Ioan Pop de Popa
Ioan Pop de Popa
Ședința Senatului din 16 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/16-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 16-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 februarie 2004

5. Declarații politice rostite de senatorii:
  5.13 Ioan Pop de Popa  

Domnul Radu Vasile:

................................................

Ultimul vorbitor, domnul senator Ioan Pop de Popa.

Vă rog!

Domnul Ioan Pop de Popa:

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege și stimați colegi, În luna noiembrie, la declarații politice am vorbit despre unele probleme de mediu, și anume despre importanța spațiilor verzi.

Astăzi voi aborda problema drumurilor, motorizarea și deșeurile.

În București, suprafața drumurilor publice a depășit cu aproape 50% pe cea a spațiilor verzi.

Oamenii cu care am discutat solicită realizarea unor lucrări stradale durabile, repararea gropilor din asfalt și crearea unor perdele de protecție fonică prin plantări de arbori în zone cu valori de zgomot ridicate.

Stoparea tăierii arborilor, oricând și oriunde, așa cum se întâmplă destul de des, fără nici o aprobare, înlocuirea cărora și creșterea lor cerând ani de zile până la maturizarea și intrarea lor în funcțiune.

La sufocarea Capitalei cu praf, cu monoxid de carbon, bioxid de carbon și plumb, ploaia acidă contribuie în mare măsură, și creșterea traficului rutier. În anul 1990 existau aproape 280.000 de autovehicule.

Numărul celor care tranzitează zilnic Bucureștii depășește în prezent 1.100.000, fapt ce a făcut ca viteza maximă de deplasare a autovehiculelor să scadă în mod dramatic.

În consecință, poluarea atmosferică crește, epicentrul fiind Piața Romană, majoritatea vehiculelor neîndeplinind normele europene.

Cum traficul rutier a crescut de câteva ori și a creat un nou mediu, căruia plămânii Capitalei reușesc din ce în ce mai greu să-i facă față, se impune o atentă corelare dintre politicile de mediu și cele de transporturi.

În capitalele europene, gradul de motorizare, numărul de autovehicule la 1.000 de locuitori se prezintă astfel: Londra, Atena, Paris, între 250 - 400, iar în București 500 care circulă pe 5.460 de străzi ce totalizează 1.900 de kilometri, din care 45% intră în categoria străzilor modernizate, dar și acestea cu gropi care distrug mașinile, iar aproape 40% fiind de pământ sau acoperite cu piatră de râu.

Potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit, numărul proprietarilor de mașini în România a crescut cu 174% între anii 1990 și 2000, de la 55,7 autovehicule la mia de locuitori, în urmă cu 13 ani, la 154,4 în anul 2000.

O altă problemă deosebit de importantă a Capitalei care, de altfel, urmează a fi dezbătută în Consiliul Europei, o constituie deșeurile. Zilnic în București se produc peste 1.600 tone de deșeuri, din care se reciclează doar 6%, o cifră incredibil de mică.

Un specialist străin vizitând România a rămas foarte plăcut impresionat de cele văzute la modul general, însă intervievat fiind a făcut și o afirmație caustică, ironică, care îndeamnă la reflecție. Citez din memorie: îÎn România există o materie primă inepuizabilă - sticlele și pungile din plastic de pe lângă șosele, căile ferate, la locurile de recreare și pe câmp. La noi încă nu s-a creat sistemul de reciclare a deșeurilor, care să atragă deopotrivă pe cetățean și agenții economici. În țările Uniunii Europene, peste 60 % din deșeurile industriale și 95 % din cele agricole sunt reciclate, curățând mediul, aducând în același timp venituri serioase acestor unități.

Pentru ca românii să respire un aer curat și să bea o apă nepoluată este nevoie de 20-22 miliarde euro, care, spun autorii studiului publicat la Bruxelles, cer foarte mult timp. Dacă avem în vedere intervalul maxim admis pentru reducerea poluării, se crede că nu va putea fi mai mic de 20 de ani. România are nevoie, deci, de investiții anuale de circa 1 miliard euro, spun specialiștii în domeniu.

Stimate colege și colegi, În încheiere, problemele pe care vi le-am prezentat fiind legate de spațiile verzi și de poluarea atmosferică sunt bine cunoscute, nu constituie o noutate.

În acest sens, propun Ministerului Mediului care va lua ființă:

  1. Un control sever pentru respectarea legilor existente privind protecția mediului și armonizarea lor cu cele din Uniunea Europeană.
  2. Privind motorizarea: respectarea normelor Uniunii Europene privind autovehiculele.
  3. Înființarea unor unități pentru colectarea selectivă a deșeurilor pentru sticle, plastice și neferoase în containere separate provenite din activitate menajeră, agricolă și industrială și reciclarea lor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Radu Vasile:

Vă mulțumesc, domnule senator. Cu domnul senator am încheiat prima parte a ordinii de zi, declarațiile politice.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 12:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro