Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 01-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 septembrie 2004

7. Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului.  
 
consultă fișa PL nr. 420/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Cu aceasta, dați-mi voie să intrăm în ordinea de zi afectată dezbaterilor legislative. Începem cu proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și dau cuvântul domnului vicepreședinte Hrebenciuc, președintele Comisiei electorale, pentru a prezenta acest proiect.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi face o deosebită plăcere să prezint astăzi în plenul Camerei Deputaților cel mai important proiect întocmit de Comisia parlamentară specială pentru elaborarea propunerilor legislative electorale. Este vorba de proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Doresc să remarc și de această dată faptul că reglementarea prezentată constituie rodul unui exercițiu democratic materializat în primul rând în colaborarea care s-a manifestat între reprezentanții partidelor politice parlamentare din comisie.

Cu excepția unor probleme eminamente politice, membrii comisiei au înțeles de cele mai multe ori să-și armonizeze abordările cu finalitatea găsirii soluțiilor optime pentru această reglementare ale cărei dispoziții sunt în cea mai mare parte de natură tehnică.

Totodată, țin să vă menționez și faptul că în stadiul formulării soluțiilor de fond pe care se bazează această reglementare, la lucrările comisiei au fost invitați și reprezentanți ai societății civile, mă refer aici la Asociația pro-democrația și Societatea academică română, precum și ai Clubului român de presă. Aceștia au luat cunoștință în mod direct despre soluțiile și preocupările partidelor politice parlamentare și, de asemenea, și-au împărtășit propria viziune asupra aspectelor ce necesitau soluționarea.

În privința conținutului reglementării ne-am propus să oferim o lege care să fie încât mai mare măsură în concordanță cu circumstanțele și imperativele societății românești actuale. Ea se bazează pe sistemul scrutinului de listă, repartizarea mandatelor potrivit principiului reprezentării proporționale și depunerea candidaturilor independente, ca alternativă la scrutinul de listă.

Astfel, am preluat din reglementarea în vigoare prevederile care și-au dovedit viabilitatea de-a lungul timpului, iar pe de altă parte am urmărit să eliminăm sau să corectăm acele soluții care nu mai corespundeau realităților actuale. Totodată, am introdus în cuprinsul reglementării prevederi noi, impuse fie de experiența anterioară, fie de noile prevederi constituționale.

Dintre prevederile cu caracter de noutate, menționez pe cele referitoare la autoritatea electorală permanentă, componența biroului electoral central, organizarea secțiilor de vot sau durata campaniei electorale.

De asemenea, se dă posibilitatea președintelui României aflat în funcție de a candida ca independent pe listele unui partid politic pentru obținerea unui mandat de deputat sau de senator, dacă la data alegerilor se află în ultimele 3 luni ale mandatului constituțional. Nu în ultimul rând sunt prevăzute reguli pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați și candidați independenți.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să fiți de acord cu proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și să-i acordați votul dumneavoastră

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dorește să intervină la dezbateri generale?

Poftiți, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Vasilescu Nicolae.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind îmbunătățirea sistemului electoral, întemeiat pe pluralism politic și pe garanțiile democrației constituționale care asigură libertatea votului în condițiile garantării efective a liberei expresii a voinței alegătorilor în desemnarea reprezentanților lor, este o necesitare recunoscută de majoritatea forțelor politice și sociale din România.

Comisia comună a celor două Camere al Parlamentului, însărcinată cu elaborarea propunerilor legislative electorale, a elaborat propunerea legislativă supusă dezbaterii, care stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și Senatului.

Apreciem că în propunerea legislativă se regăsesc într-o relație organică, pluralismul politic, reprezentarea proporțională, dreptul minorităților naționale de a fi reprezentate în anumite condiții în Parlamentul țării, o procedură flexibilă pentru contenciosul electoral.

În consecință, propunerea legislativă îmbunătățește cadrul legislativ al sistemului electoral românesc.

Grupul parlamentar al PRM susține votul proporțional ca expresie a democrației participative și reprezentării aproape în integritatea lor a opțiunilor politice.

Numărul de parlamentari se înscrie în media europeană, iar micșorarea numărului de parlamentari este proporțională cu scăderea populației României, rezultată din ultimul recensământ.

Grupul parlamentar al PRM consideră că cetățenii de naționalitate română rezidenți în județele Harghita și Covasna au dreptul la reprezentare parlamentară și, ca urmare, noi vom susține acest amendament motivat, în primul rând, pentru acordarea posibilității persoanelor de cetățenie română și în același timp de etnie română din județele Harghita și Covasna să-și trimită în Parlament în mod automat un deputat, în situația în care nici unul dintre ei, candidând ca independent sau pe listele vreunui partid sau coaliție de partide, nu obține numărul minim de voturi necesare.

Considerăm că proiectul de lege conține unele prevederi care limitează posibilitatea de fraudare, inclusiv prin diversificarea sancțiunilor și chiar o creștere a pedepselor aplicate. Totuși, apreciem că propunerea noastră ca buletinele de vot să fie tipărite la Monitorul Oficial al României și prevăzute cu elemente de siguranță ar fi eliminat orice suspiciune privind rezultatul alegerilor.

De asemenea, noi credem că pentru o democrație participativă și o reprezentativitate a celor aleși este necesar ca alegerile să fie validate numai dacă și-a exprimat votul majoritatea celor înscriși în listele permanente și în listele speciale.

Considerăm totuși că Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu autoritatea electorală permanentă ar trebui să asigure realizarea și distribuirea cărților de alegători pentru aceste alegeri.

Menționăm, de asemenea, că Grupul parlamentar al PRM a fost activ în această comisie, făcând o serie de amendamente, unele admise, altele respinse.

În consecință, Grupul nostru parlamentar susține cele două proiecte de lege și va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Onisei, din partea Grupului parlamentar al PD. Dacă mai dorește cineva să se înscrie la cuvânt?

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut și eu onoarea să fac parte din Comisia parlamentară specială pentru redactarea propunerilor legislative privind legile electorale. Nu pot însă afirma că am avut și satisfacția. E drept că majoritatea membrilor comisiei au muncit mult și s-au străduit să facă o treabă bună. Noi, înșine, cei 4 reprezentanți ai Alianței DA - PNL-PD, din comisie am depus, de exemplu, 107 amendamente la propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Amendamentele alianței vizează în primul rând asigurarea unui proces electoral cât mai transparent și coerent, preîntâmpinarea și sancționarea oricăror operațiuni de natură să perturbe sau să influențeze organizarea și desfășurarea scrutinului, consemnarea și validarea corectă a rezultatelor acestuia.

Din păcate, pentru PD și PNL și, mai ales, pentru cetățenii cu drept de vot, cele mai multe și cele mai importante amendamente formulate de reprezentanții Alianței "Dreptate și Adevăr" au fost respinse.

Mai mult decât atât, față de varianta adoptată de Senat, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților a introdus în comisie și a impus prin vot o serie de amendamente care demonstrează că actualul partid de guvernământ va încerca să fraudeze legal alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, o prevedere deosebit de gravă o constituie cea de la art.5 alin.6 din proiect, care stipulează: "Președintele României aflat în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și a Senatului poate candida ca independent pe listele unui partid politic pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului.

Prin acest amendament PSD își bate joc de prevederile constituționale și trimite în derizoriu instituția președintelui României. Dacă această prevedere din propunerea legislativă va fi adoptată, deputații Alianței "Dreptate și Adevăr", Grupurile parlamentare ale PD și PNL, vor cere domnului președinte Ion Iliescu să nu promulge legea pentru a ne demonstra dacă veghează sau nu la respectarea Constituției și, de asemenea, vom ataca la Curtea Constituțională propunerea legislativă, întrucât ea încalcă dispozițiile legii supreme.

Art.23 din proiect prevede ca în străinătate să se organizeze secții de votare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și în localitățile unde: "se găsesc grupuri de cel puțin 50 de cetățeni români cu drept de vot". PSD a propus ca biroul electoral al secțiilor de votare din străinătate să se constituie dintr-un președinte desemnat de șeful misiunii diplomatice și din doi membri stabiliți de Biroul Electoral Central prin tragere la sorți dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe cu consultarea, chipurile, a partidelor politice parlamentare.

Având în vedre numărul foarte mare al cetățenilor români care lucrează în străinătate, pentru desfășurarea unui proces electoral corect și transparent, noi, reprezentanții Alianței D.A. - PNL-PD, am propus ca în componența birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate să se includă și câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

Participarea acestora ar urma să se asigure pe cheltuiala partidelor politice care i-a desemnat. PSD a respins acest amendament, demonstrând încă o dată că încearcă să impună o lege care să facă posibilă frauda electorală. Față de câte buletine de vot vor fi scoase din urnele plasate în acele secții de votare din străinătate, cine va ști câți români au votat cu adevărat. Cât despre cu cine au votat, cei trecuți doar pe liste, răspunsul este previzibil.

Un alt aspect care este de natură să influențeze desfășurarea campaniei electorale și rezultatele scrutinului se referă la posibilitatea prefecților și subprefecților de a candida, precum și de a participa la acțiunile din campania electorală.

Noi am propus ca prefecții sau subprefecții, dacă vor să candideze, să demisioneze din aceste funcții cu cel puțin 60 de zile înainte de data scrutinului și, firește, cei care le vor lua locul să nu aibă dreptul să participe la acțiunile din campania electorală.

În ceea ce privește ceea ce mass-media, cetățenii și noi înșine denumim generic mita electorală, am insistat să se păstreze prevederile din Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale care incriminează, vă amintesc, "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, ori în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat independent".

PSD-ul a scos prima teză din acest articol, așadar, liber la mita electorală în timpul campaniei electorale.

Cum bine știți, societatea civilă, prin vocea domnului Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro-Democrația, ne semnalează la rândul ei că proiectul pe care îl vom dezbate conține: "o serie de reglementări ce pot afecta procesul de vot" și că: "în condițiile date, riscul de fraudare a alegerilor este mare".

Pro-Democrația ne semnalează nu mai puțin de 7 categorii de motive care pot să susțină afirmația gravă, dar adevărată, și anume: legea va face legală frauda electorală.

În final, îmi îngădui să preiau, pentru că mi-o însușesc, concluzia domnului Adrian Sorescu, director executiv al Asociației Pro-Democrația: "Dacă lucrurile vor române cum a propus comisia, după părerea mea, la toamnă ne vom duce degeaba să votăm".

Dacă propunerea legislativă va rămâne în forma susținută de PSD, noi, Grupurile parlamentare ale PD și PNL, în numele Alianței D.A. - "Dreptate și Adevăr" nu vom vota această lege. Nu vrem să fim părtași la încălcarea Constituției și legalizarea fraudei electorale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Și colegii dumneavoastră din Alianță au subliniat acest lucru.

Are cuvântul domnul Titu Gheorghiof. Dar să înțeleg că domnul Onisei a vorbit în numele Alianței?

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru grija pe care o purtați Alianței. Asta înseamnă că tot mai mult vă îngrijorează faptul că Alianța este cel mai redutabil adversar al dumneavoastră. Noi vă mulțumim. V-aș ruga, potrivit prevederilor regulamentului Camerei Deputaților, care este lege pentru toți colegii mei, având în vedere funcția de președinte, ca moderator și cel care conduce ca atare desfășurarea lucrărilor Camerei, să atrageți atenția că orice întrerupere de la acest microfon poate să dea posibilitatea la replici. Vorbesc în numele Partidului Național Liberal, membru al Alianței "Dreptate și Adevăr" - P.N.L.-P.D.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procesul democratic pe care noi l-am început în '89, ați văzut și dumneavoastră, cel puțin până în prezent, în permanență o spuneți că suntem în tranziție. Acest proces democratic, și mai precis drepturile electorale pe care noi în permanență încercăm să le apărăm, și prin legi încercăm să perfecționăm accesul la drepturile constituționale și libertățile care sunt stipulate în Constituție, deci drepturile electorale constituie fundamentul unei democrații parlamentare.

Este adevărat, este adevărat și nimeni nu o poate contesta că, în această comisie specială a Camerei Deputaților și Senatului României, am făcut și am depus toate eforturile, pentru că, cel puțin, această lege care reglementează alegerile pentru Camera Deputaților și Senatul României să fie o respectare în totalitate a drepturilor cetățeanului de a-și exercita votul în deplină cunoștință, liber și fără nici o imixtiune.

Am dorit și dorim în continuare ca acest proces să nu fie influențat, sub nici o formă, de nimeni, pentru ca într-adevăr atunci când vom încheia acest proces de exercitare a dreptului de vot să nu putem spune că s-au produs ilegalități, că s-au produs - poate cuvântul este prea tare - fraude la legi.

Domnule președinte,

Partidul Național Liberal a urmărit în permanență și știți, și domnul președinte al acestei comisii speciale, Hrebenciuc, știe, am depus și acea inițiativă legislativă cu privire la votul uninominal. Am înțeles puterea votului și în comisie. Am acceptat puterea votului și în comisie, dar nu putem, domnule președinte, să acceptăm un lucru: să fim determinați ca să votăm prevederi cuprinse într-o lege, Legea electorală, care contrazice prevederile constituționale.

Amendamentele pe care Alianța D.A. "Dreptate și Adevăr" - P.N.L.-P.D. l-a depus, în număr de 107, au dorit să fie garantul unei desfășurări a procesului electoral, liber și neinfluențat nici chiar de Putere.

Am solicitat, și știți bine, ideea de a nu se încălca prevederile art.80 și 83 din Constituție cu privire la președinte. Am înțeles atunci obiecțiile dumneavoastră. Este adevărat, puteați sau puteți să ne vorbiți de precedente în această materie. Dar, este adevărat că și noi putem să ridicăm prevederile Legii partidelor politice, care interzice "independent" pe listele partidelor politice.

Domnule președinte,

Dar de aici și până a observa că întregul proces electoral stă sub semnul unor dubii, dubii cu privire la modalitatea corectă de desfășurare a acestui proces electoral, de organizare, de vot și de numărare a voturilor, pentru că nouă ne este greu să acceptăm ideea, și am depus amendamente în acest sens, în care am solicitat să se elimine posibilitatea ca pentru români, respectând drepturile românilor din străinătate, dar pentru situația celor care sunt în străinătate să creăm secții de vot pentru localitățile unde sunt cel puțin 50 de cetățeni români cu drepturi de vot.

Dacă acceptăm ideea că în străinătate sunt 1.000.000 de români cu drepturi de vot, să nu spunem că sunt 50 în fiecare localitate, 1.000 în fiecare localitate sunt 1.000 de secții de vot. Cine le controlează? Pentru că v-am solicitat să permiteți partidelor politice să aibă observatori, să aibă reprezentanți în aceste secții de vot; nu ați fost de acord și ați lăsat la îndemâna cui? A mâinii lungi a Puterii, care este reprezentantul misiunii diplomatice.

Mâna lungă a Puterii va supraveghea acest proces. Nu 1.000.000 de voturi, nu 500.000 de voturi, 300.000 de voturi ale unui român care stă în sudul țării sau în nordul țării se colectează în București. Cui îi folosește? Asta întrebăm, cui îi folosește? Eu nu cred că Puterii, pentru că dacă aș crede că Puterii, atunci aș putea să spun: "S-ar putea întâmpla o fraudă", dar nu vreau să cred că se poate întâmpla o fraudă. Sunt sigur că și dumneavoastră nu doriți lucrul ăsta. Și atunci haideți să acceptăm că avem necesarul de a avea o lege corectă, o lege care să respecte prevederile constituționale și o lege care să respecte prevederile Legii partidelor politice.

Dacă nici acest lucru nu se dorește, și din 107 amendamente ne-ați admis și nouă, este adevărat, cele de corectură, iar cele de fond nu, atunci Partidul Național Liberal împreună cu aliatul din Alianța "Dreptate și Adevăr" - P.N.L.-P.D. vor vota împotrivă, așa cum au făcut-o și în această comisie specială. Vă mulțumim. (Aplauze din partea Alianței "D.A." - P.N.L.-P.D.)

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, și vă promit că o să fiu foarte sobru de câte ori luați cuvântul, ca să nu vă enervez.

Din partea grupurilor parlamentare, distinse coleg Tăriceanu, ia cuvântul în numele liberalilor un singur reprezentant.

Domnul Viorel Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbesc din partea grupului parlamentar al P.S.D.

Aș vrea să reamintesc colegilor noștri de la Alianță și tuturor colegilor prezenți în această sală, care au aprobat înființarea acestei comisii speciale pentru aceste legi, următoarele chestiuni:

Atunci când a fost aprobată comisia specială am discutat de trei legi: privind alegerile locale, alegerile generale și alegerile prezidențiale.

Știți foarte bine că toate partidele am avut idei diferite despre cum trebuie să arate cele trei legi, și am negociat cu toate partidele un set de principii generale privitor la toate cele trei legi.

Este foarte clar că noi, la vremea respectivă, am cedat o serie întreagă de chestiuni la Legea privind alegerile locale. Țin să vă amintesc că noi propusesem un singur tur pentru alegerile de primar; dumneavoastră ați susținut necesitatea celor două tururi ș.a.m.d.

Am avut tot felul de prevederi la care noi, cei din P.S.D., am cedat, și care au fost prinse în Legea alegerilor locale, și pe care lege am votat-o cu toții în unanimitate. Normal, cedând la legea alegerilor locale, o parte dintre dumneavoastră au cedat la Legea alegerilor generale. Și, țin să vă amintesc - de exemplu - discuțiile care au fost în cadrul comisiei, în legătură cu candidatura domnului președinte Iliescu.

Ilustrul dumneavoastră absent de astăzi, domnul Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, era unul din cei patru reprezentanți ai Alianței, m-a întrebat la un moment dat, la modul direct: "Domnule Hrebenciuc, de ce țineți să aveți candidați independenți pe listele de partid? La cine vă referiți? "Spaima domniei sale era aceea că vrem să punem preoți pe listele de candidați ai partidelor. I-am spus că nu vrem acest lucru decât pentru domnul președinte Iliescu. Mi-a răspuns: "Domnule Hrebenciuc, vă mulțumesc pentru sinceritate, și suntem de acord".

Această chestiune a fost introdusă într-un pachet de negociere; am aprobat Legea alegerilor locale; într-un fel acum Alianța este cu sacii în căruță, ca să mă exprim în această manieră, iar la Legea alegerilor generale, într-adevăr, Alianța a depus 107 amendamente, și țin să-i amintesc distinsului meu coleg, domnul Onisei, faptul că au venit cu aceste amendamente, perfect regulamentar de altfel, exact în ziua în care se discuta în comisie ultima formă a acestei legi. Erau 258 de amendamente depuse de colegii noștri de la toate partidele, cu timpul respectiv: 30 zile, 5 zile, exact cum prevede regulamentul. Domnul Onisei cred că a fost extrem de ocupat în această vară, nu a avut timp, și în ultima noapte a scris 107 amendamente pe care mi le-a trimis cu o zi înainte, pe la ora 14,00 la cabinet. i-am zis: "Domnule Onisei, le discutăm în comisie, pentru că este dreptul dumneavoastră, de membru al comisiei, să le discutăm"; dar cele 107 amendamente ieșeau acum din toate canalele pe care le stabilisem, nu toate, dar mare parte dintre ele.

Am discutat fiecare amendament în parte din cele 107. M-aș referi doar la cel cu secția de vot din străinătate. Am să mă refer și la celelalte dacă doriți.

Nu avem nimic împotrivă ca partidele să aibă reprezentanți în secția de vot din străinătate, dar să le aibă pe cheltuiala lor. Pentru că, dacă țineți minte, în comisie am discutat la un moment dat și v-am făcut calculul că, dacă avem 100 de secții de vot și Guvernul trebuie să trimită reprezentanți ai partidelor în cele 100 secții de vot, dacă trimite câte 5 reprezentanți (și v-am făcut un calcul) sunt niște milioane de dolari care nu cred că vor da bine. Dacă vreți să trimiteți pe cheltuiala fiecărui partid, nu avem nimic împotrivă.

Țin să vă amintesc că această obsesie a voturilor din străinătate am avut-o începând din '92 - '96 - 2000. Și tot cu acest prilej țin să vă amintesc că voturile românilor din străinătate, care erau milioane și până să meargă la muncă, sunt în jur de treizeci și ceva de mii de voturi care împart matematic între toate partidele, și în general numărul de voturi care se obțin din acestea nu reprezintă decât un singur deputat din cei 484, câți erau până în prezent.

Deci, eu nu cred că mai mult de unu sau doi deputați este miza voturilor din străinătate. Dar vă spun, de la început, că pe cheltuiala părților suntem de acord să se facă acest lucru, cum de altfel v-am spus și în comisie, și v-am rugat să prezentați amendamentul în plen, pentru că nu vreau să credeți cumva că e mâna lungă a Puterii, prin diplomații ei, urmărește nu știu ce fel de interese. Sunteți liberi să... și o să fim de acord să aveți reprezentanți în aceste secții de vot. Dar nu vă faceți iluzii că mai mult de 50.000 voturi din străinătate nu se vor aduna, pentru toate partidele, nu pentru unul. Vom trăi și vom vedea.

țin foarte mult la seriozitatea în politică, și mă doare, efectiv, când după ce am negociat acest pachet de lege, cu reprezentanți ai celor două partide, astăzi discutăm ca și când nu s-a făcut nici un fel de negociere, în contextul în care, țin vă reamintesc, stimați colegi, că și reprezentanții dumneavoastră care sunt membri ai Senatului, au votat în unanimitate această lege, cu amendamentele respective.

Astăzi, în ultima zi, când ne apropiem de campania electorală, aveți cu totul alte idei, și-mi pare rău că dați această dovadă de, eu știu, lipsă de..., de faptul că nu vă țineți de un cuvânt pe care l-ați dat și întoarceți aceste lucruri după interesul de moment. Este un lucru extrem de negativ pentru viitorul dumneavoastră politic. Nu înseamnă că mă îngrijorează neapărat viitorul dumneavoastră politic, dar pune sub semnul întrebării orice fel de discuție sau negociere pe care le vom face în viitor.

Pentru că ați vorbit de Prodemocrația și de proiectul de lege pe care l-ați susținut: n-aș fi vrut să fiți în locul colegilor dumneavoastră care au fost reprezentanți în Comisia electorală, să vedeți fețele domniilor lor atunci când cei de la Prodemocrația și-au prezentat proiectul de lege. Pe lângă faptul că au luat cunoștință de proiectul de lege abia în comisie, dacă ar fi să discutăm acel proiect de lege, am ajunge de hazul lumii. Pe lângă faptul că era anticonstituțională, nici care prezentau proiectul, mă refer la ilustrul domn Sorescu, pe care l-a citat domnul Onisei nu știa în ce constă proiectul de lege.

Trec peste faptul că erau deputați care candidau în mai multe județe, că se făceau în loc de circumscripții cu totul și cu totul alte chestiuni. era o penibilitate. Și, deși, cu toții erați de acord că în substrat nu sunteți de acord cu acel proiect de lege, dar asta este politica, trebuie să facem acest lucru.

Mă bucur că, măcar aici, la votul uninominal vă supuneți votului majoritar, ca să spun așa. Pentru că, știți foarte bine că Societatea Academică Română nu a fost de acord cu proiectul de vot uninominal pe care noi, cei din P.S.D., l-am propus din anul 2000, nu de-acum, și l-am avut și în programul electoral din anul 2000; nu ați fost de acord cu el, pentru că acesta era, de fapt, adevăratul vot uninominal. Obsesia fraudei în alegeri!

Stimați colegi,

Referitor la mita electorală am fost de acord, în general, cam cu tot ce s-a propus. Nu-mi dau seama exact la ce se referă domnul Onisei acum, dar am rugămintea să nu mai vorbiți atât de fraudă, pentru că frauda aceasta, absolut cvasi inexistentă, nu are cum influența decisiv nici un fel de alegeri. Și spun acest lucru în deplină cunoștință de cauză, după o practică îndelungată în ceea ce înseamnă organizarea alegerilor și campaniile electorale în alegeri.

Închei, prin a vă ruga să vă păstrați cuvântul pe care vi l-ați dat, dacă puteți, iar dacă nu puteți, aceasta este viața. (Aplauze din partea Grupului P.S.D.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule coleg Berceanu, potrivit art.95 din Regulamentul Camerei, la dezbaterile generale, din partea unui grup parlamentar ia cuvântul un singur om.

 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Vreau dreptul la replică!

Domnul Valer Dorneanu:

Dreptul la replică nu-l poate cere decât cel mult liderul grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, care a fost vizat direct. Nu am auzit nimic să se spună despre Partidul Democrat în această chestiune. (Rumoare din partea Alianței "D.A.")

 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Din partea Alianței!

Domnul Valer Dorneanu:

Alianța nu este, deocamdată, forță politică parlamentară înregistrată. Deocamdată, vă comportați ca două grupuri parlamentare distincte, și eu, după regulament, îl respect și vă asigur că-l știu foarte bine.

 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Din partea P.D.-ului.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, Partidul Democrat nu a fost evocat pentru a pretinde un drept la replică.

 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

A fost domnul Emil Boc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Emil Boc nu mai este parlamentar și l-a evocat de bine. Îmi pare rău. Deci, când veți ajunge la textul la care s-a referit domnul Hrebenciuc, veți putea veni, și sunt sigur că veniți. (Rumoare)

Eu v-am spus cine ar avea dreptul aici la replică, și nu dumneavoastră.

Domnule Pambuccian, vă rog să luați cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă de la început, vreau să le mulțumesc colegilor mei din grupul parlamentar al minorităților naționale, care m-au desemnat în două comisii: în cea pentru revizuirea Constituției și cea pentru legile electorale. Pentru mine a fost o experiență mai mult decât interesantă.

Am primit de la grupul parlamentar din care fac parte un mandat și acum când acest mandat este aproape de încheierea sa, prin votul, sper, de astăzi dat de Cameră Legii alegerilor generale, pot să consider că într-o proporție suficient de mare a fost îndeplinit.

O chestiune cu care Grupul parlamentar al minorităților naționale m-a mandatat a fost cea ca formula de vot pe care s-o propunem să fie cea de vot proporțional. Lucrul acesta se întâmplă, și considerăm că lucrul acesta este bun, pentru că din toate simulările pe care le-am văzut, este formula de vot care distorsionează cel mai puțin voința electoratului. Este un lucru pe care noi, de la bun început, l-am considerat așa, și simulările, repet, au dovedit că așa este.

Al doilea lucru pentru care am fost mandatat, și voi vorbi mai mult despre acesta decât despre chestiuni de ordin general, acestea au fost deja dezbătute de antevorbitori, a fost partea din Legea alegerilor generale care tratează problematica minorităților naționale.

O primă observație pe care doresc s-o fac aici este că, este a doua oară, după Legea alegerilor locale, când s-a văzut extrem de clar că ne lipsește o Lege a minorităților naționale, care să definească ce înseamnă lucrul acesta și să enumere cine sunt minoritățile naționale în România. Lucrul acesta este rezolvat în alte sisteme legislative, și sper că se va întâmpla și la noi, mai ales că în noua Constituție a României este prevăzut acest lucru.

În lipsa acestei legi am suplinit această carență cu anumite prevederi specifice pe care noi le considerăm acoperitoare. În ultimii șase, șapte, opt ani chiar, grupul nostru parlamentar a avut o serie de completări ale legislației electorale din acel moment, completări pe care cu satisfacție le regăsim în actualul proiect al Legii electorale, deci și din acest punct de vedere consider că mandatul încredințat de grupul parlamentar din care fac parte a fost atins.

Există o singură problemă în care acest mandat nu a putut să fie realizat. El se referă la faptul că, în momentul de față, pragul necesar minorităților naționale pentru a accede în Parlament este de două ori mai mare decât cel care a fost înainte.

Sigur, multă lume poate să spună că acest prag nu mai este un prag atât de periculos cât a fost la un moment dat vehiculat în discuțiile din comisie. Dar această majorare de prag, stimați colegi, pentru noi poate reprezenta un precedent periculos. Și, din acest punct de vedere, probabil, că atunci când va veni locul articolului, noi o să pledăm cu sau fără șanse pentru menținerea pragului de până acum.

Sigur, spuneam că în linii mari, ceea ce ne-am propus ca obiective a fost atins. Mai există, însă, încă un obiectiv pe care noi ni l-am propus și care are caracter general, și pe care nu am putut să-l atingem, și aici chiar nu înțeleg de ce. Este o propunere pe care am formulat-o ca amendament, în care propuneam ca listele electorale să poată fi depuse nu doar pe hârtie și scrisă de mână, ci și în formă electronică, dacă cineva dorește să facă lucrul acesta.

Este în perfectă consonanță cererea noastră cu legislația în vigoare, cu Legea semnăturii electronice. Era un mod foarte comod, foarte civilizat și foarte rapid de a depune candidaturile, și mai ales foarte sigur, mult mai sigur decât orice formulă pe hârtie, pentru că practic documentele semnate electronic nu pot fi falsificate în nici un fel.

Sigur, aici a fost o serie de discuții în cadrul comisiei, legate mai degrabă de infrastructură, de logistica necesară pentru așa ceva. Nu cred că era o problemă. Rugămintea noastră ar fi: în timpul care ne rămâne până la acel articol, poate să reflectăm puțin și să acceptăm această propunere, care - din nou - nu este o chestiune care să oblige pe cineva să depună într-o anumită manieră, ci să permită pe cei care doresc să depună așa documentele, să o facă.

În final, aș vrea să spun că atmosfera în interiorul comisiei, și aceea în care am revizuit Constituția, și în această comisie, în care ne-am aplecat asupra legilor electorale, a fost una foarte, foarte bună, o atmosferă de lucru foarte bună, în care toți colegii cu care am lucrat au dovedit foarte, foarte multă competență. Vreau să le mulțumesc pentru modul foarte corect în care am colaborat și sper că în timpul votului pe articole și aceste două, mărunte pentru marea majoritate a dumneavoastră, importante pentru grupul nostru parlamentar, dorințe ar putea să devină și ele realitate. Așa aș putea să spun că mandatul meu a fost îndeplinit în proporție de sută la sută. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

S-au terminat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea pe articole. Aș ruga pe toți deputații care au depus amendamente și care au fost respinse, să fie atenți la articolele pe care le discutăm și cei care înțeleg să le susțină să intervină pentru că noi vom urmări textele din proiectul de lege și amendamentele admise ale comisiei.

Cu aceste precizări vă întreb dacă la titlul legii aveți obiecțiuni.

Adoptat în unanimitate.

Art.1, 2 și 3 - unde nu sunt amendamente.

Adoptate în unanimitate.

Poftiți, vă rog, domnule Toro.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Împreună cu colegul meu, domnul deputat Szilaghi Zolt, am depus o serie de amendamente la acest proiect de lege, amendamente care, din păcate, se regăsesc la amendamente respinse în acest raport pe care îl aveți și dumneavoastră în mână.

Primul dintre aceste amendamente se găsește la poziția nr.1, de la amendamente respinse, și la art.3, după acele alineate pe care le aveți în proiectul de lege, noi propunem două noi alineate.

Aceste propuneri ale noastre se referă la reprezentarea parlamentară a minorităților naționale. Practic este amendamentul de introducere pentru implementarea unei concepții puțin diferite privind reprezentarea parlamentară a minorităților față de ceea ce se regăsește în acest proiect.

Noi am încercat prin amendamentele noastre să perfecționăm puțin acest principiu al reprezentării proporționale și extinderii sale pentru comunitățile naționale minoritare.

România, în străinătate, pe bună dreptate este apreciată pentru faptul că asigură reprezentare parlamentară minorităților naționale. Noi am considerat că, deși acest lucru este pozitiv, totuși se mai poate perfecționa, dacă ținem seama în mod viguros de acest principiu al reprezentării proporționale.

Minoritățile naționale au trei dileme când își aleg reprezentanții în Parlament:

Prima confruntare, prima problemă este de a fi siguri că vor avea reprezentare parlamentară. Acest lucru este inclus și în Constituția României, art.62, deci este bine.

A doua problemă este o reprezentare unitară, pentru că de obicei sunt puțini la număr și trebuie să reprezinte interesele în mod unitar.

A treia mare problemă este asigurarea principiului pluralismului politic pentru aceste minorități, și mă gândesc aici mai ales la acele colectivități, acele comunități naționale care sunt numeric mai mari, unde acest principiu al pluralismului efectiv există.

Amendamentul nostru, deci primul, la art.3, un nou alineat, propune practic acest principiu, și anume: constă în asigurarea unor locuri proporțional cu numărul acestor comunități naționale, bazându-se pe datele statistice, conform recensământului din ultimul recensământ din 2002. Aceste date dumneavoastră le găsiți în anexa de la capătul raportului, și, conform acestei anexe, există două minorități naționale minoritare care depășesc norma de reprezentare instituită în art.3 al prezentei legi, care înseamnă, pentru Camera Deputaților, după 70.000 de locuitori, câte un deputat, respectiv 160.000 de mii de locuitori pentru un loc de senator.

Deci, există aceste două comunități care depășesc în număr această normă de reprezentare. Este vorba de Comunitatea maghiarilor din România, respectiv Comunitatea romilor din România. Veți găsi datele concrete în acest tabel. Aici, în acest tabel, practic, este numărul orientativ de mandate la care au dreptul aceste comunități naționale și în continuare acest număr orientativ va deveni număr efectiv când, respectându-se prevederile legii, dacă se includ aceste amendamente ale noastre, în funcție de numărul de voturi primite, pentru că aceste mandate orientative trebuie justificate prin voturi.

Deci, nu se dau în mod gratuit, numai dacă sunt justificate prin voturi.

Pentru aceste mandate...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, apropo de numărătoare, am numărat și eu minutele. Potrivit Regulamentului, un amendament se susține pe durata a 5 minute, pe care dumneavoastră ați depășit-o deja.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc. Să termin, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc mult.

Deci, aceste mandate orientative, justificate prin voturi... Noi am impus și un prag inferior de 5%, conform acestui principiu care apare și pentru partidele politice, pragul de 5% pentru pragul de intrare în Parlament și la minorități. De aici provin aceste cifre.

În continuare, stimați colegi și domnule președinte, o să susținem amendamentele noastre concrete la fiecare paragraf unde își au locul și vă rugăm să vă aplecați cu atenție asupra acestei idei. Credem că rezolvăm o problemă care este reală și vom întări astfel democrația în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, stimate coleg. Pentru că ați folosit pluralul de "amendamentele noastre". În numele cărui grup vă pronunțați dumneavoastră, ca să nu existe nici o confuzie.

Domnul Tóro Tiberiu:

Amendamentele au fost depuse în nume personal de mine, care sunt membru al Grupului U.D.M.R. și de colegul meu, domnul Szilágyi Zsolt, care este deputat independent.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu era un amendament al Grupului U.D.M.R. De aceea v-am întrebat. Mulțumesc foarte mult.

V-aș ruga să vă referiți strict la persoana celui pe care-l reprezentați dumneavoastră. Doi nu sunteți un grup!

Aveți argumentele și în raport, în anexa 2, aveți, de asemenea, argumentele comisiei pentru care a respins acest amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Tóro Tiberiu și Szilágyi Zsolt.

Cine este pentru? 4 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate din cei prezenți împotrivă, 4 voturi nu sunt suficiente. A fost respins amendamentul.

Pentru că au fost și amendamente respinse la art. 3, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 3 abțineri art. 3 a fost adoptat.

Articolul 4, alin. 1.

Poftiți, domnule Szilágyi Zsolt.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și regret că s-a intrat în această polemică.

Domnul deputat Tóro "..

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să vă referiți exact la amendamentul pe care îl susțineți dumneavoastră personal și cu colegul dumneavoastră.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Pot să continui, domnule președinte?

Domnul Valer Dorneanu:

În această formulă.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Pot să continui? Îmi dați cuvântul? Vă mulțumesc.

Amendamentul nostru se referă la art. 4 alin. 1, adică participarea organizațiilor minorităților naționale este condiționată de faptul ca organizația respectivă să fie recunoscută prin faptul că participă în Consiliul minorităților naționale.

Vreau să vă spun că toate cercetările care s-au realizat în ultimele decenii privind definirea conceptului de minoritate națională se bazează pe cu totul și cu totul alte criterii. Nu putem condiționa recunoașterea unei comunități de participarea sau nu într-un organism sau într-o instituție guvernamentală sau o instituție de stat. Bine, când s-a format era guvernamentală și, domnule Hrebenciuc, vă aduceți aminte că U.D.M.R.-ul în acea vreme, considerând Consiliul minorităților o încercare de a îmbunătăți imaginea fără să se schimbe realitatea, a decis să nu participe în Consiliul minorităților.

Comunitatea maghiară a existat și atunci. Deci, noi am propus, prin amendamentul depus cu domnul deputat Tóro, ca această definiție să fie schimbată și să fie folosită: "minorități istorice", fiindcă este normal ca acele minorități care sunt băștinașe în România să nu fie tratate cu aceeași măsură ca minoritățile imigrante sau refugiații politici sau economici, însă nu putem condiționa recunoașterea unei minorități de participarea unei organizații aparținând minorității respective în Consiliul minorităților naționale.

Ce se întâmplă, de exemplu, conform acestei definiții, dacă o organizație care face parte actualmente din Consiliul minorităților decide că se retrage? Înseamnă că pierde dreptul, mergând pe această logică, să participe la alegeri. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei electorale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Eu sunt surprins că se face o confuzie între etnie și organizația care reprezintă o etnie în consiliul minorităților.

În lege scrie foarte clar că este vorba de etnie. Este vorba de etnie! O etnie poate să participe la alegeri prin 1000 de organizații, dacă vrea. Nu am avut alt criteriu, pentru că nu avem o lege a minorităților naționale și aceasta a fost singura soluție cu care au fost toți de acord. De ce? Pentru că o enumerare aici, așa cum am propus-o noi, inițial, nu s-a acceptat și altă formulă mai bună decât aceasta, în acest moment, nu am găsit. Este cea mai bună formulă posibilă în această conjunctură în care suntem. Sigur, eu sunt convins că în legislatura viitoare vom vota o lege a minorităților naționale și atunci vom avea la ce să ne referim.

Pe de altă parte, ideea de minoritate istorică, conceptul acesta, nu este o sintagmă consacrată. Sintagma consacrată este minoritate națională și prin ea se înțelege exact lucrul acesta, adică o minoritate care a locuit suficient de mult timp pe teritoriul unei țări. Aceasta este o sintagmă internațional consacrată, nu juridic, pentru că nu există o sintagmă juridic acceptată unanim, dar este, să spunem, tacit acceptată în tot ce înseamnă documente internaționale. Sigur că avem în vedere lucrurile acestea, dar aceasta presupune existența unei legi a minorităților naționale. Ea nu există. Ce am făcut aici a fost un paleativ, în absența acestei legi, și a fost cea mai bună formulă cu care am căzut toți de acord.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aveți și argumentele comisiei, în afară de cele prezentate de către domnul Pambuccian, la anexa 2, pagina 2.

Supun amendamentul 2 al colegilor noștri Tóro Tiberiu și Szilágyi Zsolt votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Împotrivă? Toate celelalte.

Se abține cineva? 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Urmăriți, vă rog, în continuare, art. 4 alin. 2, amendamentele 1 și 2 ale comisiei de la pagina 1. Dacă aveți obiecțiuni la ele? Adoptate amendamentele.

Poftiți.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai înainte, colegul meu a susținut doar amendamentul la alin. 1, pe care l-ați respins mai înainte. Eu voi susține amendamentul depus de noi la alin. 2 al art. 4. De fapt, noi am propus înlocuirea acestui alin. 2 cu 3 alineate distincte pe care, stimați colegi, dumneavoastră le veți regăsi la acest punct 2, la amendamente respinse, deci alin. 2, 3 și 4, două idei argumentând aceste propuneri.

Practic, în ideea expusă mai înainte, se concretizează acea propunere de care v-am vorbit mai înainte, și anume, spune că pentru aceste mandate care sunt asigurate pentru organizațiile minorităților naționale au dreptul să concureze, să participe la alegeri, toate organizațiile care aparțin minorității sau, dacă vreți, cu alte cuvinte, deși nu-mi place să folosesc, etniei respective.

Deci, acest lucru îl vedeți detaliat în alin. 2, 3 și 4, cu anexa corespunzătoare care este la capătul raportului.

Deci, domnule președinte, vă rog astfel să supuneți la vot aceste trei alineate, pentru că la alin. 5 voi reveni cu alte argumente, pentru că se referă la altceva.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-am întrerupt, din colegialitate, stimate coleg, dar la vot supun potrivit Regulamentului, nu cum îmi cereți dumneavoastră.

Ați făcut un amendament 2, care este singurul, care cuprinde întreg textul articolului 4. S-au făcut dezbateri în legătură cu tot acest articol, pentru că el este legat și de 3-ul pe care l-am mai discutat o dată, încât, vă rog să constatați că eu am supus votului dumneavoastră amendamentul 2 și l-am respins integral. Nu aveți amendamente distincte pentru fiecare alineat. Vă rog să vă uitați în textul raportului.

Vă rog.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc pentru îngăduință. Într-adevăr, așa este redactat în raport, dar noi am depus amendamentele separat pentru fiecare alineat, dar dacă dumneavoastră considerați să supuneți la vot întregul amendament așa cum este, atunci mai dați-mi voie încă un minut să argumentez și alin. 5, 6 și 7.

Domnul Valer Dorneanu:

Le-am respins. De la pct. 2 a fost respins tot amendamentul care se referă la art. 4 în ansamblu.

Vă rog.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, am vorbit despre alin. 1. S-a dezbătut alin. 1. Din punct de vedere procedural, noi, inițiatorii amendamentelor, am depus amendamentele la fiecare alineat, deci, conform Regulamentului, avem dreptul să argumentăm la fiecare alineat, chiar dacă...

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte. Dacă dumneavoastră, la consiliul dumneavoastră național, ați făcut un alt regulament, noi încă nu l-am adoptat pe acela. Deocamdată mergem după Regulamentul Camerei Deputaților. Am pus în discuție alin. 1, pentru că acolo comisia n-a avut amendamente admise și v-am dat și dumneavoastră cuvântul. În continuare, uitați-vă în raport, amendamentul dumneavoastră este numerotat 2 și se referă la întreg art. 4. Susținerea colegului dumneavoastră a vizat întreg art. 4. Răspunsul a fost, de asemenea, la fel.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Domnule președinte,

Chiar dacă raportul întocmit de Comisia electorală prevede un singur punct la toate alineatele, nu este corect să privați un deputat de argumentarea amendamentului depus. Are dreptul fiecare deputat, indiferent de viziunile politice, indiferent dacă dumneavoastră vă place sau nu vă place, are dreptul să argumenteze. Și vă rog, cu tot respectul, să asigurați acest drept fiecărui membru al Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

V-am dat cuvântul la amândoi, nu puteți să negați acest lucru. Domnul Metin Cerchez.

Domnul Metin Cerchez:

Am avut un amendament la art. 4 alin. 3 și vreau, pentru a se elimina această stare de confuzie, să vă dau un exemplu, zic eu, concludent.

Grupul nostru se numește grupul minorităților naționale, nu al organizațiilor etnice, al minorităților naționale. Sunt 18.

Suntem în starea de fapt a președintelui României, în care este propus de un partid, domnul președinte Iliescu a fost propus de P.D.S.R., a ieșit președinte, dar este președintele tuturor românilor.

Sunt minorități unde sunt mai multe organizații, nu vreau să le dau numele acum, după ce candidează fiecare, își deleagă un reprezentant, deputatul minorității rămâne al minorității, nu al organizației.

Ce s-ar întâmpla, spre exemplu, dacă ar veni un turc de la cealaltă formațiune care a fost în 2000, comunitatea turcă și mi-ar spune că are o problemă? L-aș da pe ușă afară pentru faptul că nu m-a votat?! Eu și ceilalți colegi suntem ai minorității și rămânem ai minorității respective. Am făcut această paranteză pentru că timp de 14 ani s-a dovedit că România este un exemplu de conviețuire etnică, acești 18 deputați ai minorității naționale, mai ales în problemele externe de aderare la NATO și Uniunea Europeană, și-au adus un aport deosebit și iată că acum, în plin joc, schimbăm regula jocului și punem această condiție, care este anticonstituțională, pentru că există dreptul fundamental al fiecărui cetățean al României, acela de a alege și a fi ales.

Am spus clar: pot depune candidaturi toate organizațiile cetățenilor minorităților legal constituite, reprezentate în Parlament, așa cum a fost timp de 14 ani și mi se pare normal să fie și în continuare. Nu știu dacă ar deranja. Eu sunt sigur că pe nimeni absolut de la stânga la dreapta sălii nu ar deranja, ce a fost până acum legal constituit și este bun. Nu vreau să stricăm un lucru bun.

De aceea, vă rog, dacă sunteți într-adevăr în asentimentul meu și în asentimentul democrației și al dreptului fundamental de a alege și a fi ales, să acceptați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimați colegi.

Amendamentul colegului nostru Metin Cerchez îl găsiți la pagina 3 din anexa 2, amendamentul 3. Aveți motivele pentru care comisia l-a respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Metin Cerchez.

Cine este pentru? 18 voturi pentru.

Împotrivă?

Voci din partea grupului P.R.M.:

Cum 18?!

Domnul Valer Dorneanu:

Scuzați-mă, n-am văzut voturile pentru amendamentul domnului Metin Cerchez de la P.R.M.

43 voturi pentru, pardon 33!

Împotrivă? Nu s-au numărat bine voturile împotrivă. 50 voturi împotrivă.

 

Domnul Metin Cerchez (din sală):

O dată au fost 43, pe urmă 33?!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, un șef de grup parlamentar poate contesta numărătoarea!

 

Domnul Metin Cerchez (din sală):

Câți sunt de la P.S.D.?

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată vă spun: un reprezentant al unui grup parlamentar, reprezentat prin șef sau adjunctul lui poate contesta numărătoarea.

Poftiți, domnule Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Dacă-mi permiteți, conform numărătorii noastre, amendamentul a trecut. Deci, conform numărătorii, amendamentul a trecut!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Săpunaru, dumneavoastră sunteți la a doua legislatură. În cealaltă, așa număra fiecare din sală și aceea era ordinea sau ce numără secretari de la pupitru?

Deci, eu vă întreb dacă contestați numărătoarea.

Domnul Nini Săpunaru:

Contestăm numărătoarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Berceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, la numărarea voturilor pentru au fost câteva chestiuni la care chiar dumneavoastră ați spus: "Stați puțin că n-a fost așa, n-am văzut voturile P.R.M.... etc.".

Drept urmare, noi cerem pentru această chestiune renumărarea voturilor pentru, împotrivă și abțineri, în conformitate cu Regulamentul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Mai există încă o cerere. Cineva solicită cvorum, deci să facem apel nominal.

În ce ordine să le supun la vot?

Poftiți, domnule.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Mă miră intervenția colegilor noștri, pentru că dacă cineva numără persoanele prezente în sală își poate da seama cam care ar putea fi numărul voturilor, dar și cei care au cerut de aici renumărarea acestor voturi știu că n-au dreptate.

Dar pentru ca să eliminăm orice dubiu, să facem un apel nominal, să vedem dacă într-adevăr lucrurile stau așa cum spun domniile lor sau stau altfel. (Rumoare în sală)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dispun efectuarea apelului nominal și îl rog pe domnul secretar Petrescu să facă apelul nominal.

Da, domnule Berceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dumneavoastră sunteți un adept al Regulamentului și eu vă admir pentru acest lucru.

În primul rând, s-au făcut niște propuneri într-o anumită ordine și în mod normal era ca aceste propuneri să le rezolvați în ordinea respectivă.

În al doilea rând, apelul nominal nu poate fi cerut, conform Regulamentului, decât de un lider de grup parlamentar, lucru care nu s-a făcut.

Și în al treilea rând, este vorba numai de vot final. Noi aici discutăm niște amendamente și cum am discutat amendamentele anterioare și le-ați votat cu cvorumul care există și cu numărul de voturi pentru, împotrivă și abțineri, care în mod evident dădeau o cifră pe care o cunoaștem toți și este înregistrată în stenogramă, cred că nu este corect și regulamentar felul în care puneți lucrurile.

Și atunci, eu vă rog să revenim la numărarea voturilor pentru, împotrivă și abțineri, din cauză că la numărare au fost niște neconcordanțe chiar ale dumneavoastră, vedem ce rezultate ies și după aceea, dacă mai sunt alte propuneri, mergem pe acele propuneri.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Márton Arpád.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Probabil domnul Berceanu nu a avut timp să fie prezent în sală când au fost anunțate grupurile parlamentare, sunt încă viceliderul Grupului U.D.M.R. Ca atare, s-a făcut această solicitare de către un lider al unui grup parlamentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Având în vedere că s-a făcut această cerere și faptul că este o lege foarte importantă și nu este admisibil să adoptăm texte de importanță foarte mare, am dispus apelul nominal și îl rog pe domnul secretar Petrescu să facă apelul nominal.

După apelul nominal o să ridicați orice problemă de procedură. Vă dau dumneavoastră cuvântul primul! Sunt convins că ridicați o procedură foarte importantă și să fie prezenți toți, ca să discearnă, să analizeze temeinicia ei.

V-aș ruga pe toți să răspundeți clar, pentru a putea secretarul de ședință să marcheze prezența sau absența fiecăruia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Dumitru - absent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - absent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Bogdan Daniel Marius - prezent
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - absent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - absent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - absent
- Creț Nicoară - absent
- Cristea Marin - absent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - absent
- Dăianu Dorin - absent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobrescu Smaranda - absentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - absent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - absent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - absent
- Ionel Viorel - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - absent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kedves Emeric - prezent
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Marcu Grigore - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - absent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - absent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - absent
- Mircea Costache - absent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - absent
- Mițaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisescu Vlad Octavian - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - absent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - absent
- Motoc Marian-Adrian - absent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - absent
- Nassar Rodica - absentă
- Naum Liana Elena - absentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - absent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - absent
- Neagu Victor - absent
- Neamțu Horia Ion - absent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Constantin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - absent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păduroiu Valentin - absent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Pécsi Francisc - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruș Octavian Constantin - absent
- Pleșa Eugen Lucian - absent
- Podgoreanu Radu - absent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - absentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu Costel-Eugen - absent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Posea Petre - absent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rasovan Dan Grigore - absent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Vasile Relu - prezent
- Roșculeț Gheorghe - absent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - absent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - absent
- Sarkady Zsolt Csaba - absent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - absent
- Selagea Constantin - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - absent
- Simion Sebastian - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - absent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - absent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Stoian Mircea - absent
- Stroe Radu - absent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - absent
- Suditu Gheorghe - absent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - absent
- Ștefan Ion - absent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâță Culiță - absent
- Târpescu Pavel - absent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - absent
- Todoran Pavel - absent
- Tokay Gheorghe - absent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tuducan Teodor Crăciun - absent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - absentă
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Vasilescu Nicolae - prezent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - absent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Florea - prezent
- Voinea Olga Lucheria - prezentă
- Winkler Iuliu - absent

 

(Deputații care au intrat în sală după terminarea apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Voi relua, pentru cei care au venit între timp...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar,

Nu mai reluați, că suntem doar 115 și puteți să luați de treisprezece ori, că tot nu ajungeți decât cel mult la 120, ceea ce este un cvorum cu totul insuficient pentru a dezbate o asemenea lege! Mai ales că s-ar putea ca, după ce o adoptăm, să trebuiască să facem și votul final.

În aceste condiții, întrerupem dezbaterea și ne întâlnim luni. (Vociferări, proteste ale Opoziției.)

 

Ședința s-a încheiat la ora 16,40.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 aprilie 2020, 14:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro