Emil Rus
Emil Rus
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/09-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 02-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.13 Emil Rus - prezentarea unui caz de "localitate defavorizată";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Va urma domnul Vasile Miron.

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

De la o zi la alta, pe masa noastră de lucru, au apărut și continuă să apară proiecte de legi referitoare la înființarea de noi comune, orașe și municipii și acest caz face obiectul declarației mele de astăzi.

Sigur că aceste înființări prin legi sunt binevenite acolo unde se cer, acolo unde este cazul și unde comunităților respective li s-au făcut cândva nedreptăți, neținându-se seama de condițiile de comunicare ale oamenilor, de doleanțele firești ale acestora, cu motivația lor evidentă.

În urmă cu aproape 2 ani, guvernul PSD - UDMR, prin domnul ministru Octav Cozmâncă a lansat ideea că, pe baza unor studii, se va iniția un program având ca finalitate un proiect de lege prin care să fie constituite peste o mie de comune, așa că opoziția să stea cuminte că lucrurile se rezolvă de la sine.

Proiectul nu s-a înfăptuit, au venit alte restructurări guvernamentale, ca și cele de acum și lucrurile au evoluat pe un alt făgaș avantajos pentru putere, prin care s-au înființat comune, orașe, municipii, vorba cuiva, "într-o hemoragie veselă". Nu a mai contat, uneori, nici dacă oamenii vor sau nu; unii, chiar după actul de constituire, se întrebau: de ce să aibă de susținut funcționari, de ce au ei nevoie de poliție în localitate, de ce să plătească impozite mai mari ca până acum?

E curioasă modalitatea cum, din unele comune cu ceva de peste 3.000 de locuitori, prin scindare, s-au dublat, cum localitatea Malnaș va împuia și din ea se vor desprinde trei comune.

Întreprinderea aceasta a fabricării de noi comune este rentabilă pentru putere, pentru că ea numește un primar interimar (membru PSD), până la alegeri; firește că el fiind organizatorul și având viitorul aparat administrativ al comunei în mână (tot membri PSD), nu se poate ca alegerile să fie pierdute, așa că rândurile puterii sporesc și pe această cale, alături de racolările în masă ale PSD-ului.

Acolo unde șansele partidelor puterii nu erau prea sigure, nu s-au făcut asemenea demersuri.

Aduc în fața dumneavoastră un caz, pe undeva dureros, al localității Vinerea, județul Alba, comunitate umană cu istorie care s-a evidențiat de-a lungul timpului prin hărnicie, unitate și conducere obștească elevată, cu ambiții de dezvoltare și cu împliniri de seamă. Această localitate, fiind în vecinătatea Cugirului, s-a aflat mereu cu aceasta într-o concurență în care balanța succesului înclina în favoarea lui, până ce s-au pus bazele unei industrii care firește a ridicat Cugirul și, în anii comunismului, a devenit centru economic puternic cu salariați recrutați din toată țara.

Soarta Vinerei a fost decisă de conducerea partidului comunist, a devenit suburbie cu cei peste 5.000 de locuitori și la drepturi era socotită ca localitate rurală, iar la îndatoriri urbană.

După revoluție și până în prezent, s-a încercat revenirea ei la forma inițială de comună, prin voința unanimă a locuitorilor. Nu s-a dat câștig de cauză acestora, întrucât Cugirul a devenit zonă defavorizată și urma să vină investitorii cu nemiluita.

Marile fabrici au fost când în administrația Ministerului Apărării, când a APAPS-ului, până ce s-a distrus totul.

Vinerenii încă își cer dreptul de-a deveni localitatea lor comună, dar nu ei hotărăsc, ci referendumul care, firește, solicită și locuitorii Cugirului, cărora, în situația în care se află, le e greață să mai trăiască. Așa că, atunci când localitatea a fost alipită la Cugir, nu a ținut cont de voința locuitorilor nimeni, iar acum, când cer revenirea lor, la fel nu îi aude nimeni și nu depinde de voința lor.

Aceasta e legea, aceasta e puterea, iar oamenii în cauză pot muri cu dreptul în mână.

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 6 iunie 2020, 22:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro