Ioan Timiș
Ioan Timiș
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/09-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 02-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.5 Ioan Timiș - comentarii cu privire la depunerea de către "aripa radicală" a UDMR a "Propunerii legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul Ioan Timiș. Va urma domnul Ștefan Lăpădat.

Domnii deputați Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Dumitru Bentu și Rodica Nassar au depus declarațiile la secretariat.

Vă anunț că sunt 61 de înscriși. La ora 9,30 voi opri ședința.

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum se știe, săptămâna trecută șase parlamentari maghiari aparținând așa-numitei "aripi radicale" a UDMR au depus la Camerei Deputaților Propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Inițiativa radicalilor maghiari privind înființarea Ținutului Secuiesc a fost anunțată de colegul nostru, domnul Toro Tibor, la ședința de marți 24 februarie a Grupului parlamentar al UDMR de la Camera Deputaților, acesta afirmând că este mandatat de Consiliul Național al Secuilor pentru depunerea propunerii legislative.

Din capul locului, țin să precizez că demersul celor șase parlamentari nu are nici o legătură cu linia politică generală a UDMR. De altfel, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a anunțat, prin intermediul unui comunicat difuzat joi, săptămâna trecută, că nu susține propunerea legislativă a radicalilor.

"Într-un an electoral, de la debutul campaniei, această inițiativă poate conduce la un singur rezultat: va da apă la moară extremismului naționalist și va amplifica retorica antimaghiară", se spune negru pe alb în comunicatul menționat.

Pe de altă parte, legat de conținutul propriu-zis la inițiativei legislative, Grupurile parlamentare ale UDMR reclamă la fel de just că textul, în forma sa actuală, este neadecvat pentru a transpune în practică un concept modern al autonomiei, bazat pe principiile și practicile europene.

Într-o declarației acordată în aceeași zi Agenției ungare de presă MTI, domnul Toro Tibor a respins poziția UDMR, precizând că în campania actuală partidele politice românești nu mai joacă pe cartea naționalismului, ci își vor îndrepta atenția asupra soluționării criticilor formulate de Uniunea Europeană.

Domnul Toro dă dovadă de abilitate politică. Greșeala nu este a lui - ci este una de fond, în ceea ce privește ansamblul problemei.

Voi încerca să arăt de ce. în primul rând, este clar pentru toată lumea că motorul întregii acțiuni a radicalilor este capul înfierbântat al episcopului Tokes Laszlo, al cărui țel în viață pare să fie crearea în interiorul României a unei enclave maghiare pe care apoi să o conducă după propriile sale reguli, în nici un caz după cele ale democrației și statului de drept.

În al doilea rând, este la fel de clar că proiectul de autonomie teritorială administrativă a Ținutului Secuiesc nu are nici o șansă de a fi aprobat în Parlament. Nu este în interesul minorității maghiare, și nu este nici benefic pentru atmosfera lipsită de tensiuni etnice dintre majoritate și minoritate.

Pe de altă parte, Guvernul de la Budapesta nu dorește să sprijine sub nici o formă tendințele de dezbinare în rândul maghiarilor din România, ceea ce spune iarăși foarte mult.

Pe cale democratică, proiectul radicalilor maghiari nu poate fi promovat. Dacă se urmează calea democrației, a alegerilor, Consiliul Național al Maghiarilor nu se poate exprima din punct de vedere instituțional înainte ca România să se integreze în Uniunea Europeană, adică într-o structură teritorială în care autonomia regiunilor este o stare de fapt. Este adevărat însă că autonomie cum vrea domnul Tokes, mai aproape de realitățile secolului al XIX-lea, nu are nimic de-a face cu actualul context european. Poate că radicalii lui Tokes nu doresc să urmeze calea democratică.

În al treilea rând, Consiliul Național al Maghiarilor, a cărui constituire reprezintă în sine un abuz, este în momentul de față o necunoscută care complică și mai mult ecuația politică, într-un context destul de delicat pentru România, în care integrarea noastră europeană este revizuită în ceea ce privește orizonul ei de așteptare.

Președintelui Consiliului Național al Secuilor, domnul Csapo Ioszef, a declarat recent că asociația pe care o conduce, apropiată ca orizont politic de Consiliul Maghiarilor, va solicita ca aderarea României la Uniunea Europeană să fie condiționată de acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc.

În al patrulea rând, este posibil ca, prin apariția Consiliului Național al Maghiarilor, dacă se va înscrie ca partid politic și va participa la alegeri, ceea ce este mai mult decât probabil, UDMR să nu mai poată atinge pragul electoral. În felul acesta, vom asista la o simplificare periculoasă a scenei politice românești.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 6 iunie 2020, 22:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro