Ștefan Giuglea
Ștefan Giuglea
Ședința Camerei Deputaților din 21 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/31-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
16-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 21-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 octombrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.33 Ștefan Giuglea - intervenție cu titlu "Sistemul public de pensii- solidaritate între generații;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Giuglea:

Intervenție cu titlu "Sistemul public de pensii - solidaritate între generații"

În România, dreptul constituțional la asigurări sociale se exercită prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, reglementat prin Legea nr. 19/2000. Acesta este un sistem unic, obligatoriu, cu contribuții precizate, garantat de stat, administrat public.

Pentru fiecare român, reforma sistemului de pensii înseamnă pe de o parte solidaritatea cu cei care sunt mai în vârstă și primesc deja pensii, dar și cu cei mai tineri, atunci când au nevoie de unele prestații care se plătesc prin sistemul public de pensii.

Asigurații sistemului sunt atât salariații și persoanele asimilate acestora, pentru care contribuțiile sunt achitate parte de către un angajator, parte de către un asigurat, cât și persoanele care desfășoară activități independente (administratori, manageri, asociați unici, agricultori, notari publici, medici cu cabinete individuale etc.)

În ceea ce privește sistemul de asigurări sociale pentru agricultori, în legislația anterioară acesta era susținut financiar din contribuțiile fostelor CAP, ale statului și alte țăranilor cu gospodărie individuală. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, la 01.04.2001, sistemul pensiilor pentru agricultori a fost inclus în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Sistemul s-a confruntat și a fost afectat de crize majore, economice și demografice, care au marcat România, respectiv:

  • o tranziție demografică rapidă, cauzată de creșterea speranței de viață și declinul fertilității, care a condus la creșterea rapidă a ponderii persoanelor vârstnice în totalul populației;
  • reducerea numărului de contribuabili din cadrul populației active, astfel ca pentru cele 6 milioane și jumătate de pensionari există doar 4.700.000 de persoane active, plătitoare de contribuții;
  • reducerea considerabilă a numărului salariaților.

Principalele cauze ale acestui fenomen au fost: creșterea numărului de persoane din agricultură care desfășoară activități independente, amploarea muncii la negru, restructurarea întreprinderilor și șomajul masiv indus, pentru care nu s-a mai plătit contribuția de asigurări sociale. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecințe dezechilibrului financiar cronic al bugetului de asigurări sociale, afectarea bugetului de stat prin creșterea continuă a subvențiilor, epuizarea rezervei necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigurări sociale. În paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigurărilor sociale s-a confruntat și cu explozia numărului de pensionari, precum și cu insuficiența resurselor pentru pensii decente, în contextul în care pensia reprezintă singurul venit cert pentru cea mai mare parte a populației vârstnice.

Involuția sistemului asigurărilor sociale de stat (prin creșterea numărului de pensionari) a avut drept cauze majore adoptarea unor reglementări privind pensionarea anticipată, dublarea numărului pensionarilor de invaliditate, încadrarea unui număr nejustificat de mare de activități în grupe superioare de muncă.

Carențele legislative, fenomenele sociale, economice și demografice menționate, precum și dificultățile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigurări sociale au impus necesitatea reformării acestuia, în scopul creșterii cuantumului pensiilor și asigurării unui buget echilibrat.

Tranziția la un sistem complex de asigurări sociale și pensii, fundamental reformat, a implicat, pe lângă proiectarea noului sistem, stabilirea strategiei, elaborarea legislației, precum și crearea cadrului instituțional necesar.

Reforma sistemului de pensii, documentația privind experiența internațională în domeniu, precum și recomandările unor instituții internaționale au relevat faptul că siguranța financiară a persoanelor vârstnice și dezvoltarea economică pot fi mai bine susținute dacă sistemul de pensii se bazează pe mai multe componente:

  • o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public (pilonul I);
  • componente bazate pe capitalizare, obligatorii și facultative administrate privat (pilonul II și III).

Proiectul de lege privind pensiile ocupaționale, facultative, aprobat în ședința din 09.10.2003, reprezintă cel de-al treilea sistem de pensii prevăzut în cadrul reformei începute la 1 aprilie 2001 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Primul pilon este cel existent, al sistemului public de pensii, cel de-al doilea pilon prevede fondurile universale de pensii, sistem obligatoriu, iar cel de-al treilea pilon este cel care a fost aprobat în recenta ședință a Guvernului. Sistemul facultativ de pensii va funcționa independent de sistemul public și va fi supravegheat și controlat de un departament specializat al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Potrivit actului normativ fondurile de pensii ocupaționale se constituie din contribuții plătite periodic atât de angajat, cât și de angajator, și vor fi administrate de bănci, societăți de asigurare, societăți de servicii financiare sau societăți de administrare a investițiilor.

Participanții la acest sistem vor putea solicita plata pensiilor ocupaționale după ce împlinesc vârsta de pensionare și dacă au plătit cel puțin 60 de contribuții lunare. Procesul de amendare a sistemului de asigurări sociale a continuat și după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, concretizat în elaborarea a numeroase proiecte de acte normative care au vizat aplicarea și amendarea Legii pensiilor, creșterea încasărilor la sistem, indexarea pensiilor, măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor, combaterea fraudei și executarea silită.

Cu toate acestea, probleme cu care se confruntă Casele Județene de Pensii sunt numeroase, dar ele sunt în fapt inerente unui început de reformare a sistemului de asigurări sociale. Pentru eliminarea neajunsurilor manifestate este necesar ca cei care dețin funcții de conducere și execuție la Casele Județene de Pensii, care sunt puși în situația de a transpune în practică dispozițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, se impune să organizeze cursuri de perfecționare în care să fie cuprinși toți funcționarii publici din sistem.

Din dialogul zilnic cu beneficiarii drepturilor de pensie rezultă nemulțumirea acestora față de politica de indexare și recorelare a drepturilor de pensie. Persoanele înscrise la pensie în intervalul 1999-31.03.2001 solicita cuprinderea lor în anexele hotărârilor guvernamentale privind recorelarea drepturilor de pensie.

Beneficiarii unor pensii în cuantumul de până la 2.000.000 lei solicită acordarea unor facilități care să conducă la îmbunătățirea stării materiale prin raportare în beneficiari de legi speciale (Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 189/2000 și Legea nr. 309/2002).

Creșterea numărului biletelor de tratament repartizate, având în vedere că solicitările sunt tot mai mari, atât pentru persoane cu contribuție personală, cât și pentru cei care beneficiază de tratament gratuit.

Reducerea, până în anul 2004, a contribuției de asigurări sociale cu încă 3 procente, care va însemna până la sfârșitul mandatului o cotă globală de contribuție socială în apropierea mediei europene.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 17 septembrie 2019, 14:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro