Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 04-09-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 1996

5. Dezbateri: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului penal.  

Domnul Marțian Dan:

................................................

Doamnelor și domnilor deputați, trecem la discutarea proiectului de Lege privind modificarea Codului Penal.

Vă rog să ne dați o mână de ajutor să invitați colegii aici. (adresare domnului chestor Victor Sorin Lepșa care se îndreaptă spre microfonul Camerei).

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte.

Domnilor,

Am o rugăminte. Astăzi și mâine dimineață să treceți pe la cabinetul chestorului pentru dotările parlamentare, pentru ca să se facă fișele ca de luni să se poată ridica. Principalul este ca astăzi și mâine să treceți cu toții pe la birou, unde sunt două persoane care vă vor ajuta să facem fișele respective.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, începem examinarea.

Avem titlul: Lege pentru modificarea și completarea Codului penal. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dorește să ia cineva cuvântul în legătură cu titlul legii ? Nu sunt doritori. Vi-l supun votului așa cum figurează în varianta Senatului.

Cine este pentru adoptare ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat titlul legii.

Art.I are partea inițială de enunț și eu vă propun să ne pronunțăm în legătură cu acest enunț inițial după care evident vom merge la acele modificări care sunt cuprinse sub diferite cifre arabe.

Dacă sunteți de acord cu partea de preambul ?

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și preambulul acesta de la art.I. Tot acest proiect are câteva articole romane, evident că la art.I avem o suită de poziții pe care le vom examina în continuare.

Trecem la pct.1. Dacă în legătură cu acest punct dorește cineva să ia cuvântul.

Domnule Dinu, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și stimați colegi,

Este vorba de art.1. O subliniere de esență. S-a completat textul față de prevederea din Codul Penal care este în aplicabilitate, conformându-se exprimării din Constituție. Adică, s-a adăugat la unitatea despre care se face referire în legea existentă , "și indivizibilitatea statului", care este existentă în Constituție. La drepturile omului s-a adăugat "și libertățile acestuia", care, de asemenea, este exprimarea existentă în Constituție și s-a preluat și exprimarea "întreaga ordine de drept".

În ceea ce mă privește, vă rog să binevoiți să apreciați onesta mea opinie în legătură cu această inserare-"întreaga ordine de drept". Mie mi se pare că această expresie, "întreaga" este inutilă. Și rațiunea care mă conduce la această opinie este următoarea: ordinea de drept este definită în toate tratatele și în toate lucrările ca ansamblul de principii și norme juridice aplicabile într-un stat sau în relațiile dintre state. Deci, în clipa în care spui "ordine de drept" te referi la toate aceste principii și norme juridice. Exprimarea "ordinea de drept" nu mai are nevoie de "întreaga". Expresia aceasta este total inutilă. Adică, repetăm ceea ce spune însăși definirea noțiunii de "ordine de drept". Eu v-am definit-o. La rigoare, dacă vreți, vă fac și trimitere la acele lucrări care sunt existente în care este definită "ordinea de drept", așa incât cuvântul "intreaga", chit că se părea din vechea formulare, apare inutil.

A doua mică și tot așa onestă observație este dacă după cuvintele "Legea penală apără, împotriva infracțiunilor, ... " dacă prima virgula este utilă, sau dimpotrivă dacă textul trebuie să aibă fluență: "Legea penală apără împotriva infracțiunilor, ....", deci propunerea mea este dublă.

Domnul Marțian:

Suprimată virgula.

Domnul Ion Dinu:

Pe de o parte să se suprime prima virgulă, pentru că nu are nici un fel de rațiune pentru a fi existentă acolo și al doilea să se suprime cuvântul "întreaga" de la "ordine de drept" pentru că este, precum spuneam și am terminat, inclus în
însăși definirea. Este adevărat că orice definiție este periculoasă, cum spuneau romanii, dar ea este de cele mai multe ori necesară. De vreme ce se manifestă o exigență din partea Camerei Deputaților și este o remarcă pe care o fac, nu în notă subiectivă, este o exigență. Nu spun că la Senat nu se manifestă. Nu cunosc grădina altora, dar nu putem să trecem niște lucruri care nu sunt binevenite.

Deci, vă rog să binevoiți să apreciați pe cele două aspecte: eliminarea primei virgule și al doilea, pe "întreaga" care nu are ce căuta.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă mai sunt în legătură cu pct.1 ?

Doamna Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnilor colegi,

Vă rog să mă ascultați foarte puțin. Referitor la intervenția domnului deputat Dinu, părerea mea este că este necesară virgula după "legea penală apără" întrucât dacă vom urmări foarte bine sensul, deci "legea penală apără....." , ce apără? apără împotriva infracțiunilor, apără România, apără suveranitatea.. Deci virgula își are rostul. Este o înșiruire de..... Deci, din punct de vedere gramatical, prima virgulă își are rostul și locul acolo unde este, pentru că altfel s-ar interpreta "legea penală apără împotriva infracțiunilor România, suveranitatea ș.a.m.d. "

Domnul Ion Dinu (din sală) :

Prima virgulă dispare, a doua rămâne !

Doamna Viorica Afrăsinei:

Nu se poate suspenda nici o virgulă. În contextul art.1 toate virgulele sunt absolut necesare. Deci apără și .....

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Dar nu este deloc așa.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule Dinu, nu ați înțeles, vă rog foarte mult.... Intervenția mea este nu de a vă contrazice pe dumneavoastră ...

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Ba da, am înțeles foarte bine, stimată doamnă !

Domnul Marțian Dan:

Vă rog nu polemizați, nu discutați cu ...

Doamna Viorica Afrăsinei:

Deci, părerea mea este că prima virgulă "legea penală apără,..." este foarte bine pusă. Poate doar, putem pune altfel, sau două puncte, după cum sugera un coleg, este de asemenea mai potrivit, dar nicidecum nu putem substitui această virgulă și lăsa în continuare numai virgulele urmatoare.

Poate un coleg, știu eu, mai de profesie, mai în specialitate, ar putea să își spuna mai bine decât noi părerea.

Domnul Teodor Vintilescu (din bancă):

Nu se poate virgula, în dulcea limbă românească.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Putem pune două puncte, dar cu această separare....

Domnul Marțian Dan:

Nu știu dacă domnul Ștefan Cazimir este aici. Eu înțeleg următorul lucru: "Legea penală apără", după care vine această virgulă, "împotrivă infracțiunilor", este dacă vreți, cum să spun eu, o circumstanțiere și o precizare, după care vine și spune ce apără: apără România, apără libertățile, drepturile cetățenilor, proprietatea, ordinea de drept și alte chestiuni. Este această formulă găsită în acest context, dar vom vedea poate că mai doresc și alții să își spuna părerea în legătură cu această chestiune.

Mai dorește cineva ?

Domnul Ștefan Cazimir:

După opinia mea, cele două virgule se pot păstra. Dacă o înlăturăm pe una, o înlaturăm și pe cealaltă.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorii dacă vor. Domnul Suian.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Eu aș fi, și sunt până la un punct de acord cu punctul de vedere al domnului deputat Dinu. Însă numai până la un punct și vă spun de ce. Rostul acestei virgule este acela de a face o anumita restricție și în fond nu este vorba numai de prima virgulă, ci ea este interdependentă de a doua, și ambele sunt necesare, așa cum a precizat domnul deputat și profesor Cazimir. De ce ? Pentru că legea penală nu apără valorile enumerate mai apoi împotriva oricăror atingeri sau încalcări, ci numai împotriva infracțiunilor. Aceasta vrea să sublinieze formula aceasta de intercalare între cele două virgule. Altminteri, dacă nu ar fi acea precizare-"împotriva infracțiunilor"-nu ar fi necesare virgule, textul ar fi cursiv. Să dăm crezare și lingviștilor și cu nuanța aceasta de natură juridică.

A doua chestiune. Nu putem accepta ideea de a se elimina întreaga ordine de drept din enumerare. De ce ? Pentru că veți remarca, sunt enumerate în textul art.1 exemplificativ, nu exhaustiv, doar principalele valori ocrotite de legea penală. Dar, nu toate, pentru că nici nu ar putea fi enumerate cu riscul de a omite vreuna. Și atunci, "și întreaga ordine de drept" este formula prin care sunt înglobate toate celelalte valori sociale, ocrotite de legea penală, care nu au fost enumerate în mod expres, încât v-aș ruga să acceptați această explicație și textul așa cum este.

Domnul Marțian Dan:

Discuția are o anumită semnificație, dar, semantic vorbind, dacă tăiem "întreaga" trebuie să punem la forma articulată și atunci să spunem la articulat hotărât "ordinea de drept", ceea ce înseamnă ordinea de drept în integralitatea ei. Așa că aici problemele sunt, după părerea mea, rezolvabile relativ mai ușor. Dacă tăiem "intreaga", atunci trebuie să avem forma articulată la hotărât și atunci nu "ordine de drept", ci "precum și ordinea de drept". Dacă spun "ordinea de drept" în forma articulată e clar că ea în toată articulația ei este avută în vedere. Poate să rămână și "întreaga ordine de drept". Cum credeți.

Vă rog, doamna Iliescu.

Doamna Nicoleta Iliescu:

Eu v-aș ruga să rămână textul așa, pentru că este textul actual care a funcționat, redactat inițial, gândit, și nu cred că incomodează. Și în textul actual, după enumerarea exemplificativă, așa după cum a spus domnul senator Suian, a principalelor valori, se termină textul prin această exprimare cu carcter general, "precum și întreaga ordine de drept".

Eu cred că este clar, textul este în vigoare din 1968 și nu au fost probleme.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog. Vă rog să vă prezentați și dumneavoastră.

Domnul Iosif Ionescu:

Mă numesc Iosif Ionescu. Sunt reprezentantul Curții Supreme de Justiție. Promit să nu mai stărui, dar aici sunt nevoit. Se particularizează din "ordinea de drept" niște componente ale ei: drepturile și libertățile cetățenilor, integritatea ș.a.m.d. , componente ale ordinii de drept. Ele nu sunt ceva și "ordinea de drept" altceva, ca să punem la articulat în enumerare, ci aceste componente care sunt particularizate și restul ordinii de drept. Deci: "precum și întreaga ordine de drept". Este inacceptabil să modificăm această parte a frazei "precum și ordinea de drept".

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Libertățile și drepturile nu fac parte din ordinea de drept.

Domnul Marțian Dan:

Chestiunea aceasta se poate discuta. Dacă spunem "întreaga ordine de drept" este clar că, din acest punct de vedere, avem o repetare pentru că sunt câteva componente ale ordinii de drept pe care le-am menționat, altele nu le-am menționat și acum spunem :"precum și întreaga ordine de drept", care reprezintă o repetare, o reluare.

Rog comisia dacă dorește să își spună punctul de vedere.

Domnul Aurel Știrbu:

Noi, în raport, am rămas pe formularea existentă în inițiativa legislativă și în proiectul dat de Senat, mergând și pe ideea că există de atâția ani, instanțele sunt obișnuite, cunosc ca pe o poezie, fiecare judecător și nu am considerat necesar să modificăm unde nu e necesar. Chiar la niște redactări s-ar putea aduce foarte multe îmbunătățiri, dar am zis să mergem pe ceea ce există, ce este împământenit, ceea ce este cunoscut ca să nu creăm multe modificări și bulversări.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, îl întreb pe domnul Dinu dacă își mai menține propunerea de eliminare a cuvântului "întreagă".

Domnul Ion Dinu:

Permiteți-mi și rezervați-mi dreptul să vin cu niște lucrări de specialitate ca să vedeți cum e definită noțiunea "ordine de drept".

Pentru că devreme ce cuprinde, și mă repet, ansamblul de principii și de norme, de acte normative, cuvântul nu are ce căuta. Iar cu privire la opinia domnului consilier, pe care o respect, libertățile, drepturile și altceva nu fac parte din ordinea de drept. Ele sunt cu totul altceva decât ordinea de drept. Dovadă indiscutabilă că sunt menționate aparte, preluând din Constituție. Drepturile și libertățile sunt preluate din Constituție ca valori de sine stătătoare, care nu se încorporează în ordinea de drept și e cu totul altceva. Trebuie să respectăm, și îmi țin promisiunea și voi aduce chiar mâine și vă voi citi, dați-mi această grație, din lucrări de specialitate și să veddeți cum este definită ordinea de drept.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dinu, nu vom merge acum pe o analiză, pe o definiție de tip analitic, ce este ordinea de drept și ce include. Câteva elemente se pare însă că sunt aici...

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Nu risc o indelicatețe, dar mai multă exigență poate decât e în cealaltă Cameră, și nu risc această indelicatețe, nu strică să o avem pentru că o avem de obicei în Cameră.

Domnul Marțian Dan:

Eu înțeleg că domnul Dinu își menține propunerea, și anume suprimarea cuvântului "întreaga" din partea finală a textului, pe care îl aveți fiecare.

Cine este,vă rog, pentru adoptarea acestei propuneri de amendare ? 10 voturi pentru.

Deci, nu a întrunit majoritatea necesară.

Vă supun acum aprobării textul așa cum figurează la pct.1.

Cine este,vă rog, pentru adoptare ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat pct.1.

Trecem la pct.2. El privește art.21 alin.2. Aveți textul la îndemână.

Dacă sunt observații în legătură cu el ? Nu sunt.

Vă supun votului atunci în redactarea care a fost aprobată și de către Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat pct. 2.

Trecem la pct. 3. El privește art. 34 și, de asemenea, aveți textul acesta care este alcătuit din două alineate: alin. 1 are o sumedenie de litere și un alin. 2 final.

Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Vi-l supun votului în forma aprobată și de Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

Trecem la pct. 4. El examinează problemele legate de art. 35 alin. 4. Aveți și aici textul. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt solicitări. Vă supun votului atunci textul art. 35 alin. 4, așa cum figurează el în varianta aprobată de Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată pct. 4, alin. 4, deci abrogarea lui, decizie luată de către Senat.

Pct. 5 privește art. 37 și introducerea după alin. 1 a unui alineat nou. Textul acestui alineat îl aveți fiecare dintre domniile voastre.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest pct.5. Nu sunt doritori? Vă supun votului, atunci, propunerea de la acest punct.

Cine este pentru adoptarea ei? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest punct.

Pct. 6 privește art. 37. Alin. 2, se propune a deveni alin.3 și cuprinsul acestui alineat îl aveți, de asemenea, în text.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest punct 6. Nu sunt doritori. Vă supun votului atunci varianta acestui alineat, așa cum figurează ea și în textul aprobat de către Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest pct. 6.

Pct. 7 privește art. 39, alin. 1. Textul acestui alineat îl avem, de asemenea, în varianta venită de la Senat cu care comisia sesizată în fond a fost de acord. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului atunci textul acestui art. 39, alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitate de voturi și a fost aprobat.

Pct. 8, art. 39, alin. 4.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest punct. Nu sunt doritori. Vă supun votului atunci textul alin. 4 în redactarea aprobată și de către Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și textul alin. 4 al art. 39.

Următorul punct 9 privește tot art. 39 și anume se propune abrogarea ultimului alineat din cuprinsul acestui articol.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. V-o supun votului.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitate de voturi și s-a aprobat soluția de eliminare a ultimului alineat al art. 39.

Pct. 10, art. 53, pct. 1, va avea cuprinsul care este redactat în textul ce ne-a fost difuzat.

Dacă sunt observații în legătură cu acest punct? Nu sunt?

Vă rog să interveniți, domnule vicepreședinte.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte și distinși colegi,

Se pare că undeva pe parcursul colaționării textelor s-a strecurat o eroare. Acolo la art. 53 nu s-a dorit modificarea limitei de 15 zile. Deci, ea rămâne 15 și nu 30.

Domnul Marțian Dan:

La lit. b) sau la care?...

Domnul Valer Suian:

Da, da. Unde scrie 30 de zile, rămâne de fapt 15. Numai maximul s-a majorat, așa cum rețin colegii noștri și din comisie. Dar se pare că o eroare de dactilografiere necolaționată riguros s-a strecurat.

Domnul Marțian Dan:

Bine. Comisia, aveți ceva de precizat în legătură cu aceste chestiuni?

În aceste împrejurări vă rog să fiți de acord, deci, să operăm această modificare. La lit. b) "închisoarea de la 15 zile" nu 30 de zile cum figurează în textul ce ne-a fost difuzat. Restul textului rămâne la toate literele așa cum figurează în materialul pe care îl avem la îndemână.

Vă supun votului, cu această rectificare, textul de la pct. 10.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și pct. 10.

Pct. 11 privește art. 53, pct. 2, lit. c) și anume se propune abrogarea.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această propunere? Nu. V-o supun aprobarii.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată și propunerea de la pct. 11 din raport.

Trecem la pct. 12. Deci, privește Cap. III din Titlul II al părții generale și anume introducerea unei secțiuni noi, Sectiunea I cu denumirea - "Detențiunea pe viață" -. Aveți acest text.

Dacă în legătură cu această propunere și în legătură cu această variantă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun atunci aprobării propunerea de la pct. 12 .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest punct 12.

Vă rog să vedeți că în afară de titlu este vorba de textul art. 54. Sunt observații în legătură cu textul acestui articol? Nu sunt. Vă rog să vedeți, de asemenea, vom lua pe fragmente, după aceea va veni art. 55.

Prima dată am să vă cer să vă pronunțați domniile voastre în legătură cu textul art. 54, inclusiv, mă rog, textul de gardă și celelalte lucruri. Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobat.

În legătură cu art. 55 sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului. Cine este, vă rog, pentru?

Supun votului dumneavoastră art. 55 în redactarea ce figureză și în varianta Senatului.

Cine este vă rog pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Segmentul următor este art. 551 alcătuit din 3 alineate. Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vă supun atunci art. 551 în integralitate votului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

A fost aprobat.

În fine, ultimul segment privește art. 552. Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Socotim că textul de la pct. 12 a fost adoptat în integralitata lui.

Pct. 13, Secțiunea I din Cap. III al Titlului III din partea generală, devine Secțiunea a II-a. Acest lucru trebuie, deci, operat și în virtutea a ceea ce am discutat și am votat mai înainte.

Sunt observații în legătură cu pct. 13? Nu sunt. Vă supun votului textul acestui punct.

Cine este, vă rog, pentru? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Pct. 14 privește art. 59 alin.1 și 2. Conținutul acestor alineate este redat la acest punt. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu aceste texte? Nu sunt doritori.

Vă supun votului atunci alin. 1` și 2 din cuprinsul art. 59, însușite și în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Au fost aprobate textele celor două alineate de art. 59.

Pct. 15. După art. 59 se introduce un nou art. 591 cu un conținut care este redat în textul ce ne-a fost difuzat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol nou, propus de a fi introdus.

Nu sunt doritori? Vă supun atunci votului art. 591 în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat pct. 15 din text.

Pct. 16 se referă la art. 60 și la conținutul propus pentru acest articol. El, sub aspectul volumului, este un articol mai mare. Vă rog să vă uitați. Are o suită de alineate și vă consult dacă dorește cineva dintre domniile voastre să ia cuvântul pe marginea lui. Nu sunt doritori? Supun votului atunci textul propus pentru art.60, pe care îl avem la pct.16 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la pct. 17. El privește art. 61, alin. 2, conținutul acestul alineat pe care îl avem fiecare dintre noi în textul difuzat.

Dacă sunt observații în legătură cu textul acestui alineat al art. 61? Nu sunt. Vă supun votului atunci textul care figurează în varianta aprobată de Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat, deci, textul de la pct. 17.

Pct. 18. Secțiunea a II-a, "Amenda" din Cap. III al Titlului III din partea generală devine Secțiunea a III-a. Asta ar modificarea.

Sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. V-o supun votului așa cum figurează la pct. 18 din text.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și punctul 18.

Trecem la pct. 19 care se referă la art. 63 alin. 2, 3 și 4 din acest articol și aici vă rog să vă uitați, este prima propunere de modificare pe care ne-o face comisia.

Ea, cel puțin la alin. 1 și 2, privește dimensiunea unora din amenzi. În aceea ce privește alin. 3 nu cred cred că există vreo deosebire între varianta Camerei și varianta Senatului. Cel puțin n-am decelat eu. Dacă cumva, mă rog, sunt astfel de deosebiri, evident că vom vedea. La alin. 3 sunt, se referă la suma finală 30 de milioane, în loc de 10 și, de asemenea, 350.000, nu 500.000 cum este în varianta Senatului.

În fine, luăm atunci prima dată textul alin. 2. Acolo, deci este modificată suma finală. În loc de 2 milioane, cât prevede varianta Senatului, se va pune suma de 10 milioane. Sunt observații? Nu sunt. Vă supun votului atunci propunerea pe care o conține raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt?

În ceea ce privește alin. 2 el a întrunit unanimitatea voturilor exprimate.

Trecem la alin. 3. Dacă sunt observații în legătură cu el în varianta propusă de către comisie? Nu sunt.

Inițiatorul este de acord? De acord.

Supun votului atunci textul alin.3 așa cum figurează în raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Și, în fine, textul alin. 4. El este identic.

Supun votului, deci, textul alin.4.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el cu unanimitate de voturi.

Am epuizat materia pct. 19.

Trecem la pct. 20. Privește art. 64, alin. 1 lit. a).

Aveți textul propus pentru această literă. Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Nu sunt. Vă supun votului atunci propunerea pe care o conține varianta venită de la Senat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și pct. 20 din acest text.

Pct. 21. El privește art. 67, alin. 2. Se dă în varianta Senatului conținutul acestui alineat.

Dacă sunt observații pentru textul propus pentru alin.2? Nu sunt. Vă supun votului prevederile pct. 21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat pct. 21.

Trecem la pct. 22 care conține abrogarea art. 68, 69 și 70. Sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. V-o supun votului. Implicit, deci, textul pct. 22.

Cine este, vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri , dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat pct. 22.

Pct. 23 privește art. 71, alin. 2 al acestui articol și aveți textul acestui alineat.

Dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest text? Nu sunt doritori. Vă supun votului atunci prevederile de la pct. 23.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la pct. 24. Se referă la art. 76, alin. 1 lit. e) și f) și vă rog să vă uitați la următorul punct din raportul comisiei unde avem unele modificări. La lit. e) privește tot suma, cuantumul sumei și la lit. f) sunt, de asemenea, în două locuri, modificări în ceea ce privește cuantumul sumelor. În loc de 300.000 cât figurează în varianta Senatului, se propune 350.000 și într-un caz și într-altul spre partea finală a textului de la lit. f).

Dacă sunt observații? Domnul deputat Ovidiu Iosif dorește.

Aveți cuvântul.

Domnul Ovidiu-Valeriu Iosif:

Domnule președinte,

Aici, pare-se, că trebuie să revenim, noi, comisia. Deci, noi am micșorat aici cu 50.000. Este, de fapt, o micșorare nejustificată a cuantumului minimului amenzii când noi, comisia, la celelalte am majorat de fapt amenzile, aici am micșorat-o cu 50.000.

Deci, am rămâne pe varianta Senatului, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

La lit. e) acolo era prevăzut la Senat 300.000. Comisia a propus 250.000. Și, acum, domnul Ovidiu-Iosif ne propune să îmbrățișăm cuantumul acestei sume care figurează în varianta Senatului.

Sunt alte observații? Inițiatorul?

Domnul Valer Suian:

Noi suntem de acord și cu această variantă a comisiei.

Domnul Marțian Dan:

În aceste împrejurări considerăm că propunerea de modificare de la pct. 24 la lit. e) a fost retrasă și mergem pe varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată varianta Senatului.

În legătură cu textul de la lit. f), dacă sunt observații? (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ovidiu-Valeriu Iosif).

Este clar. Deci, comisia își menține propunerea pe care o conține raportul ce ne-a fost înmânat și constă în majorarea de la 300.000 la 350.000. Inițiatorul este de acord.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea textului de la lit. f) ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Deci, a fost aprobat și textul de la litera f) și odata cu asta am epuizat materia legată de pct. 24.

Trecem la pct. 25. Acolo este vorba tot de art. 76, alin. 2 și 3 ale acestui articol.

Dacă sunt observații în legătură cu conținutul și redactarea acestor alineate? Nu sunt. Vă supun votului atunci pct. 25 în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat pct. 25.

Pct. 26 privește art. 77 și se propune textul acestui articol. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această propunere. Nu sunt doritori. Vă supun atunci votului textul art. 77 pe care îl avem la pct. 26, în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotriv. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și pct. 26 din varianta Senatului.

Pct. 27 privește art. 78 alin. 1 și se dă redactarea acestui alineat.

Dacă în legătură cu textul propus sunt observații? Nu sunt. Vă supun atunci votului pct. 27 în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și pct. 27.

Trecem la discutarea 28 și anume el se referă la art. 78 constând în propunerea de abrogare a alin. 2.

Sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. Vă supun votului pct. 28 varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și acest punct.

Pct. 29. Se referă la art. 80, alin. 3, cu un text modificat. Îl aveți fiecare dintre dumneavoastră în varianta aprobată de către Senat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă supun aprobării pct. 29 în redactarea din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobat și acest punct cu unanimitate de voturi.

Pct. 30 consta în propunerea de a se introduce după alin. 2 un alineat nou cu textul pe care îl avem în varianta de la Senat.

Sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. V-o supun aprobării în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și pct. 30, cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Pct. 31 privește art. 81, alin.3 și în privința lui avem propunerile comisiei.

Domnul Ovidiu-Valeriu Iosif (din banca comisiei):

Păi, tocmai că aici se introduce ceea ce ați spus mai înainte.

Domnul Marțian Dan:

Nu, eu am aici ...

Domnul Valer Suian (din banca inițiatorului):

De acord, domnule președinte, cu amendamentul comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ovidiu Iosif, suntem la pct.31, varianta Senatului, și dumneavoastră propuneți să se suprime cuvântul "română".Comisia?

Domnul Valeriu-Ovidiu Iosif (din banca comisiei):

Alineatul dinainte nu are nici o implicare.

Domnul Marțian Dan:

Da, este clar asta. Acolo am discutat art.81 și anume introducerea după alin.2 a unui alineat nou, cu textul pe care-l conține varianta Senatului. Am epuizat acest aspect al problemei. Acum suntem tot la art.81 alin.3, unde avem varianta Senatului, cu propunerea dumneavoastră să se suprime cuvântul "română" din partea finală a acestui alineat. Deci, "...sau plata despăgubirii este asigurată de o societate de asigurare română". Cuvântul "română" se propune a fi suprimat, o societate de asigurare. Da?Inițiatorul agreează această contribuție atât de majoră?

Domnul Valer Suian (din bancă):

Cu toleranță, acceptăm.

Domnul Marțian Dan:

Da, bun, mulțumesc pentru spirit de cooperare!

Supun votului dumneavoastră propunerea pe care o conține Raportul comisiei, de suprimare a cuvântului "română" din partea finală a alineatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost cu unanimitate de voturi.

Și acum, vă rog să dați un vot pozitiv asupra alin.3 al art.81, în sensul de-a ne pronunța asupra textului Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

Am epuizat materia punctului 31.

Trecem la pct.32, privește art.861, după alin.2 se introduce un alineat nou, iar textul acestui alineat îl aveți fiecare dintre dumneavoastră la îndemână.

Dacă sunt observații în legătură cu textul propus ca alineat nou, după alin.2, la art.861? Nu sunt.

Vă supun votului pct.32 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Pct.33 privește tot art.861, alin.3, care în virtutea deciziei noastre anterioare devine alin.4, iar în ceea ce privește textul acestui alineat aveți soluția din varianta Senatului.

Sunt observații în legătură cu această soluție? Nu sunt.

Vă supun votului pct.33 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cinva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate și pct.33 din varianta Senatului.

Trecem la pct.34, privește art.867 alin.3, în sensul unor modificări ale textului. Îl aveți și pe acesta în varianta Senatului.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu pct.34? Nu sunt doritori.

Vă supun, atunci, aprobării textul de la pct.34 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și acest punct 34.

Pct.35 privește unele modificări ale textului alin.4 de la art.87.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt.

Vă supun votului textul pct.35 din varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul acestui pct.35.

Pct.36 privește art.90 și unele modificări la alin.1 lit.a și aveți și aceste chestiuni în varianta aprobată de către Senat.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu acest pct.36? Nu sunt doritori.

Vă supun votului acest punct, în redacarea pe care o conține varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și pct.36.

Pct.37 privește art.91. Avem unele propuneri de modificare, ale comisiei.

Vă rog, poftiți!

Domnul Aurel Știrbu:

În Raport s-a strecurat o greșeală, este vorba de limita minimă de 200.000 și maxima 100.000. În comisie s-a hotărât să fie limita maximă, că aici s-a redus față de ce-a hotărât Senatul, la un milion și a rămas 100.000. Este o greșeală de dactilografie.

Domnul Marțian Dan:

Deci, lipsește un zero și textul va fi: "Limitele vor oscila între 200.000 și 1.000.000". Înțeleg că inițiatorul nu are obiecții, da?

Domnul Valer Suian (din bancă):

E o chestiune de apreciere, aici. De acord cu comisia.

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

Considerăm că ne găsim în fața unei erori tehnice și atunci limita va fi între 200.000 lei și un milion. Și, cu această precizare, vă rog să vă pronunțați asupra textului de la lit.c).

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și acest punct, în baza modificărilor propuse de către comisie.

Am epuizat problemele legate de pct.37 din varianta Senatului, trecem la pct.38.

Dacă sunt observații în legătură cu acest punct? Nu sunt.

Va supun votului pct.38 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat pct.38 din varianta Senatului.

Pct.39 privește art.103, după alin.2 se introduc două alineate, care vor deveni, dacă le vom aproba, alin.3 și 4, cu textele pe care le conține varianta Senatului și la care a aderat și comisia.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu pct.39? Nu sunt doritori.

Vă supun votului acest pct.39, în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Pct.40 privește tot art.103, alin.3 actual se propune să devină alin.5, cu un conținut pe care îl avem cu toții în varianta Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu acest pct.40? Nu sunt. Vi-l supun votului, în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și pct.40.

Trecem la pct.41, constând în abrogarea alin.2 și 3 de la art.110.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această propunere de abrogare a celor două alineate? Nu sunt.

Vă supun votului pct.41, în redactarea Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și pct.41.

În ceea ce privește pct.42, avem unele propuneri ale comisiei. Văd că și domnul deputat Nestor Călin dorește să intervină. Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, intervenția mea nu este de fond, ci doar de redactare. "Instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei, sub control", că așa este în asteriscul din dreapta. "Suspendarea executării pedepsei sub control". Așa ați formulat principiul, principiu înscris în stânga, dar formularea este puțin diferită, nu s-a pus verbul. Eu zic să rămână. Formularea corectă este cea din stânga.

Atât aveam.

Domnul Marțian Dan:

După câte vedeți, aici este vorba de introducerea, după art.110, a art.1101, care a fost redacțional modificat de către comisia noastră în raport cu varianta Senatului.

Domnul Valer Suian (din bancă):

De acord cu comisia.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Domnule Nestor Călin, vă rog să vă uitați, este modificat art.1101, inclusiv în ceea ce privește partea lui inițială și, după câte vedeți, dispar cele două litere. Da, domnule Știrbu, dumneavoastră nu mai aveți litere de propus.

Și acum întreb dacă inițiatorul agreează soluțiile pe care le conține Raportul comisiei la acest art.1101.

Domnul Nestor Călin (din banca inițiatorului):

Da, de asta am și venit la tribună, ca să spun că suntem de acord.

Domnul Marțian Dan:

Este clar.

Deci, art.1101 vi-l supun spre aprobare în redactarea propusă de Comisia juridică, de disciplină și imunități, cu care este de acord și inițiatorul.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Deci, am aprobat introducerea art.1101, în redactarea propusă de Comisia juridică, de disciplină și imunități prin Raportul care ne-a fost înaintat.

"La dispoziția art.81 alin.3 și 4, art.82"... aici Comisia aderă la varianta Senatului. Deci, în ceea ce privește aceste două părți finale ale acestui art.1101 am să vă rog să vă pronunțați asupra ...

Domnul Nestor Călin:

Și inițiatorul, și comisia văd că au formulat așa, la ultimul alineat: "Instanța poate să dispună, pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani", dar "numai", băgăm cuvântul "numai" "până la împlinirea..."

Domnul Marțian Dan:

Dumneavoastră reveniți tot la partea inițială.

Domnul Ovidiu-Valeriu Iosif (din bancă):

Da, dar el execută și după 18 ani.

Domnul Marțian Dan:

Noi avem așa, domnul Nestor Călin, "Odată cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate minorului în condițiile art.110, instanța poate dispune, pe durata termenului de încarcerare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințarea supravegherii minorului unei persoane sau instituții din cele arătate în art.103, putând stabili..." etc.etc. Astfel este formulat de către comisie.

Dânsul propune ca în segmentul acesta "dar până la", spunea ca între "dar" și "până" să introducem particula "numai", "dar numai până la împlinirea vârstei de 18 ani".

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Valeriu Iosif:

Această modificare propusă de domnul Nestor, dacă îmi permiteți, nu se justifică, pentru că aici sunt două chestiuni. Minorul execută o parte din termenul de încarcerare până la 18 ani și o parte după 18 ani. Or, dacă băgăm cuvântul "numai", poate crea confuzii în sensul că execută numai până la 18 ani. Este foarte clar precizat în textul comisiei ce execută până la 18 ani și cu ce măsuri se supraveghează după 18 ani.

Textul trebuie să rămână așa, după părerea mea.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Nestor Călin, ați ascultat această explicație dată de către domnul deputat Ovidiu Iosif și elementele care fundează opțiunea comisiei. Vă mai mențineți propunerea? - Nu! Bun.

În aceste împrejurări, este clar că textul art.1101, propus de către comisie sau mai bine zis acele segmente din acest articol care au fost redactate de către comisie le-am aprobat, noi mai avem două părți finale, două alineate ale acestui text, în privința cărora comisia a aderat la varianta Senatului. Asupra acestui lucru mai trebuie să ne pronunțăm.

Vă supun votului aceste lucruri, aceste două ultime alineate.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată această chestiune.

Domnul Ion Dinu: (din bancă)

Ce s-a aprobat, varianta de la Senat sau cea din Raport?, pentru că există diferențe, să faceți precizarea care dintre variante.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dinu, haideți să reluăm lucrurile. Alin.1 a fost reformulat la acest art.1101 de către comisia noastră și ne-am pronunțat asupra lui. Da?

Alin.2, de asemena, a fost reformulat de către comisie și ne-am pronunțat asupra acestei propuneri, în sensul însușirii.

Alin.3 este, de asemenea, reformulat de către comisie, lucru care a întrunit, de asemenea, prin vot, adeziunea noastră.

Au mai rămas alineatele următoare, care sunt din varianta Senatului și asupra cărora ne-am pronunțat. Da? E clar cum se structurează acest articol, da? Nu mai sunt neclarități.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Sigur!

Domnul Marțian Dan:

Odată cu aceasta am epuizat lucrurile referitoare la pct.42 din varianta Senatului.

Trecem la pct.43 din aceeași variantă. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest punct? Nu sunt doritori.

Atunci vă supun votului, este vorba de art.113 alin.3, modificarea conținutului pe care îl avem în varianta Senatului. V-o supun votului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și pct.43 din varianta Senatului.

Trecem la pct.44, din aceeași variantă, privește art.119 alin.2, care se propune a fi abrogat.

Sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt.

O supun votului. Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată propunerea de la pct.44.

Pct.45 se referă la art.126 alin.1 lit.a, al cărei text este modificat și îl avem în varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea privind textul lit.a.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și pct.45, în varianta Senatului.

Pct.46 se referă la art.126, alin.2 și 4 ale căror texte conțin unele modificări.

Dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu cele două alineate, textele propuse pentru ele? Nu sunt doritori să ia cuvântul.

Vă supun votului, atunci, propunerile de la pct.46, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc..

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și pct.46.

Pct.47 constă în propunerea ca după art.129 să se introducă art.130, cu un text propus.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Art.130, abrogat în Codul penal.

Domnul Marțian Dan:

Da, este, deci, liber, este un segment care a rămas liber, a fost degajat.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea privind introducerea art.130 și conținutul acestui articol? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.47, în redactarea Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abtineri.

Cu unanimitate de voturi am aprobat pct.47 din varianta Senatului.

Pct.48 se referă la art.133 alin.2, modificarea cuprinsului acestui alineat.

Sunt observații în legătură cu textul propus pentru acest alineat.

Domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner dorește să ia cuvântul. Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, de fapt, aș vrea o întrebare să pun: este vorba de reabilitare și se arată că infractorul a fost scos, în urma condamnării, așa, deci nu există obligația de reintegrare în funcție, în grad în armată ș.a.m.d. Întrebarea mea este dacă pedeapsa prevede și restrîngerea unor drepturi, respectiv de-a alege și de-a fi ales, prin reabilitare acest cetățean va avea acest drept. Nu știu, este o întrebare și ca să știu... nu vreau să lungesc discuția.

Domnul Marțian Dan:

Nu,nu, e clar în ce constă solicitarea dumneavoastră de-a primi unele lămuriri.

Dorește domnul Dejeu. Vă rog să poftiți. Să vedem, dacă domnul Dejeu mai are ceva elemente în plus sau ... mă rog.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pun întrebarea asupra oportunității și necesității existenței acestui text în Codul penal. Iată de ce: consecințele care se produc prin reabilitare, reabilitarea fiind o instituție prin excelență de natură penală, se raportează la consecințele condamnării și la toate accesoriile ei penale. În textul nostru, însă, se vorbește de cu totul altceva. Reabilitarea nu are ca urmare obligația de reintegrare în funcție. Aceasta înseamnă reangajare în câmpul muncii. Ce are reangajarea în câmpul muncii cu reabilitarea? Dacă cuiva i s-a desfăcut contractul de muncă pentru că a fost condamnat, în baza art.130, literele din Codul muncii, este o sancțiune de natura dreptului muncii, nu este o sancțiune de natură penală, nu este urmare neapărat a condamnării, ci este urmare a aplicării acestui text de lege.

Mai departe. O rechemare în cadrele permanente ale forțelor armate sau de redare a gradului militar pierdut. Ce are această prevedere cu condamnarea, cu sancțiunea penală? Întocmai ca și în primul caz, eliminarea, decădrea din cadre este consecința unei infracțiuni săvârșite în baza regulamentelor militare. Înseamnă oare aceasta, pentru unite, că odată expirată pedeapsa se pune problema obligativității reintegrării în Armată? Aceasta împietează asupra regulamentelor militare.

Nu văd, prin urmare, - v-aș ruga atenție din partea stimaților noștri colegi juriști,- nu văd o legătură de cauzalitate între efectele juridice ale unei condamnări penale directe sau accesorii, sau indirecte și consecințele acestea pe care le prevede art.133, care nu sunt de natură penală.

Eu cred că nici nu se poate pune problema așa, adică nu implică obligativitatea reintegrării în muncă. Evident că nu implică obligativitatea reintegrării în muncă, dar n-are ce căuta textul într-o reglementare penală, fiindcă, rog să se observe, dacă cineva a comis o infracțiune, apoi reabilitarea acestei infracțiuni se raportează, încă odată vă spun, la efectele pur penale ale condamnării, ea nu poate iradia, din punct de vedere al concepției și gândirii juridice, la efecte care țin de alte ramuri.

Vă rog să reflectați asupra acestei probleme, pentru că mi se pare o construcție juridică neavenită.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Nestor Călin, după aceea vă mai consult, dacă dintre dumneavoastră mai dorește cineva să intervină? Da, domnul Dinu. După aceea vom da cuvântul inițiatorului, comisiei.

Domnul Nestor Călin:

Eu, ca inițiator, înțeleg să dau următorul răspus, și sigur că domnul deputat Dejeu a ridicat o problemă pe care o găsim în fața instanțelor noastre și care a fost rezolvată în mod diferit și sunt și decizii ale Curții Supreme în această privință. Dar să punem în legătură textul art.133 cu legislația muncii, unde există obligația unității să-ți păstreze locul de muncă numai două luni de zile, dacă ești arestat. Dar cum să-l mai reintegrezi și să-i păstrezi locul de muncă dacă el este condamnat 7 ani de zile? Eu cred că asta au avut în vedere vechii legiuitori. Și zic eu că textul trebuie menținut, pentru că creează o interdicție pentru cel pretențios; ai și condamnare dar mai vrei să vii și în vechea funcție. Nu se poate așa! Eu zic să menținem textul, mai ales - fac din nou precizarea - că în legislația muncii s-a lămurit problema, avem răspunsul acolo, două luni, mai mult nu te așteaptă nimeni.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Ion Dinu urmează acum la cuvânt.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți, stimați colegi,

Privind esențialul, m-am și consultat cu confratele și prietenul Dejeu, eu cred că mai bine ar fi de păstrat textul vechi, pentru că textul vechi are o exprimare care nu poate să supere pe nimeni, pentru că nu poți să obligi o unitate sau, mă rog, o instituție, fie chiar particulară, o firmă particulară, să păstreze un loc de muncă unuia care a fost condamnat drastic, câțiva ani de zile. Nu se poate! Reabilitarea nu poate să aibă ca urmare obligația de reintegrare în funcția din care infractorul a fost scos în urma condamnării. Textul - în oricare dintre variante - este binevenit. Nu putem institui obligația aceasta să i se păstreze un loc de muncă ani de-a rândul în care...

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Unde este alt text? Unde spune că ești obligat să-i păstrezi locul de muncă?

Domnul Ion Dinu:

Păi, poate să fie în cadrul cine știe cărei reglementări din Codul Muncii, domnule Dejeu. Păi, de ce? Poate să fie, dar noi venim cu o normă specială și eu zic să păstrăm vechea exprimare din art.133, alin.2.

Domnul Marțian Dan:

Nu mai sunt alte observații, da? Domnul vicepreședinte Valer Suian, după aceea comisia, dacă dorește să-și reitereze considerentele.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Exigența domnilor deputați este justificată și este bine să cântărim de mai multe ori înainte... și să măsurăm de mai multe ori înainte de a tăia. Să știți că absolut toți care au luat cuvântul au dreptate. Au dreptate și, în final, domnul deputat Dinu a spus care este soluția corectă și eu susțin această soluție, numai că soluția corectă este chiar cea din textul astăzi în vigoare.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Sigur că da.

Domnul Valer Suian:

Eu vreau să dau o explicație. Textul acesta trebuie pus în corelație cu alin.1 din art.133. Iată ce spune, domnilor colegi, art.133, alin.l: "reabilitarea face să înceteze decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare". Deci, practic, șterge toate consecințele condamnării. Așa ar însemna dacă ar fi numai alin.1, dar pentru că legea nu poate să treacă cu vederea anumite consecințe, precizează că unele dintre consecințele condamnării totuși nu se înlătură, cum este faptul că și-a pierdut funcția deținută, cum este eliminarea din armată și pierderea gradului.

Deci, eu v-aș ruga să rețineți că este necesar textul în primul rând și că în ce privește redactarea este adecvată formula din proiect și vă spun de ce: între textul din proiect și textul în vigoare este o singură deosebire, că se înlocuiește noțiunea de "armată" cu noțiunea de "forțe armate", care este cea consacrată în Legea apărării naționale. Și v-aș ruga să primiți această explicație și să mențineți textul din proiect.

Domnul Marțian Dan:

Comisia mai are de precizat ceva?

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

Menținem textul.

Domnul Marțian Dan:

Vă mențineți, adică aderați la formula de la Senat, da?

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

Da, da.

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Aș dori o precizare.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog, domnule Dejeu. Haideți să vă audă toți colegii, în condiții normale, că mai sunt și în partea aceea mai îndepărtată a aulei nu se aude.

Domnul Gavril Dejeu:

Deci, stimatul domn senator inițiator a argumentat necesitatea menținerii textului prin corelare cu alin.1 al art.133.

Doresc să fac propria interpretare a acestui text, și anume: "reabilitarea face să înceteze decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare". Vă rog să rețineți că suntem într-un text penal și decăderile, interdicțiile se referă la consecințele... ca consecințe ale faptului penal, în sferă penală, nu se referă la desfacerea unui contract de muncă, nu se referă la scoaterea din armată, nu se referă la decăderea din drepturile părintești, nu se referă la orice fel de alte aspecte care nu au conotație penală. Aici este toată problema.

Pentru o corectă și științifică elaborare a unui text de lege, cum este un text de drept penal, nu este un oarecare text, pentru calitatea, dacă vreți, a muncii noastre juridice, implicată și conținută în aceste texte, avem datoria de onoare parlamentară să așezăm textele și să le cristalizăm în adevărata lor lumină și în adevăratul lor sens. Nu este permis să ne lăsăm să fim criticați, fie de străinătate, fie de juriștii noștri din țară că facem amalgame juridice într-un text de lege cum este Codul Penal. Și ne vor critica, vor spune: cum de ați interpretat decăderi și interdicții prevăzute prin excelență de art.133, alin.1, ca fiind cele care nu au legătură cu Codul Penal. Decăderile și interdicțiile sunt prevăzute ca pedepse accesorii în ...

Domnul Valer Suian (din loja inițiatorului):

...degradarea militară este prevăzută și interdicția de a exercita o profesie și o funcție.

Domnul Gavril Dejeu:

...degradarea militară, da, da, sigur că da. Degradarea militară este prevăzută și atunci este cu totul altceva, este cu totul altceva. Și aceea, dacă este pronunțată, sigur că da și atunci, bun, bun.

Domnul Valer Suian:

Și drepturile electorale tot la fel.

Domnul Gavril Dejeu:

Da, exact. Dar unde scrie că în urma acestei condamnări, ei trebuie să fie repuși în drept ? Păi, dumneavoastră spuneți: nu trebuie să..., nu presupuneți repunerea lor în drepturi. Perfect că nu presupune, fără text. Nu avem nevoie de text, de aceea vă spun că trebuie eliminat. Este evident.

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

Și dacă reducem acest text, rămâne alin.2 din actualul Cod.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, doamna Iliescu. Potriviți-vă microfonul!

Doamna Nicoleta Iliescu:

Mie vă rog să-mi permiteți numai să citesc un text din Codul Penal din 1936, care este situat în textul care reglementează reabilitarea. Se spune: "reabilitarea nu atrage însă reintegrarea în funcțiunea din care infractorul a fost scos în urma condamnării". Este un text din care s-a inspirat și codul în vigoare, text preluat în proiect, text care eu l-am găsit și în alte coduri penale din alte state.

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

...text românesc, din 1936.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gavril Dejeu, am înțeles eu că avea îndoieli în legătură cu legitimitatea existenței acestui alin.2 la art.133 și cerea eliminarea, da?

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Da.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Comisia mai are de prezentat anumite considerente, opinii.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă eliminăm varianta inițiatorului, adoptată de Senat, rămâne alin.2 din actualul cod, care folosește expresii necorespunzătoare la data actuală. Prin urmare, tot rămâne reglementarea, dar cu expresii neadecvate perioadei. Prin urmare, menținem să rămână varianta care a fost scoasă de Senat.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Diaconescu, da? Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Diaconescu:

Stimați colegi,

Părerea mea este că alineatul acesta 2, are rațiunea lui de a fi și el este legitimat chiar de alin.1. Dacă alin.1 prevede consecințele reabilitării cu privire la ceea ce sfera Codului Penal indică, atunci vine și cu precizarea că totuși reabilitarea aceasta nu poate să meargă până acolo încât să... etc., etc. Aceasta este părerea mea.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. Punctele de vedere deci, sunt împărțite. Eu, prima dată aici, trebuie să dau prioritate regulamentară propunerii domnului deputat Gavril Dejeu, de eliminare.

Dumneavoastră ați ascultat punctele de vedere, opinia inițiatorului, a comisiei, vă rog acum să vă pronunțați prin vot.

Cine este pentru eliminarea textului de la pct.48, varianta Senatului, care se referă la art.133 alin.2, de eliminare deci a acestui alineat.

Cine este vă rog pentru?

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Să rămână textul vechi.

Domnul Marțian Dan:

4 voturi pentru, deci nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Acuma vă supun votului propunerea de adoptare a textului de la pct.48 în redactarea de la Senat, din varianta Senatului.

Cine este vă rog pentru adoptare?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri vă rog. O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat pct.48 din varianta Senatului.

Trecem la pct.49, este vorba de art.134, alin.2 și se propune abrogarea acestui alineat. Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. V-o supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat pct.49, în varianta ce figurează în textul Senatului.

Pct.50 se referă la art.135, alin.1, lit.a), modificarea textului acestei litere.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această propunere? Nu sunt doritori. Vă supun votului atunci textul literei a) așa cum figurează la pct.50 în varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat pct.50, varianta Senatului.

Pct.51 se referă la art.145 și se propune modificări în conținutul acestui articol. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest punct? Nu sunt doritori. Supun votului atunci pct.51, așa cum figurează în varianta venită de la Senat.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Pct.52 se referă la art.146 și aici avem și o propunere de amendare pe care o conține raportul comisiei, în sensul limitelor, mă rog, pagubei. Vă rog să vă uitați, deci s-a modificat cuantumul pagubei de la 30 de milioane la 50 de milioane lei. Și prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de ... - și în varianta Senatului avem 30 de milioane, varianta propusă de către comisie, 50 de milioane. Vă rog, inițiatorul, dacă aveți observații?

Domnul Valer Suian (din loja inițiatorului):

De acord, că dacă o mai ținem ajungem la 60 milioane, cât este o mașină.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ciurtin. Poftiți.

Domnul Costică Ciurtin:

Aș propune să se elimine ghilimelele acolo "prin consecințe deosebit de grave". Este o normă imperativă care trebuie, normal, cuprinsă în textul legii, nu cu ghilimele. Ghilimelele trebuie șterse de acolo.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dumneavoastră deci aveți această propunere de natură redacțională. Imediat vă dau cuvântul (se adresează domnului deputat Iosif), dar prima dată vreau să consult colegii dacă mai sunt alte observații în legătură cu acest punct.

Aveți cuvântul, domnule Ovidiu.

Domnul Ovidiu-Valeriu Iosif:

Domnule președinte, în nume propriu.

Atunci când am discutat textul acesta la comisie, este un text important, pentru că el definește cele mai grave infracțiuni. De fapt, infracțiunile care sunt denumite cu "consecințe deosebit de grave" atrag pedepsele cele mai mari. A venit de la Senat cu 30 de milioane. Nu este vorba numai de devalorizarea care s-a petrecut între timp, dar 30 de milioane, deci un autoturism Cielo costă 34 sau 38 parcă este acuma. Deci, o incendiere, să zicem, sau altă infracțiune de genul acesta, intenționată a unui asemenea bun, bun, care frecvent se găsește, atrage o pedeapsă dintre cele mai grave. Mie mi se pare că și 50 de milioane este o limită prea mică, domnilor. Adică, ca să-l pedepsești pe un om așa de grav, nu? încadrându-i fapta la consecințe deosebit de grave, această limită de 50 de ... - vă amintiți cu fosta o sută de mii înainte ș.a.m.d. - dar, (juriștii mai vechi practicau) 50 de milioane și aceasta este o sumă foarte mică. Vedeți că sunt multe cazuri penale cu fraude de miliarde sau chiar pagube intenționate de miliarde sau de sute de milioane în orice caz, să-i băgăm pe toți aceștia de la 50 de milioane în sus la consecințe deosebit de grave, mi se pare totuși cam prea aspru, cam prea sever, cum spunea cineva aici.

Eu aș supune, măcar în faza actuală a banilor, să cădem de acord la o cifră de cel puțin 100 de milioane. Este o sugestie. Dacă vreți, o primiți, sau ne putem gândi.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci propuneți pragul de la 100 de milioane în sus, da? Bun. Domnul Nestor Călin doriți să interveniți, da?

Domnul Nestor Călin:

Sigur că prima obligație este să se... - cu respectul cuvenit - să dăm și răspunsurile care se cuvin la întrebările care s-au pus. S-a cerut ștergerea ghilimelelor de la "consecințe deosebit de grave" de către domnul deputat de la PUNR.

Stimate coleg, în toate textele de la Codul Penal găsiți ghilimele. Art.143 "infracțiuni săvârșite pe teritoriul țării" este în ghilimele, l48 "prin alți salariați", iar în ghilimele, adică este o terminologie specifică în legislația noastră penală.

Domnilor colegi,

În legătură cu criteriile de stabilire a consecințelor deosebit de grave, fără îndoială că suma trebuie să fie cea care să creeze barierele firești. Eu am văzut și în legislația franceză - nu sunt alte criterii, 20 de salarii sau... alte criterii, este o sumă.

Eu cred că suma de 50 de milioane, așa cum a gândit-o comisia, este cea mai corespunzătoare și aici este o problemă de aplicare a legii. Dacă instanța care aplică legea apreciază - în raport deci și de alte elemente, alte aspecte, sigur că ea are aici numai un criteriu obligatoriu - suma, restul rămâne la aprecierea instanței.

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Dar suma califică. Simplu, suma califică așa cum este textul.

Domnul Nestor Călin:

Eu zic să rămânem la 50 de milioane. Nu avem deocamdată alte criterii mai bune la îndemână.

Domnul Marțian Dan:

Imediat, domnule Suian. Să văd dacă mai doresc dintre colegi, nu din comisie sau... Domnul deputat Gavril Dejeu. Aveți cuvântul.

Domnul Gavril Dejeu:

Deci avem, în concepția codului, clasificarea faptelor grave și deosebit de grave, pe lângă cele simple, trei grade de accentuare a pedepsei. Deosebit de grav este gradul final cu cele mai mari pedepse prevăzute de lege, având în vedere semnificația valorică a leului la ora actuală, chiar la ora la care discutăm aceste lucruri, comparând cu posibilitatea pe care a spus-o și domnul coleg Iosif, că se pot comite infracțiuni de valori mult mai mari decât 50 de milioane. Ce fel de distincție vom face de pildă sub raportul obligativității gradării pedepsei între unul care a delapidat sau a furat sau a degradat bunuri de un miliard și unul de 50 de milioane? Este prea mare decalajul. De aceea, având în vedere că pedeapsa se raportează, adică textul se raportează la pedepsele cele mai mari, și eu sunt de părere că trebuie urcată ștacheta pragului la 100 de milioane.

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații? Inițiatorul.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Întâi un răspuns mai la îndemână. Este necesar să păstrăm ghilimelele, fiindcă este vorba de niște expresii al căror înțeles se explică și este ca un leit-motiv, folosită această modalitate la toate celelalte expresii care sunt explicate în acest titlu - este și funcționar public și arme și etc., etc. Deci, trebuie să rămână ghilimelele.

Cu privire la cuantumul pagubei care să determine calificarea unei fapte ca având consecințe deosebit de grave, aici chestiunea este până la urmă totuși de apreciere și nu se poate face o măsurare foarte exactă și această apreciere se poate face în raport de realitățile din societatea noastră actuală și v-aș ruga să vă gândiți că nu numai un autoturism Cielo sau Espero costă în jur de 50 de milioane și că totuși nu majoritatea cetățenilor sau foarte mulți au acces la un bun de o asemenea valoare - și pentru cine îl are și-l pierde, s-ar putea să însemne cu adevărat o pierdere foarte, foarte importantă. Dar, gândiți-vă, gospodăria unui țăran, toată gospodăria - casă și acareturi - ar putea să nu aibă mai mult de 50 de milioane, dar totuși pentru el să însemne o pierdere absolut dezastuoasă, încât v-aș ruga să remarcați că cifra aceasta nu este nici prea redusă, nici tocmai exagerată, cel puțin în momentul acesta, spre a putea, alături de celelalte criterii, să furnizeze un criteriu de dozare a pedepsei.

Să mai remarcați, de asemenea, că, spre deosebire de situația din Codul actual, unde există o gradare în trei trepte, consecințe, să spunem, simple, consecințe grave și consecințe deosebit de grave, în sistemul codului din proiect s-a renunțat la una dintre trepte, adică "consecințe grave", și se introduce categoria "consecințe deosebit de grave". Și atunci, dacă dintrodată s-a creat un salt mare, dacă majorăm și cuantumul pagubei, această distanță ar putea să fie încă și mai accentuată. Este un prilej de reflecție, desigur, dar credem că soluția propusă de Comisia juridică a Camerei, de majorare aproape la dublu față de cât era în proiectul adoptat de Senat, este satisfăcătoare, cel puțin o bucată de vreme. Vă mulțumim.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Domnul Aurel Știrbu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest cuantum a fost discutat și în comisie, sub toate aspectele, și am ajuns la concluzia că și 50 de milioane este mult și 50 de milioane este puțin, depinde la ce raportăm. Dacă raportăm la gravitatea sancțiunii, pentru infractor este puțin, sancțiunea pentru el poate s-ar justifica să fie cea mai mare, pentru că-l atacă mai degrabă când e vorba de miliarde, dar ne-am gândit la persoanele fizice, să apărăm proprietatea, pentru că, în general, persoanele fizice care sunt lezate în dreptul lor de proprietate de anumiți infractori, să știți că este deosebit de grav pentru persoana în cauză, persoana vătămată, că este 10 milioane, ca este 20 de milioane, nu trebuie să fie un milion sau sute de milioane; i-a dat foc casei, care evaluată face 30 de milioane și îi dă 3 ani închisoare și după un an scapă și dă foc la altul. Adică ne-am gândit să apărăm valorile materiale, proprietatea privată și să nu apărăm infractorii. Și noi gândim că este bine cifra aceasta de 50 de milioane și o menținem.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, suntem în fața a două propuneri: comisia și inițiatorul pledează pentru un cuantum de 50 de milioane de lei, doi dintre colegii noștri, respectiv domnul deputat Ovidiu Iosif și domnul deputat Gavril Dejeu, au propus cuantumul acesta de 100 de milioane. Aici are prioritate formula sau propunerea pe care o face comisia. O să vă rog deci să vă pronunțați asupra propunerii comisiei ca acest cuantum să fie de 50 de milioane de lei.

Cine este pentru?

Împotrivă vă rog. 1 vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat. N-au fost alte observații în legătură cu celelalte aspecte privind textul art.146, încât vă supun votului pct.52 din varianta Senatului în ansamblu.

Cine este vă rog pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat pct.52 din varianta Senatului.

Pct.53 se referă la art.147, conținutul mai exact al acestui articol, aveți de asemenea textul la îndemână, dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Vă supun votului atunci pct.53 în varianta Senatului.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

Pct.54 propune abrogarea art.148. Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. V-o supun votului.

Cine este vă rog pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat propunerea de la pct.54 din varianta Senatului, de eliminare a art.148.

Pct.55 se referă la alin.2 al art.150, modificarea mai exact a conținutului acestui alineat. Aveți textul propus. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului atunci pct.55 în redactarea din varianta Senatului.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Pct.56 se referă la titlul 1 din partea specială care va fi denumit "Infracțiuni contra siguranței statului". Sunt observații în legătură cu modul în care se propune a fi numit titlul 1 din partea specială? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.56 din varianta Senatului.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Pct.57 privește art.155 și avem textul propus pentru acest articol. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Da. Domnul Marton Arpad. Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

De la acest punct voi avea vreo șase intervenții, în trei cazuri amendamente depuse și respinse de comisie, din partea grupului nostru, și în trei cazuri altele care deja le-am susținut în fața dumneavoastră și în dezbaterea precedentă a acestei legi, încercând să vă conving să renunțăm la niște termeni care pot fi interpretați în mod abuziv și pot cauza detenție chiar pe viață a unor persoane din cauza acestor interpretări.

În acest caz, art.155, printre altele, se referă și la subminarea economică sau politică a statului. Eu aș dori să fie eliminată întreagă această parte, dar aș dori să fie supus votului separat, deci subminarea economică sau politică să fie separat supus votului, pentru că această interpretare a subminării politice a statului poate cauza dispariția multor partide, chiar din acest Parlament. Eu nu vreau să vă reamintesc acele exemple pe care le-am produs aici acum câteva luni, când unele dintre partide își acuză adversarii, chiar și în campania electorală, chiar ieri în televiziune, de subminare politică a statului.

Or, această interpretare, care dă posibilitate la fel de fel de alte interpretări ... S-ar putea ca cineva, ajungând la putere, să scape de adversarii săi politici. Este clar că subminează politic statul, deci deschide calea dictaturii. Pledez acum, în primul rând, pentru eliminarea acestui termen "sau politică". Vă rog să supuneți prima dată aceasta, separat, la vot...

Domnul Marțian Dan:

Deci, acest segment.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Acest segment: "sau politică".

Domnul Marțian Dan:

"...ori de subordonare economică sau politică".

Domnul Márton Árpád - Francisc:

"...subminarea economică sau politică a statului" este această parte a textului...

Domnul Marțian Dan:

Deci tot ce este aici între virgule: "ori de subminare economică sau politică a statului".

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Deci, dacă este posibil, să fie eliminată toată partea. Dacă nu acceptați "subminarea economică sau politică a statului", măcar "sau politică" să fie eliminat din acest text. V-am exprimat, este cale liberă pentru orice dictatură acest singur cuvânt.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Nestor Călin, poftiți.

După aceea vă dau cuvântul, domnule Petre Țurlea.

Domnul Nestor Călin:

Stimate domnule coleg, cu aceeași atenție și considerație pentru esența întrebării dumneavoastră, vă răspund următoarele. În teoria generală a dreptului, noi avem, la "Infracțiuni", niște capitole distincte: latura obiectivă, latura subiectivă, scopul. Păi dacă eliminăm "subminarea economică sau politică a statului", înlăturăm unul din elementele acestei infracțiuni și rămânem fără esența infracțiunii. Deci, conformându-ne unei teorii generale a dreptului, am găsit această formulare.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Petre Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mie îmi place să votez în perfectă cunoștință de cauză. De aceea aș vrea să-l întreb pe distinsul nostru coleg de la UDMR, care a propus eliminarea formulei "subminarea politică și economică a statului", dacă eliminăm, cum gândește dânsul, dacă eliminăm această formulă, înseamnă că admitem subminarea economică și politică a statului? Deci dânsul vrea să admitem subminarea economică și politică a statului român?

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte probleme?

Domnul deputat Șerban Rădulescu- Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Eu înțeleg temerea domnului Márton Árpád - Francisc și mai ales că, în perioada totalitară, au existat o seamă de procese în sensul acesta de subminare a economiei naționale, se spunea atunci, de subminare a orânduirii, eu știu... Dar aici, totuși, dacă suntem atenți, în primul rând, este vorba de trădare, este vorba de fapta unui cetățean român sau a unei persoane fără cetățenie de a intra în legătură cu o putere sau organizație străină ori cu agenți ai acestora. Prin urmare, numai atunci se pune problema, nu că dacă spui că ești împotriva politicii, poftim, a oricărui partid de la putere, înseamnă că subminezi puterea politică sau a statului. Și aici, evident, într-un stat de drept, zic eu, se administrează niște probe, ca să se vadă dacă persoana respectivă într-adevăr a luat legătura cu un spion, cu o putere străină și că a procedat ca atare la îndemnul unui stat. Așa văd eu lucrurile, care, mă rog, nu sunt jurist, dar înțeleg și eu niște lucruri și din istorie ș.a.m.d. Este vorba de trădare, aceasta este.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Márton Árpád - Francisc, aveți cuvântul.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Intervin la microfon pentru că mi s-a pus o întrebare. Nu, eu nu doresc, nicidecum, subminarea economică și politică a țării. Și răspund și la ce a spus domnul Zoner, mai sunt acolo și alte cuvinte decât trădare și interesele unei țări, sunt și organizații străine. De exemplu, în această sală sunt partide care consideră privatizarea subminarea economică a țării, nu numai consideră, au și exprimat-o în public, la televiziune. Ei bine, chiar și Guvernul actual a luat, din când în când, sau FPP-ul, sau FPS-ul, contact cu organizații străine, pentru scoaterea la vânzare a unor societăți comerciale, sau cu agenții lor. Iată o posibilă interpretare, la un moment dat, din care cineva vrea să se folosească. Eu despre aceasta vorbesc, de posibilitatea de abuz.

În cazul politicului, este clar, cineva ia legătura cu un agent al unei Organizații a drepturilor omului, pentru că consideră că, în momentul respectiv, în țară, există o politică totalitară împotriva drepturilor omului și încearcă, în mod democratic, să răstoarne această politică. Printre altele, vorbește și cu niște agenți ai unor organizații internaționale a drepturilor omului și imediat intră la pârnaie. Eu vorbesc de aceste situații și spun că aceste termene pot fi folosite în acest scop.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci domnul Márton Árpád - Francisc ne propune două formule: una mai cuprinzătoare constând în eliminarea din text a următorului segment: "ori de subminare economică sau politică a statului"; a doua, dacă nu va fi adoptată prima, să rămână textul: "ori de subminare economică", să se suprime "sau politică" și rămâne, evident, "a statului". Acestea sunt cele două propuneri pe care le-a făcut dânsul.

Rog acum punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Când am auzit această intervenție, la început nu mi-a venit să cred că o aud sau că nu înțeleg despre ce este vorba.

Vreau să vă spun că, atunci când este, într-o lege penală, gândită definiția infracțiunii de trădare, pentru ca ea să fie acoperitoare și proteguitoare pentru acest interes suprem al unei țări, fiecare cuvințel este gândit nu de o sută, ci de o mie de ori și fiecare virgulă, și fiecare articol, dacă este acolo, are rostul lui. De aceea, nu întâmplător, definiția trădării, în toate legislațiile penale din lume, este foarte asemănătoare, pentru că ea, nici de-a lungul timpului și nici de la o țară la alta, nu a primit un conținut distinct, pentru că nu are cum. V-aș ruga să rețineți că siguranța unui stat, care este cel mai grav afectată prin infracțiunea de trădare, presupune nu numai componenta militară, nu numai autoritatea asupra teritoriului, ci presupune, în egală măsură, și componenta politică și componenta economică.

Gândiți-vă că mai există și alte infracțiuni, cum este spionajul, trădarea prin transmitere de secrete, subminarea puterii de stat. Ia gândiți-vă: spionajul este numai militar sau este, deopotrivă, și economic? Nu se protejează și economia unei țări, prin combaterea spionajului? De bună seamă că da, încât v-aș ruga să rețineți că aceste componente ale scopului faptei trădătorului sunt absolut necesare în definirea noțiunii de trădare și nu este potrivit să expediem sau să tratăm cu neatenție o asemenea chestiune de o asemenea importanță.

Domnul Marțian Dan:

Comisia?

Domnul deputat Mihail Olteanu, în numele comisiei.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia își menține, în continuare, punctul de vedere, în sensul că suntem pentru a menține, în textul nostru, "subminarea economică sau politică a statului". Nu ne însușim temerile domnului coleg Márton Árpád - Francisc, pentru că avem, chiar după 1990, cazuri pe care colegii le știu din rapoartele S.R.I. și din presă, de cetățeni, chiar cu funcții de demnitate, care au trădat interesele economice ale noastre. Avem cazul cu cetățeanul care a fost secretar de stat și a dat unei puteri străine sau unei societăți din exterior planurile cu rezervele geologice ale țării noastre și este un caz clar și nu trebuie să mai repet. Mai avem cazul Ploiești, care, iarăși, a fost cunoscut în presă. Deci există și cazuri de subminare, de trădare a interesului economic general al țării.

Referitor la subminarea politică a statului, nu ne însușim punctul dânsului de vedere. De ce? Pentru că nu trebuie să confundăm lupta politică dintre partidele constituțional existente în România, la ora actuală, care respectă litera și spiritul Constituției și se încadrează în regula generală a jocului politic. Putem să vă dăm un exemplu mai concret de subminare a interesului politic al României, luându-l din perioada interbelică, dacă vă amintiți de încercările de penetrare a comunismului în țara noastră în acea perioadă. Deci este un caz tipic acela de subminare politică a unui stat. Din aceste motive, explicațiile simpliste, să spunem, că se pot acuza niște formațiuni politice, de acord cu dumneavoastră, dar, așa cum au spus și colegii antevorbitori, trebuie să existe o întreagă probațiune, dovezi clare că se încearcă compromiterea sistemului pluripartit, că iarăși cineva luptă pentru un partid unic și singular în țară. Deci sunt alte chestiuni care pot fi probate cu alte probe mult mai serioase decât o simplă dispută politică, așa cum există în Parlament sau în viața politică.

Deci suntem pentru a menține textul în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi și invitați,

Mă adresez, cu specială privire, la susținerile domnului Márton Árpád, cu aspectul politic.

Nu se discută, atunci când se incriminează o faptă, repet, o faptă în Codul penal ca fiind infracțiune, diferitele controverse teoretice doctrinare cu privire la modul de a așeza o țară într-un sistem economic. Se discută fapte. Iată, de pildă, un partid poate să susțină privatizarea, altul poate s-o combată. Dialogurile făcute aici, în Parlament nu sunt de natură să submineze politic statul sau orânduirea politică existentă, dar, dacă acel partid, dincolo de ceea ce susține aici, în Parlament, organizează, prin fapte, prin acțiuni concrete, vedeți dumneavoastră, ne apropiem de concret, și realizează o sumedenie de activități și duce o propagandă ocultă, la un moment dat, pe tema aceasta și chiar organizează întruniri și discuții pe tema aceasta, dincolo de cadrul lor normal... aici, în Parlament se poate discuta orice, tocmai ca urmare a pluralismului și diferitele variante cu privire la rezolvarea unor probleme economice ale țării, nu pot să constituie, prin ele însele, prin aceste simple discuții, niciodată, infracțiuni. Ele pot să reprezinte puncte de vedere care sunt egal de admisibile, în sensul de a fi discutate. Deci ceea ce pedepsește textul este o faptă care aici trebuie să fie de o anumită natură, care trebuie să fie nu știu cum și nu știu cum. Vă dau un exemplu: se discuta teoretic despre România - stat multinațional, consecința fiind aceea că, practic, semnau, pe undeva, că sunt de acord cu dezmembrarea României, ca o derivată a acestui fals principiu. Ei, aceasta este de natură să submineze politic statul.

Prin urmare, a susține în teorie în Parlament un lucru, sau chiar și într-o carte, sau chiar și în public aceasta nu înseamnă, neapărat, că se comite această infracțiune, în planul politic, ci atunci când se pășește la anumite fapte care sunt, într-adevăr, de natură, prin consecințele lor concrete, să provoace o astfel de destabilizare. De aceea noi suntem pentru menținerea textului așa cum este.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Va trebui acum să luăm unele decizii.

Deci domnul deputat Márton Árpád, într-o chestiune mai extinsă, propune să fie suprimat următorul text: "ori de subminare economică sau politică a statului". Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? 3 voturi pentru. Deci este clar că nu a întrunit majoritatea necesară.

Din același segment pe care l-am citit, dânsul propune să se suprime numai o anumită parte și atunci textul ar rămâne: "ori de subminare economică a statului", suprimându-se sintagma "sau politică".

Supun votului dumneavoastră, deci, propunerea de suprimare a sintagmei "sau politică", din segmentul de text pe care l-am citit mai înainte.

Cine este, vă rog, pentru? 3 voturi pentru. Deci nu a întrunit majoritatea necesară.

Nu au fost alte observații în legătură cu textul de la pct. 57, varianta Senatului și vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat pct.57 din varianta Senatului.

Pct.58 privește art.156, alin.1, lit.a) și d) care vor avea un conținut modificat. Toți avem conținutul acestor litere.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu această propunere de modificare? Nu sunt doritori.

Vă supun votului, atunci, textul de la pct.58 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat pct.58.

Pct.59 - este vorba de modificarea, de conținutul art.160. Aveți și acest text la îndemână.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu el? Nu sunt doritori.

Vă supun votului, atunci, pct.59, în redactarea din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru? Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat textul pct.59.

Pct.60 se referă la conținutul art.166.

Dacă sunt observații?

Domnule deputat Șerban Rădulescu-Zoner, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner :

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă vă reamintiți de Legea siguranței naționale, eu mă scuz, nu pot face referire exactă la articol, dar acesta are legătură cu amendamentul, adică există aceeași expresie în amendamentul pe care eu vreau să-l propun la acest articol. Este vorba de "propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar", și eu propun - și se corelează perfect cu Legea siguranței naționale, "de tip fascist sau comunist".

Doamnelor și domnilor,

Niciodată nu o să se facă propagandă așa: vrem un stat totalitar. Experiența istorică ne arată - și las deoparte ideologia - că tipul de stat totalitar în epoca noastră a fost fie fascist, fie comunist. Las deoparte ideologia. Deci o să-mi răspundeți, că a mai fost o discuție pe tema aceasta: dar bine, dar atunci poate să fie și fundamentalistă, eu știu, ca în Iran ș.a.m.d. Nu există un asemenea pericol în România, nu a fost niciodată și nici nu va fi. Suntem majoritate covârșitoare creștini și tip de stat fundamentalist ortodox sau catolic, eu, cel puțin, în epoca modernă și contemporană nu am auzit, dar pe acestea două istoria le cunoaște. Și acum dacă vorbești de nazism în Franța și de fascism, îți sar toți în cap și nu spun: vai, dar este anticonstituțional! Și același lucru, aceeași experiență tristă a unei ideologii, nu o discut... tipul de stat al acestei ideologii a fost acesta și, ca atare, cu atât mai mult cu cât din moment ce într-o anumită lege, Legea siguranței naționale, se face această referire, rog să fie introdusă această sintagmă, sub formă de amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Știți ce se întâmplă aici, nu sunt numai aceste două variante ale statului totalitar. Este, de exemplu, statul de dictatură militară, a fost regimul coloneilor din Grecia - a fost un stat totalitar, nu a admis pluralismul politic și alte chestii - și sunt și alte forme.

Domnul Călin Nestor:

Eu cred că formula este cuprinzător juridică. Acesta este textul care să ne mulțumească pe toți: "statul totalitar".

Cum ne-a arătat și domnul președinte de sedință, Dan Marțian, este și stat militarist, fascist și comunist a fost pe aici, prin jurul nostru, dictaturi militariste sunt în zona Americii Latine, dar a mai fost și o dictatură justițialistă în Argentina, un partid justițialist și-a impus o minoritate. Ori de câte ori se impune o minoritate la putere, suntem în fața unei autorități statale totalitare, dar cuvântul totalitar, în orice caz, le cuprinde pe toate și, pentru că este cuprinzător, este și apărător pentru valorile democrației.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Petre Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am rămas suprins, având în vedere specialitatea domnului coleg Zoner, când a enumerat aici toate tipurile totalitare la noi în țară. Curios, am rămas extrem de surprins, pentru că începutul totalitarismului la noi, cel monarhist l-a uitat dânsul, cel al lui Carol al II-lea în 1938 - 1940, care a dat, de fapt, tonul totalitarismului în România. Deci sunt foarte multe astfel de tipuri, inclusiv monarhist și se știe că există un curent puternic, destul de puternic în țara noastră care își exprimă dorința de revenire a monarhiei. Deci, într-o perspectivă pe care eu nu o cred mai aproape de vreun mileniu, s-ar putea să se ajungă și la un asemenea tip de stat. De aceea singura formulă este cea care acoperă totul.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu mai sunt.

Atunci inițiatorul, domnul vicepreședinte Suian.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Textul care a fost în Codul penal, conceput în vremea comunismului, incrimina propaganda cu caracter fascist, nici măcar fascistă, cu caracter fascist, și, totodată, propaganda împotriva orânduirii socialiste. Noi, însă, constatăm că de atunci am evoluat, nu numai din 1989 până în 1991, când s-a elaborat Legea siguranței naționale, dar eu cred, chiar dacă sunt contestații în privința aceasta, că s-au mai făcut pași evolutivi și din 1991 până în 1996.

Vedeți, am examinat cu foarte mare atenție această chestiune, noi, inițiatorii și mai apoi în comisie, în comisii, spre a nu greși, pentru că "propaganda în favoarea statului totalitar", așa cum dorim s-o cuprindem în lege, am vrea să ne protejeze pe noi, românii, de acum înainte, de orice formă de regim totalitar. Și pentru a nu scăpa vreo posibilitate, vreo formă care ar putea să apară - dintre acelea care au fost enunțate, desigur, fascismul, comunismul sunt două dintre forme, dar nu sunt singurele, dar sunt în primul rând cuprinse, a nu se înțelege... explicațiile pe care vi le dau, dar și dezbaterile vor sta mărturie peste timp, în stenogramă, că dorim ca, în primul rând și în primul rând, aceste forme ale totalitarismului să fie prevenite prin această incriminare, alături de totalitarismul de tip monarhic sau de tip militar, dar nu vrea să excludem vreo formă eventuală de totalitarism; Iată, îmi amintesc, totalitarismul de tip fundamentalist islamic ar mai putea fi o formă și câte și mai câte ar putea să mai intervină.

Evident, deci, această formulă are avantajul că previne și combate orice formă posibilă de totalitarism. O enumerare restrictivă ar fi mai puțin protectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Comisia dacă mai are? Da.

(Rumoare)

Imediat, ascultăm punct de vedere al comisiei și vedem.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Și în comisie am discutat această problemă că ar fi bine să precizăm ce fel de tip de stat totalitarist, fascist, de tip fascist, comunist și am ajuns la concluzia: bun, și alte tipuri?

(Rumoare)

Am consultat și Legea siguranței naționale. Nu este nici o contradicție între ceea ce scrie aici și ceea ce scrie acolo. Acesta este un cod, o lege ordinară, care poate fi modificată mai repede și poate, domnul coleg Zoner aceste două forme le-a văzut mai periculoase, dar să știți că în etapa actuală, când toți suntem pentru pluralism politic și împotriva unui stat totalitar, nu veți găsi așa ușor să vină cu drapelul în față și să spună: noi vrem să fim fasciști sau vrem să fim cutare. Vor fi forme mascate, de diverse tipuri și atunci noi zicem că această formă este foarte cuprinzătoare și nu am vrut s-o limităm.

Menținem forma adoptată de Senat.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Eu insist și vă atrag atenția că, chiar în exemplele pe care dumneavoastră mi le-ați dat, de dictatură militară, România a cunoscut o perioadă de dictatură militară, nu? A mareșalului Antonescu. Prin urmare, dacă dumneavoastră veți lăsa așa și veți spune: poate să fie și alte dictaturi, nu-i așa, înseamnă că a ridica o statuie a lui Antonescu înseamnă că vii împotriva legii. V-am dat un exemplu, iar cu dictaturi militare, cea a lui Carol, dar este dictatură, nu este stat totalitar. Merg până acolo, unii nu-l cred, unii nu-l vor, unii susțin că nu a fost stat totalitar, eu spun că a fost, pentru că statul totalitar are anumite caracteristici, domnule președinte. Nu este vorba de o dictatură a unuia. Statul totalitar are, știți și dumneavoastră, un singur partid, un sistem corporativ, exact ce s-a întâmplat în timpul dictaturii regale. Bun, dar eu v-am dat exemplul cu dictatura militară și cu Antonescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Și poate să nu aibă nici un partid politic sau să nu le admită, cum a fost în timpul regimului regimului Antonescu. Da? Important este că totalitarismul interzice pluralismul politic, interzice o seamă de drepturi și libertăți, o seamă de garanții. Alte chestiuni: există o întreagă criteriologie cu privire la ceea ce reprezintă un stat totalitar. Din punctul acesta de vedere, s-au exprimat aici diferitele opțiuni, diferite atitudini.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici, deci, s-a propus redactarea pentru art.166, pe care o aveți la pct.60 din varianta Senatului și a propus domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner să introducem acolo o anumită intercalare, care de la general, statul totalitar, mai făcea o exemplificare a două forme particulare: fascist și comunism. Dumneavoastră veți decide. Deocamdată, eu, însă, trebuie să supun votului, nefiind vorba de o suprimare de text, ci de o adăugire la textul însușit de către comisie, am să vă supun prima dată votului varianta comisiei.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea art.166, în redactarea pe care o conține textul din varianta Senatului?

Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, s-a aprobat această chestiune.

Credeți că mai trebuie, domnule deputat Șerban Rădulescu-Zoner, să mai supun votului precizarea pe care o făceați dumneavoastră, prin trimiteri la două forme particulare de stat, totalitar, cel fascist, și comunist? Nu, spuneți-mi dacă ...

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Da.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Cine este pentru adăugarea, după "statul totalitar", între virgule, a următorului segment de text: "de tip fascist sau comunist"?

Cine este, vă rog, pentru? 4 voturi pentru.

Deci, nu a întrunit majoritatea necesară. În acest fel am epuizat problemele legate de pct. 60 din text.

Facem o pauză de o jumătate de oră, după care continuăm cu pct. 61.

Pauză

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm dezbaterile. Suntem la pct. 61 și va trebui să examinăm propunerea de introducere după art. 166 a unui articol 1661, cu un conținut și cu o redactare pe care le avem în varianta venită de la Senat.

Dacă în legătură cu acest punct, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Márton Árpád, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul alineat al acestui articol găsesc că există o parte de text care iarăși dă posibilitate la interpretări largi, el fiind vag, întortocheat și propun o formulare mai concretă, mai clară.

Deci, solicit ca în loc de "pot pune în pericol sub orice formă" să se insereze "pun în pericol".

Deci, prin aceasta, "sub orice formă", prin adăugarea acestor cuvinte "sub orice formă" deschidem iarăși un câmp larg abuzului de orice formă.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Alte observații, dacă mai sunt? Nu sunt alte observații.

Noi avem textul care în partea inițială a alin. 1 al acestui articol sună astfel: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi".

Domnul deputat Márton Árpád propune deci ca să înlăturăm din segmentul acesta: "pot pune în pericol sub orice formă" această parte: "sub orice formă".

Rog acum punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Infracțiunile contra siguranței statului se disting de alte categorii de infracțiuni prin aceea că ele sancționează fapte de pericol. Și nu este vorba de un pericol întotdeauna actual, imediat, care deja înseamnă un prejudiciu adus siguranței statului, ci se previne și se sancționează fapta periculoasă pentru odinea constituțională, în cazul de față, în stadiul când fapta prezintă un pericol doar potențial.

Ceea ce este relevant, în acest caz, este natura acțiunilor și capacitatea lor, aptitudinea lor de a periclita ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului. Pentru că dacă s-a ajuns să se prejudicieze efectiv caracterul unitar al statului sau caracterul național sau independența statului sau indivizibilitatea statului, deja este prea târziu pentru a mai interveni și a-l sancționa.

Se aseamănă din acest punct de vedere foarte mult ca și concepție cu infracțiunea de trădare, cu infracțiunea de complot și așa mai departe, deci cu toate infracțiunile din această grupă.

Credem că textul așa cum este redactat și care a fost examinat și de către comisia de la Senat, de către plenul Senatului, de către comisia de la Camera Deputaților, este nu numai satisfăcător, este foarte bun și necesar să fie păstrat în forma aceasta.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Comisia, dacă are de prezentat anumite considerente?

Domnul Aurel Știrbu:

Pe aceleași rațiuni pe care le-a explicat domnul senator Suian, comisia a însușit cu unanimitate de voturi această formă a art. 1661, adoptat de Senat.

Aș vrea să dau o explicație în plus, nu știu dacă mai este necesară, totuși. Aici este vorba de apărarea ordinii constituționale. Nu putem aștepta până se pune în pericol. Dau un exemplu: se organizează niște formațiuni paramilitare, se instruiesc în munți cu un anumit scop, păi, stăm să dea lovitura, după aceea îi sancționăm?

Deci, se constată pericolul...Am dat un exemplu, poate nu este cel mai elocvent, dar cred că este suficient pentru lămurire. Menținem forma adoptată de Senat.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Avem o propunere de eliminiare a unui segment de text asupra căruia am să atrag atenția imediat.

Articolul debutează astfel: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituțională etc.". Din acest segment, să suprimăm următorul pasaj: "sub orice formă". Aceasta este propunerea domnului ...

Domnul Aurel Știrbu (din sală):

În loc de "pot", "pun".

Domnul Marțian Dan:

Sigur că da.

Și atunci: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol", ar urma în această variantă "ordinea constituțională, caracterul etc."

Domnul Ion Dinu (din sală):

Se scot cuvintele "sub orice formă".

Domnul Marțian Dan:

"...sub orice formă", da.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Aici sunt două aspecte diferite. Cuvintele "sub orice formă" pot sa fie acolo sau pot să lipsească și textul nu este alterat cu nimic.

Deci, domnule deputat Márton Árpád, este indiferent dacă aceste cuvinte sunt acolo, că textul are aceeași finalitate. Aceste cuvinte: "sub orice formă" nu sunt altceva decât o accentuare care poate să fie acolo sau poate să lipsească, dar nu se schimbă textul cu nimic.

În schimb, cealaltă modificare propusă de dumneavoastră, dacă spunem "pot pune", acest lucru subliniază că este vorba de o infracțiune de pericol, iar dacă spunem "pun în pericol", aceasta este o infracțiune de rezultat.

Între aceste două categorii de infracțiuni există o deosebire esențială. Dacă am spune acolo "pun în pericol", înseamnă că atâta timp cât nu a fost pus în pericol, fapta nu poate să fie incriminată. Pe când dacă spunem "pot pune în pericol", înseamnă că, chiar dacă nu a pus în pericol, însă există posibilitatea punerii în pericol, atunci fapta se incriminează.

Or, aici această infracțiune este o infracțiune de pericol și așa trebuie să rămână, pentru că dacă pericolul s-a realizat, nu mai suntem în prezența acestei infracțiuni, ci suntem deja în prezența unei alte infracțiuni mult mai grave: trădarea.

De aceea, ceea ce vreți dumneavoastră cu mijloace tehnice legislative corecte, ar însemna să cereți altceva; să cereți eliminarea întregului articol. Aceasta este o chestie de voință politică, dar eu cred că nu ar fi bine să eliminăm textul. Cred că, din punctul acesta de vedere, textul este bun, singura chestiune care poate lipsi de aici, cuvintele "sub orice formă", însă în rest textul este bun și așa trebuie să rămână.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și domnule coleg care ați avut amendamentul de înlăturare a cuvintelor "sub orice formă".

Vedeți, un text care se referă la o activitate atât de gravă ca aceea care incriminează acțiunile împotriva ordinii constituționale trebuie să aibă alcătuirea de asemenea manieră încât să prevină, să atenționeze un eventual făptuitor, un eventual infractor, să nu creadă că la adăpostul unei activități care i se pare că este minoră, dar care are finalitatea pe care o dorește, la adăpostul inexistenței acestei "sub orice formă", el să creadă că are o pavăză. Rațiunea de a fi a unei incriminări nu este numai aceea sancționatorie, este în prim plan de ordin preventiv. În clipa în care se face această exprimare foarte judicios subliniată, "sub orice formă", însemnă că trebuie să fii atent ori de câte ori ai gândul, ai intenția să subminezi ordinea constituțională, să nu ai deloc speranța că dacă se scoate "sub orice formă" ai fi mai la adăpost. Nu. Din punct de vedere al consecințelor, prin orice formă ai acționa dumneata, chiar dacă nu se spune, tot realizezi latura obiectivă a infracțiunii, care este, ce? Punerea în pericol a ordinii constituționale.

Deci, textul acesta nu este atât un text care înăsprește fapta sau activitatea, textul acesta are o manieră preventivă și pentru această adăugire eu sunt bucuros că trebuie să spun că bine a făcut comisia când a făcut această alcătuire preventivă.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat diferitele opinii. Noi trebuie, întrucât este vorba de eliminare și de înlocuire, să luăm o decizie.

Deci: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care..." și de aici suprimăm textul: "pot pune în pericol sub orice formă" și urmează: "ordinea constituțională" etc. După textul acesta inițial: "sprijinirea de acțiuni care..." și să adăugăm "pun în pericol" și curge "ordinea constituțională, caracterul național, suveran etc.". Aceasta este propunerea domnului deputat Márton Árpád.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? 3 voturi pentru. Insuficiente pentru ca propunerea să fie aprobată, reținută.

Întrucât nu au fost alte observații în legătură cu art. 1661 de la pct. 61 din varianta Senatului, vă supun votului acest punct.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat acest pct. 61 din varianta Senatului.

Trecem la pct. 62. El se referă la art. 167 alin. 1 și evident că conține elemente de modificare a textului acestui alineat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea acestei propuneri? Nu sunt doritori.

Vă supun atunci aprobării pct. 62 din varianta Senatului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și pct. 62.

Pct. 63 propune abrogarea alin. 3 de la art. 167.

Dorește cineva sa ia cuvântul în legătură cu această propunere? Nu dorește nimeni.

Vă supun votului propunerea de la pct. 63.

Cine este, vă rog, pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

Domnul Valer Suian (din loja comisiei):

La poziția 62 o mică problemă ...

Domnul Marțian Dan:

Bun, vedem imediat.

În legătură cu pct. 63 s-a adoptat cu unanimitate de voturi propunerea de abrogare a alin. 3 de la art. 166.

Spuneți că în legătură cu art. 167, care figurează la pct. 62 doriți să semnalați o anumită problemă, da? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Valer Suian:

Așa este, domnule președinte.

Textele nu pot funcționa între ele decât prin corelare, iar necorelarea sau omiterea unor trimiteri necesare și care au făcut obiectul acestor corelări, are consecințe importante.

Bunăoară, nemenționarea, așa cum s-a discutat și cum a figurat în text, după art. 165 în enumerarea respectivă a art. 166, ar echivala cu dezincriminarea unor fapte care actualmente sunt incriminate, pentru că abrogarea art. 167 are repercusiuni și asupra faptelor aflate sub incidența art. 166, în conținutul vechi, dar care astăzi, având un nou conținut, adică nu numai propagandă cu caracter fascist, ci și propagandă de altă natură, comunistă sau cu alt caracter totalitar, noi nu am înțeles câtuși de puțin să dezincriminăm faptele săvârșite până la intrarea în vigoare a acestei legi.

De aceea, v-aș ruga sa se rectifice și să fiți de acord cu intercalarea la textul art. 167 și a trimiterii la art. 166, precum și în cazul art. 1661 și referirea la alin. 2 și 4 al articolului respectiv.

Deci, acolo, în art. 167 este o enumerare de trimitere. 155 și 163, 165, ar urma să se intercaleze 166, urmat de 1661 și apoi, după alin. 1 să se mai intercaleze alin. 2, iar 4 este deja prevăzut în text. Altminteri, consecința prin abrogarea art. 167 ar fi de impresie că s-a urmărit dezincriminarea unor fapte de propagandă cu caracter fascist sau de inițiere a unor asemenea acțiuni.

Domnul Marțian Dan:

Poftim, domnule deputat Márton Árpád. Rog și comisia să fie atentă la sugestia care s-a făcut, privind introducerea art. 166 și completarea la art. 1661, după alin. 1 a alin. 2.

Aveți cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați inițiatori,

Într-adevăr, această dezincriminare nu este bună. Deci trebuie să fie incriminată fapta. Și, într-adevăr, inițierea sau constituirea unei asociații sau grupuri, deci dacă stăm față în față cu grupări care fac o anumită activitate, este un pericol social mai mare decât o persoană singură.

Și cu toate acestea, eu spun, și gândiți-vă, ca juriști, că cel care face propagandă în acest scop, indiferent cine, primește închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar o persoană care aderă la o formațiune despre care se poate spune că intra sub incidența acestui articol, primește de la 15 ani la 25 ani - aceasta este cu reducere - detențiune pe viață.

Deci, cel care face propaganda scapă cu 6 luni, iar unul mai neajutorat care, măr rog, nu-l ajută capul, dar aderă la o asemenea organizație, primește detențiune pe viață.

Pe undeva eu cred că intervine un dezacord de logică juridică, cred eu.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Într-adevăr, pare să fie vorba de o discrepanță, numai că textul art. 167 face trimitere la mai multe infracțiuni, între care și aceea de trădare, pe de altă parte. Dar, este maximă în ceea ce prevede legislația noastră. Și corelat cu pedeapsa pentru trădare și fapta aceasta de inițiere sau constituire de asociații sau grupări în scopul săvârșirii vreuneia dintre infracțiuni, este pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Dar, v-aș ruga să observați următorul aspect: organizarea de grupări sau asociații care să desfășoare propagandă cu caracter totalitar, firește că este mai grav chiar decât însăși propaganda respectivă, fiindcă una este propaganda comisă de o persoană individual și alta este o activitate bine organizată, structurată, sistematică și așa mai departe.

Deci, este firesc ca această pedeapsă mai mare să fie prevăzută pentru cazul asocierii.

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să recunosc că ne-a scăpat acest aspect și am însușit poate cu ușurință ceea ce a adoptat Senatul. Acum, datorită inițiatorului, discutam cu colegii din Comisia juridică, de disciplină și imunități care sunt aici și își asumă răspunderea și suntem de acord cu introducerea și alin. 2. Pentru că motive nu trebuie să aduc în plus, sunt suficiente cele care au fost aduse de domnul senator Suian.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci: "Inițierea sau constituirea unei asociații sau grupări în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 155 - 163, 165 și art. 166" (trebuie adăugat) după aceea curge 1661 alin. 1, după care se introduce alin. 2 și 4 care există "ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asociații sau grupări se pedepsește etc.".

Deci, ar fi introducerea, după art. 165 a art. 166 și la art. 1661, după alin. 1 trebuie introdus alin. 2 care lipsește din varianta de la Senat.

Ați ascultat și punctul de vedere al comisiei.

Vă supun votului această propunere.

Cine este, vă rog, pentru adoptare?

Vroiați să interveniți, domnule Grigorie?

Domnul George Stancov.

Domnul George Stancov:

Am impresia că suntem într-o eroare de redactare cu efecte negative.

Textul spune: "și art. 1661 alin. 1 și 4" și eu cred că nu putem lăsa în forma aceasta, pentru că ar însemna că alin. 2 și 3 nu ar intra în discuția incriminării și atunci trebuie alin. 1 - 4 sau 1, 2, 3, 4. Că atunci, mi se pare că celelalte două alineate de care vorbim, orice avocat invocă: domne, textul spune și 4. Deci, 2 și 3, lăsați-mă acasă! Măcar pentru rațiunea aceasta și vă rog să punem 1 - 4 sau să spunem 1661, punct, fără nici un fel de alineat. Și aceasta este cea mai bună soluție.

Deci: "art. 1661", fără alin. 1 - 4, că este o repetare în termeni ale aceleiași voințe de a reglementa.

Deci, cu aspectul acesta 1661, fără alineate, fără nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bine, vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul procuror Grigorie are cuvântul.

Domnul Alexandru Grigorie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Art. 166 se referă la propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar. Deci, textul de lege sancționează numai propaganda, iar prin propagandă se înțelege acea acțiune organizată de răspândire în mase a unor idei care prezintă și are ca scop susținerea unei teorii, a unei concepții.

A introduce textul acesta al propagandei în conținutul art. 167, unde sunt prevăzute acele texte de lege care sancționează formele mai grave de săvârșire de infracțiuni, pe când este vorba de inițiere, înseamnă o strângere a câtorva cel puțin două persoane care vor să constituie o organizație.

Deci, inițierea, constituirea unor organizații sunt fapte mult mai grave pe care legiuitorul le are în vedere a le include în acest text. Propaganda este o formă ușoară de săvârșire a unei infracțiuni, care în nici un caz nu intră în concepția aceasta de inițiere, de organizare, de constituire de organizații subversive etc.

De aceea, vă rog ca să includeți în acest text numai art.1661 cu toate alineatele și deloc art.166.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Dinu:

Nici nu este propus 166.

Domnul Marțian Dan:

Nu, s-a propus. S-a propus introducerea art. 166, iar la art. 1661 să se introducă și alin. 2, a propus domnul Suian în numele inițiatorilor, iar domnul deputat George Stancov a propus ca în general întregul articol, cu cele 4 alineate ale art. 1661 să fie avute în vedere.

Domnul George Stancov:

Rațiunea pentru care eu am propus această justă, zic eu, reglementare, constă într-o simplă lecturare a alin. 2, dacă vrem: "Fapta de a îndemna publicul la săvârșirea unei fapte ..." Și atunci, dacă fapta este de o singură personă, ea este incriminată așa.

Dar, dacă sunt două sau mai multe persoane, ele însele constituite într-o asociație și merg mai departe la alineatul celălalt, 3, dar dacă fapta duce chiar la săvârșirea infracțiunii care la un moment dat este obiectul, să zicem, propagandei și atunci art. 166 trebuie sa rămână, pentru că dacă noi venim și nu sancționăm cu severitate și propaganda în sine care tinde la statul totalitar, ce mai rămâne din statul de drept democratic daca lăsăm ca propaganda pentru statul totalitar să nu fie sancționată așa cum și celelalte forme care pun în pericol securitatea sistemului constituțional. Înseamnă că fiecare strigă după dictatură și mănâncă o friptură, ca să nu zic altceva. Deci, trebuie strict la nivelul cel mai înalt al răspunderii penale.

Aceasta este regula, dacă vrem să apărăm democrația, dacă nu, punem de o dictatură prin propagandă, pentru că propaganda este cea mai serioasă formă - și vin alegerile - de a determina până la urma urmei, ca prin voință populară necontrolată și neinfluențată de ceea ce se cheamă știința și voinț a de a face bine, poți să faci foarte rău. Și s-a și făcut dovada. Goebles a câștigat dictatura prin vot și noi vrem acum să o luam de la capăt.

Deci, să lăsăm sa fie pedepsiți cu toată severitatea, indiferent de culoarea pe care o poartă înăuntru, că prin afară toți sunt vopsiți democratic.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Toată chestiunea este că noi avem art. 166, care sună așa: Alin. 1: "Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar săvârșită prin orice mijloace, în public, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi...", după care urmează alin. 2, care spune ce este propaganda.

Chestiunea este următoarea: dacă mai are legitimitate să includem aici și art. 166, în sensul celor spuse de către domnul Grigorie, pentru că aici nu mai este vorba de propagandă, aici este vorba de inițierea sau constituirea unei asociații sau grupări. Aici se părăsește planul propagandei și se trece la nivelul acțiunii, la structuri de organizare si de intervenție directă și problema care se pune este dacă mai este legitim să includem aici art. 166, care spune ce pedeapsă trebuie aplicata atunci când se desfășoara propaganda în beneficiul instaurării unui stat totalitar.

Aceasta este toată problema și rog aici și inițiatorul și comisia să se aplece asupra acestei probleme.

Domnul George Iulian Stancov:

Deci, nu vreau să fac propagandă, tocmai ca să nu ajungem la bănuiala că asta ar fi motivarea prezenței mele aici. Dar este periculos să gândim că putem lăsa cu o sancțiune de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi, propaganda în favoarea statului totalitar, în condițiile în care mai la vale, la 166l, apărăm ordinea constituțională. Or, ordinea constituțională românească este aceea a statului democratic de drept.

Dacă noi nu includem în unele din formele de punere în pericol a securității statului de drept și această formă insidioasă, pare ușor să spui: lasă-i, săracii, că nu știu ce fac. Dar în istorie s-a dovedit că această lentoare și ușurință cu care au fost priviți cei care s-au adunat, fie la berăria de nu știu unde, fie... nu știu, la alte cercuri de lucrători manuali, cu noaptea.

Deci, eu vă spun, să nu ne jucăm cu regulile statului de drept. Nu putem apăra când va fi prea târziu, când propaganda în sine poate răsturna prin vot, prin așa-zisa voință populară, o ordine constituțională a unui stat democratic. În momentul ăsta înseamnă că lăsăm ... Facem o discriminare de tratament, de altfel.

De ce trebuie pedepsiți cu asemenea severitate ca la art.1661 cei care pun în pericol caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil? Dar cei care pun în pericol însăși esența statului de drept trebuie lăsați încet să-și facă propaganda. Cine are interesul ca această propagandă insidioasă, sau chiar năvalnică, dacă nu suntem atenți, să nu-și producă efecte exact cum sunt, știți, apele liniștite care sapă adânc. Și ne trezim într-o zi că avem o majoritate care vrea dictatură. Și credeți că-i corect să permitem ca prin asemenea mijloace împotriva regulilor statului de drept să ajungem la dictatură populară? Este ceea ce de altfel din contextul textului încă în vigoare veți vedea că sistemul totalitar n-a permis. Fascismul n-a fost permis ca propagandă. De ce ar fi permis la un moment dat să fie mai ușor sancționabil un asemenea tip de propagandă, fie ea de orice culoare s-ar vrea dictatura? Până la urma urmei, tot o mizerie e, ori e roșie, ori e verde, ori de toate culorile. Important este să respectăm regulile constituționale pentru care ne-am bătut. Lăsați textul așa. Nu știu de ce suntem mai miloși cu cei care fac propagandă pentru totalitarism! Ce ne apucă așa o filotimie?!

Domnul Marțian Dan:

Dar aici este vorba de consecvența noastră.

Domnul George Iulian Stancov:

Și propaganda se face de regulă în grup, și în piața publică, și prin toate mijloacele - în tramvai, în tren, la coadă la pâine, unde se spune: era mai bine alalteieri, pentru că era un singur führer, acum sunt mai mulți ...

De ce să nu ne liniștim între noi și să ne apucăm de construit democrația? Ce tot căutăm mesaje din trecut? De ce să nu sancționăm sever ceea ce este pericolul principal: propaganda împotriva actualului sistem, care este sistem democratic? Vrem s-o lăsăm ca o formă de manifestare a libertății de exprimare? N-avem decât. Și atunci, lăsăm toate formele de manifestare. Ori sancționăm tot ceea ce pune în pericol temelia statului de drept, ori ne purtăm cu mănuși numai pentru unii, și pentru alții cu bâta. Regulile trebuie să fie clare și constituționale. Nu putem discrimina, pentru că se spune că trebuie să fie tratament egal în fața legii. Pentru cei care propovăduiesc vechiul sistem, fie el fascist, fie el de dictatură militară, fie el comunist, nu trebuie să avem milă, iar pentru cei care-și pun probleme de autonomie locală, să le crăpăm capul. Știți, mă refer la autonomie cu anumită .... Ori îi sancționăm pe toți, să se învețe minte că în statul ăsta nu mișcă nimeni decât în regulile statului de drept, ori le facem unora favoarea de a trăi mai bine decât alții. Sigur, în pușcării, dar cu regim diferit - 6 luni la 5 ani pentru unii, de la nu știu cât pe viață, pentru alții. Trebuie să fim mai atenți cu regulile democrației.

Domnul Marțian Dan:

Da. Eu cred că trebuie să fim foarte atenți, dar, în același timp, să nu confundăm planurile. Pentru că dacă eu mă duc și țin o lecție la un grup de tineri, mă rog, despre o anumită mișcare, să spunem legionară, și îi fac apologia, intru sub incidența art.166. Eu mi-am terminat lecția, am ieșit de acolo, și cu asta m-am despărțit, n-am avut nimic. Altceva se întâmplă dacă acest lucru nu se oprește aici și începe nivelul acțional, în care este o organizație, este o ligă, este o asociație și așa mai departe, care, în conformitate cu prevederile art.167, inițiază sau constituie asociații sau grupări în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute acolo și atunci, eu, într-adevăr, ies din sfera pură a propagandei, trec la acțiune, la măsuri nemijlocite, aduc de acum atingere ordinii de drept, ordinii constituționale, articulării regimului politic și celelalte lucruri. Aici, în mod inerent, când ies din acest plan, sunt supus unor sancțiuni care sunt mult mai grave, mult mai severe. Și, din acest punct de vedere, am impresia că trebuie să fim consecvenți între noi. Una este ceea ce prevede art.166 - sancționarea propagandei - și alta este când transcend planul propagandei și trec la acțiune, constitui anumite grupări, anumite asociații, mă implic în mod nemijlocit. Aici în mod inerent statul, prin Codul penal, își ia niște măsuri de apărare împotriva unor asemenea acte.

Vă rog să poftiți, domnule Constantin Șerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, dar propaganda și exemplul pe care l-ați dat dumneavoastră este sancționată conform art.166.

Domnul Marțian Dan:

Sigur că da.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Așa. Bun. Dar la pct.62, nu? ... că la pct.62 discutăm acum...

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

... se face referire la 1661, iar la ...

Domnul Marțian Dan:

Da, dar se propune să se introducă înainte de 1661 și 166.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Bun. Dar eu am vrut să mă refer la 1661, unde este clar. Una este exemplul pe care l-ați dat dumneavoastră și alta este inițierea, organizarea, săvârșirea, sau sprijinirea unor acțiuni, indiferent că sunt manu militari sau sunt propagandistice. Asta am vrut eu să arăt. Și cred că textul este foarte bun la 1661.

Domnul Marțian Dan:

Da, sigur că da.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Și să rămână la art.167. Că eu am înțeles că domnul procuror vrea să scoată tot articolul.

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu. Aici s-a făcut o propunere. Deci, după ce am votat noi, domnul Suian a revenit la acest articol și a propus ca, înainte de 1661 să introducem și 166, și după aceea s-au făcut niște referiri la alineate. Pentru că noi în text avem alin.1 și alin.4 și domnul Suian a propus ca să completăm și cu alin.2, iar domnul George Stancov a propus în general să facem trimitere la 1661 în integralitatea lui, fie că vom menționa alineatele de la 1 la 4, fie că vom face doar mențiunea la 1661 și a intervenit această discuție.

Domnul George Iulian Stancov:

Este concluzia generală. Numai o explicație scurtă.

Stimați colegi,

Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar se poate face de o singură persoană sau de mai multe persoane sau de o singură persoană prin mijloace de multiplicare și așa mai departe, fie în pustiu, fie în piață, fie ..., așa, de la om la om, chestia aia mai veche.

Morala fabulei constă în faptul că la textul cu pricina, la care ne referim, la art.167, găsim textul care spune clar: "Inițierea sau constituirea unei asociații sau grupări în scopul săvârșirii uneia din infracțiunile prevăzute de art. ...." Deci, eu nu numai că fac propagandă ca unul singur sau întâmplător ne-am adunat undeva, fără să fi fost o asociație constituită; mai constitui și asociație și fac și propagandă pentru statul totalitar. Deci, unul din scopurile pentru care mi-am constituit asociație este statul totalitar. Și eu rămân până la un moment dat, câtă vreme textul la 1661 nu sancționează și o asemenea formă de manifestare care pune în pericol securitatea națională, eu o las nepedepsită, la nivelul celorlalte fapte pedepsite la 167. O las numai la nivelul ăsta, pentru că altfel, dacă rămâne așa cum este textul, fie propaganda făcută de către o persoană, fie prin asociație, fie oricum o fi ea, rămâne la pedeapsa de la 6 luni la 5 ani. Deci, nu este periculoasă fapta de a face propagandă pentru statul totalitar în aceeași măsura în care este periculoasă fapta pentru ordinea constituțională sub orice formă, pusă în pericol -caracterul național, suveranitatea, independența ... Păi, ce să facem noi cu independența sub dictatură?! La ce ne mai folosește?! Ce să facem noi cu independența într-un stat pulverizat în nu știu ce cantoane și alte ghetouri?! La ce ne mai folosește?! Deci, sub aspectul ăsta. Dacă noi lăsăm propaganda pentru statul totalitar, o să avem un stat, ... vorba aceea, pumn de fier și cap fără minte, ca să nu spun mai mult.

Deci, vă rog frumos să înțelegeți că trebuie pedepsite foarte sever acțiunile de propagandă pentru totalitarism. Vrem să-l lăsăm vraiște? Îl lăsăm, dar eu asta am cerut - să sancționăm asocierea pentru propagandă totalitară. Celelalte asocieri sunt foarte bine pedepsite. De ce asta să fie mai blândă?

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă rog să interveniți, doamna Iliescu.

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi acordați cuvântul.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Îi dăm posibilitatea domnului Dejeu, după aceea urmați dumneavoastră la cuvânt.

Domnul Gavril Dejeu:

Posibil că suntem puțin obosiți, după atâtea ore de lucru, dar eu am impresia că ne zbatem oarecum în gol, fiindcă reglementările, așa cum sunt ordonate și cum sunt și prevăzute în art.167, deci de la poziția 62, mi se par raționale.

O dată s-a spus că propaganda ca modalitate orală de comitere, răspândire pur și simplu de idei, își are conotația sa de periculozitate socială, determinată și este într-adevăr departe de ceea ce se materializează ulterior, prin acțiuni concrete de aplicare a unor idei. Iar textele noastre valorifică această deosebire în chip judicios și rațional.

Dacă este eventual vorba invers, să extindem propaganda și la obiectivele prevăzute de 1661, asta-i cu totul altceva. Până la ora actuală mi se pare că nu s-a propus așa ceva. Dacă se propune, urmează eventual să examinăm, pentru că obiectul incriminării la 166 este statul totalitar, obiectul incriminării la 166l este ordinea constituțională , caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Dar eu vă întreb: de pildă, ideea de stat totalitar nu este subsumată ideii de ordine constituțională, în structura noastră actuală? Este evident că da. Noi avem o definire constituțională a statului nostru de drept și oricine ar propaga sau ar aduce atingere statului totalitar, implicit impietează și asupra ordinii constituționale.

Dacă vrem ca propaganda s-o extindem și dincolo, la ordinea constituțională , nu avem decât s-o facem într-un fel de repetare a problemei. Dacă însă lăsăm propaganda numai la 166, atunci trebuie să constatăm că 1661 și 167, fără 166, sunt corecte. Nu văd de ce trebuie modificate. Deci, eu văd o ordine rațională în texte, așa cum sunt la ora actuală.

Domnul Marțian Dan:

Doamna Iliescu, vă rog să poftiți la tribună.

Doamna Nicoleta Iliescu:

Vă rog să-mi permiteți să dau și eu niște explicații poate cu caracter mai juridic, așa cum le-a dat și domnul deputat Dejeu.

Eu vreau să vă spun așa: că propunerea pe care a făcut-o domnul senator Suian, de a introduce în textul art.167 și art.166, deci să facem trimitere și la art.166, nu face decât să mențină incriminarea care există în prezent. Nu se incriminează ceva în plus, ci se menține. Dacă dumneavoastră vreți să dezincriminați ceva ce este incriminat astăzi, atunci textul poate să rămână așa, fără trimitere și la 166. Să mă explic. Infracțiunea de complot, prin esența ei, presupune inițierea sau asocierea cu privire la o anumită infracțiune, infracțiune determinată și prevăzută anume într-un anume text de lege. Alin.1 din art.167, adică alin.1 cu privire la complot, prevede că inițierea sau asocierea infracțiunilor prevăzute în anumite texte se pedepsește. Deci, este o primă formă, o primă modalitate de incriminare a complotului.

Alin.3 din textul prezent spune: "Cu aceeași pedeapsă se sancționează și asocierea în vederea desfășurării unei activități cu caracter fascist sau antidemocratic". Aceste activități care includ propaganda, deci activitățile de propagandă, sunt incriminate astăzi prin art.166. Deci astăzi, una dintre formele de complot este aceea de asociere în vederea desfășurării unor activități cu caracter fascist ori antidemocratic, în care se includ și activitățile de propagandă, fiindcă acesta este obiectul de incriminare al art.166. Nu putem să incriminăm, să spunem că este complot, pentru că este de esența complotului, o asociere privind niște activități, ci numai o asociere privind o anumită infracțiune.

Prin urmare, astăzi asocierea în vederea săvârșirii infracțiunii prevăzută în art.166 este incriminată.

Alin .3, la care m-am referit, se abrogă prin acest proiect.

Prin urmare, asocierea aceasta, care este incriminată, se dezincriminează. Dacă noi vrem s-o menținem, trebuie ca textul din 167 alin.1 să facă referire și la art.166. Nu știu dacă am fost destul de clară ....

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul procuror Grigorie.

Domnul Alexandru Grigorie:

Discutăm niște noțiuni care au specificul lor. Și, ca să fiu mai pe înțeles, am să vă dau câteva exemple. Noi, astăzi, declarăm recursuri în anulare în cazurile în care s-a făcut propagandă pentru susținerea unei idei. Noi toți cunoaștem faptul că în acea perioadă se făcea propagandă împotriva intrării oamenilor în gospodăriile agricole colective. Aceasta era sancționată de art.209 din Codul penal din vremea aceea.

Pentru toți acești oameni noi am declarat recursuri în anulare și au fost admise. Dar atunci când aceia care inițiază sau se asociază, adică au un plan, au un statut, au un program, stabilesc legături de la om la om, stabilesc o serie întreagă de ședințe și întâlniri unde-și repartizează sarcini, aceștia sunt sancționați în cadrul inițierii și constituirii de organizații, care sunt o altă formă, mult mai gravă decât propaganda pe care v-am enunțat-o dumneavoastră.

Sigur că în cadrul unei asemenea inițieri, în cadrul unei asemenea constituiri, repartizări de sarcini, se poartă și discuții cu caracter de propagandă, dar acelea sunt legate nemijlocit de obiectul acestor infracțiuni. Și pentru asemenea fapte, noi am considerat că prin modul în care s-au inițiat sau organizat un grup de câțiva oameni, am declarat recursuri în anulare, mergând pe ideea că nu au fost de natură să pună în pericol ordinea socială. Deci, numai în condițiile acestea am declarat recursuri în anulare. Dar acolo unde s-au inițiat și s-au organizat, și dacă la acestea se mai adaugă și faptul că s-au înarmat, au pus în pericol siguranța statului, căile ferate etc., toate acestea intră în inițiere, și aceste organizații n-au nici o legătură cu propaganda, care este minoră.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Suian, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte, chestiunea nu-i atât de complicată pe cât ar părea, încât eu mulțumesc domnului deputat Stancov, ca și altor colegi care au luat cuvântul, inclusiv doamnei Nicoleta Iliescu, și dumneavoastră, domnule vicepreședinte al Camerei, pentru că ați sesizat ceea ce era esențial.

Deci, o activitate oricât de laborioasă, de organizare și înzestrate cu tot ceea ce este necesar desfășurării unui adevărat război psihologic, în sens de propagandă totalitară, în ideea celor susținute de domnul Grigorie, nu intră sub incidența legii penale. În timp ce unul care vorbește pe stradă, în public și răspândește idei totalitare va fi pedepsit, o întreagă mașină de propagandă, pusă la punct, până în momentul în care începe efectiv propaganda, faptul acestei constituiri și organizări a întregului eșafodaj, deci propagandei, nu intră sub incidența legii penale. Cel mult ar putea să constituie o simplă asociere pentru săvârșirea unor infracțiuni, ca și cum și-ar propune să practice jocuri de noroc sau știu eu ce fapte minore să comită respectivii. Or, nu aceasta este esența. V-aș ruga să remarcați, distinși domni deputați, și îndeosebi aceia care sunteți de profesie juriști, că atât infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, cât și complotul, despre care vorbim aici, se aseamănă. Dar care este deosebirea? Că în timp ce asocierea pentru săvărșirea unor infracțiuni se referă la infracțiunile, să spunem, obișnuite, comune, aceeași faptă, când are ca finalitate săvârșirea unor infracțiuni contra siguranței statului, se numește complot. Dacă există o asociație de rău-făcători pentru a comite furturi, asocierea se pedepsește conform textului care sancționează asocierea pentru săvârșirea unor infracțiuni. Dar când asocierea este realizată în vederea comiterii unor infracțiuni contra siguranței statului, aceeași faptă se numește în Codul penal complot.

În momentul de față, cine se organizează pentru a desfășura o propagandă cu caracter fascist, intră sub incidența legii penale. Dacă noi nu introducem art.166 în textul despre care discutăm, va însemna că de mâine încolo, el poate să săvârșească aceeași faptă, fără să între sub incidența penală, ca și până astăzi, ceea ce nu poate fi admis. Putem discuta limitele de pedeapsă, eventual. Asta, da. Dar în ce privește soluția de principiu, nu ni se pare rațională și v-aș ruga să acceptați, domnilor colegi, și propunerea mea și a domnului deputat Stancov, în sensul în care a fost formulată.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Binevoiți a observa că aceste texte la care ne aflăm sunt extraordinar de vaste, pe câtă vreme celelalte infracțiuni sunt mult mai scurte. Care este explicația? Domeniul de incriminare la aceste infracțiuni este mult mai larg, pentru că cel care a instituit legea a vrut să pedepsească totul și să cuprindă orice activitate împotriva securității statului, să nu-i scape nimic. Aceeași intenție, strict profesional, strict juridic, o manifestă și domnul senator Suian, și ceilalți colegi.

Totuși, eu am să vă rog să fiți de acord și cu părerea domnului procuror Grigorie - nu mai motivez mai mult -, și anume că sunt suficiente incriminările pe care le avem și sunt cuprinzătoare. De altfel, aici, la art.167, pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru cea mai gravă din infracțiunile care intră în scopul asocierii sau grupării. S-a gândit legiuitorul și pentru situația asta.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă mai are de făcut anumite considerații?

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Susțin și de data aceasta, ceea ce am spus la început: ca după art.165 să se introducă 166, și la 1661, după alin.1 va urma alin.2, fără 3. Să explic de ce. Art.166 sancționează propaganda în favoarea statului totalitar, cu pedeapsă de la 6 luni la 5 ani; propaganda - nu știu prin ce formă, prin orice formă.

Dacă introducem art.166 sub incidența art.167, ce incriminează, ca agravantă? Organizarea unor asociații, grupări în vederea efectuării propagandei. Și atunci, apare problema. Nu a făcut propagandă și nu intră sub incidența art.166, dar și-a confecționat aparatură, mașini de făcut, și-a organizat rețea în toată țara, grupuri de răspândire, numai să apese pe buton și să-i dea drumul. Și atunci, nu-l incriminez, dacă nu-l bag în art.167.

Iată de ce mențin ceea ce am spus la început, să introducem și art.166, după 165, la 167.

Domnul Stancov a propus ca de la 1611, să introducem și alin.3. Nu văd necesar. Pentru că alin.3 ce face? E normă explicativă. Ce zice? "Dacă fapta prevăzută în alin.2 a avut ca urmare săvârșirea infracțiunii la care s-a îndemnat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracțiune". De ce să introduc aici? Nu-i necesar. Pentru că, vorba domnului coleg Dejeu, mai citesc și alții și pe urmă spun: ce ați făcut acolo?

În concluzie, susțin introducerea art.166 după 165 și după alin.1 - alin.2, și nimic mai mult.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că problema pe care noi o discutăm este foarte importantă și reglementarea cu multă limpezime în Codul penal a acestor chestiuni este foarte importantă, pentru că în funcție de asta se va contura o anumită practică juridică în rezolvarea unor eventuale astfel de cazuri.

Eu nu aș fi de acord, din acest punct de vedere, să topim lucrurile, așa cum s-a propus, prin introducerea art.166 și la art.167. Și de ce? Am să vă dau un exemplu. Dacă, să spunem așa, eu sunt specialist în ceea ce privește mișcarea legionară, vorbesc de X, Y, care are asemenea cunoștințe, sau, știu eu, organizare politică de tip fascist. Stim că fascismul nu a fost numai o ideologie, ci a fost și un anumit tip de organizare și funcționare a partidelor politice, a unui anumit tip de formație politică, în cadrul căreia problemele legate de pregătirea militară, de încadrarea militară și de disciplina de tip militar, au fost cele care au predominat. Acolo a fost un anumit tip de propagandă - o propagandă de tip obsesiv, și nu o propagandă de tip reacționar și altele.

Dacă eu, de exemplu, sau X, Y, care avem anumite cunoștințe în acest domeniu și suntem invitați, de exemplu, la un grup de tineri, să le spunem ce este partidul fascist? Care este fizionomia lui? Cum este organizat el? Ce fel de activități, cu predilecție, desfășoară? Vom ajunge să spunem că partidele acestea sunt partide cu o disciplină militară, cu o încadrare militară a membrilor, gândiți-vă la mișcarea legionară, cuiburi; cuiburile, mă rog, erau subordonate ierarhic și piramidal altor structuri, până sus, la căpitan și la comandant.

După aceea, în activitatea acestor partide joacă un rol foarte important modalitatea cum să se organizeze diversiunea, cum să se ia cu asalt sediul unui partid politic advers, a unei organizații democratice, a unei instituții a statului și altele.

Eu vă întreb următorul lucru: dacă cineva care este specialist sau cunoscător al acestor chestiuni, face o acțiune de propagandă și prezintă aceste lucruri, și cu aceasta el s-a dat la o parte, el intră, după părerea mea, sub incidența art.166, la care noi prevedem anumite pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor anumite drepturi.

Dar lucrurile se întâmplă și se pot întâmpla așa: bun, ați prezentat expunerea, considerentele dumneavoastră cu privire la modul de organizare a unei mișcări de tip fascist, lăsați-ne să reflectăm, ne mai vedem peste 2 săptămâni, cu acel prilej dumneavoastră ne ajutati nemijlocit să ne structurăm, să gândim acțiunea, să trecem la asaltul direct și luarea cu asalt a unor sedii ale unor partide democratice, a unor instituții ale statului, ale unor organizații democratice s.a.m.d. În aceste împrejurări cel care a fost implicat în această acțiune a ieșit din perimetrul simplu al propagandei și a început acțiunea care intră sub incidența art.167.

Domnilor, sunt situatii diferite, nu putem amalgama. Noi, pentru propaganda totalitară, indiferent care este forma acestei propagande totalitare, avem prevăzute anumite lucruri la art.166. Când se întâmplă trcerea la acțiune, îmbinarea dintre propagandă și acțiune, când se recurge la mijloace și acțiuni violente prin care se încearcă, mă rog, impunerea acestor chestiuni de acțiune totalitară și așa mai departe , atunci, în mod inerent, trebuie ca gradul de sancționare, dată fiind periculozitatea crescută a acestor acțiuni, să fie unul sporit și, din punctul acesta de vedere, eu nu înțeleg care sunt rațiunile pentru care trebuie introdus la 167 și referire la 166. Părerea mea este că se produce un amalgam.

Da, poftiți.

Domnul George-Iulian Ștancov:

Vreau să explic numai de ce, fără a face referire la discursul anterior, să explic de ce totuși art.166 trebuie să se regăsească în 167 dar pe alt tip de expllicații.

În scurte cuvinte mă refer la ceea ce se cheamă fundamentul statului de drept democratic. Dacă acest fundament este erodat, cum spuneam mai înainte, de o propagandă, fie și ea cu ocazia unui învățământ politic, fie la catedră și ilustrisime dar triste exemple se pot da din istoria inclusiv românească. Eu nu vreau să atac aici personalități ale filozofiei neamului românesc, de la Nae Ionescu mai departe, nu discut eu, nu-mi permit asta, dar el devenise prea iubit de către studenți și totuși a făcut propagandă. După cum prea iubiți au fost și după revoluție. Alt tip de propagandiști, este adevărat, nu făcea propaganda legionară, făcea propaganda comunistă. Este adevărat că pentru Nae Ionescu s-au găsit locuri undeva la marginea istoriei, unde sunt și astăzi probabil aruncați de propaganda cealaltă, este adevărat că pentru alții, cum ar fi Goebbels, s-a găsit și o spânzurătoare. Este adevărat că la noi nu s-au mai pus asemenea probleme nedemocratice, pentru ca nu era corect, este adevărat că astăzi propagandiști au fost și vor fi încă. Este adevărat că toate chestiunile astea trebuie să le rezolvăm cu toleranță în temeiul Constituției noastre democratice, să nu transformăm totul într-o vendetă politică, dar este adevărat că, dacă nu luăm măsuri în primul rând prin sancțiunile de drept penal, ne putem trezi că istoria se repetă. Fie pe culoarea de extremă dreaptă, de care vorbea domnul Marțian astăzi, fie pe cea de extremă stângă de care vorbeau cei de la revoluție și tot vorbim de la revoluție încoace. Tot vorbind însă, se nasc în România ambele extreme sau una nu moare și cealaltă mișcă să renască. Cam tot pe acolo. Și ele pot duce la confruntări sociale. A le lăsa să se confrunte propagandistic pentru a-și demonstra virtuțile totalitarismului de dreapta, unii, virtuțile totalitarismului de stânga, ceilalți, în timp ce țara are nevoie de demers democratic și dezvoltări autentic democratice, înseamnă a lăsa mai blând sancționabile cele mai grave și perverse forme de pervertire a conștiinței umane. Și anume acele care... strop cu strop, patriei spic... știți, ca să nu spun altfel. Deci, încet- încet îndobitocim ba la dreapta extremă, ba la stânga extremă, dar lumea asta nu mai are limpezime niciodată. De ce această dorință de a nu sancționa, la fel cum sancționăm, cum spuneam mai înainte, pe acei care se ating de integritatea statului, și pe cei care se ating de integritatea statului de drept. Pentru ca, în momenul în care noi afectăm acest stat de drept democratic și pe care îl respectăm și căruia ne supunem constituțional, și lăsăm ca ordinea constituțională, interpretabilă ca și în decembrie, ordine constituțională a fost și în dictaturi și afectarea ordinii constituționale nu înseamnă niciodată în înțelesul acestui art.1661, nici unul la care mă refer și mai la vale, nu înseamnă că în dictatură nu poți afecta ordinea constituțională, dar poți să ajungi prin propaganda totalitarismului la ordine constituțională într-un stat nedemocratic totalitar.

De aceea, nu mă raliez cu domnul Suian care este PUNR-ist declarat și eliminat din structura democratică cu care colabora la guvernare. Deci, sub aspectul acesta mă aliez ca jurist. Dar, iată, și intoleranțele duc la criză politică. Unii nu mai încap de alții. Nu ar fi bine să ne găsim consensul în rațiune, să sancționăm pe aceia care duc la intoleranță, fie pe propaganda că unii sunt mai buni decât alții? Și la un moment dat țara se prăbușește. Deci, eu am cerut fără să fac demagogie să nu lăsăm mai jos ștacheta răspunderii penale pentru cei care fac azi propagandă într-un cerc studențesc, mâine înființează un grup marxist- leninist - "Calea luminoasă spre moartea rușinoasă" - adică de ce să nu vedem pericolele care se nasc. Un tineret în degringoladă culturală, fără perspectiva zilei de mâine, este ușor de manipulat, el poate fi generația care demolează ce încercăm să construim azi. Nu ar fi bine să construim cu generațiile viitoare o structură stabilă democratică? De ce ne temem și de ce vrem să iertăm pe cei care sunt... poftim, eu sunt foarte rău de gură, aș putea fi un propagandist nerușinat pentru totalitarism. Nu aș merita decât dispreț și pușcărie. Iar mie să mi se dea clemența de a fi mai blând tratat precum Zelea Codreanu sau cei care plâng că nu au fost judecați după regulile statului de drept? Mă refer la CPEx. Plâng după regulile statului de drept pe care le-au înfrânt cu nerușinare! Vor democrație în pușcărie după ce au făcut din țară o pușcărie. Vedeți cine sunt cei care vor democrația? Cei care au batjocorit-o, iar ceilalți fasciștii plâng și ei după Ordinea de Fier. "Ordinea" și alte ziare sunt forme de propagandă dușmănoasă împotriva democrației, iar noi îi lăsăm și sancționăm pe cei care umblă cu pornografie. Sigur că trebuie să-i sancționăm că și aceea este o faptă gravă, dar cea mai tristă pornografie este cea împotriva sistemului democratic. Dacă vreți, iertați-i, dați-le sancțiuni cu amendă că au și bani, au cu ce face propagandă. Noi, ceilalți nu avem cu ce.

Vă multumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu cred că discursuri de acest gen aduc o lămurire și limpezire a lucrurilor. Discuțiile de acest gen le încrucă foarte mult și le aruncă în zona ceții, pentru ca eu cred că noi suntem de acord cu un lucru. Orice acțiune vizând instaurarea statului totalitar trebuie să fie sanctionată. Ceea ce trebuie să distingem noi este ce fel de acțiuni sunt? Care este gradul lor de periculizitate, le punem pe toate pe același plan? Păi, nu sunteti consecvent cu dumneavoastră înșivă în acest caz, domnule Stancov. Noi facem aici anumite distincții. Una este dacă eu fac o anumită propagandă dar care nu este urmată de o acțiune, și eu aș putea da aici nu doar exemplul lui Nae Ionescu, sunt alți mari intelectuali care, pe aceste meridiane și altele, au devenit figuri de reper și așa mai departe , care au pledat în acest plan. Cauzele pentru care au pledat se pot analiza istoric. Unii dintre ei le-au analizat ei înșiși și spre apusul vieții au avut posibilitatea să se delimiteze și să vadă, mă rog, care au fost cauzele rătăcirii. Alții nu au făcut-o, dar este o situație, și cu totul altă situație este când eu nu numai că am aceste idei, ci mă implic în acțiunea pentru a face ca aceste idei să fie implantate în realitate, să intervină în realitate, să modific realitatea, să construiesc un stat totalitar și să dezvolt acțiuni totalitare cu toate celelalte chestiuni. De ce nu vreți...? Atunci care este rațiunea de a fi a art.166? Pledoaria dumneavoastră trebuia să vă ducă la ideea să eliminăm art.166 și să rămănă aici la 167. Nu sunteți consecvent, nu surprindeți diferite game ale activitătii umane în specificitatea lor și, în funcție de natura și specificitatea lor, să preconizați anumit regim sancționator care să se muleze pe acele specificități. Asta n-o faceți dumneavoastră și atunci veniți cu discursul propagandistic în trecut, în prezent și cu alte chestiuni și vreți să smulgeți aprobarea pentru un amalgam pe care îl propuneți.

Domnul George-Iulian Stancov:

Domnule președinte,

Eu nu am jignit pe nimeni, vorbeam de istoria noastră. Daca vrem să ne facem că nu știm ce s-a întâmplat și s-ar putea întâmpla, putem vorbi în abstract și să facem un seminar. Eu v-aș ruga un singur lucru. Eu nu am venit să jignesc pe nimeni, eu am făcut referire numai la o personalitate a filozofiei neamului românesc nu vreau să mă refer la alte persoanlități postbelice, deoarece nu asta este chestiunea în esență și aici chiar are dreptate domnul Marțian, numai că are dreptatea dumnealui. Știți fiecare are dreptul la dreptatea lui.

Domnul Marțian Dan:

Sigur.

Domnul George- Iulian Stancov:

Aici nu înțeleg de ce trebuie sa polemizăm cu oarecari tonuri pe care eu le respect pentru că așa este în arta oratoriei. Dacă nu ai ton nu este de bon ton. Însă, sub aspectul acesta, al eludării esenței problemei, cum că totuși bietul om a zis și el ceva, eu nu am pus problema să majorăm pedeapsa la 166, mi se pare și exagerată de altfel, 6 luni - 5 ani că zici că era mai bine înainte că pÎinea era mai ieftină, până la urmă intrăm toți în pușcărie dacă facem teoria asta. Problema era alta. Și aici dacă vreți ne putem apleca. Atunci când asociați ca atare fac propagandă împotriva statului pentru statul totalitar și împotriva statului democratic, atunci când cu mijloace, cu fonduri se constituie în grupări umane care au un plan de acțiune, că propaganda se face cu planificarea propagandei, cu ținte, cu teme, cu categorii pe care să le aburești, ca să spun așa, să le convingi... Și atunci, chestiunea asta care are ca scop instaurarea statului totalitar nu este la fel de periculoasă ca și afectarea a ceea ce spuneam mai înainte că este sancționabil grav în 167? De ce asocierea, constituirea de asociații, de grupări, de ligi, cum spunea și chiar domnul Marțian, cu scopul unic de a face propagandă, să zicem, de tip revoluția din octombrie, de tip revoluția lui Codreanu, de tipul marșul lui Mussollini, de tipul nenorocit... de ce să nu o sancționăm la fel de sever? Asta este problema. Una este să vorbim liber, garantându-ne asta și Constituția, dar respectând regulile constituționale și să nu sărim calul, și alta este să ne grupăm și cu regulile statului de drept în asociatii și în tot felul de așa zise cercuri acoperite și care să prolifereze, să desimineze... așa s-a făcut propagandă în facultăți, în universități de către cei care se numeau atunci național-socialiști și tineretul acela debusolat a devenit falanga cu care s-a lovit în sistemul democratic. Și a dus la dictatură militară și a dus la mizerie. Așa s-a făcut și în celălalt sistem, de ce să nu recunoaștem? Că această minte, gândire totalitară este moștenirea unui asemenea sistem de propagandă. Iată marele pericol! Cu un asemenea tip de gândire inoculată, decenii întregi, nu putem să înțelegem de ce este nevoie de sisteme democratice. Cu greu schimbăm. Iată unul din marile pericole. Afectează ființa națională, propaganda insidioasă, care până la urmă face apologia crimei, pentru ca omul este până la urmă scrificat pentru cauza tuturor, dar de fapt a nimănui. Nu am făcut nimic rău în asta. Am învățat și eu bine propaganda la vremea în care am trăit înainte de decembrie, că nu m-am născut după decembrie. Dar este bine să ne mai și trezim. Asta este singura diferență.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun, dar întrebarea care se pune este ce rost mai are atunci dacă are legitimitate art. 166? Asta este toată problema. Pe mine nu mă interesează toate aceste polemici, și alte chestiuni, pe mine mă interesează să avem o legislație foarte exactă, foarte precisă, pentru că ea va avea incidențe asupra practicii judecătorești și alte chestiuni și dacă noi am decupat domeniul propagandei și l-am pus sub incidența prevederilor art. 166, iar aici, la 167 luănm lucrurile și le amalgamăm, de ce să mai menținem atunci art.166?

Domnul George-Iulian Stancov:

Domnule Dan, mă scuzați, eu sunt convins că ați înțeles, dar nu ați înțeles bine.

Problema este simplă. Nu am decupat nimic. Am făcut trimitere la un text care este textul cadru, textul acela care vorbește, definește infracțiunea de bază.

Mă duc la infracțiunea calificată, în care două sau mai multe persoane asociate, grupate își propun același scop de la alineatul 1, în care fiecare vorbește după cum îl duce mintea, dar nu este nimic organizat, nimic constituit, structurat și stipendiat și cu sop parșiv, ca să spun. Că omul... gura păcătosului adevăr grăiește, câteodată, poate. Dar aici este vorba de constituire. Uitați ce se spune aici la articolul de care vorbim. "Inițierea sau constituirea unei asociații sau grupări..." Deci aici este altceva decât la 166, unde este vorba de propagandă. Textul acolo este textul cadru, dincoace, propaganda în cadrul unei asociații sau grupări se pedepsește. Or, când eu inițiez o asemenea chestiune, o constitui ca atare și mă apuc de bătut apa în piuă până îi prostesc pe toți și o luăm de la capăt cu nu știu ce altă orânduire imbecilă , este corect să nu sancționăm cu severitate? Este o chestie simplă. Dacă vrem să-i lăsăm pe toți să zbiere ba pe stânga, ba pe dreapta, la mijloc o sa rămână Constituția, știți, ca să nu spun altfel.

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul Suian.

Domnul Valeriu Suian:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Eu regret că ne întindem cam mult cu discuția la acest subiect. Aș vrea să mai reamintesc câteva noțiuni de drept penal. Ceea ce deosebește infracțiunea de complot - și despre ea vorbim acum, aici este sediul materiei, în art.167, infracțiunea de complot este o infracțiune sui generis. este ceea ce în limbajul specialiștilor înseamnă pluralitate constituită de infracțiuni, în sensul că fapta pedepsită de legea penală nu este nici atentatul, nici trădarea, nici spionajul, nici, știu eu, subminarea puterii de stat, ci fapta periculoasă, este însuși faptul asocierii unor persoane. Dar nu simpla asociere, ci legată de urmărirea unui scop anume.

Faptul asocierii pe plan material trebuie să fie dovedit, este o constituire, o grupare cu o anumită structură organizatorică, dar să se facă dovada totodată că scopul acestei grupări, acestei organizări, urmărit, ar fi ca în viitor să săvârșească o anumită infracțiune, nu orice faptă, o anumită faptă care constituie, potrivit legii penale, o anume infracțiune.

În cazul în care după constituire, domnule vicepreședinte, după constituirea asociației acesteia periculoase, ea trece efectiv și la comiterea faptelor respective, nu va exista o singură infracțiune, ci vor exista două. Adică complotul, prima faptă care s-a consumat în momentul în care asocierea este constituită, și, în concurs cu această infracțiune de complot, se va afla infracțiunea cealaltă.

Deci, în cazul acesta ar fi vorba despre o infracțiune de complot în concurs cu o infracțiune de propagandă în favoarea statului totalitar după cum ar putea consta dintr-o faptă de complot în concurs cu o infracțiune de trădare sau cu o infracțiune de subminare a puterii de stat sau de acte de diversiune sau de atentate. Aceasta este chestiunea. Că infracțiunea de complot se consumă fără să fie necesară în efectuarea efectivă a propagandei. Iar o altă chestiune este aceea că în art. 166 faptele încriminate sunt acțiune efective, dar nu de propagandă, ci de natură materială îndreptate împotriva ordinii constituționale. Deci, va trebui să decidem dacă ceea ce astăzi este incriminat mai râmâne sau nu mai râmâne incriminat. Este o decizie, desigur, politică.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu vă propun să încheiem, cred că nu există asociații sau grupări care să nu aibă un anumit sistem, o anumită orientare, anumite principii pe care le promovează și alte chestiuni. Dar cu toate aceste explicatii nu ieșim din încurcătură în care... dar mă rog, nu are rost să ...

Domnul Ion Dinu:

Eu manifest o solidaritate de opinie cu opinia domnului președinte.

Domnia-sa ne-a atras atenția asupra unui adevăr indiscutabil. Că 166 încriminează o anume activitate - de propagandă. Și alineatul 2 ne și spune în ce constă. Spune: "Propaganda constă în răspândirea în mod sistematic sau în apologia unor idei". Deci, la asta exclusiv se circumscrie propaganda.

Atunci când celelalte activități despre care se face referire la 167 nu mai sunt de propagandă, sunt de constituire efectivă, sunt de asociere, acestea sunt activităti de rezultat, atunci când propaganda nu dă rezultat efectiv. Dă răspândirea unor gânduri, a unor păreri. Nu putem să incriminăm în art.167 alin. 1, acolo unde incriminăm infracțiuni care au consistență, existență de activitate, inițiere, constituire, este cu totul altceva decât răspândirea în mod sistematic, dacă vreți. Nu se poate. Aici latura obiectivă a infracțiunii de propagandă este cea care este. Constă în răspândirea de știri. Nu este nimic organizat. Nu este nimic inițiat. Nu este nimic constituit. Atunci dincolo, la 167, ce se incriminează, pentru toate cele care sunt pe urmă înșirate, în care se cere să adăugăm și 166: "Inițierea sau constituirea unei asociații sau grupări în scopul săvârșirii uneia din infracțiunile..." și acum le enumeră. Propaganda aceasta rămâne o infracțiune de sine stătătoare prin însăși latura ei obiectivă, care nu are nimic comun cu latura obiectivă aici, care are o existența materială, practică, aici este vorbă, vorbă și atâta tot.

Nu putem să incriminăm în cadrul art.167 o infracțiune care este de sine stătătoare și cu o latură obiectivă care nu are nimic comun cu toate aceste infracțiuni care sunt enumerate în 167 alineatul 1.

De aceea, mi-am permis să spun că sunt cu totul de acord cu opinia domnului președinte.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dinu, nu trebuie, lăsați că asta va fi o mostră pentru studii în cadrul seminariilor de drept penal la facultățile de drept. Și eu zic că este bine acolo să se discute, știți. Pentru ca după ce la 166 dăm ce se pedepsește și mai dăm și definiția, după aceea trecem aici și asimilăm într-un cu totul alt context, bun, să facă actualul Parlament treaba asta și să dăm posibilitatea de discuții între specialiști, profesori, studenți și ceilalți.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă uitați la alin. 2 la punctul.62, rândul 3, acolo sunt: "Inițierea sau constituirea unor asociații în scopul săvârșirii vreuneia dintre infracțiunile prevăzute în art.155 la 163, 165 și art...", acum aici se propune introducerea art.166, după care vine 166l , deci în legătură cu introducerea art.166, eu nu am mai întrebat dacă comisia mai are ceva de adăugat. Nu mai aveți? Bun.

Cine este pentru introducerea referirii, trimiterii la 166? 22 de voturi. Deci, nu a întrunit numărul de voturi necesar.

La art.166, rog pe inițiator și comisia, rămâne referirea doar la alin. 1 și 4 sau în întregul lui la acest articol, deci, toate cele 4 alineate? Este o problemă pe care a ridicat-o domnul Stancov și domnul Suian a propus să fie făcută trimitere la alin. 1, să se introducă alin. 2 și alin.4 . Nu a avut în considerare alin. 3. Rog să ne precizați cum procedăm? Rămânem la aceste 3 alineate, 1, 2 și 4, sau râmânem la toate cele 4 și atunci evident că vom face referire nu numai la art. 166 l. Și atunci să fiti de acord să eliminăm trimiterile la alineate și este clar că se are în vedere art.166l și este clar că este în integralitatea lui.

Supun votului suprimarea acestui segment de text, "alin.1 și 4".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritatea de voturi s-au aprobat.

Nu au fost alte obiecții. Vă supun spre aprobare acum art.167 în virtutea acestor suprimări pe care le-am făcut puțin mai înainte. Este o modificare. Vă supun votului punctul.62.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt .

A fost aprobat.

De asemenea, trecem la punctul. 64. Se referă la art. 168 și se propune ca după el să fie introdus art. 1681, iar cuprinsul acestuia, conținutul și redactarea acestui articol le aveți încât nu mai este cazul să le prezint.

Dacă sunt observații în legătură cu acest punct? Domnul Marton, vă rog.

Domnul Marton Arpad:

Domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Iarăși am ce am cu niște formulări pentru mine cam vagi.

Acest text, vă rog să-l urmăriți cu atenție:"Comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date sau informații false, ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani".

Iată că acest text are mai multe probleme.

În primul rând se referă la atingerea siguranței statului sau relațiilor internationale. Nu este vorba de un pericol sau un pericol posibil, ci o atingere a unor relatii internaționale, de exemplu. Mai departe, "știri sau" dacă spun "sau" înseamnă că nu și, ci sau, ori una ori alta. Da. "Comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace", iarăși este această problemă cu "orice mijloace," de știri date sau informații false"... Problema este următoarea. Când eu am făcut această comunicare sau răspândire, prin orice mijloc, am făcut o comunicare, am știut sau nu am știut despre faptul că ceea ce am spus eu este adevărat sau este un fals. Este o problemă juridică. Deci, am făcut-o intenționat, eu am fost cel care am făcut falsul, eu am fost cel care am produs știrea falsă sau a fost altul. Sau dacă am știut de falsitarea acestei știri când am vorbit de știrea respectivă, care poate să aducă încă o dată, spun, atingere, de exemplu relațiilor internaționale ale României. Iată că sunt vreo 4 probleme care aici se cam amestecă, adică toate se adună, și la un moment dat cineva bine intenționat poate să facă o afirmație în public care să fie preluată de exemplu de un organ de presă, orice mijloc, care pe urmă să fi fost un fals, mă rog, nu s-a documentat, nu a știut că cineva l-a mințit sau a fost un document falsificat, care a apărut poate într-un alt cotidian, altul a fost cel care a făcut falsul și este pedepsit cu 5 ani închisoare, pentru că cineva spune că ar aduce atingere relațiilor internaționale sau siguranței statului.

Vedeți? Sunt prea multe lucruri adunate la un loc, ca să fie un text bine pus la punct și să pedepsească, într-adevăr, o faptă criminală.

Ca atare, eu solicit...

Din sală:

Eliminarea!

Domnul Marton Arpad:

... Da, ar fi o idee minunată, însă și eu cred că cei care mint cu bună știință să fie pedepsiți.

Ca atare, solicit să includem o precizare și textul ar suna astfel atunci: " ... comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date sau informații false, în cunoștință de cauză", deci, primul lucru, cel care a produs această comunicare știe că este fals ceea ce spune iar, pe de altă parte, să înlocuim această sintagmă " ... să aducă atingere" cu " ... să pună în pericol". Este iarăși o diferență destul de mare între a atinge relațiile internaționale sau a pune în pericol relațiile internaționale.

Cred că am fost înțeles.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă mai sunt alte observații?

Domnule George Stancov, aveți cuvântul.

Domnul George Stancov:

Cred că textul este suficient de clar sub un anumit aspect, și anume că nu-i nevoie să spunem aici: " ... cu știință, cu rea-credință, sau cu voință", pentru că o teorie cunoscută este aceea că, atunci când legiuitorul nu grăiește, faptele sunt pedepsite numai atunci când sunt săvârșite cu intenție. Deci nu are rost să mai discutăm.

Ceea ce este de discutat este dacă nu pune în pericol așa-zisa "libertate de exprimare" sau, eu știu, de "libertate a presei" și așa mai departe.

Văzând însă care este scopul protecției prin text, și anume "să nu fie atinsă siguranța națională", pe mine mă duce gândul că prin conceptul de "siguranță națională" este suficient de definită și, ceea ce vrem noi să spunem, atunci când vorbim de "dreptul internațional", relațiile internaționale ale statului român cu alte state ale lumii.

Deci, cred că trebuie eliminat sau "relații internaționale...", pentru că, pe de o parte, chestiunea aceasta naște monștri și unii chiar comentează că au pierdut guvernarea, mă refer la Tratatul româno-maghiar, de exemplu, la zi, și iată cum putem găsi aici că " ... pune în pericol relațiile..." nu știu ce. Eu cred că este suficient să pui în pericol siguranța națională și prin faptul că mereu vrei ca România să fie izolată, discreditată în lume, prin tot felul de comentarii defavorabile la unele sau altele dintre tratate, că mereu nu ne mai place, că mereu cineva vinde țara, deci, sub aspectul acesta, eu zic să eliminăm "relațiile internaționale", pentru că, dacă rămânem înlăuntrul suveranității noastre, acolo unde se face și aplicarea legii penale, cel puțin într-o anumită definiție a aplicării legii penale în spațiu, eu cred acum că nu trebuie să ne mai lărgim și la relațiile internaționale, pentru că n-are rost. Siguranța națională este afectată și atunci când, și nu repet, și deci ca să nu mai lăsăm undă de îndoială și în mintea unora care, minoritari fiind, cred că nu sunt respectați în statul național unitar, și relațiile internaționale ar fi afectate și ar fi ei înșiși oarecum în primejdie câtă vreme n-au relații bune cu frații de peste graniță, deci chestiuni care sunt valabile și pe care le știm.

Deci, eu propun eliminarea acestei sintagme " ... sau relațiilor internaționale ale României", pentru că, mai presus de siguranța națională nu-i decât Constituția, dacă știm s-o respectăm.

Domnul Marțian Dan:

Deci, acest segment " ... sau relațiilor internaționale ale României", da?

Bun. Este clar, am reținut propunerea.

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Am o categorică și fermă opunere la înlăturarea exprimării "relațiilor internaționale".

Politică oficială și de mentalitate, de gândire autarhică nu mai există la nici un stat civilizat, la nici un om cu conștiința proteguirii intereselor naționale. Avem nevoie de relații internaționale cel puțin în aceeași măsură în care avem nevoie de a protegui siguranța națională. Vrem să devenim membri la organizația cutare, vrem să avem relații cu toate statele, suntem dependenți ca existență pe toate planurile, și nu numai noi față de alte state, ci și alte state... haideți să vorbim cu corectitudine... să aibă normale relații cu noi. Nu se poate să glumim. Este o preocupare de prim plan inițierea, statornicirea, adâncirea, conservarea și tot ce vreți dumneavoastră, a acestor relații internaționale. Este chiar periculos să gândim așa, a uita semnificația relațiilor internaționale.

Incă o dată: fermă opunere la această înlăturare (comentarii în sala de ședință).

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii dacă mai sunt în legătură cu acest punct? Nu sunt.

Atunci, reamintesc foarte pe scurt: deci, domnul Marton Arpad a fost primul vorbitor care a cerut ca după textul care sună astfel: " ... comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date sau informații false, ori de documente falsificate", după care să adăugăm precizarea " ... în cunoștință de cauză" și după aceea textul curge așa cum îl avem: " ... dacă fapta este de natură ..." și aici are dânsul o propunere: " ... să aducă atingere" să fie înlocuită cu " ... să pună în pericol".

Aceasta este propunerea dânsului, restul textului până la sfârșit, în opinia dânsului, rămâne așa cum este în varianta venită de la Senat.

În fine, este ultima chestiune, care a fost prezentată de către domnul Stancov, pe marginea căreia și-a exprimat opinia domnul Dinu, și anume domnul Stancov a propus să suprimăm următorul segment de text: " ... sau relațiilor internaționale ale României", " ... de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României". Textul care începe cu " ... sau relațiilor" propune să fie suprimat.

Acum îl rog pe domnul vicepreședinte Suian să ne spună opinia inițiatorului și dacă comisia dorește să ne comunice considerentele ei, le ascultăm.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Se spunea și se va spune, în continuare, și cred că tot mai apăsat, că " ... ceea ce este bun pentru Europa este bun și pentru România".

Dacă veți avea curiozitatea să studiați ultima formă a Codului Penal Francez, care a apărut, dacă nu mă înșel, în 1992, veți găsi un text care este foarte, foarte apropiat de textul pe care îl aveți în atenție. Că difuzarea, răspândirea de informații sau de documente false sau falsificare poate pune în pericol în anumite condiții siguranța statului sau relațiile externe ale unui stat, cred că nu este necesar de dovedit. Că și alte state sunt preocupate de aceste lucruri, mai ales în această epocă modernă, este de la sine înțeles. Că și în legislația noastră antebelică a existat o reglementare foarte asemănătoare, domnilor colegi, iarăși este un fapt de domeniul evidenței, încât ...

Din sală:

În perioada postbelică...

Domnul Valer Suian:

Nu, în perioada postbelică, nu. Nu a existat.

... încât necesitatea reglementării acestei chestiuni și a incriminării unor asemenea fapte este evidentă.

Cu privire la obiecțiile sau propunerile formulate, de data asta am să fiu un pic mai aspru. Dacă este necesar să scriem la fiecare infracțiune dacă trebuie să fie comisă cu intenție, sau în cunoștință de cauză, răspunsul la această întrebare se află în anul II de facultate. Cine nu-l află atunci, poate că nu-l mai află niciodată, dar asta-i chestiune de instrucție.

Din sală:

La care facultate?

Domnul Valer Suian:

Păi, la o facultate de Drept, evident, la oricare, din țară sau din străinătate, nu contează. Dar se învață. Cine vrea să învețe. Cine nu, nu-i obligatoriu, de aceea-i facultatea facultativă...

Vreau să vă reamintesc, domnilor colegi, că răspunsul se găsește în art. 19 din Codul Penal. Acolo scrie când faptele se pedepsesc dacă sunt săvârșite cu intenție și când dacă sunt săvârșite din culpă. Nu trebuie să mai scriem încă o dată în Codul Penal, sau de o sută sau trei sute și ceva de ori câte infracțiuni sunt, cum bine a remarcat domnul deputat Stancov.

În legătură cu terminologia, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței statului, sau relațiilor internaționale. Este o formulă care este consacrată și utilizată într-un număr foarte mare de texte din Codul Penal. Nu aduce nimic nou în raport cu alte texte pe care le găsiți și care nu s-au comentat, nu au fost făcute obiecții în legătură cu ele. Este o modalitate prin care se exprimă faptul că ne aflăm în fața unei infracțiuni de pericol. Că una este siguranța statului, și alta este protejarea relațiilor externe ale României, ca și, în general, pentru fiecare stat, acest lucru este valabil. Dacă vreți, aici s-ar încadra și acea bună sau rea imagine a României, care poate fi deformată prin asemenea procedee, este o evidență. Dacă renunțăm la sintagma "relații internaționale", firește că un domeniu important rămâne neprotejat, ori noi știm că poate să aibă siguranță pe plan intern, dar să sufere datorită componentei internaționale, pentru că relațiile sale cu alte state sunt deteriorate. Aceasta vrea să protejeze textul, încât eu cred că, așa cum s-a relevat și de către unul din antevorbitori, textul, așa cum este prezentat, este corespunzător și are și corespondente în legislația internațională.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă sunteți amabili să ascultați puțin, deci considerentele comisiei, după care vom vedea ce decizii va trebui să luăm.

Domnul Aurel Stirbu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Nu ne putem însuși nici unul din cele două amendamente. Menținem textul așa cum a fost votat de Senat, pentru două considerente, în afară de ce a spus domnul senator Suian, vă rog, scurt, ca de obicei.

Ca să spunem în loc de " ... aduce atingere", " ... să pună în pericol", nici gramatical, nici acordat nu merge " ... să pună în pericol relațiile internaționale". "Aduce atingere relațiilor internaționale", nu " ... să pună în pericol", că nu se răstoarnă carul, sau șura, sau nu știu cum... și nici gramatical nu putem admite.

Problema dacă " ... cu conștiință", nu mai este cazul să argumentez, domnul senator Suian v-a argumentat, nu există răspundere fără vinovăție, sub cele două aspecte.

Amendamentul domnul Stancov, să renunțăm la a doua parte, respectiv la" ... relații internaționale", domnilor colegi, efectiv m-a îngrijorat acest amendament.

Documente falsificate sau informații greșite, răspândite duc nu numai la deteriorarea relațiilor internaționale, au dus și la războaie în anumite perioade istorice.

Domnilor,

Este foarte periculos. Să nu incrimăm asemenea fapte, o declarație, un document răspândit undeva, nu știu la ce organism, falsificat transmis, poate să ducă la ruperea relațiilor, știu eu. Când? Astăzi, când avem nevoie atât de mult de relații internaționale, de apropierea între state, de intrarea în organismele Europei și să nu incriminăm faptele care ar duce la subminarea unor astfel de relații?

Repet, cunoașteți istoria și dumneavoastră: un document falsificat a dus la război, sau o știre falsă... Deci, nu ne putem însuși acest amendament.

Și acum, o comunicare: la terminarea ședinței aici, rog pe membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să vină la bibliotecă, să ne ocupăm de articolele de la declararea și controlul averilor, care ne-au fost trimise să ne mai gândim la ele. Deci, la terminarea aici, ne întâlnim la bibliotecă, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Intrucât, potrivit Regulamentului, au prioritate acele propuneri care vizează eliminări de text, vă citesc segmentul de la acest articol, pe care colegul nostru, domnul deputat George Stancov, propune să-l suprimăm.

Domnul George Stancov:

Renunț, nu pentru că m-am speriat de pledoarie, ci pentru că, oricum ar fi, tot așa este. Ori cum am spus eu, ori cu cealaltă, lucrurile stau la fel.

Domnul Marțian Dan:

Intrucât dânsul l-a retras, prioritate are acum supunerea la vot a variantei comisiei.

Supun votului dumneavoastră deci textul de la pct. 64, în varianta Senatului, text la care a aderat și Comisia juridică, de disciplină și imunități .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Sunt 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat deci pct. 64, în redactarea care figurează în varianta Senatului.

În aceste împrejurări, nu mai este cazul să supun la vot propunerea de amendare făcută de domnul deputat Marton Arpad.

Ne oprim aici.

Deci, mâine reluăm lucrările în plen la ora 8,30.

Probabil că vom discuta, în continuare, proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului penal și vom vedea dacă în legătură cu celălalt proiect de lege vom avea anumite soluții ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și dacă vom dezbate mâine sau săptămâna viitoare.

În orice caz, rugămintea mea este să luați și acel proiect de lege la dumneavoastră.

La revedere.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 16,30.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 septembrie 2021, 2:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro