Rodica Nassar
Rodica Nassar
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/09-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 02-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.47 Rodica Nassar - considerații asupra proaspetei Legi pentru aderarea României la NATO;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Rodica Nassar:

"Legea pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord".

Săptămâna trecută, în cadrul unei ședințe comune, Parlamentul a aprobat în unanimitate, fapt rar întâlnit, Legea pentru aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Această lege consfințește noua calitate a identității României în lume și o nouă demnitate bine meritată a Armatei Române.

De asemenea, arată că atunci când toate forțele politice din țară sunt unite reușim să redescoperim vocația și meritele noastre ca națiune și spirit și să trecem definitiv în partea cea mai bună a istoriei Națiunii Române.

Domnul Ion Iliescu, președintele României, domnul Adrian Năstase, primul ministru al României, și ceilalți colegi din Parlament care au vorbit despre însemnătatea acestui act au apreciat că faptul acesta este rezultatul unui proces de acumulări și transformări profunde ale societății românești, urmare a unor mari eforturi realizate cu tenacitate și răbdare "dublate de reforme interne pe toate domeniile de activitate - militară, socială, al corupției, birocrației și al mentalităților învechite".

Aderarea României la NATO a reprezentat un obiectiv prioritar constant al politicii externe începând din 1990. El a întrunit permanent adeziunea a 70-90% din populația țării și a avut sprijinul întregului spectru politic românesc.

Astfel, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate în plan economic în ultimii trei ani, a fost posibilă accelerarea ridicării nivelului de compatibilitate a instituțiilor românești, a armatei române, a procedurilor de lucru specifice Alianței.

De apreciat că toți vorbitorii au remarcat performanțele și reforma din armată și au evidențiat faptul că în acest moment reforma structurală și operațională în armată este încheiată în proporție de 85%, iar România are azi cea mai importantă contribuție militară dintre toate statele invitate să adere la NATO.

După ce ani de zile România s-a considerat a fi o țară "importatoare de securitate", astăzi militarii sau polițiștii noștri sunt în Irak, Afganistan, Bosnia sau Kosovo pentru a "exporta securitate".

Decorarea de către președintele României, prin domnul Adrian Năstase, primul ministru al României, cu ordinul Virtutea Militară în grad de cavaler cu însemne militare a drapelului de luptă al Batalionului 26 infanterie "Scorpionii Roșii" reprezintă prețuirea conducătorilor României manifestată față de unitatea cu cea mai consistentă participare la acțiunile de stabilizare din Irak și din alte misiuni.

Odată manifestat consensul politic privind aderarea României la NATO, forțele politice sunt chemate în viitor să-și conjuge eforturile la alte mari acțiuni de politică externă de interes național, și mă refer în primul rând la integrarea europeană.

Această acțiune presupune multă muncă și multă dorință ca aceasta să fie îndreptată către locurile încă sensibile ale societății românești: justiție, administrație, corupție sau libertatea presei.

Așa cum s-a demonstrat însă, dacă forțele politice vor fi unite, rezultatele nu vor întârzia să apară.

În acest sens văd eu mesajul președintelui Ion Iliescu, care, afirmând că deși anul 2004 este un an electoral cu dinamica sa firească, în plan politic este necesar ca toate confruntările electorale, cu tot spiritul lor civic să fie efectuate cu gândul la consecințele și costurile pe care le putem avea și plăti în acțiunea comună a tuturor partidelor, și anume integrarea europeană.

În funcție de modul cum ne vom apropia de dorințele populației, depind însăși voturile acestora către un partid sau altul, către o personalitate sau alta.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 7 iunie 2020, 0:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro