Aureliu Leca
Aureliu Leca
Sittings of the Senate of September 6, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.112/15-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-10-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 06-09-2004 Printable version

Sittings of the Senate of September 6, 2004

  1. Declarații politice rostite de domnii senatori:
  1.3 Aureliu Leca - analizează situația sistemului de încălzire;

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Îl invit la tribună pe domnul senator Iuliu Păcurariu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Din sală: Nu este în sală.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit la tribună pe domnul senator Aureliu Leca, Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnul Aureliu Leca:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Intervenția mea de astăzi se referă la un subiect care a făcut, săptămâna trecută, obiectul a două legi, care au fost aprobate de Senat, și anume, creșterea subvențiilor pentru încălzire și aprobarea unui proiect propus de Guvern, pentru unele măsuri de îmbunătățire a sistemului de încălzire centralizată și cogenerare.

Subiectul acesta se referă la 3.000.000 de persoane, care sunt afectate de acest sistem. Chiar dacă sunt câteva elemente tehnice, cu scuze, o să vă rog să fiți amabili să le acceptați.

Cogenerarea - îi spuneam, înainte, termoficare - reprezintă producerea simultană de energie electrică și căldură. Deci, oriunde există consumatori industriali sau cartiere de locuințe, care trebuie încălzite, se adoptă această soluție din motive lesne de înțeles: economice, randamente mult mai mari, iar poluarea ambientală este considerabil mai mică, decât să ai zeci și zeci de surse individuale care să ardă combustibil.

Consumatorii industriali, în mare majoritate, au dispărut, au rămas, însă, în mod inevitabil, locuințele, iar pentru aceste locuințe problema este, în momentul de față, din păcate, într-un declin continuu.

Acest subsector al încălzirii centralizate și al cogenerării este comparabil cu sectorul sau subsectorul energiei electrice sau al gazelor naturale, dar el este, comparativ cu acestea, în situația cea mai proastă.

În România sunt 250 de localități care au încălzire centralizată. Astăzi mai sunt numai 160. Diferența, în timp, a renunțat la acest sistem benefic.

Spuneam 3.000.000 - mă scuzați! -, nu de persoane, de apartamente în care trăiesc 7.000.000 de oameni.

Consiliul Mondial al Energiei, care este o instituție cu 100 de țări membre, execută studii pentru diverse probleme. A executat, pentru 11 țări din Europa Centrală și de Est, o analiză a încălzirii centralizate și cogenerării. Situația este, în general, proastă, dar cea mai proastă este, din păcate, în țara noastră. Sunt pierderi energetice, raportate la combustibilul consumat, între 35 și 77%. Deci, consumatorul final, omul care stă în apartament, el plătește puțina energie utilă care îi rămâne, dar și toate pierderile dinainte.

Prețul național de referință, care reflectă nivelul de suportabilitate al consumatorilor, este astăzi stabilit la 24 de euro pe gigacalorie. Costurile, care cuprind și pierderile respective, sunt de 45 - 50 de euro, iar diferența se acoperă prin subvenții. Aceste subvenții vin de la bugetul central sau de la bugetul local. Anul trecut, de exemplu, s-au dat circa 250 - 300.000.000 de euro pentru a acoperi aceste subvenții, respectiv, aceste pierderi.

Un element agravant este dat de faptul că dacă, în perioada 1997 - 2000, România a acceptat subvenții încrucișate: industrie-populație, prin care industria plătea energia electrică și căldura mai scump, ca populația să plătească mai puțin, în perioada 1999 - 2000 aceste subvenții s-au retras. Și prețul gigacaloriei, de exemplu, s-a dublat într-o perioadă foarte scurtă de timp. În același timp, prețul gazelor naturale a rămas neafectat. Rezultatul? Fiecare și-a făcut o socoteală și a ajuns la concluzia că e mai simplu să renunțe la sistemul acesta cu multe pierderi de termoficare, de încălzire centralizată și să treacă la gaz natural. Sunt, astfel 500.000, cel puțin, de apartamente, care au renunțat la încălzirea centralizată și au trecut la cogenerare.

Un aspect, care va complica încă și mai mult situația, se referă la faptul că, de curând, România a încheiat o înțelegere cu Fondul Monetar Internațional de retragere a subvențiilor pentru încălzire, și anume, în 2005 - cu 1/3, în 2006 - cu 2/3. Deci, la începutul lui 2007, prețul de 45 - 50 de euro pe gigacalorie va fi transferat, fără subvenții, consumatorului final.

Cum se vor acoperi aceste diferențe? Pentru că este greu de crezut că, în această perioadă, nivelul de trai va crește cu aceeași viteză.

S-a hotărât, în urmă cu doi ani de zile, transferul a circa 20 centrale de termoficare la autoritățile locale, iar această problemă a încălzirii centralizate și a încălzirii orașelor a revenit Ministerului Administrației și Internelor. Pe lângă faptul că acest transfer nu a rezolvat problema, partea proastă este că Ministerul Administrației și Internelor nu este pregătit, din punctul de vedere al specialiștilor, să gestioneze această problemă. Din păcate, în afară de hârtii, nu s-au produs foarte multe lucruri.

Un alt element, care se adaugă la dificultățile pe care le-am menționat, este legat de prețul gazului, prețul gazelor naturale. Aceste prețuri, diferențiate pentru industrie și pentru populație, vor crește, în perioada următoare, într-o perioadă de circa 2 - 3 ani de zile, la un nivel de circa 140 de euro pe mia de metri cubi pentru consumatorii industriali, și la 210 euro pe mia de metri cubi pentru populație, deci cu circa 50% mai mult decât în momentul de față, care, pe lângă creșterea gigacaloriei datorită retragerii subvențiilor, o să trebuiască să facă față și creșterii prețului gazelor naturale.

Pierderile acestea enorme, care ajung până la 75 - 77%, se pot reduce numai prin investiții, prin noi tehnologii, dar nu sunt investiții făcute sau, în orice caz, ele nu au o valoare semnificativă, care în ansamblu se plasează la circa 4 - 4,5 miliarde euro.

Atenționez asupra faptului că politica energetică a Uniunii Europene în direcția cogenerării fixează, ca o cifră de control, ca 40% din energia electrică într-o țară să fie produsă din cogenerare. Noi am pornit, în 1989, cu 40%, în momentul de față, din cauza fenomenelor pe care le-am menționat, a ajuns la 9% și este în descreștere în continuare.

Populația este, astăzi, al doilea consumator ca importanță din sursele de energie primară, 34%. Asta înseamnă multe miliarde de euro, surse energetice importate, în special sub formă de gaze naturale și petrol, care sunt pierdute prin tehnologii care nu sunt modernizate.

Tot noi în Senat, în urmă cu un an de zile, am aprobat Legea energiei electrice și termice, la început, care ulterior a revenit numai sub forma Legii energiei electrice. Căldura, care făcea parte din această problemă, a fost amânată ca soluționare și ea nu este, nici în momentul de față, rezolvată.

Deci, ca o concluzie, aș menționa faptul că încălzirea localităților reprezintă o problemă care ridică niște probleme de o gravitate deosebită. Pe lângă cele 7.000.000, care se regăsesc în aceste case, rămân încă circa 10.000.000 care trăiesc la țară, unde este vorba de energetica rurală, care nu este menționată nicăieri.

A doua mențiune cu care închei, vă rog să îmi permiteți un minut, am fost trimis de Senat, în cursul lunii iunie, la început, la Bonn, unde a avut loc o conferință internațională de surse regenerabile de energie: energie hidro, energie solară, eoliană, geotermală. Ei bine, a fost cea mai mare întâlnire internațională, pe acest subiect, care a avut loc: 70 de țări participante, 1500 de reprezentanți ai guvernelor într-o conferință pe partea guvernamentală, 1500 pe partea parlamentară. Nu o să discut despre conferința în sine. Altceva aș vrea să menționez și legat și de prima problemă pe care am menționat-o. Am discutat cu zeci de parlamentari, toți reprezentau, aproape fără excepție, comisii ale parlamentelor respective în domeniul energiei sau în domeniul mediului sau ecologiei.

Recunoscând importanța acestora două, îmi permit să fac propunerea, ca pentru viitoarea structură a Senatului, să se creeze o comisie specială de energie și ecologie sau energie și mediu, cu atât mai mult cu cât, de exemplu, Comisia pentru privatizare și-a pierdut obiectul de activitate. Convingerea mea este că activitatea acestei comisii o să fie extrem de benefică. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 22 october 2021, 12:05
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro