Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/20-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 10-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 noiembrie 2003

4. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................
 

Trecem, cu aceasta, la partea a doua a ordinii de zi de astăzi, la ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Rog reprezentantul Guvernului să-mi prezinte lista miniștrilor și secretarilor de stat.

 
Petre Posea

Pentru domnul deputat Petre Posea răspunde domnul secretar de stat George Pavelescu cu privire la salarizarea asistenților medicali la cabinetele medicilor de familie.

Aveți cuvântul, domnule Pavelescu.

 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule președinte,

Domnilor deputați,

Referitor la întrebarea adresată Ministerului Sănătății de către domnul deputat Petre Posea, în legătură cu diferențele existente în salarizarea asistenților medicali din unități sanitare de stat și asistenții medicali încadrați prin contract de muncă în cabinetele individuale medicale.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1512/2002 pentru aprobarea contractului cadru privind condițiile asigurării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și a normelor de aplicare a acesteia, asistența medicală primară se asigură prin cabinetele medicale individuale organizate conform Ordonanței Guvernului nr.124/1998, aprobată prin Legea nr.629/2002 și prin cabinete medicale care funcționează în structura sau coordonarea unor unități sanitare aparținând ministerelor, instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii ca furnizori de servicii medicale în asistența medicală primară, autorizați și acreditați potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Serviciile de asistență medicală primară se acordă în baza contractelor încheiate între furnizorii de servicii medicale primare și Casele de Asigurări de Sănătate județene, respectiv a municipiului București. Pentru acordarea serviciilor medicale contractate, medicii de familie au obligația de a încadra un asistent medical la 1.000 de asigurați înscriși pe lista proprie. Asistentul medical poate fi încadrat și cu contract de muncă pe timp parțial dacă pe lista medicului de familie sunt sub 1.000 de asigurați. Decontarea serviciilor medicale în asistența medicală primară se face prin plata pe tarif pentru persoana asigurată, plată prin tarif pe serviciul medical stabilit pentru anumite servicii cuprinse în pachetul de bază și în pachetul minimal de servicii medicale.

Veniturile realizate conform acestor prevederi reprezintă veniturile furnizorilor de servicii medicale din care medicul de familie cu cabinet individual sau asociați suportă următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal pentru angajații cabinetului medical, medici, cadre medii sanitare, alte categorii de personal încadrate pentru buna funcționare a cabinetului, cheltuieli pentru administrare și funcționarea cabinetului, inclusiv cheltuieli de capital, cheltuieli cu medicamentele și materialele sanitare pentru trusa de urgență care este obligatorie.

Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligația de a angaja personalul mediu sanitar și poate angaja și alte categorii de personal în condițiile ordonanței care am menționat-o, achitând lunar toate contribuțiile prevăzute de lege pentru personalul angajat.

Drepturile salariale ale personalului se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime ale funcțiilor pe grade sau trepte profesionale prevăzute de reglementările în vigoare privind sistemul de salarizare din sistemul bugetar, respectiv Ordonanța 191/2002 privind creșterea salariilor ce se acordă în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței nr.24, aprobată cu modificări și completări prin Legea 220/2003.

Având în vedere aceste prevederi este că la negocierea salariilor asistenților medicali trebuia să se pornească de la nivelurile minime prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.191/2002. Prin Ordonanța nr.124/98 s-a stabilit cadrul legal pentru trecerea asistenței medicale ambulatorii în sistem privat. În acest context, salariile asistenților medicali care își desfășoară activitatea în cabinetele medicilor de familie se negociază între titulari și asistentul angajat.

Referitor la ce intenționează Ministerul Sănătății să facă în viitor. Sigur că și noi am avut astfel de semnale din teritoriu ca anumiți medici care își desfășoară activitatea pe bază de relații contractuale cu Casa au acordat salarii sub salariul minim pe economie unor angajați. Suntem în tratative, la solicitarea Sindicatului Sanitas, să reanalizăm sistemul de salarizare. De altfel, va exista posibilitatea în care Legea spitalelor va intra în vigoare, ca serviciile medicale să fie furnizate numai de către instituțiile autorizate și acreditate. Sperăm că acreditarea să poată duce și la o nouă lege de salarizare a personalului sanitar și în perspectivă să determinăm, în condiții avantajoase, pentru personalul sanitar un nou sistem de salarizare dacă acesta poate să intre în relație contractuală directă ca și furnizor de servicii cu Casele de Asigurări de Sănătate. Este una din preocupările ministerului pentru anul 2004, pentru a asigura o salarizare mai corectă și a medicilor de familie.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Posea, aveți drepturile regulamentare de a comenta acest răspuns.

 
 

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și domnului ministru pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Cunosc foarte bine legislația și sunt mulțumit în parte de răspunsul pe care l-a prezentat.

Eu, în întrebare, am ridicat următoarea problemă: decalajul salariului dintre medicii de familie și angajații pe care îi are un medic de familie prin contract. Nu este posibil ca un medic de familie să aibă un salariu care, mă rog, îl știm cu toții, iar un salariat care îl are prin contract să aibă un salariu de l.000.000, 1.500.000, deci, nici salariul minim pe economie.

De asemenea, aș vrea să vă mai informez, domnule ministru și domnilor colegi, că o parte din medicii de familie are și următoarea procedură: nici nu arată ștatul de plată salariaților pe care îi are, îi pune să semneze fără ca salariatul respectiv să vadă rubricile respective. Deci, aceasta este problema de fond și v-aș ruga, domnule ministru, ca această problemă să fie rezolvată în teritoriu, întrucât salariații respectiv le este și frică ca să deschidă gura, fiindcă medicii stabilesc următoarea procedură: nu îți convine, du-te și caută-ți de lucru! Vă mulțumesc.

 
Emil Boc

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Boc are un răspuns domnul secretar de stat George Pavelescu cu privire la licitația națională pentru achiziționarea produselor necesare hemodializei. Vă rog. Domnul deputat Boc dorește să dezvolte puțin întrebarea.

 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării vizează licitația națională pentru achiziționarea produselor necesare hemodializei pe anul 2003, unde au fost constatate mai multe ilegalități, sau, mai bine spus, mai multe încălcări ale legislației în vigoare, și anume:

1 - în loc de criterii tehnice, așa cum se prevede în lege, în caietul de sarcini au fost puse criterii tehnice obligatorii care avantajau pe unii dintre ofertanți în detrimentul celorlalți, ori, legea interzice clar acest lucru;

2 - în loc de licitație electronică deschisă, care oferă posibilitatea ca ofertanții să ridice sau să scadă prețul, așa cum se prevede în lege, s-a preferat licitația cu oferte în plic închis;

3 - de asemenea, suntem în prezența unei incompatibilități și a unui conflict de interese pe care l-am menționat în interpelare cu privire la doctorul Eugen Mota și de ce întrebarea noastră este, în comisie a fost un singur profesionist acceptat, respectiv acest domn conferențiar doctor Eugen Mota, ceilalți fiind juriști, și, în condițiile acestea, comisia trebuia să fie formată din cel puțin trei membri cu experiență profesională relevantă în domeniu și, mai mult decât atât, potrivit datelor existente în presă, domnul doctor Mota era sponsorizat de una din firmele care au câștigat licitația, în sensul că i s-au achitat nu numai deplasările în străinătate, ci chiar și taxele de membru al unor organisme internaționale de specialitate.

Deci, din acest punct de vedere, un conflict de interese evident a existat și ne punem întrebarea: De ce atunci când s-a alcătuit această comisie nu s-a avut în vedere acest conflict de interese și, având în vedere aceste încălcări ale legalității, solicităm domnului Ionel Blănculescu, pe care am sperat să îl vedem și în fața Parlamentului, nu numai la televizor în conferințe de presă, să ne răspundă la măsurile de reformă pe care domnia sa le întreprinde în domeniul sănătății, prezentând aici, în fața Parlamentului, pentru că răspunde în fața Parlamentului, în primul rând, și să înțeleagă că Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului și nu invers, Parlamentul să răspundă în fața Guvernului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ați epuizat și dreptul de a comenta după răspuns prin lungimea discursului inițial. Domnule Pavelescu, vă rog.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Referitor la interpelarea adresată de domnul deputat Emil Boc.

Licitația națională pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare necesare programului național de dializă-nefrologie s-a desfășurat în conformitate cu Ordonanța nr.60 privind achizițiile publice, modificată, completată, aprobată prin Legea 212/2002, precum și cu Hotărârea Guvernului nr.276/2003, respectiv licitație deschisă în sistem electronic.

Nu poate fi imputat Ministerului Sănătății modelul sau modul de desfășurare, de alegere a sistemului de licitații - și unul și celălalt este legal. Prin documentația standard de prezentare și evaluare a ofertei, ministerul în colaborare cu Casa Națională în calitate de organizatori au prevăzut o serie de criterii de eligibilitate pe care firmele participante trebuiau să le îndeplinească. Printre acestea: cifra de afaceri, experiența similară, existența unui număr de depozite, încadrarea firmei cu personal de specialitate și s-a dorit din partea organizatorilor să se asigure participarea unor firme cu potențial economic care să poată derula livrarea medicamentelor și materialelor sanitare de amploarea unui program național și mai ales un asemenea program de dializă care are o ritmicitate aproape matematică.

În vederea participării la licitații au cumpărat documentații un număr de 40 de firme de distribuție de medicamente, iar la licitații s-au prezentat și au fost declarate eligibile 12 firme din 40. Au fost descalificate pentru neîndeplinirea unor criterii de documentație firma Sanevit S.A., deoarece nu a prezentat documentația minimă obligatorie, Braun Medical S.R.L, deoarece nu a prezentat tabelul centralizator al garanției pentru participare, dovada asigurării mărfii în depozit și formularul privind experiența similară.

Firma Renamet Farma S.A., care a făcut subiectul de presă în ultima săptămână a fost descalificată pentru prezentarea unui prospect al soluției concentrate pentru dializa sub formă de pulbere, produse de Braunshiva - Germania care conținea erori de redactare și de tipărire, precum și afirmații care, din punct de vedere tehnic conduceau la clasificarea acestei firme, la descalificarea tuturor celorlalte pentru acest produs. Comisia a apreciat că înscrisul este contrafăcut, ceea ce a și rezultat ulterior din corespondența pe care am avut-o cu firma din Germania.

În urma depunerii ofertelor financiare, au fost declarate câștigătoare și li s-a adjudecat licitația unui număr de 9 firme pentru loturile licitate. Întreaga licitație s-a desfășurat având la bază legislația achizițiilor publice, așa cum am informat.

Trebuie să menționăm că programul de dializă are o valoare de 1300 de miliarde de lei. În programul național sunt în evidență și sunt hemodializați 4.500 de persoane, din care 1.100 fac dializă peritoneală, sunt diabetici, iar programul a cuprins 300 de repere, începând cu medicamente, consumabile, catetere dializatoare, soluții pentru hemodializă, dezinfectante, deci, 300 de repere. Desemnarea comisiei sau în compunerea comisiei au fost juriști, economiști, un funcționar guvernamental și conferențiarul doctor Eugen Mota.

Este în practica Ministerului Sănătății ca, în fiecare an, în Comisia de dializă pentru organizarea licitațiilor să fie și șeful de problemă din centrul universitar. Anul trecut a fost reprezentantul de la Cluj, în acest an a fost domnul conferențiar Eugen Mota de la Craiova. Vă menționez că, caietele de sarcini pentru cele 300 de produse nu pot fi făcute de această comisie, ele se fac de specialiști în nefrologie, în diabetologie, se centralizează și se supun aprobării comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății.

În perspectivă, Ministerul Sănătății dorește să organizeze licitații de grup pe 6 centre zonale, așa după cum a făcut cunoscut și domnul ministru interimar al Sănătății, astfel încât, la aceste licitații să participe firme puternice care au o rețea de distribuție în sistem zonal capabile financiar, dar mai ales tehnic din punct de vedere al calității să participe de derularea unui astfel de program.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ofer 2 minute din interpelarea următoare.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc. Dați-mi voie să îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a ne răspunde. Regret încă o dată faptul că domnul ministru Blănculescu preferă mai mult televizorul decât Parlamentul și sper că această invitație oficială pe care o facem aici, din plenul Parlamentului, de a răspunde, domnia sa personal, așa spune la Constituție și la Regulament în fața Parlamentului și la întrebările și interpelările formulate de deputați, repet, fără ca prin aceasta să pun sub semnul întrebării răspunsul oferit de domnul secretar de stat, totuși, doresc pe această cale să-i transmit domnului ministru Blănculescu, vajnicului luptător împotriva corupției pe televiziune, că există un conflict de interese și este o Lege a conflictului de interese în această țară și întrebarea noastră era simplă. Dacă domnul Eugen Mota este cunoscut, este o chestiune de notorietate, că el este sponsorizat de una din firmele care a câștigat licitația, cum se numește aceasta la români? Acesta este conflict de interese în toată regula. Domnia sa, în calitate de vajnic luptător împotriva corupției trebuia să spună: eu încep primul și uitați cum voi lupta împotriva corupției, arătând că asemenea conflict de interese nu trebuie să existe în ministerul pe care îl conduc.

Noi asemenea acte și gesturi așteptăm de la un ministru și nu doar declarații sforăitoare pe toate posturile de televiziune, așteptăm fapte și nu vorbe din partea domnului ministru, iar din partea colegului domnului conferențiar aveam pretenția, acele obligații legale de a se autorecuza, să nu facă parte din comisie când știe că este sponsorizat de către unii care câștigă licitația. Este o chestiune inadmisibilă, este un conflict de interese de ordinul evidenței, este o lipsă de respect față de banul public, față de interesul general în ansamblu, ori, fără aceasta, degeaba vorbim de lupta anticorupție la televizor dacă în practică aceste măsuri nu se concretizează în măsuri efective. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Îl va sponsoriza în continuare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să adăugați ceva domnule Pavelescu? Poftiți.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Deci, tocmai aceasta vroiam să vă spun că domnul Blănculescu nu a organizat și desfășurat licitația electronică și că având niște semnale, este greu, cel puțin din presă, pe care dumneavoastră le-ați invocat în interpelare, este greu de crezut că domnul conferențiar doctor Mota, care anul acesta a fost în comisie din partea urologilor, poate fi sponsorizat de cele 9 firme care au câștigat licitația pentru 300 de produse. Tocmai pentru a elimina orice dubiu, domnule deputat, probabil că aceasta a fost și gândirea pe care conducerea ministerului o are acuma sau o va pune în practică, să treacă la licitațiile de grup. Licitațiile de grup se vor organiza de către centrele zonale coordonate de către rectorii universităților de medicină și farmacie pe baza unei liste a medicamentelor esențiale folosite în spitale, centralizate la nivel național în sistem prin Ministerul Comunicațiilor, deci, o licitație electronică pentru a îndepărta cât de cât aceste suspiciuni, care, pe bună dreptate, sunt sesizate și de dumneavoastră și de mass-media. Vă mulțumesc.

 
Ion Bozgă

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Ion Bozgă răspunde domnul Gheorghe Predilă la o întrebare referitoare la sectorul zootehnic din România. Doriți să o dezvoltați, domnule Bozgă, sau așteptați răspunsul și comentați?

 

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Să răspundă la amândouă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dan Brudașcu, vă amintesc că rândul dumneavoastră urmează peste trei luări de cuvânt. Nu vă epuizați resursele fizice de pe acum.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La prima întrebare pentru domnul deputat Bozgă prezentăm următorul răspuns.

Eu vreau să fac afirmația că înainte de ședință am înmânat dânsului răspunsurile și cu permisiunea dânsului aș vrea să punctăm răspunsurile, pentru că detaliile, dânsul dispune de ele.

Ca principale obiective, noi, în zootehnie, avem stoparea declinului efectivelor la toate speciile, îmbunătățirea valorii genetice a efectivelor de animale, creșterea producțiilor animale, randamentelor pe animal, precum și calitatea acestor produse.

Urmare a măsurilor de sprijin care au fost luate prin subvenții, prin prime, prin alocații acordate crescătorilor de animale, în urmă cu un an a fost înregistrată prima stopare a declinului de efective și înregistrată prima creștere a producțiilor acestora.

La sfârșitul lui septembrie 2003, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, efectivele au fost mai mari cu 7.000 de capete la bovine, cu 151.000 de capete la ovine, cu 396.000 de capete la porci și 1,3 milioane la păsări ouătoare. Au crescut și efectivele de viței cu 14.000 de capete și la purcei cu 114.000 de capete. Producția de lapte a înregistrat o creștere de 1.882 de mii de hectolitri, ce înseamnă 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. La fel s-au înregistrat sporuri la carnea de bovine, la carnea de ovine, la carnea de porcine, carnea de pasăre și până la această dată, Ministerul Agriculturii a acordat 2.780 de miliarde de lei ca subvenții, prime și alte forme de sprijin ale producătorilor agricoli.

Până în 2007, conform documentelor și pentru integrare, noi trebuie să creștem efectivele la bovine cu 17%, 14% la ovine, 28% la porcine, 13% la păsări. Corespunzător creșterii efectivelor vor crește și producțiile. De exemplu, la carnea totală în viu cu 24%, la ouă cu 14%, la miere cu 25%, inclusiv producția de lână o vom stimula și pe alte căi, să crească și ea cu 34%, producție care este în mare suferință acum.

Având în vedere dificultățile care s-au înregistrat în acest an pentru 2004, noi am prevăzut sume mult mai mari la zootehnie, aproape duble decât cele din 2003.

Acționăm cu un set de legi pentru a reglementa activitatea acestui sector, Legea zootehniei, Ordonanța de Urgență nr.29 pentru sprijinul producătorilor de lapte, Hotărârea de Guvern nr.1556, pentru reproducție tot Hotărârea de Guvern nr.1556, la fel avem acte normative pentru miere, pentru sprijinul celor care obțin produși viței, purcei, care și ei vor fi stimulați.

Pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului genetic avem 6 acte normative care vin și cu sprijin financiar pentru crescătorii și pentru cei care îngrijesc aceste animale.

Noi îl asigurăm pe domnul deputat - și dânsul știe bine, că este prezent în minister, și în multe domenii acționăm împreună - că nu vom renunța la formele de sprijin și încercăm să le perfecționăm în așa fel încât zootehnia să cunoască o revigorare de care avem cu toții nevoie, mai ales că știm că în anumite domenii suntem deficitari și apelăm încă la importuri.

Referitor la cea de a doua întrebare, ea se referă la mediu, știm, după cum cunoaștem și aici, în această Cameră, am aprobat multe acte normative care vin să reglementeze activitatea din domeniul mediului, dar și asigurării securității alimentare în strânsă concordanță cu prevederile celorlalte acte normative care operează în Uniunea Europeană, măsură care o luăm prin alinierea acquisului comunitar.

Avem o strategie care se referă la dezvoltarea măsurilor pentru protecția mediului și tehnologiile cu impact redus pentru alterarea mediului și care să asigure promovarea unor practici convenționale în strânsă corelare cu nevoile și perspectivele viitoare ale agriculturii. Această strategie nu face altceva decât să vizeze obținerea unor produse agroalimentare ecologice, atât de origină vegetală, cât și de origină animală, și să fie certificate conform regulilor interne și internaționale.

În acest mod, noi acționăm să creăm o piață internă pentru produsele agroalimentare ecologice, elaborăm și vom implementa legislația privind regulile de producții și organizarea sistemului de control, crearea unui sistem de agricultură ecologică similar cu cel comunitar, includerea României pe lista țărilor terțe, emisă de Comisia Europeană prin recunoașterea echivalenței regulilor de producție și a sistemului de control.

Luăm măsuri în domeniul legislativ în așa fel încât toată activitatea să fie reglementată prin acte, inclusiv înregistrarea producătorilor să se facă în strânsă corelare cu cadrul legal. De aceea, avem până la ora actuală înregistrați un număr de 129 de producători, din care 65 în producția vegetală, 19 în producția animalieră, în apicultură și în creșterea animalelor.

De asemenea, înființăm organisme și inspecții de certificare românești în conformitate cu condițiile de acreditare, stabilite prin Ordinul ministrului nr.527 din acest an.

Dezvoltăm în continuare și sprijinim sectorul de agricultură ecologică cu susținere financiară, este prima dată când facem acest lucru și venim cu sprijin pentru producătorii agricoli, inclusiv prin măsura 3.3 care se referă la metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural, sub măsura "agricultură ecologică".

În ceea ce privește situația actuală din România, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să vă dau câteva date. Cultivăm în sistem ecologic 43.000 de hectare față de 17.000, cât erau în anul 2000; pe culturi, structura se prezintă altfel: cereale, 12.000 de hectare, avem și pășuni, avem oleaginoase și proteice pe 10.000 de hectare și alte culturi pe 1.000 de hectare.

De asemenea, avem în evidență 10.000 de capete de animale de la care obținem producții ecologice și în continuare vom dezvolta aceste ferme și ați văzut că avem și un program de susținere financiară special adoptat pentru producția ecologică atât vegetală, cât și animală.

Acestea sunt răspunsurile pentru domnul deputat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Amintesc colegilor nerăbdători că s-a răspuns la două întrebări. Domnule Bozgă aveți dreptul să comentați aceste răspunsuri.

 
 

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Permiteți-mi să vă mulțumesc și prin dumneavoastră și ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, care a răspuns la întrebările mele, care nu sunt puse întâmplător. La prima grupă de întrebări vizavi de dezvoltarea zootehniei, trebuie să apreciez, și am mai apreciat și cu alt prilej, suma foarte mare din bugetul ministerului, de aproape 4.000 de miliarde de lei în 2003, subvenție pentru sectorul zootehnic și mai ales cea mai mare parte, este vorba de subvenție pe produs; este vorba numai de subvenția alocată în sectorul zootehnic, o cifră foarte foarte mare, prima dată când această cifră operează după revoluție și acest an este 2003. Important este, și nu întâmplător am formulat întrebarea ca și în anul 2004, cifra aceasta este mai mare pe 2004, am constatat și din bugetul care acum se consolidează și urmează să fie aprobat, oricum, este foarte important pentru că acele spații dezafectate ruinate rămase după revoluție să-și găsească efectivele de animale care au luat altă cale și țara să profite de pe urma acestei secvențe, zootehnia.

Domnule ministru, apreciez foarte mult răspunsul la a doua întrebare, agricultura ecologică. Nu întâmplător am formulat această întrebare. Este prima dată când Ministerul Agriculturii, în ultimii doi ani, se implică foarte mult. Agricultura ecologică, pentru cine nu știe, nu însemnează că nu este nimic sau este ceva întâmplător, este un lucru foarte bine stabilit, nu este protecția mediului, este cu totul altceva, sunt câteva zeci de mii de hectare, am sesizat, în cultura vegetală care operează, puține, aproape inexistente, 19 ferme de animale, microferme care produc animale și, mă rog, pe diverse secvențe, lapte, carne, probabil produse certificate. Important este că nu avem în România un organism de certificare și inspecție și toate sunt străine, costurile acestea fiind foarte mari, văd că se implică în acest sens Ministerul Agriculturii și încearcă să stimuleze, că acestea sunt organizații neguvernamentale, deci, privatizate, nu sunt ale statului, dar este un prim pas.

Ce propun, domnule ministru, și îl rog pe domnul ministru Ilie Sârbu să găsească o posibilitate ca sprijinul pentru dezvoltarea sectorului din agricultura ecologică să fie mai mare în 2004 decât subvenția pe produs pentru produsele convenționale, chiar dacă va fi cu 1.000-2000 de lei, dar să fie, că, contează foarte mult, pentru că producția de produse ecologice este aproximativ la jumătate cantitativ decât producția în sistem convențional. Noi, având în România o situație specială cu lanțul carpatic și nu numai, avem posibilitatea ca să dezvoltăm această agricultură după normele europene, dar în sistem ecologic și să obținem producții mai mari la prețuri mai mici.

Oricum, eu vă mulțumesc. Apreciez inițiativa Ministerului Agriculturii și a dumneavoastră personal pentru acest mod de implicare. vă mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

O chestiune de procedură, dacă îmi permiteți, foarte scurt.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu sunt proceduri în cadrul interpelărilor și răspunsurilor.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Nu vă supărați. Trebuie totuși să introducem o anumită regulă. Cu tot respectul pentru efortul pe care îl face ministerul, eu cred că dacă tot se dorește să se facă cursuri de învățământ profesional sau de altă natură, să nu se consume timpul afectat acestei activități care are altă menire, nu pentru prelegeri privind ecologia, acestea se pot face eventual într-o declarație politică sau nu, pentru detalii, că văd că cel care cere răspunsul știe mai mult decât ministrul. Nu vă supărați. Tot respectul pentru curiozitatea pe care o au unii colegi, dar nu este normal și firesc să ne pierdem vremea, ascultând asemenea prelegeri de învățământ profesional sau de altă natură.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Este punctul dumneavoastră de vedere. Eu, colegial, țin să vă spun că nu este corect ceea ce faceți dumneavoastră. Pentru că, atunci când aveți câte 7-8 interpelări, nimeni nu v-a tras de urechi pentru modul cum v-ați susținut interpelarea, sau cum ați spus-o, sau cum ați comentat răspunsurile. Serios! Nu mi se pare colegială această intervenție.

Poftiți, aveți cuvântul, pentru a vă dezvolta interpelarea.

Domnul Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

La întrebarea aceasta eu renunț. Am vorbit cu domnul ministru.

Îi ofer timpul domnului Boc, pentru comentariile pe care le are de făcut.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Deci ați renunțat la interpelarea cu privire la doamna Viorica Borbe, da?

 
Emil Boc

Domnul Emil Boc așteaptă răspunsul de la domnul Giurescu cu privire la interpretarea oficială dată de ministerul dumneavoastră prevederilor Legii nr.19/2000.

 

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Emil Boc, prezentăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pentru modificarea art.2 și art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003, în vigoare de la data de 14 aprilie 2003, în cazul persoanelor care anterior datei de 17 martie 2003 au încheiat contract de asigurare socială pentru completarea venitului asigurat, situație în care se regăsește doamna Tamaș Emilia Ancuța, la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului, angajatorul, ca plătitor de drepturi de asigurări sociale, va avea în vedere și veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială, corespunzătoare perioadei de până la nașterea copilului.

În consecință, angajatorul, la stabilirea bazei de calcul a indemnizației pentru creșterea copilului, va cumula și veniturile la care asigurata a achitat contribuțiile de asigurări sociale în baza contractului de asigurare socială, venituri asigurate corespunzător perioadei de până la data nașterii copilului.

Dovada către angajator privind perioada și veniturile asigurate sunt sarcina asiguratei.

În acest sens, va prezenta angajatorului adeverința eliberată de Casa teritorială de pensii.

În concluzie, angajatorul nu a procedat corect la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului, în sensul că nu s-au avut în vedere veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială, corespunzătoare perioadei de până la nașterea copilului.

Față de acestea, plătitorul de drepturi urmează să recalculeze indemnizația de asigurări sociale, cu acordarea drepturilor cuvenite, de la data inițială a cererii, respectiv cu data de 9.05.2003.

În acest sens, s-a transmis angajatorului, respectiv Spitalului Clinic Județean Oradea, adresa Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale nr.420/2003, prin care se fac cunoscute dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23 din 14.04.2003, în vederea recalculării indemnizației pentru creșterea copilului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriți să comentați acest răspuns?

 
 

Domnul Emil Boc:

Îi mulțumesc domnului ministru pentru expertiza profesională și argumentația extrem de pertinentă și care cred că poate constitui și pentru alte entități administrative un model de soluție și apreciez profesionalismul și rapiditatea, celeritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale cu privire la acest subiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu.

Aveți de primit de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale un răspuns la o altă întrebare, cu privire la constatările Corpului de Control, efectuate de Camera de Conturi la A.J.O.F.M. Cluj.

Doriți s-o dezvoltați? Nu.

Domnule Giurescu, tot dumneavoastră? Poftiți.

 

Domnul Ion Giurescu:

Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudașcu referitoare la solicitarea făcută conducerii A.J.O.F.M. Cluj de a comunica rezultatul controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, formulăm următoarele:

La solicitarea domnului deputat Dan Brudașcu, adresată Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj, de a i se comunica rezultatul controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, s-a răspuns cu Adresa nr.949 din 16.09.2003, menționându-se că, la data respectivă, controlul nu era încheiat.

Având în vedere că se solicită un act al Curții de Conturi, instituție aflată sub autoritatea Parlamentului, considerăm că se impune ca actul de control să fie solicitat acestei instituții.

Din data de 20.06.2003, postul de director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj s-a vacantat prin demisie, iar interimatul este asigurat de directorul executiv adjunct al Direcției managementul pieței muncii, domnul Daniel Don.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj nu a organizat concurs pentru ocuparea funcției publice de director executiv, întrucât prevederile art.491 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, așa cum rezultă din prevederile art.6, coroborate cu cele ale art.53 alin.1 din Hotărârea de Guvern nr.1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

După această dată, se va organiza concursul pentru ocuparea postului de director executiv, în condițiile legii.

Persoana din cadrul Prefecturii Cluj, la care se face referire, s-a transferat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj pe o funcție publică de execuție în conformitate cu prevederile art.81 lit.c) din Legea nr.188/1999.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu. Aveți dreptul la un comentariu cu privire la acest răspuns.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Îi mulțumesc domnului ministru, însă lucrurile stau puțin altfel.

În primul rând, eu am solicitat această informație. Scrisoarea la care faceți dumneavoastră referire nu este decât o confirmare a primirii solicitării mele și o amânare sine die a trimiterii răspunsului.

Am solicitat acest răspuns pentru că aici s-au întâmplat o serie de fapte de natură penală.

Să vă spun câteva dintre ele.

  1. În primul rând, se poate constata o dubioasă câștigare în linie a unor licitații organizate de A.J.O.F.M. Cluj de către firma Bussines Capital Management, condusă de partenerul politic al fostului director al A.J.O.F.M. Cluj.
  2. O altă chestiune importantă: falsificarea acestei licitații - deturnare de fonduri prin angajări preferențiale de persoane, unor clienți politici ai fostului director. Este vorba de cheltuirea unor zeci de miliarde de lei, prin aceste angajări parțiale, din fonduri externe, care aveau menirea creării de locuri de muncă definitive, nu pe perioade limitate de timp.
  3. Deturnarea de fonduri pentru organizarea târgurilor de ocupare a forței de muncă. Vă dau exemplu - puteți verifica, domnule secretar de stat: pentru unul dintre aceste târguri organizate la începutul anului în curs au fost alocate 65 de milioane; au fost folosite efectiv 15 milioane și a fost decontată întreaga sumă.
  4. Ceea ce spuneți dumneavoastră este adevărat. Persoana care a fost transferată, deși nu a lucrat în domeniul, de la prefectură, pe o funcție de execuție, în momentul de față ocupă locul sau biroul directorului executiv al acestei agenții.

Deci, de ochii lumii, probabil, se vor organiza concursuri în vederea ocupării funcției de director, atâta vreme cât deja persoana în cauză își arogă calitatea de director, deși nu o deține.

În legătură cu imposibilitatea aflării unor informații, nu cred că Legea accesului la informațiile publice îmi interzice să aflu nu numai constatările Camerei de Conturi, ci și măsurile pe care și le propune agenția, pentru că și acest lucru l-am cerut - nu ați fost informat suficient, sau nu ați fost informat corect: măsurile pentru depășirea situațiilor semnalate în urma acestui control.

Dacă nici un parlamentar nu are dreptul să solicite aceste informații, atunci, vă rog să definiți și dumneavoastră care mai este rostul parlamentarismului în România?

 
Ștefan Pășcuț

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Ștefan Pășcuț răspunde domnul Tudor Tănăsescu, cu privire la o întrebare referitoare la legalitatea taxei percepute la vamă.

 

Domnul Tudor Tănăsescu (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Ștefan Pășcuț, vă informăm că Autoritatea Vamală Română nu percepe de la cetățenii Republicii Moldova, la ieșirea din țară, - cum de altfel la nici o altă categorie de cetățeni -, nici o taxă în valută, pe motiv că aceștia depășesc un anumit număr de zile sau dacă sejurul lor în România a depășit trei luni.

Totodată, aș dori să precizez că în punctele de control trafic frontieră, în afara Autorității Vamale, își exercită activitatea reprezentanții mai multor autorități care au competențele stabilite potrivit legii. De exemplu: Poliția de frontieră, grănicerii, reprezentanți ai Direcției sanitar-veterinare, Autoritatea Națională a Drumurilor, reprezentanții autorităților administrației locale etc.

Aș dori să vă informez cu această ocazie că, potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.141/1997, publicată în Monitorul Oficial nr.180 din 1.08.1997, Autoritatea Vamală exercită în cadrul politicii vamale a statului atribuțiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea vămuirii bunurilor introduse sau scoase din țară.

Operațiunile de vămuire se efectuează la birourile și punctele vamale de către personalul operativ al Autorității Vamale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți dreptul la un comentariu, domnule Pășcuț.

 
 

Domnul Ștefan Pășcuț:

Vă mulțumesc.

Întrebarea mea a plecat de la sesizarea pe care au făcut-o mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, care vin destul de des în județul Hunedoara și care întâmpină o serie de greutăți atunci când tranzitează granița. Precis, aceste taxe sunt percepute ilegal. De aceea am pus această întrebare. Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dânsului.

Totuși, eu consider că există o problemă și cred că este în puterea dânșilor de a lua măsurile necesare, conform legii, în așa fel încât să se elimine asemenea abuzuri care sunt, probabil nu degeaba, reclamate de acești cetățeni.

Vă mulțumesc.

 
Emil Boc

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Emil Boc îi va răspunde domnul secretar de stat Emilian Cuteanu, cu privire la nerespectarea drepturilor conferite de Legea nr.42/1990.

 

Domnul Emilian Vasile Cuteanu (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului) :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspund interpelării domnului Emil Boc în legătură cu un Protocol semnat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor cu un grup de revoluționari care manifestau prin greva foamei în fața Ambasadei Americii.

După cum puteți observa din acest protocol și din revendicările formulate de către protestatari, aceștia solicită terenuri, case și spații comerciale, drepturi care nu sunt atribuite de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ci de către administrațiile locale.

Este adevărat că S.S.P.R. a încheiat un protocol, dar, se poate observa din pct.2 că acesta specifică clar că va încerca în acest interval de 45 de zile să-i sprijine pe protestatari pentru a intra în drepturile Legii nr.42.

S.S.P.R., prin atribuțiile pe care le are conform Hotărârii de Guvern nr.300 și, mai de curând, prin H.G. nr.760, nu se poate substitui consiliilor locale și primăriilor. Noi am făcut toate demersurile legale pe care le-am îndreptat către instituțiile care acordă aceste drepturi, am primit răspunsuri - din păcate, nemulțumitoare pentru cei care au protestat.

Pot să vă înaintez toate demersurile scrise pe care S.S.P.R. le-a făcut până în momentul de față.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, doriți să comentați răspunsul?

 
 

Domnul Emil Boc (din sală):

Nu, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnului Boc i s-a dat un răspuns scris de către domnul chestor Nicolae Berechet.

 
Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu are două întrebări, tot pentru domnul Nicolae Berechet.

Vreți să le dezvoltați, sau așteptați răspunsurile la amândouă, da?

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Berechet, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Berechet (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Brudașcu,

În legătură cu întrebarea privind situația viceprimarului Florea Valentin Naciu, din comuna Frata, vă rog să fiți de acord să dau citire numai părții care mi se pare că răspunde direct la întrebarea dumneavoastră, să vă informez că, față de atitudinea viceprimarului de a lipsi o perioadă de câteva luni de zile neanunțat și nejustificat de la primăria respectivă, primarul comunei, în ședința consiliului comunal din 10 aprilie, primarul Iosif Șomlea, a prezentat un referat, propunând autorității deliberative a administrației publice locale comunale, în conformitate cu prevederile alin.2 din art.78 din Legea nr.215/2001, schimbarea din funcție a viceprimarului.

Propunerea a fost supusă votului, consiliul local comunal respingând-o cu 9 voturi contra și 4 voturi pentru.

Precizăm - și este cunoscut - că, pentru adoptarea unei hotărâri privind schimbarea din funcție a viceprimarului, era necesar votul a două treimi din totalul consilierilor în funcție.

Totodată, menționăm că legea prevede sancțiuni pentru absența primarului sau a viceprimarului de la serviciu, numai după împlinirea termenului de 6 luni, conform dispozițiilor art.72 alin.2 lit.d) din Legea nr.215 din 2001.

Menționăm că, pe timpul cât a absentat, domnul viceprimar nu a primit indemnizația cuvenită persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.

În ce privește rezolvarea cererilor locuitorilor privind executarea de fotocopii, precizăm că aparatul primăriei este în funcțiune - cel puțin la data documentării era în funcțiune -, solicitanții fiind serviți, conform dorințelor dumnealor, cu achitarea contravalorii prestației respective la casieria Primăriei din comuna Frata.

Acesta este, în esență, răspunsul la prima întrebare, sau la una dintre cele două.

În legătură cu situația domnului Török Francisc, care îndeplinește cumulativ funcția publică de consilier local în cadrul Consiliului local Huedin, dar și pe cea de inspector școlar în cadrul Inspectoratului școlar județean Cluj, am onoarea, domnule deputat, să vă comunic următoarele: așa cum reiese din dispozițiile art.142 din Legea învățământului nr.84 din 1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atribuțiunile și responsabilitățile stabilite pentru inspectoratele școlare, ca organe deconcentrate de specialitate subordonate Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, sunt specifice atribuțiunilor și responsabilităților autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică.

Totodată, pentru o corectă interpretare și aplicare a legislației în vigoare cu privire la funcția publică și funcționarii publici, consider că trebuie să ne raportăm la noțiunea de funcție publică.

Astfel, potrivit alin.1 din art.2 din Legea nr.188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, "Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiunilor și responsabilităților stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală".

În acest sens, alin.3 al art.2 din actul normativ sus-menționat statuează în mod strict și limitativ activitățile a căror desfășurare implică exercitarea prerogativelor de putere publică, corespunzătoare funcției publice.

Totodată, potrivit prevederilor alin.2 al art.20 din Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, funcțiile de inspector școlar general și inspector general adjunct, sunt funcții de conducere din inspectoratele școlare, iar potrivit lit.a) a art.25, funcțiile de inspector școlar de specialitate și inspector școlar sunt funcții de îndrumare și de control la inspectoratele școlare.

Având în vedere dispozițiile legale sus-menționate, rezultă în mod neîndoielnic că persoanele care ocupă funcțiile de inspector școlar general sau inspector școlar general adjunct, respectiv inspector școlar de specialitate sau inspector școlar, ca funcționari ai statului în cadrul inspectoratelor școlare, dețin atribuții și responsabilități de conducere, de îndrumare și de control, inerente și specifice funcției publice, în sensul Legii nr.188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, ce sunt aduse la îndeplinire prin activități a căror desfășurare implică exercitarea prerogativelor de putere publică.

De asemenea, menționez că sarcinile de serviciu prevăzute în fișele posturilor corespunzătoare acestor funcții sunt, prin natura lor, caracteristicile posturilor corespunzătoare funcțiilor publice. În consecință, persoanele care ocupă funcțiile publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de conducere, de inspector școlar general sau de inspector general adjunct, precum și persoanele care ocupă funcțiile publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție, de inspector școlar de specialitate sau inspector școlar în cadrul inspectoratelor școlare, dețin calitatea de funcționar public.

În privința acestor funcționari publici de conducere și respectiv de execuție, dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, se completează, conform principiului general juridic "norma juridică specială derogă de la norma juridică generală", cu dispozițiile generale prevăzute de Legea nr.188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, punctul de vedere al instituției noastre este că și acestor categorii de funcționari le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, referitoare la incompatibilități.

În ce-l privește pe domnul Török Francisc, consider că, pentru deplina clarificare a situației domniei sale, este necesară și consultarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, organ de specialitate al administrației publice centrale, care coordonează activitatea în domeniul vizat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudașcu. Se pare că este mulțumit de răspunsul dumneavoastră, după zâmbetul pe care-l afișează.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu primul răspuns.

Domnule chestor, eu aș vrea să rețineți că acest personaj n-a lipsit numai 6 luni, cât prevede legea pentru a putea fi destituit, ci el a lipsit în fiecare din anii de când deține această funcție, aproape 6 luni, pentru că este foarte abil și cunoaște legea și, când este momentul să se împlinească 6 luni, cu o săptămână înainte se prezintă la serviciu.

Deci, cumulativ, în cei trei ani de până acum, el a lipsit aproape un an și 6 luni. Dar, se pare că legea are o lacună, nu precizează cantitatea maximă de timp admisă pe durata unui mandat și, în consecință, nu se poate face nimic împotriva lui, deși, în această perioadă, administrația publică locală de acolo are deficiențe.

În legătură cu aspectul pe care dumneavoastră l-ați infirmat, eu vreau să vă spun că am fost săptămâna trecută în Frata și mi-au spus mai mulți cetățeni de acolo că, într-adevăr există un fotocopiator al comunei, pe care însă viceprimarul recomandă să nu se folosească, trimițându-i pe petenți să-și facă copiile de rigoare la atelierul pe care l-a deschis soția acestuia, declarată anterior ca fiind foarte bolnavă.

Ilegalitățile pe care acest personaj le-a făcut sunt mult mai numeroase. Eu regret că Ministerul de Interne și, anterior, Ministerul Administrației Publice, au tolerat inclusiv falsuri în documente oficiale, a falsificat și ordine de deplasare, a vândut, prin falsificarea de semnătură și număr de înregistrare, o serie de materiale de construcții; a făcut foarte multe lucruri. Se pare că cineva îl mângâie pe cap și-l încurajează să facă în continuare asemenea ilegalități.

În legătură cu al doilea răspuns, eu nu pot decât să-mi ridic pălăria față de rigoarea, acuratețea și seriozitatea analizei pe care dumneavoastră ați întreprins-o. Dar, pe cât vă respect pentru profesionalismul de care dați dovadă, cu atât mă mir cum, în prezența unei clare încălcări a legii prin care Guvernul actual își propune să lupte împotriva corupției și a corupților, dumneavoastră ridicați din umăr neputincioși. Păi, legea este clară. Ce să-mi mai spună Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului? Că nu-i adevărat ce spuneți, ce confirmați dumneavoastră? Păi, cine este mai competent în România să confirme acest adevăr, decât Ministerul Administrației și Internelor? Dumneavoastră ați dovedit, prin toată această demonstrație de mare profesionalism, că se confirmă acuzația formulată la adresa acestui inspector. Prin urmare, trecem la aplicarea legii. Nu mai întrebăm pe nimeni. Ce competență în materie? Ce să ne mai spună Ministerul Educației? Că între timp s-a schimbat statutul? Că nu mai este funcționar public? Sau, ce anume? Eu nu am înțeles. Am înțeles și admir profesionalismul din prima parte, dar nu am înțeles lipsa de decizie. Păi, cine vă oprește să aplicați legea?

Domnul prim-ministru spune clar: când se constată caz de incompatibilitate - așa cum este acesta -, se aplică legea. Să inventeze Ministerul Educației altă lege decât cea pe care dumneavoastră o confirmați că a fost încălcată? Nu cred că este cazul.

Vă cer, respectuos, să mă ajutați să aplicăm legea, indiferent de persoana care este implicată în acest caz. Nu vă cer nimic altceva. Să nu facem nici un abuz. Ați verificat, s-a confirmat că nu se încalcă drepturile persoanei în cauză și acea persoană sfidează legea. Avea timpul suficient pentru a-și lua o măsură de prevedere, să nu ajungă în această situație! Asta este.

Oricum, apreciez că, de când ați apărut la comanda răspunsurilor, s-a îmbunătățit și impresia mea despre activitatea ministerului din care faceți parte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să comentați ceea ce domnul deputat a afirmat despre răspunsul dumneavoastră.

 
 

Domnul Nicolae Berechet:

Domnule deputat, vă mulțumesc în primul rând pentru maniera în care ați avut răbdarea să ascultați cele două răspunsuri și pentru faptul că ați formulat aprecieri care mă încurajează în a mai veni în fața onoraților deputați să prezint răspunsuri la interpelările dumneavoastră și aș vrea să vă confirm și să vă susțin, cu toată responsabilitatea, că nici noi - și, când spun "noi", mă refer la sfera generală a responsabilității în Ministerului Administrației și Internelor - nu dorim, nu intenționăm și mai ales nu practicăm metoda punerii mâinii pe creștetul celor care, cel puțin în plan moral, sunt incompatibili cu funcțiile, pentru care, din păcate, au fost aleși la un moment dat.

Și, atunci, singurul lucru pe care eu cred că-l putem face din acest moment încolo, în legătură cu prima întrebare și răspunsul la prima întrebare pe care dumneavoastră ați formulat-o, este acela al unei aprofundări a verificărilor acolo, în comună, pentru că noi am verificat punctual ceea ce s-a inserat în întrebarea domniei voastre și eu aș spune, aș merge chiar mai departe, o aplecare mai atentă asupra unui cadru destul de permisiv în ce privește actul sancționator a celor care încalcă reguli, fie și de ordin moral, dar aici s-ar putea să nu fie vorba numai de atât, cum este cazul viceprimarului nostru în discuție.

În ce privește a doua întrebare, cu același deosebit respect, vă rog să luați în calcul că în penultimul alineat al răspunsului de două pagini pe care vi-l voi pune la dispoziție pentru o lecturare integrală și repetată, dacă domnia dumneavoastră apreciați că va fi cazul, am spus și repet că acesta este punctul de vedere al instituției noastre, punct de vedere care înseamnă că prevederile Legii nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, se acordă și beneficiază de ele și aceste categorii de funcționari. Pentru că, în fond și la urma urmei, trimiterea din finalul răspunsului este una absolut facultativă - și-mi cer scuze dacă dumneavoastră credeți că am încercat să pasăm răspunderea -, întrucât domnul în cauză este funcționar în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și ales local în Huedin.

Am fi putut să fim mult mai simpli și să ne derobăm chiar și de interpretarea pe care am făcut-o, dar acesta este punctul de vedere al instituției noastre și, sigur că da, dreptul la a avea un punct de vedere ne rămâne și, cum dumneavoastră veți avea înțelegerea, să-l luați ca atare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Coriolan sau Radu Stroe. Nu este.

Vă rog, să le transmiteți în scris răspunsul celor doi colegi.

 
Dumitru Bentu

Domnul Dumitru Bentu are de primit un răspuns de la domnul Radu Damian referitor la finanțarea proiectelor în care sunt implicați tineri cercetători.

 

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Rolul tinerilor ca factor inovativ este recunoscut azi atât pe plan mondial, cât și național, ca urmare a rezultatelor deosebite obținute în activitatea de cercetare științifică, precum și în transformarea și valorificarea noutăților științifice și tehnice în aplicații pentru economie și societate. în politicile dedicate promovării tinerilor, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului are mai multe priorități. răspunsul meu are, în momentul de față, trei pagini și o să-mi permiteți, dacă nu aveți nimic împotrivă, să sintetizez, pentru că aș vrea să-l primiți în scris detaliat.

Deci, principalele obiective sunt: atragerea și menținerea în activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performanțe profesionale deosebite, stimularea formării și dezvoltării carierelor științifice, stimularea formării și consolidării colectivelor de cercetare de înaltă performanță, condiții pentru un nivel de salarizare corespunzător, promovarea colaborărilor și mobilității internaționale a cercetătorilor.

În scopul facilitării atingerii acestor obiective s-a inițiat un cadru legislativ din care fac parte: Legea nr.324/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, Legea nr.319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum și Hotărârea de Guvern nr.442/2003 privind aprobarea unor măsuri pentru atragerea, pregătirea și stabilizarea tinerilor în cercetare.

În răspuns se prevăd stimulentele pe care legislația nouă le prevede, de asemenea, dintre acestea voi enumera: "instituirea de prevederi legale care permit păstrarea gradului profesional ca titlu personal, creșterea sumei alocate cointeresării personalului angajat, posibilitatea legală de a beneficia de venituri lunare neplafonate, dacă concomitent cu execuția proiectelor finanțate de la bugetul de stat se derulează și proiecte finanțate din programe internaționale la care România plătește cotizație; spor la salariul de bază pentru titlul de doctor, susținerea și promovarea participării tinerilor inventatori la manifestări științifice și expoziționale interne și internaționale, promovarea participării tinerilor absolvenți și studenților la programele de cercetare-dezvoltare, acordarea cu prioritate a unor grade de cercetare pentru reintegrarea și stabilizarea în domeniul cercetării a tinerilor beneficiari ai unor burse din Uniunea Europeană sau internaționale, sprijinirea tinerilor care vor să-și dezvolte o afacere prin valorificarea rezultatelor unor cercetări în firme proprii, prin cofinanțare, crearea unui sistem informatizat de comunicare interactiv, în vederea facilitării ocupării locurilor de muncă oferite de unitățile de cercetare-dezvoltare, site propriu pe internet".

De asemenea, sunt alte măsuri concrete prin care ministerul promovează și susține tinerii: finanțarea, în cadrul programului de granturi, a alcătuirii de proiecte pentru tineri, prin CNSIS, stimularea participării la programe de cercetare-dezvoltare - în program special CORINT - subvenționarea publicării literaturii tehnico-științifice, sprijinirea dezvoltării infrastructurii informaționale și de comunicații între institute și universități, formarea centrelor de excelență pentru cercetarea la nivel european ca dotări și mediu de lucru.

Prin această politică bazată pe măsuri concrete, ministerul acționează în sprijinul tinerilor, pentru dezvoltarea acestora pentru cercetare și pentru asigurarea cu resurse compatibile cu noile tendințe manifestate pe plan mondial, de transformare a societăților industrializate și post-industrializate în societăți bazate pe cunoaștere.

Cu stimă, semnează domnul ministru Athanasiu. Veți primi prin secretariatul general al Guvernului în scris.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să comentați răspunsul, domnule Bentu? Poftiți.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai vreau să mulțumesc ministerului pentru promptitudine, am depus acum o săptămână această interpelare și iată că am și primit răspunsul, și consistența acestuia îmi oferă suficiente satisfacții și încrederea că ceea ce se realizează cu tinerii este un lucru în conformitate cu programul nostru de guvernare și cu cel al ministerului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Ion Bozgă

Pentru domnul deputat Ion Bozgă? Tot domnul secretar de stat Radu Damian va oferi un răspuns referitor la învățământul agricol mediu și universitar din România.

 

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră, am coordonat formularea unui răspuns care, de asemenea, se întinde de data asta pe patru pagini și explicația este faptul că, într-adevăr, pentru învățământul de acest tip ministerul are un program extrem de ambițios și susținut.

O să-mi permiteți să vă prezint pe scurt ceea ce conține răspunsul pe care îl veți primi în scris, strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 și în perspectiva anului 2010, ca și a celui universitar prevede că prioritatea politicilor educaționale va fi echilibrarea raportului echitate-calitate. Realizarea programului asigurarea echității în educație se va asigura și prin dezvoltarea proiectului asigurarea calității învățământului din mediul rural și în zonele defavorizate, pe următoarele direcții: continuarea încadrării cu personalul didactic și de conducere calificat, promovarea unor programe de educație la distanță pentru elevii din mediul rural și zonele defavorizate, continuarea procesului de asigurare a rețelei școlare cu mijloace de transport.

Învățământul profesional tehnic din care fac parte unitățile de învățământ din domeniul agricol primește sprijin și asistență multianuală prin proiecte PHARE de la Uniunea Europeană, atât pentru infrastructură școlară, cât și pentru dezvoltarea instituțională. În programul național de reformă a învățământul și în planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală sunt prevăzute obiective referitoare la desfășurarea în condiții corespunzătoare a învățământului preuniversitar și pentru formarea continuă a adulților în domeniul agricol, agro-montan de industrie alimentară și silvică. Aici sunt listate prioritățile reformei învățământului pe această direcție și, de asemenea, menționează răspunsul colaborarea strânsă dintre Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, concretizată prin mai multe ordine comune care încep din 2001, în 2002, ele se referă la protocolul privind parteneriatul în organizarea și desfășurarea procesului de învățământ și a formării continue a adulților în domeniul agricol, agro-montan, de industrie alimentară și silvic, de asemenea, există încă alte ordine care se ocupă de această problemă și perfecționează metodologia, de asemenea, ordinul comun 13 decembrie 2002 privind regulamentul de organizare și funcționare a fermei didactice din unitățile de învățământ preuniversitar.

Pregătirea de specialitate în domeniul agricol se realizează prin învățământ profesional, liceal, filieră tehnologică și postliceal. Sunt calificări cuprinse în nomenclatorul ocupațiilor, meseriilor și specializărilor pentru care se asigură această pregătire profesională prin preuniversitar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.844/2002. Ele au avut în vedere schimbările ocupaționale din agricultură ca urmare a restructurării domeniului, cât și clasificarea ocupațiilor din România.

Începând cu 1995 a fost derulat și un program PHARE VETRO 9405 ale cărui rezultate sunt în prezent consolidate, întrucât răspund cerințelor din domeniul economic pe piața muncii.

De asemenea, se prezintă în răspuns modul în care este concepută formarea profesională, pe o pregătire de bază mai largă în anul întâi și mai aprofundată în anul al doilea, cu specializare în anii terminali, care facilitează adaptarea și reconversia forței de muncă.

Pentru a oferi elevilor o mai bună dezvoltare personală, precum și pentru posibilitatea găsirii unui loc de muncă s-au introdus discipline noi cum ar fi: limbi moderne aplicate, tehnologia informației, educație antreprenorială.

De asemenea, conținutul practic aplicativ al curricumului este de circa 60%.

În ceea ce privește strategia în domeniul învățământului agricol universitar, acesta are ca obiective: o corelație mai bună a necesităților în domeniul agricol și cifra de școlarizare susținută de la bugetul de stat care a rămas aproximativ constantă în ultimii 3 ani pentru formele de lungă și scurtă durată; creșterea sensibilă a numărului de studenți la cursurile postuniversitare aprofundate și în masterat, cu un spor de locuri la doctoratul cu frecvență și diminuarea ușoară a numărului de locuri fără frecvență, susținerea bazelor și stațiunilor didactice și de cercetare.

De asemenea, sunt promovate acte normative și reglementarea statutului unor stațiuni de cercetare pe profil agricol și silvic, inclusiv prin trecerea lor în structura universităților cu profil agricol. Aceste stațiuni primesc și finanțare de sprijin suplimentară, după criterii clare ale Consiliului Național de Finanțare. Reconsiderarea medicinii veterinare prin finalizarea evaluărilor făcute de asociația europeană a medicilor veterinari; de asemenea, există o profesie reglementată, acea de medic veterinar, pentru care există, în momentul de față, un proiect de lege care este cel care va permite echivalarea diplomelor în tot spațiul Uniunii Europene. Încurajarea relațiilor directe dintre universități și unitățile direct productive, susținerea consorțiului universităților agricole care coordonează programe naționale de cercetare bioteh și agrare și, de asemenea, încurajarea pentru participarea la programele finanțate de Banca Mondială și FP-6 - Comunitatea Europeană.

În concluzie, față de cele expuse, rezultă că ministerul are o strategie în privința învățământului mediu și universitar agricol, pe care o pune în practică cu consecvență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mă mulțumesc.

Domnule deputat Bozgă, dacă doriți să comentați acest răspuns?

 
 

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat la întrebarea formulată. Am avut în vedere faptul că în România, în acest moment, 40%, chiar peste 40%, 45% din populația țării lucrează în agricultură și am considerat extrem de importantă instruirea elevilor și studenților care se orientează către acest domeniu de activitate.

Vă mulțumesc pentru răspuns.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 26 ianuarie 2020, 18:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro