpii în pustiu. Iar Guvernul își va vedea de treabă, pentru că are lucruri mai importante de făcut decât să plece urechea la fel de fel de bârfe politice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Victor Bercăroiu - prezentarea principalelor coordonate ale bugetului de stat pe anul 2004; Domnii deputați Nechifor Cristian și domnul Domnul Kovacs Zoltan au depus la secretariat. Ultimul vorbitor, domnul deputat Bercăroiu Victor.
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vorbesc în declarația mea de astăzi despre principalele coordonate ale bugetului de stat pe anul 2004.

Consecvent politicii sale responsabile față de țară, Guvernul a depus pentru al treilea an consecutiv la Parlament bugetul de stat în termen legal, dând posibilitatea parlamentarilor să îl dezbată și să îl aprobe în timp util, încât anul bugetar 2004 să poată începe la 1 ianuarie.

Obiectivele și prioritățile stabilite prin programul macro-economic pe 2004 vizează menținerea tendințelor favorabile, prezente, ale principalelor variabile macro-economice, dar și în contextul constrângerilor europene, impuse de exigențele de aderare la Uniunea Europeană.

În acest context, strategia de consolidare a finanțelor publice, focalizată pe sustenabilitatea și stabilitatea acestora, reprezintă obiectivul central pe termen mediu al politicii fiscal-bugetare, orientându-se spre o nouă cultură managerială, bazată pe criteriul performanței, fiind o garanție a continuării pe termen lung a rolului bugetului, de susținător al dezvoltării economice sustenabile.

Proiectul de buget pe anul 2004 este elaborat în contextul păstrării echilibrelor macro-economice, astfel încât țintele propuse pentru anul 2004, și anume: creșterea economică, inflația, deficitul contului curent să fie ținute în limitele proiectate.

Principalele coordonate sunt: reducerea treptată a presiunii fiscale și îndeosebi a celei pe forța de muncă; aplicarea unei politici a veniturilor care să susțină procesul de dezinflație, creșterea transparenței fiscale, elaborarea unor legi unitare, stabile, cu proceduri simplificate de punere în aplicare, în strânsă concordanță cu directivele Uniunii Europene; menținerea deficitului bugetar la un nivel redus, finanțat în condiții neinflaționiste, respectiv 3% din p.i.b.; ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitățile reale de acumulare a veniturilor la buget și obținerea unei stabilități bugetare; continuarea sistemului de programare bugetară, prin fundamentarea bugetului și alocarea fondurilor publice pe bază de programe.

Stimați colegi,

Proiectul de buget prevede o creștere a produsului intern brut cu 5,5%, o rată a inflației de 9%, o reducere treptată a presiunii fiscale și îndeosebi a celei pe forța de muncă până la nivelul care să asigure o creștere durabilă a producției și investițiilor. În acest sens, se vor avea în vedere: reducerea în continuare a costului muncii, prin scăderea cotelor de contribuții de asigurare socială cu 3 puncte procentuale; reducerea la 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse și servicii, medicamente de uz uman, servicii hoteliere etc.

Cheltuielile de capital propuse pentru anul 2004 sunt în sumă de 77.416,4 miliarde lei, respectiv 3,6% din p.i.b. Fondurile vor fi direcționate către următoarele domenii prioritare: transporturi, locuințe, servicii și dezvoltare publică, sănătate și învățământ, mediu și apă.

Consecvent politicii sale democratice, Guvernul propune fonduri pentru a fi alocate în principal familiilor și grupurilor sociale cele mai sărace. În acest sens, se are în vedere majorarea ajutoarelor pentru încălzirea locuințelor, finalizarea procesului de recorelare a pensiilor - 5.167 miliarde lei, continuarea procesului de indexare a pensiilor, dublarea pensiilor pentru agricultori - 7.000 miliarde lei, introducerea unei alocații suplimentare pentru familiile cu mai mulți copii și cu un venit mediu pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei - 5000 miliarde lei, finanțarea programelor de protecție socio-profesională a persoanelor cu handicap, finanțarea programelor pentru susținerea sistemului de protecție a copilului. Cheltuielile pentru asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații cuprinse în bugetul general consolidat au ponderea cea mai mare în p.i.b., respectiv 10,8%.

În domeniul învățământului se prevăd: măsuri de prevenire a abandonului școlar, dotarea școlilor cu calculatoare, program de alimentație pentru copiii din grădinițe și învățământul primar - 2.025,3 miliarde. Toate aceste fonduri pentru învățământ sunt estimate la 4,1% din p.i.b.

În domeniul sănătății se urmărește aplicarea strategiei și politicii Guvernului și realizarea de reforme în acest fel, prin programe, precum: programul de sănătate a copilului și familiei - 776,5 miliarde; programul de prevenire și control al bolilor transmisibile - 293 miliarde; programul de administrare sanitară și politici de sănătate - 7.780,3 miliarde; programul comunitar de sănătate publică - 1.433,8 miliarde.

În domeniul agriculturii și silviculturii, sprijinirea producătorilor agricoli, prin acordarea unei sume de 2 milioane de lei pe hectar, pentru suprafețe arabile de 5 hectare inclusiv.

Acestea ar fi, stimați colegi, principalele coordonate ale bugetului general consolidat pe anul 2004, un buget al creșterii economice și al ridicării nivelului de trai.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Adrian Moisoiu - declarație intitulată Poporul român s-a predat?;

Domnul Adrian Moisoiu:

"Poporul român s-a predat?"

Dacă nu era certitudinea că s-a prezentat la vot peste 50% din populația Țării, probabil că referendumul s-ar fi desfășurat și astăzi! Amintirea meciului de fotbal cu Danemarca de la Copenhaga, care s-a prelungit până ne-au dat danezii gol, ne este prea proaspătă în memorie ... De această dată pe Urs Meier l-a chemat Adrian NĂSTASE!

Absenteismul ridicat, dar și necunoașterea totală a modificărilor care s-au adus Constituției, reprezintă un vot de blam adresat tuturor celor care au îndemnat lumea să iasă la vot, politicienilor care văd în politică doar un mod de a-și mări averea. Ce au știut sau știu despre noua Constituție recruții, marinarii aflați la mii de kilometri de Țară, bolnavii din spitale, țăranii - fie îmbătați, fie amenințați, fie ademeniți cu neprimirea subvenției pentru agricultură sau aprobări pentru lemne, bătrânii - speriați că nu vor primi la timp pensia sau ajutorul pentru încălzire, care stăteau la coadă la secțiile de votare duminică între orele 12 - 20 ? Sau cei cărora li s-a trimis urna volantă acasă, ca de exemplu în cătunul Subpădure, aparținând comunei Gănești, cu 60 de buletine de vot și cărora li s-a completat o cerere de solicitare tip, sau ciobanul din Chinciuș, comuna Ațintiș, care a vrut să aibă și el plăcerea să voteze în fața stânii, cu paharul de palincă în față, după ce și-a ostoit câinii ca să permită urnei mobile să urce până la el ...?

Curba prezenței la vot a descris o traiectorie greu credibilă și deoarece un vot de blam exprimat prin tăcere ar fi fost mult mai periculos pentru viitorul unei națiuni decât orice alt gen de rezistență, alarmați, șefii din Palatul Victoria au sunat goarna mobilizării generale. La chemarea lui Octavian Cozmâncă, care i-a amenințat pe liderii locali PSD din teritoriu cu demiterea, care la rândul lor au făcut apel la preoți și le-au bătut oamenilor în poartă pentru a-i chema la vot, au pornit o caravană cu steaguri, portavoce și tot dichisul corespunzător, ca prin minune procentul de prezentare la vot a crescut pe parcursul a 8 ore cu peste 30%, adică de la 23,19% la ora 12, la 54,46% la ora 20, făcându-l invidios și pe Făt Frumos din lacrimă!

Neprecupețind nici un efort, P.S.D., împreună cu U.D.M.R., au băgat românilor pe gât cu de-a sila o nouă lege fundamentală a Țării, o lege care înseamnă mai multe limbi oficiale în România, care de fapt desființează în mod mascat statul unitar român, iar pentru noi, ardelenii, cuprinde obligația de a scrie și citi în limba maghiară, de a ne da copiii la școlile ungurești, pentru ca astfel să poată lucra în administrația publică, și care nu stabilește că limba română trebuie cunoscută de către toți românii! Dat fiind că modificările Constituției au fost votate mai ales în mediu rural, întreb: bade Ioane, ce-ai făcut, te-ai gândit bine înainte de a merge la vot? Dacă ai o vacă bună, care îți dă 20 de litri de lapte pe zi dar care are prostul obicei de a da cu piciorul și de a răsturna șistarul, încât nu te alegi cu nimic, ce faci cu ea? Între garantarea proprietății Dumitale, care oricum era garantată, și limba pe care ți-au lăsat-o străbunii, ce-ai ales, ți-ai apreciat bine interesele? Așa de ușor ai uitat de anii Diktatului de la Viena?

Referendumul de sâmbătă și duminică a parafat sărăcia în care se zbate populația Țării, modul ciocoiesc în care este tratată orice încercare de protest față de actuala stare de lucruri. A parafat minciunile servite cu aroganță, disprețul față de cei mulți, cortegiul de promisiuni neonorate de către guvernanți după aproape trei ani de la preluarea Puterii ... A scos în evidență umilința și lipsa noastră de demnitate, faptul că nu suntem în stare să rezistăm terorii psihologice ... A scos în evidență modul în care suntem disprețuiți de cei care astăzi ne conduc, care cheltuiesc cum vor banul public și care în loc să fie alocat pentru medicamente, pentru mărirea pensiilor umilitoare pe care le primim, pentru repararea drumurilor, pentru scăderea prețului energiei electrice sau termice și atâtea altele, îl aruncă pe campanii deșănțate, în stil occidental, cu milioane de fluturași, cu bannere sau eșarfe expuse pe marginea șoselelor, pe tricouri și șepcuțe cu care sunt ornați membrii PSD din birourile secțiilor de votare (ca în municipiul Târnăveni), pe incitări și amenințări transmise în cadrul unor mitinguri organizate ilegal sub ochii închiși ai unor primari care încalcă legea și vor să vadă doar ce le poruncesc stăpânii!

Oameni buni, de ce nu ați vrut să luați atitudine în fața șirului de încălcări ale legii referendumului, votată doar cu câteva zile mai înainte? Este oare admisibil ca o campanie electorală să se desfășoare și în sala de votare, concomitent cu organizarea în aceasta a unei tombole, și să nu se încheie niciodată, după cum au stabilit guvernanții printr-o ordonanță de urgență? Refuz să cred că admiteți ca o persoană dubioasă să vă reprezinte și să voteze de mai multe ori, folosind fie cartea de identitate, fie cartea de alegător, fie pașaportul. Nu pot crede că ați dat crezare gogoriței cu intrarea în Uniunea Europeană, care doar știți că la ora actuală nu are încă o constituție proprie și care nu se va elabora după modelul constituției României, țară care încă nici nu este invitată pentru a adera! Oare așa ne vrea Uniunea Europeană?

Refuz să cred că poporul român s-a predat! Românii nu trebuie să uite niciodată acest "viol în grup" petrecut sub ochii noștri! Toate procentele care indicau participarea populației la vot din ziua de duminică 19 octombrie au fost false și făcute cu scopul de a duce populația în eroare. Partidul România Mare vă invită să meditați la toate acestea și vă reamintește că numai el este singura forță politică în care mai puteți avea încredere, el fiind consecvent poziției adoptate, de apărare a intereselor reale ale populației și națiunii române! Încă nu este totul pierdut ! Nu uitați că 2004 va fi an electoral! La ce să ne așteptăm?

  Costache Mircea - declarație cu titlu Comedie mare, revizuirea Constituției;

Domnul Costache Mircea:

Lume, lume... Comedie mare, revizuirea Constituției! Cea din '91 este perimată. Atunci stăteau cu toții (cu tonții) la bloc. Nu aveau vile, firme, limuzine, bănci, fonduri devalizate, păduri terminate, palate furate. S-a declanșat nebunia, abureala, mahmureala, și prosteala. Actori, sportivi, lideri sindicali, studențești, țigănești umplu ecranele. Lume, lume... Votați garantarea proprietății (furate), votați maghiara, țigăneasca, hoțeasca. Votați vânzarea terenurilor către apatrizi. Ei n-au avut, sărmanii, pământ sub picioare, n-au Patrie, dați-le și lor pământuri stropite cu sânge românesc.

Votați Constituția, salvați prostituția.

Ia ștampila, neamule: 30.000 la Iași, 350.000 la Buzău. Au valoare istorică. Hău, hău la Buzău ".. Buletine multe, bani peșin, prefect țanțoș, el știe multe, împărțeala dreaptă ține Mafia la Putere, misterul echilibrului social la români. Constituția antinațională, antipopulară și antieuropeană promovată ca detergenții cei noi care, nu-i așa, sunt mai buni decât cei vechi. Nebunie curată. Mobilizare generală. Poliția, cu toate cele patru servicii speciale ale sale (nu ale noastre), Jandarmeria, Justiția, Armata, Biserica (Teoctist scrie preoțimii și se adresează mulțimii), școala (ședințe cu părinții), administrația, regiile, direcțiile silvice, teatrele, filarmonicile, ziarele, radiourile, televiziunile, loteria națională, rudele, soacrele testamentare, lemne de foc gratis, bilete de tombolă, spectacole de teatru, de circ gratis, asistență medicală gratis, meciuri de fotbal gratis. Isterie în toată regula. Frisoane autumnale. Pulvis...

Lumea nu vrea să iasă la vot. Nu vrea? Ba o să iasă! Cozmâncă: "până la urmă vor fi 60 %". "Îi scot eu din casă cu Poliția" (Primarul Brândușă din Balta Albă).Așa e prin bălți. Ștefan Marin din Amara :"M-a chemat la Poliție că am pus afiș cu NU pe gardul meu". Ilinca Costel din Săgeata: "Dom` profesor Toma a ieșit din cancelarie cu un teanc de buletine și le-a băgat în urnă". Prefectul Ion și primarul Boșcodeală votează la vedere. Exhibiționism totalitar. Mafia e veselă. Aparent. În fond: panică mare.

Președintele cheamă din cinci în cinci minute electoratul la urne. E singurul care mai are trecere. La babe și la moși. Pe uliți doar bătrâni sprijinindu-se în bastoane. Iliescienii. "Votez pentru Ioropa, taică". Deputatul Costache Mircea: "Poate pentru Interlopa !". Mașini burdușite cu țigani asaltează secția 14. Bulibașii își numără ciracii. "Bre, io am votat, cine dă suta? , Cine-i de la PSD ". Votează și echipa de handbal Dinamo; la o secție sunt refuzați, la celelalte le-a mers. Moașa din Movila Oii crede că "ardelenii sunt proști, că cu maghiara e în binele lor ". E primăriță. Deputatul: " lăsați-o baltă ". Doamna procuror de la secția 22: " Aveți dreptate că o hotărâre nu poate modifica legea, mai ales că unele prevederi din hotărâre se bat cap în cap". La final, secția 72, 129% prezență la vot. Afișe și pliante albastre lipite direct pe urne. Se așteaptă căderea întunericului de duminică. Ora 18: 35%, ora 20: 70%. Bravo băieți, v-ați făcut treaba. Urna mobilă, piețe, târguri, oboare, gări, spitale, scara blocului, uliți noroioase, liste suplimentare. Trăiască bezna !

Președintele s-a supărat pe popor. Ori iese la vot, cu mic cu mare, ori acceptă dictatura minorității. Democrație originală.

O rază de lumină: Biroul Electoral al Capitalei invalidează referendumul. (ziarul "Național").

"Ei ași, nu ne înecăm noi la mal, chiar dacă suntem" "..Lume, lume, cântece, veselie, dansuri în piețe. Ioropa - Interlopa ne iubește. PRM : atenție, în 2004 ȚAL !"

Circumscripția Electorală nr. 10, Județul Buzău

Secția de votare nr. 72

Proces-verbal privind rezultatele referendumului național asupra Legii de revizuire a Constituției României

  1. Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum - 299;
  2. Numărul participanților* - 384;
  3. Numărul de buletine de vot primite pentru a fi întrebuințate - 400;
  4. Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuințate - 16;
  5. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" - 319;
  6. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU" - 57;
  7. Numărul voturilor nule - 8;
  8. Numărul voturilor contestate - ;
  9. Numărul întâmpinărilor și contestațiilor primite - ;
  10. Numărul întâmpinărilor și contestațiilor soluționate - ;
  11. Numărul întâmpinărilor și contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție - ;

*) Numărul participanților trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiționarea cifrelor de la pct. 5, 6 și 7.

(Extras din "România Liberă" din 16 octombrie 2003)

"Diferențe mari la prețurile pentru materialele necesare referendumului.

O ștampilă: 29.750 lei la Iași, 345.353 lei la Buzău!

Lipsa totală de transparență în achizițiile materialelor necesare desfășurării referendumului a condus în multe județe ale țării la jefuirea bugetului public. Clienți mai mari sau mai mici ai Puterii au beneficiat de contracte oferite prin "negociere cu o singură sursă" sau "prin încredințare directă". În urma "negocierilor" făcute de prefecții PSD au rezultat diferențe enorme, inexplicabile, de prețuri la aceleași produse. Drept urmare, fondurile de 163,6 miliarde nu au mai ajuns, astfel că acum se cere suplimentarea cu 472 milioane de lei.

Cetățenii județului Buzău care se vor prezenta la urne vor avea în mâinile lor adevărate comori, căci ștampilele lor cu "Votat" sunt cele mai scumpe din țară. La Guvern s-a raportat că o ștampilă s-a făcut cu 245 lei, dar în realitate calculele arată că o bucată a costat... 345.353 lei. În majoritatea județelor o astfel de ștampilă a fost cumpărată la prețuri cuprinse între 45.000 și 60.000 de lei. În Gorjul lui Mischie a costat însă 222.000 lei, în Călărași 170.000 lei, în Ilfov 172.500 lei, iar în Cluj 144.000 lei. Diferențele nu le poate explica nimeni, deși sumele puse în joc nu sunt deloc neglijabile. În Buzău s-au realizat nu mai puțin de 721 de ștampile la prețul-record prezentat, iar în Gorj alte 522. Chiar dacă sunt identice cu cele de 345.353 lei, comandate de prefectul de Buzău, Ion Vasile, ștampilele cumpărate în județul Iași au costat contribuabilii doar 29.750 lei.

Și în ce privește costul unui buletin de vot regăsim aceeași situație. În Suceava s-au achiziționat cu 29 lei/bucată, în timp ce în Ilfov prețul le-a fost "umflat" la 267 lei/bucată. În Teleorman, firma prefectului Nițulescu le tipărește cu 250 lei (M.C.)".

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - intervenție intitulată O nouă lovitură dată patronatelor;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Intervenție intitulată "O nouă lovitură dată patronatelor"

Pe ordinea de zi a Guvernului și PSD s-a aflat, în ultima perioadă, proiectul de Cod Fiscal. PNL avertizează că majoritatea acestor modificări vor duce la o înăsprire a mediului de afaceri, precum și la măsuri discreționare ale inspectorilor fiscali. Mergând pe principiul: " să luăm de la cei bogați și să dăm celor săraci ", Guvernul PSD face o greșeală elementară și uită că pentru o astfel de politică, trebuie ca și primii să se poată dezvolta și să se poată bucura de o serie de avantaje care să-i ajute să producă banii necesari. Elaborat în viteză de către Guvern, Codul Fiscal cuprinde o serie de prevederi intens contestate de către patronate, care fie că este vorba de patronii unor IMM-uri, fie de directorii unor companii multinaționale, toți au o bază comună de contestare în legătură cu proiectul de Cod.

Una dintre cele mai mari nemulțumiri o reprezintă încălcarea secretului bancar. Conform noului proiect de cod, acesta nu poate fi opozabil organelor de control fiscal. Astfel, oricărui inspector fiscal i se va permite accesul la toate operațiunile bancare ale unei firme pe care el dorește să o investigheze. Pe lângă acest lucru, Asociația Română a Băncilor a fost deja de acord să transmită lunar situația deschiderilor și închiderilor de conturi. De asemenea, în viitor responsabilitatea întârzierilor din circuitul bancar, la plățile obligațiilor către stat, va trece tot în grija contribuabililor. Nepermisă este și intervenția Ministerului Finanțelor in tranzacțiile comerciale, organele fiscale trebuind să avizeze vânzările de acțiuni. Firmelor nu li se va permite să aleagă între amortizarea accelerată și reducerea impozitului pe profitul reinvestit, prima fiind obligatorie. O altă prevedere neechitabilă este legată de posibilitatea deductibilității pentru cheltuielile de transport al angajaților către și de la locul de muncă, care mai este posibilă doar pentru unele regii autonome. Mai mult, astfel de cheltuieli, de care este destul de greu de abuzat, ar trebui să fie deductibile integral, declară mai mulți reprezentanți ai patronatelor. Oricum, necesitatea asigurării transportului personalului este rezultată din vina autorităților locale care nu asigură mijloace de transport în comun, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Nemulțumirile companiilor se îndreaptă și către cota extrem de mică, de numai 3 la mie din cifra de afaceri, în limita căreia se acordă deduceri pentru sponsorizări.

După cum se vede, acest Cod Fiscal are foarte multe lacune și prevederi abuzive, formulări ambigue, care lasă loc de interpretări. Dacă unele din aceste prevederi mai au o șansă de a fi modificate în Parlament, la altele, Ministerul Finanțelor Publice nu este dispus sub nici o formă să renunțe.

PNL solicită guvernului și primului-ministru Adrian Năstase deschiderea de urgență a unor dezbateri la care să aibă acces atât reprezentanții tuturor partidelor politice, cât și partenerii de dialog social, în egală măsură. Guvernul trebuie să-și aducă aminte că oricare proiect de lege trebuie să fie adoptat într-un cadru cât mai transparent, la care să participe toți cei interesați.

  Ioan Sonea - declarație cu titlu Cu legea pe lege călcând;

Domnul Ioan Sonea:

Declarație cu titlu "Cu legea pe lege călcând"

Am avut ocazia în zilele de 18 și 19 octombrie 2003, o dată cu desfășurarea Referendumului pentru Constituție, să fim martori la fenomene social-politice curioase.

De la extaz la agonie și din nou la extaz au fost fazele prin care au trecut PSD și aliații la Constituție. După promisiuni pur politicianiste, de forma celor prin care se spunea că dacă votăm noua lege se dau burse , se face un mediu curat, se face dreptate, se intră în NATO și UE, nu se mai face armata etc., promisiuni care au ridicat în slăvi pe cei care le făceau, ajungându-se, datorită rarefierii atmosferei din înalturi, chiar să se creadă în aceste fantasme, iată că faptele au dat fiori reci organizatorilor. Până în seara primei zile s-a dezbătut și s-a pus la cale cum va trece noaptea și cum se vor înmulți buletinele în urnele păzite de fantomele nopții. Procente totuși insuficiente. Începutul jocului. Oamenii cu funcții în PSD - viceprimari, consilieri, primari, prefecții - fac "vizite la domiciliu". Dau peste nunți, petreceri, botezuri. Pun pe masă cereri tip și nici nu se mai caută motive. Tot dumnealor le depun la secțiile de votare, cum se nimerește. Se constituie repede grupa de șoc cu urna volantă. Oamenii petrec și recunosc sprijinul "substanțial" al PSD-ului, care vrea să-i scutească de o plimbare la secția de votare, ca să poată petrece liniștiți.

Zori noi, griji noi, procente tot mici de prezenți la vot. Lucrurile trebuie reglementate. Mobilizare generală la PSD. Duminică se distribuie banii pentru subvenții la hectar, se fac plăți pentru "lapte", se iese cu megafonul. Din nou oamenii Puterii (la Bistrița, concret, viceprimarii) dau dispoziții ferme, ca fiind venite din partea BEC, să se iasă cu urna mobilă în stradă, fără să mai intre în discuție cererile de solicitare expresă din partea unor persoane cu probleme deosebite. Nimeni nu-și mai amintește prevederile legii, conform cărora acei care fac promisiuni sau exercită presiuni asupra cetățenilor în timpul votului pot fi acuzați și pot intra sub incidența legii. Tombole, păduri, buget, premii pentru primari și prefecți, diriginți, profesori, medici, amenințări, pentru aceiași, dacă planul nu se realizează. Propaganda continuă până în secția de votare. Pe urne îndemnuri și lozinci.

Nici o limită, nici un pic de bun simț. Procedeul este astfel verificat, repetiția pentru 2004 a dat rezultate, românii nu văd, nu aud, nu știu ce se întâmplă în jurul lor. Nimeni dintre cei abilitați să urmărească, să verifice legalitatea acțiunilor din timpul votului nu are vreo reacție. Totul este de domeniul absurdului. Totul este permis. Și cu toate acestea PSD, UDMR, ROMI, PD, PNL, PUR "reușesc" să acumuleze 58 %. Unde încap în aceste procente cele 45% ale PSD, 7% ale UDMR, 5% ROMI, 15 % PD, 20% PNL , 6% PUR, din sondajele vehiculate și lansate de renumitele agenții specializate, care au devenit simplii agenți electorali?

Poate acum se vor dezmetici PD și PNL că au făcut jocul PSD. Oricum sunt acuzați că au fost duplicitari în privința votului. Totuși domnii Stolojan și Băsescu și alții nu pot fi acuzați că nu au fost adevărați propagandiști ai puterii în această perioadă. Oricum, s-ar putea să nu mai conteze procentele de acum înainte, pentru că președintele României are ideea strălucită să nu mai fie necesar un minim de 50% pentru validarea unui referendum.

Nu considerăm că voturile negative și procentul de neprezentați este integral al PRM. Dar putem spune că românii sunt în faza de trezire. Poate frigul, foamea și teroarea...

Cineva a văzut, totuși, realist ce s-a întâmplat în România. Ziariști și posturi tv străine au transmis și au arătat lumii, dacă mai era nevoie, o față urâtă, chiar monstruoasă a realității din România guvernată de PSD și asociații săi.

  Andrei-Ioan Chiliman - declarație intitulată Referendumul și corupția la români;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declarație intitulată "Referendumul și corupția la români"

PSD-ul a mai bifat o realizare cu care poate să se mândrească, ca de obicei, singur: modificarea Constituției României. Sigur că eliminarea stagiului militar obligatoriu sau garanția proprietății - pentru care Partidul Național Liberal a strâns sute de mii de semnături, ignorate la vremea respectivă, deopotrivă de PDSR și PNȚCD, aparțin doar PSD. PSD-ul își arogă de unul singur meritul schimbării Constituției, așa după cum își arogă în mod exclusiv și creșterea economică a ultimilor trei ani, sau eliminarea vizelor și aderarea la NATO.

Ceea ce nu dorește însă PSD-ul sub nici o formă să recunoască este zona neagră a guvernării sale, care îi este caracteristică în mod exclusiv: nerecunoașterea corupției instituționalizate și generalizate, dezvoltate și încurajate de și în jurul clicii sale de partid, punerea în pericol a exercițiilor democratice, prin acapararea mass-media, influențarea și politizarea justiției și mai ales manipularea opiniei publice chiar și la urnele de vot, lucru demonstrat chiar în zilele referendumului și, cel mai grav, menținerea țării în zona gri, dinafara proceselor de globalizare și integrare, prin întârzierea reformei și încurajarea economiei clientelare. Toate acestea - mai puțin, poate, manipularea la vot a opiniei publice - au fost semnalate clar, în repetate rânduri, de oficialități internaționale interesate de mersul țării noastre pe calea dezvoltării și a integrării și tot de atâtea ori au fost ignorate.

Referendumul totuși, așteptat și deja prezentat ca un succes de către toți liderii partidului de guvernământ, în frunte cu președintele țării, a fost o jalnică repetiție pentru alegerile locale, un "succes" de măsluire a intenției de vot a românilor, și nicidecum un exercițiu corect de democrație românească. Este evident că prezentarea la vot a românilor a fost de sub 50%. Doar 14,29% dintre români, după rezultatele oficiale, se prezentaseră la vot în prima zi a referendumului, adică pe parcursul a nu mai puțin de 14 ore. "Surprizele" au venit duminică, începând cu ora 15,00. La ora 15,00 votaseră 34,27% din români; la 18,00 - 45,50%, iar la ora 20,00 - după doar două ore, când ploaia și frigul se întețiseră și nimeni nu mai ieșea din case, votaseră 54,46% dintre români! Rezultatele record din Vrancea și Gorj, care mai aveau puțin și se apropiau de fatidicele raportări ceaușiste de peste 100%, nu fac decât să confirme modul de lucru discreționar al baronilor Oprișan și Mischie, baza puterii partidului unic, când vine vorba de umblat la urna mobilă și de raportări la ordin. În aceste județe, ca și în altele, ca Vaslui, Brăila sau Dolj, șantajul și intimidările sau chiar amenințările directe, mai ales la adresa populației rurale, dar și a celei urbane, dar fără îndoială și alte metode, ca votul la mai multe buletine, au constituit principala metodă de strângere a rezultatelor record. În altele, unde obrazul liderilor PSD este ceva mai subțire iar electoratul mai elevat și mai educat, ca în Bacău sau în București, a abundat cu tombole, concursuri și premii, care au pervertit adevărata intenție de vot a cetățenilor. Bucureștiul a rămas totuși la coada țării ca prezență la vot, și aceasta nu pentru că bucureștenii nu sunt interesați de soarta țării sau de prevederile noii constituții, ci pentru că s-au săturat de actualii guvernanți și mai ales au fost agresați în cea mai mare măsură de campania pro-referendum a lui Dâncu și compania. S-a raportat, pentru această campanie deșănțată și falsă, cheltuirea a peste un milion de euro! Cum rezultatele acestei campanii, acum, după referendum, s-au demonstrat a fi inverse, cer Guvernului României să rezolve și această afacere, prin demiterea domnului Dâncu și imputarea sumei cheltuite tuturor celorlalți vinovați. Nu m-ar mira ca de intermedierea întregii afaceri să se fi ocupat vreo firmă a "familiei" PSD, sau, de ce nu, a familiei Puwak, că doar era "Da, pentru Europa !". Cum au reacționat guvernanții la atitudinea față de referendum a bucureștenilor? Păi, dacă ar fi după președintele Iliescu, sex-simbolul democrației post-decembriste, statul nu ar mai trebui să catadicsească să îi ia în seamă pe cei care nu votează și nici să mai cheltuiască vreun ban pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să își exercite dreptul de vot, adică ar trebui să ignore categoria care contribuie probabil în cea mai mare măsură la bugetul de stat. Cum mai mult ca sigur aceasta este și opinia primarilor de sector, care de trei ani oricum îi ignoră sau îi trimit pe bucureșteni la Băsescu să le rezolve problemele, de ce să ne mire proiectul de lege prin care Bucureștiul va fi pus la dispoziția unui guvernator numit, și nu ales, iar bucureștenii lipsiți de reprezentanți aleși și cu contribuțiile la taxe și impozite vârâte laolaltă cu cele ale Ilfovului? Dacă ar fi după PSD, sloganul american "No taxation without representation" este pe cale să fie adoptat cât de curând și de cetățenii Capitalei.

"Ajustarea" rezultatelor votului a obligat Guvernul să distragă atenția populației și să facă totuși o mutare de sacrificiu, prin demiterea celor trei miniștri corupți, a căror prezență în guvern ne-a facut de rușine în lume. Din acest punct de vedere, cred că această mutare s-a făcut oricum prea târziu, Guvernului României punându-i-se la Bruxelles ștampila de neserios și necredibil. Cum poate fi explicată absența doamnei Puwak, ministrul integrării europene, din delegația condusă de Primul-Ministru la Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles? Când negocierile cu UE sunt cel mai sensibil subiect al Romaniei, de care depinde integrarea țării în 2007, când România este în topul țărilor corupte și UE ne reproșează acest lucru, poate Guvernul să-și permită o criză creată chiar de ministrul integrării, aflat într-un confict grav de interese ?

Cazul celor trei miniștri demiși de PSD relevă adevărata față a guvernării PSD: minciuna și nedreptatea au ajuns să se cocoațe în cele mai înalte scaune și, mai rău, au ajuns cu nesimțire să fie considerate un semn de putere, corectitudine și chiar virtute (cum de exemplu îl scuza domnul Năstase pe Beuran, pretextând că de fapt acesta este atacat pentru cât de viteaz atacă corupția din spitale!).

Referendumul a demonstrat intenția PSD de a se menține la putere cu orice preț, partidul-unic pregătindu-se pentru falsificarea și furtul masiv al alegerilor de anul viitor, dacă nu cu înlocuirea urnelor sau cu urna mobilă, în mod sigur cu mici, bere și intimidări la adresa tuturor celor care refuză compromisul și corupția. Alianța PNL-PD cere tuturor cetățenilor țării să se mobilizeze pentru bătălia de anul viitor contra Restaurației partidului unic, a nomenclaturiștilor săi din vremurile pre-revoluționare, deveniți baroni și miliardari de carton locali, și a obiceiurilor acestora. Din păcate, alegerile din 2004 vor fi o luptă între cei care încurajează minciuna și injustiția ca politică de stat și cei care luptă pentru Dreptate și Adevăr în Romania!

  Puiu Hașotti - intervenție intitulată Premise proaste pentru noua Constituție;

Domnul Puiu Hașotti:

Intervenție intitulată "Premise proaste pentru noua Constituție"

Nici nu s-au stins bine ecourile negative privind validarea referendumului de revizuire a Constituției, că premierul Adrian Năstase a și organizat o conferință de presă, pentru a-și aroga merite deosebite în desfășurarea acestui spectacol penibil. În loc să-și asume responsabilitatea pentru slaba prezență a cetățenilor la vot și pentru modul în care partidul de guvernământ a organizat referendumul, șeful Guvernului a aruncat pisica în ograda altora. Premierul a preferat, în stilu-i caracteristic, să fugă de răspundere, identificând în schimb vinovați în sânul partidelor parlamentare, nu în ograda PSD, și lansând atacuri la adresa alianței PNL-PD, care ar fi mimat interesul pentru un rezultat pozitiv.

Adevărul este că nu cele două partide au organizat campania de informare a cetățenilor, ci însuși PSD-ul, în frunte cu acest Goebbels al său - Vasile Dâncu -, și baronii locali ai PSD, care au reușit să transforme revizuirea constituțională într-un jalnic show mediatic. Neîncrederea populației a pornit nu din faptul că Andreea Marin, Nadia Comăneci, Adrian Mutu au votat pentru Constituție, ci din faptul că dezbaterea de fond - cu argumente pro și contra - a lipsit, fapt ce a determinat o lehamite a populației față de reforma constituțională și de actuala putere.

Neîncrederea cetățenilor a sporit atunci când au fost practic obligați să intre în Hora Constituției, alături de Mischie, Sechelariu, Oprișan, Vanghelie și alți baroni locali. Cetățenii au refuzat să participe la vot, ca o dovadă a disprețului față de baronii locali, față de actele lor de corupție, săvârșite și în ziua votului, și față de politizarea (pesedizarea) campaniei de modificare a Constituției.

Absenteismul din zilele de 18 și 19 octombrie este un vot de blam dat actualei puteri. A spune acum că votul acordat noii Constituții este un vot dat Guvernului și PSD este o dovadă de naivitate și de imaturitate politică. Este o dovadă că premierul nu a învățat nimic din eșecul referendumului și nici nu o să învețe vreodată.

Când sunteți sincer, domnule prim-ministru: atunci când afirmați că revizuirea Constituției este proiectul Parlamentului, sau atunci când afirmați că votul la referendum este pentru Guvern și PSD?

Eu cred că nu puteți fi sincer niciodată și cred, de asemenea, că aceste afirmații se contrazic, fiind o dovadă de manipulare a opiniei publice.

Realitatea este alta. PSD nu a reușit să transforme dezbaterea constituțională într-un subiect interesant pentru cetățeni, într-un proiect la care să participe și cetățenii. Pentru a surmonta acest handicap, baronii locali au încălcat regulile democratice și legale ale desfășurării referendumului, utilizând din nou metoda furtului, pentru a trece noua Constituție. Maniera de informare a cetățenilor ne-a amintit de piesele lui Caragiale.

Pentru a vota, cetățenii au fost atrași de PSD cu mici, bere, lemne pentru foc, excursii în China, tombole, autovehicule etc. În sute de localități, urnele nu au stat în secțiile de votare, ele au fost plimbate la ordin de liderii PSD în munți, în trenuri, pe pârtiile de schi, în parcuri, piețe, doar-doar să se mai adune câteva voturi. Proasta organizarea a referendumului dovedește falimentul actualei puteri, care nu mai este capabilă să reprezinte interesele cetățenilor.

PSD a furat astfel dreptul alegătorilor de a se exprima corect, liber și moral la referendum. Pentru validarea acestuia, PSD a organizat o fraudă de proporții, reușind performanța de a încălca noua Constituție încă de la adoptarea ei.

Noua Constituție Europeană a fost călcată în picioare de comportamentul politic medieval al baronilor locali PSD. Aceasta este realitatea acestui referendum, domnule prim-ministru, pe care nu o puteți ascunde cetățenilor prin mesaje meșteșugite și lovituri de imagine. Demisiile tocmai acum ale miniștrilor corupți din Guvern sunt măsuri menite a distrage atenția opiniei publice de la eșecul referendumului privind noua Constituție.

Măsluirea lui reprezintă deja un semnal de alarmă privind intenția partidului de guvernământ de a frauda alegerile locale și parlamentare de anul viitor, ca singura modalitate de a rămâne la putere. Cum este posibil ca, în a doua zi a referendumului, la ora 12 să fi votat 18 % dintre cetățenii cu drept de vot, iar la ora 20, 58%?

Societatea românească s-a convins că PSD este departe de a fi partidul pro-european și progresist, așa cum premierul încerca să acrediteze fals în discursul său. Chiar deunăzi agenția Reuter amintea de rădăcinile comuniste ale partidului de guvernământ. Marile nenorociri ale României post-decembriste sunt legate de PSD, indiferent de ce denumire a purtat. Mineriadele, marile cazuri de corupție, Bancorex-ul, Banca Agricolă, eșecurile Guvernului Văcăroiu, pedeserizarea din '92-'96, eșecul actualei guvernări, toate aparțin PSD. Istoria deja le menționează, iar cetățenii sunt convinși de această stare de fapt.

  Titu-Nicolae Gheorghiof - declarație politică intitulată Referendumul constituțional - prilej de presiuni la adresa opoziției;

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Declarație politică intitulată "Referendumul constituțional - prilej de presiuni la adresa opoziției. Desfășurarea referendumului privind revizuirea Constituției din 18 și 19 octombrie 2003 a constituit pentru liderii centrali ai PSD un bun prilej de a se deplasa în circumscripțiile electorale. În mod normal, scopul acestor deplasări ar fi trebuit să fie convingerea cetățenilor de a se prezenta la vot și a vota proiectul Constituției modificate. Numai că, în unele cazuri, liderii centrali ai Partidul Social Democrat au folosit aceste vizite pentru a face presiuni la adresa liderilor opoziției din teritoriu.

Un asemenea caz a avut loc în județul Arad. Domnul Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, s-a deplasat, împreună cu președintele Consiliului Județean Arad, Caius Parpală, în localitatea Târnova, unde a recurs la presiuni la adresa primarului comunei, Florin Fărcașiu, vicepreședintele PNL Arad, pentru a renunța la calitatea de membru PNL și a se înscrie în PSD.

După atâția ani de la Revoluție, PSD nu s-a obișnuit încă cu ideea pluralismului politic și a votului democratic. Unii lideri PSD nu pot accepta realitatea că există aleși locali care nu au aceeași culoare politică cu cea a partidului de guvernământ, ce se manifestă și astăzi ca un partid-stat, de tip totalitar. Prin presiunile ministrului PSD la adresa unui primar ales al opoziției, partidul de guvernământ continuă politica de intimidare a primarilor, consilierilor locali și județeni. Modaliltățile de șantaj politic au la bază alocările de sume de la buget, care sunt discreționare și în funcție de apartenența politică a primarilor.

Este motivul pentru care cer Guvernului Adrian Năstase și membrilor Cabinetului să renunțe la șantajul politic la care sunt supuși primarii opoziției, să stopeze intimidările și presiunile la adresa acestora și să înțeleagă că aleșii locali reprezintă alegătorii și interesele comunităților locale, și nu interesele partidului de guvernământ.

  Cristian Nechifor - votarea textului noii Constituții, bun prilej de reflecție pentru întreaga clasă politică din România;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cele două zile în care alegătorii români au votat textul noii Constituții sunt un bun prilej de reflecție pentru întreaga clasă politică din România. Și spun asta gândindu-mă la faptul că un asemenea eveniment ar trebui să fie într-o mai mică măsură un prilej de dispute politice derizorii, și mai degrabă o ocazie de a pune în discuție, într-un mod serios și responsabil, soluțiile pentru viitorul nostru comun.

Iată de ce n-aș vrea să abordez, în această intervenție, atitudineea pe care acea parte extremistă a opoziției a avut-o față de referendum, în încercarea de a folosi niște vechi fantome, în scopul acumulării de capital politic. După cum spunea și premierul Adrian Năstase, cred că lucrul cel mai important, acum, după încheierea referendumului, este ca noi toți să tragem toate învățămintele necesare, atât în ceea ce privește promovarea unor astfel de evenimente, cât și organizarea lor propriu-zisă.

Celor care sunt atât de sarcastici în judecarea acestui referendum le-aș aminti un singur lucru: discuțiile teribile generate de ultimele alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Fără a face un paralelism facil, cred că ar fi util să ne amintim ce zarvă au creat niște banale aparate de perforat cartele electorale, ajungându-se până la contestarea violentă a alegerii președintelui George W. Bush! Iar asta se întâmpla în țara nr. 1 a democrației...

Sper ca acest exemplu recent și celebru să fie o bună temă de reflecție pentru cei care fac țăndări referendumul constituțional. Suntem încă la școala primară a democrației, mai avem multe de învățat. A cere pentru România aceleași standarde milimetrice, ca în țările cu vechi democrații, ar fi o reeditare a bancului cu elefantul și șoricelul.

Tropăiți, stimați prieteni ai lui Mickey Mouse, dar gândiți-vă că viața reală nu e un desen animat.

  Kovacs Zoltan - considerații asupra aplicării în practică a prevederilor Legii nr.501/2002;

Domnul Kovács Zoltán:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică va atinge OUG nr. 94/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002.

Au trecut 14 ani de când cultele religioase așteaptă cu nerăbdare restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv, cu sau fără titlu, de statul român sau de alte persoane juridice.

Cererile de retrocedare au fost primite în 2003 pentru 7.568 de imobile, din care pentru biserica reformată - 899, biserica romano-catolică - 992, biserica evanghelică - 690, biserica greco-catolică - 2.207, cultul mozaic - 1.809.

Cu întârziere au apărut în 2002, noiembrie, Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului.

Tot cu întârziere au fost stabiliți membrii Comisiei speciale de retrocedare.

Încet, încet ar exista toate condițiile legale pentru a începe procesul de retrocedare, mai puțin Legea despăgubirilor, care e în curs de elaborare, dar se amână apariția.

Comisia specială, care ar trebui să se întrunească săptămânal, în 11 aprilie 2003 a inițiat o întâlnire cu reprezentanții cultelor religioase, când au fost dezbătute și clarificate câteva probleme esențiale privind procesul de retrocedare.

Toți am fost de acord și am acceptat, inclusiv președintele comisiei speciale de retrocedare, domnul secretar de stat Adrian Mărășoiu, ca retrocedarea clădirilor unde situația juridică e clară să se facă cu prioritate, lăsând în urmă pe cele cu probleme.

După această "consfătuire" am așteptat până în luna iunie 2003, când au fost retrocedate pe hârtie 50 de imobile pentru cultele religioase ale minorităților naționale, 3 - 4 bucăți în cele două ședințe din 18 iunie și 29 iunie.

A urmat o liniște totală, parcă legea n-ar exista sau Normele metodologice n-ar fi în funcțiune.

La 14 octombrie, în mass-media am citit un articol în care se vorbește despre o ședință a comisiei, din 9 octombrie 2003, când au fost aprobată retrocedarea altor clădiri pentru cultele religioase. Culmea ironiei este că sunt enumerate pozițiile aprobate din ședința din 18 iunie 2003.

Domnule ministru al Ministerului Culturii și Cultelor, sunteți responsabil direct de aceste anomalii care se întâmplă în jurul acestei OUG 94/2000 și Legii nr. 501/2002.

Trebuie să știți că până-n prezent nu s-a elaborat nici o decizie prin care se dispune retrocedarea clădirilor "aprobate". Fără decizia motivată a comisiei nu se pot întocmi formele, procese-verbale etc.

La art. 4.1 se spune clar: "Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândește pe baza deciziei Comisiei speciale", iar comisia e obligată ca în 60 de zile de la data depunerii să elibereze decizia motivată.

Domnule ministru, constatăm că până-n prezent, 21 noiembrie 2003, nu s-a rezolvat nici o clădire, nici o cerere din cele 7.568, cu posibilitatea de luare în proprietate.

În acest ritm, comisia poate să iasă la pensie din această funcție, iar clădirile cerute, revendicate de culte religioase, vor fi demolate, degradate, părăsite.

Nu putem accepta acest stil de lucru!

  Ion Bozgă - declarație politică privind modul cum a răspuns electoratul din județul Olt efectelor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003;

Domnul Ion Bozgă:

Declarație politică privind modul cum a răspuns electoratul din județul Olt efectelor OUG nr. 72/2003.

O situație fără precedent a apărut după 1989, când un Guvern social-democrat acordă gospodarilor de la sate suma de 2.000.000 lei pentru fiecare hectar cultivat.

Județul Olt este o zonă în general săracă, cu câteva excepții, și acestea sunt orașele industrializate, bântuită de secetă în ultimii trei ani, lucru ce a făcut ca populația de la sate de la o zi la alta să devină tot mai săracă.

Populația din localitățile aflate în partea de nord a județului Olt, unde apa potabilă se află la 60 metri adâncime, unde condițiile de viață au fost pe zi ce trece mai grele, a apreciat foarte mult sprijinul acordat de Guvernul României pentru cultivarea terenurilor agricole.

În acest moment, toată suprafața agricolă din județul Olt, care de obicei se cultiva cu grâu și orz, se află însămânțată cu acest tip de culturi, și acest lucru înseamnă 95 mii hectare cultivate și tot atâtea milioane de lei încasate de gospodarii satelor. Mai precis, pentru cele 95 mii hectare cultivate, statul a alocat județului Olt suma de 95 miliarde lei.

Am datoria să răspund cerințelor și dorințelor electoratului din județul Olt prin a transmite sincere mulțumiri Guvernului României pentru sprijinul acordat tuturor lucrătorilor pământului din județul meu și nu numai.

Sincere felicitări Guvernului României.

  Ștefan Giuglea - intervenție cu titlu Sistemul public de pensii- solidaritate între generații;

Domnul Ștefan Giuglea:

Intervenție cu titlu "Sistemul public de pensii - solidaritate între generații"

În România, dreptul constituțional la asigurări sociale se exercită prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, reglementat prin Legea nr. 19/2000. Acesta este un sistem unic, obligatoriu, cu contribuții precizate, garantat de stat, administrat public.

Pentru fiecare român, reforma sistemului de pensii înseamnă pe de o parte solidaritatea cu cei care sunt mai în vârstă și primesc deja pensii, dar și cu cei mai tineri, atunci când au nevoie de unele prestații care se plătesc prin sistemul public de pensii.

Asigurații sistemului sunt atât salariații și persoanele asimilate acestora, pentru care contribuțiile sunt achitate parte de către un angajator, parte de către un asigurat, cât și persoanele care desfășoară activități independente (administratori, manageri, asociați unici, agricultori, notari publici, medici cu cabinete individuale etc.)

În ceea ce privește sistemul de asigurări sociale pentru agricultori, în legislația anterioară acesta era susținut financiar din contribuțiile fostelor CAP, ale statului și alte țăranilor cu gospodărie individuală. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, la 01.04.2001, sistemul pensiilor pentru agricultori a fost inclus în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Sistemul s-a confruntat și a fost afectat de crize majore, economice și demografice, care au marcat România, respectiv:

  • o tranziție demografică rapidă, cauzată de creșterea speranței de viață și declinul fertilității, care a condus la creșterea rapidă a ponderii persoanelor vârstnice în totalul populației;
  • reducerea numărului de contribuabili din cadrul populației active, astfel ca pentru cele 6 milioane și jumătate de pensionari există doar 4.700.000 de persoane active, plătitoare de contribuții;
  • reducerea considerabilă a numărului salariaților.

Principalele cauze ale acestui fenomen au fost: creșterea numărului de persoane din agricultură care desfășoară activități independente, amploarea muncii la negru, restructurarea întreprinderilor și șomajul masiv indus, pentru care nu s-a mai plătit contribuția de asigurări sociale. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecințe dezechilibrului financiar cronic al bugetului de asigurări sociale, afectarea bugetului de stat prin creșterea continuă a subvențiilor, epuizarea rezervei necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigurări sociale. În paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigurărilor sociale s-a confruntat și cu explozia numărului de pensionari, precum și cu insuficiența resurselor pentru pensii decente, în contextul în care pensia reprezintă singurul venit cert pentru cea mai mare parte a populației vârstnice.

Involuția sistemului asigurărilor sociale de stat (prin creșterea numărului de pensionari) a avut drept cauze majore adoptarea unor reglementări privind pensionarea anticipată, dublarea numărului pensionarilor de invaliditate, încadrarea unui număr nejustificat de mare de activități în grupe superioare de muncă.

Carențele legislative, fenomenele sociale, economice și demografice menționate, precum și dificultățile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigurări sociale au impus necesitatea reformării acestuia, în scopul creșterii cuantumului pensiilor și asigurării unui buget echilibrat.

Tranziția la un sistem complex de asigurări sociale și pensii, fundamental reformat, a implicat, pe lângă proiectarea noului sistem, stabilirea strategiei, elaborarea legislației, precum și crearea cadrului instituțional necesar.

Reforma sistemului de pensii, documentația privind experiența internațională în domeniu, precum și recomandările unor instituții internaționale au relevat faptul că siguranța financiară a persoanelor vârstnice și dezvoltarea economică pot fi mai bine susținute dacă sistemul de pensii se bazează pe mai multe componente:

  • o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public (pilonul I);
  • componente bazate pe capitalizare, obligatorii și facultative administrate privat (pilonul II și III).

Proiectul de lege privind pensiile ocupaționale, facultative, aprobat în ședința din 09.10.2003, reprezintă cel de-al treilea sistem de pensii prevăzut în cadrul reformei începute la 1 aprilie 2001 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Primul pilon este cel existent, al sistemului public de pensii, cel de-al doilea pilon prevede fondurile universale de pensii, sistem obligatoriu, iar cel de-al treilea pilon este cel care a fost aprobat în recenta ședință a Guvernului. Sistemul facultativ de pensii va funcționa independent de sistemul public și va fi supravegheat și controlat de un departament specializat al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Potrivit actului normativ fondurile de pensii ocupaționale se constituie din contribuții plătite periodic atât de angajat, cât și de angajator, și vor fi administrate de bănci, societăți de asigurare, societăți de servicii financiare sau societăți de administrare a investițiilor.

Participanții la acest sistem vor putea solicita plata pensiilor ocupaționale după ce împlinesc vârsta de pensionare și dacă au plătit cel puțin 60 de contribuții lunare. Procesul de amendare a sistemului de asigurări sociale a continuat și după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, concretizat în elaborarea a numeroase proiecte de acte normative care au vizat aplicarea și amendarea Legii pensiilor, creșterea încasărilor la sistem, indexarea pensiilor, măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor, combaterea fraudei și executarea silită.

Cu toate acestea, probleme cu care se confruntă Casele Județene de Pensii sunt numeroase, dar ele sunt în fapt inerente unui început de reformare a sistemului de asigurări sociale. Pentru eliminarea neajunsurilor manifestate este necesar ca cei care dețin funcții de conducere și execuție la Casele Județene de Pensii, care sunt puși în situația de a transpune în practică dispozițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, se impune să organizeze cursuri de perfecționare în care să fie cuprinși toți funcționarii publici din sistem.

Din dialogul zilnic cu beneficiarii drepturilor de pensie rezultă nemulțumirea acestora față de politica de indexare și recorelare a drepturilor de pensie. Persoanele înscrise la pensie în intervalul 1999-31.03.2001 solicita cuprinderea lor în anexele hotărârilor guvernamentale privind recorelarea drepturilor de pensie.

Beneficiarii unor pensii în cuantumul de până la 2.000.000 lei solicită acordarea unor facilități care să conducă la îmbunătățirea stării materiale prin raportare în beneficiari de legi speciale (Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 189/2000 și Legea nr. 309/2002).

Creșterea numărului biletelor de tratament repartizate, având în vedere că solicitările sunt tot mai mari, atât pentru persoane cu contribuție personală, cât și pentru cei care beneficiază de tratament gratuit.

Reducerea, până în anul 2004, a contribuției de asigurări sociale cu încă 3 procente, care va însemna până la sfârșitul mandatului o cotă globală de contribuție socială în apropierea mediei europene.

  Grigore-Emil Rădulescu - comentarii asupra nivelului salariului minim pe economie în unele țări europene;

Domnul Grigore-Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-un clasament european întocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (UAE), România ocupă locul 19 în ceea ce privește nivelul salariului minim pe economie, cu 66,6 euro pe lună.

Cu un salariu minim de 533 euro, Malta este în fruntea statelor care urmează să adere la Uniunea Europeană în mai 2004, valoarea câștigului minim din această țară reprezentând 73 la sută din venitul mediu pe economie.

O altă candidată, Ungaria, are un salariu minim de 206,6 euro, deși acesta este mai mic decât jumătatea celui minim din Slovenia, care este de 447 euro. După Ungaria, urmează în ordine Cehia - 365 euro, Polonia - 230 euro, Slovacia - 200 euro. Pe ultimele două locuri ale clasamentului se află Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, și Rusia, cu 12,4 euro.

Potrivit raportului furnizat de Uniunea Angajatorilor Europeni, care analizează situația salariului minim pe economie în 22 de țări din Europa, Luxemburgul este statul membru al U.E. cu cel mai mare salariu minim pe economie - 1363,74 euro, urmat de Olanda, cu 1249 euro și Franța - 1215 euro. Cel mai mic salariu minim pe economie dintre țările membre ale Uniunii Europene este în Portugalia - 800 de euro.

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor susțin că, pe lângă fiscalitatea excesivă și pensiile derizorii, valoarea unică a salariului minim reprezintă principalul obstacol în calea integrării țării noastre în Uniunea Europeană.

În discuțiile avute cu oficialii europeni, cu sindicatele, aceștia au afirmat, în nenumărate rânduri, că pentru a avea șanse de integrare, România trebuie să facă eforturi pentru a ridica salariul minim pe economie cel puțin la jumătatea celui minim existent în țările Uniunii Europene, adică la 600 de euro. O familie trebuie să aibă o sursă mai bună de venituri. În acest moment, câștigul minim de 2,5 milioane de lei nu acoperă nici pe departe valoarea coșului lunar stabilit de către guvernanți. Toate utilitățile sunt enorm de scumpe. Sunt milioane de oameni care ni-și pot acoperi cheltuielile.

Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Elena Dumitru, a declarat la sfârșitul lunii septembrie că salariul minim pe economie va crește, începând cu luna ianuarie 2004, însă nu va atinge valoarea de 100 euro.

Deși ministrul muncii a evitat să dea cifre, surse din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au declarat că la începutul anului viitor, salariul minim va fi de 2.750.000 de lei.

Convenția încheiată între Guvern și marile confederații sindicale în iunie 2002 prevedea o creștere a salariului minim la 2,5 milioane de lei, începând cu ianuarie 2003, ținta pentru următorii ani fiind: 1 ianuarie 2004 - 100 de euro; 1 ianuarie 2005 - 150 de euro; 1 ianuarie 2006 - 225 de euro; 1 ianuarie 2007 - 330 de euro.

După cum se vede, sunt slabe speranțe ca România să îndeplinească la capitolul salariu minim pe economie, condițiile impuse de Uniunea Europeană, pentru aderare.

  Liana Elena Naum - intervenție intitulată Românii sunt pentru Europa;

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea se intitulează "Românii sunt pentru Europa".

Momentul important pentru România, votul pentru Constituție, s-a produs! Două zile, românii au avut de ales între viitor și stagnare, între stabilitate și destin european, progres și indiferență, nepăsare. Cei conștienți de importanța acestei opțiuni, de valorile pe care le garantează și de propria lor responsabilitate cetățenească au spus "Da" pentru legea fundamentală a țării.

Partidul Social Democrat a inițiat și sprijinit campania de revizuire a Constituției, iar prin aceasta și-a manifestat grija pe care o poartă atât pentru binele poporului român, cât și pentru viitorul european pe care aceasta tinde să îl urmeze.

România trece în prezent printr-o perioadă de transformări benefice, dar dificile. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat și-a asumat responsabilitatea politică de a duce până la capăt acest proiect extrem de necesar pentru societatea românească de azi și care reflectă schimbările care s-au produs în ultimii 12 ani. Constituția revizuită este spre și pentru binele tuturor cetățenilor români, garantând drepturi fundamentale adaptate normelor comunitare.

La celălalt pol, cei care nu au avut capacitatea să conștientizeze că o transformare spre bine este în folosul tuturor, au încercat să transforme un interes național într-un interes de grup.

Sunt surprinsă că unii dintre aleșii poporului au votat împotriva poporului! Dar mai ales că aceștia au propagat o campanie de dezinformare a populației, speculând anumite articole din viitoarea Lege supremă și încurajând izolarea noastră în plan comunitar.

Este destul de facil să te declari că ești european, că aparții acestor valori milenare, iar atunci când este cazul să o și demonstrezi, refuzi să-ți recunoști opțiunile, crezurile. Și mai sofisticat este când încerci să te trădezi pe tine însuți, dar și pe cel alăturat, denaturând adevărul și apelând la fraudă. Faptul că s-a încercat convingerea populației de a vota împotriva revizuirii Constituției este un act imoral și de imaturitate politică.

PSD a dus o campanie corectă, a încercat să informeze populația despre noile prevederi constituționale, prin metode licite. Ceilalți, însă, care se considerau la fel de corecți, au ales cealaltă cale, și anume de a combate adevărul. Or, din asemenea poziție, este foarte ușor să infirmi, decât să încerci să prezinți realitatea așa cum este. A duce populația în eroare cu privire la noile prevederi constituționale este un act de totală iresponsabilitate cetățenească.

Neținând cont de toate aceste obstacole, de dezinformările create de oameni incompetenți, consider că majoritatea absolută a cetățenilor este pentru un destin mai bun al României, așa cum îl prevede și noua Constituție, care sper că în scurt timp o va și demonstra, pentru că România merită să fie în Europa.

  Codrin Ștefănescu - replică la solicitarea PD a demisiei imediate a Guvernului PSD;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cele două zile de desfășurare a Referendumului constituțional au reprezentat, pe lângă importanța de necontestat a actului în sine, încă un prilej pentru Partidul Democrat de a-și demonstra incapacitatea de a adopta o conduită politică matură, responsabilă și morală.

Inadaptarea PD la o realitate dată se traduce astfel automat prin solicitarea demisiei imediate a Guvernului PSD, fapt intolerabil și care nu conține de altfel nici un element de conexiune cu prezența sau, dimpotrivă, cu absența cetățenilor la vot.

S-ar putea spune că reprezentanții Alianței PD-PNL își doreau, cu disperare și chiar cu sacrificiul unei națiuni întregi, un absenteism în masă, care să le ofere pretextul absurd al culpabilizării PSD.

S-a demonstrat însă mai târziu că, în ciuda încercării de boicotare a Referendumului de către PD, prin scandalurile declanșate la secțiile de votare, cetățenii au fost prezenți la urne, spre dezamăgirea evidentă a reprezentanților acestei formațiuni. Este evidentă atitudinea duplicitară a Partidului Democrat, care, sub aparența unei conduite tolerante inițial la aprobarea Proiectului de Constituție, a urmărit de fapt consolidarea imaginii liderului Traian Băsescu.

Devin deja evidente intențiile PD, care în cadrul propriei Alianțe duce o bătălie de imagine vicleană și perfidă, care nu ține cont de partidul aliat, acest stil de comportament fiind mai periculos chiar decât cel extremist.

Ne întrebăm care va fi poziția domnului Stolojan în fața unor situații în care adevărul pentru PD este minciună pentru națiune, comportamentul specific sabotor se va regăsi și în cadrul alegerilor viitoare, iar singura politică după care se ghidează acest partid este împlinirea visului domnului Băsescu - acela de a ocupa scaunul de la Cotroceni.

Indignat de tupeul de neconceput arătat prin solicitarea demisiei Guvernului Adrian Năstase, consider că ține de obligația PD să ceară scuze pentru această gafă politică, consecință a incapacității de a se face remarcat pozitiv prin eforturi proprii.

  Cristian Sandache - declarație intitulată Patriotism și democrație;

Domnul Cristian Sandache:

Declarație intitulată "Patriotism și democrație".

Acel personaj care privea cu ostilitate neputincioasă spre ideea de Europa și se manifesta cu superior dispreț față de tot ceea ce înseamnă aceasta nu era un rod al închipuirii. Din păcate, există încă indivizi la noi în țară care se transformă în arici atunci când li se amintește faptul că nu întotdeauna noi, românii, am fost cei mai cei și că mai trebuie să mai și învățăm câte ceva.

Nu e vina noastră, ci a istoriei pe care am trăit-o. Suntem un popor talentat și imaginativ. Avem și noi mândria noastră colectivă.

E bine însă să știm că ceea ce îndeobște numim patriotism nu trebuie identificat nici cu o odă narcisiacă permanentă, nici cu atitudini de ură față de alții (pentru simplul fapt că aparțin altor etnii sau confesiuni), nici cu resemnarea. Adevăratul patriotism este lucid, dinamic, tolerant, creator și inteligent orchestrat. Este patriotismul propriu conceptului de democrație - veritabil motor al evoluției societăților dezvoltate.

Sărăcia, birocrația excesivă, indiferența față de aproapele nostru - toate acestea reprezintă un teren fertil pentru apariția atitudinilor radical-extreme. Este ceea ce istoria modernă și contemporană a cunoscut și care a purtat diferite denumiri: antisemitism, xenofobie, populism, autoritarism, fascism, comunism.

Antisemitismul, spre exemplu, a fost denumit "socialismul proștilor", iar comunismul a reprezentat, la rândul său, un veritabil blestem planetar. Ecouri ale acestor "isme" mai apar și astăzi, iar unii oameni disperați, abrutizați, neinformați au senzația că au aflat calea care duce spre adevăr și mântuire.

Teribilă iluzie! Demagogi de excepție sau pur și simplu lideri cu coifuri din hârtie de ziar pe cap (și care cred că poartă pe creștete tricornul lui Napoleon) vorbesc aparent frumos, aparent pătimaș, aparent convingător, despre suferință, moarte, patrie, iubire, demnitate... Ochii le strălucesc, expresiile li se metamorfozează. Degrelle, în Belgia perioadei interbelice, Mussolini, în Italia, Hitler, în Germania, Le Pen sau Haider, astăzi. Am oferit doar câteva exemple. Ele sunt cu mult mai numeroase.

Democrației i se opune falsa idee a ordinii bazată pe ură, patriotismului real - cultivarea spaimelor și prejudecăților. Și, în final, beția tristă a deziluziilor.

De aceea, patriotismul autentic și democrația au, în contextul timpurilor de astăzi, incontestabile legături. Patriot este cel care muncește cinstit și statornic pentru țara lui și îi apără valorile prin forța inteligenței, iar nu prin atitudini primitive. Spiritul european nu echivalează cu renunțarea la patriotism.

Ar trebui, poate, ca unii să-i mai recitească pe Eugen Lovinescu, Emil Cioran, Nicolae Iorga. Asta dacă nu cumva văd în cărți un echivalent al lemnelor sau cărbunilor...

  Ioan Miclea - intervenție cu titlul În diversiunea Statuia Libertății, ascultați și părerea românilor!;

Domnul Ioan Miclea:

Intervenție cu titlu "În diversiunea "Statuia Libertății", ascultați și părerea românilor!"

Recenta adunare a elitei maghiare de la Arad, care a găsit un nefericit prilej de a ațâța focul mocnit al neînțelegerilor, a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, extremismul și iredentismul șefilor din UDMR. Am atras atenția de la această tribună, nu o dată, despre pericolul ce-l reprezintă pentru unitatea națională, pentru liniștea și înțelegerea în această țară, aceste așa-zise "adunări" ale maghiarimii, la care se rostesc discursuri iredentiste, fasciste, din care se revarsă ura revanșardă și disprețul pentru națiunea română.

Atunci când adunările de la Cluj-Napoca, Tușnad, Șumuleul de Ciuc au hotărât formarea unui comitet de inițiativă pentru elaborarea unei legi care să confere statut de independență Ținutului Secuiesc, atunci când comitetul de inițiativă s-a autodefinit drept un mini-parlament al acestui ținut, atunci când la universitățile de vară de la Balvanyos și Tușnad s-au proferat grave jigniri la adresa României și a poporului român, atunci când amenințările cu autonomia teritorială au devenit realități am atras atenția Guvernului și partidului de guvernământ că faptele conducătorilor maghiarimii transilvane frizează penalul. Domnul prim-ministru mi-a răspuns că în țara noastră operează principiul separării puterilor în stat, și chestiunea este de competența justiției.

Nu am înțeles și nici nu voi înțelege niciodată, nici eu și nici milioanele de români transilvăneni, cum un guvern nu poate lua măsuri, prin organele represive ce-i sunt subordonate, împotriva acelora care atentează clar și răspicat la unitatea, integritatea și liniștea publică într-un stat de drept.

Pe noi, cei din PRM, Guvernul ne-a taxat de foarte multe ori drept extremiști, pentru că am cerut respectarea legilor și măsuri aspre împotriva celor care le încalcă. Iată, acest Guvern se aliază în fapt cu cei care încalcă legile, creând astfel un drum liber trădării și revizionismului maghiar, iar ei, spre deosebire de noi, se autodefinesc "democrați". Halal democrație! Aceasta-i trădare!

Mi s-a răspuns, la una din interpelările pe care le-am formulat în problema revizionismului maghiar, că Guvernul are o viziune proprie asupra problemei Transilvaniei. În această privință, nici măcar nu pot să îl contrazic. Păcat, însă, că această viziune nu concordă cu cea a românilor din Transilvania. Un apreciat condeier a definit această viziune drept una balcanică, specific dâmbovițeană. Și avea dreptate.

Din discursurile participanților la reuniunea de la Arad, din zilele trecute, am desprins câteva perle. Ascultați, judecați și vă cruciți: "În Ardeal nu este loc pentru libertatea maghiarilor, nici măcar pentru libertatea unei statui!" Aceasta a fost o concluzie, după cum puteți constata. Iată, domnilor psd-iști, că rușinoasele dumneavoastră cedări și compromisuri, ca să nu spun trădări, nu au avut ecou în inima conducătorilor maghiari din Transilvania. în van, orișice trudă!

V-am atras atenția, domnilor guvernanți, că în România a luat ființă o organizație fascistă denumită: "Misiunea tinerilor din cele 64 de comitate". Delegația acestei organizații, îmbrăcată în cămăși negre, pe care scria: "Rezistența maghiară" (din câte îmi aduc aminte, aceasta este o uniformă fascistă) a participat activ la comemorarea de la Arad, iar liderul acesteia, un anume Toroczkay Laszlo, a declarat: "Într-un fel, este bine că statuia nu a fost reamplasată. Monumentul este un simbol al libertății maghiare și trebuie ridicat doar în momentul în care maghiarii din Transilvania vor fi într-adevăr liberi". Ce dovadă mai clară a intențiilor acestor fasciști mai doriți, domnilor guvernanți?

Vreau să atrag atenția domnilor din UDMR care afirmă sus și tare că reamplasarea acestei statui este dorința populației maghiare, că aceasta va fi reamplasată numai dacă va dori și populația română majoritară din Ardeal. Va trebui, domnilor colegi maghiari, vreți nu vreți, să înțelegeți că trăiți în România și că nu aveți voie să ne mai zgândăriți resentimentele ce le avem pentru crimele comise de înaintașii voștri pe pământul țării noastre.

Statuia pe care voi o numiți a "libertății" este statuia călăului în ograda victimei! Nu putem ierta fărădelegile părinților voștri, dar să nu ne cereți să le și uităm! În acest sens, ne veniți în ajutor, cerând amplasarea la Arad a statuii celor 13 generali criminali, care ne va aminti mereu că ei au ucis peste 40 de mii de români în Revoluția de la 1848! Se vede treaba că, de fapt, asta și doriți!

Vă mai spunem încă o dată, vă facem cadou această statuie, duceți-o unde doriți, în Ungaria sau în altă parte! Pe pământul nostru, ea nu are loc, precum nu are loc în mintea și în inima noastră!

  Iosif Armaș - prezentarea unor ecouri apărute în presa internațională, legate de validarea referendumului organizat pentru aprobarea noii legi fundamentale a țării.

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Noua Constituție este acum o certitudine, chiar dacă, o vreme, s-a aflat sub semnul întrebării. La capătul a două zile de alegeri, 54,46% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne, astfel încât Biroul Electoral Central a validat referendumul organizat pentru aprobarea noii legi fundamentale a țării.

Chiar dacă nu pe deplin mulțumiți de textul revizuit al Constituției, rezultat după mai bine de doi ani de dezbateri, reprezentanții clasei politice au mers sâmbătă și duminică la urne pentru a vota noua formă a legii fundamentale.

Indiferent pe ce parte a scenei politice se situează partidele pe care le reprezintă, în Opoziție sau la Putere, ei și-au îndemnat alegătorii să le urmeze exemplul. Faptul este, fără îndoială, demn de toată lauda, întrucât votul nu a fost politic, nu s-a votat un partid sau altul. Constituția nu este a președintelui țării sau a premierului, s-a votat o lege de căpetenie, pentru care s-au trudit multă vreme atât parlamentarii, cât și organismele societății civile.

A fost supus votului popular actul fundamental al țării, în totalitatea lui, după ce a fost disecat în cele două Camere ale Parlamentului. Stringența modificărilor, recunoscută de partidele parlamentare, cu o singură excepție, semnifică înțelegerea adevărului că la mijloc se află interesele poporului român, nu ale uneia sau alteia dintre formațiunile politice, că actul fundamental este al națiunii în întregul său.

Absenteismul înregistrat a fost pus pe seama mai multor factori de către analiști. Eu vreau să mă refer, cu permisiunea dumneavoastră, la unul singur și, ca să mă fac bine înțeles, plec în demonstrația mea de la două fapte de presă, amândouă aparținând mass-mediei internaționale.

Astfel, un reportaj de aproximativ un minut, cu imagini sugestive, difuzat de mai multe ori duminică seara pe Canalul de televiziune "Euro News" informa telespectatorii că în România s-a validat referendumul asupra noii constituții, text legislativ prin care populația era chemată să spună "da" Europei". Apoi, prestigiosul cotidian francez "Le Figaro" nota, în ediția sa de luni, că noua Constituție a României, armonizată cu legislația comunitară, în perspectiva aderării României, în 2007, la Uniunea Europeană, reprezintă un semnal pozitiv adresat Occidentului.

Ecouri ca acestea au mai fost, desigur, în presa internațională. Nimic nu este senzațional în relatări de acest tip, ele circumscriu o stare de normalitate, la care aspirăm de multă vreme. Am făcut un pas înainte, am reușit să arătăm lumii că lucrurile se mișcă în România în direcția bună. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi scris presa occidentală în cazul, nedorit, al invalidării referendumului.

Contestatarii revizuirii sunt greu de înțeles. Îndemnul negativist conduce la reflecții serioase: vor binele țării acești instigatori la gesturi necugetate, așa cum clamează peste tot, sau doresc să lase România la periferia lumii moderne? Pot înțelege că există dușmani ai partidului de guvernământ, dar să fie și vrăjmași ai României, pe care vor să o îngroape în izolare, mi se pare de neacceptat.

Gesturile sinucigașe de boicotare a referendumului, indiferent din partea cui au venit, trebuie condamnate ca atare. Ele vor fi, cu siguranță, sancționate cum se cuvine de electorat, la viitoarele alegeri.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta, prima parte a ședinței noastre de astăzi a luat sfârșit. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2004 (amânarea votului final).  

(În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ladislau Borbely și Constantin Niță, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința Camerei Deputaților de azi. Vă anunț că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 284, 61 sunt absenți și 18 participă la alte acțiuni parlamentare.

Începem dezbaterile proiectelor normative înscrise astăzi pe ordinea de zi cu Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2004.

Îl rog pe domnul chestor Alexandru Lăpușan să prezinte proiectul de hotărâre.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să prezint Nota de fundamentare a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2004.

Proiectul bugetului Camerei Deputaților pe anul 2004 a fost întocmit potrivit prevederilor Legii finanțelor publice nr. 500/2002 și precizărilor metodologice nr. 121.217/1.09.2003 emise de Ministerul Finanțelor Publice, la nivelul sumei de 1.446.025.667 mii lei.

Din volumul total de credite, de 1.446.025.667 mii lei, 1.433.462.102 mii lei sunt pentru activitatea proprie și 12.563.565 mii lei pentru Institutul român pentru drepturile omului.

Comparativ cu bugetul aprobat pe acest an, respectiv, pe 2003, proiectul bugetului pe 2004 are următoarele variații: la cheltuieli totale, o diminuare cu 0,4%; la cheltuieli de personal, o creștere cu 12%; la cheltuieli materiale și servicii, o diminuare cu 9,9%; la cheltuieli de capital, o diminuare cu 44,2%.

La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2004, s-au avut în vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaților, precum și prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul viitor, rezultând în principal următoarele:

a) Cheltuieli de personal, în sumă de 942.514.667 mii lei, au fost determinate luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență nr. 191/2002 aprobată prin Legea nr. 220/2003 privind creșterile salariale care se acordă în cursul anului 2003 personalului bugetar, aplicate la nivelul întregului an 2004.

S-a mai avut în vedere creșterea numărului de personal cu 20 de posturi pentru funcții de execuție, față de numărul aprobat pentru anul 2003, necesar pentru funcționarea Comisiei parlamentare privind egalitatea de șanse, comisie nou înființată, pentru Comisia pentru integrare europeană, precum și pentru alte necesități ale Secretariatului General al Camerei Deputaților.

La acesta, s-a adăugat o indexare medie anuală de 7,59% pentru acoperirea ratei inflației din anul 2004, precum și influențele care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea și transportul, suma forfetară, alte drepturi acordate deputaților și deplasările în străinătate.

b) Cheltuielile materiale și servicii, în sumă de 250.000.000 mii lei, au fost stabilite pentru asigurarea funcționării și întreținerii sediului Camerei Deputaților, pentru materialele necesare desfășurării activității legislative, pentru cheltuieli de protocol, pentru cheltuielile aferente primirii în țară a delegațiilor străine, precum și pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

O pondere însemnată în cheltuielile materiale și servicii o reprezintă volumul reparațiilor curente, care vor continua să se efectueze la clădire și la instalații și echipamente, pentru asigurarea funcționării sediului Camerei Deputaților și a celorlalte instituții din Palatul Parlamentului.

c) Potrivit înțelegerii dintre cele două Camere ale Parlamentului, în anul 2004, cotizațiile și contribuțiile la organismele internaționale, cu excepția celei la Asociația secretarilor generali de parlamente, în sumă de 11 milioane de lei, vor fi suportate din bugetul Senatului.

d) Cheltuielile de capital, în sumă de 253.500.000 mii lei, sunt necesare pentru continuarea și finalizarea obiectivelor de investiții ale Camerei Deputaților, precum și 83.500.000 mii lei pentru alte cheltuieli de investiții.

2) La activitățile finanțate din venituri proprii pentru anul 2004, se propune, la total resurse, suma de 55.500.000 mii lei, iar la cheltuieli suma de 50.000.000 mii lei.

Față de cele prezentate, în temeiul art. 29 lit. d) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rugăm a supune spre aprobare plenului Camerei Deputaților bugetul pe anul 2004 cuprins în proiectul de hotărâre anexat.

Semnează chestorii Camerei Deputaților - Alexandru Lăpușan, Gheorghe Albu, Nicolae Vasilescu, Miron Ignat.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule chestor.

Are cuvântul domnul vicepreședinte Grigoraș, să prezinte raportul Comisiei pentru buget.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 212 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia Camera Deputaților aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterilor bugetului de stat și îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Memorandumul intern privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2004. A constatat că au fost respectate prevederile legale privind fundamentarea și elaborarea bugetului de stat și sunt îndeplinite condițiile pentru desfășurarea normală a activității Camerei Deputaților în anul 2004 și realizarea obiectivelor de investiții aflate în curs de execuție.

Comisia a întocmit raportul favorabil și propune dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre anexat în forma prezentată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă, dintre dumneavoastră, stimați deputați, cineva dorește să intervină? Poftiți, domnule Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Înainte de toate, vreau să ridic o problemă de principiu. Ieri, am primit bugetul de stat pe anul 2004. Conform legii, bugetul de stat pe anul 2004 se înaintează de Guvern, după ce are de la Parlament primite, ca anexe, bugetele aprobate de cele două Camere.

Noi, astăzi, de abia discutăm bugetul Camerei Deputaților. Întreb cum s-a putut atunci trece ca anexă la bugetul de stat bugetul Camerei Deputaților, dacă noi nu l-am discutat? Sau noi acceptăm, Camera Deputaților, să fim anexă a Guvernului și ce a hotărât Guvernul ca buget pentru Camera Deputaților, aia să aprobăm?

Aș dori un răspuns în acest sens și după aceea să începem dezbaterile pe această temă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

După cum știți, Camera își aprobă propriul buget. Noi ne-am corelat cu Guvernul și le-am transmis cifrele noastre.

Dar, ca să nu fiu eu acela care dau explicații, îl rog pe domnul deputat Grigoraș să o facă.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Stimați colegi,

Art. 212 din Regulamentul Camerei prevede următoarele: "Camera Deputaților aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat" - este adevărat - "și îl înaintează Guvernului în vederea includerii în bugetul de stat". Dar, așa cum a precizat "domnul președinte, au fost discuții și corelări cu Guvernul și noi suntem în conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților.

Deci, nu este nici o inadvertență din acest punct de vedere și cred că putem continua dezbaterile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu și, pe urmă, domnul secretar Borbely.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Ca să nu fiu acuzat că tergiversez eu lucrările, nu fac decât să trag o singură concluzie și, după aceea, lumea să înțeleagă ceea ce dorește. Ceea ce spune domnul deputat Grigoraș este parțial adevărat, pentru că, până la urmă, într-adevăr, noi îl dezbatem, acest buget, în Camera Deputaților, înainte de a se trimite de către Guvern bugetul de stat (pentru că bugetul nostru este anexă la bugetul de stat). Și Guvernul nu avea cum să prindă indicatorii pentru Camera Deputaților, dacă nu avea aprobarea Camerei Deputaților. O problemă.

A doua problemă. Nu fac decât să constat că noi, Camera Deputaților, acceptăm ca acest Guvern să ne facă bugetul! Să se consemneze această opinie și, de aici încolo, știm ce avem de făcut! Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

În măsura în care vor fi existând diferențe, ele se reglează în timpul dezbaterilor în comisii.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (din sală):

Este ilegal acest buget, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cum să fie ilegal?! Bugetul se adoptată atunci când Parlamentul, reunit în Camere comune, își dă votul asupra lui. Și atunci, veți vedea că în bugetul de stat este cuprins și bugetul celor două Camere.

Domnule secretar Borbely, poftiți.

 
   

Domnul Ladislau Borbely:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, consider că puteam să discutăm mai din timp acest buget și, din acest punct de vedere, mi-am exprimat și părerea ieri, la ședința Biroului Permanent. Dar, oricum, bugetul ni l-am făcut noi, nu Guvernul, cei care au pregătit bugetul, chestorii și staff-ul tehnic din Camera Deputaților.

În ceea ce privește bugetul, eu, totuși, vreau să accentuez că pentru anul viitor sunt două capitole unde sunt reduceri substanțiale: la cheltuieli de capital - unde s-a redus și este un procent de 55,8%, față de anul acesta; și la cheltuieli materiale și servicii, unde este o reducere, aproape, de 20%. Din acest punct de vedere, eu vreau să vă spun că - și aici aș vrea să mă refer la o știre apărută astăzi în presă, cum că salariile demnitarilor, ale deputaților și senatorilor, ar crește cu 40% anul viitor - la pag. 2 pct. a), se menționează foarte clar că este o indexare medie anuală de 7,59%, ceea ce se referă la diurna de deplasare, cazare, transport, sumă forfetară și alte drepturi acordate deputaților și senatorilor, adică, deputaților, că vorbim de bugetul Camerei Deputaților.

Eu am vrut să menționez că această problemă, este, de fapt, sub inflația preconizată și cred că este bine să punem lucrurile la punct și să arătăm că, totuși, acest buget al Camerei Deputaților pentru anul 2004 este un buget auster. Și, chiar am ridicat, ieri, problema cheltuielilor materiale "și serviciilor, unde, probabil că vom avea dificultăți anul viitor. Dar este un buget cu care, consider eu, că ne putem prezenta pentru anul viitor cu fruntea sus și de care nu trebuie să ne fie rușine.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îmi cer scuze dacă intervenția mea pornește de la o necunoaștere, o fi fost vreo ședință, probabil, când eram plecat într-o delegație sau, cine știe... S-au spus aici că "au fost consultări prealabile cu Guvernul înainte de întocmirea acestui proiect", când au fost aceste consultări, cine le-a avut și dacă noi, în Biroul Permanent, am avut o discuție privitoare la aceste consultări? Dacă memoria nu mă înșeală, noi nu am avut nici un fel de document care să ateste că există o anumită consultare între Camera Deputaților și Guvern.

Și dacă este așa, atunci, o dată în plus, este evident că Guvernul ne-a pus în fața unui fapt împlinit și noi n-am devenit decât o biată și nesemnificativă anexă a Guvernului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul chestor Lăpușan.

Scuzați-mă, domnule Nicolăescu, ați luat cuvântul de două ori și nu mai credeam că îl mai cereți și a treia oară.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Prima dată, vreau să-mi permiteți să fac o corectură, la "cheltuieli materiale și servicii" am afirmat o scădere cu 9,9%; este 19,9%.

Al doilea comentariu pe care doresc să-l fac este că, pe formă, colegii noștri de la liberali pot avea dreptate, însă, pe fond, dacă analizăm lucrurile, cred că vor fi și ei de acord că suntem în parametrii regulilor și ai regulamentelor noastre. Și care sunt elementele pe care le aduc în sprijinul acestei afirmații?

Noi am lucrat bugetul împreună cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor, inclusiv cu ministrul finanțelor, în final, pentru a ne acorda anumite elemente ale cheltuielilor și în funcție de evoluția previzibilă a indicatorilor macroeconomici pentru anul următor. Sigur că întâmplarea a făcut ca noi, săptămâna trecută, să avem activități în teritoriu, în circumscripțiile electorale, și atunci am întârziat prezentarea în Biroul Permanent a acestui proiect, lucru care s-a făcut abia în această lună.

Nu îmi aduc aminte, dar, dacă au fost comentarii în cadrul ședinței Biroului Permanent vizavi de acest proiect, sigur că noi le-am fi analizat, le-am fi discutat și probabil că am fi venit și cu anumite modificări. Deci, eu nu-mi aduc aminte să fi fost niște luări de poziție, inclusiv din partea reprezentanților Partidului Liberal și, de aceea, este mai greu pentru mine să-mi explic care este motivația, pe fond, a intervenției domniilor lor.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi avem bugetul Camerei Deputaților în acord cu aceste elemente care vizează principalii indicatori macroeconomici pentru anul viitor, sunt discutați cu Ministerul de Finanțe, repet, sunt abordați de toți chestorii Camerei Deputaților, care, în conformitate cu regulamentele noastre, au atribut în acest domeniu. Și, sigur că este propunerea Camerei Deputaților, propunere care se revede și în bugetul de stat pe care Guvernul l-a trimis către Parlament și, această propunere, tot noi, împreună cu Senatul, vom fi sau nu vom fi de acord cu ea. Vom aduce sau nu vom aduce amendamente care să modifice, inclusiv această propunere de buget care este din partea Camerei Deputaților.

Domnule președinte,

Eu vă propun, dacă nu mai sunt comentarii (și sper să nu mai fie), să supuneți atenției Camerei Deputaților, pentru aprobare, acest material, respectiv bugetul Camerei pe anul 2004. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Au mai solicitat intervenții domnul Nicolăescu și domnul Hașotti. Eu le-aș aminti distinșilor noștri colegi de la liberali, care au deținut, în timp, portofoliul finanțelor, că în fazele de pregătire a proiectului toți ordonatorii de credite, repet, toți, trimit proiectul conținând principalii indicatori Ministerul Finanțelor. Deci, nu numai că au fost discuții, dar au fost trimiși acești indicatori, de către departamentele de resort, cu acordul chestorilor, care răspund de acest lucru.

Abia după ce s-au realizat aceste faze pregătitoare (repet, așa s-a întâmplat și pe vremea dumneavoastră), convenind asupra acestor principali indicatori, l-am supus aprobării dumneavoastră. Și o facem în termenul în care nu suntem nici cei care ne degajăm de practica obișnuită.

Poftiți, domnule Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu doream să mai iau cuvântul, dar se pare că este nevoie.

În primul rând, trebuie făcute câteva precizări.

Spuneți dumneavoastră că au avut loc consultări între conducerea Camerei Deputaților și Ministerul Finanțelor...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu numai consultări, s-au trimis principalii indicatori Ministerului Finanțelor, asemenea tuturor ordonatorilor de credite.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

În opinia mea se numesc consultări, pentru că așa sunt ele, până la faza în care Camera Deputaților își aprobă bugetul și îl transmite, după aceea, Ministerului Finanțelor, care s-a obligat, conform legii, să-l ia ca atare și să-l anexeze la bugetul de stat pe anul 2004, pentru că așa este legea pe care am votat-o noi în această sală.

În al doilea rând, eu cred că este ilegal ce a făcut Guvernul, pentru că și-a permis să pună o anexă la bugetul de stat a unei instituții autonome, cum este Camera Deputaților, fără ca acest buget să fie aprobat. Și, ca atare, Guvernul nu avea voie să facă acest lucru.

Deci, vorbesc aici de probleme de fond.

În al treilea rând, cred că în această situație noi ne aflăm într-o mare capcană, și anume: Camera Deputaților este pusă să dezbată bugetul de stat pe anul 2004, aprobat de Guvernul României în mod ilegal! Și, de aceea, astăzi, noi vom cere demisia Guvernului, pentru faptul că încalcă legea!

Și, în al patrulea rând, vreau să-i atrag atenția colegului meu secretar, domnul Borbely, pentru că dacă se citește anexa la bugetul prezentat astăzi (și nu-ți trebuie școală financiară pentru asta, ci numai aritmetică), la poziția "cheltuieli cu salariile", creșterile de pe 2004, față de 2003, sunt de 22,4% și nicidecum de 9%, cât este prognozată rata inflației pe anul 2004. Asta, pentru restabilirea adevărului!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș fi curios dacă dumneavoastră v-ar place ca un coleg de-al dumneavoastră să vă aducă aminte dacă știți sau nu știți să citiți? Nu știu, cum ați primi o asemenea remarcă?

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (din sală):

Eu am spus să socotească, nu să citească!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E același lucru.

Poftiți, domnule deputat Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îmi cer scuze că intervin încă un minut, pentru a doua oară.

În primul rând, aș vrea să spun că domnul chestor Lăpușan are dreptate, în Biroul Permanent al Camerei, toți am fost de acord cu cifrele din acest buget. Chestiunile de procedură, chestiunile care vizează aspecte politice le discutăm, însă, aici, în plen.

Prin urmare, sunt de acord cu ceea ce spunea domnul chestor Lăpușan, în Biroul Permanent al Camerei nu am avut divergențe în ceea ce privește cifrele acestui proiect de buget și totul mi se pare în regulă.

În al doilea rând, vreau să vă spun că și dumneavoastră aveți dreptate, când spuneți că este o cutumă din guvernarea trecută, pe care actuala guvernare a preluat-o. Dar cred că a greși este omenește, a persevera în greșeală nu prea este în regulă.

De ce spun acest lucru, domnule președinte? Pentru că, Biroul Camerei, cel puțin, ar fi trebuit să fi fost înștiințat în legătură cu acest, să zicem, "pre-proiect", la care sunt angrenați chestorii Camerei Deputaților, or, acest lucru nu s-a petrecut. Și, în mod indirect, la un moment dat, și, direct, de la un moment dat, Guvernul a venit și ne-a dictat nouă proiectul.

Problema de fond este alta, că suntem într-o instituție politică, Parlamentul este cea mai politică instituție a unei țări și cea mai democratică. Problema de fond este alta, nu că s-a discutat în Biroul Permanent și s-au aprobat cifrele, problema de fond este una de procedură și este una politică și ea rămâne, cel puțin aceasta este părerea mea: așa cum am spus, subordonarea nedemocratică, incalificabilă a Parlamentului de către Guvern! Noi o să luăm notițe pe genunchi, de ceea ce zice Guvernul!

Procedurile, aici, le discutăm, nu cifrele, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Alexandru Lăpușan, poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Nu neapărat pentru a perpetua o discuție dreapta-stânga, însă, pentru a reveni, totuși, în parametrii realului și ai realității și ai adevărului. Afirmația care se face în materialul nostru spune așa și dați-mi voie să repet: "La acestea - deci, la pct. a), fiind vorba de cheltuielile de personal - s-a adăugat o indexare medie anuală de 7,59% pentru acoperirea ratei inflației din anul 2004, precum și a influențelor care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetară, alte drepturi acordate deputaților și deplasările în străinătate". Deci, acest procent de 7,59% nu este fundamentat pe, sau nu este determinat numai de rata inflației.

Și dacă dumneavoastră vă veți uita la anexa prezentă la acest material o să vedeți că: deplasările, detașări, transferări în țară sunt cu o creștere de 3,4%; deplasările în străinătate sunt cu o scădere de 9,7%; detașări, deplasări, transferuri, în total, sunt cu o creștere numai de 2% ș.a.m.d. Deci, toate aceste elemente, ponderate, le-au dat celor care au făcut aceste socoteli l7,59%.

Părerea mea este că ei pot fi lăsați la categoria "profesioniști". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar dorește să intervină.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au făcut aici câteva referi la Guvern, în sensul că acesta încalcă Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, referitor la procedura de elaborare a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2004. Dacă luăm textele în succesiunea lor, o să vedeți că ordonatorii principalii de credite (printre care și Camera Deputaților, prin secretarul general) au obligația ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta pentru anul bugetar "următor. Lucru pe care cred că Secretariatul General al Camerei, împreună cu chestorii Camerei, care au obligația, potrivit regulamentului, să se ocupe de elaborarea și de executarea bugetului, l-au făcut.

Vreau să vă spun că proiectul care a fost depus de către Guvern la Parlament cuprinde, la Camera Deputaților, exact anexa pe care dumneavoastră... Că n-ați discutat-o, că nu... Ea a fost depusă, deci, la Guvern.

Puteți să verificați dumneavoastră anexa la lege care se referă la Camera Deputaților cu anexa pe care dumneavoastră o votați astăzi. O să vedeți că nu apar neconcordanțe.

Pe de altă parte, ne găsim în faza de proiect. Și textul este corect, cum a fost invocat, în sensul: "Camera Deputaților și Senatul, cu consultarea "Guvernului, își aprobă bugetul propriu". Aprobarea bugetului propriu vreau să vă spun că, în final, este cea pe care tot Camera, prin vot, o dă asupra legii.

Dumneavoastră, deci, aprobați această hotărâre, care se include și Guvernul nu are voie să se abată cu absolut nimic de la ceea ce Camera a hotărât, în afara cazului în care însăși Camera, înșiși deputații, vor face amendamente cu privire la bugetul propriu.

Deci ne găsim în faza procedurii parlamentare, urmând ca în comisii și în plenul celor două Camere, când se va discuta, să se dea votul final asupra bugetelor tuturor ordonatorilor.

Astfel, vreau să vă spun că atunci când se aprobă legea se aprobă și anexa cu privire la bugetul Camerei și la bugetul Senatului. Așa că problema să își dea Guvernul demisia că nu știu ce s-a întâmplat la Camera Deputaților este neavenită, domnule deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de hotărâre.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

La art.1 nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

La art.2 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.3, care cuprinde și lista cheltuielilor de investiții, pe care o vom supune votului separat, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.4 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.5 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

(Domnii deputați Puiu Hașotti și Gheorghe Eugen Nicolăescu doresc să ia cuvântul.)

Stimați colegi,

De câte ori ați dorit să interveniți, v-am dat cuvântul. Vă rog. Plecatul bombănind, atunci când v-am dat prilejul, și vi-l voi mai da în continuare... Nu sună prea colegial întoarcerea spre altă direcție.

Vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Vă informăm că la acest punct al ordinii de zi, întrucât s-a încălcat legea, noi, liberalii, ne retragem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este dreptul dumneavoastră, și eram mult mai mulțumiți dacă ați fi făcut întâi această declarație.

Vă mulțumesc.

(Membrii Grupului parlamentar al PNL părăsesc sala de ședință.)

La art.6 dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

La anexa nr.1 nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

La anexa nr.2 nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

La anexa nr.3 nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Vom supune proiectul de hotărâre votului final în ședința de astăzi, destinată exprimării votului final pentru proiectele deja adoptate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (amânarea votului final).  

La pct.13 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.208/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Rog Comisia economică să propună termenii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că suntem în procedură de urgență, propun pentru dezbaterea acestui proiect de lege 10 minute în total și două minute de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate de voturi.

Vă rog să urmăriți în paralel textele proiectului de lege de aprobare a ordonanței și raportul comisiei.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să analizați amendamentul de la pct.1 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, se modifică articolul unic și se renumerotează art. I.

La titlul ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Preambulul art. I din ordonanță. Votat în unanimitate.

Pct.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La pct.3 și pct.4 din ordonanță nu există amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în formularea din ordonanță.

La pct.5, cel cu privire la art.18, urmăriți amendamentul de la pct.3. Nu sunt obiecțiuni. S-a adoptat amendamentul și se modifică pct.5 din ordonanță.

La pct.6 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate în formularea comisiei.

La pct.7, cel cu privire la art.18 alin.6, urmăriți amendamentul de la pct.5. S-a admis amendamentul și se modifică pct.7.

La pct.8, urmăriți amendamentul de la pct.6. Nu sunt obiecțiuni. S-a admis amendamentul și se modifică pct.8.

La pct.9, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

La pct.10 și la pct.11 dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

La pct.12, urmăriți amendamentul de la pct.8, care propune abrogarea pct.12, 13 și 14. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.15, 16 și 17, comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Nici la pct. 18, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art. II, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

După art. II, comisia ne propune, prin amendamentul de la pct. 14, un articol nou, numerotat art. III. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Nemaifiind observații în legătură cu acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2002, vom supune proiectul de lege votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Naționale a Petrolului Petrom - S.A. București, precum și pentru modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului (amânarea votului final).  

La pct.14 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Naționale Petrom.

Domnule ministru Mucha, aveți cuvântul pentru a prezenta acest proiect de lege.

   

Domnul Romulus Mucha (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța Guvernului nr.55/2003 se referă la entități economice aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului și are scopul de a accelera posibilitățile de privatizare, precum și de a clarifica o serie de aspecte din legislația actuală. Mă voi opri, cu permisiunea dumneavoastră, asupra a patru idei referitoare la Petrom, și anume:

Statutul Petrom prevede ca, la privatizarea societății, o cotă parte din acțiuni să poată fi transferată către salariați.

În formula actuală, acest lucru este neclar, fapt care este clarificat prin art.9 din această ordonanță.

A doua idee pe care o supun atenției dumneavoastră este aceea că Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a acordat Petrom un credit de 140 de milioane de dolari pentru retehnologizarea sectorului de rafinare. Ca o condiție a acordării acestui împrumut, printr-un acord de sarcini semnat cu ocazia acordării împrumutului, s-a convenit ca un pachet de până la 5% din capitalul social al Petrom să poată să revină BERD, prin conversia acțiunilor respective din cota de împrumut.

A treia idee este aceea că, din perspectiva cadrului legislativ general aplicabil privatizării Petrom, majorarea de capital direct de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, fără a intra în competiție cu alți investitori, reprezintă o formă de diminuare a participațiilor statului și, astfel, este nevoie de o derogare de la dispozițiile Legii nr.137.

În fine, cea de-a patra idee este aceea că, ținând cont de neconcordanța unor prevederi ale statutului actual al Petrom, cu intenția Guvernului de a înstrăina un pachet de acțiuni de 51% din capitalul social al Petrom...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, vă rog.

Stimate reporter de televiziune, probabil că sunteți nou în această calitate. Vă reamintesc că împreună cu colegii dumneavoastră am stabilit un loc al presei și un traseu de circulație în timpul ședințelor, pe care vă rog foarte mult să le respectați.

Mă refer la reporterul care circulă prin mijloc. Știu că sunteți nou. Împreună cu șefii dumneavoastră, am stabilit un loc de unde să filmați și un traseu. Am senzația că ne sfidați pur și simplu.

 
   

Domnul Nicolae Enescu (din bancă):

Acum filmează PRM-ul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu are nici o legătură cu ceea ce spuneți, stimate coleg, și îmi pare rău.

Deci, vă reamintesc, pentru că văd că avem probleme cu comunicarea, că se filmează din acel loc, din lojile laterale, iar, atunci când vreți să filmați mai de aproape, veți circula pe culoarele laterale.

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Romulus Mucha:

De asemenea, se introduc o serie de articole care se referă la societățile comerciale din domeniul utilităților aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului.

Aș dori, ca o ultimă precizare, să spun că această ordonanță a fost discutată în Comisia pentru industrii și servicii, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, având și avizul Consiliului Legislativ, iar în comisia de fond, în Comisia pentru privatizare și reformă economică, de asemenea a primit avizul pozitiv fără nici un fel de amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte Marin, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Naționale Petrom S.A. București, precum și pentru modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului.

La întocmirea prezentul raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru industrii și servicii și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ordonanței, precum și modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55 să fie supus spre dezbatere și aprobare în forma prezentată.

(În continuare, ședința este condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Discutăm astăzi despre privatizarea celei mai importante unități economice a economiei românești, și anume despre privatizarea SNP Petrom.

Iată că Guvernul a ajuns la concluzia ca prin Ordonanța Guvernului nr.55 din 2003 să modifice o altă ordonanță, din 1997, prin care se prevedea ca această întreprindere să rămână în patrimoniul Guvernului.

Vreau să vă spun că, la ora actuală, așa cum se știe, SNP Petrom are un capital extraordinar de mare, fiind pe primul loc din punct de vedere al veniturilor care sunt aduse la bugetul de stat. Avem datele, dar nu este necesar să venim cu date concludente în fața dumneavoastră.

Făcând o paralelă cu altă unitate din Petrom, și anume cu Petromidia Năvodari, care a fost privatizată urgent la începutul mandatului dumneavoastră, vrem să vă atragem atenția că este posibil să picăm în același păcat, deoarece actualul patron de la SNP Petrom nu mai dorește să achite datoriile pe care și le-a asumat la începutul privatizării.

De asemenea, eu, și cred că și foarte mulți din această sală, doresc ca o parte din patrimoniul economiei naționale să rămână în subordinea statului, pentru că, iată, înseamnă că o parte din atribuțiile statului sunt pe cale de dispariție. Or, prin privatizarea acestei mari întreprinderi la lumina unor neconcordanțe, și anume printr-o inginerie financiară, iată, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a acordat o sumă importantă pentru retehnologizare.

Nu înțelegem cum această întreprindere nu a putut să-și achite această sumă având în vedere, și încă odată accentuez, că este întreprinderea care aduce cel mai mare venit statului. Atunci, ne întrebăm: bugetul țării noastre, dacă va fi pe aceeași linie de privatizare cum a fost Petromidia Năvodari, cum poate fi alimentat în continuare? Pentru că, prin această inginerie financiară, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a pus mâna efectiv pe această întreprindere - pe SNP Petrom - prin dreptul de preempțiune, alocând aceste sume și nedorind să le recupereze, printr-un capital de 5% din acțiuni.

În concluzie, eu pledez să dezvoltăm această temă.

Nu suntem împotriva privatizării, dar este vorba de modul cum se face această privatizare și de faptul că avem un exemplu concludent de acum circa trei ani de zile în urmă, când, de asemenea, o perlă, așa cum am amintit, Petromidia Năvodari, a fost privatizată așa cum a fost privatizată, și veniturile sunt foarte modeste la bugetul de stat.

Doresc să ni se aducă noi date, noi concluzii, deoarece, prin acest drept de preempțiune, nu este normal ca această Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare să pună mâna în acest fel, prin această inginerie economică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marin.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ceea ce se efectuează prin această ordonanță de urgență face parte dintr-un plan care a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.562 din 2002 în care s-a acordat mandatul pentru realizarea strategiei de privatizare a unor societăți comerciale din Ministerul Industriei și Resurselor, printre care și Societatea Națională Petrom.

Așa cum se știe, acest proces de privatizare se află în derulare - s-a făcut licitație de oferte, și există mai multe solicitări pentru privatizare, deci se va realiza acest proces.

Eu vreau să comentez următoarele în legătură cu ceea ce a spus colegul mai înainte: nu cred că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în condițiile în care ar putea să acceadă la 5% din capitalul social al SNP Petrom, va pune mâna pe această societate. Este cam exagerat spus. Deci a fost o înțelegere, și eu cred că s-a făcut foarte bine atunci când s-a realizat acest lucru.

Și nu putem să comparăm nici pe departe situația în care se găsește SNP Petrom acum cu situația în care se găsea Petromidia în momentul în care a fost privatizată, situația de la Petromidia fiind foarte grea - ea a fost o porțiune de timp chiar închisă, nefuncționând și având datorii foarte mari.

Astfel, eu propun să continuăm dezbaterea pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență, care vine să înlesnească procesul de privatizare a acestei importante societăți.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea de modificare a cadrului legal privind privatizarea Petrom constituie o îmbunătățire, și prin această îmbunătățire se asigură o transparență totală pentru privatizarea acestei societăți naționale de o importanță deosebită pentru economia națională.

Eu nu înțeleg motivele și observațiile pe care le-a făcut colegul. Problemele pe care le-a ridicat dânsul nu au nici o tangență cu ordonanța supusă dezbaterii.

A folosit niște expresii pe care nu le înțeleg. "Petrom se află în proprietatea Guvernului" și alte expresii pe care, după părerea mea, nu ar trebui să le discutăm pentru că sunt expresii care în limbajul tehnic profesional nu sunt cuprinse.

Eu consider că această ordonanță trebuie aprobată. Prin privatizarea Petrom vor fi confirmate încă odată intențiile Guvernului pentru asigurarea funcționalității economiei de piață în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Aș vrea să fac corectura de rigoare. Îmi cer scuze pentru că am spus "în patrimoniul Guvernului". Este vorba de patrimoniul statului, dar am făcut analogia. Întrucât Guvernul se identifică cu statul, din acest motiv am făcut această legătură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 84 de voturi pentru, 32 împotrivă, titlul legii a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 84 de voturi pentru, 32 împotrivă, articolul unic al legii a fost aprobat.

Vă mulțumesc. Legea va merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale la care Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. - S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. Marfă - S.A. și Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători C.F.R. Călători - S.A. sunt acționari majoritari (amânarea votului final).  

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale la care Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Națională de transport feroviar marfă CFR Marfă SA și Societatea Națională de transport feroviar de călători CFR Călători SA sunt acționari majoritari.

Dau cuvântul domnului Marin, din partea Comisiei economice.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiind în procedură de urgență, voi propune timpii de dezbatere: 10 minute pe total și două minute de intervenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

Cine dorește să ia cuvântul?

Vă rog, doamna Boagiu.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș dori o clarificare din partea reprezentanților ministerului legată de faptul că acest proiect este adoptat prin ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor, Locuinței și așa mai departe, cât este el de răspunzător, are, de data aceasta, o urgență care trebuia rezolvată de mai mult de trei ani. Eu țin minte că în minister exista consultanță acordată de Banca Mondială în vederea sprijinirii procesului de privatizare.

Ceea ce apare acum în fața noastră este o ordonanță mai mult decât urgentă și de urgență - este o ordonanță care, pentru mine cel puțin, naște mai multe semne de întrebare.

1) Cum sunt protejați angajații?

Procedura aleasă pentru a fi privatizate societățile aflate în subordinea societăților de cale ferată la care acestea sunt acționare nu prevede nici o formulă de protejare a angajaților, în condițiile în care doar de curând 15 mii de angajați din sistemul feroviar au fost concediați.

2) Nu există nici o măsură care să prevadă protecția mediului. Aceasta este chiar prevăzută expres în proiectul acestei ordonanțe de urgență.

3) Nu există nici o prevedere în baza căreia tarifele pe care le vor aplica ulterior aceste societăți comerciale după procesul de privatizare să fie supuse regimului legii concurenței, și aici vă voi da câteva exemple.

Nu întâmplător fac această remarcă: în lista societăților supuse privatizării sunt câteva societăți care au activitate de monopol, ca, de exemplu, Societatea de producție industrială SPIACT Craiova, care deține monopolul pe electromecanismele de macaz, Societatea de transbordare vagoane de marfă, care deține monopolul în graniță, și, dacă doriți, în listă mai sunt alte 6-7 societăți care dețin monopolul.

Care este consecința necorelării? Consecința este o creștere a tarifelor sau a prețurilor pe care vor trebui să le achite societățile de cale ferată acestor societăți privatizate, creștere care nu va conduce decât la creșterea subvenției acordate de stat. Cum bine știm, atât infrastructura, cât și călătorii sunt societăți care beneficiază de subvenție de la stat.

Este drept, am auzit astăzi dimineață o declarație în baza căreia se anunța creșterea subvenției, dar eu cred că o creștere a subvenției fără o restructurare reală și gândită, nu una galopantă și forțată, nu se justifică prin această ordonanță de urgență.

Bineînțeles că privatizarea și restructurarea sunt făcute în scopul reducerii cheltuielilor de la buget, dar și a eficientizării transporturilor.

Întrebare: s-a gândit o corelare între modul de transport feroviar și celelalte moduri de transport?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Dinu. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem în față un proces legislativ cum nu ar trebui să se întâmple în România - o ordonanță de urgență dată de Guvern cel puțin subiectivă, ca să nu îi spun altfel, care își face efectele. În câteva zile de la ordonanță, deja s-au vândut aceste societăți comerciale, și apoi ni se prezintă nouă în Parlament să o aprobăm ca lege.

Trec peste aspectul de încălcare de legi, printre care Legea mediului, Legea privind vânzarea unor acțiuni la societățile comerciale cu capital majoritar de stat, care s-au încălcat grosolan și mă duc doar la partea tehnică care mă privește în mod deosebit.

A vinde SPIACT-urile, cinci în țară - Arad, Brașov, Craiova, Cluj, Galați, înseamnă o blasfemie la adresa căilor ferate. SPIACT-urile acestea sunt atelierele care fac și întrețin instalațiile de siguranță a circulației. Oare calea ferată nu mai are nevoie de aceste instalații de siguranță a circulației? Craiova face electromecanismele de macaz și toate piesele componente, Galațiul face circuitele de cale electronice, de stații, Brașovul face circuitele electronice de linie curentă, bloc de linie automată, instalație de autostop.

Nu mai are, oare, nevoie calea ferată și trebuie să le vândă? La cine credeți că le-a vândut? La cineva care face aer condiționat. Acel cineva, acea firmă a preluat aceste instalații cu tot ce ține de ele, active, teren, mă refer doar la cel din Brașov, în centrul Brașovului, circa 2 hectare au fost vândute, iar această unitate are valori inestimabile. Vreau să vă atrag atenția că SPIACT-ul de la Brașov a fost prima unitate din România care a făcut calculatorul electronic personal din țară, înaintea tuturor celor care fabricau ceva în România pe teme de informatică. Și acum ne-am găsit să le vindem!

Ce vor face cei din ramura de instalații care nu mai beneficiază de aceste secții, ateliere, care erau cele care reprezentau mecano-energeticul șef al ramurii de instalații? Se vor duce cu căciula în mână la firma respectivă, să mai intre și ei cu ceva confecții pentru siguranța circulației?! Oare acceleratul care a căzut la Lunca de Mijloc, acum două săptămâni, oare accidentul feroviar produs la trecerea de nivel de la Hoghilag nu ne spune ceva? Unde vrem să ajungem, scoțând afară, numai de dragul privatizării, aceste unități care reprezintă baza automatizărilor și siguranței circulației feroviare?

Instrucția nr.3, care încă e valabilă la calea ferată, care înseamnă, dacă vreți, biblia căii ferate, înseamnă instrucția care cercetează și tratează evenimentele ce cale ferată. Spune, la un articol, acolo, că cei care încalcă sau care atentează la siguranța circulației sunt deferiți penal. Oare directorii aceștia care au propus ordonanța aceasta, de la secțiile acestea de producție aparataj de centralizare și de telecomandă nu credeți că trebuiau deferiți penal? Eu cred că da. Și îl rog pe domnul ministru Mitrea să treacă imediat la demiterea acestor directori, primii să fie disponibilizați și traduși în penal, pentru că au atentat la siguranța feroviară.

Eu vă spun: ceea ce se întâmplă acum în calea ferată, dacă noi vom valida această ordonanță, vom fi părtași la catastrofele care sunt oricând posibile la calea ferată, datorită acestui mod greșit în care se gândește astăzi calea ferată.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar România Mare)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne-am îndepărtat un pic de subiectul ordonanței de urgență și am trecut la declarațiile politice de dimineață. Nu este un lucru rău, dar aș vrea să citim un pic argumentația pe care Guvernul României a prezentat-o și să discutăm despre restructurare, reorganizare și privatizare.

Încă de pe vremea distinsului nostru coleg din viața politică Traian Băsescu și a distinsei noastre colege, doamna deputat Boagiu, rapoartele și analizele de audit pe care le-au făcut societățile naționale specifice în domeniu au prezentat necesitatea dislocării din corpul căii ferate a tuturor structurilor care, în decursul celor 40 de ani de activitate centralizată, rămăseseră în corpul căii ferate. Astfel, s-a recomandat ca structurile de construcții să fie primele care să plece, și au plecat, și îi reamintesc doamnei Boagiu că, încă înainte de anul 2000, se cerea expres ca toate aceste structuri SPIACT-uri, spălări de vagoane, RIV-uri ș.a.m.d. să fie plecate din corpul căii ferate, fiind un raport necesar și o politică obligatorie pentru pașii de preaderare în Comunitatea Europeană. Probabil că acest lucru îl știm toți și ar trebui să-l respectăm.

A doua chestiune pe care distinsa noastră colegă a ridicat-o și care este extrem de importantă este confuzia dintre procesul de privatizare și reorganizarea căii ferate pe modelul european și raporturile dintre patronat și sindicate, două chestiuni care sunt total diferite.

Niciodată, în textul unei ordonanțe de urgență, nu poți să spui care va fi opțiunea noului patron și care este raportul cu el. Aceasta este o discuție pe care sindicatele, prin reprezentanții lor, o vor avea atât cu Ministerul Transporturilor, care este beneficiarul serviciilor pe care aceste companii le vor oferi, cât și cu viitorii patroni. Eu cred că este o chestiune pe care trebuie s-o lăsăm viitorului patron, să-și calculeze raporturile cost - eficiență și să vedem unde pot să ajungă.

În al doilea rând, vreau să reamintesc colegilor care se pricep în acest domeniu că, în ultimii ani, în piața căilor ferate, a serviciilor și a ofertei de servicii și de materii și materiale prime au intrat foarte multe companii străine care lucrează mult mai eficient și mult mai bine decât toate SPIACT-urile, și toate RIV-urile și toate instalațiile de spălat vagoane din România. Este adevărat că SPIACT Craiova, sau SPIACT Brașov sau celelalte, Arad ș.a.m.d. au avut și au încă, în anumite elemente, monopol pe piață. De altfel, doamna Boagiu și-a dat răspuns la propria-i întrebare. De aici, foarte multe din costurile ridicate ale cheltuielilor făcute pe infrastructura căilor ferate române.

Este o diferență foarte clară între costurile infrastructurii și costurile pentru protecția socială asigurate cetățeanului din transportul public feroviar de călători. În ultimii ani, niciodată, nici un Guvern nu a avut curajul să rupă pisica, nici un Guvern nu a avut curajul să constate că aceste cheltuieli ridicate, în piața cheltuielilor sociale, la asigurarea transportului public local și național de călători, se reflectă datorită acestui monopol pe care companiile l-au avut, aceste mici companii l-au avut și care au stabilit niște prețuri de 4, de 5, de 10, de 20 de ori mai mare.

Privatizarea bazei de aprovizionare mie mi se pare un lucru extraordinar de bun. Astfel nu vom mai avea un singur preț pe țară, va fi un raport între cerere și ofertă, în funcție de necesitatea fiecărei companii.

Vă rog frumos să delimitați compania de cale ferată, infrastructura, în care totdeauna cheltuielile și aportul statului vor fi ridicate, asta este opinia tuturor celor care au făcut audit în ultimii 10 ani la calea ferată română, și cheltuielile pentru protecția socială acordată călătorilor în transportul feroviar public de călători. Sunt două chestiuni separate pe care trebuie să le gândim așa.

Aș vrea să vă mai reamintesc, colegilor și distinsului meu coleg de la Partidul România Mare, că deja blocul, BLA-ul, așa cum îi spuneați dumneavoastră, este perimat în Europa și se folosesc blocuri electronice. Noi avem deja un program de implementare a celor mai mari stații în acest sistem. Mai vreau să vă reamintesc că, coridoarele paneuropene sunt importante și beneficiază de resurse financiare alocate de către Uniunea Europeană și eu cred, e opinia mea ca fost specialist în calea ferată, că, în următorii ani de zile, veți vedea niște coridoare paneuropene la niște viteze așa cum le-am visat întotdeauna.

De altfel, și transportul feroviar de călători a fost îmbunătățit, în ultimii ani și, dacă ați observat, plângerile călătorilor vizavi de calitatea transportului nu mai sunt așa de ridicate. Ceea ce face în continuare neperformantă calea ferată română este infrastructura care are nevoie de resurse financiare pentru a păstra termenii de siguranță a circulației și a fi la un nivel așa cum îl visăm noi. Degeaba cumpărăm locomotive, degeaba cumpărăm vagoane frumoase, dacă nu învățăm și nu respectăm investițiile în infrastructură.

Vă propun, stimați colegi, să votăm ordonanța așa cum este. Eu cred că este un pas extraordinar pentru calea ferată, iar în anul 2004 și în următorii ani veți vedea un raport, în bugetul de venituri și cheltuieli, între cheltuieli și beneficii aduse căii ferate și confortul asigurat cetățenilor, mult mai ridicat în raport cu cel pe care l-ați văzut până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Doamna Boagiu.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil, colegul, în mod intenționat mi-a pronunțat numele, așteptându-se și la replică. Nu doresc să intru în polemici cu domnia sa, care bine a specificat, este un specialist.

Ca să înțelegi ceea ce se întâmplă în sistemul de transporturi, trebuie să reușești să ai o privire de ansamblu asupra tuturor modurilor de transport. Prin urmare, dacă ne limităm punctual la ceea ce se întâmplă cu acest proces de privatizare, pot să vă spun, dragi colegi, că nu putem traduce sau putem traduce în termeni alarmanți ceea ce se cheamă siguranța traficului.

Dacă se dorește să spunem sau să transmitem ca mesaj, într-un final, cetățenilor: dragi cetățeni, nu mai circulați cu trenul, probabil putem face și acest proces de privatizare și putem fi de acord cu el. Și putem transmite și acest mesaj; până la urmă, oamenii sunt mult mai importanți decât orgoliile sau interesele politice de partid și, atunci, protejând cetățenii, putem da un asemenea mesaj.

Un alt lucru pe care aș dori să-l subliniez este faptul că, ori de câte ori există un interes, este invocată Uniunea Europeană, este invocată integrarea României în structurile europene. Nu putem să le invocăm, dragi colegi, de fiecare dată, pentru a ascunde gunoiul sub preș. Nu avem dreptul să facem lucrul acesta. De aceea ne aflăm în Parlament.

În ceea ce privește aprecierile Uniunii Europene vizavi de sistemul feroviar românesc, ele sunt consemnate în rapoartele de țară pozitiv, apreciindu-se că restructurarea din calea ferată română a fost un proces de succes și a fost de succes pentru că s-a făcut, în primul rând, acest proces de restructurare s-a făcut privind în ansamblu sistemul și protejând sistemul.

Am discutat și am menționat cuvântul "monopol", ceea ce a făcut și colegul de la PRM. Da, discutăm despre anumite activități dedicate siguranței traficului feroviar care, în acest moment, sunt monopolare. Prin urmare vor crește prețurile, prin urmare vom compromite serviciile, pentru că, în calea ferată, nu pentru că există nu știu ce motive invocate de antevorbitorul meu, există pierderi. Există pierderi din proastă gestiune a sistemului. Acesta este motivul pentru care există pierderi la calea ferată și soluția nu este aceea a creșterii continue a subvenției, ceea ce se va întâmpla și ca urmare a acestei privatizări. Soluția este o restructurare corectă, o restructurare care, cu adevărat, să reducă pierderile. Și, ducându-mă la partea de personal, am mai auzit declarații de genul acesta făcute chiar de la tribuna Parlamentului, atunci când a fost privatizat SIDEX-ul și măcelul care a urmat în angajații din SIDEX l-am văzut foarte clar după. Așa că, domnule coleg, cred că trebuie să fim corecți noi și trebuie să fim corecți în fața celor care beneficiază de serviciile acestui sistem. Cel puțin sau măcar în virtutea responsabilității pe care o avem datorită mandatului pe care l-am primit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marin, vă rog frumos.

Vă reamintesc că este procedură de urgență, cele 10 minute s-au epuizat.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Asta vroiam să spun și eu că am avizat un timp pentru procedură de urgență. Eu am să revin, totuși, la tema acestei legi care se referă la măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale din căi ferate.

Ceea ce vreau să spun eu este că, până acum, toată lumea a fost de acord că trebuie făcută o refacere a infrastructurii și o modernizare a transporturilor. Deci asta înseamnă o reorganizare majoră a sistemului de companii și societăți de stat din sistemul feroviar, că toate acestea au rolul de a stopa pierderile, de a reduce subvențiile și de a asigura un sistem eficient de coordonare a activității CFR. Și de aceea, prin această ordonanță, se propun metode pentru accelerarea privatizării societăților comerciale externalizate din Societatea Națională CFR Marfă, din CFR Călători, din Compania Națională CFR SA și, pentru ca această privatizare să se încheie într-un timp cât mai scurt, s-a propus, prin această ordonanță, ca metodă de privatizare licitația cu strigare, simplificarea procesului de privatizare, scurtarea termenelor de depunere, tocmai pentru a realiza această privatizare într-un timp mai scurt.

În legătură cu contractele de privatizare, țin să vă amintesc că, prin lege, fiecare contract de privatizare cuprinde un capitol de mediu obligatoriu, deci acolo se vor stipula, în contractul de privatizare, obligațiile de mediu. De asemenea, există obligația, pentru fiecare contract de privatizare, să notifice la Consiliul Concurenței în legătură cu aspectele legate de ceea ce spuneați dumneavoastră cu posibilitatea creării de monopol și, de asemenea, în legătură cu salariații, fiecare contract de privatizare trebuie să cuprindă un acord social. Deci, în legătură cu aceste aspecte, din punct de vedere legal, cred că această lege se respectă, eu am văzut contracte de privatizare, deci nu putem să avem dubii în această materie. De aceea eu v-aș solicita să intrăm pe textul ordonanței și să dezbatem ordonanța așa cum a fost ea trimisă la Parlament.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva fraze aș mai vrea să adaug, la ceea ce am spus. Mingea mi-a ridicat-o domnul coleg Zgonea.

Domnule Zgonea, dumneavoastră sunteți din Craiova. Dacă dumneavoastră credeți că, de poimâine sau de luna viitoare, va apărea un alt furnizor de electromecanisme de macaz sau circuite de cale electronice cu specific numai feroviar, vă înșelați. Faptul că piața se va umple și că vom lua din străinătate, eventual, aceste circuite de cale, vă înșelați. Vă fac precizarea că numai Ploiești - Sud, centralizată cu instalații electronice, a costat 5 milioane de dolari. Are țara banii ăștia, pentru o stație? De aceea mecanicul șef acela, energeticul șef al ramurii trebuia lăsat acolo, în sistem. Este ca și cum, la Camera Deputaților, am scoate informatica afară, într-o societate privată, când noi avem nevoie de ei aici, în fiecare zi, în fiecare moment. Asta este toată problema. De aceea rugămintea mea, domnule președinte, dacă mai există, vă rog, vă implor, până la urmă, societățile acelea, SPIACT - urile , restul nu mă bag, celelalte pot fi privatizate, dar acestea pe mecano - energetic, cu ramuri de instalații, nu le lăsați să fie scoase afară. Ne asumăm un mare risc, o mare responsabilitate, cei care vom da gir acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul ordonanței de urgență.

Cine este pentru?

Doamnă Boagiu, v-am dat cuvântul de două ori. Mai avem ordonanțe în continuare, vă rog frumos!

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 92 de voturi pentru și 35 împotrivă, titlul ordonanței a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

92 de voturi pentru și 36 împotrivă, 36, pentru că a votat și domnul Titu, de data asta. Articolul unic a fost aprobat.

Proiectul de lege trece la votul final. Vă mulțumesc.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei).  

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.

Domnul Marin.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă rog să aprobați retrimiterea la comisie a acestei ordonanțe, pentru un raport înlocuitor, având în vedere că, în corpul acestei ordonanțe, există o altă ordonanță care vine să modifice o prevedere a Ordonanței Guvernului nr.8 și, de aceea, s-o retrimitem la comisie și să ne prezentăm cu ea cu modificarea făcută, astfel încât să cuprindem și această cerere de modificare cuprinsă într-o altă ordonanță. Iar în legătură cu celelalte ordonanțe care urmează după această ordonanță și care au aviz de respingere din partea comisiei, ele să fie amânate la dezbatere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea art.10 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/2003 pentru completarea articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2003 pentru completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2003 pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat (retrimitere la comisie).  

Deci, de la nr.17 la nr.22, inclusiv, toate proiectele de ordonanță le vom trimite la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunteți de acord să meargă la comisie?

Domnii Costel Ionescu și Gheorghe Dinu (din sală):

S-o discutăm!

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cu 22 de voturi împotrivă, proiectele de ordonanță au fost retrimise la comisie.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea taxei pe valoare adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe - procedură de urgență.

Din partea Comisiei de buget-finanțe.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă propun, domnule președinte, 5 minute, 1 minut pentru fiecare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Deci, pentru 5 minute, a fost aprobat.

Dau cuvântul domnului Bercăroiu, din partea Comisiei de buget-finanțe, pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr.540/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art.89 și 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, a sesizat pentru examinare și avizare în fond, în procedură de urgență, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Comisiei juridică, de disciplină și imunități, Comisiei pentru politică externă și avizul Consiliului Legislativ.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma examinării Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe, în ședința din 24 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și aprobare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a precizat, pentru acest proiect de lege, s-a primit și avizul Comisiei pentru politică externă. Și cu acel prilej și doresc acest lucru și în prezența domniilor voastre, să reiterez și sprijinul Partidului România Mare pentru aprobarea acestui proiect de lege, cu singura precizare pe care s-o aveți în vedere și pentru acțiunile viitoare. Noi considerăm că este necesar să se asigure dotarea pe măsura complexității activităților pe care le desfășoară acest minister și misiunile diplomatice și consulare ale României. Este nevoie ca de acest lucru să se țină seama și în structurarea bugetului și pe anul viitor, având în vedere semnalele primite din partea unor misiuni diplomatice cu privire la dotările absolut inadmisibile pentru reprezentanțele diplomatice ale unui stat civilizat.

În același timp, însă atragem atenția că această practică ar putea să devină una foarte periculoasă și să contravină înseși angajamentelor asumate de către Guvernul României, față de reprezentanții Uniunii Europene, cu privire la stoparea oricăror facilități în ceea ce privește plata taxelor vamale și a celorlalte obligații către bugetul de stat. Această excepție nu am dori să devină o regulă. Considerăm că Guvernul și Parlamentul României au suficiente mijloace pentru a preîntâmpina repetarea unor situații de acest fel, care să ne pună într-o lumină proastă în relațiile noastre cu partenerii europeni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2000 privind înființarea Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale
Imprimeria Națională.

Are cuvântul domnul Bercăroiu, din partea Comisiei pentru buget, finanțe.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr.532/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, a sesizat pentru examinare și avizare în fond Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2000 privind înființarea Companiei Naționale Imprimeria Națională SA.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ. La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 25 membri ai comisiei.

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2000 privind înființarea Companiei Naționale Imprimeria Națională SA, în ședința din 24 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne.

Domnule Bercăroiu, aveți un minut.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă propun 5 minute pe total și 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Raportul!

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Cu adresa nr.538/15 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art.89 și 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, a sesizat, pentru examinare și avizare în fond, în procedură de urgență, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și avizul Consiliului Legislativ. La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 25 membri ai comisiei.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne, în ședința din 24 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație.

Are cuvântul domnul Bara din partea comisiei.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic i-a fost propusă pentru avizare aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație. Având în vedere avizul Comisiei juridice, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Consiliului Legislativ, în plenul comisiei s-a discutat această ordonanță. Prin reglementarea și conținutul său, proiectul de lege face din categoria legilor ordinare, iar raportul comisiei a fost adoptat de către 24 de membri deputați prezenți, cu 23 voturi pentru și un vot împotrivă.

Având în vedere raportul, vă rog să supuneți plenului Camerei discutarea acestui raport și aprobarea lui în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Lucrăm după raport.

Domnule Brudașcu, aveți la primul punct observații? Da, vă rog. Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, mulțumesc.

Eu vreau să supun atenției dumneavoastră un aspect care mie mi se pare că vorbește despre redundanța unei asemenea măsuri. Dacă o asemenea măsură ar fi fost promovată la începutul perioadei de democrație, deci după 1990, s-ar fi justificat în totalitate, având în vedere absența formelor instituționalizate de pregătire a cadrelor și personalului care să lucreze în administrația publică. Dacă acest lucru se întâmplă însă acum, după 14 ani, mie mi se pare că este o chestiune care este total nejustificată. Universitățile, fie ele de stat, fie particulare din întreaga țară au secții specializate pentru pregătirea personalului în administrație publică.

Există, de asemenea, forme, la acestea, postuniversitare, de masterat, de doctorat ș.a.m.d., creându-se posibilități multiple pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare personalului care lucrează în administrația publică.

Prezența acum a unui Institut Național de Administrație Publică este o formă de a permite pătrunderea, pe ușa din dos, pe criterii de clientelă politică a unor persoane care n-au pregătirea necesară pentru a-și desfășura activitatea în rândul instituțiilor administrației publice centrale sau locale. Prin urmare, apreciez ca redundantă existența a însuși Institutului Național de Administrație Publică, mâncător de fonduri care ar putea fi orientate spre alte obiective punctuale, având în vedere necesitățile foarte mari în acest sens la nivel național. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Dacă nu, supun atenției dumneavoastră pct.1 din capitolul "Amendamente admise" din raportul comisiei. Dacă aveți observații? Nefiind observații, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.2 aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.3 aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.4 aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.5 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.6. Dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.7. Dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă este cineva care dorește să susțină amendamentele respinse? Nu sunt doritori. Vă mulțumesc.

Domnule Dobre, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, am un amendament la ar.11.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct din raportul comisiei, domnule Dobre?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

La pct.1 de la "Amendamente respinse".

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

La pct.1 de la "Amendamente respinse", referitor la centrele regionale. Amendamentul meu, făcut împreună cu doamna Maria Lazăr, colega de la PSD, este ca în loc de Călărași, centrul regional să fie Galațiul, întrucât are Facultate de științe administrative, recunoscută de centre europene de tradiție, cu profesori formați la școli de tradiție din Franța și Italia, cu finanțări în cadrul programelor europene pentru învățământ, cu tot ce înseamnă competențe, plus logistica necesară dezvoltării acestor centre regionale și formării de funcționari pentru administrație. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am discutat și în comisie, această propunere a colegilor noștri, domnul Dobre și cu doamna Lazăr, se putea accepta în data când s-a aprobat Ordonanța de Guvern nr.81/2001, din 2001 până acuma, aceasta este o ordonanță numai de modificare a ordonanței respective. Deci, aceste centre sunt în funcțiune și lucrează deja de 2 ani de zile. Considerentul că mai există o facultate la Galați, sigur, în cadrul comisiei nu a întrunit numărul de voturi necesare, și spuneam, era o propunere probabil care se putea lua în discuție, atunci, în data când a apărut Ordonanța nr.81/2001. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriva respingerii? Vă mulțumesc.

Cu 92 de voturi pentru și 34 împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulțumesc.

Legea trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2003 privind reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile.

Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule Timiș.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind în procedură de urgență, vă propun 5 minute timp de dezbatere, un minut pe fiecare intervenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Acuma prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

În conformitate cu art.89 și 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu acest proiect de lege. La dezbateri au participat în calitate de invitați reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, precum și ai Băncii Naționale a României care au susținut adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege reglementează situația unor imobile aflate în patrimoniul Băncii Naționale a României, căreia nu-i mai sunt necesare, instituția bancară fiind de acord ca acestea să fie transmise fără plată în domeniul public al statului, pentru a urma regimul stabilit de Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.

Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege în cauză. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Dacă sunt observații sau discuții? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.14 alin.(1) din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea art.14 alin.1 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Domnul Timiș.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc. Este vorba de o propunere legislativă care a fost adoptată de către plenul Camerei Deputaților și respinsă la Senat. În conformitate cu prevederile art.75 din Constituția României, inițiativa legislativă a fost retrimisă Camerei pentru o nouă dezbatere. Avem avizele Comisiei pentru drepturile omului, ale Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Propunerea legislativă vizează modificarea alin.1 al art.14 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în sensul că problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui Consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv consilierilor județeni.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au decis în unanimitate să supună Propunerea legislativă pentru modificarea art.14 alin.1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată în prima ședință. Prin conținutul și obiectul său de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun, de asemenea, votului dumneavoastră art.14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Domnul Timiș.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc. În acest raport, Comisia juridică, de disciplină și imunități vă propune, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale să aprobați proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu amendamentele admise. În raport de obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Trecem pe raportul comisiei. Capitolul "Amendamente admise". Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.2 al raportului. Nu sunt observații. Vă mulțumesc.

Pct.3 al raportului. Nu sunt observații. Vă mulțumesc.

Pct.4. Nu sunt observații. Vă mulțumesc.

Pct.5. Nu sunt observații. Vă mulțumesc.

Pct.6. Nu sunt observații. Vă mulțumesc.

Pct.7. Nu sunt observații. Vă mulțumesc.

Legea trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Domnul Marin, vă rog prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonaței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, în scopul acordării posibilității Institutului Național de Statistică de a gestiona fonduri externe nerambursabile. În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene precum și ale primarilor și viceprimarilor (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, precum și ale primarilor și viceprimarilor. Doamna Dobrescu, vă rog.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune, stimați colegi, aprobarea acestui proiect de lege, întrucât concediul de odihnă anual în administrația publică se stabilește de către conducerea unității sau se stabilea de către conducerea unității, conform Hotărârii de Guvern nr.250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică și regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare.

Pentru evitarea unui conflict de interese, adică conducătorul unității care trebuia să-și aprobe propriul concediu de odihnă, concediile primarilor și viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuiesc reglementate distinct, s-a impus această necesitate, și anume, prin lege. De aceea, Comisia pentru muncă vă propune aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Lucrăm pe raportul comisiei, capitolul "Amendamente admise". Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.2 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.3 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.4 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.5 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.6 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2003 privind modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit (amânarea votului final).  

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2003 privind modificarea art.4 alin.1 din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit.

Doamna Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât este necesară modificarea textului vechii ordonanțe, vechiului proiect de lege, a vechii legi întrucât s-a strecurat o eroare de titlu, fără de care modificare s-ar putea face nedorite confuzii. Este vorba de "instituirea Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori" și nu "Asociației Naționale a Uniunilor de Creatori". Pentru a nu se face confuzii a apărut această ordonanță de urgență a Guvernului.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Vă rog doamnă. Poftiți! Vreți să vorbiți? Vă rog.

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă, ca și legea inițială din 2002 sunt binevenite întrucât se referă la posibilitatea de a acorda un ajutor material unor persoane, mai bine zis unor personalități din diferite domenii ale culturii țării, care, după o muncă de o viață, potrivit legii pensiei, Legii nr. 19/2000, primesc o pensie foarte mică, care adesea nu-i ajută nici la întreținerea locuinței; ca să nu mai vorbesc de personalitățile din domeniul muzicii și picturii și al artelor, în general, care adesea nu au nici măcar această pensie. Totuși legea, prin numărul mic de indemnizații care este stipulat, de 1500, cât și prin necesitatea întocmirii și aprobării unor dosare, cu o serie întreagă de acte, s-ar putea să aibă și un efect negativ, un impact negativ asupra numeroșilor posibili beneficiari, cât și a majorității pensionarilor.

Subliniez totuși că noi, reprezentanții PRM, în comisii, am votat această inițiativă, fiind o picătură într-un ocean de apă, eu totuși vă invit să o votați și dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim. Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Holbav, județul Brașov (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind înființarea comunei Holbav, județul Brașov. Domnule Bara, vă rog să susțineți propunerea legislativă.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu inițiativa legislativă privind înființarea comunei Holbav, județul Brașov.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare înființarea acestei comune, având în vedere că propunerile făcute și condițiile cerute de către Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități sunt îndeplinite, eu vă rog să propuneți plenului spre aprobare înființarea acestei comune, cu amendamentele propuse de către comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Lucrăm pe raportul comisiei, capitolul "Amendamente admise". Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.4 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.5 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.6 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.7 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind sărbătorirea Zilei Independenței de Stat a României la 10 mai (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei Independenței de Stat a României la 10 mai. Domnul Timiș. Vă rog.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem în față o propunere legislativă a domnului deputat Cornel Boiangiu prin care se propune declararea zilei de 10 mai, Ziua Independenței de Stat a României. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar Guvernul a transmis punctul său de vedere, în sensul că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

În cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-a hotărât cu majoritate de voturi ca Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei Independenței de Stat a României la 10 mai să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu modificările de tehnică legislativă conținute în avizul Consiliului Legislativ, conform anexei la prezentul raport. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Lucrăm pe raportul comisiei. Da, domnul Boiangiu. Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Fără îndoială, eu vreau să mulțumesc Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru faptul că a admis această propunere legislativă. De asemenea, aș vrea să mulțumesc Consiliului Legislativ și îmi însușesc punctul de vedere al Consiliului Legislativ privind modificarea articolului 72 alin.2. De fapt, nu a existat nici un act prin care această sărbătoare națională a poporului român, sărbătorită de cei care au făcut-o pe câmpiile Bulgariei, de rudele lor și de toți cei care au făcut unitatea de neam a neamului românesc la 1 Decembrie 1918 nu a existat, repet nici un act, nici al Guvernului comunist, prin care ea să fie anulată. Din acest punct de vedere aș dori să mulțumesc încă o dată Comisiei juridice pentru faptul că nu a existat nici o opoziție, a existat un singur vot de abținere, în rest, toată comisia a fost de acord ca această sărbătoare națională a noastră, sărbătorită, repet, 70 de ani, până la venirea tancurilor sovietice care, fără nici un act, au hotărât ca ea să fie comasată cu Ziua victoriei împotriva fascismului. Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru această înțelegere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc. Domnul Brudașcu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Ziua Independenței de Stat este unul dintre reperele luminoase ale istoriei naționale a României. Într-adevăr, cei care s-au sacrificat pe câmpurile de luptă pentru obținerea independenței de stat merită recunoștința veșnică a urmașilor lor, a țării întregi, a poporului român. Eu mă întreb însă, stimați colegi, în legătură cu acest proiect, această propunere legislativă, dacă l-a apucat subit pe colegul nostru prețuirea față de Ziua independenței și față de sacrificiile celor care au obținut-o așa subit acum, de ce pe perioada când se aflau la guvernare și aveau pârghiile puterii în mână nu au manifestat aceeași grijă pentru instituirea a încă unei zile de sărbătoare în țară? De ce s-a trezit abia acum să propună plenului Camerei Deputaților și Parlamentului României spre analiză și dezbatere un asemenea proiect?

Sentimentul meu este că se încearcă, pe ușa din dos, să se introducă, nu ideea sărbătoririi Zilei independenței de stat a României, ci Zilei regelui, pentru că aceasta este durerea pe care partidul pe care spune domnia sa că îl reprezintă o are și o flutură în permanență peste tot.

Deci, eu aș dori să vă atenționez că atunci când această lege va fi adoptată, ea va da un prilej pentru ca stafiile trecutului, multe dintre ele atât de dureroase pentru conștiința neamului românesc, vor încerca să o folosească pentru a atribui merite pe care nu le-au avut unii dintre cei care reprezintă astăzi Casa regală a României.

Iată de ce consider că este neavenită adoptarea unei asemenea legi. Poporul român, oricum, cu lege sau fără lege, a sărbătorit și sărbătorește, prețuiește și își manifestă întreaga recunoștință pentru Ziua independenței de stat a României și cei care au realizat acest deziderat al poporului român. Nu consider că prin adoptarea unei asemenea legi entuziasmul și dăruirea poporului român vor fi amplificate. Nu prezența sau existența unei legi dă dreptul poporului român să-și aducă aminte de eroii săi naționali, dar nu putem lăsa să intervină în viața noastră, să tulbure viața statului român și viața poporului român asemenea stafii, doar de dragul de a le recunoaște unele merite incontestabile, iar alte merite atribuite pe criterii fanteziste.

Deci, Partidul România Mare este împotriva acestei propuneri legislative și vă solicită, stimați colegi, să manifestați întreaga grijă și preocupare pentru a nu tulbura inutil existența României ca stat republican și democrat. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asupra acestei propuneri legislative, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a cerut punctul de vedere al Guvernului în legătură cu declararea zilei de 10 mai pentru sărbătorirea acestei zile ca "Zi a Independenței de Stat a României".

Menționăm că această propunere a fost examinată în cadrul Guvernului și că s-a stabilit că în conștiința colectivă a poporului român, această dată de 10 mai este legată de proclamarea prințului Carol ca domnitor al României, sub numele de Carol I, la 10 mai 1866, și de încoronare acestuia ca rege, la 10 mai 1881, în vreme ce pentru evenimentul istoric al independenței a rămas întipărită data de 9 mai, Ziua Proclamării Independenței de Stat a României în cadrul Reprezentanței Naționale - Parlamentul de la acea vreme.

Considerăm că declararea prin vot, de către Reprezentanța Națională, Adunarea Deputaților și Senatul, a independenței României, are o semnificație și o consecință juridică mai mare decât promulgarea de către rege, în calitatea de șef al statului, a actului normativ prin care independența a fost consemnată și consfințită.

Ca atare, Guvernul își menține punctul de vedere de respingere a acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boiangiu.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt pur și simplu uluit de punctul de vedere sovietic exprimat aici de un partid care se numește România Mare.

Din păcate - din păcate -, acest lucru va face ca noi, în perspectivă, față de domnitorii, regii, cei care au condus această țară în momente deosebit de grele și au făcut ceva pentru această națiune, să avem alergia pe care ne-a dat-o ocupantul în viitor. Nu are nici o legătură faptul că noi am sărbătorit, timp de 70 de ani, acest lucru, adică cei care au făcut această independență sau urmașii lor, cu o anumită poziție privind conștiința colectivă. Cu ce măsurați, dumneavoastră, domnilor? Eu cred că distinșii deputați prezenți în sală nu-și însușesc un punct de vedere antinațional, pe care l-au exprimat vorbitorii de aici. Cu ce vă însușiți dumneavoastră conștiința colectivă? Eu, în satul meu din sudul Olteniei, am știut totdeauna că 10 mai a fost sfântă zi, căci ea ne-a dat domn puternic țării noastre, libertate și regat. Faptul că a fost Carol I cel care a pus bazele Statului Român, faptul că vă uitați în fiecare oraș al acestei țări și că în vechiul regat vedeți adevărate palate construite în acea perioadă, faptul că vedeți că s-au pus cu adevărat bazele administrației publice, faptul că s-au pus bazele armatei, nu justifică ca noi, după 50 de ani de comunism, când, chipurile, s-a serbat, comasându-se, Ziua Victoriei împotriva fascismului cu ziua de 10 mai, Ziua Independenței de Stat a României, când a fost promulgat acest act și votat de către cele două Camere, Declarația de independență citită de către Kogălniceanu, atunci, în data de 9 mai, însă promulgarea și cei care au făcut acest act - repet - l-au serbat vreme de 70 de ani.

Dumneavoastră, cei care sunteți deputați, chiar dacă nu s-a făcut, domnule profesor, este surprinzător pentru mine, am avut tot timpul stimă pentru dumneavoastră, este surprinzător că spuneți acum că acest lucru a fost făcut de către rege și vă aduce aminte de rege. Păi, probabil, dumneavoastră ați primit o educație - și este regretabil acest lucru, că sunteți un om în vârstă, ați primit o educație de ură împotriva celor care au fost domnitori și regi ai acestui stat. Poate mâine unii vor veni și vor spune că domnul Președinte Iliescu, sau alți președinți ai Republicii, nu trebuie să fie, pentru că au fost președinți ai Republicii și nu trebuie să-i vedem. Ce înseamnă asta? E trecutul nostru istoric, pe care trebuie să ni-l însușim, cu bune și rele. Eu apelez la dumneavoastră, domnilor deputați, ca acest Parlament să facă acest act de dreptate, cum a făcut cu foarte multe lucruri, cu care unii dintre colegii noștri au fost împotrivă, chiar cu familia regală, și pe care, chiar spre rușinea noastră, cei care am deținut o parte din puterea dintre '96 și 2000, n-am putut să le facem pentru familia regală.

Eu vă mulțumesc și cred că dumneavoastră veți gândi bine la acest vot, în interesul respectării trecutului nostru istoric.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Eu nu vreau să comentez cele spuse de antevorbitor, vreau doar să-i fac precizarea că sunt născut în 1951, deci sunt mai tânăr ca vârstă, biologic, decât dumnealui.

În altă ordine de idei, vreau să întreb: dacă acum vom trece, pe singurul considerent că s-au construit palate, și vom începe să adoptăm legi pentru sărbătorirea sau omagierea tuturor celor care au construit palate în România? Și, dacă este să respectăm adevărul istoric, aș vrea să rețineți că Statul Român, bazele Statului Național Unitar Român au fost puse de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și nu de către regele Carol I. Nu contest și n-am contestat, prin intervenția mea, nici o clipă, meritele istorice pe care familia regală le-a avut în devenirea României, în transformarea României dintr-un stat înapoiat, ori semioriental, într-un stat european și civilizat. Dar, de aici și până la a tulbura liniștea statului român modern, doar pentru omagierea regalității prin promovarea acestui proiect de lege, este o cale prea lungă și cu sacrificii inutile.

Recunosc și voi recunoaște întotdeauna că România n-ar fi putut deveni ceea ce a devenit fără contribuția pe care au avut-o toți conducătorii ei, inclusiv cei patru regi care au condus-o în perioada 1866-1947. Dar nu pot accepta ca liniștea și siguranța românilor să fie tulburate de omagierea unei zile care nu are semnificație decât pentru nostalgicii ideii de monarhie în România.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Lucrăm pe raportul comisiei.

Suntem la pct.1.

Observațiile le-am auzit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu trei voturi pentru și 122 de voturi împotrivă, pct.1 al raportului a fost respins.

Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România și ale personalului acestora (amânarea votului final).  

În continuare, supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România și ale personalului acestora.

Domnul Grigoraș.

Vă rog. Aveți două minute.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România și ale personalului acestora. A întocmit raport favorabil, s-au avut în vedere și avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități, respectiv Consiliului Legislativ, și vă propune dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă aveți observații la articolul unic al legii?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003 (amânarea votului final).  

În continuare, supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270/2003.

Din partea Comisiei pentru sănătate și familie, domnul Brînzan. Vă rog.

   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Comisia pentru sănătate și familie susține prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270 din 2003, întrucât, în bugetul pe anul în curs, nu erau prinse cheltuielile pe care le-ar fi generat aplicarea acestei legi. Ele vor fi cuprinse în bugetul anului viitor, motiv pentru care comisia susține acest proiect.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 16 abțineri și 3 voturi împotrivă, articolul unic a fost aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (retrimis comisiei).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local.

Domnul Brânzan.

   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Comisiile pentru sănătate și administrație publică solicită retrimiterea proiectului la comisie, pentru un raport de înlocuire, pentru armonizare cu acte normative apărute ulterior depunerii raportului.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Are cuvântul domnul Bâldea.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 mii hectare de pădure a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de activități bisericești filantropice și sociale și pentru conservarea valorilor de patrimoniu la mânăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Probota, Humor și Râșca.

Prin proiect, se propune constituirea dreptului de proprietate pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților din patrimoniul Regiei Naționale a Pădurilor, urmând ca exploatarea pădurilor să se facă cu respectarea regimului silvic.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu două voturi împotrivă și 6 abțineri, din voturile celor prezenți în ședința din 23 septembrie 2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea inițiativei legislative pentru următoarele considerente:

1. inițiatorii nu prezintă dovada faptului că Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a avut în proprietate suprafețele de pădure solicitate, pentru a putea vorbi despre vechile amplasamente în art.2 din proiect;

2. scrisoarea arhiepiscopiei nu constituie act doveditor al dreptului de proprietate și, dacă exista un act doveditor, propunerea legislativă trebuie să fie de reconstituire, și nu de constituire.

3. considerăm inoportună promovarea acestei inițiative legislative înainte de pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție asupra cererii Fondului Bisericesc Român privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru circa 190 hectare de pădure.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul.

Domnul Ciuceanu.

 
   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca unul care mi-am petrecut multă vreme din viața de după eliberare în umbra mânăstirilor și am ajuns la concluzia că, dacă într-adevăr statul român, în trecut și în prezent, dorește să aibă un control asupra sumelor care se dau, atunci să le lase pe seama celor care sunt ctitori, care sunt stareți, care sunt episcopi, chiar, în diocezele respective.

Pe scurt, în ziua de 28 ianuarie 2003, a avut loc audierea, în comisia noastră, a Înalt Preasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuțiului, venit cu o problemă care este legată de o reconstituire a dreptului de proprietate a unei suprafețe de 3 mii de hectare de pădure, necesare acoperirii cheltuielilor pentru buna desfășurare a activității bisericești filantropice și sociale și pentru conservarea valorilor de patrimoniu a unui număr de șapte mânăstiri.

Ați auzit, cred că nu mai este nevoie să fac un istoric asupra ceea ce înseamnă valoarea universală a Voronețului, a Suceviței, a Moldoviței, a Râșcăi sau a Humorului.

Este de menționat faptul că, potrivit scrisorii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților - și aici mă întreb cum este posibil să nu se fi luat în analiză documentele istorice -, Mitropolia Bucovinei a avut în proprietate până în 1949 suprafața de 192.158 hectare pădure, care proveneau din ceea ce Imperiul Austriac le lăsase în proprietate deplină.

Mânăstirile enumerate constituie nu numai monumente istorice naționale, dar și valori recunoscute în marea lor majoritate de către UNESCO.

Resursele materiale și financiare existente astăzi, fiind foarte reduse, - cred că nu mai este nevoie să mai insist asupra acestui subiect -, au condus și conduc la fenomenul de distrugere a acestor lăcașe de cult, fapt ce a determinat pe membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, în baza art.73 din Constituția României, să inițieze prezenta propunere legislativă, pe care o supunem dezbaterii și, în cele din urmă, unui vot de conștiință pe care-l doresc din partea dumneavoastră, în măsura în care ne mai interesează și constat că colegi de-ai mei hunc et nunc sunt absenți de la ce înseamnă viitorul monumentelor noastre, cu care ne mai fălim încă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașcu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Dacă s-a reușit, stimați colegi, ceva pozitiv după 1990, a fost tentativa de revenire la normalitate a societății românești.

Această tentativă a însemnat inițierea de acte normative care să permită recuperarea de către cei în drept a proprietăților pe care vechiul regim ni le-a confiscat pe diverse considerente, dar cel mai important, pentru a le face total subordonate politicii promovate de ele.

Credeam că, după ce am asistat chiar de la începutul acestei legislaturi și ne-am dat acordul pentru restituirea unor bunuri mobile și imobile unor reprezentanți ai cultelor, cu accent exagerat pe reprezentanții cultelor aparținând minorităților naționale, credeam că cel puțin în ceasul al cinsprezecelea se va face dreptate și Bisericii Naționale Românești. Nu de alta, dar existența neamului românesc n-ar fi fost așa cum a fost, fără contribuția esențială a slujitorului altarului.

Constat însă că, atunci când este vorba de Biserica Ortodoxă Română, se manifestă o miopie absolut inadmisibilă. Bunurile acesteia sunt în continuare reținute. Proprietățile agricole, respectiv terenurile, pădurile, de asemenea, văd că sunt în continuare neadmise. Am cedat, prin legi adoptate aici și de către noi, proprietăți care n-au aparținut niciodată reprezentanților bisericilor minoritare. Să ne reamintim că în perioada ocupației austriece autoritățile habsburgice dădeau, reprezentanților cultelor aparținând minorităților etnice de astăzi de la noi, numai dreptul de folosință, nu și dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. Poate că în această situație se găsesc și pădurile care au aparținut bisericii subordonată Arhiepiscopiei Sucevei, pentru că Suceava era în acea perioadă componentă a Imperiului Austriac, și această arhiepiscopie a moștenit acele terenuri care i-au fost date întru folosință de către autoritățile habsburgice.

Nu înțeleg, stimați colegi, de ce acționăm cu două măsuri: foarte generoși pentru minorități, extrem de exigenți, chiar obtuzi, în ceea ce privește Biserica Națională. Aș dori să se facă dreptate absolut tuturor.

Partidul România Mare susține dreptul pe care Biserica Ortodoxă Română îl are, de a-și recupera integral aceste proprietăți, și pentru motivul expus de către inițiatorul acestei propuneri legislative - acela de a conferi posibilitatea bunei întrețineri, a reparării și a menținerii în circuitul turistic și în circuitul valorilor de patrimoniu universal a acestor monumente extraordinare care se găsesc în administrarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Iată de ce vă cer și eu, așa cum a făcut-o de la acest microfon și inițiatorul acestei propuneri legislative, să nu dați un vot de partid, să dați un vot de conștiință. Să vă gândiți că și părinții dumneavoastră au fost botezați în credința promovată de către Biserica Ortodoxă. Să vă gândiți că Biserica Ortodoxă nu este bună numai atunci când chemăm populația să se prezinte la referendum. Este bună întotdeauna. Și dacă este bună atunci când este interes politic, tratați-o cu toată considerația și respectul, domnilor!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marian Ianculescu.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu doresc să se tragă concluzia că raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice pe marginea acestei inițiative legislative, este de natură să submineze Biserica, și mai ales Biserica Ortodoxă din România.

Comisia a judecat în raport cu documentele de proprietate. Niciodată Arhiepiscopia Bucovinei și Rădăuțiului n-a avut în proprietate, de-a lungul istoriei, suprafața respectivă, de 192 de mii de hectare, care sunt solicitate pentru retrocedare.

Conform legilor de retrocedare votate de Parlamentul României, deci inclusiv de membrii care aparțin Grupului parlamentar al Partidului România Mare, s-au stabilit clar condițiile de retrocedare a pădurilor, și anume ca această retrocedare să se facă numai pe bază de documente legale, de înscrisuri care să ateste documentul de proprietate.

Ce a avut Biserica din Bucovina de-a lungul istoriei, a avut această suprafață dată în folosință, lucru care nu ne împiedică să facem o inițiativă legislativă, ca suprafața necesară pentru întreținerea obiectelor de cult din Bucovina să se desfășoare fără opreliști, ca, la o solicitare judicioasă, să li se acorde în administrare - și nu în proprietate, pentru că nu au dreptul -, în folosință suprafețe forestiere pentru ca să fie valorificate în scopurile de întreținere a monumentelor istorice.

Noi, Parlamentul, ce am realizat pentru Biserica Ortodoxă din Bucovina? Prin Legea nr.400, care a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102, de modificare și completare a Legii nr.1/2000 de retrocedare a proprietăților agricole și forestiere, noi, în mod cu totul excepțional, Parlamentul, am hotărât ca unitățile de cult din Bucovina și din alte părți să beneficieze, să li se dea în proprietate până la 30 de hectare, lucru ce am și realizat.

Deci, la ora actuală, Biserica Ortodoxă din Bucovina, Arhiepiscopia Bucovinei și Sucevei are deja în proprietate aproape 15 sau 20 de mii de hectare; acestea le au în proprietate. Dacă mai au nevoie pentru întreținerea monumentelor respective de noi suprafețe forestiere, li se pot acorda, dar numai în folosință, și nu în proprietate.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD - și sunt convins că și celelalte grupuri parlamentare sunt în asentimentul meu - propune în plenul Camerei Deputaților ca inițiativa legislativă, cu tot respectul pe care-l port distinsului nostru coleg Radu Ciuceanu, să fie respinsă, pentru că face obiectul unei retrocedări în proprietate, ceea ce nu este cazul, fiindcă nu există documente legale de proprietate.

Putem să susținem, Parlamentul României, o inițiativă legislativă pentru, așa cum am spus, acordarea în folosință de noi suprafețe forestiere care să fie la dispoziția bisericilor respective, a monumentelor istorice respective din nordul Bucovinei, pentru a-și duce în condiții optime activitatea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

De fapt, ce este Biserica Ortodoxă Română? Este un bun național, un bun al tuturor ortodocșilor din România, care sunt majoritari.

De ce ne-am opune a da aceste suprafețe în proprietate Bisericii Ortodoxe Române?

De ce această opoziție față de Biserica Ortodoxă Română?

Eu, din punctul meu de vedere, consider că Biserica Ortodoxă Română va putea administra mult mai bine aceste păduri, decât restul proprietarilor. Aceste păduri vor fi exploatate în regim silvic, așa că nu cred că este normal să ne opunem.

În afară de aceasta, aceste mânăstiri sunt în evidența UNESCO. Aceste mânăstiri sunt locuri turistice. Dacă s-au investit atâția bani în turismul românesc, care n-a adus nici un fel de rezultate, eu consider că este cazul să lăsăm acest mediu ambiant - pădurea -, care întotdeauna a creat oaza de liniște a ortodoxismului român, și acestor lăcașuri, să se poată administra singuri.

Parlamentul a oferit atâtea proprietăți, s-au împroprietărit atâtea instituții, consider că este normal să se ofere Bisericii Ortodoxe aceste suprafețe de pădure în întreținere și în proprietate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog. 30 de secunde aveți.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru bunăvoință.

Un lucru a scăpat. La audierea în cadrul comisiei a Preasfințitului Pimen Suceveanul și a Starețului Mânăstirii Putna, ni s-a demonstrat cu documente că mînăstirile din nordul Moldovei s-au bucurat de condiții mai bune în timpul stăpânirii austro-ungare decât acum. Modalitatea pe care o vom adopta într-un fel sau altul nu importă. Chestiunea este să nu ne facem de râs în continuare, tratând de o manieră necorespunzătoare o problemă sensibilă, autentic românească.

De asemenea, cei care se ocupă de îngrijirea sfintelor lăcașuri și a monumentelor istorice din zonă văd cum se exploatează nemilos pădurile încăpute pe mâna altora, cum funcționează din plin gaterele, cum i-au pricopsit pe toți nepricopsiții și de aceea este bine să ne mai trezim și la o altă realitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Pentru respingere?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pentru respingere? Corect. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă și 10 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Doamna Ivănescu. Vă rog.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cred că nu era normal să supuneți votului Camerei Deputaților respingerea, pentru că urmează ședința de voturi finale.

Și, sper că o să faceți acolo nefiind respins acest proiect legislativ, în acest moment în care cvorumul nu este vizibil, nu este realizat și oricum nu este, cum să spun, în cifră dată cu cât este pentru, cu cât este împotrivă și câte abțineri.

Vă rog frumos să supuneți în ședința de voturi finale această propunere legislativă.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, voi face treaba asta doamna Ivănescu. O să rog pe domnul secretar Niță să facă prezența pentru cvorum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George - Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avramescu Constantin Gheorge - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Bondi Gyöngyike - prezentă
- Borbéy László - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ștefan - absent
- Cazan Gheorghe-Romeo - absent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingaraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petre - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Karoly - prezent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz - Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - absent
- Pecsi Francisc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - absent
- Popescu-Tăriceanu - Călin Constantin Anton - absent
- Posea Petre - prezent
- Predica Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșca Radu Vasile - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - prezent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergiu - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sencu Adrian Emanuel - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octav - prezent
- Stănișoara Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltan - absent
- Szilagyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - prezent
- Ștefănoiu Luca - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toro Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj - prezent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Voinea Florea - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să luați loc. Vom trece la votul final. Rog secretarii să-și ia locul în prezidiu.

Domnule Borbely, vă rog să poftiți la prezidiu!

Stimați colegi, trecem la votul final.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 181 de voturi pentru și 63 împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna Muscă, vă rog!

   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Foarte pe scurt am să motivez votul împotrivă al Partidului Național Liberal față de această ordonanță de urgență.

Avem următoarele motive întemeiate: 1. nu există nici un motiv pentru care persoanele juridice să nu declare pe proprie răspundere, ca și cetățenii de altfel, dacă au sau nu aparate de radio și televizor și în acest fel să plătească sau nu în funcție de declarația pe propria răspundere; 2. nu există nici o justificare pentru care persoanele juridice să plătească de câteva ori mai mult abonamentul, taxa pentru radio - t.v. decât persoanele fizice. Nu văd și nu aud mai multe la televizor sau la radio decât ceilalți cetățeni ai României; 3. prin această ordonanță de urgență oficializăm și legalizăm ideea că cei care se presupune că au bani trebuie sancționați și de la ei trebuie să luăm banii chiar și nejustificat; 4. Grupul Partidului Național Liberal, prin subsemnata, a avut amendamente în vederea eliminării discriminării dintre persoanele fizice și persoanele juridice din această ordonanță.

Această ordonanță este discriminatorie și unul din principiile cu care putem intra în Uniunea Europeană este principiul nondiscriminării. Majoritatea parlamentară a P.S.D. a respins aceste amendamente, ca atare, votul liberalilor împotriva acestei ordonanțe este perfect justificat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumim, doamna Muscă.

Domnul Moiș. Doamna Ivănescu, vă rog!

 
   

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Și Partidul Democrat s-a pronunțat contra acestei ordonanțe având în vedere discriminarea evidentă care se face între persoanele fizice și persoanele juridice. De aceea, anunțăm pe această cale, că vom sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării referitor la această ordonanță.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumim..

Domnul Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect datorită faptului că la nivelul Televiziunii Române nu se respectă drepturile pe care le are fiecare partid la momentul de antenă.

Partidul România Mare este scos practic din registrul partidelor politice, de aproape 3 ani de zile nu mai avem nici un spațiu la Televiziunea Română. Este o cenzură totală împotriva Partidului România Mare și a membrilor săi. Prin acest proiect de lege nu se face altceva decât se încearcă să se mai adune bani de la populație pentru stipendierea unei oficine de propagandă a partidului de guvernământ.

Pentru aceste considerente, am votat împotriva proiectului de lege.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 265 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 265 voturi pentru, nici o abținere, nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizare4a și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar.

Cine este pentru? 264 voturi pentru. Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Hănțești, prin reorganizarea comunei Adâncata, județul Suceava (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Hănțești, prin reorganizarea comunei Adâncata, județul Suceava.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă și 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Capu-Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea-Moldovei, județul Suceava (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Capu-Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea-Moldovei, județul Suceava.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 19 voturi împotrivă și 243 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncavița, județul Tulcea (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncavița, județul Tulcea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 39 de voturi împotrivă și 211 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului național de dezvoltare turistică Super-Schi în Carpați (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului național de dezvoltare turistică SUPER-SCHI ÎN CARPAȚI.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 31 de voturi împotrivă, 222 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 222 voturi pentru și 31 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nnr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 194 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 19 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2003 pentru modificarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.131/2000 pentru reglementarea situației patrimoniale a Băncii Comerciale Române - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfășurată de Banca Română de Comerț Exterior - Bancorex - S.A. până la data radierii acesteia din registrul comerțului; (adoptat)

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2003 pentru modificarea art.1 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2000 pentru reglementarea situației patrimoniale a Băncii Comerciale Române - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfășurată de Banca Română de Comerț Exterior - Bancorex - S.A. până la data radierii acesteia din registrul comerțului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, 33 voturi împotrivă și 208 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, 33 de voturi împotrivă și 207 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii și produselor provenind din țările terțe (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii și produselor provenind din țările terțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă și 242 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul București, din administrarea Regiei Autonome Locato în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul București, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 33 voturi împotrivă și 221 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 265 voturi pentru, nici o abținere și nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 33 voturi împotrivă și 221 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 39 voturi împotrivă, și 221 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 8 abțineri și 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere a Proiectul de Lege privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 264 voturi pentru, nici-un vot împotrivă, nici o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale, de seră (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 264 voturi pentru, nici o abținere, nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 264 voturi pentru, nici-o abținere, nici-un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 263 voturi pentru, nici o abținere și nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 264 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Reexaminarea Legii privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Reexaminarea Legii privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 264 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producția, importul și comercializarea uleiurilor minerale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producția, importul și comercializarea uleiurilor minerale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 263 de voturi pentru, și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2003 privind înființarea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2003 privind înființarea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 20 voturi împotrivă și 244 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2003 privind subvenționarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru construcția de locuințe prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2003 privind subvenționarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru construcția de locuințe prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 voturi împotrivă, o abținere și 261 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 8 voturi împotrivă și 252 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna Ivănescu. Vă rog!

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aș vrea să explic poziția Partidului Democrat în privința acestei ordonanțe pentru a nu lăsa loc la interpretări. Este foarte bine că avem o hotărâre a Guvernului României care să asigure părinților care vor să îngrijească copiii până la vârsta de doi ani, o alocație, o indemnizație care să fie ceva mai omenoasă. Dar, totodată, se introduc grave discriminări cu privire la cele 5% dintre mame sau tați care au venituri și cotizează la bugetul asigurărilor sociale pentru salarii mai mari decât salariul mediu pe economie.

Cred că nu era normal să abdicăm de la principiul "la contribuții diferite, alocații diferite".

Totodată, regret că din nou se pune o povară pe sistemul național de pensii cu plata acestor indemnizații. Normal ar fi fost ca aceasta să intre în bugetul de stat, să fie o alocație care să transferă asupra tuturor mamelor și asupra tuturor părinților care îndrăznesc în aceste vremuri să mai facă copii și care doresc să-și crească copiii până la doi ani să-i îngrijească.

Este o gravă discriminare la adresa celor care și în special al femeilor care doresc să-și facă o carieră, care doresc să câștige cot la cot cu bărbații și care de obicei se și întorc mai devreme de doi ani. De fapt, ceea ce atacăm noi este principiul diferențierii contribuțiilor.

Sper că, în curând, dacă nu se poate mâine atunci când Alianța Dreptate și Adevăr va ajunge la guvernare să se reglementeze această atitudine care ține de politica demografică, care ține de tratament egal pentru cetățenii României.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2003 privind aprobarea achiziționării de către Ministerul Administrației și Internelor a unei nave maritime de patrulare de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federală Germania, precum și a plății serviciului de transport al acesteia până în portul Constanța (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2003 privind aprobarea achiziționării de către Ministerul Administrației și Internelor a unei nave maritime de patrulare de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federală Germania, precum și a plății serviciului de transport al acesteia până în portul Constanța.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 38 de voturi împotrivă, o abținere și 218 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Moiș. Vă explicați votul? Da.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege datorită faptului că, în principiu, nu suntem de acord să cumpărăm fier vechi din alte țări pe post de nave, așa cum s-a întâmplat și la Ministerul Apărării Naționale.

După cum vedeți, se plătește până și transportul. Înseamnă că nava nu reușește să se deplaseze cu mijloace proprii, trebuie să fie tractată de Germania până în porturile românești.

Suntem de acord să se cheltuiască banul public, dar pentru a se achiziționa obiecte absolut necesare desfășurării activității unor ministere și nu pentru a-i scăpa pe ei de fier vechi pe care să-l cumpărăm la preț de nave. Aceasta este rațiunea pentru care am votat împotrivă.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles rațiunea dumneavoastră. Trecem mai departe.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 54 de voturi împotrivă și 192 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Stroe explică votul.

   

Domnul Radu Stroe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să menționez faptul că Grupul liberal a votat împotriva acestui proiect de lege deoarece, în esență, actuala putere a diluat, și-a diminuat practic atribuțiile primarului, astfel încât cu ocazia mitingurilor și demonstrațiilor, o comisie administrativă formată din alți trei reprezentanți ai Guvernului să poată decide dacă va avea loc sau nu va avea loc o demonstrație. Este un lucru extrem de grav, motiv pentru care am votat contra.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles, domnule Stroe. Vă mulțumim.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 264 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și 262 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcție a autostrăzilor și a drumurilor naționale cu patru benzi de circulație (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programjului prioritar de construcție a autostrăzilor și a drumurilor naționale cu patru benzi de circulație.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 263 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Are cuvântul domnul Popa.

   

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Modificarea Ordonanței Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea programului prioritar de construcție a autostrăzilor și a drumurilor cu patru benzi de circulație este un obiectiv gândit și început încă din iunie 2001.

În 23 iunie 2001, la Oradea, un grup de 16 parlamentari români de la toate partidele parlamentare din județele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita, dar și 12 parlamentari maghiari din județele Hajdubihor și Szabolcsszatmar, președințiide consiliijudețene dinjudețele menționate din România și Ungaria, reprezentanți ai ministerelor de resort și ai administrației naționale a drumurilor din cele două țări se întâlneau semnând la Oradea, Declarația de la Oradea în care se semnala necesitatea construirii unei infrastructuri de transport tip autostradă care să lege Oradea de București, cu prima fază Oradea-Cluj-Napoca, infrastructură care era normal să aibă sensul de dezvoltare în sensul de dezvoltare al relațiilor economice ale României, adică spre Occident, spre comunitatea europeană.

Iată că astăzi am consfințit prin vot litera de lege care caracterizează dorința, ce concretizează dorința acelui lobby internațional de care vorbeam mai înainte.

Tronsonul Borș-Oradea-Cluj-Napoca-Târgu-Mureș-Brașov își va găsi finalitatea prin racordarea lui la cele ce vor lega Brașovul de București și Oradea de Occident, asigurând o integrare a circulației rutiere din România în normalitatea europeană.

Iată de ce am votat pentru un proiect de lege lângă care am stat cu sufletul la gură doi ani de zile.

În același timp, credem, el nu trebuie să rămână unul singular pentru dezvoltarea infrastructurii de transport de acest tip în România. Nu uit să mulțumesc Comisiei de industrii și servicii a Camerei Deputaților, ea fiind prima care a răspuns pozitiv pentru a face demersuri în sensul celor cerute la Oradea în 2001.

Vă mulțumesc tuturor.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumim. Domnul Borbély László.

 
   

Domnul Ladislau Borbely:

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Nu putem decât să salutăm modificarea aceasta, care s-a făcut în urma discuțiilor din comisie, în urma propunerilor venite, evident, și de la Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, este o decizie importantă politică și, de fapt, prin această decizie, Transilvania, partea aceasta, care este justificată să intre pe arterele principale care leagă România de Europa, deci, eu consider că este o decizie înțeleaptă și, în numele Grupul parlamentar al - UDMR, salut această decizie a Parlamentului României. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la proiectul legii Corpului Agronomic din România (adoptat);

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere la Proiectul Legii Corpului Agronomic din România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2003 pentru ratificarea Convenției dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a cursului internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003 și a Convenției de finanțare dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la cursul internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2003 pentru ratificarea Convenției dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului internațional al Școlii de aplicație pentru ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003, și a Convenției de finanțate dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la Cursul internațional al Școlii de aplicație pentru ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2003 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicării legii, semnată la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București la 5 august 2003 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2003 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicării legii, semnată la data de 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul Statele Unite, semnat la București, la 5 august 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Uniunea Europeană cu privire la participarea României la Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia - Herțegovina (BiH), semnat la Bruxelles la 16 decembrie 2002, și a Înțelegerii financiare între Ministerul de Interne din România și Șeful Misiunii/Comisarul Misiunii de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia - Herțegovina, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2002 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Uniunea Europeană cu privire la participarea României la Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Herțegovina (BiH), semnat la Bruxelles, la 16 decembrie 2002, și a Înțelegerii financiare între Ministerul de Interne din România și Șeful Misiunii/Comisarul Misiunii de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-herțegovina, semnată la Srajevo, la 6 decembrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2003 privind finanțele publice locale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 36 voturi împotrivă și 212 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.608/2001 privind evaluarea conformității produselor (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2004 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2004.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă, 7 abțineri și 242 voturi pentru, Proiectul de Lege de hotărâre a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 38 de voturi împotrivă și 210 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Naționale a Petrolului Petrom - S.A. București, precum și pentru modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății naționale a petrolului "Petrom" S.A. București, precum și pentru modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 38 voturi împotrivă și 210 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnule Marcu Tudor, vă rog. Vă explicați votul?

   

Domnul Marcu Tudor:

Nu, procedură!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Procedură? Ia să auzim!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă încunoștințez, dacă nu cumva aveți și dumneavoastră în față aceeași hârtie pe care am primit-o și noi la casetă, că acest program, pentru astăzi, se termină la pct. 39 și că nu mai știm ce votăm. De unde le-ați băgat în plus, fără să le cunoaștem noi? Aceasta este întrebarea!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor, dumneavoastră ați ieșit, în cursul dimineții, când noi am lucrat și am mai aprobat o serie de proiecte de lege, pe care le-am trecut, pentru ora 13,00, la votul final.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

De ce nu le-ați făcut la casetă sau să ni le dați?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Colegii dumneavoastră au fost prezenți în sală, domnul Ionescu, chiar, a fost împotriva acestui proiect de lege și ne-a explicat de ce, deci, nu văd care este motivul nelămuririi dumneavoastră, am rugămintea să poftiți în sală.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Sunteți alături de ce am zis eu! Eu n-am zis că votez împotrivă sau pentru, ci am zis că nu am în față o hârtie cu programul de astăzi!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor, dacă vă uitați la proiectele de legi pe care trebuia să le aprobăm astăzi, o să găsiți acolo proiectul de lege! Am rugămintea să vă uitați atent!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am în sertar o mulțime de proiecte, dar eu vin aici pregătit să votez ceva, dacă ați hotărât dimineață ceva, repede, staff-ul tehnic trebuia să facă hârtia cu completarea și să ne-o înmâneze!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am anunțat în plen, domnule Tudor, ca procedură.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu e suficient să anunțați, dumneavoastră sunteți vinovat!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor, am rugămintea să luați loc!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Stați un pic, lăsați-mă să-mi spun punctul de vedere! Pe dumneavoastră vă acuz eu, nu pe noi, care așteptam ca dumneavoastră, în funcția pe care o aveți, să conduceți lucrările ședinței de așa manieră încât să fim în temă cu ce s-a votat dimineață, pus pe hârtie! Dacă nu ați dat dispozițiile, să corelați hotărârea de dimineață cu activitatea de la prânz, sunteți vinovat!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu mă blocați când vă critic! Vreți să vă critic afară?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu, eu accept critica de jos, n-am nici un fel de problemă...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu e de jos, e de la "amvon"! Dumneavoastră stați jos! (Aplauze ale deputaților PRM.) Și, între noi doi, eu stau în picioare și dumneavoastră sunteți jos!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că o să cer staff-ului să vă taie ziua de muncă, că nu ați fost prezent dimineață!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Bine, hai să lăsăm gluma, unde sunt hârtiile, ce votăm? Vă ascultăm pe dumneavoastră? Eu nici nu știu ce votez! (Rumoare, vociferări, proteste. Grupul parlamentar PRM, cu excepția domnului Marcu Tudor, se retrage din sală.)

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale la care Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. - S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. Marfă - S.A. și Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători C.F.R. Călători - S.A. sunt acționari majoritari (adoptat);

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Trecem mai departe, supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale la care Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. Marfă și Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători sunt acționari majoritari.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 4 voturi împotrivă și 212 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnule Stroe, vă rog.

   

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Eu nu vreau altceva, decât să vă împac din nou cu România Mare...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu trebuie să mă împăcați!

 
   

Domnul Radu Stroe:

... și, din cauza aceasta, vă propun să opriți lucrările, să facem o ședință a Comitetului ordinii de zi și să completăm ordinea de zi cu punctele pe care dumneavoastră le citiți acum.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stroe, chiar n-am înțeles că dumneavoastră n-ați înțeles! Pe domnul Marcu Tudor îl înțeleg că nu înțelege, nu am o problemă, dar pe dumneavoastră, chiar nu vă înțeleg! (Aplauze ale deputaților PSD.) În cursul dimineții am aprobat o serie de proiecte de lege până la votul final și am spus că vor merge la votul final. N-ați fost prezent? Chiar țin să vă spun că doamna Ivănescu mi-a atras atenția, la un proiect de lege, că trebuie să-l trec pentru ora 13,00, lucru pe care l-am făcut. Vă rog să consultați ordinea de zi de dimineață, la proiectele de lege pe care le-am aprobat, și acolo veți găsi aceste proiectele de lege!

 
   

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, pe care știți foarte bine că vi-l port...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este reciproc, domnule Stroe!

 
   

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că orice ați votat dumneavoastră în cursul ședinței de astăzi, o completare a ordinii de zi nu se poate face decât la propunerea Biroului către COZ.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu e completare, este vot final, domnule Stroe! Puteam să dăm votul final și în cursul dimineții!

 
   

Domnul Radu Stroe:

Completarea ordinii de zi cu aceste documente, domnule președinte, aceasta e problema!

Voci din sală:

Să trecem la vot, domnule președinte, nu mai are rost să pierdem timpul!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 184 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind înființarea Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2003 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind înființarea Companiei Naționale Imprimeria Națională S.A.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 185 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 186 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă și 178 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, 188, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.14 alin.(1) din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă, 1 abținere și 177 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 178 votat, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 abținere și 177 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene precum și ale primarilor și viceprimarilor (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2003 privind concediile de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, precum și ale primarilor și viceprimarilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, cu 188 de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2003 privind modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2003 pentru modificarea art. 4 alin. 1 din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Holbav, județul Brașov (adoptată);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înființarea comunei Holbav, județul Brașov.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei Independenței de Stat a României la 10 mai (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei independenței de stat a României la 10 mai.

Cine este pentru respingere? Pentru respingere, vă atrag atenția! Vă mulțumesc.

Împotrivă? (Vociferări, proteste.)

Numai o clipă! Domnule Gheorghiof, vă rog.

   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Am înțeles exact cum ați vrut de la început să vă exprimați, pe urmă, ați revenit și ați spus: "Pentru respingere, cine este pentru?" Deci, precizați poziția, e "pentru" sau "pentru respingere, pentru"?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În cadrul dezbaterilor, propunerea legislativă a fost respinsă, deși Comisia juridică a aprobat-o. Eu, acum, am supus votului dumneavoastră propunerea de respingere care a rezultat din cadrul dezbaterilor.

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Supuneți la vot propunerea comisiei!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun, țin cont de observația Grupului parlamentar al PNL și vă supun votului propunerea comisiei, de adoptare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 16 voturi pentru și 176 împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule președinte, și abținerile?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și o abținere, a domnului Marcu Tudor, iertați-mă.

Domnule Radu Stroe, poftiți.

 
   

Domnul Radu Stroe:

O clipă, domnule președinte, era să sper că va trece legea...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră, ca monarhist, nu ați susținut dimineață legea, că trecea!

 
   

Domnul Radu Stroe:

Rămân un idealist, domnule președinte, în continuare. Însă, vreau să explic votul Grupului parlamentar PNL și al altor adevărați liberali în gândire, și anume faptul că noi am votat împotriva acestei legi, deoarece dumneavoastră, partidul... Iar, m-a indus în eroare... Ați votat împotriva acestei legi, întrucât considerați că este necesar să mențineți în continuare în vigoare hotărârea Consiliului de Miniștri din 1948, adică, o hotărâre comunistă, prin care ziua de 9 mai a fost declarată ca zi a independenței de stat. Noi nu am vrut să inițiem o nouă zi a României, ci a independenței de stat și dumneavoastră ați respins și acest fapt, cu toate că știți foarte bine că la data de 10 mai, numai întâmplător, a fost și ziua regelui și a fost ziua promulgării (promulgării, repet) zilei independenței de stat.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stroe, îmi pare rău că nu ați participat dimineață la ședință, când vi s-ar fi explicat că nu respectăm hotărârea Consiliului de Miniștri, ci hotărârea Parlamentului dinainte de 1940.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România și ale personalului acestora (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare acreditate în România și ale personalului acestora.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Hei, o abținere!

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003 (adoptat);

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270/2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Uitați-vă și la mine, eu mă abțin!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și o abținere, a domnului Marcu Tudor, iertați-mă!

 
  Propunerea legislativă privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (adoptată propunerea de respingere).

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Și o abținere!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și un vot împotrivă, deși Grupul parlamentar PRM a fost pentru!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

O abținere, domnule președinte!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Pentru joi, avem comisii, Comitetul ordinii de zi s-a întrunit în regim de urgență și a aprobat să nu mai facem plen joi, ci comisii. Deci, avem comisii miercuri și joi. Și azi după-amiază, bineînțeles.

Vă mulțumesc, toate cele bune!

Ședința s-a încheiat la ora 14,06.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 8:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro