Ștefan Lăpădat
Ștefan Lăpădat
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/09-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 02-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.6 Ștefan Lăpădat - declarație politică intitulată "Adevărul istoric trebuie respectat";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat. Va urma domnul Constantin Avramescu.

Domnii deputați Victor Dobre, Napoleon Pop și Andrei Chiliman au depus declarațiile la secretariat.

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarație politică intitulată: "Adevărul istoric trebuie respectat".

Înfăptuirea reformei agrare din 1864 a declanșat procesul de diferențiere a țărănimii, ceea ce a dus pe de o parte la creșterea proprietății moșierești și chiaburești, iar pe de altă parte la pierderea pământului de către păturile de jos ale țărănimii.

După unele statistici ale anilor 1903 și 1905, în vechiul Regat, 91,9% din populație trăia la sate, din care 7790 de mari proprietari funciari posedau odată și jumătate mai mult decât 957287 de gospodării țărănești luate la un loc, 423403 familii aveau până la 3 hectare, iar 300000 de familii de țărani nu avea pământ deloc.

Lipsa de pământ, creșterea exploatării țăranilor prin instituirea unui șir nesfârșit și împovărător de obligații și privațiuni de tot felul, setea de liberate a acestora au declanșat la 8/21 februarie 1907 marea răscoală în satul Flămânzi din nordul județului Botoșani, ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia și Oltenia, limita de vest fiind satul Flămânda din județul Mehedinți.

Guvernul liberal, sprijinit de primul-ministru Dimitrie A. Sturza, a reprimat violent răscoala, folosindu-se chiar și artileria pentru pacificarea unor sate. Numărul victimelor este dificil de precizat cu exactitate.

Ion I.C. Brătianu menționa în Parlament numărul de 419 țărani uciși. Ziarele patronate de Constantin Mille - "Adevărul" și "Dimineața" dau cifre de 12000 - 13000 de victime. Regele Carol I declara ministrului Angliei la București că era vorba de mai multe mii.

Contra intervenției violente au protestat intelectuali de seamă ai vremii, între care Nicolae Iorga, Ion Luca Caragiale, Constantin Stere, Radu Rosetti, Constantin Dobrogeanu Gherea și alții.

Marea răscoală de la 1907 a constituit o impresionantă mărturie a capacităților și a potențialului de energie revoluționară a țărănimii noastre, a prilejuit o puternică manifestare a rolului hotărâtor pe care l-a avut de-a lungul veacurilor, la plămădirea poporului român și la făurirea istoriei patriei.

În discursul de recepție rostit cu prilejul primirii în Academia Română, Liviu Rebreanu afirma: "Destinul nostru, ca neam și ca purtare culturală, atârnă în cantitatea de aur ce se află în sufletul țăranului, ".. de felul în care va fi utilizat și transformat acest aur în valori externe." La rândul său, Mihail Sadoveanu, evidențiind rolul îndeplinit de țărănime în tot cursul experienței poporului român, spunea următoarele: "Ne dă pâine și ne apără de dușmani. Nu întâmplător, cuvântul - țăran - provine de la - țară, iar țăranii au fost socotiți de-a lungul veacurilor talpa țării."

Consider ca fiind impardonabilă atitudinea unor autori de manuale școlare de istorie de a insera în doar câteva rânduri marele eveniment cu repercusiuni sociale, economice și politice de mare anvergură în societatea românească de la începutul secolului al XX-lea, fie pentru a ascunde adevărul istoric, pentru că aparțin politic de partidul care se afla la guvernare în preajma anului 1907, fie din necunoștință de cauză, datorită unei pregătiri superficiale și, de ce nu, deținători de doctorate obținute în perioada de tranziție.

Distrugerea statuii "Țăranului răsculat de la 1907" din fața "Halelor Obor" din București, un monument al martirilor, denotă lipsa de respect față de istoria națiunii. Asemenea monumente se găsesc în toate zonele de extindere a răscoalei, dar sunt supuse degradării, urmare a indiferenței crase din partea administrațiilor locale și a instituțiilor de cultură și învățământ.

Este momentul ca Uniunea Europeană să cunoască adevărul istoric despre neamul românesc, fără falsuri, subiectivisme și părtiniri politice.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 7 iunie 2020, 0:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro