Doru Dumitru Palade
Doru Dumitru Palade
Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.155/05-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 25-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.36 Doru Dumitru Palade - comentariu asupra unui subiect de actualitate - sistemul de termoficare a municipiului București;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sistemul de termoficare al municipiului București a fost gândit pentru a acoperi suprafețe mari, în care erau înghesuite blocuri de locuințe cu mii de apartamente, conductele prin care agentul termic primar era adus de la centrale la punctele termice de distribuție, întinzându-se pe zeci de kilometri.

Realizate cu economii drastice, conductele de transport ale agentului termic nu au beneficiat de o proiectare corespunzătoare normelor tehnologice contemporane - tunel de vizitare, izolații termice - și nici de o întreținere care să ducă la pierderi minime de căldură pe traseu.

Rezultatul a fost că, după 10 - 15 ani de exploatare, pierderile de căldură în sistemul de transport al agentului termic să atingă cote de zeci de procente din cantitatea de căldură transportată, ceea ce face ca sistemul să devină neeconomic.

Criza acută din sistemul de termoficare din capitala țării a început să fie percepută de populație cu mult înainte de 1989, lipsa de căldură inumană din apartamente era datorată nu numai livrării de agent termic la temperaturi sub limitele normale, dar și pierderilor pe traseul conductelor de distribuție. Mai mult, sistemul era proiectat cu alimentare pe verticală a apartamentelor din blocuri, și nu pe scară, contorizarea cantității de căldură a agentului termic și a apei calde menajere punând probleme de modificare majoră a rețelelor de distribuție la nivelul subsolului și a fiecărui etaj.

Este adevărat că statul socialist subvenționa cu larghețe multe activități cu pierderi economice, deci nici termoficarea nu făcea excepție.

Era normal ca, după 1989, sistemul de termoficare să fie contestat și reevaluat după modelul practicat în țările vest-europene, cu trecerea pe centrale de cvartal sau de bloc, cu mențiunea păstrării termoficării, doar în zonele învecinate cu centrale electrice echipate cu turbine cu abur, unde procesul tehnologic cere un transfer termic de acest tip.

Totodată, în noile condiții, trebuia clarificată contribuția statului la suportarea pierderilor pe traseele de distribuție până la consumator și problemele legate de investițiile necesare introducerii contorizării consumului de căldură și de apă caldă menajeră.

Nimeni nu s-a deranjat prea mult și numai după explozia prețului la energia termică au început agitații în rândul populației, privind posibilitatea de a nu mai suporta de către beneficiarii sistemului de termoficare a pierderilor pe rețelele de distribuție. Politica de eliminare a subvențiilor, impusă de organismele internaționale care ne monitorizează tranziția a dus la fenomenul negativ de imposibilitate a suportării cheltuielilor de plată a încălzirii locuințelor pe timpul iernii, la sărăcia bugetelor majorității românilor, adăugându-se, cu pondere însemnată, și acest capitol.

Ce a făcut administrația centrală - Guvernul, ce a făcut administrația locală - primăria? Mai nimic. ca de obicei, fenomenul a prins nepregătite cele două instituții și asistăm, în prezent, la un haos generalizat; la nivelul întregului București, mii de cereri de debranșare urmate de cereri de rebranșare, instalări de centrale de apartament cu tot cortegiul de amenajări privind alimentarea cu gaz metan; noi rețele de țevi, regulatoare de presiune, contoare, aceste ultime elemente mărind considerabil pericolul deflagrațiilor accidentale de care capitala nu duce lipsă.

Intervenția Guvernului asupra unei regii din subordinea primăriei, decapitată de urmările unor afaceri ilicite, nu a dus la nici un rezultat; bătaia de joc cu ajutoarele de încălzire vis-a-vis de modul de majorare continuă a prețului la energie (cu cele mai negre estimări) au făcut din problema termoficării o posibilă bombă socială, mai periculoasă decât isteria posibilelor atentate teroriste.

Nu mai punem în discuție problema contorizării căldurii la blocurile de locuințe, la care nu am scăpat prilejul să ne facem de râs în fața organismelor europene, lucrare mult întârziată și la care societățile care au câștigat licitațiile nu prea sunt preocupate cu finalizarea, șpaga s-a dat și primăria nu mai poate cere respectarea termenelor convenite prin contracte.

Este clar că actuala guvernare și actuala administrație a capitalei nu sunt în stare să stăpânească fenomenul, care a atins cote de haos generalizat.

În anul 2004, electoratul capitalei va trebui să pretindă forțelor politice angajate în competiție rezolvarea acestei probleme printr-un program de reabilitare pe termen scurt și mediu a sistemului de termoficare a municipiului București.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 23:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro