Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.115/17-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 13-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2004

27. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului adresate de catre deputatii:  
  27.3 Ștefan Baban
 
consultă:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pentru domnul deputat Ștefan Baban care întreabă: "Turismul românesc încotro?", îi va oferi un răspuns domnul Marius Sorin Bota.

V-aș ruga, însă, domnule ministru, să nu prezentați un program întreg, ci doar să-l sintetizați, pentru că, așa cum v-a pus domnul deputat întrebarea, ar trebui să prezentați un întreg raport, un program amplu, de zeci de pagini.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Am să încerc să fac un rezumat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, vorbiți la microfon, și faceți un rezumat al răspunsului pe care vă propun să-l oferiți și în scris domnului deputat.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Sigur că da.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului pentru anul 2004 și în perspectivă îl reprezintă crearea unui produs turistic național competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic național.

Programele bugetare pentru dezvoltarea și promovarea turismului în anul 2004, principalele obiective ale acestora sunt date de programul de promovare, care conține o creștere cu 10% a veniturilor din turism, și programul de dezvoltare, care să conducă la creșterea calității serviciilor turistice și asigurarea siguranței turiștilor.

Bugetul M.T.C.T. a fost suplimentat la începutul acestei luni cu încă 60 miliarde lei, pentru promovarea turismului pe piețe externe și interne.

Strategia de promovare care este susținută de program, fonduri totale de circa 190 miliarde lei, are ca obiective principale următoarele: consolidarea imaginii României ca destinație turistică; promovarea programelor turistice de interes pentru tur-operatori, în funcție de specificul fiecărei destinații; intrarea pe noi piețe - de exemplu, China; susținerea turismului intern.

Realizarea programului de dezvoltare s-a materializat astfel prin creșterea calității serviciilor în turism și prin asigurarea siguranței turiștilor în turismul montan, printr-un program derulat și intitulat "Salvamont".

În ce privește stimulentele pentru turism, ele sunt de tip legislativ, în sensul realizării cadrului general legal de dezvoltare, autorizare și control al activității turistice, și de co-finanțare a proiectelor de investiții în turism, în stațiunile turistice de interes național și local, și, de asemenea, de sprijinire, prin programele Phare 2005-2007, a 30% din aceste fonduri pentru proiectele de infrastructură regională pentru dezvoltarea turismului.

Din aceste fonduri, consiliile județene și locale riverane fluviului Dunărea, prioritar Delta Dunării, și de pe litoral pot dezvolta o rețea de porturi turistice și crea infrastructura necesară dezvoltării turismului de croazieră.

M.T.C.T. a vizat, de asemenea, circa 250 proiecte de turism rural. Ponderea în produsul intern brut în ultimii trei ani a fost: în 2001 - 2,5; în 2002 - 3,2; în 2003 - 3,5; și estimăm aproximativ 4 în 2004.

Finalizarea procesului de privatizare în anul 2003 a permis aplicarea unei politici în domeniul turismului cu accent pe susținerea procesului investițional pentru modernizarea structurii turistice de primire. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

  ................................................
 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pentru domnul deputat Ștefan Baban un răspuns al domnului Gavril Baican cu privire la "ștergerea de datorii, promisiune electorală sau eficiență economică?"

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "ștergerea de datorii, promisiuni electorală sau eficiență economică?", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Economiei și Comerțului are în programul său economic, derivat din cel național, preocupări coerente pentru eficientizarea economică a agenților economici aflați sub autoritatea sau în coordonarea sa.

Ramura minieră face parte din capitolul "activităților industriale" al domeniului "resurselor minerale energetice și neenergetice." Componenta energetică reprezentată de agenții economici care desfășoară activitate în domeniul extracției cărbunelui este cea mai importantă în capitolul economic național, ea participând anual cu un potențial de 35 până la 40% la resursa primară necesară sistemului energetic național.

Capitolul cărbune parte componentă al cap.14 "energie" din procesul de aderare la Uniunea Europeană este deja aliniat la Regulamentul Comisiei Europene nr.1407/2002 privind ajutorul de stat din industria carboniferă, prin Ordinul nr.192 al Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României nr.736/16.08.2004.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.481/2004, privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, cuprinde procedurile care impun aplicarea imediată a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice și financiare, de trecere ulterioară la primii pași ai privatizării agenților economici din domeniul minier.

În art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004 sunt stipulate capitolele financiare cu titlul de amânare în vederea scutirii la plăți, cum sunt următoarele: impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Urmare a procesului de restructurare declanșat în anul 1997, au părăsit sectorul un număr de circa 84.000 de persoane, ceea ce a condus la necesitatea opririi activității în 162 de unități miniere.

Procesul a continuat în anii 1998-2003- și de fapt continuă și în prezent -, perioadă în care au mai fost disponibilizate peste 30.000 de persoane, fiind oprită activitatea la alte 71 de mine.

Oprirea acestor unități care, la data respectivă, înregistrau obligații restante la impozitele pe salarii, taxe, contribuții și alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, a condus, implicit, la acumularea acestora la nivelul companiilor cărora le aparțineau, respectiv în sarcina unităților rămase să-și continue activitatea.

Urmare a promovării strategiei industriei miniere pe perioada 2004-2010, în anul 2004, companiile miniere, cu sprijinul Ministerului Economiei și Comerțului, au elaborat și implementat un program de restructurare care a asigurat achitarea de către companii a tuturor obligațiilor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor de șomaj, fapt ce a făcut posibilă aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.37/2004 și a Ordinului comun al Ministerului Economiei și Comerțului nr.550/2004 și al Ministerului Finanțelor Publice nr.229/2004, publicate în Monitorul Oficial nr.785/2004 care, în fapt, detaliază problemele ridicate în interpelarea dumneavoastră.

Ca atare, așa cum rezultă din cele prezentate anterior, specificăm că datoriile unităților din sectorul minier care fac obiectul scutirii prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2004 nu aparțin perioadei de 6 luni a anului 2004, ce reprezintă datoriile agenților economici din activitatea minieră din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului acumulate înainte de decembrie 2004, inclusiv a majorărilor și penalităților calculate pentru acestea.

Cuantumul sumelor a fost stabilit prin certificate de obligații fiscale eliberate de organele fiscale teritoriale competente.

Ramura minieră își desfășoară activitatea în baza strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.615 din 21.IV.2004, publicată în Monitorul Oficial nr.411 din 07.05.2004. Toți pașii restructurării cuprinși în strategie sunt urmăriți și monitorizați de autorități profesionale și de decizie.

În ceea ce privește Compania Națională a Lignitului "Oltenia" S.A., începând din 1997, ea nu a mai beneficiat de subvenții. Este singura unitate din domeniul resurselor primare energetice, care are cheltuieli de sub 1.000 lei/1.000 și are cea mai mare valoare adăugată brută (pozitivă) din sector, precum și cea mai mare cifră de afaceri.

În prezent, o mare parte a activității miniere de exploatare a cărbunelui de la Compania Națională a Lignitului "Oltenia" S.A., care produce resursa primară energetică - lignitul -, s-a alăturat din punct de vedere structural și organizatoric la trei centrale, creând cele trei complexe energetice: S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. și S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.

Datoriile fostei companii C.N.L. "Oltenia" S.A., așa cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004, s-au acumulat în principal ca urmare a neîncasării de la principalul său beneficiar S.C. TERMOELECTRICA S.A., care, la rândul ei, a avut marii săi datornici - ramuri industriale energointensive.

Noile structuri - complexele energetice - create, de tipul integrat minerit și energie electrică, își vor îmbunătăți în mod sigur parametrii de eficiență, implicit cel al încasărilor de la consumatorii actuali și de la cei datornici.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns solicitat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-i remiteți acest răspuns și în scris.

Doriți să faceți un comentariu, domnule deputat?

Vă rog; un minut - nu de la mine, ci după regulament.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc frumos.

Eu, în general, sunt mulțumit, deși nu am primit un răspuns clar de ce, totuși, avem un număr de unități care sunt mereu abonate la rostogolirea datoriilor. Din cauza aceasta nu avem bani pentru învățământ. Știți foarte bine că anul școlar este pe muchie de cuțit, dacă începe sau nu începe, tocmai din cauză că anul școlar nu poate să înceapă datorită salariilor care sunt la ora aceasta în învățământul preuniversitar. Nu mai spun de banii necesari pentru sănătate și așa mai departe.

Este, vorba unui prieten care este privat și care spune: "domnule, eu mi-am plătit toate datoriile. De ce nu toată lumea își plătește datoriile vis-a-vis de stat?"

Mă așteptam la niște răspunsuri mai concrete din partea domnului ministru. Oricum, eu îi mulțumesc și-i promit că voi reveni.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O scurtă observație a domnului ministru cu privire la comentariile dumneavoastră, domnule Baban.

Domnul Gavril Baican:

Aș vrea să completez următoarele: sigur, subvențiile din sectorul minier din anii '90 se ridicau - în jur - la un miliard de dolari pe an. Aceste subvenții au fost reduse. Există o strategie care este aprobată de Guvernul României, este urmărită, care prevede ca, până în 2007, la 1 decembrie, unitățile miniere, fie sunt eficiente, fie vor fi închise. În acest sens, există programe anuale. Anul acesta, personalul din sectorul respectiv a fost redus cu 8 mii de persoane. Deci, din aproape 200 de mii de persoane, în sector au mai rămas 50 de mii de salariați. Anual, bugetul este corectat cu o reducere a subvențiilor cu 25% la toate capitolele, în așa fel încât, după 2007, sectorul va trebui să lucreze pe baze de eficiență economică. Nu se putea, dintr-odată, restructura un sector atât de complex, și de dimensiunile industriei miniere, în care au lucrat sute de mii pe orizontală, pentru că procesele și complexitatea socială erau foarte, foarte mari.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 16 noiembrie 2019, 4:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro