Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/09-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 02-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.2 Ștefan Baban - declarație cu titlul: "Caruselul plăților compensatorii";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Domnul Ștefan Baban. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea este intitulată:

"Caruselul plăților compensatorii".

Aproape 500 de milioane de dolari au fost cheltuite în ultimul an de către Guvern pentru a-i plăti pe muncitorii disponibilizați. O sumă enormă, având în vedere că în fiecare an tot acest Guvern, la prezentarea Proiectului de buget de stat, afirma că trebuie să fie un buget de austeritate, în care cheltuielile să fie drastic reduse. Cifra pe care am menționat-o mai sus, în afară de restricționarea severă a unor sectoare economice și sociale, nu va avea nici un rezultat îmbucurător în viitorul apropiat pentru economia românească; ba, s-ar putea ca efectul de bumerang să apară cât de repede.

Toți acești bani au fost acordați la presiunea Fondul Monetar Internațional printr-o ordonanță de urgență a Guvernului menită, după spusele celor care au redactat-o și promovat-o, să împace și capra și varza din economia românească. Pe de o parte, Executivul s-a achitat exemplar de condițiile impuse de Fondul Monetar Internațional, și anume disponibilizările stabilite pentru anul trecut, dând impresia lumii întregi că suntem pe drumul cel bun în aplicarea reformelor, iar, pe de altă parte, limitarea efectelor sociale negative pe care le generează de obicei aplicarea acestei măsuri.

Având în vedere că trebuiau să respecte promisiunile făcute, dar și apropierea anului electoral, guvernanții au hotărât că plățile compensatorii sunt formula ideală pentru a se spăla de păcate. Ca urmare, prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003, disponibilizații vor primi plăți compensatorii între 6 și 8 milioane de lei lunar net (indemnizație de șomaj plus venit de completare) pe o perioadă de 20-24 luni, în funcție de vechime, perioadă ce este considerată vechime la calculul pensiei, beneficiind și de servicii medicale gratuite, fără a mai cotiza la fondul asigurărilor de sănătate. Această ofertă pare, la prima vedere, extrem de generoasă, capabilă să ofere o șansă, o alternativă frumoasă muncitorilor și familiilor lor nevoite să trăiască la limita sărăciei.

Analizând însă această problemă din punct de vedere economic și social, situația nu este chiar așa de roză pe cât ne-o prezintă guvernanții. Și iată câteva din motivele care mă fac să cred că în viitorul apropiat disponibilizații își vor da seama că au fost păcăliți.

În acest moment, tentația banilor care vin lunar și atât de ușor, fiind chiar mai mulți poate decât cei ridicați pe statul de plată acolo unde lucrează, este foarte mare pentru toată lumea.

Promisiunile financiare pentru o perioadă de aproape doi ani au redus la tăcere masa nemulțumirilor sociale. Întrebarea este dacă după expirarea acestei perioade cei în cauză își vor mai găsi locuri de muncă. O parte dintre cei disponibilizați sunt tineri, dar cea mai mare parte au deja peste 40 de ani, iar găsirea unui loc de muncă în acest răstimp are șanse minime. Dacă coroborăm și cu faptul că zonele în care trăiesc și muncesc sau au muncit acești oameni sunt monoindustriale, avem un tablou sumbru al molimei latente ce se constituie la nivelul țării.

Nimeni nu le-a propus acestor oameni să înceapă o afacere cu banii pe care îi primesc. Nimeni nu le-a explicat că se pot recalifica și în alte meserii, pentru că programele de reconversie profesională sunt foarte puține și foarte scumpe, iar în acest moment, piața forței de muncă este într-o continuă suferință. Nimeni nu a încercat să le explice acestor disponibilizați că pot face și altceva cu banii primiți decât să îi cheltuie.

Guvernanții sunt mulțumiți că au respectat termenii acordului cu Fondul Monetar Internațional și că și-au asigurat pacea socială, iar oamenii că au asigurat traiul zilnic cel puțin doi ani. Așa încât, stai să te întrebi dacă toți acești bani nu ar fi putut fi folosiți mai eficient în altă parte.

Evident, plățile compensatorii nu oferă o alternativă pe termen lung sau mediu, pentru că, indiferent cine va conduce această țară în următorii ani, se va confrunta cu grave probleme economice și sociale, determinate de plătirea cu milioane de lei pe lună a statului acasă. Cei care vor suferi din nou vor fi contribuabilii de rând, care vor fi nevoiți să achite taxe și impozite mai mari pentru a asigura o pace socială în an electoral. Cu toții știm că nu majorarea fiscalității va duce la relansarea sectorului privat, care, până una alta, a devenit și el producător de șomeri, a investițiilor și creării de noi locuri de muncă.

A venit timpul să aplicăm corect politicile economice și financiare specifice țării noastre și regiunii europene în care existăm și să nu copiem modele sau instrucțiuni impuse din exterior, care nu întotdeauna sunt adaptabile la condițiile perioadei de tranziție pe care o străbatem de ceva ani buni. Rețetele impuse de Fondul Monetar Internațional și de Banca Mondială nu sunt întotdeauna potrivite pentru boala țării respective, iar exemplul Argentinei este cel mai concludent din ultimul timp.

Guvernanții înșiși, la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, ar trebui să spună lucrurilor pe nume și chiar să analizeze mai profund măsurile pe care acest organism sau alte instituții financiare internaționale le solicită să le aplice, pentru ca economia românească să devină cu adevărat competitivă la nivel mondial.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 iunie 2020, 19:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro