Plen
Ședința Senatului din 27 ianuarie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.1/07-02-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 27-01-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 ianuarie 2005

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința începe la ora 9.20.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de doamna senator Paula Ivănescu și domnul senator Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor colegi, vă rog să-mi permiteți să deschid lucrările sesiunii extraordinare care a fost convocată în această perioadă, 26-28 ianuarie, a.c., în baza prevederilor art.115 alin.5 din Constituția României, care stipulează în mod expres că, în contextul în care Guvernul emite ordonanțe de urgență, iar Parlamentul a intrat în vacanță parlamentară, în termen de 30 de zile trebuie să convocăm, în speță, Senatul, pentru a dezbate aceste ordonanțe de urgență.

Sesiunea noastră extraordinară are un obiectiv precis și se referă numai la cele trei ordonanțe de urgență pentru care am fost sesizați, ca primă Cameră.

Lucrările de astăzi, ale ședinței noastre de plen, în sesiunea extraordinară, vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, doamna senator Paula Ivănescu și domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

Conform înregistrării electronice, din totalul de 136 de senatori, sunt prezenți 107, după ultima înregistrare. Avem 10 colegi absenți motivați. Ați primit, stimați colegi, ordinea de zi.

Dacă sunt observații, legat de ordinea de zi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru va continua până la orele 13.00.

Dacă nu încheiem dezbaterile, și bineînțeles să dăm votul pe cele trei ordonanțe de urgență, vom continua după-amiază, începând cu orele 15.00. În caz extrem, vom continua mâine de la ora 9.00.

Deci, programul nostru de lucru, de la această oră, până la epuizarea ordinii de zi.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Vă rog să votați programul de lucru.

A fost aprobat cu 102 voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Intrăm în ordinea de zi, stimați colegi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Rog reprezentanții Guvernului să ia loc la masa din stânga, domnul ministru Ionuț Popescu, vă rog.

Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul președinte Varujan Vosganian sau vicepreședintele comisiei.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului ministru Ionuț Popescu, ministru finanțelor, pentru a prezenta acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență nr.138/2004.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Ionuț Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să prezint câteva considerații generale asupra sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.138/2004.

Înlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse între 18 și 40% cu sistemul bazat pe cota proporțională de 16% aplicat pentru majoritatea categoriilor de venituri.

De asemenea, rectiificarea sistemului deducerilor personale de bază și suplimentare acordate tuturor contribuabililor care obțineau venituri supuse procedurii de globalizare și înlocuirea cu o deducere personală privită ca un cost al muncii, acordată numai pentru veniturile din salarii.

Renunțarea la procedura de globalizare a anumitor categorii de venituri, concomitent cu eliminarea deducerilor economice prevăzute în legislația fiscală anterioară.

Înlocuirea vechiului sistem de impunere cu sistemul cedular care presupune impunerea veniturilor pe fiecare sursă de venit din cadrul fiecărei categorii, impozitul fiind final.

Principalele modificări ale noului sistem de impunere, aplicat începând cu 1 ianuarie 2005, pe categorii de venituri, sunt următoarele:

Venituri din activități independente. În cadrul cateogriei de venituri din activități independente a căror plată anticipată de impozit se face prin reținere la sursă a fost unificată cota de impozit la 10% aplicată la venitul brut, contribuabilii respectivi urmând să-și definitiveze impozitul pe venit la sfârșitul anului după determinarea venitului net anual impozabil, pe fiecare sursă de venit din categoria respectivă, prin aplicarea asupra acestuia a cotei de 16%.

Au fost revizuite de asemenea cotele de cheltuieli forfetare pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, în sensul micșorării acestora pentru operele de artă monumentală, de la 70% la 50%, și pentru celelalte venituri din drepturi de proprietate intelectuală, de la 60% la 40%.

În cazul veniturilor din salarii, impozitul pe venit este final, acesta determinându-se lunar. În noul sistem de impunere, deducerea personală este privită ca un cost al muncii și se acordă diferențiat, în funcție de nivelul veniturilor și numărul persoanelor aflate în întreținere, numai în cazul veniturilor din salarii realizate la funcția de bază. Venitul lunar impozabil se determină pe fiecare sursă de venit din categoria respectivă, prin aplicarea asupra acestuia a cotei de 16%.

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor. În cadrul acestei categorii au fost unificate cotele de cheltuieli forfetare, nivelul acestei cote fiind stabilit la 25% din venitul brut.

Venitul anual impozabil se determină pe fiecare sursă de venit din categoria respectivă și prin aplicarea asupra acestuia a cotei de 16%.

Pentru veniturile din investiții sunt menținute cotele de impunere existente în anul 2004, cu excepția veniturilor din dividende la care cota de impozit este de 10%, la această categorie adăungându-se veniturile realizate din lichidarea sau dizolvarea fără lichidare a unei persoane juridice pentru care cota de impozit este de 10%.

Pentru veniturile din pensii, plafonul neimpozabil a fost stabilit la 9.000.000 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2005, acestea fiind supuse impunerii cu cota de 16%.

Veniturile din activități agricole sunt supuse impunerii prin aplicarea cotei de impozit de 16% asupra venitului net anual impozabil realizat din activitățile agricole.

Venituri din premii și din jocuri de noroc. Pentru veniturile din aceste premii s-a majorat plafonul de venit neimpozabil la 8 milioane, concomitent cu creșterea cotei de impozit la 16%. Pentru venituri din jocuri de noroc s-a eliminat plafonul de venit neimpozabil, concomitent cu menținerea cotei de impozit de 20%.

Veniturile din alte surse realizate de persoanele fizice sunt impozitate prin aplicarea cotei de 16% la venitul brut.

Acestea ar fi principalele caracteristici ale actului normativ pe care îl discutăm acum.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog pe domnul Varujan Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, încheiat în ziua de de 26 ianuarie 2005.

Cu scrisoarea L1 din 24 ianuarie 2005, Comisia pentru buget, finanțe și bănci este sesizată în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2004.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare:

În domeniul impozitului pe venit, înlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane fizice care presupuneau utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse între 18% și 40% cu sistemul bazat pe cota proproțională de 16%, aplicată pentru majoritatea categoriilor de venituri.

Elementele cheie în impunerea veniturilor în noul sistem vizează renunțarea la procedura de globalizare a anumitor venituri și înlocuirea acestui sistem cu impunerea veniturilor pe fiecare sursă de venit din fiecare categorie, impozitul fiind final.

Categoriile de venituri pentru care impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecărei surse de venit din categoria respectivă sunt următoarele:

Venituri din activități independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din pensii, venituri din activități agricole, venituri din premii și venituri din alte surse.

S-a revizuit sistemul deducerilor personale și s-au eliminat deducerile economice.

În ce privește impozitul pe profit, ordonanța de urgență propune diminuarea cotei standard de impozit pe profit cu 9 puncte procentuale, pentru crearea unui cadru fiscal mai atractiv pentru investițiile române și cele străine. De la 25% în 2004, la 16%.

Referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune majorarea cotei de impunere cu 1,5 procente, de la 1,5% la 3%.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.2126 din 2004, a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia economică avizează favorabil proiectul de act normativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avizează favorabil proiectul de act normativ, cu un amendament formulat de domnul senator Gavril Vasilescu.

La dezbaterea actului normativ au participat reprezentați de la Ministerul Finanțelor Publice. În cadrul ședinței, comisia a examinat proiectul de lege și l-a aprobat cu 6 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, întocmind un raport favorabil, cu amendamente care vor fi supuse dezbaterii.

În baza art.89 alin.1 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de lege cu amendamentele prezentate în Anexa nr.1 și Anexa nr.2.

Menționăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar amendamentele la prezentul raport sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

O problemă de procedură, înainte de a intra în dezbateri.

Domnul președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o problemă care, sincer să fiu, nu știu dacă s-a strecurat printr-o eroare materială sau cu intenție, dar plecând de la afirmația făcută de inițiator în expunerea de motive că relaxarea fiscală operată înseamnă reducerea cu 9 puncte procentuale a impozitului pe profit și reducerea sau și introducerea cotei unice plecând de la sistemul de 5 cote procentuale pentru impozitul pe venit, fac precizarea că aceasta este o afirmație inexactă.

În cadrul dezbaterilor de la comisie s-a stabilit, și s-a convenit, de fapt, că relaxarea propusă vizează o reducere cu 3 puncte procentuale a impozitului pe venit, de la 19 la 16%, și o reducere de la 3 cote procentuale la impozitul pe venituri la cota unică și nu de la 5.

Din păcate, în conținutul raportului s-a reținut formularea inițială și nu concluzia comisiei și de aceea m-am simțit obligat să fac această precizare la capitolul procedură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Aș dori să se înțeleagă că în momentul în care o lege intră pe procedurile noastre parlamentare ieșim, practic, din sfera politicului, intrăm în redactarea profesională, ținând seama de realități.

Deci, este o problemă de procedură în ceea ce privește întocmirea raportului. De ce? Pentru că avem o lege aprobată, pe 2005, Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări, cota de impozit de la 1 ianuarie este 19% și nu 25%, iar cotele progresive ale impozitului pe salariu sunt trei : 14 - 28 - 38 și nu 5 cote, cum se spune aici, de la 18 - 40.

Modificările pe care le operăm la ora actuală prin această ordonanță, de la 19 - 16 la impozit pe profit și de la impozitul pe venit de la 14, limita minimă, la 38 la cota de 16 %.

Nu este o dorință, pe cale de consecință, continuăm dezbaterea, dar să se facă corecția necesară ulterioară în raport. Aceasta este situația reală, nu putem... este document primar care rămâne în arhiva Senatului, se publică după cum știți și în Monitorul Oficial, Partea a III-a, și trebuie să dăm situația exactă.

Cu această precizare, stimați colegi, intrăm în dezbateri generale.

Vă rog, cine dorește să se înscrie la cuvânt?

Domnule senator Varujan Vosganian, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mulțumesc, de asemenea și pentru observațiile care au fost făcute. Aș vrea să menționez, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, că această motivație care a fost preluată din expunerea de motive a Guvernului are în vedere sistemul de impozitare practicat la data emiterii ordonanței de urgență și la acea dată sistemul fiscal în vigoare era cel pe care noi l-am menționat. Un proiect de lege transferă normarea de la realitate la lege, este lucrul pe care noi l-am făcut aici.

Dumneavoastră aveți dreptate atunci când spuneți că pentru anul 2005 era deja în vigoare un alt sistem pe care foarte bine l-ați precizat...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aprobat din august 2004, deci repet, este vorba - august 2004, când s-a modificat Codul Fiscal, vă rog.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Da, domnule președinte, și încă o dată, nu vreau să reiau, argumentația pe care am făcut-o se referea la sistemul fiscal care era în funcțiune la acea dată.

Acum aș vrea să fac câteva comentarii și să exprim punctul de vedere al colegilor mei din grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr și aș vreau să explic temeinicia deciziei noastre de a introduce cota unică și argumentele care au stat la baza fixării acestor cote.

Am să mă refer, în primul rând, la o viziune de ansamblu. În viziunea noastră accentul trebuie pus, în primul rând, pe dezvoltarea mediului de afaceri, aceasta fiind singura soluție sustenabilă pentru a asigura și o protecție socială efectivă, iar în această opțiune punctul central îl constituie despovărarea mediului de afaceri și înlăturarea obstacolelor, în primul rând a celor de natură fiscală care nu sunt numai cele incluse în Codul Fiscal, dar sunt și cele care țin de comportamentul fiscal abuziv al statului, sunt și cele care țin de anumite taxe de natură parafiscală și care sporesc fiscalitatea, cele care țin de efectele corupției și ale birocrației excesive, de aceea, de la bun început, doresc să spun că opțiunea noastră privind reducerea fiscalității și reforma în sistemul fiscal se referă la Codul fiscal dar nu numai, ci și la contextul de ansamblu privind administrarea impozitelor și atitudinea statului față de mediul de afaceri.

În această opțiune, programul nostru cuprinde două etape:

O primă etapă de susținere a proiectelor investiționale și de stimulare a mediului de afaceri care să fie însoțită în scurt timp și de o relaxare fiscală în ceea ce privește contribuțiile la asigurările sociale pe care noi le socotim, și pe bună dreptate, principală cauză a scumpirii forței de muncă în România, însă pentru a așeza lucrurile în ordinea lor firească, pornim cu un program de relansare a investițiilor în România și anul 2005, în viziunea noastră trebuie să fie anul investițional, primul an de creștere susținută a investițiilor în România, inclusiv prin proiectele fiscale.

Și acum am să mă refer, pe scurt, la câteva din măsurile noastre: impozitul pe profit.

Am fost întrebați de ce această cotă de 16%?

România în perspectivă trebuie să fie un creuzet pentru investițiile străine, realitatea arată că în zona Sud - Est Europeană investițiile care vor veni în perioada care urmează vor depăși 8 miliarde de euro, iar România este cea mai mare și cea mai atractivă dintre țările din această regiune.

Pentru a fi ospitalieri din punct de vedere fiscal, trebuie ca nivelele noastre de impozitare să fie competitive cu nivelele țările din jur, ori deja vedem că în țările din jur, în Bulgaria, în Ungaria și în alte țări, cotele de impunere pe profit în anul 2005 se situează la o medie de 17 procente. Este motivul pentru care noi am ales nivelul de 16%.

Acest nivel de 16% este oricum mai ridicat decât cota care se colectează din impozitul pe profit și care în anul 2004 a fost de sub 15%.

În legătură cu cota unică privind veniturile, ea are o serie de avantaje, cel dintâi este legat de simplificarea administrării fiscale.

Cetățenii vor depune, e drept, declarații de venit, dar aceste declarații de venit nu vor mai fi procesate și la sfârșitul anului, cetățenii nu vor mai aștepta cu îngrijorare ca fiscul să le trimită adrese prin care să afle că mai au de plătit o sumă de bani.

În al doilea rând, cota unică este mai potrivită pentru o țară în tranziție, așa cum este România. S-a obiectat că în țările dezvoltate nu se folosește cota unică și este adevărat, probabil că și noi, într-o bună zi, atunci când economia se va așeza, când mentalitățile vor fi avansate, când modalitățile de urmărire pe suport informatic a corectitudinii declarării veniturilor vor fi perfecționate, și noi ne vom reîntoarce la această cotă procentuală, pentru asta însă este nevoie, pe lângă toate acestea, și de nivele ridicate de venituri, ca să avem o anumită justificare pentru nivelele ridicate de 38 și 40% care, după opinia noastră, în mod incorect au fost aplicate până în prezent la venituri de 300 - 400 de euro, care în alte țări nici măcar nu sunt impozitate.

De aceea, țări, precum Rusia, Ucraina, Iugoslavia, Țările Baltice și altele au trecut la cota unică pentru că este mai potrivită pentru o țară în tranziție și care are încă un nivel de inflație mai mare decât cel cerut de criteriile de convergență de la Maastricht. Un al treilea element foarte important este că această cotă unică de venit reușește să ofere în plus venituri pentru toți românii.

Este incorect să se spună că prin cota unică se ia de la unii și se dă la alții, că persoanele sărace sunt dezavantajate în dauna persoanelor cu salarii mai mari, eu evit să spun persoane bogate sau avute pentru că eu cred că din salariu, nimeni nu poate să devină o persoană bogată în sensul obișnuit al acestui termen.

De asemenea, nu deosebesc între personale care au salarii mici sau mari pentru că salariul provenit din muncă trebuie respectat ca atare, indiferent de mărimea lui și că salariații cu toții trebuie respectați la fel și incluși, din punct de vedere moral și profesional în aceeași categorie.

Deci toți românii, de la salariul minim pe economie și până la cele mai mari salarii, sunt avantajați de cota unică, e drept, diferențiat, dar este firesc ca o persoană care prestează mai multă muncă să fie mai mult avantajată de o relaxare fiscală. Totuși, pentru a nu mări decalajul între venituri, noi am luat o măsură salutară și guvernul a consfințit-o ca atare în ordonanța de urgență, și anume de a elimina deducerile fiscale pentru persoanele cu venituri ridicate și de a le diminua pentru persoanele cu venituri destul de ridicate, în acest fel compensând pericolul decalări veniturilor.

În plus, această măsură de eliminare a deducerilor personale pentru salariații cu categorii mari de venituri este în opinia noastră un moment important în înțelegerea filozofiei fiscale, a necesității, și a canalizării asistenței sociale din România.

În plus, cota unică ferește pe salariați de efectele inflației și pe experții contabili de toată confuzia creată de modificarea periodică a nivelelor de impozitare prin indexare.

Socotim că prin reducerea impozitului pe profit de la 25 la 16, în termenii economiei reale, și de la 19 la 16, în termeni normativi, și prin reducerea de la o cotă medie de impozitare de 23,7% în 2004 la o cotă unică de 16% sau, în termeni normativi, de la 20% cotă medie în 2005 la 16%...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De la 19 la 16.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

...De la aproape 20%

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

19 fix.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

...Nu are rost pentru un procent acum să lungim aceste dezbateri. Îmi va face mare plăcere împreună cu dumneavoastră să le calculăm, dar domnule președinte, cu tot respectul vreau să vă spun că această discuție este pur teoretică pentru că nivelul real de colectare în 2004, din cauza economiei subterane, a sistemului de reeșalonări și a arieratelor la buget a fost undeva între 13 și 14 %, de aceea discuția noastră este în acest moment pur teoretică, cu privire la cota legală de impozitare.

Ei bine, toate acestea aduc contribuabilului român o sumă aflată între 600 și 800 de milioane de euro, sumă pe care contribuabilul, persoană fizică sau juridică, o poate investi sau o poate economisi.

În viziunea noastră, acesta este primul pas, urmează apoi în perioada următoare, în anii ce vin, să procedăm și la diminuarea contribuțiilor la asigurările sociale.

Precum vedeți, în legătură cu impozitele indirecte, proiectul de lege nu face nici o trimitere la taxa pe valoarea adăugată și vreau o dată în plus să înlătur orice suspiciune la nivelul acestei taxe care rămâne neschimbat la 19%.

Noi ne manifestăm speranța că efectele acestei reforme fiscale vor spori conformarea voluntară a contribuabililor, vor spori la diminuarea economiei subterane, vor spori la relansarea investițiilor, astfel încât România să poată diminua decalajele economice și în ceea ce privește nivelul de trai.

Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr susține proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator Varujan Vosganian.

Dau cuvântul domnului senator Carol Dina.

S-a mai înscris domnul Puskas Valentin - Zoltan și domnul senator Ștefan Viorel.

Mai dorește cineva?

 
 

Din sală: Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Carol Dina:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Reducerea fiscalității clamată în campania electorală de noii guvernanți, se poate dovedi iluzorie cât timp reducerile la anumite categorii de impozite le vor corespunde majorări la alte categorii de impozite directe sau indirecte în scopul compensării imenselor pierderi de resurse bugetare ce vor rezulta prin aplicarea acestei ordonanțe de urgență estimate de specialiști la circa 32.000 miliarde de lei.

Astfel, la nivelul întregii economii se produce o deplasare a poverilor fiscale, beneficiarii și perdanții fiind grupuri sociale diferite. Această reașezare de impozite, această redistribuire a sarcinilor fiscale, cu greu poate fi numită revoluție fiscală. Înaintea lansării acestei aventuri fiscale, cu luciditate și obiectivitate, trebuiau identificate efectele economice, financiare și mai ales sociale, grupurile de interese favorizate și grupurile sociale defavorizate.

O adevărată reducere a fiscalității ar fi putut să intervină dacă noii guvernanți ar fi avut un proiect echilibrat în care să se fi precizat în mod clar sursele de venituri certe și deducerile echivalente de cheltuieli bugetare.

Impunerea politică a unor măsuri fiscale pripite vor zdruncina echilibrul financiar și economic și așa destul de fragil al țării noastre cu implicații imprevizibile asupra deficitului bugetar, stabilității macroeconomice și inflamării inflației.

În această etapă, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, judecata supremă a măsurilor de politică fiscală trebuie să aibă drept criteriu de bază asigurarea dezvoltării economice și crearea de noi locuri de muncă.

În consecință, noi considerăm că altele erau prioritățile fiscale efective, pozitive și directe, și anume: scutirea de impozit a profitului investit în producția materială și servicii, reducerea contribuțiilor sociale cu un posibil impact pozitiv asupra modului de angajare și plată a forței de muncă, extinderea înlesnirilor fiscale sub formă de deduceri din venitul global anual impozabil pentru anumite activități cu caracter economic și social, oprirea introducerii de noi impozite și taxe de către autoritățile centrale și locale și combaterea avalanșei de taxe parafiscale cu acoperire în diverse așa-zise reglementări necoordonate și neavizate de autoritățile fiscale ale României. Și, în sfârșit, găsirea de noi posibilități pentru reducerea taxei pe valoarea adăugată.

Desigur, toate acestea sunt condiționate de identificarea prealabilă de resurse acoperitoare, inclusiv prin combaterea risipei de bani publici cu cheltuieli bugetare și "evitarea" naționalizării pierderilor din economie.

Contrar cerințelor obiective ale acestei etape, noii guvernanți impun alte direcții cu pierderi de resurse de circa 15.000 de miliarde lei, în principal prin reducerea impozitului pe profit și reducerea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, favorizând astfel grupurile sociale cu venituri mari și foarte mari. Impunerea prin ordonanța de urgență a cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și anularea progresivității impozitului pe venituri, adâncește discrepanțele dintre persoanele cu venituri mici și cele cu câștiguri mari și foarte mari. În câteva exemple se poate demonstra că grupurile sociale privilegiate sunt cele cu venituri mari și foarte mari. Iată-le: persoanele care au venituri brute lunare cuprinse între 100 și 500 milioane lei vor primi sporuri lunare cuprinse între 17 și 96 milioane lei, ceea ce reprezintă în echivalență o majorare a venitului brut de la 17,2 la aproape 20 %. Persoanele cu venituri brute lunare cuprinse între 25 și 60 milioane lei vor primi sporuri lunare cuprinse între 2.400.000 lei până la 9.300.000 lei, ceea ce echivalează cu creșterea venitului brut cu până la 15,4 %. Și, în sfârșit, persoanele cu venituri brute lunare cuprinse între 4 și 10 milioane lei au sporuri nesemnificative cuprinse între 52.000 lei la cei cu venituri de 4 milioane lei, 157.000 lei pentru cei cu venit brut de 7 milioane lei, 215.000 lei pentru cei cu venit brut de 8 milioane lei și 340.000 lei pentru cei cu venit brut de 10 milioane lei. Din totalul de 4.400.000 de salariați aflați în evidențele Direcției de statistică, 3,3 milioane de salariați, respectiv 75 % realizează venituri brute lunare cuprinse între 4 - 7 - 8 și 10 milioane lei. Dacă avem în vedere pe de o parte anularea unor facilități cu caracter economic și social acordate cu venituri mici și foarte mici, reflectate din ordonanța pusă în discuție, și, pe de altă parte, scumpirea accelerată a energiei electrice, a gazului natural, care se va scumpi până la 1 aprilie cu aproape 20 %, a produselor alimentare, a costurilor locative, avem imaginea sumbră a sărăciei care va deveni, prin aplicarea măsurilor guvernamentale prevăzute în această ordonanță, un adevărat flagel pentru marea majoritate a populației din România.

Partidul România Mare nu aprobă decizii guvernamentale îndreptate împotriva intereselor celor mulți. Astfel că, Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat votează împotriva prezentei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Din partea UDMR-ului, invit la microfon pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Iată că o idee financiară mai veche, care nu a putut fi realizată din anumite cauze acum doi ani, se realizează astăzi prin acest proiect de lege.

Într-adevăr, discuții au fost și acum doi ani în legătură cu introducerea cotei unice pe venit, dar, din anumite cauze nu s-a trecut la realizarea acesteia. Poate că nu am avut curajul, poate că am avut alte calcule, dar, iată, acum, un act de curaj prin care noua putere încearcă să pornească pe un drum de relaxare fiscală.

Bineînțeles pot fi aduse argumente pro și contra pentru introducerea acestei cote unice de impozit pe venit, dar trebuie să recunoaștem că orice început de drum este puțin mai anevoios și dacă am început un drum atunci putem croi într-adevăr un drum pentru relaxarea fiscală în țara noastră.

Noi, UDMR-ul, am avut și în cadrul campaniei electorale una dintre propunerile către electorat introducerea acestei cote, cea propusă de noi fiind puțin mai înaltă, dar această cotă de 16 %, dacă vom gestiona în mod corespunzător resursele noastre va asigura - așa cum s-a spus - și o relaxare fiscală și o colectare mai bună a veniturilor.

Bineînțeles că unele venituri vor crește mai mult, altele mai puțin, Asta este viața în economia de piață. Nu putem egaliza creșterea veniturilor la toate segmentele populației dar, prin creșterea veniturilor, vor fi mai mari și cheltuielile celor care primesc aceste venituri și, astfel, la impozitele indirecte - de exemplu la TVA - vor crește bineînțeles acele sume care vor intra în bugetul de stat.

Ne-am gândit foarte mult la ceea ce trebuie să facem cu dividendele pe anul 2004 - să fie 5, să fie 10 %, cum vom discuta în comisie, cum vom discuta în plen. Noi până la urmă am votat pentru impozitul de 10 % pe dividendele din anul 2004 tocmai pentru a asigura continuitatea, pentru că acest procent a fost propus și printr-un act normativ precedent de fosta guvernare. Atunci am susținut acel procent de 10 %, acum, iar, susținem acest procent de 10 %, având în vedere că noi întotdeauna încercăm, și reușim, să fim consecvenți în ceea ce spunem și facem. (Comentarii în partea PSD) Așa este.

Distins Senat, Guvernul trebuie să găsească modalități prin care să compenseze anumite reduceri de venituri la bugetele locale, pentru că, în mare parte, impozitul pe salariu rămâne la bugetele locale și redistribuirea se face și din ceea ce se colectează pe plan central, de aceea suntem siguri că aceste căi de rezolvare a anumitor scăderi în cadrul bugetelor locale vor fi găsite și vor fi administrate de către actualul guvern în mod corespunzător.

Trebuie să spunem că a fost un pas care a deschis un nou drum în relaxarea fiscală din România, a fost un pas curajos. UDMR-ul va susține atât proiectul de lege, cât și demersurile ulterioare pentru punerea în aplicare a relaxării fiscale în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Din partea Grupului parlamentar al partidului Social Democrat, are cuvântul domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Iată că după ce am parcurs o campanie electorală aprigă centrată pe tema principală a restructurării fiscale prin introducerea unei cote unice de impozitare, după ce am participat la dezbateri furtunoase prilejuite de prezentarea în fața Camerelor reunite a unui Program de guvernare născut în regim de maximă urgență prin punerea de acord a angajamentelor electorale a patru partide, a patru formațiuni politice, Program sau angajamente electorale având ca numitor comun aceeași cotă unică, considerăm că astăzi este momentul, este timpul, să rezistăm tentațiilor jocurilor politicianiste și să abordăm problema cu maturitate fără prejudecăți, fără patimă, dar cu maximă responsabilitate față de mandatul pe care ni l-au încredințat alegătorii noștri.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Senatul României afirm cu certitudine că nu am greșit atunci când ne-am declarat împotriva adoptării cotei unice și ne menținem această opțiune. Pentru că noi suntem fideli valorilor fundamentale ale social-democrației, iar dacă ar fi să definim printr-un singur cuvânt social-democrația, acesta ar fi solidaritatea. Grija pentru concetățenii noștri aflați în dificultate, combaterea sărăciei, reprezintă priorități ale demersului nostru politic și de aceea nu putem fi de acord cu o măsură a cărei finalitate înseamnă de fapt, îmbogățirea săracilor și sărăcirea săracilor.

Ce relevanță mai au aceste avantaje dacă, prin golul de resurse care se creează la bugetul național, la bugetul consolidat, sunt puse în pericol serviciile sociale - sănătate, educație, asistența bătrânilor, a persoanelor cu handicap și așa mai departe?

Pe de altă parte, sigur, nu putem accepta că aceasta poate fi o revoluție fiscală, este foarte clar. De fapt, în termeni pretențioși, inițiatorul așa o prezintă, ca fiind o revoluție fiscală. Noi mai punem în centrul acțiunii noastre politice un obiectiv major, acela al sprijinirii, formării și dezvoltării clasei de mijloc din România și de aceea nu putem înțelege de ce și cine, în societatea românească, dorește să decimeze acest sector de activitate, aplicând o nepermisă lovitură sub centură celor peste 400.000 de microîntreprinderi, prin dublarea cotei de impozitare.

Deranjează pe cineva că, până la această oră, rezultatul eforturilor făcute de fosta guvernare s-a materializat în creșterea acestui sector de activitate? S-au pus premisele transformării acestor întreprinderi mici și mijlocii într-un motor al activității economice, într-un garant al stabilității sociale și economice în România? Așa cum în orice societate modernă aceasta este coloana vertebrală a societății. Deranjează pe cineva acest lucru? Ne punem firesc întrebarea.

Dar acestea sunt doar o parte din îngrijorările noastre legate de introducerea cotei unice de impozitare, pentru că noi suntem preocupați, în egală măsură, și suntem convinși că aceste îngrijorări fac obiectul preocupărilor și Ministerului Finanțelor Publice, al domnului ministru, personal; suntem preocupați în legătură cu efectele pe care le-ar produce introducerea acestei cote unice de impozitare asupra echilibrelor macroeconomice, și de aceea trebuie să spunem că, prin scăderea impozitului pe venit și a celui pe profit, în acest sistem bugetul va pierde, cu certitudine, aproximativ 32.000 de miliarde lei, deci, peste 1 miliard de dolari.

Sigur, Guvernul, prin expunerea de motive, propune câteva soluții, dar generic, mai multe informații am cules din analizele din presă, din punctul de vedere al experților Fondului Monetar Internațional, decât rezultă din expunerea de motive. Dar, cu certitudine, putem spune că sursele identificate ca alternative pentru compensarea golului de resurse, pe care le studiază Ministerul Finanțelor Publice, fie nu sunt fezabile, fie nu sunt echitabile, și de aceea noi nu putem să fim de acord cu aceste surse. Este o iluzie să credem că dublarea impozitului pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor ar putea să aducă un supliment de venituri la bugetul de stat de peste 5.000 de miliarde lei, și aceasta este o concluzie pe care ne-o dă tot un calcul simplu aritmetic: ca opțiunea pentru impozitarea cu 3% la cifra de afaceri să fie rațională ar trebui ca microîntreprinderea să aibă o rată a profitului de peste 18,75%.

Realitatea este alta: rentabilitatea medie a acestui sector este undeva la 6%. Deci, este evident că aici nu se vor realiza - nu 5.000 de miliarde lei -, probabil, nu se vor mai realiza încasări din această sursă.

Creșterea impozitului pe dividendele acordate persoanelor fizice - estimată a aduce o creștere, de asemenea, de peste 5.000 de miliarde lei - este, din nou, o inexactitate, pentru că nu există nici o diferență între fundamentarea la care lucrează, astăzi, Ministerul Finanțelor Publice și fundamentarea pe baza căreia s-a stabilit cifra în bugetul aprobat deja pentru 2005. Deci, nu discutăm aici de nici o creștere. Este aceeași cifră, și într-o accepțiune, și în cealaltă.

De asemenea, considerăm că este total inechitabil și contraproductiv să renunțăm la reducerea cotei procentuale privind contribuțiile de asigurări sociale - de la 47,5%, cât s-a aprobat în anul 2004, cotă pe baza căreia s-au fundamentat cifrele bugetului din 2005 - și să revenim la 49,5%, în condițiile în care este cea mai mare cotă a țărilor din regiune. Bulgaria are cred că 42,5%, Ucraina - 43%, dacă vreți să ne comparăm în această zonă; și este inechitabil și contraproductiv pentru că nu creează nici un avantaj, ci numai dezavantaj angajatorilor.

În aceste condiții, este de datoria noastră să spunem - să informăm populația, să informăm pe cei care ne-au votat - și despre punctul de vedere al experților Fondului Monetar Internațional, care, fără echivoc, recomandă Guvernului să studieze posibilitatea creșterii cotei de tva și a accizelor, și, de asemenea, recomandă Guvernului să studieze posibilitatea reducerii imediate și drastice a cheltuielilor publice, și, în principal, se referă la amânarea începerii procesului de recalculare a pensiilor cu un an de zile.

Noi știm că acestea sunt îngrijorări și ale Guvernului, și o spunem cu toată buna intenție, și suntem alături de Ministerul Finanțelor Publice, suntem dispuși pentru orice consultări, pentru că ne-am dori ca aceste probleme să aibă soluții, numai că ceea ce spunem noi astăzi, aici, este că nu acestea sunt soluțiile.

Mai mult decât atât, analiștii financiari apreciază ca fiind cu totul exagerat optimismul guvernanților privind continuarea procesului de dezinflație și încadrarea în limitele unui deficit bugetar de 1,5%, acestea devenind deja ținte nerealiste pentru anul 2005.

Ce înseamnă ratarea acestor obiective? O știm cu toții.

Ratarea acestor obiective atrage după sine un mare semn de întrebare legat de o prioritate a interesului național, acela de respectare a calendarului de integrare în Uniunea Europeană, și nu doar atât. Integrarea în Uniunea Europeană, în 2007, este posibilă - și, de asemenea, o știm cu toții - doar dacă vom reuși, în cel mai scurt timp, reformarea și modernizarea administrației publice locale. Or, măsurile fiscale care ni se propun reprezintă, înainte de toate, o lovitură imediată aplicată sistemului de finanțare a bugetelor comunităților locale.

Știm ce spune Legea finanțelor publice locale, spune că 63% din sumele colectate din impozitul pe venit rămân la dispoziția autorităților administrației publice locale pentru finanțarea activității acestora. Diferența până la aproximativ 90%, din totalul încasărilor realizate din acest impozit, este repartizată, prin Legea bugetului de stat, pentru finanțarea altor nevoi pe care le regăsim în teritoriu, la comunitățile locale. Este vorba de sistemul de sprijin a persoanelor cu handicap, este vorba despre finanțarea instituțiilor de cultură date în administrarea comunităților locale, este vorba de salarizarea personalului neclerical de la instituțiile de cult, și este vorba, nu în ultimă instanță, de sumele care se repartizează, prin bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, cu mențiunea că - știe toată lumea - sunt comunități locale care nu au surse proprii nici pentru plata salariului primarului și așteaptă aceste sume pentru echilibrare.

Iată că reducerea cotei de impozitare a venitului determină nemijlocit o diminuare cu circa 20.000 de miliarde lei a veniturilor bugetelor locale, fără ca cineva să știe, astăzi, din ce surse alternative va fi compensată. Mai mult decât atât, nu am auzit nici măcar un comentariu pe această temă, vreo idee, vreo propunere.

De altfel, se poate observa cu ușurință că măsurile fiscale propuse nu sunt proprii spațiului european - Austria, Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Spania, Portugalia, Marea Britanie -, sunt țări care practică sistemul progresiv de impozitare și nici măcar nu și-au declarat vreo intenție de a renunța la acesta. În Statele Unite ale Americii ideea introducerii unei cote fixe de impozitare face obiectul unor dezbateri publice de 10 ani de zile, fără ca vreuna din guvernări să-și asume responsabilitatea unei astfel de măsuri.

De ce ne-am îndepărta noi de modelul european? De ce am fi noi mai curajoși decât americanii, preluând o măsură experimentată - unde? -, în principal, în spațiul ex-sovietic, și nici măcar acolo nu s-a aplicat în sistemul pe care îl propunem noi? Iată că în Rusia cota de impozitare a profitului nu este egală cu cota de impozitare a venitului, ei au 24% pe profit, 13% pe venit; în Letonia pe profit impozitul este 15%, pe venit e 25%; în Estonia profitul e impozitat zero, dar venitul cu 26%, deci, nu discutăm de același lucru, nici măcar dacă ne comparăm cu aceste țări.

Dar aducem ca argument suprem o chestiune pe care noi o apreciem ca fiind total insuficientă și nerelevantă - experiența slovacă. Este suficient pentru a ne asuma răspunderea de a pune sub semn de întrebare viitorul României? Este suficientă experiența slovacă? Noi considerăm că nu.

Argumentele prezentate de inițiator în expunerea de motive apreciem că sunt cu totul neconvingătoare. Prin adoptarea acestor măsuri nu se realizează nici o relaxare fiscală, ci doar o redistribuire a sarcinii fiscale - în avantajul cui? - în avantajul contribuabililor care realizează venituri mari și foarte mari.

Restructurarea fiscală dorită, în opinia noastră, se va materializa într-o dezorganizare efectivă a sistemului. Dacă după ani de zile de eforturi susținute - și discuția este veche, este dinainte de 2000, când se dorea un Cod fiscal. După ani de zile, am reușit să facem o singură reglementare în materie de fiscalitate. Iată că suntem pe cale să înceapă sarabanda ordonanțelor care modifică ordonanțele și care să transforme România, din nou, într-o economie impredictibilă, și aceasta este principala condiție sau principalul aspect care interesează mediul de afaceri, și după aceea nivelul fiscalității. Mai întâi predictibilitatea și o știm cu toții, nu-i o noutate.

De asemenea, nu credem că această declarată simplificare a gestiunii administrării fiscale este o realitate și am reținut și din luările de cuvânt ale antevorbitorilor că nu dispar declarațiile de impozit, dar ele nu se mai globalizează sau ceva de genul acesta. Deci, va rămâne același sistem de monitorizare a modului în care se realizează și se declară veniturile, pentru că numai dacă ar fi să ne gândim la sistemul de deduceri și deja este necesar ca cineva să urmărească încadrarea nivelului veniturilor în aceste tranșe, să știe unde să ne încadreze la impozit.

Dar ne este frică de altceva, ne este teamă că aceste măsuri care țintesc simplificarea sistemului, nu cumva să creeze breșe în sistem, breșe care să încurajeze evaziunea fiscală, pentru că despre scoaterea la suprafață a economiei gri, în aceste condiții, nici nu poate fi vorba.

Doamnelor și domnilor senatori, adăugând la aceste argumente și pericolul iminent de compromitere a calendarului integrării europene, prin destabilizarea echilibrului macroeconomic și subfinanțarea procesului de reformă al administrației publice locale, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, cu toată responsabilitatea, să votați împotriva adoptării proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Partidului Umanist Român, domnul senator Cutaș George Sabin. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Sabin George Cutaș:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Partidul Umanist din România, ca partid al clasei de mijloc, nu consideră benefică mediului de afaceri majorarea cu 5% a impozitului pe dividende pe anul trecut pentru acționarii persoane fizice. Chiar dacă înțelegem motivația ministrului de finanțe, o considerăm o măsură retroactivă, măcar din rațiunea că acționarii n-au fost din timp și temeinic informați asupra efectelor ei. La fel, PUR înțelege motivațiile bugetare dar consideră împovărătoare și neproductivă dublarea de la 1,5% la 3% a impozitului pe venituri la microîntreprinderi. Precizând că în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului ambele amendamente inițiate de Partidul Umanist Român pe această temă au fost respinse. Noi credem că interesele întreprinzătorilor sunt afectate. În aceeași măsură, ca partener de guvernare și apărător al stabilității politice, Partidul Umanist nu dorește ca în plin proces de integrare în Uniunea Europeană, în plină negociere cu Fondul Monetar Internațional să fie un factor perturbator al activității Guvernului. În plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea Codului fiscal conține și multe măsuri pozitive care trebuie apreciate în sprijinul întreprinzătorilor. În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Umanist Român renunță, în spiritul stabilității politice, la amendamentele de mai sus și va vota Ordonanța de modificare a Codului fiscal, în forma propusă de Guvern, cu amendamentele însușite în comisiile de specialitate. În același timp însă, Partidul Umanist, ca apărător al clasei de mijloc, va deschide imediat un proces de dialog cu reprezentanții acesteia, prin care va căuta cele mai bune măsuri compensatorii pentru dezvoltarea IMM-urilor în actuala guvernare. Partidul Umanist, prin domnul viceprim-ministru George Copos, va demara rapid aceste discuții cu exponenții mediului de afaceri, iar în urma acestor întâlniri va prezenta Guvernului un ansamblu de măsuri și inițiative legislative în scopul stimulării acestei inițiative și al sprijinirii dezvoltării în microîntreprinderi și al mediului de afaceri. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am avut câte o luare de cuvânt din partea fiecărui grup. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu mai sunt. Una singură... Dumneavoastră vă dau cuvântul, oricum, ca președinte de comisie. Deci, domnul senator Lupoi. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cât de competenți au fost cei din fosta guvernare, cât de profundă analiză au făcut cei din actuala guvernare. Mie, însă, toate acestea îmi aduc aminte de o glumă care circula pe vremea lui Ceaușescu: un copil îl întreabă pe taică-său care e diferența între societatea socialistă și cea capitalistă, și taică-său îi răspunde, iar copilul nedumerit îi zice. "Tată, păi, dacă la ei e așa de rău și la noi e așa de bine, de ce la noi e așa de rău și la ei așa de bine?" Cred că se aplică foarte bine aici. O altă chestiune pe care n-o înțeleg este că noi, cu toții, am votat un Guvern care avea un program de guvernare și al cărui punct principal era impozitul de 16%. Deci, atunci când am votat Guvernul, am votat și programul de guvernare, acum venim și ne contrazicem și numai suntem de acord cu principalul punct al programului de guvernare. Cred că din punct de vedere politic cu toții avem responsabilitate în momentul când am votat Guvernul și atunci cred că e cazul... (Rumoare, discuții în rândul Grupului parlamentar PSD) Majoritatea care a fost... Guvernul a trecut , totuși, aprobat de Parlament, nu? Dacă acesta este programul de guvernare, să-i lăsăm fie să-și frângă gâtul, fie să demonstreze că sunt competenți, ca să fim și noi consecvenți cu votul pe care l-am dat atunci. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult stimați colegi. Domnule senator Vasile, vă rog să ne permiteți să continuăm lucrările...

Domnule ministru, doriți să luați cuvântul? Are cuvântul domnul ministru Ionuț Popescu.

 
 

Domnul Ionuț Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă spun că nicăieri în lume salariații nu au lefuri mari doar pentru că ar fi undeva un guvern mai generos sau mai mărinimos.

Salariații au lefuri mari dacă există investiții, dacă există locuri de muncă bine plătite și asta o poate face doar un mediu de afaceri transparent și prietenos. Nu guvernul este cel care poate să dea salarii mari și să creeze locuri de muncă. Or, măsura pe care am luat-o noi este tocmai aceea de a sprijini mediul de afaceri, pentru că până la urmă această reducere de impozite reprezintă, practic, reducerea impozitelor pe muncă. Profitul este al întreprinzătorului, salariul este al salariatului. Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră au deja semnale din mediul de afaceri, au deja semnale că multe companii care doreau să investească în zona central și est-europeană se uită acum foarte insistent către țara noastră. N-are rost să ne ascundem, există o concurență între țările din fostul bloc comunist pentru atragerea investițiilor străine. Nici o țară din această zonă sau de oriunde altundeva, până în Statele Unite, nu se poate dezvolta fără a atrage investiții masive ale întreprinzătorilor autohtoni, dar și ale investitorilor străini. Vă reamintesc, în anul 2004, România a atras investiții de aproximativ 3,4 miliarde euro într-un an în care am vândut cea mai mare companie din toată zona central și est-europeană, și anume PETROM-ul. O țară ca Cehia, mult mai mică decât România, cu un alt potențial, cu o populație mai mică, reușea să atragă în 2002 investiții străine de 9 miliarde de euro. Asta este diferența dintre ceea ce s-a întâmplat în România până acum și ceea ce ne-am propus noi. Economia nu se poate dezvolta decât pe măsură ce reușește să creeze un mediu de afaceri prietenos. Acum, referitor la cele ce s-au afirmat aici: impozitul pe dividende încasat de persoanele fizice. Vă reamintesc că el a fost stabilit încă din august 2004, printr-o ordonanță și publicat în Monitorul Oficial nr. 793 din 27 august 2004. Deci, nu se poate spune că noi am schimbat ceva. Practic, am păstrat această reglementare. Or, înainte de adoptarea acestui act normativ, care stabilea nivelul impozitului pe dividende la 10%, la persoanele fizice, pentru că vă reamintesc că fostul Guvern dorea să majoreze impozitul pe dividende încasate de persoanele juridice la 15%. Deci, asta este o măsură care există încă din august. Înainte de adoptarea acestei măsuri, au avut loc, din câte știu, consultări cu mediul de afaceri, cu toate părțile interesate în acest domeniu. Vă mărturisesc că și eu știam de câteva luni bune de zile că dividendele vor fi impozitate în 2005 cu 10%. În ceea ce privește impozitul la microîntreprinderi, creșterea lui de la 1,5% la 3%. Într-o țară cum e Cipru, considerată un paradis fiscal, impozitul pe venit este patru și ceva la sută și, repet, este considerat un paradis fiscal. Dacă un întreprinzător care are o astfel de microîntreprindere, consideră că 3% pe cifra de afaceri este un impozit prea mare are dreptul de a opta pentru a trece la 16% impozit pe profit, unde iarăși vorbim de un nivel extrem de rezonabil, spunem noi, al impozitului pe profit. Deci, în nici un caz nu se poate spune că întreprizătorilor li se pune în vreun fel o piedică prin acest nou sistem de impozitare. Astea sunt câteva lucruri pe care am vrut să vi le reamintesc. Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră le știați și dacă veți avea discuții, și îmi permit să vă sugerez să aveți discuții cu reprezentanți ai unor firme străine, ai unor medii de afaceri și să vedeți cum au primit dânșii această măsură privind introducerea cotei unice și, probabil, vom vedea la sfârșitul anului care va fi nivelul veniturilor, pentru că s-a vorbit despre o reducere dramatică a veniturilor la bugetul statului. Cifrele care s-au vehiculat sunt adevărate doar dacă aplicăm regula de trei simplă. Adică: dacă dintr-un impozit de 25% încasam atât, înseamnă că dintr-un impozit de 16% încasăm atât. Iarăși, cred că în fiscalitate regula de trei simplă nu este întotdeauna aplicabilă, ba, chiar aproape niciodată. N-aș da numai exemplul țărilor care au aplicat o astfel de măsură, și anume o reducere substanțială a impozitelor, dar v-aș reaminti o astfel de experiență pe care a avut-o chiar țara noastră. Cred că prin 1998 sau 1999 impozitul pe chirii s-a redus de la 40% la 15%. În câteva luni încasările la bugetul statului au crescut cu vreo 60-70% deși, repet, impozitul scăzuse de la 40% la 15%. Așa că nu întotdeauna regula de trei simplă este aplicabilă atunci când vorbim de micșorarea unor impozite. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul președinte Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că am prezentat raportul comisiei, mă simt dator să fac câteva precizări în spiritul acestui raport. Am ascultat luările de cuvânt ale onorabililor reprezentanți ai Grupului Social Democrat și al Grupului Partidului România Mare și mă gândesc ce plăcere este să colaborezi în Parlament cu colegi preopinenți care-ți oferă singuri argumentele pentru a-i contrazice. Domnul reprezentant al Grupului Social Democrat ne-a vorbit despre pericolele la adresa bugetului de stat și, în același timp, ne-a spus...

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură. În ce calitate ne vorbiți, de diriginte de clasă?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Stimate coleg, cred că e o confuzie la mijloc. Dumneavoastră v-am dat cuvântul în calitate de președinte al comisiei, dacă aveți de dat răspunsuri...

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Am de dat un răspuns cu privire la...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Vă rog să înțelegeți, că dacă nu, vă retrag cuvântul... Dumneavoastră sunteți președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Aici s-au pus și au rezultat, implicit, o serie de întrebări, la care comisia trebuie să justifice raportul. Deci, nu politică. Am încheiat dezbaterile. Vă rog să înțelegeți. O dată cu cuvântul domnului ministru Ionuț Popescu am încheiat dezbaterile generale. Dacă doriți să le redeschidem, supun la vot și putem începe cu adevărat niște dezbateri și mai accentuate decât au fost. Dar eu cred că e bine să ne oprim aici. A vorbit ministrul finanțelor, dumneavoastră dați niște argumentații în plus pe raportul favorabil care l-ați făcut și opriți-vă aici. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Am înțeles , domnule președinte. Vă mulțumesc foarte mult. Voiam numai să fac o precizare cu privire la efectele asupra veniturilor bugetare. S-a făcut referire la faptul că sunt efecte dramatice și, în același timp, s-a spus că nu este o relaxare fiscală. Aici este un paradox: dacă nu e relaxare fiscală, înseamnă că nu sunt efecte pe buget, iar dacă sunt efecte pe buget, înseamnă că e relaxare.

Opțiunea noastră, a celor care am votat acest raport în majoritate și opțiunea mea ca președinte de comisie, este aceea că această modificare induce asupra veniturilor bugetare un efect de scădere de circa 7 până la 8 mii de miliarde de lei, sumă care poate fi acoperită, pe de o parte, din reconfigurarea veniturilor bugetare, în al doilea rând, din creșterea economică și, în al treilea rând, din reducerea anumitor destinații bugetare cum ar fi cele privind ajutoarele de stat. Aceasta a fost precizarea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, încheiem dezbaterile generale. Vă rog să vă uitați în raportul care îl aveți în mapa dumneavoastră.

Avem un număr de 16 amendamente admise și 5 respinse. Vă propun, pentru operativitate, să intrăm pe amendamentele respinse, cele 5, cu o precizare. Reprezentantul Partidului Umanist Român, care a luat cuvântul de la tribună, a spus că renunță la amendamentele pe care le-au făcut cu privire la microîntreprinderi și dividende. Amendament, doamna senator Silvia Ciornei. Se confirmă?

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Se confirmă, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci renunțați.

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Renunțăm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E în ordine. Nu mai avem decât 3 amendamente respinse, în loc de 5.

Vă propun să discutăm, în conformitate cu prevederile Regulamentului, art.97, aceste amendamente respinse.

Avem un prim amendament, al domnilor senatori Ion Moraru, Petru Șerban Mihăilescu și Gavrilă Vasilescu. Vă rog, cine dorește să intervină pentru a susține amendamentul? Nu. Inițiatorii!

 
 

Domnul Ștefan Viorel (din sală):

Amendamentul își găsește rezolvare la unul din amendamentele admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci renunțați la el. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, noi am refuzat amendamentul în această formă, dar, împreună cu reprezentanții asociațiilor profesionale, am făcut un alt amendament, de conivență cu Ministerul Finanțelor Publice, pe care l-am introdus la amendamente propuse și acceptate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule coleg, nu am făcut altceva decât că era normal ca unul din inițiatori să spună că renunță la amendament întrucât... Domnul Moraru, da.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, sunt unul din inițiatori. Renunț la amendament. El se regăsește într-o reformulare admisă...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Moraru.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Aceeași este și poziția noastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Iată că am mai rezolvat o problemă pe care nu mai trebuie să o supunem la vot.

Trecem la al doilea amendament legat de dividende. Inițiator, domnul senator Șerban Mihăilescu. Se mai susține?

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu este în sală.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se mai susține, nu este cazul să-l mai supunem la vot.

La pct.3, amendament legat de impozitarea microîntreprinderilor. Doamna senator Adriana Țicău, susțineți amendamentul? Vă rog, doamna senator. Poftiți, vă rog. Aveți cuvântul, doamna senator, pentru o argumentație suplimentară.

 
 

Doamna Adriana Țicău:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori. Am făcut acest amendament întrucât, conform principiului certitudinii care se aplică în fiscalitate este obligatoriu ca orice modificare adusă Codului fiscal să fie adusă la cunoștința agenților economici cu cel puțin 6 luni înainte de operarea acestei modificări. Tocmai de aceea, impozitul care este plătit de microîntreprinderi pe cifra de afaceri, care era de 1,5%, afectează în mod simțitor microîntreprinderile în măsura în care acesta crește cu 100%. Iar anunțarea acestei măsuri cu mai puțin de 6 luni pune în pericol buna desfășurare a activității acestora.

Deci, dacă rămâne într-adevăr o creștere de 100%, aceasta poate fi aplicată doar cu 1 ianuarie 2006.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceasta este propunerea. Vă mulțumesc. Vă rog, sunt luări de cuvânt pe marginea acestui amendament?

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Aș fi vrut să exprim...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat, vă dau cuvântul. Comisia, în mod obligatoriu... Da? Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu unele comentarii făcute de doamna senator mai devreme referitor la Codul fiscal că trebuie făcute aceste modificări înainte cu 6 luni de aplicare, vreau să precizez următoarele:

La art.4 alin.1 din Legea nr.57/2003 se spune că aceste modificări se fac de regulă cu 6 luni înainte, dar legea permite și excepții. Guvernul fiind învestit la sfârșitul lunii decembrie, ar fi însemnat ca aceste modificări să intre în vigoare la 1 iulie 2005 și ar veni în contradicție cu prevederile art.2 alin.4 care precizează că: "orice modificare intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator Marinescu. Mai sunt luări de cuvânt din sală? Dau cuvântul domnului președinte Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Având în vedere că acest amendament nu se referea la tema de fond, dacă majorăm sau nu impozitul pe venitul microîntreprinderilor, ci se referea la tema cu privire la predictibilitatea mediului de afaceri, punând în discuție termenul până la aplicarea legii, în această privință am invocat, pe de o parte, art.4 din Codul fiscal, pe de altă parte am invocat, din păcate, cutuma care se stabilise, fiindcă deja două modificări ale Codului fiscal se făcuseră în august și noiembrie 2004. În al treilea rând, am invocat această chestiune legată de învestirea Guvernului și în al patrulea rând am invocat faptul că acest amendament nu pune în discuție numai impozitarea microîntreprinderilor, ci, practic, pune în discuție întregul cod fiscal.

De aceea am spus doamnei Țicău, în dezbaterile în comisii, că acest amendament, practic, este o formă de a invalida întregul nostru demers legislativ și atunci să-și rezerve dreptul de a vota pentru sau împotriva codului fiscal în ansamblul său. Este motivul pentru care am respins acest amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că ne-ați creat deja o derută cu Codul fiscal. Îmi cer scuze. Domnul ministru Ionuț Popescu.

 
 

Domnul Ionuț Popescu:

Propunem respingerea acestui amendament, evident pe baza acelorași argumente. Precizarea în lege este că, de regulă, se face cu 6 luni mai înainte, datorită condițiilor în care a fost adoptată această ordonanță pentru ca ea să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie. Deci noi propunem respingerea acestui amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, ați ascultat argumente de o parte și de alta.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a acestui amendament. Deci votând da, votați pentru respingerea amendamentului, votând nu, votați pentru amendament.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 59 de voturi pentru respingere, 55 împotriva respingerii și nici o abținere, amendamentul a fost respins. (discuții)

Stimați colegi, trecem la amendamente admise. Vă rog, dacă există intervenții la vreunul dintre aceste amendamente. Nu.

Supun votului dumneavoastră toate aceste 12 amendamente, în bloc.

Vă rog să votați. Vă rog să votați, stimați colegi. Amendamentele admise.

Cu 52 de voturi pentru, 26 împotrivă și nici o abținere, s-au adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cu corectura care se va face la prima pagină, așa cum am discutat. Cu toate aceste amendamente, supun votului dumneavoastră raportul în totalitate.

Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, 57 împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență în care vom introduce aceste amendamente. (rumoare, discuții)

Vă rog să votați. Legea are caracter ordinar, stimați colegi. Domnule Vosganian, acolo nu votați? Aveți...

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Ba da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să votați. S-a aprobat proiectul de lege cu 58 de voturi pentru, 53 împotrivă și o abținere. (aplauze)

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur (din sală):

Listă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți? Liste pentru toate grupurile parlamentare.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2004 pentru suspendarea aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe fiscale asupra Societăților Comerciale Rafo - S.A. și Carom- S.A. Onești.

Stimați colegi, trecem la al doilea proiect de lege. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2004 pentru suspendarea aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe fiscale asupra societăților comerciale RAFO S.A. Onești și CAROM S.A. Onești. (rumoare, discuții)

Dau cuvântul domnului senator Ionuț Popescu pentru a ne prezenta această propunere. Vă rog. Domnule ministru, vă ascultăm.

 

Domnul Ionuț Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog liniște, stimați colegi. Îmi cer scuze, domnule ministru. Numai o secundă. Vă rog să vă ocupați locurile. Dacă este cazul, facem o pauză. Îl invităm pe domnul ministru Ionuț Popescu să ia cuvântul.

 
 

Domnul Ionuț Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Prin acest act normativ se suspendă aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către AVAS a unor creanțe fiscale asupra societăților comerciale RAFO Onești și CAROM S.A. Onești.

Aceasta s-a făcut în scopul reevaluării impactului pe care măsurile cuprinse în acest act normativ le au în plan economic și social. De asemenea, pentru clarificarea litigiilor juridice, despre care știți că există, născute ca urmare a emiterii acestei ordonanțe, dar și pentru punerea de acord cu programul de guvernare pe perioada 2005-2008, aprobat prin Hotârârea Guvernului nr.24/2004 pentru acordarea încrederii Guvernului.

În acest sens, menționăm că AVAS a solicitat auditarea planului de reorganizare judiciară a S.C. RAFO S.A pentru a se constata dacă acesta este sau nu viabil.

Totodată, precizez că actul normativ face parte din categoria legilor ordinare, iar competența decizională aparține Camerei Deputaților. Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului a adoptat actul normativ cu un amendament cu care Ministerul Finanțelor Publice este de acord.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, propune adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Dau cuvântul domnului președinte Varujan Vosganian pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, raportul la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2004 pentru suspendarea aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către AVAS a unor creanțe fiscale asupra societăților comerciale RAFO S.A. Onești și CAROM S.A. Onești, are următorul conținut.

Cu adresa nr.L3/2005 Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată în fond cu proiectul de lege menționat. Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare suspendarea aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 în scopul pe care domnul ministru l-a amintit.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.2129/2004, a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Avize favorabile s-au primit și din partea Comisiei pentru privatizare și a Comisiei economice. La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Economiei și Comerțului și ai Ministerului Finanțelor Publice.

În cadrul ședinței comisia a examinat proiectul de lege și a hotărât cu 9 voturi pentru și o abținere - a domnului senator Radu Cătălin Mardare - să întocmească raport favorabil cu amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune plenului Senatului dezbaterea și adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern, cu amendamentul prezentat în anexă. Menționăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar amendamentul la prezentul raport este de competența decizională a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Trecem la dezbateri generale. Sunt întrebări, luări de cuvânt? Domnul senator Radu Berceanu. Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Ordonanța pe care o discutăm acum ține de ceea ce a fost denumit, de multă vreme, un caz important de corupție în România, și anume, de RAFO Onești, care, de aceea, mai este numit de către unii, "JAFO Onești".

În foarte puține cuvinte, această rafinărie a fost privatizată și, sigur, intenția de privatizare este una lăudabilă, pentru ca investitori cu un management performant să redreseze societatea.

Din păcate, cei care au venit la privatizare, și nu numai, au avut cu totul alte intenții. Procesând țițeiul, au reușit să dea salarii mari în zonă și, în felul acesta, să-și atragă sprijinul nu numai al celor care lucrau în mod direct în rafinărie, dar și al populației din întreaga zonă, pozând acolo în apărători ai drepturilor respective, iar, pe de altă parte, neplătind nici un fel de taxe, nici un fel de impozite, nici măcar taxe vamale, să aibă posibilitatea unor sume foarte mari de bani, pe care să le dreneze în buzunarele proprii. Din buzunarele proprii, le-au drenat mai departe, în buzunarele sprijinitorilor politici proprii și, astfel, a fost posibil ca rafinăria să ajungă să aibă datorii imense, într-un timp foarte scurt.

În noiembrie 2004, chiar în plină perioadă de alegeri, s-a decis să se adopte această ordonanță, prin care toate aceste datorii să fie trecute la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și, în felul acesta, majoritatea urmelor și a posibilităților de a mai descoperi dintre vinovații acestui jaf, care va intra, probabil, în istoria economică a țării noastre, să se piardă sau să mai fie prinși.

Noi credem că această ordonanță trebuie oprită. De aceea s-a întocmit de către Guvern prezenta ordonanță, cea pe care o discutăm astăzi, prin care dorim ca aceste creanțe să nu treacă la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și să existe posibilitatea unor cercetări ample, care trebuie făcute acolo, pentru a vedea unde s-au scurs 8000, 10.000, nici nu se mai știe câte mii de miliarde lei și cum a fost posibil să se scurgă aceste mii de miliarde.

Aș spune că, dacă cei care au privatizat societatea ar fi avut intenții bune, poate că ar fi adus-o la linia de plutire, poate ar fi avut mici pierderi sau poate, dacă managementul ar fi fost, într-adevăr, foarte performant, și ar fi fost, într-adevăr, investitori din domeniu, care să aibă relațiile internaționale din lumea petrolului necesare pentru o astfel de operațiune, ar fi avut chiar un câștig. Dar intenția a fost, de la început, numai aceea de a putea opera o perioadă rafinăria. Produsele rafinate, după cum știm cu toții, se vând foarte ușor, și la negru, și direct. Indiferent ce ar fi, dacă nu plătești toate taxele și accizele, sumele de bani pe care le poți avea la dispoziție sunt imense și, cu aceste sume de bani, cu o mică, mică părticică din acești bani poți să rezolvi problemele celor care lucrează în zonă și să-i faci susținători ai tăi, și, cu cealaltă mare sumă de bani să rezolvi problemele prietenilor politici care te-au sprijinit să faci acest drenaj din banii statului în bani proprii și, în felul acesta, să nu ai probleme.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține prezenta ordonanță...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă, nu există un grup al Partidului Democrat. Există Grupul parlamentar al Alianței "D.A." PNL-PD.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Grupul parlamentar al Alianței "D.A." PNL-PD susține prezenta ordonanță și vă asigurăm că demersurile pe care suspendarea ordonanței anterioare le deschide vor fi făcute pentru a descoperi toți vinovații, de oriunde ar fi ei, și cred că lucrurile deja au început.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, onorați colegi,

Așa după cum s-a putut constata, există un echilibru fragil în Parlament, între putere și opoziție. Votul referitor la Codul fiscal, după cum ați văzut, a fost de 58 pentru, 53 împotrivă și o abținere. Spre regretul meu, lipsesc 7 senatori din partea Partidului România Mare, din care numai unul motivat, care este în spital, domnul senator Mihai Ungheanu. Nu știu ce se întâmplă cu ceilalți, dar, dacă erau în sală, vă dați seama că raportul de forțe era cu totul altul. Și ar fi fost mai bine pentru această țară.

Noi ne-am întrerupt vacanța parlamentară pentru o sesiune extraordinară. Asta nu înseamnă, firește, că se dezbat lucruri extraordinare aici, dar importante, da. Se dezbat lucruri importante. Iar lupta împotriva criminalității economico-financiare este cel mai important lucru, la ora actuală.

Din capul locului, vreau să vă anunț că Partidul România Mare va vota în favoarea suspendării Ordonanței RAFO. Suntem de acord cu această suspendare până la elucidarea cazului.

Fără a-mi atribui vreun merit deosebit, pot să spun că sunt "doctor în RAFO", în sensul că am sesizat primul, în politica și în presa română, jaful inimaginabil care s-a comis acolo, încă din anul 2001, când, din banii negri ai mafiei de la Bacău, în special mafia RAFO, s-a plătit o primă șpagă, de 1 milion de dolari, unei foarte cunoscute personalități europene, pentru a răsuci cu 180 de grade un raport de țară. Nu dau nume, nu intru în amănunte, informațiile sunt 100% sigure. Dacă Serviciul Român de Informații apără cu adevărat interesul acestei țări ar trebui să producă dovezile respective. După care au mai urmat și alte tranșe, alți bani negri, tot din mafia de la Bacău.

În februarie 2002, la postul OTV, l-am atacat frontal pe Corneliu Iacubov, care era în studio, iar eu am dat telefon, seara, demontând suveica mafiotă, prin care se lua țiței de la PETROM, se procesa, se vindeau carburanții, dar nu se plătea nimic la stat. Nu se plăteau nici taxe, nici accize.

Am dori totuși ca Guvernul să fie consecvent cu ceea ce oamenii săi au promis în campania electorală. O ordonanță și mai ilegală, prin proporțiile delapidării și prejudiciul adus economiei naționale, este cea referitoare la PETROMIDIA Năvodari, care a scandalizat până și Departamentul Securității Naționale al Administrației Prezidențiale, care a elaborat un amplu memorandum. Acesta este memorandumul - îmi pare rău că fostul președinte al țării, domnul Ion Iliescu, nu mai este în sală, nu-l văd nici pe domnul... ba da, îl văd pe domnul senator Talpeș, care știe, pentru că a dat și interviuri pe tema asta - document strict autentic. Nu avea nici un interes Palatul Cotroceni să caroteze și să împiedice funcționarea sau măcar punerea în practică a intențiilor Guvernului PSD de la acea oră, dar, probabil, domnul Iliescu și echipa domniei sale au dorit să fie corecți cu ei înșiși și au elaborat acest memorandum, care declară neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118 din 24 octombrie 2003. Acolo se incriminează faptul că guvernul de la acea oră a făcut cadou lui Dinu Patriciu 603 milioane dolari. Asta este realitatea.

Ce contează mai mult? Cine spune chestiunile astea sau starea de fapt? Destinul a făcut să intru eu în posesia unor asemenea documente. Îmi vin mie, pentru că am posibilitatea să le și prezint. Dați-mă pe mine la o parte, dar luați documentul în sine, luați analiza, luați ancheta.

Există, din păcate, o mafie a petrolului în România și, cu toată responsabilitatea, spun că șeful ei este vicepreședintele Partidului Național Liberal, Dinu Patriciu...

 
 

Din sală: Nu este vicepreședinte.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Sau ce este. A fost vicepreședinte. Dar este fruntaș al partidului dumneavoastră. Dacă nu îl dați rapid afară și pe mâna Parchetului, o să vi se urce în cap și o să fie chiar președinte. Vă spun eu de pe acum. (rumoare în sală)

În acest context, vreau să-i felicit pe reprezentanții Partidului Democrat pentru votul pe care l-au dat, acum câteva zile, în conformitate cu conștiința lor, în Camera Deputaților.

Acest memorandum, despre care am vorbit, l-am oferit presei și Corpului Diplomatic.

Șeful Parchetului Național Anticorupție, care cere acum Biroului permanent al Senatului girofar, lumină albastră, poate și sirene... Unde vrea să se ducă Amariei? La cârciumă? Unde se duce el cu girofar și cu sirene, când el doarme în cizme? El nu face nimic. El nu face ce trebuie să facă. El protejează mafia. De aici pleacă tot răul în țara asta. Organele care trebuie să demaște acțiunile ilegale și prejudiciile aduse împotriva statului român, de fapt, au pactizat cu structurile de tip mafiot.

După ce el a anunțat că s-a autosesizat, în câteva zile, totul s-a mușamalizat. Tot ce ține de domnul Dinu Patriciu se șterge, se acoperă, se mușamalizează. De ce? Pentru că Dinu Patriciu a știut să-i cointereseze, ca să nu zic "să-i ungă" pe foarte mulți, atât din presă, unde abundă reclamele la ROMPETROL, la PETROMIDIA, la alte structuri, pe care le patronează domnia sa, cât și din politică.

La fel s-a mușamalizat lovitura bursieră, dată de același Dinu Patriciu în 2004, când, în câteva minute, el a câștigat 880 miliarde lei. Nu singur, ci împreună cu actualul prim-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Avem documentele aici, avem schema mafiei care a funcționat.

Secretarul de atunci al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, doctorul în economie Daniel Ionescu, deputat, în continuare, al Partidului România Mare, a demontat toată această operațiune - repet - de criminalitate economico-financiară.

În ce calitate a câștigat actualul prim-ministru liberal circa 4 miliarde lei în 10 minute? În ce calitate? Să răspundă în fața Parlamentului, dacă tot pretinde, la Bruxelles, că luptă împotriva corupției.

Au fost și alții, care au beneficiat de acea operațiune. A fost o anchetă a C.N.V.M.-ului atunci. P.N.A.-ul s-a autosesizat. După două zile, iarăși s-a mușamalizat. Ei, nu merge așa, la nesfârșit! La fel cum s-a

mușamalizat și spălarea de bani negri, patronată de același Dinu Patriciu.

Avem aici un raport al Parchetului Național Anticorupție, deci, un al treilea document, pe care vi-l prezint, pe care l-am dat Corpului Diplomatic acreditat la București, pe care l-am dat tuturor instituțiilor cu atribuții ale statului. (proteste în rândurile senatorilor Alianței D.A.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule vicepreședinte, vă rog frumos să ne referim la subiect....

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Am terminat acum...

Acolo s-au livrat sume mari de bani negri, deci există raportul PNA și al Oficiului național de prevenire și combatere a spălării banilor. Mai departe... actualul consilier prezidențial Andrei Pleșu a luat în câteva minute peste 4 miliarde lei. De asemenea, o fițuică de scandal "Academia Cațavencu", a luat aproape 10 miliarde de lei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg....

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

De aici vin mizeriile astea subumane împotriva mea, ca răzbunare că i-am dat în gât, că au furat bani din această țară.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule vicepreședinte...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Am să formulez o concluzie, domnule președinte, și vreau să vă rog să luați act de dorința Grupului parlamentar al PRM să se suspende și ordonanța de urgență care îl favorizează pe Dinu Patriciu. Nu se poate ca Guvernul să fie pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă....

Din sală: Faceți o inițiativă legislativă....

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Imediat... O vom face, domnule....

Și dacă tot vorbim de suspendări, vă anunț, acum, în premieră, că, dacă justiția va dovedi că domnul Traian Băsescu este vinovat în înstrăinarea și în jefuirea flotei române, care număra, la începutul anului 1990, 390 de vase...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule vicepreședinte...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Era a șaptea flotă maritimă din lume...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dacă se va dovedi, Partidul România Mare va iniția procedura de suspendare a lui din funcție, în conformitate cu art.95 din Constituția României...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, vom avea declarații politice...

Sunteți vicepreședinte al Senatului, vom avea declarații politice, unde veți putea vorbi... Vă rog frumos...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, vreți să epuizăm subiectul luptei împotriva corupției?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, să epuizăm subiectul RAFO ...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

A, nu vreți!? Să fiți sănătos! Bine! La revedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Moraru Ion, din partea Grupului Social Democrat.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

V-aș ruga să-mi dați voie ca, în câteva cuvinte, să mă refer strict la problema înscrisă pe ordinea de zi. Este vorba despre Ordonanța de urgență a Guvernului pentru suspendarea aplicării Ordonanței nr.101/2004 cu privire la preluarea de către AVAS a unor creanțe asupra societăților comerciale RAFO și CAROM.

Vorbind despre această ordonanță, este, fără îndoială, clar, că trebuie să ne referim la câteva aspecte.

În primul rând, sper că toată lumea este de acord, inclusiv Guvernul României, că în această perioadă campania electorală s-a sfârșit. Și atunci când vorbim și analizăm o problemă economică de o asemenea importanță, care poate să influențeze activitatea unei societăți sau unor societăți comerciale, viața unor oameni, trebuie să tratăm acest lucru cu maximă responsabilitate, nu cu superficialitate sau nu cu excese politicianiste. Cred și sunt sigur că mii de oameni din orașul Onești, în momentul de față, acest lucru așteaptă de la noi.

În al doilea rând, cred că nu trebuie să suprapunem în mod artificial problema anchetelor penale, care se desfășoară în momentul de față, în legătură cu activitatea unor persoane, care au avut legătură cu aceste două societăți comerciale, cu problema înscrisă pe ordinea de zi a Senatului.

Deși nu face obiectul dezbaterilor de astăzi, în legătură cu anchetele penale, poziția noastră este foarte clară și fără echivoc. Noi ne pronunțăm pentru ca organele abilitate să-și desfășoare activitatea fără nici un fel de ingerință exterioară, pentru ca ele să poată să dea în aceste spețe niște soluții legale și temeinice, și în situația în care vor fi persoane care se va dovedi că s-au abătut de la lege ele vor trebuie să suporte consecința faptelor lor.

De altfel, este în interesul major al activității acestor două societăți comerciale ca aceste anchete penale să se finalizeze cât mai grabnic pentru ca în viitor activitatea lor să nu mai fie legată de suspiciuni, vizavi de încălcarea legii.

În acest context, aș vrea să precizez faptul, spre exemplu, că anul trecut Societatea RAFO Onești a plătit către stat obligații și datorii curente în cuantum de 11.000 miliarde lei.

Revenind acum, în mod concret, la problematica înscrisă pe ordinea de zi, aș vrea să menționez mai întâi faptul că este clar că noi va trebui să avem în vedere ca Guvernul, printr-o hotărâre luată, nu trebuie să aplice o sancțiune, eventual, o sancțiune care, dacă ar fi confirmată de către Parlament, să aibă influențe nefaste, influențe foarte grave asupra unor societăți comerciale, asupra vieții unor oameni.

Din această perspectivă, dacă analizăm în mod corect, cu argumente logice și juridice o ordonanță de urgență care suspendă Ordonanța nr.101/2004, vom constata că acest text ridică serioase semne de întrebare și aceste semne de întrebare ne conduc la ideea că suspendarea este de neaplicat și este inacceptabilă.

Pentru a argumenta această poziție, v-aș ruga să-mi dați voie să vă prezint câteva date și fapte cronologice vizavi de situația de drept și de fapt în care s-a găsit RAFO Onești, în anul 2004.

Așadar, ne aflăm la începutul anului 2004, situație în care RAFO Onești are o serie de datorii către stat deținute de Ministerul Finanțelor Publice, de Direcția Generală Vamă Iași și de Petrom.

În mod legal și corect, se pune problema, în această situație aplicării prevederilor Legii nr.64/1995 privind procedura de reorganizare judiciară și a falimentului, astfel încât la 28 aprilie 2004 se deschide procedura de reorganizare judiciară a RAFO, în conformitate cu Legea nr.64/1995.

Pe data de 15 septembrie 2004 se depune programul de reorganizare și se întocmește tabelul preliminar al creditorilor.

Pe data de 13 octombrie 2004, planul de reorganizare judiciară se admite în principiu și se definitivează tabelul creditorilor.

În acest moment, pe data de 18 noiembrie 2004, intră în vigoare Ordonanța de urgență nr.101/2004 prin care se realizează transferul creanțelor statului de la cele trei instituții pe care le-am nominalizat către AVAS, fără să se modifice cu un leu valoarea acestor creanțe.

Pe data de 24 noiembrie 2004, planul de reorganizare este votat în prezența și cu participarea AVAS-ului.

Pe data de 8 decembrie are loc un moment foarte important. Se confirmă planul de reorganizare, se pronunță o hotărâre judecătorească, în condițiile în care AVAS este prezentă și este parte în proces.

Pe data de 27 decembrie 2004, AVAS introduce recurs vizavi de hotărârea pronunțată.

Pe data de 11 ianuarie 2005 are loc un termen pentru judecarea recursului și se dă un nou termen de judecată pe data de 1 februarie 2005.

Iată, deci, că în desfășurarea faptelor apare o hotărâre judecătorească de care foarte puțină lume a ținut cont sau nu a vrut să țină cont. Chiar și numai această enumerare succintă a unor date și fapte o să ne conducă la concluzia că, prin aplicarea acestei suspendări, se produc o serie de probleme deosebite legate de blocarea activității, practic, a RAFO, ca și de ignorarea unei hotărâri judecătorești.

În aceste condiții, apare ca firească preocuparea de a clarifica niște aspecte. Este și motivul pentru care, văd că domnul ministru, domnule președinte, nu mai este în sală, este și motivul pentru care vă ceream îngăduința să-i adresez domnului ministru trei întrebări:

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă... Unde este domnul ministru?!...

Vă rog, luați loc...

Vreau să se înțeleagă, și domnul ministru Ionuț Popescu, trebuie să știe acest lucru, că nu poate pleca și veni oricând dorește de la tribună, când se discută un subiect unde a prezentat o expunere de motive.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare:

Îl rugăm pe domnul ministru Ionuț Popescu să ne spună care este efectul practic și din punct de vedere juridic al suspendării prevederilor Ordonanței nr.101/2004. Dacă este nevoie o reiau.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, se reia întrebarea.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Deci, care este efectul practic și juridic al suspendării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2004.

A doua întrebare. Vă rugăm, domnule ministru, să ne spuneți dacă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142/2004 se încalcă principiul separației puterilor în stat și se împiedică derularea unei proceduri judiciare desfășurate în temeiul Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului.

A treia întrebare. Care este caracterul de urgență care să determine adoptarea acestui act normativ, în condițiile în care motivele invocate în nota de fundamentare, respectiv, citez, "clarificarea litigiilor juridice născute ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2004 sau evaluarea imediată a consecințelor civile și comerciale ca urmare aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2004 sunt lipsite de conținut, iar activitatea instituțiilor statului care au legătură cu creanțele asupra RAFO este practic blocată".

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt.

Domnul senator Radu Berceanu, problemă de procedură.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că dezbaterile generale sunt momente foarte importante în clarificarea poziției unuia sau altuia din grupurile parlamentare referitoare la subiectele discutate.

V-aș ruga, în conformitatate cu Regulamentul, să încercați să convingeți pe toți participanții la aceste dezbateri să se mențină la subiect. Noi nu avem nimic împotrivă să discutăm orice fel de alte subiecte, să luăm alte măsuri, dar credem că derapajul de la subiect, până la urmă, înseamnă o intenție de a muta obiectul discuțiilor și deci un soi de susținere implicită a unui alt punct de vedere decât cel anunțat, iar în ceea ce privește alte lucruri, oricând putem să facem inițiative legislative, să provocăm acele dezbateri care sunt necesare și, mai mult decât atâta, prin eventuala aprobare, să determinăm și rezolvări practice ale cazurilor care au fost menționate aici, și nu numai povești de la microfonul Senatului sau de prin ziare, care, sigur, ziare, mai prezintă și alte lucruri, chiar zilele acestea. ( aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vreau să știți, cam așa se derulează și lucrurile, eu știu la ce v-ați referit. S-au făcut intervențiile de rigoare, însă nici nu putem pune un senator atunci când ia cuvântul să se uite numai drept în față, are dreptul când abordează un subiect să facă și o serie de comparații colaterale.

Domnule Liviu Doru Bindea, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar voiam să subliniez că în dezbaterile de astăzi singura alunecare de la subiect a fost a antevorbitorului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să nu exagerăm.

Stimați colegi,

Trecem la subiectul nostru.

Domnul senator Antonie Iorgovan, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mai sunt luări de cuvânt pe acest subiect, stimați colegi?

 
 

Din sală: Nu mai sunt.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu mai sunt.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este în afară de orice îndoială că acest subiect poate fi discutat pe multe fațete, din multe puncte de vedere, întemeiat sau mai puțin întemeiat. Noi suntem însă, în afara campaniei electorale. Ea s-a încheiat, suntem în Senat, suntem oameni politici și suntem profesioniști și înainte de toate trebuie să ne întrebăm când discutăm un proiect de lege, dacă acest proiect de lege, fie el și un proiect de aprobare a unei ordonanțe se înscrie în Legea fundamentală a statului român. Îmi îngădui să fac această precizare și este un lucru elementar că un Parlament, ca putere legiuitoare, nu poate să legifereze orice, el este ținut de puterea constituantă și întrebarea care se pune și mărturisesc că mi-am pus-o după ce a trecut cu viteză de rachetă prin Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, poate și o suferință fizică m-a pus în situația de a nu gândi prea mult, aș vrea să-mi îngăduiți în câteva vorbe, dincolo de oameni, dincolo de situații, dincolo de guverne, logica juridică ori există, ori nu există.

Ce se întâmplă prin această ordonanță de urgență?

Prin această ordonanță de urgență de urgență, se suspendă, deci nu se modifică, pentru că dacă s-ar fi modificat în locul subiectului de drept A, vine subiectul de drept B este voința legiuitorului, a Guvernului, lucrurile erau în ordine. Nu se întâmplă lucrul acesta, nu știu ce minte juridică din sfera guvernării a avut această idee care este o imbecilitate din punctul de vedere al logicii juridice și în orice caz a pus Guvernul într-o situație de neconstituționalitate pentru că nimeni nu s-a gândit, nu și-a pus problema care sunt efectele suspendării.

Colegul Ion Moraru a precizat în suită actele și faptele juridice.

Deci, nu era o situație care urma să fie acum reglementată și depinde de noi în ce sens, era o procedură declanșată, acolo era regimul legii cu privire la faliment, de fapt legea spune cu privire la reorganizare judiciară și în fapt s-a și întâmplat lucrul acesta și haideți să vedem ce se întâmplă în continuare.

Deci, suntem în stadiul recursului acolo, stăm în instanță, AVAS-ul în baza temeiului juridic care l-a reprezentat, să spun prima ordonanță, a avut calitate procesuală, el a reprezentat masa creditorilor în numele statului, a participat la dezbaterea în instanță, s-a pronunțat o hotărâre judecătorească, o hotărârea judecătorească în comercial este executorie, nu o poate...

 
 

Din sală: Mai încet!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Mai încet? Vă rog să mă iertați, dacă vreți mă și opresc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

O hotărâre judecătorească nu poate fi suspendată prin voința Parlamentului. Deci, hotărârea judecătorească trebuie să-și producă efectul, vrem nu vrem noi.

Unul dintre subiectele din proces, și anume AVAS-ul, a exercitat calea de atac și dosarul se află în această fază, în faza recursului. Venind ordonanța prin care se paralizează efectele ordonanței anterioare, pe cale de consecință, în dosarul în care AVAS-ul în virtutea calității inițiale, este recurent, el nu mai are calitate, nu mai are calitate procesuală, deci adversarii din proces, la termenul din 1 când este termenul, primul lucru pe care îl fac avocații de acolo vor spune: "Onorată instanță, vă rugăm să constatați că în virtutea ordonanței Guvernului Tăriceanu, AVAS-ul nu mai are calitate", dar nu este altcineva cu calitate. Nemaifiind altcineva cu calitate, noi, Guvernul și Parlamentul, ce-am făcut în înțelepciunea noastră, dacă aprobăm această ordonanță? De fapt, noi blocăm justiția și întrebarea care se pune este :dacă Constituția ne dă voie să facem acest lucru?

Și eu spun, cu umila mea părere, că la un moment dat, îți este și frică să mai spui că ești specialist când este vorba de politică, v-aș ruga să-mi îngăduiți, să vă rețin atenția asupra art.21 care este în Constituția României.

Alin.1 spune așa: "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime." Și alin 2: "Nici o lege..." - asta înseamnă nici o ordonanță - "...nu poate îngrădi exercitarea acestui drept", pe când noi scoatem ordonanță, eu sunt în justiție și sunt în faza de recurs și această ordonanță blochează justiția, nu intru sub incidența acestui text al alin.2?

Și vă mai rețin atenția puțin, apoi închei imediat, mai există un text, probabil că cei care răspund de partea juridică la guvern, prinși de iureșul politic, s-au uitat la art.115 numai la primele două alineate. Alin.6 care a fost introdus prin Legea de revizuire a Constituției spune următorul lucru - este zona de restricție, deci spre deosebire de ce era anterior, după revizuirea Constituției, ordonanța de urgență nu poate fi adoptată în orice materie, până atunci se putea, mă rog, teoretic sau nu, ce spune textul acum: "ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale" și acum "nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile și libertățile, îndatoririle prevăzute de Constituție". Două aspecte sunt afectate aici, art.21 fundamentează un drept, accesul la justiție și noi suntem oamenii care au introdus acțiune pe legea organizării judiciare și, în al doilea rând, este vorba de o instituție fundamentală a statului, și anume justiția, iar această ordonanță minează justiția, blochează justiția.

Sunt motive, eu aș putea să spun și altele, dar mă opresc aici.

Sunt motive pentru care, domnule președinte și onorat Senat, cred că soluția care se impune este întoarcerea ordonanței la comisii, sesizarea pe fond a Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări pentru că este o problemă, în mod clar, de constituționalitate și după ce clarificăm această chestiune, sigur că vom discuta.

Vă mulțumesc respectuos.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă dau cuvântul imediat.

Domnule senator Szabo Karoly-Ferenc, aveți cuvântul.

Poftiți la tribună.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Eu de-aici iau cuvântul la acest subiect, domnule președinte, cu îngăduința domniei - voastre, pentru a economisi puțin timp.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

Iată pe marginea unei chestiuni, în care fondul problemei are importanța și implicațiile sale se pot face demonstrații excelente.

Legat de demonstrația anterioară, îngăduiți-mi onorați colegi să vă pun întrebarea : dacă am accepta în întregime, așa cum a fost ea expusă, această demonstrație, atunci ar însemna că Parlamentul nu ar trebui să adopte nici o lege care ar modifica alte legi pe motivul că există procese în curs și chiar calitatea procesuală a unor părți în aceste procese s-ar schimba datorită modificării legilor. Evident că noi ar trebui atunci să ne găsim alte preocupări.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Radu Berceanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Stimați colegi,

Și eu am ascultat cu multă atenție pledoaria colegului nostru, domnul senator Antonie Iorgovan, însă constat că această ordonanță a fost dată pe 29 decembrie, iată că ea de aproape o lună își face efectele și nu s-a întâmplat să rămână cineva pe-acolo sau nu am auzit să rămână cineva pe-acolo fără calitate.

Dumnealui ne-a spus că unii sau alții au rămas fără calitate, singurii care au rămas cu o calitate sunt hoții de la RAFO care-și mențin această calitate și care încearcă să ne conducă pe diverse căi, în diverse locuri.

Drept urmare, dacă aproape 30 de zile această ordonanță a funcționat, ea este pentru 90 de zile și dacă adoptăm ceea ce ne-a sugerat colegul nostru, domnul senator Antonie Iorgovan și retrimitem la comisie și mai stă pe-acolo ceva timp, iar după aceea o mai așezăm în dezbatere, eventual, ceva mai încolo se împlinesc cele 90 de zile și constatăm că nu s-a întâmplat nimic altceva decât că am încercat permanent să mutăm subiectul, care este acela de a face lumină în cazul RAFO, inclusiv stopând modalitatea asta de a plimba creanțele de la creditori la AVAB și până la urmă la toți cetățenii României. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colegi,

Un singur lucru vă rog, să vă referiți și dumneavoastră strict la subiect, domnul Radu Berceanu, strict la subiect, și nu creați confuzie în sală. Una este ancheta - este ancheta care a început acum un an și alta este suspendarea - nu puneți cele două în același coș că nu se potrivesc.

Are cuvântul domnul senator Șerban Nicolae.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am trăit să-o aud și pe-asta! Nu am știut că Guvernul rezolvă anchete dând ordonanțe, dacă știam că este atât de simplu să identifici hoți și să-i sancționezi prin ordonanțe era mult mai simplu.

Aș vrea să răspund unui argument care s-a adus puțin mai devreme legat de legiferarea care vizează procese. Eu nu i-aș recomanda domnului senator Szabo Karoly-Ferenc să se afle în situația în care o lege să-l transforme din reclamant în pârât sau să-l lase fără obiect într-o cauză unde vizează un interes personal, nu cred că ar fi foarte fericit și nici nu cred că ar spune atunci că nimeni nu trebuie să se pronunțe.

În ceea ce privește această situație expusă și de domnul profesor Iorgovan și asupra căreia nu aș vrea să revin, aș vrea să spun că ordonanța de suspendare, nu face nimic, încurcă lucrurile.

Acolo era o procedură deja declanșată, ordonanța nu face decât să creeze confuzie, suspendând o altă ordonanță, nelăsând însă posibilitatea autorităților statului să-și valorifice drepturile. În definitiv, acolo era o creanță tot la stat, doar că a fost mutată de la Ministerul Finanțelor la AVAS, nu era vorba de preluare la buget sau de iertare de datorii și nu aș vrea să recomand colegilor noștri din Grupul parlamentar al Alianței să se gândească la aceeași formulă și la PETROMIDIA și să găsească soluția și acolo a anchetei printr-o ordonanță de suspendare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Eu cred că s-au spus destule. Sunteți de acord să ne oprim aici?

 
 

Din sală:Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Deci, este o propunerea de retrimitere din partea unui grup la comisie.

 
 

Din sală: În primul rând răspunsurile!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, imediat, aveți puțină răbdare.

Deci, avem o propunere de retrimitere la comisii și sesizarea pe fond a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru cazul ăsta privind modul de interpretare a Constituției. Pentru că dacă procedăm așa, reluăm discuția altă dată. Și atunci, dăm cuvântul pe mai departe domnului ministru. Deci, supun votului dumneavoastră ... care a fost respinsă, cu toate motivațiile care s-au spus aici de ceilalți colegi, această solicitare de retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați. Dacă votați "DA", votați pentru retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dacă votați "NU", continuăm și îl invităm pe domnul ministru să ne dea răspunsuri. (Discuții, comentarii în sală) Deci... o să supun la vot.

Avem însă de rezolvat o problemă tot de natură juridică, și anume: astăzi după amiază sau mâine mi se pare se împlinesc 30 de zile de la emiterea ordonanței. Pe cale de consecință, dacă nu rezolvăm acum treaba, automat ordonanța pleacă la Cameră considerându-se adoptată (Discuții în sală).

 
 

Din sală: A fost vacanță parlamentară...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Nu este vorba de vacanță în cazul ordonanțelor de urgență. Vă rog să înțelegeți, suntem pe art. 115 alin. 5 din Constituție și nu intervine pauza vacanței. Aveți o problemă de procedură? Vă rog, domnul senator Puskas.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte, în primul rând, nu sunt de acord cu retrimiterea, dar, din punct de vedere procedural, după apariția modificărilor din Constituția României, din 2003, am procedat în așa fel încât proiectele de lege intrate în Senat au fost calculate în regim de zile de lucru. Dacă a existat o asemenea procedură până acum, asta înseamnă că toate ordonanțele de urgență care au apărut înaintea acestei ordonanțe ar trebui să fie trecute la Cameră și nu sunt trecute. Deci, trebuie să asigurăm același tratament pentru toate ordonanțele. Deci, și această ordonanță trebuie calculată în zile de lucru ale Senatului, așa cum am făcut timp de doi ani de zile. Altfel, încălcăm o procedură pe care până acum, în 15 ani, nu am încălcat-o. Vă rog să luăm în considerare, în principiu, și această problemă. Am calculat, întotdeauna, în zile lucru la Senat, acele 30 de zile, pentru ordonanțe. Acum, pentru această singură ordonanță, să nu facem altfel.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, cred că nu ați fost atent la ceea ce am spus. În primul rând că nu se face nicăieri referire la zile lucrătoare, ca să fie foarte clar. Constituția nu face astfel de referiri. Avem niște termene... Noi, în Regulament am introdus, însă, forțând puțin dacă vreți să fiu sincer cu dumneavoastră, Constituția, în care am spus: "În contextul în care suntem în vacanță parlamentară..." problema zilelor de sâmbătă și duminică , am introdus o prevedere pentru ... trecând la zile lucrătoare. Dar pentru ordonanțe de urgență în contextul în care Parlamentul este în vacanță avem o reglementare directă prevăzută în Constituție. Deci, este vorba de..., repet, alin. 5 la art.115 în care spune așa: "Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere (în contextul în care suntem în vacanță) Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere". Deci, încă o dată, nu este vorba despre nici o încălcare, ca să fie foarte clar.

Eu v-am precizat acest lucru, de ce? că putem merge și să spunem votăm să le trimitem la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu mai facem ... și pleacă la cealaltă Cameră. Dar dumneavoastră decideți. Se poate lucra la noapte, ne vedem mâine din nou. E și asta o poveste...(Discuții, comentarii în sală)

De procedură? Da, domnule senator, vă rog, vă ascultăm.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Aici, domnule președinte, și domnilor colegi, domnul senator Iorgovan și domnul senator Moraru au pus o problemă, după părerea mea, gingașă: dacă e firesc ca Parlamentul să intervină într-un proces în curs? Lucrurile sunt evidente. Nu. Parlamentul nu poate și nu trebuie să intervină într-un proces în curs. Au venit câțiva colegi de la putere și au făcut un lucru care mi se pare mai grav chiar decât faptul anticonstituțional că nu am respecta acest adevăr, că Parlamentul nu se poate substitui justiției și în orice caz nu o poate bloca. Și anume, dumnealor au început să vorbească despre hoți, fac precizarea, înainte ca justiția să se pronunțe, și , mai mult decât atât, să dea impresia că dumnealor având în clipa de față puterea pot s-o folosească pentru a crea acest tip de relații în care contează argumentul de autoritate. Eu sunt la putere și am dreptate, eu am Poliția și am dreptate, eu am Justiția și am dreptate și dumneata trebuie să te duci în bancă și să taci pentru că eu sunt la putere și pot pe oricine să-l consider hoț. (Vociferări în partea Grupului PNL-PD) Mie mi se pare că este una dintre cele mai nefericite apucături, aceea care de fapt nu se manifestă doar în acest Senat, ci în întreaga societate românească, încercarea de a transforma România într-o boxă. Relațiile dintre noi trebuie să fie parlamentare, să ne bazăm pe logică, pe Constituție și pe legi. Și în acest context, justiția, firește, să-și facă datoria. Dar este insuportabil acest aer de temniță care vine din spusele unor oameni care nu-și dau seama că roata istoriei continuă să se învârtească. (Aplauze în partea grupului PNL-PD)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am precizat ...încă o dată...

 
 

Din sală: Ce e aici, Cenaclul Flacăra? (Râsete în partea puterii)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Discutăm o ordonanță care nu are nici o legătură cu ancheta și cu eventuali hoți și așa mai departe. Este cu totul altceva.

 
 

Din sală: : La vot, la vot...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este cu totul altceva. Vă rog să înțelegeți. Suspendarea sau nu a acelei ordonanțe nu are legătură cu ancheta și cu hoții. Am spus clar și e clar pentru toată lumea. Trebuie să luăm o decizie, însă, stimați colegi, legat de acest subiect. În contextul dat, înainte de a supune votului dumneavoastră, fac o solicitare domnului Iorgovan, care ne-a venit cu această problemă să...

 
 

Din sală: Să retracteze...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ideea domnului Iorgovan care a pronunțat... probabil că și-o susține. Dar ținând seama de situația în care suntem, aș propune, după răspunsul domnului ministru, să supunem la vot ordonanța și ținând seama că de la noi se pleacă la Cameră, indiferent dacă este admisă sau respinsă, toate aceste argumente să le trimitem colegilorpentru a nu cădea în situația în care amânăm și pleacă fără nici un punct de vedere de la noi. Domnule senator Iorgovan, sunteți de acord?

 
 

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Rămâne la lumina și înțelepciunea dumneavoastră. (Râsete, comentarii).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Deci, pe cale de consecință, stimați colegi...

A, domnul ministru... Vă rog, scuzați-mă! Cine dă un răspuns? Domnul ministru Olteanu, vă rog.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu - ministru pentru Relația cu Parlamentul:

Dacă-mi îngăduiți am să dau eu răspunsurile.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

În ce privește chestiunea efectelor suspendării și problema pe care a ridicat-o domnul senator Antonie Iorgovan, poziția Guvernului este foarte fermă: Guvernul nu dorește să intervină în actul de justiție. Există o procedură judiciară în curs și nu vom interveni sub nici o formă în ea. În acea procedură judiciară printre alte părți este vorba și de statul român care trebuie să fie reprezentat printr-o instituție a statului. Dacă statul român va fi reprezentat prin AVAS sau prin Ministerul de Finanțe sau prin Direcția Vămilor Iași, dacă nu mă înșel, aceasta este o chestiune care va fi reglementară inclusiv prin aplicarea acestei ordonanțe de suspendare. Dar pot să vă asigur, doamnelor și domnilor senatori că statul român va fi reprezentat în acel litigiu și sperăm că va fi reprezentat bine.

În ce privește chestiunea de urgență, vreau să-i răspund domnului senator Moraru că este vorba de o chestiune pe care am analizat-o cât se poate de serios. Urgența este dată tocmai de împiedicarea producerii efectelor în circuitul civil, pentru că evident că ulterior producerii acestor efecte nu se mai poate vorbi de o abrogare sau de o respingere în Parlament a ordonanței inițiale, efectele produse rămân. După cum știți, ordonanța, adoptată de Guvern în toamna trecută, viza inclusiv trecerea către AVAS a unor creanțe ale unor societăți private. Asta înseamnă trecerea de fapt la buget și la datoria publică a unor creanțe ale unor societăți private și Guvernul a considerat că este o chestiune urgentă să suspende pentru o perioadă aplicarea acestei ordonanțe pentru clarificarea necesității unei asemenea asumări de către bugetul public a unei asemenea obligații.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Stimați colegi, să înțelegem că ministrul de justiție va găsi o formulă, chiar în condițiile suspendării prin care statul va fi reprezentat în proces.

 
 

Domnul Nicolae Șerban (din sală):

Este un lucru neadevărat... Îmi cer scuze.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator, vă rog foarte pe scurt.

 
 

Domnul Nicolae Șerban:

E un lucru neadevărat și aș vrea să facem precizarea. Ordonanța nu spunea că se trec creanțele unor societăți comerciale la AVAS, ci deschidea această posibilitate la opțiunea creditorilor. În nici un caz nu naționaliza statul, prin AVAS, creanțele unor societăți private. Vreau să fac această precizare ca să fie foarte clar și să nu rămână...(Discuții, comentarii în sală)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Stimați colegi, avem și un amendament la raport. Sunt obiecții asupra lui? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, bineînțeles cu acest amendament.

Vă rog să votați.

Cu 75 voturi pentru, 41 voturi împotrivă, nici o abținere, amendamentul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce acest amendament.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 76 voturi pentru, 39 voturi împotrivă și 2 abțineri. (Aplauze)

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc (din sală):

Listă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru toate grupurile.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.145 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 145 alin.1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Din partea Guvernului?

Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională , vă rog.

Domnule ministru Ionuț Popescu, vă mulțumim pentru prezență.

Cine prezintă? Domnul ministru Olteanu?

Da, vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt secretarul de stat Mircea Alexandru din cadrul Ministerului Administrației și Internelor...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Stimați colegi, chiar dacă este vorba de o problemă de o prelungire de termen, vreau să rețineți că legea are caracter organic. Deci, vă rog să rămâneți în sală. Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte, dacă îmi îngăduiți, în ceea ce privește caracterul organic al legii vom dori să intervenim după raport.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Prin prezentul proiect de lege se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 145 alin. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Termenul în discuție referitor la intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2005 a Legii 295/2004 a fost prorogat prin ordonanță până la 1 martie 2005, avându-se în vedere existența unor factori de natură obiectivă, în principal de ordin tehnic, și imposibilitatea realizării unui cadru corespunzător care să asigure implementarea efectivă și eficientă a legii începând cu 1 ianuarie 2005, a prevederilor Legii nr.295/2004. Este vorba de imposibilitatea finalizării unor detalii tehnice, în special de infrastructură.

Având în vedere aceste elemente, vă precizez că a fost....

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnule președinte, vă rog să-l opriți un pic pe domnul secretar de stat pentru că avem o problemă procedurală. Eu îl rog pe domnul Olteanu să ne facă această prezentare pentru că, la art.92, scrie : "Guvernul este reprezentat, în mod obligatoriu, de un membru al său".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, suntem întrutotul de acord. Eu sunt de acord, dar cred că v-ați pus într-o situație delicată. Deci, de acum încolo, nu vor mai fi prezenți la acea masă decât miniștri, membri ai Guvernului.

 
 

Din sală: Da.

 
 

Domnul Radu Berceanu (din sală):

La dezbateri generale, așa și trebuie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da ?

 
 

Din sală: Da, da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog să se noteze în stenogramă.

 
 

Domnul Radu Berceanu (din sală):

Scrie în Regulament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci "...ministru sau, prin delegare, secretar de stat...".

Vă rog, domnule Olteanu, să prezentați dumneavoastră. Susțineți ceea ce s-a spus acum.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte, înțeleg că ceea ce s-a spus până acum s-a spus regulamentar, întrucât a fost înaintea intervenției domnului senator. Guvernul susține acest proiect de lege, susține, de asemenea, raportul cu o singură observație, cea legată de caracterul de lege organică. Dacă îmi îngăduiți, voi dezvolta acum sau când apreciați dumneavoastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este cazul, știm și noi. Eu am spus-o pentru general și pentru a rămâne în sală. Vă rog eu foarte mult.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului președinte Ioan Talpeș pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul Ioan Talpeș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La data de 1 ianuarie 2005, trebuia să intre în vigoare Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, așa cum se prevede la art.145 alin.1 din cuprinsul acesteia. Solicitarea Guvernului pentru prorogarea termenului până la 1 martie 2005, prevăzută de art. 145 alin.1 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, este determinată, în mod deosebit, de imposibilitatea întocmirii normelor de aplicare a legii sub aspectele realizării Registrului național al armelor la nivel teritorial, inexistența mijloacelor logistice, lipsa personalului specializat, precum și a documentelor tipizate pentru realizarea evidenței armelor și munițiilor.

Am primit avize favorabile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastră a luat la cunoștință motivațiile Guvernului privind prorogarea termenului pentru intrarea în vigoare a acestui proiect de lege și, cu unanimitate de voturi "pentru", a adoptat raport favorabil pe care-l supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului, în conformitate cu prevederile Constituției revizuite în 2003, ca lege organică.

Ce-aș putea să vă spun este că a existat o recomandare în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca această prorogare să se extindă până la sfârșitul anului. A mai existat pentru 6 luni. Ministerul de Interne nu și-a asumat aceste formule, considerând că poate să realizeze în termenul propus, până la 1 martie, toate elementele ca să facă posibilă aplicarea legii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, am o rugăminte. Dacă încep acum juriștii să ne țină o disertație că este vorba de prorogarea unui termen și chiar dacă legea este organică, termenul... Aș dori să evităm acest lucru. Suntem pe o prorogare de termen foarte simplă și cred că nimeni nu se poate opune la așa ceva.

Sunt intervenții ?

 
 

Din sală: (mai multe voci) Nu, nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Intervenția mea nu privește fondul chestiunii. Sigur, suntem de acord cu prorogarea acestui termen. Este un amendament de tehnică legislativă pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări l-a propus. Este vorba de trecut în textul legii nu "până la 1 martie...", ci "la data de 1 martie". Este o chestiune de dată certă. Aceasta este și observația Consiliului Legislativ pe care noi rugăm ca inițiatorul să și-o însușească. Este vorba de o regulă de tehnică legislativă prevăzută în Legea nr.24/2000.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, da ?

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Ne însușim observația.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord cu această corectură, da ?

Doamna senator Rodica Stănoiu.

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte, cu tot respectul, v-aș ruga să nu le creați juriștilor complexe pentru că noi ascultăm cu atenție toate disertațiile din toate domeniile, dar, în primul rând, Parlamentul este un for de legiferare. Deci ne cerem scuze pentru meseria noastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Îmi cer scuze.

Domnul senator Szabo. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Îmi îngădui să fac un mic comentariu pe fondul problemei. Motivele, rațiunile care au condus la necesitatea elaborării acestei ordonanțe de urgență care se află în fața noastră sunt de natură a-i face pe colegii noștri care acum sunt în opoziție să voteze "pentru", pentru că, iertați-mi pleonasmul, cauzele - revin la argumentație - rezidă în anumite disfuncționalități, ca să nu le spun lipsă de performanțe, care au făcut ca o lege adoptată anul trecut să nu poată fi pusă în aplicare decât trimestrul viitor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator. (Discuții în sală.)

O să mai aveți și alte surprize.

Supun votului dumneavoastră, cu corectura care s-a spus aici, atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

S-au adoptat, cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, atât raportul, cât și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 145 alin.1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. Mulțumesc foarte mult.

*

Stimați colegi, pentru că am epuizat ordinea de zi, închidem sesiunea noastră extraordinară. Deci mâine sunteți în circumscripții electorale, mâine și sâmbătă.

Vă mulțumesc. Vă doresc un sfârșit de săptămână bun. Ne vedem marți, 1 februarie, la ora 14,00 la grupurile parlamentare, la ora 15,00 în ședința plenului, începutul sesiunii ordinare.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Ședința se încheie la ora 12,00.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 29 februarie 2020, 12:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro