Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 17-09-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna Viorica Afrăsinei și domnul Raymond Luca, secretari.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Începem lucrările Camerei și vă aduc la cunoștință faptul că din 341 de deputați și-au înregistrat participarea 218. Sunt absenți 123. Dintre aceștia, 22 îndeplinesc diferite însărcinări primite pe linie parlamentară. Cvorumul de lucru este de 171 deputați.

Așa cum procedăm noi, de obicei, marțea, primele 50 de minute sunt consacrate luărilor de cuvânt din partea diferiților deputați pe probleme curente, politice și de altă natură. Avem o listă care a fost întocmită pe baza solicitărilor de înscriere la cuvânt. Ea conține un număr de 15 nume și rog, în consecință, pe toți vorbitorii să se încadreze în limita maximă de 3 minute. Să nu mă constrângeți pe mine să intervin în discursul unora sau altora dintre cei care vor lua cuvântul.

 
Ion Danilescu - Cerere de receptivitate a Biroului Permanent și a Plenului pentru unele legi care trebuiesc adoptate în domeniul învățământului;

Are cuvântul domnul deputat Ion Danilescu și se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri a început noul an școlar. Țin să urez elevilor, cadrelor didactice succese deosebite în acest an!

Vreau să vă informez că în deplasările pe care le-am făcut în județul Galați în această perioadă, am văzut unele lăcașuri de școală foarte bine puse la punct, foarte bine dotate, ceea ce demonstrează preocuparea oamenilor de la catedră pentru crearea condițiilor bune în desfășurarea noului an școlar .

Domnule președinte, în afară de aceste aspecte, cuvântul meu se adresează pentru a doua oară plenului și totodată roagă Biroul permanent a manifesta receptivitate la unele legi care trebuiesc adoptate. Trimestrial, aș putea spune că, în casetele noastre s-au depus de către Ministerul Tineretului și Sportului un document deosebit de important, prin care ne cere adoptarea unor legi reparatorii privitoare la patrimoniul fostei organizații UTC. Documentul este bine alcătuit, cu date concrete, privitoare la distrugerile și furturile făcute de cei puși să conducă fundațiile tineretului din județele țării. Ca și în alte domenii ale patrimoniului public național, domeniul public al tineretului a fost aproape distrus. Escrocii, hoții și elementele din scursura societății și-au găsit refugiile la sus-numitele fundații pe care, în timp scurt, le-au adus în stare de dispariție. Clădiri monumentale cu geamuri de cristal, dotate cu mobilier rarisim, fotolii de piele, birouri stil etc. au fost transformate și unele sunt cârciumi ordinare, iar mobilierul înstrăinat. Săli de conferințe distruse, hoteluri și restaurante închiriate, pe sume derizorii, pe timp de 25-50 de ani la afaceriști apăruți peste noapte din țară sau străinătate. Exemplu: hotelul Turist din Galați. Bani colectați pe vânzările și închirierile făcute au intrat în buzunarele celor care erau puși să gospodărească. Nu s-a făcut nimic pentru tineret, așa cum trebuia să se facă. La Galați, din suma evidențiată în documente, peste 550 de milioane au fost cheltuieli de protocol și 5 milioane folosiți pentru diverse activități.

Ministerul Tineretului și Sportului face o analiză detaliată în județele țării, din care reiese același lucru. Receptivi la semnalele Ministerului Tineretului și Sportului, senatorii au elaborat și aprobat pe 3 octombrie 1995 un proiect de lege prin care să se reglementeze situația aceasta. Pe 5 ianuarie 1996 a fost trimisă Camerei Deputaților. Rog pe domnul președinte Adrian Năstase să discute în Biroul permanent al Camerei Deputaților proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice a patrimoniului care a aparținut înainte de 22 decembrie 1989 organizației de copii, elevi și studenți și tineret și îl rog ca, în regim de urgență, să pună în discuția plenului Camerei Deputaților acest proiect de lege pentru a fi aprobat jși de noi și cu acest prilej să stopăm și să salvăm ce se mai poate salva.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Domnule deputat, nu este cazul să comentez cele prezentate de domnia voastră. Doar atâta trebuie spus: dacă ați participat la lucrările de joi, domnul Mircea Ciumara, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic îi invita pe membrii acestei comisii, pe baza consimțământului dat de către Cameră, să se întrunească la una din sălile din această clădire pentru a discuta exact acest proiect de lege și a elabora raportul. Să vedem care este rezultatul acestor eforturi.

 
Petre Țurlea - Intervenție legată de semnarea Tratatului cu Ungaria la Timișoara;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, după dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Gheorghe Roman.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ieri s-a semnat la Timișoara dezatruosul Tratat cu Ungaria. Constat faptul că actualul Guvern, știind că va fi debarcat după alegeri, aplică vesel principiul "după noi, potopul". Nu este de ajuns că ne-a pricopsit cu Tratatul cu Ungaria, aflu că domnul ministru Meleșcanu a trimis o scrisoare domnului minsitru de externe al Ungariei, Láslo Kovaci, la începutul acestei luni, prin care îl anunța că lucrează la un proiect pentru retrocedarea averilor cultelor maghiare din Transilvania, presupuse a fi fost răpite de statul român în 1948. Nu-mi permit a bănui că domnul ministru Meleșcanu nu știe istorie. De aceea, îmi îngădui doar să-i reamintesc ceea ce domnia sa cunoaște foarte bine. Majoritatea averilor, clădiri și pământuri revendicate de cultele maghiare din Transilvania au făcut parte din instituția numită Statusul romano-catolic. În 1581 și 1583, partea cea mai mare a averilor menționate fusese dată de către regele Poloniei, Ștefan Batory, în administrarea călugărilor iezuiți pentru Universitatea din Cluj cu titlul "perpetuu". În secolul al XVIII-lea, Ordinul iezuiților a fost desființat, averile cărora li s-au adăugat noi donații din partea Mariei Tereza, au intrat în proprietatea statului austriac, administrator fiind o comisie catolică. În 1873, baronul Josica, președinte al Comisiei catolice, a reînființat Statusul romano-catolic, fără a avea nici o aprobare din partea proprietarului de drept, care era atunci statul ungar. În toate repetatele cereri de a fi considerat proprietar de drept, Statusul romano-catolic a fost refuzat. Iată un singur exemplu, de astfel de refuz, din 1912, este vorba de adresa 30.918 a Ministerului Cultelor de la Budapesta, în care se consemnează: toate aceste averi nu formează proprietatea particulară, care ar putea fi întrebuințată liber, ci ele sunt fundațiuni de natură perpetuă. Prin urmare pentru astfel de averi corporațiile, în cazul de față Statusul catolic, sunt numai administratori responsabili.

În 1918 s-a realizat Unirea Transilvaniei cu România, consfințită prin Tratatul de la Trianon din 1920. Art.45 al acestuia consemnează: Ungaria renunță în ce o privește în favoarea României la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare, situate dincolo de frontierele Ungariei. Așadar, toate averile statului ungar reveneau statului român, deci inclusiv averile Statusului romano-catolic.

În perioada interbelică disputa a fost foarte vie, pentru deplina lămurire fiind înființată la București o comisie guvernamentală condusă de către Onisifor Ghibu, care a publicat 3 volume pe marginea acestor cercetări. Toate aceste volume atestă, pe baza arhivelor românești, maghiare, austriece și a celor din Vatican, justețea ideii că averile Statusului catolic aparțineau de drept statului român. După cum îmi spunea de curând regretatul Octavian Ghibu, regele Carol al II-lea, primul-ministru de atunci, Nicolae Iorga, și Nicolae Titulescu au fost pe deplin de acord cu concluziile comisiei prezidată de Onisifor Ghibu. Însă, profitând de deruta creată la sfârșitul guvernării Iorga în 1932, conducătorul delegației române la convorbirile cu Sfântul Scaun, greco-catolicul Valer Pop a trădat interesele românilor și a semnat un tratat neconform cu concluziile comisiei guvernamentale. Pe această bază, biserica catolică maghiară din Transilvania a fost practic împroprietărită ilegal cu averile ce aparțineau statului român.

O nouă comisie guvernamentală, în perioada 1946-48, a dat același verdict ca cea din 1931. Deci, așa-zisa naționalizare a bunurilor cultelor maghiare din 1948 în ceea ce privește partea cea mai importantă care o formează averile Statusului catolic, nu a reprezentat decât o intrare în legalitate.

Din punct de vedere istoric și juridic statul român nu trebuie să retrocedeze nimic bisericii catolice maghiare din Transilvania.

Așadar, domnul ministru Meleșcanu poate să-și aleagă locul pe care-l va ocupa în cartea de istorie a românilor, fie alături de trădătorul greco-catolic Valer Pop, sau alături de patriotul Onisifor Ghibu. Îi urez să facă alegerea cea înțeleaptă. Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc domnule deputat.

 
Gheorghe Roman - Modul în care presa prezintă campania electorală;

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Roman, Grupul parlamentar al PDSR, va urma după aceea domnul deputat Petre Sălcudeanu.

 

Domnul Gheorghe Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu putem fi indiferenți la modul în care presa prezintă campania electorală. Moralmente punând problema, aceasta are, prin însăși rațiunea ei de a fi, un scop limpede, și anume: informarea corectă a cititorului. Prin ce? Prin prezentarea obiectivă a realității în vederea mobilizării conștiinței cititorilor, astfel determinându-i să ia parte la viața societății. Sunt conștienți gazetarii noștri de acest fapt? Vă invit să medităm.

Eu consider că poate mai mult ca oricând, acum, în această campanie electorală, gazetarului i se cere o desăvârșită și plină de bunăcuviință purtare. Ar fi trebuit, consider eu, în debutul acestei agitate campanii electorale, o dovadă de decentă revizie morală. De ce? Pentru că și el, gazetarul, are sau trebuie neapărat să aibă un statut social, profesional și moral, definit pe principii de onestitate și de conștiinciozitate. De fapt, afirm că în deontologia profesională a acestuia, condiția aceasta de care vorbesc și o accentuez ocupă un loc prioritar. Numai că, din păcate, deontologia rămâne doar termen livresc. Exemple, din nefericire, întâlnim la tot pasul. Nu mi-am propus să mă opresc la ele. Alarmant rămâne faptul că, sfidând reguli elementare, ziariștii - și am în vedere pe cei nechemați, pe cei rău intenționați -, dovedesc rea-credință, reale calități numai în domeniul dezinformării și al bârfei. Să fiu oare atât de naiv încât să cred că procedează chiar dezinteresat, chiar așa din porniri nevinovate!? Nu, așa ceva nu este de crezut! Ei, acești ziariști, servesc o cauză, o cauză politică devenită imperativă absolut pentru opoziția dornică să acceadă la putere. Ei, gazetarii aceștia, au talentul doar în domeniul bârfei, au primit comanda de a arunca în spatele Guvernului actual, Parlamentului, președintelui și partidului de guvernământ toate relele existente și neexistente din perioada actuală și o fac cu toată râvna cu cât ne apropiem mai mult de momentul politic de la 3 noiembrie.

Iată de ce pledez pentru o presă cu adevărat corectă, neînfeudată intereselor de moment ale partidelor politice.

Ce putem face pentru a exista realmente o astfel de presă? Este întrebarea la care trebuie să milităm împreună, numai împreună.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Petre Sălcudeanu - Intervenție legată de semnarea Tratatului cu Ungaria la Timișoara;

Are cuvântul domnul deputat Petre Sălcudeanu, Grupul parlamentar PDSR. După dânsul va urma domnul deputat Daniel Costache.

 

Domnul Petre Sălcudeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Semnarea Tratatului de bază româno-ungar reprezintă neîndoios un fapt pozitiv. Fără strădania continuă și perseverentă a Guvernului țării noastre, fără apelul de conștiință al președintelui Ion Iliescu privind imperativul unei reconcilieri istorice între cele două state vecine, înscrisul parafat la Timișoara ar fi fost de neconceput. Am întins mâna peste teritoriul nimănui nu o dată, și mi s-a răspuns cu ostilitate întreținută, cu vehemență și uneori cu inconștiență orgolioasă, chiar de către o uniune a maghiarilor care se dorea altceva decât putea fi, care voia ceea ce era împotriva firii și mai ales în nefolosul statului național unitar român. Indiferent de ce se va întâmpla în viitor - și este posibil să se mai întâmple multe -, actul de voință al unui neam pașnic și voitor de stabilitate în această zonă, și nu numai, va rămâne în istorie.

Unii neagă acest act de pe acum, transformându-l verbal în opusul lui, alții stau în expectativă, așteptând momentul celei mai mici fisuri, pentru a inflama o dinamită umezită de realitate, dar capabilă încă de explozie.

Ceea ce scrie presa maghiară de la noi și nu mai puțin unele foi de atitudine românești nu au darul să anunțe focuri de artificii. UDMR-ul, și mă refer în primul rând la el, are șansa și dincolo de ea datoria de a infirma un crez mai vechi întreținut cu osârdie că între minoritatea dinlăuntrul țării noastre și majoritari nu poate fi pace decât dându-i ceea ce nu avem nici noi.

Mai mult ca sigur că forțe de dreapta vor ridica și mai sus steagul unei autonomi imposibile, al unor doleanțe existente deasupra Constituției, deci, nerealizabile, pentru a demonstra că numai unii respectă un tratat în dauna celorlalți. Nici o minoritate de pe lume nu se bucură de drepturile pe care le are minoritatea maghiară de la noi. Nu este o slăbiciune a noastră și nici un merit al ei. Dincolo de răbufniri, minate de ardoarea unor politicieni de duzină, rezistă inteligența și clarviziunea unor oameni capabili să vadă și peste ziua de mâine.

Dar chiar dacă intrarea în NATO, în concepția unora, prin acest tratat va favoriza numai o parte, noi urmând să cerșim bejania spre o Europă a integrării, actul în sine, cum am mai spus, nu are doar valoare de moment. Un joc al maghiarimii de dincolo și a celei autohtone, ce se vrea stat în stat, este infirmat, dar el va rămâne un joc ce se va implementa în duzina altor jocuri, fie ele maghiare, fie ale altora ce ne etichetează politica în termenii trădării de țară. Își trădează țara cei ce o izolează, așa cum UDMR-ul face imensa greșeală de a-și izola propriii conaționali lipsindu-i de alternativă, pe unii doar, deoarece marea majoritate a cetățenilor români de origine maghiară face politica bunului simț, care de veacuri le-a statornicit existența pe acest pământ românesc. A sosit clipa unei reconcilieri mai presus de parafe și semnături, cea a unei existențe în care toți să ceară vremurilor de azi pentru toți, pentru întreaga nație și nu numai pentru unii. Cei ce își văd poteca lor în afară sau paralelă marelui drum al devenirii României vor rămâne în afara lui. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
Daniel Costache - Debutul anului școlar 1996-1997;

Are cuvântul domnul deputat Daniel Costache, Grupul parlamentar PDSR, urmează după aceea domnul deputat Ioan Catarig.

 

Domnul Geoge Daniel Costache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Anul școlar 1996-1997 în România, în București nu debutează sub cele mai fericite auspicii. Vinovatul, vinovații, oamenii se întreabă și întreabă cine este vinovat de faptul că școlile nu se deschid, așa cum ne-am obișnuit de ani și ani de zile. Vinovată de întreaga situație creată nu este decât administrația locală, condusă deplorabil de edilii Cheii în Capitală. Primarul general al Bucureștiului, în disprețul său total față de lege și bun simț, decide de unul singur amânarea începutului de an școlar cu două săptămâni, de frica epidemiei de meningo-encefalită.

Doamnelor și domnilor,

Populația Capitalei este predispusă la multe infecții și epidemii, dar toate datorate în primul și în primul rând mizeriei, focarelor de infecții ce se găsesc la fiecare colț de stradă. Pentru neputința și nevoința liderilor Convenției Democratice, până și aprovizionarea cu apă a școlilor și locuințelor cetățenilor a devenit o problemă alături de atâtea și atâtea altele. (Rumoare) Infecțiile și epidemiile ce bântuie astăzi capitala amintesc de vremuri și conduceri ostile românilor.

Bunicii mei povestesc despre ciuma lui Caragea și dacă bunul Dumnezeu o vrea, eu voi povesti nepoților mei despre meningita sau hepatita lui Ciorbea. (Rumoare)

Doamnelor și domnilor,

Începutul de an școlar este lipsit în totalitate de entuziasmul atât de necesar și cunoscut. Situația educației și a învățământului a fost analizată demagogic în programul electoral al Convenției Democrate pentru alegerile locale, lipsind o evaluare cât de cât sistematică și mai ales obiectivă a problemelor cu care se confruntă școala românească. Și nu este de mirare, câtă vreme prevederile referitoare la învățământ, la școală, înscrise în programul Convenției Democrate au un caracter vag, fragmentar și incoerent, ele sunt atât de generale, subordonate unei retorici găunoase, încât trezesc hazul alegătorilor.

Primarul Victor Ciorbea ne zâmbește superior din ecranul televizoarelor, căutând, în suferința umană, a mai obține și câte un mic capital electoral. Primul gospodar al urbei dorește să spună, cui mai are timp să-l asculte, că a dispus repartizarea către învățământ a unui miliard de lei. Fals. Banii sunt dați de la Guvern, iar repartizarea acestora a fost făcută prin Hotărârea Consiliului local al municipiului București, nu de către primarul Bucureștiului. Este ușor să afirmi că faci și dregi, iar în realitate să nu te intereseze decât mediatizarea propriei imagini. Pentru cei ce nu sunt gospodari, banii au fost întotdeauna o problemă și vor fi în vecii vecilor, indiferent cât de mulți ar fi. Important este să știi cum să-i gospodărești. Soluția nu este închiderea școlilor, stârpirea câinilor vagabonzi etc. În acest mod nu vom putea intra în Europa. Deși suntem o țară europeană prin tot ceea ce ne caracterizează, lumea civilizată a continentului priveșțe cu suspiciune la noi, deoarece nici o capitală europeană la acest sfârșit de secol XX, nu găsești atâtea gropi, atâtea gunoaie, atâția copii ai străzii. Când primarii Convenției Democrate ce pretind să gospodărească Bucureștiul vor face ceea ce au promis, readucând Bucureștiul la ceea ce a fost cândva, "Micul Paris", atunci vom spera. Până atunci, rămâne cum am vorbit.

În secolul XX, în Europa, într-o capitală a unui stat democratic se amână începutul anului școlar de frica epidemiilor, epidemii datorate mizeriei. Dar cine strânge mizeria? Cine strânge gunoiul?

Domnilor membri ai opoziției, transmiteți celor pe care i-ați numit în fotoliile bucureșțene ceea ce a spus Nicolae Iorga: "Națiunea ta nu e numai națiunea de unde vii, ci aceea din care meriți să faci parte".

 
Ioan Catarig - Răspuns la două întrebări puse în această perioadă;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig. După aceea va urma domnul deputat Nicolae Lazăr.

 

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervalul celor trei minute ce îmi sunt acordate, voi da răspuns la două întrebări ce mi se pun în această perioadă.

Prima, pe care mi-ați pus-o și unii dintre dumneavoastră, se referă la o posibilă nouă candidatură a mea la Camera Deputaților. A doua, pusă de concetățenii mei, în primul rând a celor din județul Bistrița-Năsăud, este cu cine să voteze.

Fac precizarea că stenograma acestei prezentări ce fac în fața dumneavoastră, o voi difuza în cuprinsul județului Bistrița-Năsăud și o voi trimite factorilor de decizie ai PDSR.

Marile probleme cu care s-a confruntat societatea românească în evoluția sa au fost întotdeauna bine rezolvate de către clasa politică a vremii respective, când au îmbinat cu înțelepciune voința politică și răspunderea asumată, interesul cetățenilor țării, a posibilităților interne ale României și a intereselor marilor puteri și, respectiv, ai vecinilor României. Astfel, Unirea Principatelor, la 1859, s-a realizat în atare condiții, când între Kogălniceanu și comunitatea evreiască s-a ajunt la o înțelegere care a făcut posibilă unirea prin alegerea lui Cuza în cele două principate românești, cu acordul marilor puteri ale vremii și a făcut posibil pe de altă parte migrarea în masă a evreilor dinspre Galiția spre nordul Moldovei.

Realizarea statului unitar român, la 1 decembrtie 1918, s-a realizat într-un mod asemănător, cu concursul marilor puteri și prin punerea în mișcare a forțelor interne românești.

Industrializarea României după al doilea război mondial s-a realizat cu concursul direct al marilor puteri economice, cu eforturi mari din partea populației României și a avut ca efect ridicarea fără tăgadă a standardului de viață al românului.

În această perioadă, interesele marilor puteri politice (eu sunt unul dintre dumneavoastră care a avut prilejul să fie invitat în Germania și SUA și deci, o spun în cunoștință de cauză) sunt ca în România să se realizeze o societate bazată pe economia de piață, susținută de o democrație autentică, pe fondul unei relații cu Dumnezeu și interumane, bazate pe dragoste.

Economia de piață bazată, printre altele, pe promovarea surselor energetice refolosibile și nepoluante, precum și extinderea activității de servicii, inclusiv ca modalitate de absorbție a forței de muncă ce trebuie disponibilizată în industrie, ca urmare a eficientizării acesteia.

Aceste deziderate se pot concretiza în următoarele:

l. promovarea amenajărilor hidrotehnice în România;

2. alegerea parlamentară prin vot nominal pe listă de partid;

3. colaborarea între culte și bineînțeles între marile credințe: creștinism, iudaism, budism etc.

În ceea ce mă privește, le-am promovat pe toate trei, solicitându-vă sprijinul la momentele respective, astfel că avem o propunere legislativă, nr.246 din 5 decembrie 1995, pentru finanțarea investițiilor hidrotehnice, pe care au semnat-o 35 de deputați dintre noi, respectiv nr.163 din 20 august 1996, privind alegerea parlamentarilor prin vot nominal pe liste de partid, pe care, fiind în vacanță parlamentară, am semnat-o doar singur.

În ceea ce privește amenajarea hidrotehnică a Someșului din județul Bistrița-Năsud, acesta, în acest moment, are atât documentația cu soluția tehnică adecvată, cât și sursele de finanțare.

În ceea ce privește al treilea deziderat, am activat în cadrul grupului de negociere din Parlamentul României și am onorat toate invitațiile ce mi-au fost făcute de a participa la manifestări și ore de rugăciuni a oricărui cult din România.

Pe de altă parte, mi-am asumat răspunderea față de concetățenii mei să materializez aceste soluții, depunându-mi dosarul de candidat pentru un nou mandat în Camera Deputaților în ziua de 15 august a.c. la nivelul organizației județene PDSR, când și unde s-a aprobat acest lucru cu precizarea că eram patru candidați pentru cinci locuri la acest nivel. De asemenea, dosarul respectiv l-am trimis delegației permanente și Biroului executiv central al PDSR, domnului Adrian Năstase și domnului Ion Iliescu, făcând abstracție de cele ce se întâmplă în interiorul PDSR.

În încheiere, pot să spun, cu satisfacție și cu responsabilitate, că ceea ce depinde de mine am făcut, urmând ca ceea ce se va întâmpla în continuare să dovedească dacă PDSR mi-a preluat mesajul și atunci mă veți vedea din nou candidat pentru Camera Deputaților și respectiv dacă inițiativa mea este a populației județului Bistrița-Năsăud, atunci mă veți vedea din nou deputat.

În caz contrar, îmi voi relua activitatea de energetician, de unde, prin rezultatele ce am avut, am ajuns coleg cu dumneavoastră. Și, în mod sigur, voi putea și eu și urmașii mei să stăm cu demnitate în fața oricărui cetățean al României și nu numai al României.

Vă mulțumesc tuturor, atât celor ce mă ascultați în acest moment, cât și celor care vor întâlni mesajul meu, acesta, scris, în cadrul județului Bistrița-Năsăud. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Nicolae Lazăr - Apel adresat Guvernului, domnului prim-ministru Văcăroiu și ministrului industriilor pentru a sprijini județul Suceava în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil lichid pentru încălzirea pe timp friguros;

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Lazăr, Grupul parlamentar PDSR. Va urma după aceea, domnul deputat Birtalan Akos.

 

Domnul Nicolai Lazar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez Guvernului, personal domnului prim-ministru Văcăroiu și ministrului industriilor pentru a sprijini județul Suceava în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil lichid pentru încălzirea pe timp friguros.

Cunoaștem cu toții că județul Suceava este un județ în nord, iarna vine mai devreme și pleacă mai târziu, temperaturile scăzute care sunt. Noi, la ora actuală, suntem descoperiți cu acest combustibil și rugăm, în mod deosebit, să primim acest sprijin prin faptul că avem orașe ca Rădăuțiul, Câmpulungul, Solca, unde, într-adevăr, se înregistrează cele mai scăzute temperaturi pe timp de iarnă și avem școlile care, la ora actuală, sunt descoperite cu acest combustibil, cât și spitalele.

Deci, în final, rugăm ca să se ia notă de acest lucru. Noi am făcut și o scrisoare la Guvern, care s-a înmânat ieri domnului Ninosu, sperăm să primim acest sprijin.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Birtalan Ákós - Iinformare despre recentele fapte comise de reprezentantul Ministerului Învățământului, inspectorului școlar general al județului Covasna, domnul Rakoși Zoltan, care a fost numit de ministrul învățământului;

Are cuvântul domnul deputat Birtalan Ákós, Grupul parlamentar al UDMR. După dânsul va urma domnul deputat Corneliu Bălan.

 

Domnul Birtalan Ákós:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Prin prezenta intervenție doresc să vă informez despre cele mai recente fapte comise de reprezentantul Ministerului Învățământului, în persoana inspectorului școlar general al județului Covasna, domnul Rakoși Zoltan, care a fost numit de ministrul învățământului pe baza unui așa-zis concurs, organizat la data de 19 iulie a.c., și ale cărui rezultate nici până astăzi nu se cunosc, iar ceilalți doi concurenți nu au primit nici un răspuns în privința rezultatelor obținute.

Acest inspector școlar general, în după-amiaza ultimei zile lucrătoare înainte de începerea noului an școlar, a schimbat, în mod abuziv, pe directorul Bako Matyas de la Școala normală- Liceul pedagogic "Bod Peter" din Târgu Secuiesc, județul Covasna, încălcând prevederile art.145, alin.7 și 9 din Legea învățământului nr.84/1995. Prin fapta lui a periclitat începerea noului an școlar, perturbând profund și viitoarea activitate la această unitate de învățământ.

Evidenta încălcare a Legii învățământului constă în depășirea atribuțiilor de inspector școlar general, care nu poate numi și nici schimba directorii unităților de învățământ liceal și postliceal, decât să facă propuneri în acest sens, pe baza propunerii Consiliului profesoral din unitatea respectivă. Actul comis de inspectorul școlar general, materializat prin Dispoziția nr.82 din 2 septembrie 1996, conține și câteva elemente contradictorii, dintre care amintesc: cu toate că dispoziția susamintită a fost emisă și înregistrată la Inspectoratul școlar județean în 2 septembrie a.c., în motivația de susținere se face referire la Hotărârea Consiliului de administrație al Inspectoratului școlar județean Covasna, din data de 13 septembrie a.c., iar la data de la care ar fi numit noul director este trecut 15.09.1996, fiind evidentă completarea ulterioară a datei de 01.09, inițial trecută. Aceste necorelări, între ghilimele, bineînțeles, nu sunt întâmplătoare, întrucât, în luna septembrie, un reprezentant din Ministerul Învățământului a fost permanent în județul Covasna, iar evenimentele de la Școala normală "Bod Peter" din Târgu Secuiesc s-au întâmplat imediat după plecarea acestuia din județ. Ilegalitatea constă și în faptul că numirea unei alte persoane în funcția de director s-a făcut fără ca directorul legal numit, prin Ordin al ministrului, pe o perioadă de 4 ani, mandat ce expiră la 31 august 1997, să fie demis, deci, fără ca postul să fie vacant. Mai mult, inspectorul școlar general, cu ocazia ședinței din 13.09.1996 de la Școala normală "Bod Peter" din Târgu Secuiesc, nu a ținut cont, deși avea această obligație legală, nici de hotărârea unanimă a cadrelor didactice, a personalului auxiliar și a președintelui comitetului de părinți, prin care s-a solicitat, în scris, menținerea domnului Bako Matias în funcția de director până la expirarea mandatului.

Având în vedere cele de mai sus, transmit protestul cadrelor didactice de la Școala normală "Bod Peter" din Târgu Secuiesc, județul Covasna, și al Grupului parlamentar al Uniunii Democratice Maghiare din România din Camera Deputaților, solicitând domnului ministru al învățământului să anuleze Dispoziția nr.82 din 02.09.1996, ilegal emisă de inspectorul școlar general al județului Covasna, respectiv tragerea la răspundere a acestuia, conform Legii învățământului.

Anexez la prezenta Dispoziția nr.82 din 02.09.1996 și poziția și protestul exprimat în scris de către cadrele didactice, personalul administrativ și președintele comitetului de părinți de la Școala normală "Bod Peter" din Târgu Secuiesc, județul Covasna.

Doresc ca prezenta intervenție, textul acestei intervenții să fie trimis domnului ministru al învățământului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Corneliu Bălan - Reluare a intervenției referitoare la prestigiul instituției parlamentare, în continuă scădere;

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan, Grupul parlamentar al PUNR. După dânsul va urma domnul deputat Gheorghe Brânzei.

 

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Marțea trecută am ridicat, de la această tribună, câteva probleme și spuneam că determină și, poate nu în ultimă instanță, prestigiul instituției parlamentare, ce este în continuă scădere.

Printre altele, de mai mică importanță, am adus în atenție, prin câteva exemple, și atitudinea și activitatea președintelui Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase. Spuneam atunci că mă aștept la o replică inteligentă, dură și ironică din partea domniei sale, având în vedere inteligența, cultura și competența profesională într-o anumită direcție, calități pe care nu i le contest, cel puțin eu.

Făcând dovada și a unei calități diversioniste, domnia sa îi trimite o epistolă publică domnului Gavra, realizând, prin aceasta, deturnarea de la adevăr și un dublu atac, un atac asupra persoanei domnului Gavra, care nu avea știință de intervenția mea, și, respectiv, nu avea nici un merit, nici o vină, și un atac asupra persoanei mele, ignorându-mă, considerând, probabil, că poziția socială și politică îi dau dreptul la aceasta.

Îi reamintesc, dacă a uitat, sau îl informez, dacă nu știe, că sunt vicepreședinte al PUNR, ca și domnul Gavra, și aceasta nu îmi dă dreptul să accept, fiindu-mi coleg, să fie incriminat și admonestat pe nedrept pentru faptele mele. Și pentru că data trecută timpul nu mi-a permis să prezint și alte aspecte care contribuie, în aceeași măsură, la imaginea proastă a Parlamentului și care sunt tot inițiative, desigur nelăudabile, aș continua. Deci: a închiriat o sală importantă din Palatul Parlamentului unui oarecare creator de modă Botezatu, pentru a prezenta o paradă de excepție, și care s-a dovedit, până la urmă, a fi un mare escroc și, pe deasupra, un ilustru homosexual, deși nu cred că este cea mai importantă persoană de acest fel care a pătruns în Palatul Parlamentului. Chiar zilele trecute, o importantă sală a fost folosită pentru a se produce sau reproduce și renumitul Michael Jackson, desigur lamentabil, dar trebuia să fie prezent și un pedofil în sălile Parlamentului.

Dacă ar trebui să mă refer strict la persoana domnului președinte Adrian Năstase, aș putea afirma, fără a greși, exemplificând că domnia sa are o oarecare fobie față de români și organizațiile românești și o oarecare îngăduință și aplecare față de unele minorități. În timp ce Forumul organizațiilor cultural-științifice sociale românești, care cuprinde peste 36 de organizații ale românilor din țară și de peste hotare, are o cerere înregistrată la Președinția Camerei Deputaților, încă din vara trecută, pentru a fi primit în audiență, sigur, neonorată, organizațiile unor etnici, în special cele ale țiganilor, se bucură de un dezinteresat sprijin din partea domniei sale. Aș exemplifica acțiunea din februarie a.c., când, împreună cu celebrul interlop sau meloman Mădălin Voicu, s-au pus bazele unui Consiliu de integrare socială a romilor. Cererea preluată de același domn președinte Adrian Năstase, la inițiativa domniei sale, pentru a fi dusă domnului președinte Ion Iliescu, în vederea primirii în audiență a acestui forum, s-a metamorfozat, probabil, pe drum, în favoarea, probabil, întâmplător, tot a unor etnici țigani, așa încât domnul președinte Ion Iliescu a primit în audiență unele persoane tuciurii de rang înalt, care îi sunt, probabil, mai apropiate decât românii.

Pentru a mă încadra în timpul afectat, mă opresc aici, dar sugerez ca cei care se află în fruntea unor instituții importante ale statului să acționeze în așa fel încât să nu aducă atingere imaginii acestora.

 
Gheorghe Brânzei - Anunț: conferința de presă a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Brânzei, Grupul parlamentar PUNR. După dânsul va urma domnul deputat Laszlo Borbély.

 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În urmă cu două săptămâni, mai exact pe 4 septembrie, la o întâlnire a membrilor Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, colegii mei au hotărât și m-au mandatat să vin în plenul Camerei Deputaților și să fac următorul anunț: ne aflăm la sfârșit de mandat legislativ 1992 - 1996, ne aflăm în această perioadă de toamnă, când, conform unui proverb din popor, "Toamna se numără bobocii", comisia noastră dorește ca să-și numere bobocii mâine, 18 septembrie, ora 13, la Sala presei din Camera Deputaților. În speranța că vom beneficia cu toții de o binemeritată pauză la această oră, aș dori să invit pe reprezentanții presei scrise, audio și radio la această conferință de presă. De asemenea, țin încă o dată să atenționez colegii de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci să fie prezenți, la ora 13, la această conferință de presă și, de ce nu, vă așteptăm și pe dumneavoastră, cei care vor dori să participe la această conferință de presă.

Domnule președinte, rog, de asemenea, să permiteți și să cereți acceptul membrilor din Camera Deputaților, dacă veți considera că este posibil acest lucru, ca, după această primă parte a lucrărilor zilei de astăzi, să permiteți deci colegilor de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci să se retragă la Bibliotecă, pentru a mai putea lucra pe marginea unor proiecte de legi cu care comisia noastră este sesizată în fond. Sigur că vom participa, dacă se va considera necesar, atât prin intervenții, cât și prin vot, la problemele care sunt la ordinea de zi pentru ziua de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule Brânzei.

În legătură cu cererea dumneavoastră, eu cred că ea poate fi satisfăcută, dar nu imediat, eventual după acest segment al ședinței de astăzi, când, poate, este bine să ascultăm punctul de vedere și să ne pronunțăm în legătură cu ultima problemă rămasă deschisă din proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului penal, dar, imediat ce vom fi finalizat aceste lucruri, cred că Camera Deputaților va fi de acord ca să puteți să lucrați și, dacă este nevoie, noi să vă putem invita, dacă survin eventuale blocări.

 
Laszlo Borbély - Intervenție referitoare la chestionarul Comisiei Uniunii Europene;

Are cuvântul domnul deputat Laszlo Borbély, Grupul parlamentar al UDMR. După dânsul va urma domnul deputat Sergiu Rizescu.

 

Domnul Borbély Ladislau:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Asistăm, în ultima perioadă, la o ciudată fervoare în ceea ce privește intențiile nobile de integrare în structurile europene. Nu există lider politic al partidului de guvernământ care să nu-și administreze zilnic doza de pilule de integrare, că doar aceste declarații sunt inofensive, dar foarte profitabile, până când nu se ajunge de la nivelul declarațiilor la fapte concrete. Atunci când nu mai există încotro și trebuie să se treacă de la declarații la fapte, atunci începe sarabanda explicațiilor. Și pentru că Guvernul se simte cu musca pe căciulă, consideră că este neapărată nevoie de a mușamaliza lucrurile, a le întoarce în fel și chip, crezând că mai marii de la Uniunea Europeană nu vor fi atât de interesați de ceea ce se întâmplă în România, încât să observe duplicitatea atitudinii celor aflați temporar la putere. Dar, din păcate sau din fericire, în această fază a integrării, nu se mai poate umbla cu dedesubturi.

După ce Guvernul nu a catadicsit să discute conținutul chestionarului trimis de Comisia Uniunii Europene, nici măcar cu comisia special înființată, deși există o decizie a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Parlamentară - Parlamentul României în acest sens, nemaivorbind de cetățenii acestei țări, de acele organizații care trebuiau să-și aducă contribuția în informarea opiniei publice, deci nu este de mirare că, după acest gest caracteristic Executivului, în urma răspunsurilor incomplete, Comisia Uniunii Europene a cerut unele lămuriri suplimentare, cum s-a formulat diplomatic de către cei de resort din Ministerul Afacerilor Externe, ceea ce înseamnă, tradus mai pe înțelesul nostru, că dânșii, deci Uniunea Europeană, nu sunt mulțumiți de răspunsurile date și cer noi clarificări. Evident, atât întrebările suplimentare cerute, cât și răspunsurile date vor fi tot atât de secrete, ca nu cumva să se afle că ceva este putred în Danemarca!

Guvernanții nu o să înțeleagă, nici în ceasul al doisprezecelea, că o asemenea atitudine este păguboasă pentru noi toți cei care dorim ca într-adevăr România să fie cât mai curând acceptată în structurile europene, dar pentru aceasta trebuie recunoscute sincer greșelile făcute și pornit pe un nou drum.

Uniunea Democrată Maghiară din România a avut o ofertă politică către celelalte partide politice din Parlament, punând un set de 21 de proiecte de legi, încă din luna mai, care ar trebui să se discute cu prioritate. Din păcate, nu am primit răspuns la această ofertă politică nici până astăzi.

Prin prezenta, solicit Biroului permanent al Camerei Deputaților să ceară Executivului să pună la dispoziția parlamentarilor care nu cunosc nici textul acestui chestionar, cu atât mai mult nici răspunsurile date la acest chestionar, deci să pună la dispoziția parlamentarilor atât întrebările, cât și răspunsurile care au fost trimise deja, de o lună de zile, la Uniunea Europeană.

Consider că este total anormal ca noi, parlamentarii, care decidem, de fapt, cum să armonizăm legile cu legislația Uniunii Europene, să nu cunoaștem textul răspunsurilor date la chestionarul Uniunii Europene. Deci acest nou drum, pe care l-am menționat, va începe, sper, după 3 noiembrie, când o altă majoritate parlamentară va avea curajul să schimbe macazul și să o ia de la capăt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Lazăr Lădariu - Intervenție legată de semnarea Tratatului cu Ungaria la Timișoara;

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Rizescu, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și PER... Nu este?

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, Grupul parlamentar al PUNR. Va urma, după aceea, domnul deputat Barbu Pițigoi.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Până la urmă, Tratatul cu Ungaria nu a fost semnat la Viena, așa cum sugera un reprezentant al OSCE, cu un cinism echivalent cu un scuipat în obrazul României, din moment ce acolo ne era furat nordul Ardealului în 1940, ci la Timișoara.

Priveam chipurile crispate ale celor prezenți, convins că dominant era gustul amar al unui compromis. Precum Pilat din Pont, domnul președinte Iliescu s-a spălat pe mâini și, după ce a făcut pasul înapoi, la doar o lună după ce dădea ferme asigurări națiunii că Recomandarea 1201 nu va fi inclusă, nici în ruptul capului, în tratat, l-a împins spre semnătură, într-un gest potrivnic Constituției, pe domnul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, pregătindu-i, într-un fel, posibila postură a nefericitului Manoilescu, ministrul de externe care a semnat rușinosul Dictat de la Viena. De dragul Europei, s-a făcut ce s-a făcut. Numai să nu uite domnia sa că la urne nu vor fi nici NATO, nici CSCE, ci românii, printre care și cei vreo 6 milioane de ardeleni.

Nu am fost de acord cu semnarea acestui tratat al celor învinși, cum spunea un poet, pentru prea multe motive arhicunoscute, precum: textul confuz, ambiguu și interpretabil pe alocuri, posibila tensionare a relațiilor în viitor, acceptarea monitorizării, conservarea unor privilegii ale minorității maghiare, legiferarea structurilor UDMR în România, interesul național lezat, încălcarea mai multor articole ale Constituției. În plus, noi aveam înainte lecția slovacă recentă și plină de învățăminte.

Noi consideram că nu este vorba de un tratat oarecare, ci de unul care implică destinele României, soarta integrității teritoriale și a unității noastre. Or, forma actuală a tratatului nu exclude deloc separatismul școlar, inscripționarea bilingvă, cea de a doua limbă oficială, drepturile colective și autonomia pe criterii etnice.

Când ceream renegocierea tratatului, referendum național, semnarea lui doar după 3 noiembrie, pentru a nu fi prilej de capital politic și asigurarea unui acces simultan în NATO, așa cum s-au petrecut lucrurile în 1959 în cazul Greciei și al Turciei, nu rezervarea pentru noi a unei situații de tampon între Alianța Nord-Atlantică și CSI, atrăgeam atenția că, așa cum se prezintă, această formă pare a fi un tratat între România și minoritatea maghiară din România.

Culmea ironiei, la Timișoara, domnul premier Gyula Horn își începea cuvântul cu sintagma: "It es moszt", adică "Acum și aici", sloganul de asalt din martie 1990 de la Tg.Mureș, capitală a suferinței românești, nu departe azi de situația din august 1940, de cea din martie’90 sau de o altă Regiune Mureș Autonomă Maghiară, prin sfidarea grosolană, cu diverse ocazii, a art.13 din Constituție. "În România, limba oficială este limba română".

Cazul recent oferit de dezvelirea și sfințirea statuii lui Emil Tandea, la Tg.Mureș, este elocvent.

Suntem pățiți și orice pățit, se spune, devine înțelept. Când ardeleanul Ștefan Meteș îi mărturisea savantului Nicolae Iorga, cu mare amar; mă tem pentru Ardeal, domnule profesor, savantul l-a liniștit atunci, spunându-i: nu o să se întâmple nimic. Iar timpul a trecut.

La o berică rece, în 1940, tot așa se spunea: nimic nu ni se poate întâmpla, doar avem Constituție, avem și armată, sunt reglementări internaționale! Și am rămas, cât ai clipi, fără nordul Ardealului!

Vă mulțumesc.

 
Sergiu Rizescu - Intervenție legată de FPS și unele aspecte din privatizare.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Barbu Pițigoi, Grupul parlamentar al PNȚCD+PER... Văd că absentează. Atunci îl invit pe domnul deputat Sergiu Rizescu, din același grup parlamentar să poftească la tribună.

 

Domnul Sergiu Rizescu:

Cine spune că, în țara aceasta, legea este pentru unii mumă și pentru alții ciumă nu greșește. Pe cei cu gulere albe, abia îi ajută, după cum le dictează interesul, pe ceilalți îi bagă după gratii, pentru te miri ce. Unora le aduce bani cu sacul, altora numai necazuri și suferințe, astfel că marea privatizare, de care fac unii atâta caz în scopuri electorale, nu este decât o cacealma de tip clientelar, care clientelă are și ea rostul ei binecunoscut și semnalat, ca atare, de presă și proliferează pe zi ce trece.

Dacă este să dăm crezare ziarelor, în rândul ei s-ar număra și George Copos, profitocrat ivit din apele tulburi ale tranziției, care a reciclat, prin cosmetizare, mai toată nomenclatura ceaușistă, patron al grupurilor de firme "Anaindustrie", ce a ajuns magnat de la tava cu plăcinte și ridică azi pretenții de investitor strategic într-o unitate de elită a electronicii românești. Domnia sa a ținut cu tot dinadinsul să-și adjudece pachetul majoritar de acțiuni la SCE, Intreprinderea de motoare electrice Pitești SA, și Fondul Proprietății de Stat s-a conformat degrabă și i-a dat imediat câștig de cauză, chiar dacă oferta sa este mult inferioară celei venite din partea asociațiilor de salariați, din toate punctele de vedere, preț de vânzare - cumpărare, investiții, protecție socială pentru salariați, plan de afaceri și rata profitului ș.a.m.d., chiar dacă intențiile sale de orientare a acestei unități productive către fabricanții coreeni distrug o bună piață de desfacere pe care oamenii ei și-au creat-o cu trudă, de-a lungul anilor, în diverse țări europene cu tradiție în aparatură electronică, chiar dacă liniștea zilnică a câtorva mii de oameni cinstiți și muncitori va fi adânc tulburată, punându-li-se în față perspectiva nefastă a șomajului, a sărăciei și a disperării, chiar dacă, din calculele economice, rezultă că strategul investitor nu-și va investi banii în această afacere, ci va apela, ca toți ceilalți de o seamă cu el, la băncile acelea pe care le știm noi, ce le oferă credite fără garanție. Altfel spus, domnul Copos își va mări averea cu banii publici și va mai beneficia pe deasupra, și fără să fi mișcat vreun deget, și de profitul apreciabil obținut din munca susținută a salariaților societății comerciale pe care se zbate să și-o apropie fără vreun merit prezent, sau de perspectivă, sau de retehnologizarea susținută, de care fabrica piteșteană a avut parte prin eforturi proprii.

Una peste alta, domnul Copos vrea să ne arate că ar putea fi un Sörös autohton, cu sprijinul partidului de guvernământ, care nu vrea privatizare decât în conformitate cu propriile interese de perpetuare politică nedorită. Eu sper însă că nu va reuși. Vreau să cred că FPS-ul nu este, totuși, stat în stat și trebuie să se supună legilor în vigoare, indiferent dacă dreptatea este de partea celor mulți și necăjiți, și nu a investitorilor strategici coposieni.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am finalizat acest moment al activității noastre pe ziua de astăzi.

Este adevărat că domnul deputat Barbu Pițigoi, pe care eu îl aveam înscris pe listă și l-am anunțat mai înainte, văd că nu a apărut. Oricum, ceilalți colegi care au solicitat înscrierea la cuvânt au vorbit, așa că trecem la discutarea problemelor care sunt înscrise pe ordinea noastră de zi.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 23 septembrie 2021, 13:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro