Plen
Ședința Senatului din 20 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.132/30-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 20-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 octombrie 2003

3. Declarații politice rostite de domnii senatori:

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

  ................................................
 

Deci, stimați colegi, dacă nu mai sunt alte probleme de ordin organizatoric, să intrăm în al doilea punct din ordinea de zi, respectiv declarații politice.

 
Ion Solcanu

Grupul parlamentar P.S.D. are la dispoziție 38 de minute. Invit la tribună pe domnul senator Ion Solcanu.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege și stimați colegi,

Săptămâna care a trecut a confirmat, prin două evenimente, orientarea corectă a politicii Partidului Social Democrat și a Cabinetului Năstase.

Cel dintâi eveniment, în ordine strict cronologică, îl reprezintă încheierea Acordului cu Fondul Monetar Internațional, Cabinetul Năstase devenind, astfel, primul guvern de după revoluție care finalizează un asemenea document cu Fondul Monetar Internațional.

Cel de al doilea eveniment, tot în ordine strict cronologică, este adoptarea Constituției României, prin referendum, de către cetățenii țării.

Aceste două evenimente, aparent fără legătură între ele, constituie un moment de cotitură de natură să sporească șansele României de a finaliza Acordul cu NATO, în anul 2004, și de a încheia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană.

Se poate afirma, deci, cu deplin temei, că prezentul național, dar și viitorul european al României, devin prin acest vot o construcție a cetățenilor țării. Referendumul a fost, totodată, un examen pentru tânăra democrație din România, un test de maturitate pentru societatea românească, test care l-a trecut cu bine. Putem aprecia că rezultatul referendumului marchează sfârșitul perioadei de tranziție democratică a României. Participarea la vot a peste 9.000.000 de cetățeni demonstrează că democrația din România s-a consolidat, iar prin votul dat cetățenii au confirmat politica națională a Partidului Social Democrat.

Noi am fost încrezători în reușita acestui referendum.

La acest proiect politic major presa scrisă, posturile de radio, televiziunile au avut un rol deosebit care merită a fi salutat.

Din sală (din partea Grupului parlamentar al P.R.M.):

Și-au luat banii...

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, să păstrați ordinea în sală.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Vă rog să chemați un chestor ca să-i trimită la plimbare...(Râsete în sală; comentarii.)

Pe cei care comentează, domnule senator Roman.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator...

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Pe vremea dumneavoastră era altfel. "Eu sunt Senatul..." Vă amintiți?

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

"Eu și cu colegii din Senat".

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Nu. Textul era altul. Textul era așa: "Eu sunt Senatul".

Din sală:

"Senatul suntem noi". "Noi suntem Senatul".

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Nu, cum spuneați dumneavoastră.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Domnule Solcanu, textul corect era: "Noi suntem Senatul."

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O să vă ofer cuvântul în numele Grupului parlamentar.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule senator Roman, îmi pare rău că aveți memorie scurtă. (Discuții, comentarii, râsete în sală) Da, îmi pare foarte rău.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Solicit un drept la replică, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O să vă dau un drept la replică, dar îi atrag atenția colegului nostru, domnul senator Solcanu, că toată această dispută este pe timpul P.S.D..

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Succesul referendumului nu trebuie fetișizat. El trebuie privit cu moderație, deși prezența de peste 55 % la urne în cadrul referendumului este, indiscutabil, un succes pentru democrația românească, având în vedere că și în țările cu tradiție democratică nu se depășește cu mult un asemenea procent.

Doamnelor și domnilor.

În ședința de azi delegația permanentă a Partidului Social Democrat a aprobat demisiile miniștrilor Hildegard Puwak, Mircea Beuran și Șerban Mihăilescu, demisii care sunt privite ca soluții de sporire a randamentului Guvernului României, inclusiv a ministerelor respective.

Din sală:

Cam târziu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

În final, mi-aș îngădui doar un simplu comentariu privind poziția partidelor parlamentare față de referendum.

Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor două zile, așa-zisul absenteism al cetățenilor de la urne, nu poate fi interpretat decât într-un singur mod: boicot și nu numai din partea unui partid, și numesc P.R.M.-ul aici, al cărui mesaj a fost clar de la bun început, ci din partea unui partid din opoziție care a participat la elaborarea Legii de revizuire a Constituției și care a practicat o atitudine duplicitară. Estre vorba de Partidul Democrat. (Vociferări în sală.) Unii reprezentanți ai acestui partid au practicat constant un dublu limbaj: pe de o parte, îndemnau oamenii să nu voteze, iar prin mijloacele de informare în masă voiau să ne asigure de contrariul, ceea ce semăna, cu atât mai mult, confuzie în rândul electoratului.

În acest context, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat consideră că este momentul ca domnul Traian Băsescu să-și înainteze demisia din funcția de primar general al municipiului București (Râsete în sală, aplauze...)

Din sală (din partea Grupului parlamentar al P.R.M.):

Și să-l puneți pe Beuran...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Mă bucur că mă susține și P.N.L.-ul în ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am văzut că și P.D.-ul aplaudă...

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnul Traian Băsescu are dosare penale...

Din sală:

I-auzi!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

... privind implicarea Domniei sale în acte de corupție, iar justiția trebuie lăsată... (Doamna senator Maria Petre comentează în sală.)

Stimată doamnă senator, dacă vă simțiți cumva la colțul străzii pentru comentarii, e altceva...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Adresez rugămintea atât colegilor din sală, cât și colegilor care vorbesc în numele grupurilor parlamentare să nu dialogheze. Vă rog.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Justiția trebuie lăsată să-și urmeze cursul fără ca reprezentanții ei să fie intimidați de funcția pe care o deține în prezent domnul Băsescu. În același timp, demisia din funcția de primar general s-ar impune și prin incapacitatea edilului-șef al Capitalei de a proteja cetățenii de corupția pe care colaboratorii săi nemijlociți o practică, a se vedea cazul directorului executiv adjunct al Direcției juridice din Primăria Capitalei, arestat pentru luare de mită.

Stimați colegi, acest final de etapă reprezentat de votul dat de cetățenii României pentru Legea de revizuire a Constituției este un început de etapă, rezultat firesc al drumului parcurs împreună și care a produs numai beneficii pentru cetățenii țării. Mai avem de trecut un test important, și anume integrarea în Uniunea Europeană, șansă unică pe care cetățenii României și-au acordat-o prin votul din 18 și 19 octombrie 2003.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Carol Dina

Invit la tribună pe domnul senator Carol Dina, Grupul parlamentar P.R.M.

 

Domnul Carol Dina:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca membru în Biroul Electoral Central, desemnat din partea Partidului România Mare, vă rog să-mi permiteți să prezint următoarea declarație.

România este singura țară care adoptă valorile europene nu ca urmare a voinței exprimate liber de populație, ci printr-un abuz, contrar spiritului european.

Campania pentru referendum nu a avut nimic de-a face cu Constituția sau cu Europa, ci a fost, exclusiv, un exercițiu de orgoliu nemăsurat al Partidului Social Democrat, un test al controlului pe care puterea l-a dobândit în ultimii trei ani. Manipulare, presiune, șantaj, acestea au fost metodele utilizate pentru ai convinge pe români să participe la validarea referendumului.

Cine nu este cu noi este impotriva noastră. Cine nu votează Constituția este antieuropean.

Dacă nu votezi Constituția, nu primești pensia, ajutorul social, dreptul la audiență și câte și mai câte.

Reversul medaliei - cine spune "da" primește televizor color, câștigă mașină, mobilă, milioane de dolari...(Discuții.) în condițiile în care Legea referendumului interzice, explicit, atragerea la vot prin promisiunea de beneficii materiale, care se sancționează de lege cu închisoare de la 2 la 6 ani.

Duminică seară, grupuri de activiști P.S.D. - preoți, polițiști, consilieri locali, primari au mers din poartă în poartă, din casă în casă, cu urna volantă, ilegal, pentru a obține voturi. Numai așa se poate explica că în decurs de numai 8 ore, de la ora 12,00 până la ora 20,00, când s-au închis urnele, 31,2% dintre cetățeni și-au exprimat votul. Practic, nici timpul material necesar nu poate fi fezabil, pentru că în acest interval au votat 3 milioane de cetățeni.

Rezultatul referendumului este considerabil viciat de multiplele nereguli petrecute, fără excepție, în toate județele: Reprezentanți ai primăriilor au făcut campanie electorală în secțiile de votare. Cazul de la Brăila este notoriu, la fel și cel de la Bacău.

Încălcarea flagrantă și grosolană de către majoritatea președinților secțiilor de votare a art. 40 din Legea nr. 3/2000 cu privire la folosirea urnei de vot.

Organizarea unor tombole, chiar în secțiile de vot, exemplul cel mai grosolan fiind în municipiul Bacău, și vreau să vă anunță că, cu mare efort, Biroul Electoral Central a acceptat începerea cercetării penale.

În multe secții de votare s-au modificat listele permanente, în sensul reducerii numărului cetățenilor cu drept de vot, în unele situații numărul acestora s-a redus la jumătate, astfel că s-a creat, în mod artificial, concluzia că participanții sunt peste 50%.

În județul Mure., de exemplu, în 70% din secțiile de votare s-au modificat aceste liste permanente, și exemplele pot continua. Presa și, în general, mass-media abundă de asemenea exemple.

Modul în care a fost promovată și votată Constituția a compromis principiile cuprinse chiar în textul legii - dreptul la vot, la libera exprimare a opiniei. Domnia legii a fost călcată în picioare, culmea cinismului, pentru Europa.

Pentru toate aceste ilegalități, care au viciat fundamental rezultatul scrutinului, Partidul România Mare nu va valida rezultatul acestor alegeri la Biroul Electoral Central.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Aurel Pană

Invit la tribună pe domnul senator Aurel Pană, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Aveți cuvântul domnule senator.

 

Domnul Aurel Pană:

Declarația politică din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are un titlu sugestiv pentru ceea ce s-a întâmplat ieri. "România în genunchi".

Duminică 19 octombrie 2003, duminică neagră pentru democrația românească, P.S.D. a transformat votarea Legii de modificare a Constituției dintr-un exercițiu democratic, de interes național, într-o demonstrație de.ănțată de forță, repetiție periculoasă pentru alegerile de anul viitor. Ce credibilitate mai are astăzi, în fața țării, efortul de revizuire a Constituției, dacă haita pesedistă a dezgropat metodele comuniste de agresiune și manipulare a maselor, metode atât de dragi mașinăriei conduse de axa răului - Năstase-Iliescu. (Comentarii în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi!

 
 

Domnul Aurel Pană:

Criza fără precedent a partidului de guvernământ a ajuns la limita suportabilului. Pentru a acoperi fraudarea evidentă a referendumului, P.S.D. se joacă, din nou, de-a imaginea și, în disperare de cauză, decide să "curețe" Guvernul de trei dintre cei mai controversați miniștri: "Mincinoasa", "Plagiatorul" și "Șpăgarul". Asta, cică, la inițiativa lor. Nicidecum, la presiunea evidenței și solicitărilor partidelor din opoziție. Nu uitați, domnule Năstase, Partidul Democrat a cerut, zi de zi, demiterea celor trei.

Revenind la mascarada desfășurată de P.S.D. în toată țara, protestăm împotriva operațiunii "votul la tarabă", acceptat fără să clipească de președintele Biroului Electoral Central, domnul Constantin Furtună, la ordinul de mobilizare generală, transmis prin videoconferință de cadristul-șef, Octavian Cozmâncă.

Urnele mobile semnalate de Partidul Democrat, și nu numai, în piețe, în supermarket-uri, în spitale de nebuni, la stâne sau pe pârtia de schi au adunat sute de mii de voturi, într-o disperare greu de imaginat.

Presa vuiește astăzi. Agențiile europene sunt siderate. (Comentarii.)

De la tombole organizate în secțiile de votare la trocul jalnic - voturi contra mici, bere, televizoare, ciorapi, bani și audiențe peste rând -, duminica neagră a înregistrat tot ce putea fi mai josnic, mai murdar din partea oligarhiei P.S.D.-iste.

Dacă nu au mers la jocul de "ia votul neamule", oamenii au fost terorizați cu amenințări ieșite din tenebrele comuniste - "nu votezi, nu iei milionul pe hectar" sau "nu primești ajutorul social".

Presa ne semnalează, astăzi, cazuri concrete de oameni care au votat de mai multe ori, sub acoperirea că legitimarea alegătorilor s-a făcut oricum, cu buletin, cu pașaport, cu carte de alegător sau cu declarație pe proprie răspundere.

Să ne înțelegem foarte bine. Partidul Democrat a participat cu toată responsabilitatea la efortul general de revizuire a Constituției. (Comentarii.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi!

 
 

Domnul Aurel Pană:

Aveți un chestor, domnule președinte?!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Amândoi sunt prezenți. Dacă va fi nevoie ...

 
 

Domnul Aurel Pană:

Să se oprească mugetele, nu de alta!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, să nu îi iritați și mai mult pe colegi!

Vă rog să faceți liniște în sală!

 
 

Domnul Aurel Pană:

Mai mult, stimați colegi, amendamentele P.D. au constituit, în cea mai mare parte, baza materialelor difuzate pe mass-media în campania de informare a cetățenilor.

Credem cu putere că noua Constituție reprezintă un pas înainte pe drumul integrării României în structurile europene și euroatlantice, dar este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă asupra metodelor antidemocratice de influențare a rezultatului referendumului.

Vrem o Constituție nouă, votată în cunoștință de cauză de un popor liber. Or, o Constituție votată prin furăciune nu poate fi decât o Constituție care, din start, deschide apetitul pentru corupție. Este păcat, domnilor din conducerea P.S.D., ca pentru câteva procente să mânjiți cu zoaiele voastre de corupți Constituția. (Comentarii, discuții.) Legea legilor nu trebuie să fie votată în fărădelege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Nu vă supărați, vă rog să recitiți Regulamentul Senatului!

 
 

Domnul Aurel Pană:

Și pentru a nu fi considerați cârcotași sau duplicitari, vă rugăm ca împreună să citim câteva titluri apărute în presa de astăzi: "Referendum fără respect"...

Din sală:

Ce suntem la P.C.R.?!

 
 

Domnul Aurel Pană:

Păi, așa se făcea la P.C.R., se citea presa împreună.

"Un vot sub semnul fraudei", "Constituția promovată prin marcheting comercial", "Democrația construită de sus în jos", "Cu urna la drumul mare", "Vânătoare de votanți", "Cu poliția la poartă", "Constituție vârătă cu de-a sila pe gâtul românilor", "Sforțări, erori, momeli", "Vot de blam guvernanților", "Disperare la urne", "Sunteți jalnici", "Tombole penale", "Urne mobile - ultima soluție P.S.D."

Credem că demisia imediată a Guvernului Adrian Năstase va deschide calea acestui popor către o democrație autentică. Credem că demisia Guvernului Adrian Năstase este o soluție de minimă decență politică, din partea unui partid deviat de la normele europene. (Aplauze.)

 
Nicolae Vlad-Popa

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru. A, nu. Domnul senator Nicolae Vlad-Popa. Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Rezultatul referendumului reprezintă un succes al tuturor partidelor parlamentare care au participat activ la Legea revizurii Constituției.

Acest succes nu ar fi fost posibil fără implicarea concretă a Partidului Național Liberal, care a susținut în permanență ca membrii și simpatizanții săi să se prezinte la vot și să voteze Constituția.

Trebuie să le mulțumim, pe această cale, pentru înțelegerea și maturitatea politică de care au dat dovadă.

Spre marea mea surprindere, P.S.D.-ul, prin vocea liderului său, astăzi dimineață, premierul Năstase, ne aduce jigniri total nefondate, pretinzând că noi, liberalii, am avut o atitudine demagogică și duplicitară și că nu am contribuit cu nimic la participarea la vot, rezultatul fiind, potrivit declarației premierului, un vot de încredere acordat P.S.D.-ului și Guvernului.

Din sală:

Așa vă trebuie!

 
 

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

Nimic mai fals!

Demagogia înseamnă înșelarea maselor, domnilor, prin promisiuni și discursuri mincinoase. Partidul Național Liberal nu a făcut decât declarații corecte, de susținere a noii Constituții, chiar dacă prin adoptarea acestei poziții, P.N.L. a riscat să fie asociat de către electorat cu P.S.D.-ul, care ne este un adversar politic.

Președintele P.S.D. s-a arătat deranjat de faptul că președintele nostru, domnul Stolojan, a motivat absenteismul la vot prin dezamăgirea cetățenilor României, copleșiți, în marea lor majoritate, de sărăcie și confruntați cu corupția întâlnită la tot pasul.

Spune domnul Năstase: "Ce are corupția cu Constituția?!" Citez. Aceasta a fost întrebarea retorică a domnului Năstase. Cu siguranță, are legătură, dacă vorbim de metodele penale de care s-au folosit baronii locali P.S.D.-iști pentru a-i obliga sau stimula pe cetățeni să vină la vot - tombole cu mașini și televizoare color, lemne de foc acordate, intrări gratuite la meci, transport gratuit, prin anunțarea populației că nu vor fi nici un fel de controale... Este, într-adevăr, ieșit din comun modul în care au fost folosite urnele volante în magazine, piețe, la Brașov umblau prin "Metro" cu urna volantă, fără nici o verificare a celor care votează, reprezintă alte încălcări ale legii, pe care suntem obligați să le facem publice, pentru a nu fi considerați complici la aceste fapte penale.

Din ce bani domnilor, din ce bani, dacă nu din bani publici, au fost făcute aceste cheltuieli de promovare?!

Din sală:

Dar nu știați asta?!

 
 

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

Demisiile miniștrilor Beuran, Puwak și Mihăilescu, cerute de P.N.L., de nenumărate ori, sunt tardive.

Primul-ministru ar fi trebuit să fie acela care să-i demită, când vinovăția acestora era incontestabilă și dovedită și, astfel, populația ar fi fost motivată să se prezinte cu mult mai multă încredere și în număr mult mai mare pentru votul la noua Constituție.

Oricum, felicitări! Presiunea noastră a avut succes.

Așa vom face și data viitoare cu toți cei care greșesc din guvernul dumneavoastră.

Atrag atenția asupra faptului că, în nici un caz, nu trebuie acuzată întreaga clasă politică pentru absenteismul electoratului, ci doar cei care se fac vinovați de acoperirea și protecția acordată celor corupți. Dacă vrem să diminuăm flagelul corupției, trebuie să vorbim despre aceasta, trebuie să sesizăm organele de drept, iar cei îndrituiți să aibă reacții imediate.

Subliniez faptul că într-o țară coruptă, numai cei care au curaj și simț civic se ridică împotriva corupției. Și, tocmai de aceea, mă întreb: cine este demagog și cine înșală masele prin promisiuni și discursuri mincinoase?

Concluzia este că nu trebuie să crezi în P.S.D. nici când îți face "daruri", acceptându-ți amendamente importante, cum ar fi cele privind garantarea proprietății sau restrângerea imunității parlamentare făcute de către P.N.L.

În același discurs, premierul Năstase a pretins că în România există doar două partide importante: unul european - P.S.D., și unul înapoiat și legat de trecutul comunist - P.R.M. Evident, această clasificare este ruptă de realitatea politică a României, se ignoră existența partidelor din opoziție, care, împreună, P.N.L. și P.D., conform ultimelor sondaje, depășesc 30% din opțiunile electoratului. (Discuții în sală.) Sondajele, domnilor!

De fapt, un calcul elementar, tot din aceste sondaje, spune așa: 25% - absenteism, este stabilit de sondaje; 20% - susținerea din ultimul sondaj a P.R.M., fac 45%. Asta înseamnă că fără voturile, cele 20%, ale P.N.L.-ului, nu trecea niciodată această Constituție.

Pentru a ne compromite în fața Occidentului - asta este gândirea domnului prim-ministru -, domnul Năstase susține că P.N.L.-ul are un discurs gen "România Mare", care trebuie să fie blamat. Și de această dată, Domnia sa greșește, pentru că discursul anticorupție al partidului nostru nu este nicidecum copiat, ci are rădăcinile în programul nostru. Faptul că și alte partide critică fenomenul corupției din România nu face decât să confirme existența acestuia, iar afirmația președintelui nu face decât să ocolească un subiect de care depinde integrarea noastră în Uniunea Europeană.

Eu fac un apel, pe această cale, la dumneavoastră, către conducerea partidului dumneavoastră, să-și revizuiască de îndată atitudinea față de partidele democratice din opoziție, pentru a face dovada că respectă noua Constituție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
Eckstein Kovács-Péter

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Eckstein.

 

Domnul Eckstein Kovács-Péter:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am avut șansa să particip la Convenția Europeană și am fost membru și în Comisia pentru revizuirea Constituției. După ce s-a adoptat proiectul Constituției Europene, a fost un moment festiv. A fost o muncă foarte grea, vă dați seama, 28 de state, reprezentanții Guvernului, ai Parlamentului, ai Parlamentului European, comisarii, s-a ridicat toată lumea și s-a intonat, nici măcar nu s-a cântat, "Oda bucuriei". Pentru mine a fost un moment înălțător. Suntem într-un moment în care trebuie să ne bucurăm. Trebuie să ne bucurăm, pentru că am adoptat o Lege de revizuire a Constituției, una europeană.

O spun cu suflet bun. Adoptarea acestei legi nu a fost posibilă decât cu acordul cetățenilor. Și, aici, primele mele mulțumiri se adresează cetățenilor României care s-au prezentat la vot într-o majoritate covârșitoare.

Datele finale nu le cunoaștem. Au spus "da" acestui pas, care este, fără doar și poate, un pas înainte.

Eu trebuie să spun că noi am participat, cetățenii de etnie maghiară, rezultatele finale, mă rog, o să arate proporția, s-au prezentat la urne cam în proporția în care s-au prezentat și românii. Este, dacă vreți, un răspuns de "da" dat de comunitatea maghiară căii europene. Au fost glasuri care au îndemnat pe maghiari să voteze "nu".

Procentul foarte mic al voturilor "nu", exprimate în județe, mă rog, unde se poate vedea cine e maghiar, cine e român, arată că minoritatea maghiară din România a ales calea europeană și am arătat, pe de altă parte, că fără noi, fără acel procent de electorat, pe care îl reprezentăm, în mod sigur, rezultatul acestui scrutin nu ar fi fost cel care a fost.

Clasa politică din România a arătat, prin adoptarea acestui proiect, că totuși este capabilă de consens, și, aici, mă alătur celor care au evidențiat acest lucru.

Suntem, de multe ori, criticați, pe bune, din această privință. Am putut să ne ridicăm peste interesele meschine de partid și să facem ceva bine. Populația a răspuns la fel. Să ne bucurăm de acest lucru, să-l consideră m o victorie a democrației și a căii europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Păunescu

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Adrian Păunescu. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Atmosfera în care iau cuvântul e una nepotrivită comunicării și cred că îmi va fi foarte greu să încheg un discurs limpede, în această situație foarte complicată în care societatea românească se simte, prin noi, mai învrăjbită ca oricând. Eu am o părere diferită și despre cei care au avut un vot negativ și despre cei care au teoretizat votul negativ, și despre cei care au teoretizat votul pozitiv și au dat vot negativ sau au încetat discret drumul lor către urne. Eu cred că toate acestea fac parte dintr-o democrație reală, cu condiția ca între cei ce exprimă puncte de vedere diferite, așa cum este și firesc, să nu se instaureze acest climat de vrajbă, de violență, de teroare la nivel mic, dar din care poate izbucni o scânteie periculoasă în aerul inflamabil al României de azi.

Noi totuși nu suntem doar niște persoane, ci suntem și reprezentanți ai unor grupuri care se exprimă prin noi, și eu cred că exemplul pe care îl dăm, nelăsându-ne, pur și simplu, să ne exprimăm, unii pe alții, nu duce decât la un rău multiplicat în măsura forței noastre de reprezentativitate.

Nu înțeleg cum, de exemplu, vine domnul coleg Pană (P.D.), aici, și vorbește despre "zoaie". Nu știu. Sigur că mie mi-ar fi simplu, având în vedere meseria mea, aceea de a lucra asupra cuvintelor, mi-ar fi foarte simplu să-i răspund în stilul respectiv și să reduc obiectul discuției la două parale. Totuși, eu îl consider pe domnul Pană un coleg adevărat și mărturisesc a fi găsit în vremea în care eu eram un simplu particular, iar dumnealui era secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a fi găsit în dumnealui un interlocutor plin de respect față de cei care i se adresau, și cred că și dumnealui, și noi, câteodată, suntem luați de val și putem ajunge exact acolo unde ar fi punctul de la care am plecat.

Milităm pentru o Constituție europeană și nu suntem capabili să ne înțelegem omenește, să realizăm dreptul fiecăruia la cuvânt, să realizăm dreptul tuturor la diferență. Nu sunt dușmani cei care au avut altă opinie decât majoritarii. Nu sunt autori ai unor acte imorale asupra mamelor lor cei care au exprimat altă opinie decât cele două opinii fundamental opuse.

Eu cred că toate acestea, din păcate, și "zoaiele" despre care vorbirăm sunt în prețul acestei clipe și ele se vor lipi de unii dintre noi ca niște etichete.

Protestez, așadar, împotriva oricărei încercări de transformare a luptei politice în altceva decât o partidă de șah, în care piesele puse pe tabla de șah de oameni cu creier merg până la capăt, termină partida, și apoi piesele pot juca oricând următoarea partidă.

Șahul a fost inventat ca să nu curgă sânge. Politica a fost inventată ca să nu se facă, în fiecare zi, demonstrații de stradă.

Or, noi, aici, am ajuns în situația de a nu ne mai suporta. Fiecare cuvânt, pe care îl spune unul dintre noi, îi enervează pe ceilalți.

Vă chem la un climat de mai mare încredere și de mai mare respect reciproc. Situația politică e atât de complicată, atât de convulsionată, încât, prin paradox, se întâmplă ca, la un moment dat al zilei, unul dintre cei din sală să se afle într-o tabără, iar peste o jumătate de oră să se afle într-o altă tabără și să fie obligat să facă scandal în numele ambelor tabere.

Așa că provocările acestea retrograde, antieuropene, ar trebui să înceteze prin voința noastră. Noi, de fapt, sinceri să fim, și exacți să fim, ne erodăm unii pe alții.

Nu e în joc un partid, nu e în joc un lider de partid, nu e în joc P.S.D.-ul, nu e în joc P.R.M.-ul, nu e în joc P.N.L.-ul sau U.D.M.R.-ul sau P.D.-ul, e în joc clasa politică, pentru că toate lucrurile negative, violente, violent negative, pe care le spunem fiecare despre fiecare, se aglutinează și se așează la baza clasei politice. Nimeni nu va mai ține minte cine din ce partid a zis. Știe cetățeanul român, aude despre noi câte ceva foarte grav și ține minte, pentru că veștile proaste se țin minte. Nici o veste bună nu durează.

Așa că, în cuvântul meu, fac un apel aproape disperat, în orice caz, foarte amar, la luciditatea de a nu ne distruge unii pe alții. "in minte e un film genial cu Stan și Bran, în care ei se certau cu un proprietar, și proprietarul le distrugea lor mașina, și ei îi distrugeau proprietarului casa, bucată cu bucată, și rămâneau lefteri. Dacă ăsta este țelul nostru, dacă ăsta este lucrul la care ne putem angaja cu toții, să hotărâm asta și vom ajunge cu siguranță acolo. Vom fi lefteri, din punct de vedere moral.

Se va spune despre noi orice.

Am să mă refer, acum, la un fapt care m-a tulburat și m-a speriat, prin mijloacele la care recurgea. Și colegii noștri U.D.M.R. din Senat m-au criticat aspru, nedrept, cu accente pamfletare "adrienii păunești fac politica culturală a P.S.D.", dar, spre cinstea lor, n-au cerut ceea ce a cerut, fără jenă, domnul deputat Borbély: interzicerea mea.

Sigur, lucrul acesta se poate obține. Eu îi spun domnului deputat că l-au și obținut alții, înainte de dumnealui, de câteva ori am mai fost interzis, dar din orice interdicție am ieșit mai tare. Acum nici nu știu cum aș putea face să aranjez să fiu interzis, ca să atrag atenția mai profund asupra mesajului meu.

De ce m-a atacat domnul deputat?! Pentru problema Monumentului celor 13 generali, de la Arad. Deși nu mi-e frică să spun, încă o dată, că eu cred că este total nepotrivită cu situația dată a țării și cu relația Partidului Uniunii Democrate Maghiare din România cu partidele de pe eșichierul politic punerea înapoi a acestei statui, eu accept orice discuție în care să existe păreri diferite, cu condiția să se prezinte toți la dialog în orice context: la o Comisie de cultură a Camerei - ca să nu fie una condusă de mine -, la Academie, oriunde se dorește, accept o discuție cu datele reale ale problemei. Și îl invit pe poetul Markó Béla, de această dată, și pe senatorul Markó Béla, și pe președintele de partid să dăm difuzoarele vrajbei mai încet și să mergem la obiectivul pe care îl avem în atenție și să aducem argumente într-o direcție sau în alta.

Așa cum am spus, nu am ce să am cu cei 13 generali.

În primul rând că nu pot fi antimaghiar pentru că am atacat problema unor generali dintre care numai trei erau maghiari. Înseamnă că sunt și anticroat și antiarmean.

Din sală:

Polonez!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

...antipolonez, am ceva cu Bem? Nu sunt nici antiarmean, nu sunt ... fetița mea - spun, încă o dată, public, asta - este nepoata unui ungur get-beget, bunicul ei matern, dar asta nu înseamnă că eu cred că pe teritoriul României stă bine, acum, unei statui care ne învrăjbește, așa cum nu cred că problema Wass - pe care am mai discutat-o aici - trebuie pusă fără acordul cu realitatea, dar m-a surprins această dorință de a monologa a colegului deputat. Deci nu conta că există un intelectual cu numele Adrian Păunescu, conta ca el să tacă! E aceasta o victorie a democrației?

Și domnul Markó Béla a avut, la un moment dat, această tendință de a mă învrăjbi cu partidul meu: cum, politica culturală a P.S.D.-ului o face Adrian Păunescu?!

Nu face Adrian Păunescu nici o politică de acest nivel, el participă, împreună cu alții, știți cum sunt raporturile într-un partid.

E drept că aș dori să fac mai multă politică spirituală în P.S.D. și cred că s-ar face mai puține erori dacă ar fi angajate mai multe valori, mai mulți meseriași în această bătălie politică. Dar nu cred că este dreptul nostru să cerem interzicerea cuiva, a unor oameni vii care se exprimă, care au dreptul la opinie și care, dacă sunt eronați, ei pot fi dovediți ca atare.

De asemenea, aș vrea să spun că nu sunt de acord nici cu părerea domnului deputat Borbély cu privire la faptul că nu are nici o importanță existența posibilă a "inutului Secuiesc în felul în care a fost pledată de niște oameni cu care dumneavoastră, domnule coleg, sunteți într-un raport de diferență, spre cinstea dumneavoastră.

Eu sper să nu fie doar o amânare, această diferență să fie doar o altă ierarhizare în timp și să nu fie valabilă moderația dumneavoastră privind "inutului Secuiesc decât astăzi.

Dar, așa cum pun problema ceilalți, nu este chiar o chestiune -cum zice domnul deputat - "a minorității maghiare", este o chestiune a noastră, a tuturor, și ea nu trebuie discutată în spatele ușilor închise, ea nu trebuie transformată în proprietatea cuiva. Este vorba de o țară care are legile ei, are rigorile ei.

Ceea ce m-a surprins era liniștea de cuget a domnului deputat, că este mult evaluată, mult supraevaluată situația. Nu cred. Cred că niște oameni simțitori - și nu aș zice că nu avem dreptul să fim simțitori - își dau seama de orice fel de lucru negativ care se întâmplă alături de ei, pe harta aceleiași țări.

Susținând dreptul dumneavoastră la diferență, aș spera ca el să fie un drept la diferență definitiv în această chestiune, nu doar pentru acest moment.

Una dintre căile de abrutizare a oamenilor și de transformare a lor, chiar dacă sunt, uneori, reprezentanți, nu numai persoane, în simple nume și numere, este disprețul față de cultură.

Iată, școala din strada Mântuleasa în care a învățat Mircea Eliade, între 1914 și 1917, și pe care marele scriitor o evocă în memoriile sale: "era o clădire mare, robustă, străjuită de castani, cu o curte vastă, în spate, în care ne jucam în timpul recreațiilor", nu mai există, ea a fost demolată recent de o firmă de construcții care intrase în posesia clădirii. Demolarea școlii s-a realizat cu toate avizele, inclusiv cu avizul Primăriei Municipiului București, întrucât clădirea nici măcar nu figura pe lista monumentelor istorice.

Ca și în situația teiului eminescian, iată, în această gravă situație a școlii din strada Mântuleasa, din neștiință, niște oameni, abrutizați ei înșiși, cheamă la desființarea - și realizează desființarea - unui fapt de cultură, un fapt de referință în cultură: școala din strada Mântuleasa.

Mi-am permis, odată, să povestesc o glumă excepțională, cu niște lupi care au înconjurat un violonist, și violonistul și-a dat seama că nu are altă șansă decât să le cânte, a început să le cânte, ei s-au potolit, le plăcea; când obosea, lupii începeau să se ridice și deodată a venit - bancul este polonez - un urs bătrân, dinspre Răsărit, l-a mâncat pe violonist, și lupii tineri au strigat: "nenorocitule, de ce l-ai mâncat, nu ai auzit ce frumos cânta?!", la care ursul a spus: "Îă?!"

Este greu să faci politică de acest tip, politică - să îi zicem - culturală cu surzi, dar în cazul de față surditatea este foarte mare: deci școala în care a învățat Mircea Eliade, din Mântuleasa.

Pe de altă parte, vă mai spun un lucru, un sondaj recent Gallup, efectuat între 1 și 15 septembrie, relevă faptul că pentru români accesul la cultură devine o raritate, iar cultura în sine un lux: 72% din cei chestionați nu merg niciodată la teatru, cinema, concerte, expoziții; 14% merg de două ori pe an; 6,7% - o dată la două, trei luni; 5,5% - de două ori pe lună și 0,8% - săptămânal; 46,7% - din repondenți nu citesc deloc cărți, 24% citesc o dată pe lună sau mai rar, 12,6% - de trei ori pe lună.

Pe de altă parte, sondajul scoate în evidență faptul că 71,9% din cei chestionați se uită zilnic la televizor și 48,6% deschid, tot zilnic, aparatul de radio. Există însă și persoane care nu se uită deloc la televizor - 8,9%, sau nu ascultă radioul - 18,8%. 31,9% - nu citesc deloc ziarele, iar la polul opus, 18,5% citesc presa zilnic.

Este foarte greu, în condițiile în care atâta lume nu mai crede și nu mai are nevoie de carte, de comunicat cu acești oameni și este foarte greu de realizat o unitate națională conștientă, o unitate națională pe bază de acumulă ri de conștiință.

Aș vrea să vă spun că metafora cea mai exactă pentru situația în care ne punem noi, unii pe alții, este cea despre care, de asemenea, am mai vorbit, dar care este extraordinară: cel mai mare pod din Viena a căzut într-o dimineață când pe el nu se afla decât o singură mașină, un automobil. El a căzut din acumulări, de-a lungul vremii toate vibrațiile intraseră în structura acestui mare pod, și el a căzut la atingerea aproape a unui fluture.

Ei bine, noi suntem un asemenea pod și ne așteaptă o cădere drastică, dacă nu vom ști să limităm numărul și gradul de toxicitate al atacurilor pe care noi le îndreptăm împotriva noastră.

Și închei cu un text genial al lui Dimitrie Cantemir, din "Descriptio Moldaviae" care este valabil și pentru Guvern, care e valabil și pentru partide, e valabil și pentru reuniunea lor - care se numește Parlament: "Și se mai află în Moldova și la hotarul dinspre Pocuția o pasăre căreia locuitorii țării îi zic ieruncă, iar leșii, glușca, adică surda.

Seamănă cu un coco. sălbatic. Este însă mai mică și proastă, și surdă din firea ei.

E drept că nu este așa vorbăreață. Dacă un vânător găsește o sută într-un singur copac, poate să le împuște pe toate, rând pe rând, iar celelalte se uită cum se prăbușesc, una după alta.

Și ierunca mai are o carne foarte ginga.ă și albă, și la gust întrece potârnichile și chiar fazanii.". Este de o tristețe extraordinară: "la gust întrece chiar fazanii", noi credeam că fazanii sunt ultimul rang al lipsei de soluții și al prostiei. Nu, iată, mai sunt niște păsări surde care pot fi împușcate pe rând.

Domnilor colegi, aceasta a fost pledoaria mea și rămâne pledoaria mea: să nu fim păsările surde împușcate pe rând, fără să își dea seama una de ce se întâmplă cu celelalte. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
Viorel Dumitrescu

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu,

Grupul parlamentar P.R.M., grupul mai are 17 minute.

 

Domnul Viorel Dumitrescu:

Stimate domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Referendumul a adus în discuția opiniei publice practici inadmisibile și nu aș fi socotit să iau cuvântul dacă nu m-aș fi gândit la acele semne de întrebare pe care le nasc asemenea practici pentru viitor, și mă refer la alegerile care vor avea loc.

Am să mă reduc la câteva exemple care mi se par edificatoare și care îmi justifică, zic eu, pe deplin concluzia pe care o voi trage.

În ziua de 12 octombrie, în jurul orei 10,00, au fost ridicate de pe stradă doamnele Fodor Delia - președinta Organizației de femei de la Cluj - și Pandrea Claudia, băgate într-o dubă, ca niște infractoare, duse la sediul Poliției de către polițiștii Turbutan Bogdan, Mureșan Gheorghe și Coldea Ion.

Doamnele împărțeau fluturași privind poziția partidului nostru în legătură cu referendumul fără a tulbura, în nici un mod, liniștea publică.

De asemenea, în seara zilei de 16 octombrie, în jurul orei 18,00, mai mulți tineri, membri simpatizanți ai P.R.M., și anume: Alin Dinea, Lucian Jimboianu, Zvaric Tudor, Negreanu Eugen și Ovidiu Călin, președintele organizației tineret, în timp ce împărțeau trecătorilor afișe cu îndemnul ca alegătorii să nu se prezinte la vot, o dubă a poliției, în care erau doi subofițeri de poliție, însoțiți de doi sergenți jandarmi, s-a oprit în fața grupului de tineri P.R.M. și le-au adresat amenințări.

Nu numai atât, dar au fost conduși și la sediul poliției.

Acțiunea în sine a fost una de intimidare a cetățenilor, în preajma referendumului, și de obstrucționare a membrilor P.R.M. de a-și face cunoscute ideile privitoare la referendum.

Numai după o intervenție fermă la nivelul conducerii jandarmeriei tinerii au fost puși în libertate. După ce tinerii au fost duși la poliție, în fața sediului P.R.M. din Cluj a fost postată o altă dubă a poliției, cu nr. CJ-07-TGR, în care erau doi polițiști și doi jandarmi, și care au patrulat în zonă cu scopul vădit de a interzice răspândirea afișelor. Mai mult, cei doi polițiști le-au spus reprezentanților P.R.M. că, citez: "Au ordin de a aresta pe cei care împart afișe ce îndeamnă cetățenii să nu voteze pentru modificarea Constituției." În același timp, și activiști P.S.D. împărțeau peste tot și oriunde, chiar și în sediul poliției, fluturași cu un conținut informativ trunchiat și incorect. Mai mult, la 13 octombrie, în jurul orei 15,30, mașina cu nr. CJ-08-NXP, încărcată cu afișe și fluturași, și cu îndemnul de a vota pentru revizuirea Constituției, în același timp prin șase boxe mari date la maximum, cerea cetățenilor să se prezinte la vot, ceea ce sigur că era, din punctul dânșilor de vedere, firesc. Trebuie însă amintit că în această primăvară au fost răspândite în centrul Clujului sute de manifeste antiromânești, care atentau la integritatea teritorială, la împărțirea Transilvaniei în comitate ungurești și alte grave încălcări ale Constituției și ale legilor țării, fără ca împotriva autorilor să se fi luat până astăzi vreo măsură. Așadar, acțiunile poliției au fost în mod flagrant diferite, pe de o parte, atitudinea de îngăduință și protecție celor întreprinse de membrii P.S.D. și U.D.M.R., și pe de altă parte, acțiuni de intimidare, chiar abuzive, în ceea ce privește membrii P.R.M.

Pentru ca să pot trage o concluzie, zic eu, cât mai cuprinzătoare, dați-mi voie să mă refer la vreo două-trei cazuri care mi-au atras în mod deosebit atenția. Iată, spre exemplu, practici inadmisibile. Iată, spre exemplu, viceprimarul din Zlatina, Daniel Negrea, a oferit câte o pereche de șosete cetățenilor care au venit la vot. Sau, la Mehedinți, toți cetățenii români care au dorit să părăsească țara pe la Porțile de Fier I, dar nu votaseră, au fost întorși din drum de către vameșii și polițiștii de frontieră mehedințeni. Dar cea mai neinspirată idee îi aparține primarului Bacăului, Dumitru Sechelariu, care a ajuns și în atenția Parchetului, pentru că le-a promis televizoare celor mai buni votanți. În fine, credem că este edificator un caz, pe care-l semnalează "Jurnalul Național". O echipă a "Jurnalului Național" arăta că în disperarea lor de a aduce cât mai multă lume la vot, autoritățile au deschis larg posibilitatea fraudelor.

Românilor li s-a permis să voteze la orice secție de votare cu cartea de identitate sau buletinul, chiar și expirat, cu cartea de alegător sau cu pașaportul. S-a dovedit că dacă cineva plănuia să falsifice rezultatele referendumului, reușea fără cea mai mică bătaie de cap. În fine, la Craiova, un reporter de la "Opinia Craiovei" a reușit să voteze ieri de nu mai puțin de opt ori în 7 localități din județul Dolj și o dată în Olt. El s-a folosit de aceeași vignietă, ușor de dezlipit, de pe cartea de alegător, fără să bifeze însă nici o căsuță a buletinului de vot. Care sunt, după părerea mea, concluziile care se pot desprinde din asemenea, zic eu, practici inadmisibile? A reține și a ancheta persoane care își exprimă opiniile politice constituie încălcări ale art. 8/23 alin. 1 și 2, ale art. 31 alin. 1 și 2 din Legea partidelor politice, din Legea nr. 3/2003, adică Legea referendumului, precum și ale altor legi democratice, adoptate în ultimii ani. Acțiunile polițiștilor clujeni, ca și ale altor autorități nu pot fi altfel calificate decât ca un grav abuz săvârșit în cadrul atribuțiilor lor.

Asemenea procedee constituie grave încălcări ale Constituției, ale normelor democratice și care nu pot fi altfel caracterizate decât semne ale unei dictaturi, ceea ce ar fi de netolerat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Iuliu Păcurariu

Invit la tribună, pentru patru minute, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Iuliu Păcurariu. Aveți cuvântul.

 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Stimați colegi, vreau să vă spun că în județul Cluj, care a avut un procentaj de 40%, comuna cu cea mai mare prezență la vot a fost comuna Vultureni, unde primar este Vârva Ion, primar P.D., membru P.D. de 8 ani de zile și va rămâne încă 8 ani de zile tot membru P.D., nu trece la dumneavoastră.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Democrația are la bază respectul legii, dictatura legii.

Voința majorității este lege pentru minoritate, respectând drepturile minorității. Ce reproșez eu Partidului Social Democrat în modul în care s-a desfășurat referendumul național? N-a respectat regula jocului. Cu 48 de ore înainte de scrutin, trebuia să înceteze campania electorală.

Nu s-a întâmplat acest lucru. Urna volantă se deplasează doar pentru persoanele care nu se pot deplasa, la cerere. Nu s-a respectat acest lucru. Ați dus urnă volantă și în metrou, și în magazine, și ați găsit justifică ri pentru această acțiune. Votul nu trebuie influențat prin oferirea de mijloace materiale. Primarii dumneavoastră au amenințat cetățenii din mediul rural că-și vor pierde drepturile acordate de Legea nr. 416/ 2001.

Modificarea listelor electorale, în timpul scrutinului, micșorarea lor - pentru cine știe aritmetică de clasa a 6-a - duce la creșterea procentului celor care s-au prezentat la vot, deci validarea scrutinului. Persoanele care au îndrăznit, în condițiile legii, să facă campanie pentru "nu", vizavi de Constituție, au fost anchetate. E o realitate.

Întrebarea care se pune este: ce ne va aștepta pe noi, cei din opoziție, în scrutinele electorale care vor avea loc: alegerile locale, alegeri parlamentare. Care vor fi consecințele pentru anumiți oameni, cu mai puțin discernământ, că i-am învățat, pe 18 și pe 19 octombrie, că au dreptul să nu respecte legea în campania electorală?

Care vor fi consecințele acestor fapte? Asta-i întrebarea la care trebuie să ne răspundeți nouă, celor din opoziție, opiniei publice și, poate, chiar Europei.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
Alexandru Paleologu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru 3 minute, invit un alt coleg din Grupul parlamentar P.N.L., domnul senator Alexandru Paleologu.

 

Domnul Alexandru Paleologu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Am tăcut aproape toată legislatura aceasta, n-am vorbit deloc, n-am simțit nevoia, dar acum simt nevoia să-mi exprim consternarea, marea consternare pentru slujba de agent electoral pe care și-a asumat-o puterea, fără nici o obligație. Înainte de a intra în materie, vreu să declar: nu gloria și onoarea mea, nici spre rușinea mea, dar cu jenă că am votat la referendum, încă de duminică dupăamiază, și am votat pentru noua Constituție, fiindcă cea veche, fără să fie proastă, avea anumite lacune. Aceasta are și ea lacunele ei, dar e ceva mai bună și am votat-o.

Dar am fost absolut siderat, uimit să constat circul care s-a desfășurat în țară în aceste două zile. Un referendum, mai întâi și întâi, se decide într-o singură zi și nu are nevoie de atâta circ și de atâta harababură.

Din sală:

Bravo, domnule Paleologu!

 
 

Domnul Alexandru Paleologu:

Vă mulțumesc.

Afară de aceasta, am aflat că foarte mulți reprezentanți ai puterii sau responsabili cu diverse sarcini au declarat că nu vor acorda audiențe, nu vor acorda certificate celor care nu pot dovedi că au votat. Eu am votat pentru, v-am spus, și am în buletin această dovadă.

Ceea ce mi se pare însă grotesc și penibil este că puterea, Guvernul și toți factorii ei să-și ia un fel de obligație, față de nu se știe cine, să aducă lumea la vot.

Dreptul de vot are un corolar ineludabil: dreptul de a nu face uz de el. Dacă nu vreau să votez, nu votez și n-are nimeni dreptul să mă persuadeze prin diferite mijloace, prin ispite sau prin amenințări. Mi se pare ridicol și penibil ca statul să se angajeze că nu va satisface drepturi altor oameni care n-au votat sau că nu va acorda anumite avantaje celor care o vor cere, dacă nu au dovadă că au votat. Domnilor, am votat și cu asta nu mă laud, nici nu mă rușinez, dar mi se pare inadmisibil ca statul, puterile statului, oamenii puterii să-și asume dreptul și puterea de persuasiune și energia de a împinge oamenii la vot și de a-i obliga să vină la vot. Este grotesc, penibil și ridicol, iar aceste afirmații ale diverșilor factori de putere, că nu vor acorda certificate, nu vor răspunde la niște cereri, este o nerușinată imbecilitate. (Aplauze.)

Mi se pare că în aceste două zile, puterea s-a făcut de râs. Ăsta-i adevărul.

Iertați-mă și vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumim.

 
Puskás Valentin-Zoltán

Invit la tribună pe domnul senator Puskás Zoltán.

 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte,

Distins Senat,

După atâtea probleme legate de referendum, eu vreau să vorbesc despre altceva, și anume despre o problemă care m-a cam uimit în perioada elaborării bugetului de stat, atunci când, la solicitarea Consiliului Județean Covasna, circumscripția din care fac parte mi-a transmis documentele cu solicitările județului pentru bugetul de stat și am citit cu uimire un document, care sună în felul următor: "Necesarul de personal neclerical din unitățile de cult legal recunoscute în județul Covasna, pe anul 2004".

Pe baza Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 s-au solicitat sume pentru unitățile de cult recunoscute în județul Covasna, în felul următor: cultul romano-catolic: 51 de locuri, reformat: 80, evanghelic: 3, unitarian: 13. M-a uimit documentul și am sunat imediat pe președintele consiliului județean: "Domnule, mi se pare că lipsește o biserică - biserica ortodoxă, care nu figurează în solicitarea noastră, și atunci înseamnă că facem o discriminare negativă".

Dânsul a spus că așa li s-a transmis de la Ministerul Culturii și Cultelor. Am cerut și adresa Ministerului Culturii și Cultelor, care a comunicat pentru anul trecut lista cultelor legal recunoscute din județul Covasna care primesc acest ajutor din partea statului și scrie: romano-catolic, reformat, evanghelic, unitarian. Nu și biserica ortodoxă.

Am solicitat și centralizatorul pe țară, ca să văd dacă figurează acolo biserica ortodoxă, și am constatat că da, figurează în toate județele, în afară de județul Covasna și Harghita. Și atunci m-am întrebat: Sunt forțe care nu recunosc biserica ortodoxă în județele Covasna și Harghita sau există o altă problemă aici? Pentru că nici în centralizatorul Ministerului Culturii și Cultelor nu figurează nici un post neclerical plătit în aceste județe. Și atunci m-am gândit la faptul că ori nu există biserică ortodoxă în aceste județe - și eu știu foarte bine că există, am relații deosebit de amiabile cu preoții ortodocși - ori aceasta nu este recunoscută în aceste două județe, și atunci este adevărat că statul nu mai are putere în aceste două județe, dar nici acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat. Ori nu sunt finanțate - asta nu știu! - ori refuză finanțarea și nici acest lucru nu-l știu.

Deci, din cele spuse mai înainte, deduc eu că biserica ortodoxă din aceste două județe, fie a fost uitată de Guvern, fie este finanțată prin alte căi, ceea ce nu este bine. Există o lege transparentă care acordă această posibilitate pentru fiecare cult religios, inclusiv cultul religios ortodox din județele Harghita și Covasna, și atunci rog Guvernul să facă transparente aceste finanțări, ca și la celelate culte și la celelate județe.

Oricum, nimeni nu contestă dreptul bisericilor ortodoxe din aceste două județe să primească aceste sume, și atunci nu știu de ce este necesară această secretomanie, care poate crea suspiciuni, poate crea o anumită neîncredere și nu este deloc bine ca un cult religios din cele două județe - cultul religios ortodox - să nu fie finanțat în mod transparent, conform legii.

De aceea, rog Guvernul să revină asupra acestei metode și să includă pe lista ajutoarelor bănești toate cultele religioase din cele două județe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Vintilă Matei

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Grigore Zanc. Nu este în sală.

Domnul senator Matei Vintilă.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator. Vă adresez rugămintea să vă ocupați locurile, stimați colegi.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Discursul meu încearcă să fie mai altfel.

Referendumul din 18-19 octombrie este evenimentul marcant prin care poporul român a fost chemat să-și exprime prin vot decizia asupra noii Constituții.

Prin ceea ce gândesc și prin ceea ce hotărăsc, cu o puternică voință fundamentală de deschidere și înțelegere a evenimentelor ce susțin progresul, cetățenii români scriu un moment istoric prin care România își măsoară ascendența în sfera civilizației europene. Ei au venit la vot pe deplin conștienți de responsabilitățile epocii pe care o străbate omenirea, conștienți fiind de faptul că aleg un viitor european pentru România.

Prin participarea la vot, românii, de la cei tineri la cei bătrâni, au devenit participanți direcți și contribuabili direcți la progresul României postrevoluționare, al României în ascensiune în ierarhia politică europeană.

Absorbiți de grijile cotidiene ale tumultului social în care luptă pentru a-și asigura un trai mai bun, atât lor, cât și familiilor lor, cetățenii români au dat dovadă încă o dată că dispun de un arsenal complet spiritual. Ei au putut să se detașeze de lucrurile mărunte și să privească în perspectivă, înțelegând în totalitate că votul lor va scrie o etapă istorică marcantă: integrarea euroatlantică.

Conștientizând efectele pozitive ale Constituției revizuite, acordând atenția necesară complexității evenimentului, acceptul lor reprezintă un beneficiu adus României, un câștig al dreptului de a alege și de a fi aleși în Parlamentul european.

Românii au oferit, ca întotdeauna, exemplul că sunt capabili să reprime sentimentul de superficialitate, că doresc și pot să privească lucrurile în profunzime, reușind să le imprime o perspectivă amplă, urmărind țelul comun al întregii suflări, de a construi un viitor european.

Oamenii simpli de la țară, pentru care Uniunea Europeană, Consiliul Europei, politica europeană sunt termeni înțeleși printre rânduri, au venit la vot. Ei sunt străini de disensiunile care se creează între forțele politice, disensiuni pe care nu le înțeleg. Prin votul lor, ei au dovedit că gândesc simplu, dar limpede, mai bine decât alte persoane care ar trebui să acționeze și să reacționeze în acest mod. Ei au votat hotărât, animați de o dorință simplă și comună. Cred și își doresc o Europă unită, un destin comun.

Prin votarea Constituției europene a României, întreaga națiune stabilește o nouă fază de evoluție, construind un liant cu Europa, integrarea devenind un proces concret de adaptare a societății românești la standardele Uniunii Europene.

Nu ne-am îndoit niciodată de puterea de comprehensiune și de decizie a românilor, dar un asemenea eveniment ne confirmă încă o dată cu mândrie acest lucru.

Prin perceperea semnficației referendumului, românii au creat o cale de acces spre o nouă etapă în dezvoltarea României și în apropierea sa de Uniunea Europeană. La numai câteva ore de la desfășurarea referendumului, noi, forțele politice, venim în întâmpinarea răspunsului prompt al cetățenilor la apelul nostru, transmițând pe această cale un mesaj de călduroasă mulțumire celor care au ales Constituția unui stat de drept, democratic și social, care susține drepturile tuturor, dreptatea și pluralismul politic, păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Să nu uităm că istoria, tradițiile și valorile poporului român indică apartenența României la civilizația europeană.

Continentul nostru a cunoscut și cunoaște etape istorice importante menite să plăsmuiască o adevărată identitate europeană.

O importantă figură politică a secolului al XVIII-lea vizualiza astfel Europa: "un corp politic al tuturor statelor Europei care să poată produce între membrii săi o pace inalterabilă și un comerț perpetuu". Noua Constituție reprezintă cartea sacră a existenței noastre naționale în contextul națiunilor moderne ale Europei și ale lumii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar P.S.D. mai are 5 minute.

 
Petru Dumitru Pop

Îl invit la tribună pe domnul senator Dumitru Pop, Grupul parlamentar Partidul România Mare.

Din sală:

Cu calm, Petrică! (Discuții.)

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Fiți calm, domnule senator, armata e lungă, chiar dacă nu e obligatorie. Vă ascultăm.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Domnule președinte,

Onorat plen al Senatului României,

În preambul... voi fi calm, nu va fi în stare nici unul să mă irite.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă lăsați manipulat.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

În preambul trebuie să vă spun câteva cuvinte pentru această muncă asiduă depusă de partidul de guvernământ, respectiv actual P.S.D., fost P.D.S.R., fost, cândva, F.S.N.

Din sală:

Și F.D.S.N.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Și de ce? Pentru că ieri cred că ați ascultat cu toții la posturile de radio și ați văzut cu toții la posturile de televiziune că ieri, la ora 18,00, procentul prezentării la vot a electoratului era 44%, ieri la ora 18,00!

Din sală:

45%.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Așa... 45... 45. (Râsete) Și de ce vreau să fac această remarcă? Pentru că numai după două ore, respectiv la ora 20,00, s-a ajuns la 55 și nu știu câte procente. (Discuții, râsete.)

Domnilor, ce muncă a trebuit să se depună în timp de două ore pentru ca 10% din electoratul României să fie prezent la urne?!?

Domnilor, oare suntem serioși? Avem un cuget normal?

Vă rog frumos să analizăm. Cel puțin de ce nu ați mințit la ora 18,00 - cu circumvoluțiunile care există pe creierul nostru! - să spuneți 50% sau 52%. Veniți în timp de două ore? Păi unde puteau sta cei 10%, respectiv două milioane, la coadă la urne, ieri, între orele 18,00 și 20,00? (Discuții.)

Și acum să arătăm de unde s-a ajuns la cele 10% și ceva. Și, nu mai departe, cum s-a realizat în județul Mure.. Sunt convins că la fel s-a realizat în toate județele țării.

Și anume, listele care au fost date la președinții secțiilor de votare, ieri, aseară, și astăzi, au venit și au fost primite, reluate, de către directorul direcției de statistică, de către reprezentanții P.S.D. din județ și ce au făcut? Spun, concret, numai la două secții de votare, dar starea reală de fapt este la 70% din secțiile de votare ale județului Mureș.

De exemplu, la secția de votare Clănzel. Lista inițială în care figurau cei care trebuia să se prezinte și să depună votul era de 1.200 persoane, iar aseară și astăzi, pentru a majora procentul, ce au făcut? În loc de 1.202 s-a spus nu 1.202, ci numai 562 de persoane. (Discuții, rumoare.) Vă dați seama? Așa. (Discuții, râsete.)

La fel la secția de votare 153. Cu o cifră de 100 și ceva de persoane a fost diminuată lista inițială. Păi bineînțeles că nu este totuna că la 200-300 de prezenți îi raportezi și îi împarți la lista inițială de 1.000 de persoane sau numai la 500 de persoane! Și vedeți cum s-a depus această muncă asiduă și s-a realizat procentul care s-a realizat.

Domnilor, stimați senatori, și fac apel la domnul Pană, la Marele Pană și Micul Napoleon... (Râsete.) ... păi nu v-ați închipuit când ați votat acest proiect de Constituție, domnilor de la P.D. și domnilor de la P.N.L., că rezultatul va fi cel de astăzi? (Discuții, râsete, vociferări.)

Vedeți, stimați colegi? Să știți că Partidul România Mare a știut care va fi acest rezultat și modul de comportament al partidului de guvernământ referitor la această stare de fapt, la referendumul pentru Constituție.

Și, mai mult, de ce ne-a trebuit nouă acum să facem această revizuire a Constituției? Pentru că în faza actuală nu s-a terminat proiectul de Constituție europeană. Și ce se spune? Că și Uniunea Europeană va reda Constituția până la 1 ianuarie 2004.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu mai bateți cu pumnul, în mod democratic, în masă. (Râsete, discuții.)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Credeam că...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați, dar nu mai bateți cu pumnul în pupitru.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Este democrație, domnule președinte. (Rumoare, râsete, discuții.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Observăm. (Rumoare, discuții, râsete.)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Bat în libertate. Barem în masă să batem, dacă nu putem bate în altceva.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am văzut că priviți spre domnul Pană, nu vă apucați de altele. (Râsete.)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Bat în masă. Și de ce nu am mai putut aștepta încă 3 luni până în luna martie sau la primăvară ca să facem această revizuire și să vedem finalizată Constituția pentru care ne zbatem toți pentru instituția pentru care ne zbatem toți, respectiv Uniunea Europeană. Nu a trebuit, pentru că au fost aceste impulsuri interne. Și trebuia ca domnii de la P.S.D. să le execute. (Discuții.) Asta este o absolută realitate.

Nemaivorbind de faptul că s-a spus că s-a cheltuit suma de 300 de miliarde. S-au cheltuit peste 1.000 de miliarde, domnilor. (Rumoare, vociferări.)

V-am ruga să se dea o cifră reală pentru a nu induce în eroare bietul contribuabil care a participat la acești bani pe care dumneavoastră i-ați cheltuit.

A trecut? Mai am de vorbit?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aveți un minut și 40 de secunde. Vă rog, continuați. (Rumoare, discuții.) Vă rog.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Încă un minut, dar aș vrea să mă refer la altă stare de fapt.

Am făcut o interpelare, cu mult respect, adresată Guvernului României, respectiv, domnului ministru al culturii și cultelor și domnului ministru de interne, referitor la inscripționarea pe imobilul "Palatul Culturii" din TărguMure., unde e scris "Palatul Culturii" și "Kultura Palata".

Bun! Dar mă întreb: ce caută deasupra "Ungaria"?

Domnilor, acceptați să pună și pe Senatul României la fel - nu știu cum se spune, Senato Romano, cum se spune - și deasupra să se scrie și "Ungaria". Și mi-a venit răspuns. Asta e interesant. Cum se justifică? Zice: "Dacă în timpul comunismului a fost, de atunci, inscripționat acest cuvânt, «Ungaria», de ce nu poate să fie și în momentul de față?"

Vă rog, cele exprimate în fața Domniilor voastre, să le luați în balanță. Sigur că da, că atunci era Madosz-ul și eram obligați, iar părinții mei, tatăl meu, unchii mei și bunicul meu, care, bineînțeles, din noiembrie 1918 și până în noiembrie 1919, când am distrus comunismul lui Bela Kun, cei care au venit la guvernare sub comuniști erau obligați să fie inscripționat. Dacă e așa, dar eu nu am văzut inscripționat până acum două săptămâni, o lună, când era inscripționat pe Palatul Culturii și acest cuvânt "Ungaria".

Vă rog să analizați și să cugetați asupra acestei stări de fapt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
Grigore Zanc

Invit la tribună pe domnul senator Grigore Zanc.

 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am vrut să formulez câteva considerații, acum, când am încheiat cu bine referendumul, pe marginea căruia, sigur, se vor face bilanțuri, analize, speculații, acuzații și, mai ales, disimulări cu miză electorală, mascate de sloganuri și declarații de dragoste pentru popor, pentru electorat.

Desfășurarea referendumului, rezultatele lui, reacțiile de după anunțarea rezultatelor constituie și vor constitui o mare lecție, din care nu știu cât vor învăța liderii partidelor, politicienii sau analiștii politici. Este sigur, însă, că electoratul poate și sunt convins că va trage, cum, de altfel, a și sesizat și a înțeles să tragă învățămintele de rigoare, înțelegând mai exact și mai riguros cine îl reprezintă, cine îi reprezintă interesele, cine îi prezintă adevăratul mesaj care ține de soarta și viitorul său, de apărarea nevoilor și a neamului.

Pentru că numai ținând seama de această pătrundere a sensului pe care îl aveau modificările la Constituție, electoratul s-a prezentat și a votat la acest referendum.

A făcut-o în timp ce și în ciuda faptului că nu doar partidul care, de la început, s-a declarat împotriva modificărilor, ci chiar cei care au votat textul modificărilor, au adoptat o atitudine duplicitară, o atitudine care a derutat în foarte multe situații electoratul chemat să voteze acest text.

Ideea că doi din trei asociați se constituie în instanță care vrea să monitorizeze felul cum se desfășoară referendumul, că ei doi, apoi, se trezesc să ceară Guvernului demisia pentru că nu ar fi organizat referendumul - cum să-l fi organizat altfel? - mi se pare că putem avea imaginea a ceea ce s-a întâmplat în "Miorița", cu uciderea celui de-al treilea cioban.

Din sală:

O!

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Această intenție sau această tendință de a arunca pe al treilea tot ceea ce presupuneau că n-o să iasă în regulă. Iar finalul, declarațiile celor doi lideri mi se par de-a dreptul condamnabile. Au făcut-o cu un ton și cu o vehemență care le modifica până și fizionomia, în timp ce acuzau Guvernul și pe cei care au depus efortul să se deruleze în condiții bune acest referendum.

Firește, ceea ce am spus nu exclude diferențele de opinii, dreptul de a-și susține fiecare, cu argumente, pozițiile. Cu o singură condiție: ca declarațiile, interpretările, comentariile, argumentele prezentate să aibă, cât de cât, o doză de adevăr.

Scrisorile și fluturașii distribuiți numai în municipiul Cluj - fiindcă am auzit aici pe cineva care insinua că s-ar fi luat măsuri împotriva celor care au difuzat materiale împotriva Constituției... A considera textul modificărilor drept o constituție nazistă mi se pare dincolo de orice bun-simț. Ca să nu spunem altfel. A considera că s-a introdus a doua limbă oficială...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

... în condițiile în care textul cu privire la limba oficială a rămas absolut suveran...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

... ca și alte chestiuni, sunt lucruri care nu țineau de adevărul și de argumentele întemeiate în această privință, dar nici un fel de comentariu, nici un fel de conflict, în acest sens, n-am avut. Avem, însă, dorința ca atunci când pornim la o chestiune care ține de interesul național s-o slujim cu toții așa cum ne-am angajat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Păunescu

Stimați colegi, domnul senator Markó Béla a solicitat dreptul la replică.

Practic, toți colegii care au fost înscriși în numele grupurilor parlamentare au luat cuvântul, cu excepția unui coleg... (Discuții la masa prezidiului.)

Vă rog, aveți cuvântul. Aveți două minute drept la replică.

 

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte,

Am cerut dreptul la replică, fiindcă am fost apostrofat de mai multe ori de către domnul senator Adrian Păunescu.

Nu e tocmai ziua potrivită sau n-ar fi fost tocmai ziua potrivită pentru a intra în polemici, dar, ascultându-i pe unii dintre antevorbitorii mei, mi-am dat seama că am reintrat foarte repede în "normalitate", ceea ce nu e bine.

Eu aș face un apel la colegii mei din P.S.D., P.N.L., P.D. și la colegii mei din U.D.M.R., bineînțeles, să nu distrugem ceea ce am construit prin acest vot la modificarea Constituției, pentru că, totuși, alegătorii au venit la vot și au dat un vot pozitiv la ceea ce am convenit noi împreună. Nu e meritul partidului de guvernământ că am reușit acest lucru, nu e meritul P.N.L., nu e meritul P.D., și nu e meritul U.D.M.R. Am convenit împreună, cele patru formațiuni. Dacă cineva poate să ne critice, sunt colegii din P.R.M., dar cred că nici unul dintre noi nu este de acord cu cele spuse de colegii din acea formațiune politică, care a încercat, disperată, să boicoteze referendumul pentru modificarea Constituției. În rest, la urma-urmei, am reușit ceva prin modificarea Constituției și cred că nu e bine să distrugem ceea ce am convenit.

În ceea ce privește participarea la vot, aș propune o dezbatere pe tema ideii de participare și a ideii de limită de 50%. În unele țări există obligativitate de participare, în alte țări nu există o astfel de limită foarte ridicată, de 50%. E o problemă, fiindcă ne obligă la eforturi disperate de a chema electoratul la vot. E adevărat, dar atunci să discutăm această problemă și să păstrăm, totuși, rezultatul pe care îl avem.

Dar mă scuzați pentru această introducere.

Ca replică la cele spuse de domnul senator Adrian Păunescu, noi nu suntem de acord cu politica culturală expusă de domnul senator din partidul de guvernământ și nu suntem de acord ca partidul de guvernământ să-și asume această abordare a culturii, reprezentată de domnul coleg, și am spus acest lucru, foarte clar, de mai multe ori.

Recunoaștem dreptul colegului senator să-și expună părerile în legătură cu problemele de cultură sau în legătură cu orice problemă legată de politică, de aici, de la microfonul Senatului. Dar nu e același lucru când același coleg, în calitate de moderator pe un post de televiziune, își permite să incite la ură împotriva maghiarilor și să-i numească pe cei 13 generali "asasini". Acești generali sunt respectați de toți maghiarii din România și de oriunde ar trăi ei și sunt considerați eroi ai neamului maghiar, chiar dacă foarte mulți dintre ei, majoritatea, într-adevăr, nu au fost maghiari și nu au cunoscut limba maghiară.

Dumneavoastră, stimate coleg, puteți să aveți o altă opinie în legătură cu aceste personalități, fiindcă în istorie, de foarte multe ori, am fost de cealaltă parte a baricadei, și acest lucru este adevărat. Dar cred că nu putem conviețui și nu putem clădi ceva în comun dacă nu acceptăm că celălalt poate să aibă o altă opinie și dacă nu respectăm opinia celuilalt. Dacă defăimăm eroii celuilalt și dacă ne permitem să defăimăm eroii celeilalte națiuni, atunci nu vom reuși să avem o astfel de construcție comună. De aceea, repet de la microfonul Senatului, suntem de acord ca dumneavoastră, ca senator, să vă expuneți părerile, dar nu putem să fim de acord - și așa mi se pare că și Consiliul Național al Audiovizualului ne-a dat dreptate -, nu putem să fim de acord ca, în calitate de moderator la un post de televiziune, să vă expuneți păreri nu partinice, ci incitatoare la adresa unei comunități. Este o diferență extrem de importantă în ceea ce privește calitatea de senator și calitatea de moderator într-o emisiune televizată în fiecare zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

N-am știut că atât de târziu va reacționa domnul senator Markó Béla...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu... N-am oferit eu cuvântul, decât după ce s-au terminat declarațiile politice.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Dar nu i-am făcut nici un reproș. I s-a dat cuvântul atunci când i s-a dat.

Aș vrea să spun că, într-adevăr, eu, în calitate de moderator, mă comport ca un moderator. Asta e o meserie, dacă nu și o vocație. Sunt însă lucruri asupra cărora eu, în legitimă apărare a istoriei neamului meu, nu o istorie inventată de mine, nu o istorie pe care au scris-o scribi ocazionali, ci în calitate de scriitor al neamului meu, de om de spirit al neamului meu, parcurgând istoria care ne este dată, am constatat că termenii pe care i-am folosit eu cu privire la cei 13 generali sunt termenii îndeobște folosiți în istoria României, cu privire la ei.

Domnul senator poate avea orice părere despre ei. Eu însumi pot avea orice părere, eventual, pozitivă, despre unul dintre ei.

Dumnealui uită, de exemplu, că eu i-am luat apărarea lui Petöfi chiar în acea emisiune de televiziune, spunând că el a făcut lucruri mult mai importante decât ceea ce i se impută, ca pornire de ură la adresa poporului român, și că el nu poate fi scos din inimile maghiarilor din România pentru că este un mare poet, și opera lui lirică, în ciuda acelor accente antiromânești pe care le-a avut - iată, eu am puterea să recunosc asta! -, este o operă care dăinuie și o operă care face întreg portretul liricii europene din veacul al XIX-lea. Așadar, eu am puterea să înțeleg despre ce, dar, când e vorba despre niște generali care asta au făcut, au ucis, eu rog să mi se dovedească neapărat contrariul, nu am nimic împotrivă.

În mod științific, există autorități științifice, există istorie, să se dovedească faptul că baza desfacerii acelui monument, în 1925, sub Ferdinand, de către Guvernul Ionel Brătianu, cu semnăturile tuturor miniștrilor importanți, baza aceea e șubredă și că Guvernul liberal Brătianu și istoricii, care s-au așezat între 1925 și 2003, mint. Și atunci îmi voi lua măsura de precauție de a nu-i numi, așa cum i-am numit, după părerea mea, cu îndreptățirea istoriei, asasini. Pentru că 40.000 de români și 300 de sate înseamnă ceva în economia de mijloace și de ființe a unui veac. Dar eu nu aș vrea să fie așa lucrurile. Nu doresc eu să fie lucrurile așa.

Domnul senator depășește puțin tonul normal de îngăduință pe care mi-ar acorda-o. Zice: "suntem de acord să vorbească". Bine, asta nu e nevoie să fiți dumneavoastră de acord, că libertatea cuvântului e un lucru valabil și pentru mine, și pentru dumneavoastră.

Eu vă ceream altceva. Haideți să purcedem la un dialog cu argumente științifice, istorice și să fie valabil rezultatul cercetării, pentru că și acesta este un mod nenorocit de a pune problemele la noi. Se fac discuții științifice, și părerile rămân tot diferite. Conform argumentelor existente, conform datelor istorice, să vedem ce au făcut acești 13 generali în Ardealul în care au acționat. Asta este chestiunea mea. Sigur că fiecare neam are eroii săi, dar, domnule senator, nu putem noi negocia, noi doi, cu cerneală, ceea ce s-a pierdut și s-a câștigat, în istorie, cu sânge. Este evident că lucrurile acestea nu se pot negocia decât pe baza adevărului istoric și științific.

Și eu închei spunând că nu am nimic, cum m-a făcut dânsul, iarăși, antimaghiar, nu am nimic, nu. Nu oricine nu e de acord cu punerea acelui monument la Arad este antimaghiar. Nu am nici o urmă de antimaghiarism. Am însă grijă ca, în situația dată, să cer argumentele necesare unei asemenea reinstalări pentru că, repet, eu sunt în legitimă apărare. Istoria României a hotărât, în 1925, în acest sens. Și îl rog cu toată căldura și fraternitatea pe adversarul meu să vină cu argumente istorice, științifice, obiective, după care să trecem mai departe, pentru că asta este iarăși o mare nenorocire: întoarcerea la trecut, cantonarea în trecut, resuscitarea cicatricilor și nici un pas înainte. Atât cred că este nevoie să spun, fără nici o părtinire, fără nici o ură, dar solidar cu istoria poporului care m-a trimis în acest Parlament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Maria Petre

Doamna senator Maria Petre, două minute, vă rog.

Aveți cuvântul.

 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am de spus decât un lucru foarte simplu pe care cred că vi l-ar spune, în calitatea dumneavoastră de partid de guvernământ, astăzi, și nu doar astăzi, oricare din votanții, dintre numeroșii votanți ai Constituției, din mediul rural și este lucrul pe care cred că l-aș putea formula în termeni foarte simpli astfel. Nu știu de ce am simțit și astăzi dimineață, când îl ascultam la radio, în drum spre București, pe domnul Adrian Năstase, am simțit și astăzi, aici, în Senat, când domnul senator Solcanu, bineînțeles, venit cu sarcină de la partid, și nu din proprie inițiativă, a avut intervenția și atitudinea pe care a avut-o, un lucru pe care, vă spuneam, votanții simpli de la țară vi l-ar spune astfel.

Nu știu de ce, aerul pe care ni-l inspirați astăzi este cel care vine din proverbul acela cu sacii în căruță. Ce vreau să vă spun, și nu doar eu v-am spus asta, v-au spus-o toți colegii care au vorbit din partidele de opoziție, nici căruța nu e doar a dumneavoastră, sacii pe care simțiți că-i aveți în această căruță sunt plini de petice, și peticile sunt fie cele care țin de amendamentele care nu au fost acceptate, fie de zonele din Constituție care nu sunt încă în regulă, și, ca atare, v-aș ruga, stimați colegi, să revenim la atitudinea dumneavoastră din momentul dinaintea votului pe Constituție, care era complet diferită și să nu încercați să vă arogați ceea ce noi știam că veți încerca și am și exprimat ca atare în toate intervențiile noastre publice în intervalul dintre votarea, de exemplu, a amendamentelor la Constituție, în Senat, și votarea Legii de revizuire a Constituției în Senat și ceea ce înseamnă momentul de astăzi.

V-aș ruga să vă gândiți serios, din respect măcar pentru nenumărații votanți din mediul rural care au înțeles să vină la vot, și ca o corectură la ceea ce iarăși domnul Solcanu, din însărcinări de partid, încerca să spună astăzi, vă dau o informație, o am aici scris, date oficiale de la Biroul Electoral Județean Ialomița. Cele 10 comune din județul Ialomița care au în acest moment primari P.D. au unele dintre cele mai bune procente pe care județul Ialomița, care s-a prezentat la vot, pe ansamblu, în proporție de 59%, foarte multe din procentele de peste 70% - și discutam cu colegii din Biroul permanent al Senatului acest lucru - am datele la îndemână, vi le pun la dispoziție celor care aveți această curiozitate, deci, cele 10 comune în care primarii aparțin Partidului Democrat, în județul Ialomița, au unele dintre cele mai bune procente.

Cele mai multe dintre ele au peste 70%.

Ca atare, despre care duplicitate vorbiți dumneavoastră? (Rumoare în sală.)

Deci care este duplicitatea Partidului Democrat?

Ne-am trezit astăzi, aici, cu cereri de demitere a primarului Traian Băsescu. Eu nu mai înțeleg nimic și vă trimit la proverbul inițial.

Deci nu vă comportați ca niște oameni care v-ați văzut cu sacii în căruță. (Aplauze.)

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 17:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro