Plen
Ședința Senatului din 29 martie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/05-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 29-03-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 29 martie 2005

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.25.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu - președinte al Senatului, asistat de doamna senator Paula Maria Ivănescu și domnul senator Mihai Ungheanu - secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Deschid ședința noastră de astăzi începând cu declarațiile politice, urmând ca după aceea să aprobăm ordinea de zi. Pentru a câștiga puțin timp și să atragem atenția Grupului parlamentar PSD să se încadreze în program.

Sunteți de acord?

Din sală: Bineînțeles!

 
  Adrian Mihai Cioroianu - Manualul de istorie contemporană, pentru clasa a XII-a, apărut la Chișinău;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul Adrian Mihai Cioroianu din partea Alianței PNL-PD. Este aici?

Din sală: Da.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

V-aș ruga să vă ocupați locurile în sală.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ca și dumneavoastră sunt cucerit de această atmosferă intimă în care... Nu mai este intimă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, să mai așteptăm un minut, vă rog, pentru că domnii senatori ai Grupului parlamentar PSD intră în sala de ședință. ( În sala de ședință intră și își ocupă locurile domnii senatori ai Grupului parlamentar PSD )

Nu este corect. Rog Grupul parlamentar PSD să respecte programul. Vă rog foarte mult! (Sala se amuză.)

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Este în datul nostru să începem mai relaxați, chiar și atunci când sunt subiecte delicate, în prezent, și sunt convins că și alți colegi senatori vor aduce în discuție situația celor trei ziariști care deocamdată ne este necunoscută.

Din păcate, și ceea ce vreau să vă prezint astăzi este o problemă, în opinia mea, destul de gravă și, încerc, eu însumi să trec, la fel ca și dumneavoastră, peste relaxarea aceasta de început.

În esență cred că numai este cazul, suntem oameni cât de cât inițiați asupra prezentului și asupra secolului în care cu toții ne-am născut. Ne aducem aminte ce a însemnat Andrei Jdanov într-o anumită perioadă a istoriei acestui continent, părintele realismului socialist, cel care a tutelat în toamna anului 1947 apariția Cominform-ului. Problema este că realismul socialist a murit, a murit și Cominform-ul, Andrei Jdanov a plecat și el spre ceruri, dar surprinderea mea și subiectul scurtei declarații pe care am să o fac trimite la o serie de clone jdanoviste care, spre neplăcerea noastră, au apărut în lunile din urmă în sora noastră, uneori vitregită de soarta și de istorie, Republica Moldova.

Despre ce este vorba?

Un Institut pentru relații internaționale din Chișinău, a girat editarea unui manual de Istorie Contemporană pentru clasa a XII-a aprobat cu o larghețe terifiantă de Ministerul Educației din Republica Moldova, manual în care, cred eu, că orice cititor, de-acum și în veacul vecilor, aruncându-și ochii, va rămâne cu o impresie destul de neplăcută referitoare la românismul de la începutul acestui secol.

Sigur că este destul de delicat să invităm Chișinăul la un parteneriat în această problemă, așa cum Franța și Germania deja au anunțat, cei care sunteți, cât de cât inițiați, probabil ați auzit că ministerele celor două țări au pus la cale apariția unui manual comun de istorie, Franța și Germania. O mai bună manieră de a reconcilia trecutul eu nu cred că există!

Vă dați seama cât ne-am bucura să fim și noi măcar contemporani cu un manual de Istorie Balcanică sau cu un manual de istorie comună... nu știu, România cu Ungaria măcar, ca dușmani istorici.

Vă aduc aminte, în paranteză fie spus, că am fost martori cu toți, în toamna lui 1999, la un scandal care ne-a privit, într-o oarecare măsură, cel al manualelor și aici este un punct de autocritică pe care trebuie să ni-l facem cu toții, nici măcar nu am reușit, cu toată dezbaterea care a fost, nici măcar nu am reușit să impunem denumirea corectă a acestei probleme.

S-a discutat despre manuale opționale, alternative, corect era opționale. S-a instituit deja termenul de manual alternativ, deși este incorect și el nu apare niciunde și, vă dați seama că nu disputam principii de educație, ci disputam care poză este mai mare, cea a Andreei Esca sau de ce este mai mică poza lui Mihai Viteazu.

Trec la subiect, doamnelor și domnilor. Imaginați-vă că liceanul care va citi acest manual apărut la Chișinău și ai cărui autori sunt Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Ludmila Barbuș, Alexandru Gurian, Mihai Sprânceană și Anton Dumbravă, acest licean va afla, de exemplu, că România a ocupat "abuziv" Basarabia în 1918, "contrar voinței majorității absolute a populației" și a menținut-o apoi "sub dominație militară străină, până ce a survenit eliberarea sovietică din 1940", după care, citez iarăși " fasciștilor și naziștilor de români în 1941", când au ajuns "La Chișinău, în primele zile ale ocupației, oamenii erau uciși pe străzi, femeile violate, copii înjunghiați cu baionetele, sute de cadavre erau aruncate spre sfâșiere câinilor și așa mai departe."

Doamnelor și domnilor,

În prezentul nostru tumultos, sigur că astfel de afirmații aberante pot să treacă pe lângă noi cu mare ușurință. Cred, totuși că acest lucru, chiar în acest moment, nu este deloc întâmplător, aceste teze nu s-au născut la Chișinău acum, ele sunt teze care au prins cheag la Moscova pe vremea în care Jdanov, de care vorbeam sau alții erau în culmea gloriei lor sau pe vremea în care la sfârșitul anilor 1940, istoricul Mihai Roller, un alt tartor al spălării de creiere, activa din plin, cum bine știți.

Eu cred, și asta este ultima idee, că rețeta, și, e de datoria mea, ca senator, să o spun de aici, cred că rețeta unui astfel de manual precum cel moldav, și o spun ca un om care sunt foarte relaxat, pentru că de regulă nu trăiesc astfel de pulsiuni naționaliste, dar cred că este de datoria mea să ne punem problema, dacă nu cumva acest manual care nu descrie trecutul, pentru că e limpede că armata română cu toate crimele ei, și au fost crime reale, dar nu a făcut aberațiile despre care vine vorba în manual.

Nici nu-l descrie, nici nu-l rescrie pentru că, mă rog, a rescrie trecutul presupune un efort ceva mai mare, eu cred pur și simplu că acest manual de Istorie apărut anul acesta la Chișinău pregătește, de fapt, minciunile campaniilor electorale viitoare din această republică și în acest motiv ne interesează pe toți.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Corina Crețu - răpirea celor 3 ziariști români în Irak;

Invit la microfon pe domnișoara senator Corina Crețu din partea Grupului parlamentar Social - Democrat. Urmează doamna senator Viorica Georgeta Pompilia Moisuc.

   

Doamna Corina Crețu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu vin în fața dumneavoastră pentru a vă vorbi despre acest eveniment despre care a amintit și colegul nostru, domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, este vorba despre consecințele acestui eveniment tragic, dramatic, eveniment petrecut în cursul zilei de ieri.

Este vorba despre dispariția celor trei jurnaliști în Irak.

Este vorba despre un eveniment tragic nu numai pentru familiile celor trei jurnaliști, ci și pentru breasla gazetarilor, dar și pentru întreaga societate românească, este, de fapt, o încercare, căreia noi, ca țară, trebuie să-i facem față și încercare care trebuie să aibă drept scop suprem, în opinia noastră, salvarea celor trei gazetari și cred că sunteți aici de acord cu mine că nici un efort nu este în zadar și nu este de prisos pentru a salva aceste vieți omenești.

Deci, mă adresez dumneavoastră, în primul rând pentru a vă exprima emoția și îngrijorarea provocate de vestea dispariției celor trei jurnaliști români în Irak, jurnaliști care se aflau acolo pentru a-și face cu seriozitate și profesionalism datoria de a informa opinia publică direct de la sursă în legătură cu situația din Irak.

Personal îi cunosc foarte bine pe cei trei ziariști și am apreciat întotdeauna devotamentul lor față de profesia de jurnalist, față de profesia lor, dar dincolo de această stare de șoc este evident că autoritățile române trebuie să depună toate eforturile pentru salvarea celor trei jurnaliști și am înțeles că s-au depus deja eforturi și noi sprijinim toate aceste eforturi pentru salvarea jurnaliștilor. Dar, în opinia noastră, dispariția sau răpirea celor trei ziariști poate genera o adevărată traumă colectivă pentru România, care ne va obliga să regândim modul în care abordăm subiecte sensibile care țin de interesul național.

Și aici, trebuie să spun că după opinia mea, legată de aceste subiecte, cei care au venit la putere trebuie să manifeste mai multă responsabilitate atunci când au loc asemenea evenimente neplăcute.

Sondajul CURS dat publicității, de fapt, printr-o stranie coincidență, chiar în ziua dispariției celor trei, arată o slăbire semnificativă a sprijinului cetățenilor țării pentru prezența trupelor române în Irak.

Această schimbare bruscă a obiectivelor strategiei naționale de securitate despre care reprezentanți ai partidului nostru au vorbit în ultimele săptămâni de la acest microfon, ca și declarația, potrivit căreia, România are în Irak "trupe de ocupație", așa cum a declarat președintele Băsescu, toate acestea au contribuit, credem noi, la această slăbire a sprijinului public, cât și la transformarea cetățenilor români din Irak, inclusiv a jurnaliștilor, în ținte vii pentru grupările teroriste.

Eu nu vreau să politizez acest subiect, dar cred că nu întâmplător această dispariție a avut loc chiar în ziua prezenței șefului statului român la Bagdad.

Aceia dintre dumneavoastră care au fost senatori în legislatura trecută nu au votat pentru ca trupele românești din Irak să aibă "statut de ocupație", așa cum a afirmat recent șeful statului și, de fapt, România nu "ocupă" în nici un fel Irakul, ci contribuie la stabilizarea situației și la reconstrucția democratică, economică și socială a unei țări, este vorba de manifestarea unor sentimente de solidaritate cu această țară și cu greutățile prin care trec. De fapt, acolo, soldații noștri construiesc poduri, construiesc drumuri, construiesc școli și cred că este, și a fost, cel puțin nesăbuită declarația șefului statului potrivit căreia în Irak noi avem trupe de ocupație.

Foarte mulți dintre noi și foarte mulți dintre colegii dumneavoastră au contribuit, de altfel, la reconfigurarea instituțiilor și la crearea de noi instituții publice din Irak și eu cred că acest lucru nu înseamnă ocupație, ci sprijin și mai cred că trebuie să fim mândri de acest lucru.

Soldații români, care prin modul în care au înțeles să acționeze și-au câștigat respectul cetățenilor irakieni, se văd acum puși în fața unor situații și stări de adversitate pe care au avut abilitatea să le evite până acum.

Strategia națională de securitate nu poate fi schimbată peste noapte, așa cum s-a procedat în CSAT și, în orice caz reprezintă un subiect suficient de important, credem noi, pentru a fi fost consultate, de către șeful statului, toate partidele politice. Un asemenea dialog era absolut necesar și rămâne în continuare un subiect de dezbatere la scara întregii societăți românești.

De fapt, această ignorare a Parlamentului în procesul de redefinire a obiectivelor politice externe și de securitate ale României, poate să aibă un preț și are un preț pe care, din păcate, ziariștii nu-l pot evita, fiind parte a societății românești și cei mai expuși dintre noi.

De altfel, ca fost purtător al Administrației Prezidențiale nu pot să nu remarc și un alt aspect legat de raporturile acestei instituții cu jurnaliștii. De altfel, cei care proclamau intrarea într-o nouă eră a relațiilor între presă și autorități, realitatea le-a îngreunat ziariștilor vizibil sarcinile profesionale, lipsindu-i de o serie de facilități, inclusiv de o mai bună securitate în zone instabile prin excluderea lor din componența delegațiilor oficiale. Sigur că fiecare șef de stat are dreptul să-și aleagă singur modul în care tratează ziariștii, dar, după părerea mea, cel puțin în ceea ce privește deplasarea în Irak și Afganistan, Administrația prezidențială putea face efortul de a le asigura jurnaliștilor transportul cu aeronava prezidențială, așa cum s-a procedat în ultimii 15 ani de zile, evitând astfel o situație atât de dramatică ca cea în care ne aflăm acum. Pentru că cei de la PRIMA TV, ca de altfel și alți jurnaliști români au considerat deplasarea șefului statului suficient de importantă ca să aloce bani și să se deplaseze pe cont propriu. A fost prima măsură pe care președintele Băsescu a luat-o când a venit la Palatul Cotroceni aceea de a nu mai lua ziariști în aeronava prezidențială. Și în legătură cu aceste zone sensibile, dificile, eu cred că trebuia avută mai multă atenție și trebuia acordat un ajutor în plus ziariștilor.

Vreau să spun că în aceste momente grele, noi suntem alături de familiile celor trei jurnaliști și de redacțiile postului de televiziune PRIMA și ale ziarului România Liberă și de aceea, aș vrea să vă propun dumneavoastră, să propun Senatului României adoptarea unei declarații politice de sprijin, precum și a unui apel către Parlamentul nou ales al Irakului, pentru că, spre deosebire de celelalte cazuri, de data aceasta, în Irak există un Parlament legitim la care putem apela pentru a contribui la rezolvarea acestei grave crize, care pune în pericol viața celor trei cetățeni români.

Cred, de asemenea, că șeful statului și premierul României trebuie să se consulte cu cei care au avut succes în situații asemănătoare și este de fapt vorba de un singur caz. Cred că ar trebui să se consulte cu premierul Berlusconi, cu autoritățile italiene. Ei sunt adevărați prieteni ai României și Italia este singura țară care s-a aflat într-o situație similară pe care a rezolvat-o cu succes și cred că se impune o consultare cu autoritățile italiene pe această temă.

Partidul Social-Democrat sprijină toate eforturile autorităților executive care au ca final eliberarea celor trei ziariști. Dorim și solicităm Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să fim informați în legătură cu desfășurarea evenimentelor și cu acțiunile întreprinse pentru soluționarea acestei crize și salvarea vieților celor trei gazetari.

Înainte de orice, înainte de a fi senatori sau orice altceva, suntem oameni și, de altfel, cred că trebuie să fim solidari ca națiune, scop în care facem apel nu numai la organizațiile profesionale ale jurnaliștilor, ci și la alte organizații ale societății civile și nu în ultimul rând la Biserică pentru a ne solidariza, a ne mobiliza și a folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție în vederea soluționării acestui caz și a eliberării în bune condiții a celor trei ziariști. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
  Viorica Georgeta Moisuc - 27 martie 1918 - unirea Basarabiei cu România;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc. Urmează domnul senator Frunda Georgy.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Cu îngăduința dumneavoastră, domnule președinte, și cu cea a doamnelor și domnilor senatori voi face puțin notă discordantă în ceea ce privește declarațiile politice. Nu este o declarație politică. Vă rog să-mi permiteți să evoc în fața dumneavoastră un moment pe care nu ar trebui să-l uităm, dar pe care presa l-a uitat. Nu prea e prezent nicăieri în afară de aseară, la o emisiune pe postul TV "Cultural", unde unii dintre străluciții istorici pe care îi mai avem - un coleg vechi și prieten al meu, Ion Calafeteanu - s-a referit pe larg la problema aceasta gravă, sensibilă și dragă nouă, unirea Basarabiei cu România, alături de unul dintre cei mai străluciți doctoranzi pe care i-am avut, Ludmila Rotari, de la Chișinău, care a scris o carte, publicată deja, "Mișcarea subversivă în Basarabia 1919 - 1924", carte care, din păcate, nu se găsește de vânzare pentru că, neavând bani, tirajul a fost extraordinar de mic.

Doamnelor și domnilor, 27 martie - în câteva cuvinte numai - a fost primul dintre momentele de înălțare sufletească a națiunii române în 1918, pentru că a însemnat unirea Basarabiei cu patria mamă. A fost momentul în care națiunea română din Basarabia conștientă de trecutul său și de misiunea istorică pe care o avea a luat decizia, prin Sfatul țării, prin puterea legală de la Chișinău, să se unească cu țara, printr-o majoritate covârșitoare exprimată în acest Parlament. Aceasta a fost prima unire. Ea a fost momentul care a venit după alte două momente extrem de importante, și anume autonomia Basarabiei, declarată la 2 decembrie 1917 în condițiile destrămării Imperiului Rus, urmată de Declarația de independență a Republicii Populare Democratice Moldovenești, la 24 ianuarie 1918, moment care evocă, totodată, și mica unire dintre Moldova și Muntenia, moment care, practic, a pus bazele României moderne.

Doamnelor și domnilor, timpul nu-mi permite datorită algoritmului să mai continui, aș putea să mai spun multe lucruri, aș vrea să spun multe lucruri, dar cred că acest tânăr coleg al meu, Adrian Cioroianu, a făcut în fond o completare fericită a ceea ce am vrut să mai spun și anume faptul că astăzi asistăm la lucruri urâte în Basarabia. Sunt unul dintre cei care m-am războit și cu Lazarev, la vremea respectivă, și cu Vasile Stati, cu acea cronologie a Moldovei în date, care nu este altceva decât o pată neagră pe obrazul istoriei României, pe care a pus-o acest Vasile Stati, și, în fine, pot să spun că am un dosar destul de gros pe acolo. Așa încât, doamnelor și domnilor, v-aș ruga să reflectați și să vă gândiți un moment la acest an, această zi, de 27 martie 1918 care a însemnat pentru români începutul procesului Marii Uniri din 1918, încheiat la 1 Decembrie cu marea manifestare de la Alba Iulia. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Frunda Gyorgy - evenimentele tragice din martie 1990 de la Târgu-Mureș;

Invit la microfon pe domnul senator Frunda Gyorgy. Urmează domnul senator Mihail Lupoi.

   

Domnul Frunda Gyorgy:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută domnul senator Ion Iliescu, fostul președinte al României, a fost la Târgu Mureș. Printre declarațiile pe care le-a făcut a spus că pentru evenimentele tragice din martie 1990, de la Târgu-Mureș , vinovați se fac ungurii din Târgu-Mureș, comunitatea maghiară, ceea ce este, din partea domniei-sale, o susținere nesinceră și neadevărată. Este nesinceră pentru că în calitate de președinte al statului a aflat exact care au fost factorii care au determinat tragedia de la Târgu-Mureș și a fost neadevărată pentru că, iată, după 15 ani, încearcă să deformeze istoria reală a țării noastre.

Doamnelor și domnilor senatori,

Una din măsurile înțelepte ale Consiliului Frontului Salvării Naționale din ultimele zile ale lui decembrie 1989 a fost trecerea serviciilor secrete sub controlul armatei. Aceasta respecta atât tradiția românească interbelică , cât și uzanțele europene. A fost momentul când cei mai mulți dintre foștii securiști s-au simțit afectați, s-au simțit amenințați că-și vor pierde nu numai slujba, ci și libertatea pentru fărădelegile pe care le-au făcut zeci de ani și au trebuit să inventeze ceva. Și au mers la cea mai slabă verigă a lanțului, la veriga naționalistă. Amintiți-vă, vă rog, din primele zile ale lui 1990 au început întâi rar, pe urmă tot mai des în diferite publicații, sub diferite nume, să apară articole care vorbeau despre pericolul pierderii Transilvaniei, despre mișcări secesioniste în Transilvania. La Târgu-Mureș au apărut articole de ziar care au fost publicate la Vâlcea, de exemplu, care spuneau că "pe Prefectura și Primăria din Târgu-Mureș flutură steagul Ungariei", se scria că "ungurii joacă fotbal cu capetele românilor pe străzile din Târgu- Mureș", lucruri care, bineînțeles, nu erau adevărate, și zâmbetele dumneavoastră sunt absolut întemeiate, numai că în acel moment la niște oameni cu o cultură destul de joasă și foarte emoțională, din punct de vedere național, a avut niște efecte. Și atunci acești securiști au putut să meargă pe niște văi, în niște sate, unde acești oameni au fost influențați de ceea ce spuneau unii preoți din amvon că "există pericolul pierderii Transilvaniei, că studenții români sunt dați afară de la UMF-ul din Târgu-Mureș" și pe 19 martie, fără nici un motiv, camioane cu oameni foarte simpli, nu contest, mulți dintre ei de bună credință, induși în eroare, marea lor majoritate sub influența băuturilor alcoolice, s-au oprit în centrul orașului Târgu-Mureș cu răngi, cu topoare, cu tot ce se poate lovi și au distrus unul din "centrele secesioniste ardelenești" ale țării noastre. A doua zi, pe 20 martie, a avut loc o demonstrație pașnică, s-au strâns câteva mii de oameni în centrul Târgu-Mureș-ului - am fost și eu acolo. Vreau să vă mai spun un lucru în legătură cu 19 martie. Pe 19 martie, după-masa, am ieșit și eu nevasta-mea - stăteam foarte aproape de tribunal - să vedem ce se întâmplă. La un moment dat șirul acesta de oameni venea de la Radio Târgu-Mureș înspre tribunal și din coloană unii oameni au început să fugă, să-i fugărească pe oamenii de pe trotuar. Ne-au fugărit și pe noi. Un om care fugea lângă noi spunea: "Fraților, nu dați, că sunt român". Cică: "Lasă, că te știm noi" și l-au bătut și pe el. Și acest lucru dovedește emotivitatea, agresivitatea, pe care o vedeau.? Nu conta absolut nimic. Pe 20 martie, când a avut loc o demonstrație pașnică a comunității maghiare în care s-a cerut fostului președinte Ion Iliescu să vină la Târgu-Mureș, dânsul nu a venit, l-a trimis pe domnul Gelu Voican Voiculescu, pe domnul Mînzatu, pe domnul Verestoy Attila. A fost un grup de la București care a purtat discuții cu reprezentanții comunității maghiare și a comunității române sau a comunității române și a comunității maghiare din Târgu-Mureș. Ei, în acele momente, iarăși, în timp ce noi discutam au venit autobuzele cu oamenii respectivi care au atacat demonstranții.

Aceste evenimente au fost de-a lungul timpului cunoscute. Cred, doamnelor și domnilor senatori, sunt convins de acest lucru, că noi, comunitatea maghiară din Târgu-Mureș, nu am fost cei care am, provocat incidentele, ci am fost victimele incidentelor respective. Tot așa cum marea majoritate a românilor care au venit în Târgu Mureș au fost victimele securității de atunci. Și rezultatul s-a văzut la câteva zile după aceea. Securitatea a fost reînființată, sub noul nume de Serviciul Român de Informații, nu a mai fost subordonat Armatei cum a fost până atunci și marea majoritate a securiștilor au trecut dintr-o barcă în alta. Și-au schimbat hainele, dar năravurile nu. Au trecut 15 ani. Avem un serviciu de informații nou, cu oameni demni, cu oameni care apără interesele acestei țări. Dar vreau să fie foarte clar pentru toată lumea. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să spunem adevărul în față. Noi, toți, atunci, am fost victimele securității, securitate care a avut ca singur scop apărarea dictaturii ceaușiste și dacă noi vrem ca țara noastră comună, România, să fie membră deplină a Uniunii Europene, să fim numai nu importatori de democrație, ci exportatori de stabilitate, avem obligația de a spune adevărul. Și obligația trebuie să înceapă cu cel care a fost președintele țării. Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze)

 
  Mihai Lupoi - răpirea ziariștilor români în Irak; - monopolul privat din industria cimentului din România (declarația nu a fost prezentată în plen);

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mihai Lupoi, aveți cuvântul. Aveți la dispoziție 2 minute. Urmează domnul senator Marius Marinescu.

   

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aveam alt subiect la declarația politică, monopolul privat din industria cimentului din România. Am să renunț - și am dat stenografei să consemneze - și pentru că subiectul de actualitate pentru toată lumea este răpirea ziariștilor în Irak și pentru că, probabil dintre dumneavoastră, sunt cel care a fost cel mai mult în Irak și înainte de ocupație, și după, aș vrea să vă aduc aminte câteva lucruri.

Principalii artizani ai implicării României, din punct de vedere militar, în Irak se găsesc în banca din dreapta: senatorul Iliescu, senatorul Geoană, senatorul Popescu și trebuie să-și asume în întregime consecințele acestei implicări.

Doi - aș vrea să nu uitați că tot sub patronajul PSD-ului, autoritatea celui care poate să prelungească termenul sau să mărească numărul soldaților implicați a trecut la Președinție. Eu cred că e cazul să revină sub autoritatea Parlamentului.

Vreau să-i precizez doamnei senator Corina Crețu, cu toată simpatia pe care i-o port, că românii, acolo, au trupe de poliție militară și informații militare. Nu facem nici un fel de poduri sau de drumuri.

În Afganistan, de unde rușii, care sunt vecini și direct interesați și foarte interesați, au plecat cu coada între picioare, la ora actuală, soldații români se păzesc pe ei înșiși și, din când în când, câte un convoi de demnitari. Acesta este marele succes pe care l-am obținut în Afganistan.

Eu am spus și acum doi ani, când m-am întors din Irak, că va fi război civil și am avut dreptate. Vă spun și acum că situația este și mai tragică. Acești ziariști - și vă spun cu certitudine pentru că am vorbit, astăzi, în Irak, cu persoanele pe care le cunosc și cunosc persoane în mediul religios de acolo, la foarte înalt nivel - au fost răpiți, inițial, de o grupare - să zic așa - de bandiți, iar, la ora actuală, au fost cumpărați de Azarkaui. Ei nu se ocupă cu răpiri, ei cumpără acești prizonieri. Situația lor este extraordinar de gravă. Azarkaui nu eliberează niciodată prizonieri.

Vă rog să luați foarte în serios situația. Trebuie mult mai multă discreție în jurul unui asemenea subiect. Eu sunt de acord să facem declarații, să ne adresăm parlamentelor, dar unde se găsesc ei acum sunt în pericol de moarte și rog Parlamentul României, și rog serviciile secrete românești să trateze cu extrem de multă discreție. Cu cât se va face mai multă reclamă, cu atât vor fi folosiți mai mult pentru interese politice.

Atâta timp cât este vorba de un schimb pe bani, vreau să vă spun că, acum o lună de zile, a fost răpit tatăl celui care m-a însoțit în Irak - acum are un nume românesc, se numește Năstase Cătălin - și, cu discreție și cu ceva bani, am reușit să-l eliberăm.

Am fi putut face mult și în această situație dacă nu se făcea atâta reclamă. La ora actuală, trebuie multă discreție și trebuie folosite intens relațiile pe plan local, în special religioase.

Vă mulțumesc și vă rog să luați în considerare discreția care trebuie păstrată în jurul acestui subiect. (Aplauze.)

(Declarație necitită în ședință.)

În atenția domnului Philip Queastiaux

Doamnelor și domnilor senatori,

În scurtul timp alocat Independenților, voi încerca să trag un semnal de alarmă privitor la înlocuirea Monopolului de stat cu monopolul privat, individual sau de cartel.

Citesc în ziare, zilnic, despre corupția din sistemul de stat, dar nimic despre corupția din sistemul privat, care apare, mai ales, în marile multinaționale, unde angajații români pătrund, ca un virus în calculatoare și contaminează și reprezentanții străini ai acestor mari companii, începând cu rețelele de supermarket-uri unde, pentru a pătrunde cu un produs, trebuie să dai șpagă consistentă directorului de achiziții, până la producătorii de combustibili și ciment.

Pentru a nu mă lua după zvonuri, am adoptat poziția unui dealer vizavi de celebrul colos Lafarge. Deși firma, pe care o reprezentăm chipurile, avea un istoric de plată și de activitate impecabil, recunoscut și binecunoscut reprezentanților multinaționalei Lafarge - Romcim, nu a reușit să încheie nici un contract în condițiile similare altor firme din județul Dolj care aparțin rudelor sau prietenilor familiei directoarei de vânzări Pavlov. Familia Pavlov a transformat concernul Lafarge într-o feudă proprie cu știrea sau nu a președintelui francez cu care nu am reușit să am nici o discuție directă pentru a-i prezenta situația.

Cer Consiliului Concurenței și organismelor însărcinate cu supravegherea post-privatizare să se implice și să ancheteze activitățile de cvasi-monopol, mai ales în industria cimentului, iar Guvernului României să suspende taxele vamale la ciment pentru a aduce prețurile pe piața internă la un nivel normal.

Altfel, nu facem decât să ne poluăm țara și să vindem produse energointensive la prețuri modice la export și să se recupereze paguba din prețurile la intern. Și atunci, mă întreb: la ce bun o revoluție și privatizarea dacă facem exact ce făcea și regimul Ceaușescu, dar, nu în beneficiul țării, ci a unor animale de pradă care acționează conform unor reflexe condiționate de tip "Pavlov", oriunde le miroase a bani.

Ne gândim la autostrăzile pe care vrem să le construim acum, dar a făcut cineva un calcul cât ciment intră la o astfel de investiție ? Faceți-l și veți înțelege de ce autostrada noastră costă de câteva ori mai mult decât altele similare. Pentru că la noi, ca la nimeni, sat fără câni, s-au respectat angajamentele investiționale post privatizare asumate, referitoare la protecția mediului, sau numai cele privitoare la o așa numită aliniere a prețurilor, care se face întotdeauna în sus. La noi, crește sau scade dolarul, prețurile se duc în sus, raportate la cele europene, la fluctuația cursului și, mai nou, la conjunctura internă. Cine să mai înțeleagă ?

Într-o declarație ulterioară, mă voi ocupa de situația de la Petrom unde, acum, conduce o echipă bulgărească și unde partenerii români au fost înlocuiți cu străini, precum și de ușurința cu care se acordă permise de muncă unor expatriați pakistanezi, bulgari sau de alte naționalități, care nu au nici o pregătire și nici o experiență mai bogată decât românii, dar fac dumping în materie de salarii. Aliniem prețurile la Europa și lefurile la India și Bulgaria. Halal interes național !

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Marius Marinescu - atacurile Opoziției la adresa ministrului justiției, Monica Macovei; - eradicarea corupției și referoma justiției;

Invit la microfon pe domnul senator Marinescu Marius, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD. Urmează domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Asistăm, de la o vreme încoace, la o serie de atacuri extrem de violente ale opoziției împotriva doamnei ministru Macovei. Sigur, motivația acestor atacuri stă tocmai în frica foștilor guvernanți, manifestată nu o dată, că uriașul mecanism al corupției va fi strivit.

Dacă pentru domnul senator Iliescu, discursul duplicitar, incoerent, antidemocratic a devenit o realitate cotidiană, mă miră profund poziția unor membri mai tineri ai PSD-ului care, în locul unei analize critice privind marile erori comise de fostul Executiv de la Palatul Victoria, susțin jocul murdar al dinozaurilor lui Cozmâncă.

Despre ce erori vorbesc ?! Păi, dragi colegi mai tineri din PSD, sper ca, măcar pentru moment, vă puteți întreba de ce clauza de salvgardare amenință încă integrarea ? Răspunsul stă în proasta gestionare a reformei, în justiție, stă în corupția generalizată pe care, cu sârg, au întreținut-o, 4 ani, colegii dumneavoastră.

Știți cum sună protestele opoziției de astăzi ? Este ca și când, în România, s-ar participa la o cursă de atelaje și PSD-ul ar fura roțile de la propria căruță. Vine cineva, le pune la loc, reluăm cursa și dumneavoastră ne acuzați că roțile sunt de lemn de stejar, nu de fag. Bine că sunt așa cum sunt !

Doamna ministru Macovei a lansat, sâmbătă, două strategii extrem de importante în lupta reală împotriva corupției. Prezența la ședința de Guvern a domnului Jonathan Scheele și aprecierile pozitive pe care acesta le-a făcut ne dau speranța că data de 31 martie, dată foarte importantă în parcursul de aderare, dată pe care, altfel, PSD-ul a făcut tot ce i-a stat în puteri să o compromită, este, în sfârșit, acoperită.

Iată că promisiunile din campania electorală ale domnului Traian Băsescu devin aplicabile mai devreme decât se așteptau adversarii noștri politici.

Varianta finală a strategiei anti-corupție va fi adoptată în ședința de Guvern de mâine, ședință la care va participa președintele României, în motivarea demersului său privind coerența instituțiilor statului în reformele necesare integrării europene. Scopul strategiei este de a realiza un front efectiv de luptă împotriva corupției, de a răspunde criticilor din Raportul Freedom House, cât și altor observații făcute de specialiști, cum ar fi Raportul național asupra corupției din 2005 al Asociației Române pentru Transparență și rapoartele Comisiei Europene.

Am convingerea că doamna ministru Macovei, Guvernul Tăriceanu vor avea puterea și determinarea să aducă acest demers la bun sfârșit, chiar și dacă sistemul va încerca să se autoprotejeze.

Chiar dacă cele două Parchete, anticorupție și general, sunt marcate de grave disfuncții și de ineficiență evidentă, sunt sigur, totuși, că oameni ca domnul Amariei vor înțelege să părăsească singuri funcțiile pe care le dețin. Există o minimă decență în care încă mai cred.

Rămâne o temă de dezbatere pentru parlamentarii români în ce măsură sunt ei dispuși să consolideze o reală voință politică privind reformele din justiție. Noi, parlamentarii din coaliția de guvernare, suntem hotărâți să mergem până la capăt, până la finalizarea efectelor acestor reforme.

Doresc să fac un apel de la tribuna Senatului, tuturor colegilor, indiferent din ce partid fac parte, să analizeze cu discernământ, cu responsabilitate, situația delicată în care ne aflăm. Haideți să punem împreună bazele unui stat de drept modern, cu o justiție independentă și eficientă, cu dosare de corupție finalizate, fără vânătoare de vrăjitoare.

Vom avea, după aceea, liniștea și înțelepciunea să reconstruim împreună și imaginea parlamentarului român. Nu presa este vinovată că noi suntem priviți așa cum suntem priviți, chiar dacă fostul președinte Iliescu a rămas la nivelul ziarelor "Pravda" și "Scânteia". Noi suntem vinovați.

De prea multe ori, în Senatul României, interesul național este prost înțeles. De prea multe ori, intervențiile politice sunt neargumentate, de dragul unor ironii ieftine și în detrimentul analizei critice.

Vă invit, stimații mei colegi, să reflectați asupra acestor considerații și să participați, cu mintea și inima, la punerea în drepturi a instituției pe care, vremelnic, o reprezentăm, Senatul României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Otilian Neagoe - Mihăilă Cofariu; - aplicarea algoritmului politic în toate palierele administrației publice; - organizarea de către Parlament a unui seminar cu tema: Convergențe europene actuale în administrația românească.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat. Urmează domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

V-aș ruga, domnule președinte, să-mi îngăduiți, pentru un minut, înainte de a intra în subiectul declarației politice de azi, să fac câteva succinte referiri la declarația pe care a făcut-o domnul senator Gyorgy Frunda. Ce a uitat să ne spună domnia sa este un fapt grav care s-a întâmplat în acele zile ale lui martie 1990, când Mihăilă Cofariu zăcea pe caldarâmul din Târgu-Mureș și toate agențiile internaționale de presă transmiteau că un maghiar este bătut bestial la Târgu-Mureș. La vreo câteva săptămâni după acest incident, am vizitat o familie din Sighișoara care spunea așa: "în acele clipe, noi ne-am dat seama că persoana care era căzută la pământ este un român pentru că românii nu dau niciodată într-un om care este căzut jos".

Domnule președinte,

Subiectul declarației politice de azi este legat de un obiectiv obsesie al actualei puteri și anume aplicarea algoritmului politic în toate palierele administrației publice.

Așa cum se știe, algoritmul politic este o filozofie care a fost aplicată în 1997. El este, de fapt, identificat ca o filozofie ce a aparținut guvernării CDR-iste și, de fapt, românii spun mereu despre acest lucru ca fiind boala guvernării CDR-iste. Iată că această filozofie, a algoritmului politic, a fost preluată și de noua putere și ea este aplicată cu vehemență și agresivitate în toate palierele administrației publice.

Sunt, în toate județele, fapte care atestă că s-a procedat și se procedează cu o agresivitate nemaiîntâlnită asupra funcționarilor publici, asupra oamenilor din administrația publică locală. Dacă, la nivelul administrației publice centrale, s-au făcut schimbări pe baza algoritmului, iată că, totuși, după 3 luni, încă târgul politic algoritmic de împărțire a funcțiilor publice nu a încetat. Se încearcă, acum, și adoptarea prin intermediul unor inițiative legislative a unor metode de înlocuire a funcționarilor publici. Mă refer, aici, la faptul că s-a depus o inițiativă legislativă la Camera Deputaților pentru a transforma funcționarii publici în personal contractual de management și performanță.

Știm că, în anul 2006, se intenționează ca - și este adoptată o lege în acest sens - prefectul va deveni înalt funcționar public. Cum poate un înalt funcționar public să fie șeful unor structuri care sunt conduse de oameni care sunt numiți prin algoritmul politic ?

De asemenea, se află depusă o inițiativă legislativă, la Camera Deputaților, prin care se încearcă modificarea unor articole din Legea nr. 215/2001 prin care președinții consiliilor județene și viceprimarii să poată fi înlocuiți din funcție prin votul majorității consilierilor. De asemenea, viceprimarii, la inițiativa a 30% dintre consilieri să poată fi schimbați prin votul majorității. Așa cum se știe, în actuala Legii nr.215/2001, înlocuirile se pot face prin votul a două treimi dintre consilieri.

Este, după părerea noastră, un atentat la stabilitatea administrației publice locale, la aplicarea, pe un întreg mandat, a programelor de dezvoltare a localităților.

Sigur, ca să continue această ofensivă pentru clientela politică, actuala putere n-a uitat nici cabinetul demnitarului. Iată, a fost introdus cabinetul demnitarului pentru aproape 150 secretari de stat și asimilat secretarilor de stat. În total, este vorba de vreo 1100 de persoane. Deci, atunci când este vorba de clientelă politică, puterea nu face economie de fonduri, deși n-avem bani pentru pensii, deși nu sunt bani pentru subvenții în agricultură.

Cred, domnilor senatori, că suntem într-un moment cheie pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană. Trebuie ca administrația publică în general să dovedească eficiență și performanță.

Avem nevoie, în această perioadă, de o bună evoluție la acest capitol pentru ca toate negocierile care s-au făcut în această perioadă pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană să dobândească o nouă calitate. Este nevoie să armonizăm standardele din administrația românească cu standardele europene.

De fapt, aș vrea să vă propun pentru Birouri permanente ale celor două Camere, să organizăm un seminar, sub egida Parlamentului, care să se refere la convergențe europene actuale în administrația românească.

Avem nevoie să dobândim profesionalism, să dobândim eficiență, să dobândim calitate în întreaga administrație publică.

Trebuie să spunem că suntem deficitari la capitolul funcționarilor publici. Funcționarii publici se formează foarte greu. În momentul în care facem aceste epurări din administrația publică, în momentul în care sacrificăm persoane care au mizat pe o carieră în administrația publică, nu facem decât să ne diminuăm competența în administrația publică.

Vreau să vă spun că 50% dintre funcționarii publici, de astăzi, din România sunt persoane cu studii medii. Deci, avem nevoie de pregătire profesională deosebită, avem nevoie de oameni valoroși.

Ceea ce se întâmplă, astăzi, în administrația publică, prin aplicarea fără discernământ a algoritmului politic este inadmisibil și cred că trebuie ca actuala guvernare să pună punct acestui lucru.

Mulțumesc. (Aplauze).

 
  Corneliu Vadim Tudor - replică la declarația politică a domnului senator Frunda Gyorgy.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare.

Urmează domnul senator Puiu Hașotti.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, onorați colegi.

Nu aș fi vorbit, dacă domnul Gyorgy Frunda nu ar fi provocat Senatul României și, în general, sentimentul de demnitate al românilor. Domnul Frunda are un obicei prost: dă și fuge! Între timp, din 1876 încoace, de la Graham Bell, s-a inventat telefonul. Să-l cheme cineva aici, de față, să aibă curajul răspunderii și să audă, pe viu, ce-i spun eu acum! Rușine, domnule Frunda, să provoci mereu, în Parlament, cu minciuni, cu invenții, cu făcături! S-a vorbit de restabilirea adevărului. Care adevăr? Al criminalului Albert Wass, care a ucis și români, și evrei nevinovați în timpul celui de-al II-lea război mondial și pe care, acum, îl reabilitează colegul nostru, domnul Frunda? Care adevăr? Al criminalilor care au jucat fotbal, într-adevăr, în decembrie 1989, cu capete de militari români și le-au băgat monede în găvanele însângerate ale ochilor, și stemele de la caschete, și șobolani morți în gură? Există un Raport Parlamentar, raport botezat de mine, atunci, "Har-Cov", de la prescurtarea numelor celor două județe. Și așa i-a rămas numele. Au mințit sutele de parlamentari, care au anchetat atrocitățile, bestialitățile îngrozitoare care s-au întâmplat atunci, în decembrie 1989, și care, la o altă scară, s-au repetat, în martie 1990, la Târgu Mureș? Dar până unde poate merge toleranța românească, să fim scuipați în ochi, în permanență, să fim făcuți noi criminali? Așadar,noi sîntem vinovați, în țara noastră! De ce? Cine are interes să provoace tensiuni etnice în Transilvania? Românii? Dar Transilvania, de jure și de facto, e a României! Logic, noi nu avem nici un interes. Interesul nostru e pacea, e concordia etnică, armonia. Interes au cei care nu ne lasă să trăim și care nu se obișnuiesc cu ideea că procesul evolutiv istoric a dus la făurirea României Mari. Nu se poate să-și forțeze mereu norocul domnul Frunda în Parlamentul României, fiindcă poate determina reacții de genul acesta. E un aforism foarte bun al unui om de geniu, evreu-polonez, celebrul Stanislaw Lec, unul din marii ironiști ai lumii: "Despre ce urlă lupii? Despre ferocitatea mieilor!" Mereu auzim cât de răi sânt românii. Cine spune asta? Cei care au asasinat sute de mii de români, de-a lungul Istoriei! Nu a Istoriei medievale, aia e altceva - ci chiar a Istoriei moderne. S-a pronunțat, aici, numele domnului Ion Iliescu. Am datoria morală de a-l apăra pe domnul Iliescu, pentru că el a avut dreptate, cel puțin în acest caz. Da, domnul Iliescu a spus adevărul. Dar de ce nu-i mulțumește domnul Frunda domnului Iliescu fiindcă, în milostivenia domniei-sale, a grațiat pe unul dintre criminalii maghiari din decembrie 1989, client al avocatului Frunda? În schimb, decretul de grațiere pentru Miron Cosma - care, după câte știu eu, n-a omorât pe nimeni - a fost revocat. Mă rog, nu e momentul să discutăm, acum, această chestiune. Însă nu poți să-l scoți vinovat pe Ion Iliescu că se duce la Târgu-Mureș, în țara lui, ca orice cetățean, care, prin Constituție, are dreptul la libera circulație a persoanelor, și spune ce gândește. Vine cineva la microfonul Parlamentului și-l denunță ca pe un răufăcător! Nu e corect. Dacă nu era Iliescu, atunci, la Târgu Mureș s-ar fi produs o baie de sânge! Să nu uităm că s-a lucrat cu clișee false, cu minciuni: așa, întâmplător, într-un hotel era un cameraman irlandez. De unde și până unde? Cameraman care a filmat o victimă "ungurească", linșată, călcată în picioare, sfâșiată de niște bestii, de "români". Toate argumentele ulterioare, toate dovezile că, de fapt, adevărul era invers, că acela era un biet țăran român, care nu fusese amăgit de Securitate și care nu venise să mănânce ungur pe pâine, n-au mai contat. Mihăilă Cofariu, din Ibănești, venise pentru că era un pericol grav, atunci, în inima Transilvaniei românești. Nu trebuie să-l amăgească nimeni pe țăranul român să-și apere țara. Țăranii noștri au luptat în Războiul de Întregire a Neamului, nu neapărat pentru promisiunea făcută de primul-ministru, Ionel Brătianu, că vor fi împroprietăriți, ci pentru că au harta României Mari în sânge, pentru că moșii și strămoșii lor au luptat pentru țara lor. Așa cum luptă și francezii pentru țara lor, cum luptă și germanii, cum luptă și ungurii. Jos pălăria! Respectăm tot ce ține de demnitatea națională, dar să nu ne ia nimeni de proști, să nu ne insulte nimeni inteligența. Așa ceva nu vom tolera. Iredentismul și șovinismul unguresc nu sânt invențiile Secolului XX sau ale Secolului XXI. Din păcate, ca istoric, vă pot spune că ungurii se comportă ca o populație care a ajuns târziu la masa civilizației. A venit în anul 896 în zona aceasta și a găsit geografia ocupată: românii în Transilvania, sârbii în Apus, slovacii puțin mai sus, mai erau și alți slavi, ucrainienii. Și atunci, ungurii au început să disloce. Noi i-am primit cu dragoste, dar nu se poate să ne dea pe noi la o parte, să ne facă pe noi intoleranți și criminali, numai pentru că e locul cam strâmt! Ce probleme au cu slovacii, de pildă? De ce îi critică slovacii? De ce nu le permit slovacii să facă tot ce le trece prin cap? Țin minte că, în 1985, a fost o adunare, o șezătoare a Uniunii Scriitorilor, în centrul Municipiului Sfântu-Gheorghe, și niște maghiari "pașnici" au pus o bombă chiar sub statuia lui Mihai Viteazul, sub burta calului. O decalare de program a lui D.R.Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor - iar Adrian Păunescu știe, a fost mare vâlvă atunci, deși s-a acoperit, fiindcă era cenzură - a făcut să nu se întâmple o tragedie și mai mare. Totuși, o tragedie s-a întâmplat, pentru că, din curiozitate, un copilaș s-a dus să vadă ce e cu pachetul acela frumos ambalat, dar a explodat bomba și a murit copilul, care era chiar maghiar. La asemenea nenorociri se poate ajunge acolo unde nu este minte.

Domnule președinte, onorați colegi!

Problema de fond e a statutului U.D.M.R. Haideți să vedem dacă se conformează Legii această organizație non-guvernamentală, pentru că, prin statut și prin program, U.D.M.R.-ul cere autonomie pe criterii etnice, autonomie teritorială. De aceea, nu se înscrie la Tribunal, precum celelalte partide, cu adevărat legale. Nu pentru că nu ar avea U.D.M.R.-ul reprezentare în 25 de județe. Au ei câțiva unguri răzleți și pe la Giurgiu, și pe la Alexandria. Se poate încropi. Dar orice Tribunal din țara asta, când le vede statutul și programul, nu-i înregistrează, fiindcă ele contravin Articolului 1 din Legea fundamentală a țării, Constituția. Ce Dumnezeu! Haideți să intrăm în legalitate! Mereu ni se flutură europenismul pe la nas. Noi suntem niște barbari, noi suntem din fundul Balcanilor, și vine, deodată, europeanul domn Frunda, care apără un asasin de români și de evrei, un criminal de război - pe Wass Albert - și ne scoate ochii, că de ce, adică, nu cădem în genunchi în fața superiorității sale, care se plimba la braț, liniștit, cu distinsa consoartă a sa! Dar ce căutau mii și mii de maghiari, acolo, la Târgu-Mureș, să agite spiritele, în tot începutul anului 1990, din ianuarie până în martie? Cereau autonomia Transilvaniei, ajutați de agenți ai Budapestei! Asta căutau! A spune că SRI-ul, creat atunci, e beneficiarul acelor evenimente, pe care le-ar fi și provocat, și că ar fi urmașul Securității, e o altă infamie. SRI-ul este o instituție necesară, e anticorpul de care avem nevoie. Fiecare organism are nevoie de asemenea anticorpi. De ce nu ține un asemenea discurs domnul Frunda în Parlamentul de la Budapesta, să ceară interzicerea sau ținerea sub capac a Serviciilor Secrete? Să nu uităm că mulți oficiali de la Budapesta au provocat asemenea stări de lucruri. În urmă cu mai mulți ani, a apărut o carte cu o prefață a președintelui de atunci al Ungariei, Arpad Göncz, care avea o copertă cu Transilvania în sârmă ghimpată. Adică, românii o țin prizonieră, în sârmă ghimpată. Nu mai vorbim de purificarea etnică ce a început chiar din 22 decembrie 1989. Problema ungurilor din Harghita și Covasna, și chiar din Mureș, este că nu au culoar cu Ungaria, în timp ce în alte țări ei au graniță cu Ungaria și visează la o Ungarie Mare. Aici, la noi, nu au și vor să creeze, artificial, un culoar.

În încheiere, vreau să vă spun ceva în legătură cu ce au vorbit alți colegi. E prematur să ne pronunțăm referitor la cazul ziariștilor din Irak. E mai complicată situația. În următoarele 48 de ore, veți afla lucruri ieșite din comun. Eu nu mă hazardez, nu mă grăbesc, invit și eu la prudență, la solidaritate națională și creștină. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Puiu Hașotti - 13 și 25 aprilie 2005 - semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană; - concordie politică;

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr, P.N.L.-P.D."

Și urmează domnul senator Ion Moraru.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

În primul rând, eu aș dori să le spun colegilor de la U.D.M.R., și tuturor celor care au sărbătorit Paștile: "Hristos a înviat!" (Aplauze).

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu se răspunde prin aplauze, ci prin: "Adevărat a înviat!" (Rumoare în sală).

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

În al doilea rând, sper ca domnul senator Corneliu Vadim Tudor să nu-l bănuiască, până la urmă, pe domnul președinte, Traian Băsescu, că domnia sa se afla într-o uniformă de camuflat a armatei maghiare. (Rumoare în sală).

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Dacă ar fi să caracterizez, în câteva cuvinte, scena politică pe care noi toți - și puterea, și opoziția - evoluăm, prea adesea, în fața opiniei publice naționale, de trei luni de zile, aș spune următoarele, reluând cuvintele unui reputat sociolog american, citez: "Ne petrecem timpul pentru a da spectacole, mai degrabă, decât a da informații".

Vă propun, stimați colegi, să medităm împreună asupra semnificației frazei abia citate și să încercăm, indiferent de ce parte a baricadei ne plasăm ca doctrină, orientare și practică politică, să o adaptăm tocmai vieții noastre politice, viață în care, absolut firesc pentru o democrație, fie ea și perfectă sau, dacă doriți, aflată în curs de consolidare, confruntările de idei, de opinii și de soluții între partide reprezintă esența însăși a organismului politic național. Repetând o banalitate - dar, de cele mai multe ori, lucrurile cu adevărat importante se rostesc în cuvinte puține și simple -, aș spune că aceste confruntări politice sunt condiția sine qua non a unei democrații sănătoase.

Așadar, stimați colegi senatori, să ne duelăm, metaforic vorbind, în continuare, să o facem fiecare din perspectiva partidului pe care îl reprezintă, dar având conștiința că, dincolo de diferențele dintre noi, undeva, tot trebuie, obligatoriu, să ne întâlnim.

Iar punctul acesta de convergență este binele țării, cu atât mai mult cu cât astăzi, când țara noastră se află în prezența unui examen european de importanța pe care o știm cu toții. Este foarte aproape un dublu moment și mă refer aici, evident, la datele de 13 și 25 aprilie 2005, pe care nu mă sfiesc a le numi de importanță capitală, chiar istorică pentru destinul României.

Parafrazându-l pe Neil Armstrong, primul pământean care a pus piciorul pe suprafața Lunii, în iulie 1969, pot spune și eu că luna aprilie 2005 va constitui un pas mic pentru clasa politică - și aici mă gândesc atât la actuala putere, sub autorizarea căreia se va înregistra actul în sine, de semnare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, cât și la reprezentanții guvernării din perioada 2001-2004, când obiectivul european a constituit una din marile priorități asumate de toate instituțiile statului -, dar va fi (pasul de care vorbeam) un pas decisiv pentru poporul român. Va fi pasul de care avem nevoie pentru a aspira legitim la un viitor sigur pentru România și pentru toți cetățenii ei.

Iată, prin urmare, ceea ce trebuie să ne preocupe pe noi toți, putere și opoziție și am convingerea că nu sunt singurul care gândește astfel. Repet, suntem diferiți, suntem aprioric despărțiți de concepte și de orientări politice, avem însă în comun suficiente teme pe care ne întâlnim și care ne-ar putea permite să evităm disputele sterile, fără nici o finalitate de substanță, așa cum s-a întâmplat - să-mi permiteți să vă reamintesc, stimați colegi de Senat - nu mai târziu decât în ultima noastră ședință plenară, de joia trecută, atunci când, timp de aproape două ceasuri, am încrucișat floretele pentru o miză care, orice s-ar spune, era minoră.

Timpul nu mai are răbdare, stimați colegi, timpul și mai ales țara nu ne pot ierta politica de dragul politicii. Politica noastră, a tuturor, este cazul să fie productivă, eficientă, benefică pentru cei care ne-au făcut politicieni.

Demersul politic al nostru, al tuturor, are un loc comun: interesul național care este mai presus de orice altceva.

Și permiteți-mi, domnule președinte și stimați colegi, ca în încheierea acestei declarații politice, să vin în fața dumneavoastră cu un citat din Gheorghe Brătianu, a cărui operă, dacă nu ca întindere, cel puțin ca valoare, eu o consider egală cu a lui Nicolae Iorga: "Întorcându-ne la izvorul pururea limpede al istoriei naționale, să știm să culegem din experiența îndelungatelor veacuri de încercări, de năpastă, de suferință ale strămoșilor, încrederea lor statornică și senină în menirea și puterile acestui neam". Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Ion Moraru - nerespectarea legii de către actualul Guvern în activitatea de legiferare;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmează domnul senator Viorel Arion.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Tema declarației de astăzi mi-a fost sugerată cu câtva timp în urmă de ministrul pentru relația cu Parlamentul care declara ritos că: "a crescut gradul de colaborare dintre Guvern și Parlament, s-a redat celor două Camere demnitatea de a decide asupra procesului legislativ și actualul Guvern are o rată de succes, în Parlament, de 100%".

Domnul ministru delegat a spus că, în ianuarie-februarie 2005, s-au adoptat doar 10 ordonanțe de urgență, dar domnia sa uită faptul că, acum patru ani, am fost nevoiți să reparăm, în regim de urgență, toate boacănele făcute de CDR-ul de atunci și le vom repara și pe cele pe care le face acum puterea, imediat după anticipatele cu care tot amenință actualul președinte al României.

Dar ca să lămurim cu numărătoarea ordonanțelor, îi amintim noi domnului ministru și de cele 23 de ordonanțe simple pe care actualul Guvern le-a dat în luna ianuarie, în baza Legii de abilitare, pregătite de Guvernul PSD, în timp ce noi, acum patru ani, nu am avut la dispoziție un asemenea instrument legislativ. În plus, iată că, în numai o lună, numărul ordonanțelor de urgență a ajuns la 21, înainte de ultima ședință a Guvernului.

Dar nu numai numărul ordonanțelor este problemă, sub anumite aspecte am mai pus problema constituționalități și legalității acțiunii guvernamentale în procesul de legiferare.

Se constată, în continuare, că Guvernul nu respectă principiile elementare ale transparenței activității administrative. Spre exemplu, pe site-ul Guvernului, la rubrica inițiative legislative se poate consulta doar arhiva 2001-2004. Ne facem datoria să amintim guvernanților că există o Lege nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, al cărei art. 6 prevede: "În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, Autoritatea Administrației Publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune, pe site-ul propriu, să îl afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului și să îl transmită către mass-media centrală sau, după caz, locală. Anunțul va fi adus la cunoștința publicului cu cel puțin 30 de zile înainte." Rezultă că toate actele normative au fost promovate de Guvern fără consultarea cerută de Legea transparenței decizionale, deci fără respectarea legii.

Cu toate acestea, într-o deplină ignoranță sau poate total dispreț, Guvernul adoptă ordonanțele, iar după reacția negativă a forurilor internaționale, a mediului de afaceri sau a sindicatelor, este nevoit să le modifice. Nici urmă de fișe financiare, de studii de impact, de rapoarte cost-beneficiu, de consultări prealabile sau ce mai prevede legislația în vigoare.

Dacă trecem la analiza conținutului ordonanțelor de urgență ale actualului Guvern, vom constata că ele se pot clasifica, deocamdată, în trei categorii.

În primul rând, sunt ordonanțele numite, pe bună dreptate, "de unică folosință", prin care se încalcă legea și Constituția, pentru a da o aparență de drept epurărilor politice. S-a amintit, de exemplu, Ordonanțele de urgență nr. 5,10,11/2005 privind "EXIMBANK-ul", "organizarea cabinetului demnitarului", respectiv "Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor" și probabil că Guvernul va încerca să rezolve, tot prin aceleași metode, și așa-zise probleme de la alte autorități: Consiliul Național al Audiovizualului, Institutul Național de Statistică, Radioul public, Televiziunea publică, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței și așa mai departe.

Și, ca să nu se mai împiedice Guvernul de vreo lege pe care urma să uite să o modifice, probabil că va suspenda cu totul Statutul funcționarilor publici, poate și Statutul magistraților sau chiar Codul muncii.

În al doilea rând, sunt Codurile fiscale. În decembrie, actualul Guvern a adoptat Ordonanța de urgență nr. 138/2004, pe care a cam uitat-o prin Parlament. Și dacă a uitat-o, dă alta mai bună, aplicabilă de la1 aprilie. S-ar putea să fie, însă, doar o păcăleală, după care, în funcție de negocierile cu Fondul Monetar Internațional sau cu Uniunea Europeană, va mai fi nevoie de alte ordonanțe și mai urgente. Dar despre această nouă modificare a Codului fiscal va trebui, desigur, să se realizeze o analiză separată.

Și, în sfârșit, în al treilea rând, sunt ordonanțele Videanu, prin care se netezește calea candidatului Guvernului la Primăria Capitalei. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2005 s-a modificat Legea alegerilor locale, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2005, Legea finanțelor publice locale și a mai anunțat fostul ministru de stat că mai are nevoie, pentru campanie, și de o ordonanță care vizează Catedrala Mântuirii Neamului - a fost adoptată imediat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2005. A mai spus domnul candidat Videanu că are nevoie și de modificarea Legii administrației publice. Aici situația este mult mai complicată și actuala putere are obiective mult mai vaste, pentru că nici cabinetele demnitarilor și nici consiliile de administrație nu au acoperit toate solicitările clientelei politice ale Alianței, operațiunea de epurare politică vizează acum și administrația din județe.

Întrucât Legea administrației publice locale nr. 215/2001 le stă guvernanților în cale, există tot mai multe semnale că se intenționează modificarea acesteia.

În legătură cu acest aspect, tragem un foarte serios semnal de alarmă: consecințele unui astfel de demers care poate fi numit, pe drept cuvânt, nesăbuit, ar fi dintre cele mai grave, privind evoluția societății românești.

Să nu uităm că Legea nr. 215/2001 este vitală pentru integrarea în Uniunea Europeană, iar Guvernul Tăriceanu a primit deja semnale, de la Bruxelles, că stabilitatea funcționarilor constituie un criteriu politic esențial.

Vă asigur că toate aceste abuzuri sunt atent monitorizate, iar colegii noștri din Cameră au tras deja un semnal de alarmă, prin moțiunea simplă "Deprofesionalizarea și politizarea administrației publice - principii ale guvernării Tăriceanu", care se discută la această oră. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar la Partidului Social Democrat.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arion - disprețul unor poiticieni români față de presă;

Invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD. Urmează domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi vorbi astăzi, în scurta mea intervenție, despre disprețul unor politicieni români față de presă.

Ultimii 15 ani, poate cei mai grei din istoria recentă a românilor, ne-au adus și satisfacția de a avea o presă adevărată, eliberată de constrângerile regimului comunist, o presă care în timp a reușit să își consolideze poziția în societate, revenind la statutul normal de a patra putere în stat.

Îmi stăruie încă în memorie clipele în care, după decembrie 1989, la chioșcurile de ziare stăteam la coadă, ca pe vremuri la rația de carne și lapte. De atunci și până acum, bucuria de a avea parte de informații necenzurate a rămas nealterată, în ciuda tentativelor politice sau economice de a acoperi o voce publică ce definește o societate democratică.

Fără îndoială că multe din relatările presei deranjează. Este normal să îi deranjeze mai ales pe cei care se simt cu musca pe căciulă, care mint sau fură din buzunarele cetățeanului.

Prin declarația mea politică nu urmăresc să câștig bunăvoința presei, pentru că sunt absolut convins că jurnaliștii sunt în stare să se apere și singuri. Vreau numai să apăr un drept fundamental al fiecărui om, acela de a fi respectat.

Doresc, de asemenea, să atrag atenția asupra faptului că, deși între momentul în care "golanii au pus sula în coastele" unui bine cunoscut personaj politic, acum senator, și momentul în care "niște măgari" au îndrăznit să scrie altfel decât domnia sa ar fi dorit, au trecut 15 ani, o anumită parte a presei continuă să întunece așteptările distinsului coleg, deranjându-l, refuzându-i ideea de consens, relatând altfel decât consideră domnia sa de cuviință.

Din 1990 și până acum, mai ales în acest domeniu, modul de a înțelege democrația și gândirea domnului senator de care aminteam nu au evoluat prea mult. Rând pe rând, unii jurnaliști sau simpli cetățeni au trecut prin prisma domnului senator de la statutul de "golani" la cel de "animale", pentru ca mai apoi să devină "retardați", "vipere" și, mai nou, "măgari".

Este regretabil că astfel de invective sunt adresate unor cetățeni români chiar de către un reprezentant al clasei politice și doresc să îi reamintesc distinsului coleg că românii nu merită, din partea nimănui, apelativele de "golani", "animale", "retardați", "măgari" și nici măcar "prostănaci", cu atât mai puțin jurnaliștii, cei care ne dau adevărata dimensiune a ceea ce se întâmplă în societatea românească. Tot așa cum nimeni nu merită să fie jignit sau înjurat public, indiferent de la înălțimea cărui scaun se întâmplă acest lucru mizer.

Pentru a ne apropia de civilizația modernă, europeană, pentru a intra cu fruntea sus în lume, avem nevoie de un spirit educat, cultivat în valoare, și nu unul însușit cu furca prin stepele estului comunist.

În Uniunea Europeană și oriunde în lumea civilizată va trebui să respectăm drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean, așa cum noi înșine dorim să fim respectați. Altfel, vom rămâne niște balcanici barbari și analfabeți, scoși cu pietre din istoria civilizației. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Adrian Păunescu - replică la criticile adresate de către reprezentanții coaliției majoritare la adresa liderului Grupului parlamentar al PSD - domnul senator Ion Iliescu; - politica fiscală a Guvernului; - atitudinea puterii față de Basarabia; - situația critică a județului Hunedoara; - filiala Cluj a U.A.P. a rămas fără spațiu pentru expoziții; - cererea de sprijin a Academiei Române pentru continuarea editării Caietelor Eminescu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmează domnul senator Gheorghe Șerbu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am un anumit sentiment de vinovăție că toate atacurile unor colegi de Parlament, de Senat, se concentrează asupra președintelui grupului nostru, domnul Ion Iliescu, și nu se repartizează just, asupra întregului grup și asupra personalităților grupului.

Parcă e ceva regizat în ceea ce am observat în această ședință și nu am decât să regret că domnul Frunda, de exemplu, care a deschis acest atac a privit foarte superficial realitățile istorice din ianuarie, februarie, martie 1990, atribuindu-i fostului președinte Ion Iliescu vinovății într-o problemă în care dumnealui s-a ilustrat, într-adevăr, ca om de vibrație națională.

Ceea ce a făcut atunci este unul dintre lucrurile care vor rămâne, contribuind la împăcarea unor oameni care nu erau dispuși să se împace, chiar dacă dl Iliescu n-a mărturisit atunci și partea importantă, decisivă, a provocatorilor acelei situații istorice. În orice caz, e jignitor, într-adevăr, să asiști la atacuri nenuanțate, unilaterale, pe temeiul etnic, din nou pe temeiul etnic. Dl Frunda crede că Securitatea română a fost rea, dar Securitatea de la Budapesta a fost bună. E absurd. Nimic, nici un cuvânt critic despre provocările la care s-au dedat oameni politici unguri. S-a citat aici chiar Arpad Göncz, și așa este, un radical provocator la adresa apartenenței românești a Transilvaniei. Dacă ar fi fost o analiză, aș fi marșat. Aș fi mers alături de domnul Frunda și, poate, în întâmpinarea dumnealui, cu acea parte care ne privește, dar care nu este cea mai importantă. Dar văd că atacurile la adresa fostului președinte Ion Iliescu, actual senator și președinte al grupului nostru, continuă și sporesc. Chiar dacă noi putem avea, în grupul nostru, opinii, putem avea confruntări, în fața dumneavoastră n-avem dreptul decât la solidaritate și să fim foarte indignați de acest atac concentric, pe care, pur și simplu, nu-l înțeleg. Dumnealui nu candidează la Președinția țării, nu mai are acest drept, nu vă deranjează cu nimic, dar aceste cicatrici resuscitate vor face rău scenei politice. Mai bine ați vedea, mai bine ați observa răul activ pe care-l face Guvernul dumneavoastră, care a dus țara în trei luni și jumătate într-un hal de sărăcie, și care nici nu pare a înțelege prăpădul pe care-l face. (Rumoare în rândul Grupului parlamentar DA.) Nu hohotiți cu cinism, că nu e râsul dumneavoastră. E plânsul acestui nefericit popor, pe care l-ați supus la toate chinurile în nici patru luni. I-ați lăsat două zile de Anul Nou și, în rest, biruri! Nimeni n-a fost atât de grăbit să semene dezastrul, fiscalitatea și nefericirea ca dumneavoastră, PNL și PD. Este intolerabil ceea ce faceți cu toate aceste taxe, impozite, accize. E o batjocură. Ați mințit. Ați vorbit de cota unică și n-ați spus ce e după. Cota unică se sprijină, în nedreptatea ei, pe jupuirea oamenilor săraci. Nici o milă! Cotă unică, dar fiscalitate criminală! A venit în sală unul dintre reprezentanții acestei categorii. Iată, în acest moment, a intrat, bombănindu-mă, dl viceprim-ministru Copos. Dar să nu uit că lucrurile mari ale istoriei sunt prezente în conștiința noastră și că, dacă ne referim, de exemplu, la necazurile pe care le provoacă Guvernul cel mai dătător de accize, impozite, taxe, cel mai fiscalizant, Guvernul care a promis relaxarea fiscală, nu uităm că, într-adevăr, în martie ar trebui să sărbătorim Basarabia. "Săracă soră basarabă,/ Tu cea mai sfântă dintre toate,/ Zadarnic mama te întreabă/ Dacă trăiești în libertate". Și ne mai aducem aminte un lucru: în mod curios, puterea anticomunistă de la București sprijină Guvernul comunist și pe președintele comunist de la Chișinău, nu pe oamenii care vor unirea, nu pe oamenii care vor echilibru. Prietenia cu domnul președinte Voronin este la modă, în rândurile puterii de la București. Dl Voronin își continuă, însă, delimitările de români.

Aș vrea să arăt aici situația dintr-unul din județele cele mai lovite, nu numai în această perioadă. Nici cei patru ani ai guvernării noastre n-au rezolvat problemele în județul Hunedoara, dar ceea ce se întâmplă acum depășește în cinism și dramatism orice încercare de rupere a cerbiciei oamenilor care doreau să muncească și nu mai au unde. Ceea ce se întâmplă în zonele foste industriale ale județului Hunedoara este inimaginabil. Oamenii nu mai știu calea. Ei sunt disperați! Ceea ce se întâmplă cu oamenii de altă culoare politică, iată, cu primarii PSD, trebuie cunoscut și înfierat. Eu protestez de aici, de la tribuna Senatului, împotriva terorii la care sunt supuși. Au chiar o zi a lor, vinerea, în care sunt chemați la Prefectură și anchetați. (Rumoare) Sunt amenințați că vor fi destituiți și arestați, deoarece nu există lege pe care actuala putere să n-o înfrângă. Sigur că acestea toate vor înceta o dată cu căderea acestei puteri, care nu se va petrece mai târziu de toamna acestui an, dar, până una-alta, trebuie știut că reacțiile oamenilor sunt în creștere. Nu știu, e cineva care dorește, probabil, să intervină peste mine, din sală, dorește să avem un dialog al surzilor. Domnule președinte, ori se potolește, ori îi facilitați dialogul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dăm o pauză.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, pentru consultări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Președintele filialei Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici, domnul Ion Zbârciu, ne adresează rugămintea de a face publică situația dramatică în care se găsesc artiștii clujeni care au rămas fără spațiu de expoziție, adăpostit într-o clădire restituită Parohiei Romano-Catolice. Autoritățile locale n-au reușit să găsească un spațiu, cu atribute similare, pentru a fi pus la dispoziția Uniunii Artiștilor Plastici. Dar mai contează arta și artiștii?

Iată ultima problemă pe care vreau s-o ridic și care este extrem de importantă și de urgentă, deși am auzit tot felul de păreri despre prioritățile momentului, este o problemă pe care am ridicat-o și în Biroul Permanent și, spre cinstea lor, toți care, reprezentând grupurile lor, se aflau acolo, au fost alături de această pledoarie. Academia Română, prin puternicul ei președinte, acad. Eugen Simion, a adresat Senatului o scrisoare în care cere sprijin pentru continuarea editării "Caietelor" Eminescu, editare care a început în anul 2004 cu un Caiet prim care a costat 1.800.000.000 lei. Toate "Caietele" Eminescu, cele 22 de "Caiete" Eminescu, ar costa 30 miliarde lei. Primul Caiet a fost susținut de Guvernul Năstase, prin Ministerul Culturii, deși dificultățile financiare ale țării, în 2004, nu erau, principial, mai mici. Sigur că sunt multe priorități pe lume, și noi avem foarte multe priorități. Semnalez faptul că, în frunte cu președintele Senatului, dl Nicolae Văcăroiu, continuând cu vicepreședintele Berceanu, cu șeful Grupului liberal-democrat, domnul Hașotti, cu vicepreședintele Senatului, domnul Corneliu Vadim Tudor, toți cei care au fost de față au pledat pentru rezolvarea acestei situații și pentru ca să nu se întrerupă un fapt pe care cultura română îl așteaptă de mult și care a început. Dar ceea ce s-a cerut Comisiei pentru Cultură, în plenul Senatului, astăzi, și anume să invităm pe domnii miniștri al Culturii și al Finanțelor și să discutăm condițiile concrete în care Senatul va putea disponibiliza prima treime a banilor pentru "Caietele" Eminescu, nu se poate realiza, din păcate, deocamdată. Și aș vrea să cer conducerii Senatului sprijin pentru ca miniștrii respectivi, în numele Guvernului din care fac parte, să vină la comisie și să putem să ne înțelegem asupra a ceea ce avem concret de făcut, pentru ca marea noastră datorie față de Eminescu, datorie a fiecărei generații față de cel a cărui limbă o vorbim cu toții, să fie împlinită. E o rușine să uităm datoria față de Eminescu, când el e inclus în fiecare fapt spiritual pozitiv al nostru. E prea târziu să renunțăm la vorbire și să ne înrolăm, cum spuneam într-un text al meu, unui muget universal. Eminescu este limba română.

Doamne-al nostru, Eminescu!

Doamne-al nostru, Eminescu,A ne deroba de tine,
De la noi până la tine,Cu minciună vinovată
Numai carte sfărâmată,Este ca și cum ne-am naște,
Numai pierdere de sine.Fără mamă, fără tată.

Ești în noi până în lacrimi,Și politica, și banii
Până-n oase, până-n sânge,Știu asupra ta să tragă,
Mama care-și plânge prunculCartea ta, nici până astăzi,
Ca la tine-n versuri plânge.N-o putem citi întreagă.

Doamne-al nostru, Eminescu,Vinovat ne trecem viața,
Noi îți batem la fereastră,În stagnare și în jale,
Să ne reînveți iubireaFără să putem cuprinde
Și să ierți uitarea noastră.Toate scrisurile tale.
Că ne tot scumpim la gestulDoamne-al nostru, Eminescu,
De-a ne izbăvi prin tine,Pe-acest drum nu se mai poate,
Că biblioteca țăriiMută în ospiciu lumea
E bolnavă de ruine.Și ne iartă pentru toate.

Este, probabil, destinul meu să mă zbat între obligația de a vorbi convingător despre viața grea a oamenilor din județul Hunedoara și datoria față de Eminescu. Dacă nu se recuperează acum "Caietele" Eminescu, ele nu vor mai putea fi consultate de nimeni, pentru că hârtia lor, acum sfărâmicioasă, devine un praf tragic menit să rămână pe mâini. Cererea Academiei, prin președintele său, acad. Eugen Simion, este profund îndreptățită și cred că e momentul ca generația noastră umană, indiferent de politica pe care o face fiecare dintre noi, să răspundă acestei cereri și să considerăm, între prioritățile noastre, opera eminesciană irepetabilă și fundamentală pentru felul nostru de a gândi și a supraviețui în lume. (Aplauze)

 
  Gheorghe Șerbu - apel făcut tuturor forțelor politice pentru eliminarea flagelului corupției; - solidaritate față de domnul senator Ion Vasile și față de familiile jurnaliștilor români dispăruți în Irak.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Șerbu, din partea Alianței "D.A" PNL-PD, și dacă va mai rămâne timp, urmează doamna senator Maria Petre. Nu mai e timp, nu? Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Șerbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimele săptămâni am asistat la discuții acide, legate de proiecte legislative inițiate de ministrul justiției în privința corupției. Raportul FREEDOM HOUSE privind activitatea PNA și rapoartele organismelor internaționale privind corupția din instituțiile publice, așa cum au fost ele realizate, au declanșat un semnal de alarmă în rândul opiniei publice românești în ceea ce privește corupția. Măsurile propuse de Executiv, prin instituțiile sale, le consider necesare pentru a fi puse în aplicare, împreună cu dumneavoastră, pentru a stopa acest flagel.

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui moment unic pentru noi toți, indiferent de interesele personale și culoarea politică, de care trebuie să ținem seama, și să ne gândim pentru viitorul copiilor noștri: integrarea europeană. În acest moment, europenii sunt cu ochii pe noi. Când spun România și români se gândesc la corupția balcanică și, sincer vorbind, au și de ce. În momentul de față suntem o țară coruptă fără corupți. Parchetul Național Anticorupție nu și-a făcut datoria, după cum apreciază, de altfel, toate instituțiile abilitate. O pată în relațiile internaționale ale României o constituie cunoscutul caz al datoriei suedeze, sau cum e cunoscut în presă ca "Afacerea suedeză". Legat de corupție, parlamentarii europeni găsesc conexiuni și în Capitolele "Concurență" și "Afaceri interne" de a căror finalizare a negocierilor nu sunt deloc mulțumiți. În acest sens, consider că pentru a elimina anumite pretexte, intrigi și rea-voință atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea opiniei publice românești, este în interesul național să ne unim cu toții forțele și să colaborăm pentru eliminarea flagelului numit corupție.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi ca în numele senatorilor Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD să exprim solidaritatea față de colegul nostru, domnul senator Ion Vasile, față de familiile jurnaliștilor dispăruți în Irak și, totodată, speranța și convingerea că în final rațiunea va învinge și totul se va sfârși cu bine. Dumezeu să-i ajute! (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Iliescu - drept la replică privitor la acuzele domnului senator Frunda Gyorgy; - situația dramatică a gazetarilor din Irak.

Stimați colegi, în final, un drept la replică al domnului președinte Ion Iliescu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Iliescu:

Am solicitat un scurt drept la replică. Regret că domnul senator Frunda nu mai e aici de față. S-a lansat într-o asemenea pledoarie, care deformează realitatea. Eu nu m-am dus la Tg. Mureș ca să fac declarații în legătură cu ce s-a întâmplat acum 15 ani. Răspunzând unei întrebări a unei ziariste cum că s-ar afirma în Tg. Mureș, nu știu de către cine, că eu am fost de vină pentru evenimentele violente din Târgu-Mureș pentru că aș fi refuzat să merg să liniștesc atmosfera care se crease în oraș. Este ceea ce a încercat să repete și domnul Frunda, și este o gravă deformare a realității.

Noi atunci am discutat situația din Târgu-Mureș și în Biroul C.P.U.N-ului și am stabilit și o delegație oficială: un vicepreședinte al CPUN-ului, domnul Mânzatu, un vicepremier, domnul Voican Voiculescu, un membru al Biroului CPUN-ului, domnul Enescu Dumitru, reprezentanți ai armatei, ai Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului de Interne, care până la urmă au și găsit soluții prin dialogul cu ambele comunități.

În ce privește modul în care s-au declanșat evenimentele de la Târgu-Mureș se cunosc foarte bine toate evoluțiile, începând din ianuarie, care au pornit de la incitarea unor stări emoționale, și de o parte, și de alta. Dar factorul declanșator au fost acțiunile de separatism, mai ales în liceele din Târgu-Mureș: și se cunoaște momentul când elevii și profesorii de la Liceul Bolyai au fost împiedicați să mai intre în incinta școlii. Deci fără să se aștepte o eventuală soluționare din partea instanțelor școlare asupra separării sau nu după criteriul etnic a liceelor din Târgu-Mureș. Aceasta a și declanșat o stare emoțională în întreg orașul, și de o parte, și de alta s-au găsit elemente extremiste care au incitat la acest lucru. (discuții)

Precum se știe, eu am fost și la spital când Sütő András a fost adus de la Târgu-Mureș victimă a acestor violențe. Se cunoaște și momentul Cofariu, care a fost aici menționat.

Deci a fost un lucru, fără îndoială regretabil, din care au avut de suferit toți, ambele părți, toți cetățenii Târgu-Mureșului și climatul din țară a fost, fără îndoială, afectat.

Eu am susținut, precum bine se știe, integrarea UDMR-ului în CFSN, am susținut integrarea UDMR-ului în CPUN, așa cum am susținut, de asemenea, introducerea reprezentanților tuturor minorităților naționale în CPUN-ul de atunci și, apoi, în Parlamentul care a fost ales în 1990. (discuții)

De aceea mă surprinde, cu atât mai mult, reluarea de către domnul Frunda a unor aserțiuni... deloc binevenite, în orice caz, în condițiile actuale, când ar trebui să ne concentrăm spre realizarea unui climat cât mai adecvat unor raporturi corecte între români și maghiari, români și minoritățile naționale.

În ceea ce privește alte intervenții, demonizarea lui Iliescu nu e o noutate: s-a practicat în toată această perioadă de 15 ani. Sunt, într-un fel, rodat. Este regretabil că această diversiune a anilor 1990 este relansată astăzi și, într-adevăr, nu înțeleg sensul ei. Mie mi se pare că spirit democratic, mai ales în condițiile practicii unui stat de drept, a alternanței la putere, presupune ambele laturi: pe de o parte, atât confruntarea politică între orientări politice diferite, între partide diferite, între putere și opoziție, dar și conlucrarea pentru cauză comună. Suntem călători pe aceeași navă și avem un interes comun: apărarea intereselor țării, consolidarea unor procese interne, afirmarea noastră pe arena internațională și, mai ales, cele două obiective - pe care le-am urmărit împreună și le-am realizat împreună - integrarea în NATO și, acum, finalizarea integrării în Uniunea Europeană.

De aceea, ceea ce ar trebui să ne preocupe, înainte de toate, ar fi nu să reîntețim această stare de încrâncenare între forțele politice - asta nu înseamnă să înlăturăm confruntarea, să înlăturăm critica necesară din partea opoziției către guvernare, indiferent cine se află la guvernare și în opoziție - dar să găsim și momente de luciditate necesară și am găsit chiar în momentele cele mai tensionate din acești 15 ani. De ce nu am putea găsi acum? (discuții)

Este regretabil că până acum președintele țării nu a găsit timpul necesar, spre exemplu, pentru un dialog cu reprezentanții partidelor parlamentare. Vă amintiți că am făcut acest lucru sistematic, iar în ceea ce privește cele două obiective strategice majore - integrarea în NATO și în Uniunea Europeană - am realizat forumuri naționale în care ne-am consultat permanent în legătură cu modul în care trebuie să acționăm, atât cei de la putere, cât și cei din opoziție.

Deci, mie mi se pare că ar trebui să reflectăm mai mult și sunt de acord cu unele intervenții, din acest punct de vedere, constructive. Asta este ceea ce cred că ar trebui, înainte de toate, să ne preocupe pe toți.

În ceea ce privește situația dramatică a gazetarilor din Irak, sunt absolut de acord că trebuie să manifestăm și prudență, și discreția necesară pentru a găsi căile cele mai eficiente.

Sublinierea unor lucruri, însă, nu trebuie să dăuneze spiritului solidar în care trebuie să acționăm în asemenea momente pentru salvarea vieții acestor concetățeni ai noștri. (aplauze la Grupul P.S.D.)

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult. Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Aveți obiecțiuni?

Din sală, mai multe voci: Nu.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să votați ordinea de zi.

Cu 88 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, ordinea de zi a fost adoptată.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votați.

Cu 93 de voturi pentru, nici unul împotrivă, nici o abținere, programul de lucru a fost adoptat.

Vă anunț că din totalul de 137 senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, un număr de 116. Avem 11 colegi absenți motivat.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, după cum ați văzut, ajutați de cei doi colegi secretari, doamna senator Paula Ivănescu și domnul senator Mihai Ungheanu.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Trecem la punctul următor din ordinea de zi, anunțându-vă că, în conformitate cu Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului următoarele legi:

  • Lege pentru modificarea Legii nr.80/1997 pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris, la 13 decembrie 1957, și a Protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975 și la 17 martie 1978;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Chile privind cooperarea în domeniul prevenirii și combaterii consumului ilegal și al traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, semnat la București, la 11 octombrie 2004;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în combaterea traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, semnat la București, la 11 octombrie 2004.

    Deci aveți posibilitatea, dacă considerați necesar, să sesizați Curtea Constituțională.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997.  

Următorul punct. Trebuie să constituim o comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997.

Alianța PNL-PD, rog două propuneri.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Din partea Alianței PNL-PD vi-i propunem pe domnii senatori: Sabău Dan și Popa Dan Gabriel.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Grupul PSD, două propuneri.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Din partea Grupului senatorial PSD vă propunem pe domnii senatori Sorin Oprescu și Neculai Apostol.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sorin Oprescu și Nicolae Popa, da?

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Neculai Apostol.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați. Neculai Apostol. Grupul Popular România Mare, o propunere.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Îl propunem pe domnul senator Găucan Constantin.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Partidul Umanist Român, o propunere.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, Grupul Umanist propune în această comisie de mediere pe domnul senator Irinel Popescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. UDMR, o propunere.

 
   

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, domnul senator Nemeth Csaba.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră constituirea comisiei de mediere. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 96 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nici o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli ale Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, pe anul 2005.  

Trecem la următorul punct. Proiect de Hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli ale Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, pe anul 2005.

Îl invit pe domnul chestor Șerban Nicolae pentru a prezenta acest proiect de Hotărâre.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 a fost înființat prin Legea nr.556/2004, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.1194/14 decembrie 2004.

Potrivit acestei legi, mai exact art.8 alin.1, "cheltuielile curente și de capital ale institutului se finanțează din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat".

Având în vedere dispozițiile acestei legi a fost elaborat proiectul de Hotărâre referitor la bugetul de venituri și cheltuieli al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 pentru perioada 1 aprilie-31 decembrie 2005.

La elaborarea și fundamentarea bugetului institutului, stabilit în sumă de 24.439.139.315 lei s-au avut în vedere următoarele:

  • fondul de salarii pentru 27 de persoane;
  • fondurile aferente contribuțiilor la bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale;
  • cheltuielile necesare deplasărilor;
  • cheltuielile materiale și cheltuielile de capital.

Față de cele arătate, în temeiul prevederilor art.64 și 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art.8 alin.1 din Legea nr.556/2004, propunem plenului Senatului dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre alăturat.

Fac precizarea că proiectul de buget inițial al acestui institut a fost diminuat cu cheltuielile necesare pentru personal și cheltuielile materiale cu un trimestru, având în vedere că bugetul va intra în vigoare la 1 aprilie 2005.

Proiectul a fost avizat sub semnătură de subsemnatul și are și acceptul domnului chestor Nicolae Vlad Popa. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Deci este un proiect de hotărâre dat în baza Legii nr.556/2004. Obligatoriu pentru noi este aprobarea bugetului. El însă va pleca la Guvern. Sunt intervenții?

Din sală, mai multe voci: Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 94 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea raportului Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Sidex - S.A. Galați.  

Trecem la raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" S.A. Galați.

Stimați colegi, aveți în față raportul comisiei de mediere. În marea majoritate a cazurilor s-a mers în unanimitate pe textul Senatului.

Avem la poz.3 art.I pct.7 art.9 alin.2 un text comun propus de comisia de mediere. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest text comun. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 91 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și o abținere.

La poz.4 avem text Senat.

La poz.5 la fel. Cu excepția alin.3 de la poz.5 unde ni se propune, de asemenea, un text comun. Sunt intervenții? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cu 85 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

La alin.4, tot text Senat.

La poz.6, cu referire la art.12, ca și la poz.7 și la poz.8 alin.1 art.14 ni se propune un text comun. Sunt intervenții? Nu sunt.

Vă rog să votați aceste texte.

Au fost adoptate cu 90 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 3 abținere.

Urmează după aceea, până la poz.10 text Senat. La poz.10 avem un text comun. Sunt intervenții? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat.

La poz.11 ni se propune varianta Camerei Deputaților, cu referire la art.21 pct.19 alin.2. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a votat cu 98 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere.

În rest, sunt texte în varianta Senatului, care nu se supun la vot. Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 96 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și nici o abținere.

Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (vot final).  

Mergem mai departe, la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Suntem în fază de vot final la raportul comisiei și la proiectul de lege.

S-au făcut dezbaterile, raportul este favorabil, fără amendamente. Legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul, stimați colegi. Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 109 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri.

Acum trecem la votul final la proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Mulțumesc. S-a adoptat cu 109 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public. (vot final)  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public.

Este, de asemenea, o lege cu caracter organic. Suntem la vot final pe raport și proiect de lege.

Supun votului dumneavoastră raportul la acest proiect de lege. Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

S-a adoptat cu 86 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Rog, votul dumneavoastră.

S-a adoptat cu 89 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Adoptarea proiectului de Lege pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind călătoria cu metroul pe rețeaua de căi ferate subterane și supraterane.  

Trecem la proiectul de Lege pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind călătoria cu metroul pe rețeaua de căi ferate subterane și supraterane.

Invit reprezentantul Guvernului. Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, da? Vă ascultăm, domnule secretar de stat. Foarte pe scurt, vă rog.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Locuinței:

În scopul protejării bunurilor aflate în patrimoniul METROREX, au fost stabilite încă din 1980 contravenții și sancțiuni corespunzătoare la Normele privind călătoria cu metroul. Astăzi, nici contravențiile, nici cuantumurile stabilite prin Decretul din 1980 nu mai corespund obiectiv condițiilor actuale. Din aceste motive, am modificat, prin această lege, cuantumul contravențiilor și s-au diversificat faptele calificate drept contravenții la călătoria cu metroul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Popa, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, stimați colegi,

Cu avizul Comisiei economice, comisia noastră a dat raport de admitere, fără amendamente. Această lege este necesară pentru buna funcționare a metroului și, evident, menținerea integrității și funcționalității echipamentelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu avem amendamente, legea are caracter ordinar. Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră și raportul, și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 108 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupaționale.  

Trecem la proiectul de Lege pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.249/2004 privind pensiile ocupaționale.

Invit reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Șeitan.

Vă rog, domnule Șeitan. Vă ascultăm, foarte pe scurt.

Invit și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

   

Domnul Mihai Constantin Șeitan: - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției un proiect de Lege pentru suspendarea, de la 1 ianuarie 2005 până la 1 iulie 2005 inclusiv, a aplicării prevederilor Legii nr.249/2004 privind pensiile ocupaționale, cu excepția unui singur articol, art.93 alin.2, potrivit căruia Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înființează - de fapt, a și înființat - un departament distinct în vederea desfășurării activității de supraveghere.

În lipsa unor finanțări, această comisie, prin departamentul menționat, nu a reușit să finalizeze normele pentru o supraveghere adecvată și, în afara acestui lucru, la analizele făcute pentru Capitolul privind libera circulație a capitalului la Uniunea Europeană se cer modificări în lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Aron Popa, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dat raport favorabil. Legea este o lege ordinară și Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții, întrebări?

Domnule senator Funar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am două întrebări pentru reprezentantul Guvernului.

Prima întrebare: care este suma necesară pentru trimestrul I al acestui an, pentru aplicarea legii?

A doua întrebare: de ce Guvernul nu a recurs la acest împrumut, prin ordonanță de urgență, astfel încât Legea nr.249/2004 să fie aplicată de la 1 ianuarie, așa cum este scris în textul legii?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Mulțumesc frumos pentru întrebare.

Această lege nu înseamnă un consum de fonduri decât din partea Fondului de Garantare a Asigurărilor. Așa prevede legea.

Aceste fonduri nu ajung pentru dotări, pentru că suma este mică. S-a apelat la un împrumut de la Banca Mondială, care nu a putut fi operativ decât până când legea intra în vigoare, adică 1 ianuarie 2005. Nu s-a putut aplica, întrucât Comisia nu era formată, de acest departament, iar după 1 ianuarie 2005, intrând legea în vigoare, nu se mai puteau lua bani din împrumut pentru pregătire.

Deci, în momentul acesta, prin acest transfer la 1 iulie 2005, putem apela și la acest împrumut de care este vorba.

În ce privește suma de care întrebați dumneavoastră, este vorba de circa 300.000 dolari, care înseamnă instruirea personalului, dotări cu echipamente și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Ștefan Viorel.

 
   

Domnul Ștefan Viorel:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, ar trebui să vă informez, înainte de toate, că din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a fost făcută o solicitare către Biroul permanent, cu rugămintea de a fi sesizați pentru raport comun, deoarece problema pare a fi mult mai complicată decât se arată în succinta expunere de motive și în succintul text de lege. Mai mult decât atât, credem că nu poate să producă efectul scontat.

Și acum o să pun inițiatorului întrebarea de bază. Cum va putea să dispună această lege pentru trecut?

Deci, dumneavoastră veniți cu un proiect de lege, pe care noi o să-l votăm, va fi operațional din momentul publicării în Monitorul Oficial, peste o lună, două sau când va fi, și doriți să suspendați o lege începând cu 1 ianuarie 2005. Doriți, cumva, o lege care să dispună pentru trecut?

Punctul 2. Expunerea de motive dezinformează Senatul României.

Spuneți că nu există norme metodologice de aplicare? Vă putem face dovada că aceste norme există, sunt lucrate. Nu ați dorit să le publicați. De aceea, eu nu vreau să acuz pe nimeni, dar circulă în piață niște informații că, de fapt, scopul acestei amânări este ca, pentru supravegherea acestui sector de activitate, dumneavoastră să renunțați la soluția pe care o pune la dispoziție legea în vigoare, cea referitoare la un departament specializat al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, și să procedați la înființarea unei noi autorități autonome de supraveghere, reglementare și control, ceea ce nouă ni se pare că este o manieră de a pune carul în fața boilor.

Deci, legea inițială spunea că această activitate poate să demareze fără nici o problemă, sub lupa Comisiei de supraveghere a asigurărilor, și, dacă în perspectivă, pe măsură ce ia amploare, capătă o anume dimensiune această activitate și este necesar să se înființeze o autoritate, special pentru acest domeniu, se poate discuta. Or, dumneavoastră doriți acum, de fapt, amânarea intrării în vigoare a legii, pentru a crea întâi o autoritate care să supravegheze... ce? O activitate care nu există?

De aceea, domnule președinte, credem că, pentru a lămuri aceste aspecte, nu este nici locul, nici momentul în plenul Senatului și revenim cu solicitarea de a fi retrimis proiectul la cele două comisii - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială - pentru un raport suplimentar, care să dea răspuns la aceste întrebări pe care le-am pus eu aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu era în intenția mea această intervenție, dar faptul că opoziția provoacă această discuție mă obligă la o punere pe fond a problemei...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu opoziția a fost. A fost colegul dumneavoastră senator.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Da, colegul nostru, domnul senator Ștefan Viorel, dar pomenirea numelui va atrage obligativitatea dreptului la replică și așa mai departe.

Noi, la comisie, am știut de solicitarea care s-a făcut la Biroul permanent pentru un raport comun - Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci - și noi, comisia, nu am avut nimic împotrivă. Am înțeles că solicitarea a fost respinsă la nivelul Biroului permanent, din moment ce Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și-a văzut de drum și și-a făcut raportul la acest proiect de lege. Deci, nu a existat o intenție, ci o decizie a Biroului permanent, probabil, motivată. Probabil că dumneavoastră, ca președinte, știți exact de ce s-a respins ideea unui raport comun.

Intervenția mea este menită, mai degrabă, să combată intenția pe care domnul senator Ștefan Viorel o amintește și pe care și-a fondat toată argumentația, că în spatele acestei suspendări de termen este, de fapt, ideea de a construi o Comisie de supraveghere a pensiilor ocupaționale, separată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Sigur că bârfe pe piață, zvonuri sunt multe. Și noi am auzit tot felul de discuții legate de modul cum funcționează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, dacă ea are mandat și dacă acoperă complet această problematică, legată de pensiile ocupaționale sau nu. Știm exact ce s-a întâmplat, faptul că Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a făcut, în momentul de față, normele, le are aproape finalizate, dar ea a primit un veto de la Bruxelles, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Și stopul pe care l-a primit de la Bruxelles a fost tocmai faptul că normele, care trebuie să transpună legea și nimic altceva, ar fi în contradicție cu Directiva europeană legată de libera circulație a capitalului. Și atunci fondul adevărat al problemei este că chiar legea va trebui modificată în conformitate cu Directiva europeană.

Deci, termenul de suspendare care este cerut de Guvern în momentul de față vine, de fapt, să spună că normele nu sunt finalizate... Dacă normele de aplicare a legii s-ar publica mâine în Monitorul Oficial, ar însemna că, de fapt, intrăm în contradicție cu Directiva europeană. Și atunci s-a cerut acest termen de 6 luni de zile, ca să vedem exact cum adaptăm Legea pensiilor ocupaționale la directivele europene.

În momentul în care acest lucru se finalizează, se modifică și legea, se asigură și respectarea cerințelor Bruxelles-ului și cu siguranță că pentru acest lucru a fost solicitată această suspendare.

Deci, nu este vorba de o intenție de a înființa altă comisie, alta decât Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, ci de punerea ei în concordanță cu directivele europene... Nu am acum numărul directivei...

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

40...

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Directiva Europeană nr.40. Legea, în momentul de față, este neconformă cu această directivă și, de fapt, acesta este temeiul suspendării.

Solicit și PSD-ului să voteze această inițiativă a Guvernului, pentru că legea este făcută în guvernarea dumneavoastră și ea trebuie adaptată, așa cum spuneam, la cerințele Directivei nr.40.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O precizare. Nu votăm legea, votăm amânarea aplicarea legii.

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum ați reținut, legea nu poate avea, știți și dumneavoastră foarte bine, caracter retroactiv. Fiind vorba de Legea nr.249/2004, lege care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2005, în expunerea de motive apar două contradicții.

Pe de o parte, inițiatorul, respectiv Cabinetul Tăriceanu, ne spune că, prin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, Guvernul României și-a propus adoptarea și aplicarea unui set de măsuri pentru creșterea calității vieții pensionarilor iar, pe de altă parte, în aceeași expunere de motive, suntem informați că pentru desfășurarea acestei activități a fost înființat un departament distinct care, până la 1 ianuarie 2005, a fost finanțat din fondul de rezervă a asiguraților.

Deci, a existat acest departament care a lucrat și care trebuia, așa cum prevede legea, să asigure inclusiv normele prevăzute de lege și să poată fi aplicată această lege.

Nu cred, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, că este cazul ca noi să votăm o asemenea lege pentru a-i scuti de răspundere pe membrii Guvernului care nu au pus în aplicare o lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă celelalte grupuri mai au intervenții. Nu mai sunt intervenții. Doriți să adăugați ceva, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, în perioada de până la sfârșitul anului 2004, din iulie, de când această lege a intrat în vigoare, departamentul despre care se face vorbire a avut întotdeauna doi oameni, doi oameni care trebuiau să facă normele pentru acest sistem. Nu au reușit să le facă. Normele nu au fost...

cele făcute, despre care pomenea domnul senator, nu sunt complete și nu sunt finalizate, în conformitate cu legislația europeană, ca atare, legea nu este scoasă din circuit retroactiv, ea a funcționat.

Normele acelea urmează să fie completate de aceeași comisie care nu se stinge, ea rămâne în continuare, art.93 nu se schimbă, urmând să aibă timp până la 1 iulie 2005.

Deci, nu scoatem nimic retroactiv, ci nu aplicăm. Ea nici nu s-a aplicat până acum, deci nu are cum să fie vorba de o aplicare retroactivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ștefan Viorel (din sală): De la 1 ianuarie este în vigoare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, s-a înțeles... A fost suspendată și...

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Normal, este în vigoare, dar nu se poate aplica... (discuții în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriți să completați ceva?

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Nu, mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, aici sunt două probleme. A fost o amânare până la 31 decembrie, a trecut o perioadă, s-au dat câteva argumente și se solicită încă o amânare de șase luni de zile.

Deci, asta discutăm în fapt. Există și această propunere. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci să vadă exact care este situația cu normele, care sunt condițiile, și care ar fi posibilitățile de intrare în vigoare și să venim cu un raport suplimentar.

Având în vedere că este vorba despre 1 iulie, intrarea în vigoare 2005, și ținând seama de faptul că suntem în termen, cred că nu se întâmplă nimic dacă sunteți de acord, colegii de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială să o mai vadă o dată, să solicite date suplimentare, să ne dea elemente în plus și să mergem, aceasta este propunerea, pentru reluarea votului.

Deci, există solicitarea din partea unui grup, am înțeles, da, domnul Solcanu, pentru a retrimite la comisie.

Dacă nu, supunem la vot.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie și săptămâna viitoare să o reluăm în dezbatere.

Vă rog să votați.

44 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, nici o abținere.

Pe cale de consecință, trecem la vot.

Stimați colegi, nu avem amendamente.

Vă anunț că legea are caracter organic. Votați numai cu cartelele dumneavoastră, ca să nu avem discuții.

 
   

Domnul Ioan Aron Popa:

Domnule președinte, legea are caracter ordinar, nu organic. (discuții în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia juridică, domnul Popa, ordinară sau organică?

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este evident ordinară, domnule președinte, pentru că nu atinge decât problema prorogării și nu poate fi vorba deci de un caracter organic.

Dacă vă uitați pe site, ordinea de zi de pe site, scrie ordinară. Aici, într-adevăr, s-a tipărit...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog aparatul tehnic să verifice, dacă nu se confirmă, vom relua. De acord?

Deci, legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați și raportul, neavând amendamente, și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2005 privind unele măsuri pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană.  

Trecem la următorul punct, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2005 privind unele măsuri pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Comisia pentru administrație. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii, se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2005 privind unele măsuri pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Ordonanța de urgență supusă aprobării a fost inițiată, având în vedere necesitatea organizării în regim de urgență a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice vacante în cadrul compartimentelor implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2005 a instituit un regim temporar, aplicabil de la 1 iulie 2005, derogator doar de la termenele prevăzute în Legea nr.118/1999 privind Statutul funcționarilor publici și de Hotărârea Guvernului nr.1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

Aceste termene au fost micșorate, astfel încât posturile vacante să poată fi ocupate în timp optim, respectându-se procedura legală de organizare a concursurilor respective.

Având în vedere aceste aspecte, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în discuție în forma prezentată și fac precizarea că suntem de acord cu amendamentele propuse în raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă mulțumim foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Dan Cârlan, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a adoptat cu unanimitate de voturi raport favorabil, cu un număr de trei amendamente, prezentate în anexa care face parte din raport.

Menționez că amendamentele sunt asumate de întreaga comisie, în urma dezbaterilor la care a participat și inițiatorul, respectiv reprezentantul Agenției Naționale a Funcționarului Public.

Mai menționez existența avizelor favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, întrebări, dacă sunt.

Domnul senator Siminonescu.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte,

Așa cum am spus și la dezbaterea privind Legea managerului public, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota aceasta ordonanță. Dorim însă să atragem încă o dată atenția asupra gestiunii sau modului de gestionare a celor două legi pe care, una am votat-o, deja, astăzi, cu caracter de lege organică, managerul public, alta este cea care are caracter de lege ordinară, cea care este pusă în discuție.

Noi considerăm că este nevoie de o bună gestionare, o bună corelare a celor două legi, astfel încât să nu ne trezim că din dorința de a satisface o anumită parte a clientelei politice cât mai repede, să ocupăm aceste posturi, și managerii publici să nu mai aibă posturile respective, mai ales într-un domeniu atât de sensibil, cum este cel a integrării.

Noi vom vota pentru această lege, considerând că integrarea se face cu oameni, cu specialiști și cu instituții care trebuie să fie funcționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Avem cele trei amendamente care au fost acceptate de către reprezentantul Guvernului.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele trei amendamente.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 109 voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Supun votului dumneavoastră acum proiectul de lege în care vom opera aceste amendamente.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 112 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea literei h) a articolului 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2005 pentru modificarea literei h) a articolului 17 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și pentru modificarea și completarea Legii nr.333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, aveți cuvântul.

Rog, Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională, domnul președinte Ioan Talpeș, să luați loc.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

Cine prezintă?

   

Domnul Mugur Crăciun - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Dacă îmi permiteți, sunt secretarul de stat Crăciun Mugur, este o inițiativă comună, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, prezintă domnul Mugur Crăciun, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mugur Crăciun:

Crăciun Mugur, pentru prima parte a ordonanței.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Mugur Crăciun:

În contextul integrării europene, una din cerințele prioritare este înființarea Agenției de plăți care are drept componentă sistemul integrat de administrare și control ce vizează fotografierea terenului și identificarea parcelelor.

Sistemul comunitar este sistem de plăți direct pe suprafață.

Conform vechii legi, aceste imagini erau considerate secrete, deși imaginile satelitare erau disponibile chiar pe Internet. Am propus modificarea art.17 lit. h care definește ca secrete tot ce este mai mic de scara 1 la 20.000.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o condiție esențială pentru derularea subvențiilor sistemului de plăți și comunitare, și europene desecretizarea acestor hărți. Noi necesităm hărți de 1 la 5.000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Permiteți-mi să continuu, pentru că sunt două intervenții, practic, legislative, prin această ordonanță.

În art.2 se prevede modificarea și completarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor, în considerarea obligațiilor asumate de România în procesul de integrare în Uniunea Europeană, respectiv pe Capitolul II - Libera circulație a persoanelor, dar și pe Capitolul III - Libera circulație a serviciilor, în sensul de a se elimina restricțiile în calea dreptului la liberă circulație a serviciilor și persoanelor nerezidente în România, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ale spațiului economic european.

Cam asta este a doua intervenție.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ioan Talpeș prezintă raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

 
   

Domnul Ioan Talpeș:

Modificarea Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate vizează asigurarea cadrului legislativ pentru realizarea și întreținerea sistemului de identificare a parcelelor agricole, ca parte a sistemului integrat de administrare și control solicitat, conform Acquis-ului comunitar, prin documentul de poziție pentru Capitolul VII - Agricultura.

Astfel, se apreciază că performanțele actuale ale tehnicii de supraveghere și control nu mai justifică interdicția privind înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mici de 1 la 20.000.

În acest sens, proiectul de lege a fost avizat favorabil de Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secretelor de Stat.

Referitor la modificările și completările propuse la Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, acestea vizează asigurarea posibilității ca de prevederile legii sus-menționate să poată beneficia, alături de cetățenii români, și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene ori a spațiului economic european.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Consiliul Legislativ.

În ședința din 22.03. 2005 comisia noastră cu unanimitate de voturi a hotărât să adopte raport de admitere fără modificări la textul trimis de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții?

Din sală: Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt. Nu avem amendamente.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege în forma prezentată. Legea are caracter organic. (Discuții în sală.) Vă rog să-l lăsați pe domnul ministru Cinteză să voteze.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 98 de voturi pentru, un vot împotrivă, o singură abținere.

Mulțumesc.

Încheiem programul nostru legislativ de astăzi.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Trecem la întrebări și interpelări, stimați colegi. (Discuții în sală.)

Vă rog foarte mult, stimați colegi, nu am luat pauză să știți. (Discuții în sală.)

Stimați colegi,

Ne permitem să începem.

Vă rog frumos, stimați colegi, să ocupați locurile în sală.

  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Invit pe domnul senator Vasile Ungureanu care are de adresat o întrebare. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrările publice și amenajarea teritoriului.

În județul Arad situația drumurilor naționale...(Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule ministru Gheorghe Flutur, cred că nu v-ar conveni când vorbiți de la microfon și să aveți trei grupuri care vorbesc. Vă rog să luați loc. Aveți cuvântul, domnule Vasile Ungureanu.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc.

În județul Arad situația drumurilor naționale, în principal, este absolut îngrijorătoare. Am constatat acest lucru în nenumăratele deplasări prin județ și vă pot spune că nu există la mijloc nici o exagerare.

Vă întreb, domnule ministru: care este strategia pentru județul Arad, în privința drumurilor naționale?

Cum își propune ministerul pe care îl conduceți să aducă la un standard civilizat șoselele din județ?

Câți bani îi sunt repartizați județului Arad pentru reparațiile ce se impun la drumurile naționale și europene?

Există pe agenda de lucru a ministerului o preocupare clară pentru realizarea unei legături rutiere între Valea Mureșului și Valea Crișurilor ?

Care este intenția ministerială vizavi de podul peste râul Mureș de la Săvârșin?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare. Aveți de adresat două întrebări, da? Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați.

O primă întrebare este adresată ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, și ea se referă la recalcularea pensiilor.

Prin această întrebare îi solicit domnului ministru să-mi comunice câte persoane beneficiază de pensii până la 500.000 lei, până la 1.000.000 lei, până la 1.500.000 lei, până la 2.000.000 lei, până la 2.500.000 lei, până la 3.000.000 lei, până la 3.500.000 lei, până la 4.000.000 lei, până la 5.000.000 lei, până la 6.000.000 lei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, pe o scară din 500.000 lei în 500.000 lei.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Da, și peste 20.000.000 lei.

Și, de asemenea, am rugat să-mi comunice informații referitoare la numărul de pensionari, foști ilegaliști comuniști și suma totală a pensiilor de care beneficiază aceștia.

O a doua întrebare este adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, și ea se referă la publicitatea făcută din banii publici.

Am pornit de la prevederile din Programul de guvernare, de la declarația recentă a domnului prim-ministru care spunea că a da publicitate de stat pe criterii discreționare înseamnă să folosești banii publici împotriva cetățenilor.

De asemenea, a apreciat domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu că România are nevoie de un sistem transparent și controlabil pentru publicitatea de stat.

În acest context îi solicit domnului ministru să-mi comunice care au fost sumele cheltuite la Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru publicitate în mass-media, din 23 iunie 2004 până în prezent, cu defalcarea lor pe fiecare cotidian, săptămânal, studio de radio și de televiziune, precum și legătura dintre sumele primite din bani publici pentru publicitate în mass-media și mediatizarea primarului Emil Boc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Verginia Verdinaș

Doamna senator Verginia Vedinaș, de asemenea, aveți o întrebare de adresat.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Din mass-media, am reținut că intenționați să vă prezentați în fața Parlamentului cu un pachet de legi pe tema proprietății.

În această perspectivă, vă solicităm să ne comunicați care este situația retrocedărilor făcute de către Comisia administrativă care funcționează în subordinea Guvernului, în baza Legii nr.501/2002, pentru Bisericile romano-catolice, Bisericile unitariene, Bisericile reformate, Bisericile ortodoxe și Bisericile greco-catolice.

Această situație solicităm să fie întocmită separat, pe fiecare biserică, cu indicarea imobilelor retrocedate pe localități.

Vă mulțumesc.

 
  Irina Loghin

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Irina Loghin, aveți de adresat o întrebare, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Irina Loghin:

Domnule președinte,

Întrebarea mea se adresează domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

În cursul primelor două decade din luna martie a.c., în mai multe județe și foarte multe localități, din diverse zone ale țării au avut loc inundații soldate cu victime omenești și mari pagube materiale.

În afara relatărilor transmise de la fața locului de studiourile de radio și televiziune, noi nu am reușit să aflăm și nici să remarcăm prezența dumneavoastră sau a miniștrilor de stat ori a unor miniștri în localitățile lovite de inundații.

De asemenea, Guvernul nu a comunicat nici un fel de măsuri cu caracter preventiv pentru a evita pierderile produse de furia apelor.

În acest context, vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicați în care județe și localități unde au avut loc inundații în cursul lunii martie, v-ați deplasat dumneavoastră, fiecare dintre miniștrii de stat și ceilalți miniștri, precum și măsurile dispuse și fondurile alocate de Guvern prin ordonanțe de urgență pentru cei care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult!

 
  Valentin Dinescu

Domnul senator Valentin Dinescu mai are, împreună cu domnul Gheorghe Funar, de adresat o întrebare.

Aici nu văd decât una. Numai întrebarea legată de "Afirmațiile din presă referitoare la șpaga suedeză". Asta am eu aici, restul depuneți săptămâna viitoare până miercuri, până joi la ora 10.00. Vă ascultăm.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Monica Luisa Macovei.

Doamna ministru,

În campania electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, precum și în Programul de guvernare 2005 - 2008, liderii Alianței PNL-PD, inclusiv cei care sunt membrii ai Guvernului Tăriceanu, s-au angajat să acționeze împotriva corupției și pentru sancționarea celor vinovați.

În aceste zile, în presă, mai ales în cotidianul "Evenimentul Zilei" au apărut mai multe articole referitoare la "șpaga suedeză".

Pentru a se face dreptate și pentru aflarea adevărului, vă solicităm să ne răspundeți la următoarea întrebare: cine au fost negociatorii români care au dialogat cu partea suedeză, și dacă, eventual, se conturează vinovății în acest domeniu.Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Gheorghe Funar, o interpelare legată de creșterea pensiilor în perioada 2005 - 2008. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

În legătură cu interpelarea adresată ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, am pornit de la Programul de guvernare, de la Capitolul 7, "Politica de protecție socială", unde sunt înscrise următoarele ținte strategice "Reducerea sărăciei și a marginalizării sociale", respectiv îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice.

Pentru atingerea acestor ținte strategice s-a prevăzut ca pensionarii să beneficieze de avantajele creșterii economice. În perioada 2000-2004 a avut loc o importantă creștere economică, iar în anul 2005 se prevede continuarea creșterii economice, ca urmare, pensiile vor fi majorate astfel încât să crească în termeni reali cu aproximativ 30%.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați pentru fiecare an din mandatul 2005-2008 cu cât urmează să crească pensiile în termeni reali. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Gheorghe Funar - de la Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pe domnul ministru Gheorghe Fluture pentru a răspunde la întrebări.

O primă întrebare din partea domnului senator Gheorghe Funar privind taxa pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol, da?

   

Domnul Gheorghe Flutur - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Domnule președinte,

Am cinci răspunsuri astăzi, pentru domnul senator Gheorghe Funar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru domul senator Șogor Csaba, Petru Stan, doamna Doina Silistru.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

La întrebarea formulată de domnul senator Gheorghe Funar vă dau următorul răspuns:

Întrebarea dumneavoastră cu referire la taxele pentru scoaterea din circuit reprezintă un domeniu care a reținut atenția multor parlamentari în ultima perioadă.

Modificările propuse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale asupra Legilor fondului funciar prevăd, printre altele, eliminarea definitivă a taxelor percepute la scoaterea din circuit a terenurilor agricole. Eliminarea acestor taxe ar putea avea un efect catalizator asupra dezvoltării investițiilor, precum și dezvoltării pe orizontală a localităților.

Deși avem semnale prin care orizontul de așteptare al cetățenilor intră frecvent în zona nerăbdării, ruperea din contextul legii a acestor măsuri și prezentarea în mod fracționat a modificărilor la Legile fondului funciar nu mi se pare o măsură oportună.

În consecință, eliminarea taxelor despre care ați amintit, va fi măsura ce se va derula odată cu aprobarea noului pachet de legi asupra proprietății.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Gheorghe Funar, mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu pot fi mulțumit de acest răspuns. Din păcate, am făcut demersuri și guvernului precedent și am primit răspunsul că taxele nu sunt exorbitante. Este vorba de zeci de mii de euro pe care trebuie să-i plătească cetățenii pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol. Acum, Guvernul ne propune o amânare și este păcat că se amână acest lucru, putea fi rezolvată problema printr-o ordonanță de urgență, să se pună o taxă simbolică, eu am propus de 10.000 lei pe metru pătrat și s-ar rezolva problema.

Îi rog pe reprezentanții Guvernului să vină cu asemenea ordonanță să se rezolve problema. Nu se știe ce se întâmplă cu pachetul de legi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Nu este nevoie să mai comentați. Trebuie analizat. Sunt păreri și păreri. Dacă mă întrebați pe mine, eu aș pune chiar pușcărie pentru scoaterea din circuitul agricol. E cu totul altă poveste. E de opțiune. În situația în care ai platforme industriale care zac și terenuri care zac, care nu sunt din circuitul agricol..., dar e opțiunea dumneavoastră. Vreți totuși să răspundeți?

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Foarte pe scurt vreau să vă spun, condiționăm de existența unui PUG și a unui plan de dezvoltare. Nu putem să dăm cecuri în alb în acest domeniu, iar în ceea ce privește urgența vreau să aveți încredere că într-adevăr o vom aborda ca urgență această problemă. Sigur că există o presiune în ceea ce privește dezvoltarea pe orizontală a localităților, a aglomerațiilor urbane și în acest context noi ne-am gândit să anulăm această taxă o perioadă de timp.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

 
  Sogor Csaba - de la Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Aveți un răspuns domnului senator Sogor Csaba pe problema producătorilor agricoli din zonele de deal și de munte, da? Sau, dacă aveți altă ordine, nu e nici o problemă.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

Da. Răspunsul meu este puțin mai elaborat, o. să-l înaintez. Aici este vorba de o problemă legată de acei oameni din județul Harghita, care au încheiat contracte cu furnizorii de mașini și utilaje agricole, în baza unei Hotărâri de Guvern, la sfârșitul anului 2003, și după aceea nu au mai primit aceste utilaje pe bază de subvenție 55 %, așa cum prevede actul normativ. În primul rând, este o chestiune contractuală între cele două părți și aici este o problemă care se referă la furnizorii de utilaje, care înțeleg că nu au mai avut capacitate să furnizeze aceste utilaje. Este o problemă și a direcțiilor agricole de la acea vreme, a conducerii direcției agricole, care a dat o aprobare în acest sens, pe care noi o verificăm, în momentul de față, însă, în ceea ce privește raportul contractual dintre cele două părți, aici cred că trebuie să se adreseze instanței. Este regretabil acest incident. E vorba de circa 200 de cetățeni care au plătit un avans și acum se găsesc în această situație, calea este instanța. Iar în ceea ce privește Direcția agricolă, noi am început verificările pe această problemă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumit de răspuns, domnule senator, da?

 
  Petru Stan - de la Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Domnu' Petru Stan de la Grupul Parlamentar al Partidului Popular România Mare două întrebări adresate dumneavoastră: dosar 1055/2003 și subvențiile pe 2005 pentru îmbunătățiri funciare.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

E o primă întrebare care mi s-a adresat, referitoare la dosarul aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect soluționarea recursului în anulare, promovat de Procurorul General împotriva Sentinței civile a Judecătoriei Sălaj.

Pe parcursul soluționării litigiului de către instanțele din județul Sălaj, Agenția Domeniului Statului București a comunicat acordul ca în litigiile privitoare la dreptul de proprietate al ADS să fie reprezentată de domnul avocat Baras Ioan, prin adrese - și le-am enumerat aici. Menționăm că litigiul privea dreptul de proprietate a statului asupra suprafeței de 92 hectare de teren situate în perimetrul Fermei pomicole Valea Pomilor din comuna Samsud.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, noi am făcut această verificare, eu v-am adus și răspunsul. Este vorba aici, înțeleg, și de o problemă care vă privește personal , de ferma dumneavoastră pomicolă, care exploatează suprafața aflată în acest litigiu. Sigur, conform Regulamentului Senatului, nu știu dacă putem să abordăm această problemă, pentru că este o problemă personală. Eu pot să o abordez...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Pentru termenul de judecată din 4 februarie 2005, Agenția Domeniilor Statului București a fost citată, actele procedurale ale dosarului fiind repartizate consilierului juridic Cosmin Plăian, care, potrivit fișei postului, a fost delegat să reprezinte Agenția Domeniilor Statului în fața instanței. Facem precizarea că Agenția Domeniilor Statului București a fost introdusă în cauză doar în etapa soluționării recursului în anulare. Această cale extraordinară de atac presupune soluționarea potrivit art. 330 Cod de procedură civilă privind interpretarea pe care o face Înalta Curte de Casație și Justiție a aspectelor ridicate de către Procurorul General în raport cu hotărârile judecătorești pronunțate în cauză. În consecință, prezentarea părții la termenele de judecată nu este relevantă în sensul atribuirii responsabilității privind modul de soluționare a litigiilor. Potrivit art. 242 Cod de procedură civilă judecarea cauzei se poate face și în lipsa părților, instanța deliberând în baza actelor și susținerilor existente la dosar, acestea conținând toate etapele procesuale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Stan , dacă sunteți mulțumit cu răspunsul?

 
   

Domnul Petru Stan:

Nu sunt mulțumit cu răspunsul. Domnul ministru a dat un răspuns complicat. Întrebarea a fost clară. Dânsul a prezentat ADS -ul la un proces care îl avea câștigat. Deci, nici nu știu dacă trebuia atâtea... Și, în final și la urma urmei, m - a privit pe mine. La ora actuală nu mă privește, dar privește statul român. De ce să piardă statul român că ADS-ul nu se prezintă la proces. Dumneavoastră pe cine apărați atunci, statul român sau altceva?

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Da. Dumneavoastră ați ridicat această problemă. Procedural există și această soluție. Dacă s-au respectat toate procedurile și documentele la dosar, evident că noi reprezentăm și apărăm interesele statului român. Eu v-am spus etapele care au fost parcurse.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Răspunsul la întrebarea a doua, vă rog, domnule ministru, referitor la subvențiile bănești pentru unitățile de îmbunătățiri funciare, tot a domnului senator Petru Stan.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Da. În urma reorganizării activităților de îmbunătățiri funciare și înființarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în conformitate cu Normele metodologice privind alocarea și acordarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfășurării activităților de îmbunătățiri funciare, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, nr. 749/2004, în baza deconturilor justificative întocmite la data de 31 ianuarie 2005 și 28 februarie 2005 de Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare privind utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, însoțite de deconturile întocmite la nivel de sucursale teritoriale, Sucursala teritorială Tisa - Someș - Cluj a primit în perioada ianuarie - martie 2005 subvenții de la bugetul statului în sumă de 4.443.000.000 lei, urmând ca până la sfârșitul lunii martie să mai primească suma de 1.637.000.000 lei, pentru acoperirea cheltuielilor administrative, materiale și de personal, conform art. 41 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aferente lunii martie 2005. Menționăm că în data de 16.III.2005 Sucursala teritorială Tisa - Someș - Cluj și Unitatea de administrare 022 Sălaj a primit subvenția de la bugetul de stat aferentă lunii februarie 2005, iar în data de 18.III.2005 au fost achitate toate drepturile salariale aferente lunii februarie 2005.

 
   

Domnul Petru Stan:

Domnule ministru, sunt mulțumit cu răspunsul, însă vreau să revin la prima întrebare, să știe Parlamentul următorul lucru: în fruntea Agenției Domeniilor Statului este un cetățean român de naționalitate maghiară iar comuna Samsud este locuită în exclusivitate de maghiari și din cauza aceasta nu a apărat ADS-ul cauza statului acolo. Asta trebuie să se cunoască.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

 
  Doina Silistru - de la Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Mai aveți de dat un răspuns doamnei senator Doina Silistru, legat de subvențiile pentru sectorul animalier.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

La întrebarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Senat în 16.III.2005, pentru a putea beneficia de subvenții crescătorii de bovine urmează să îndeplinească condițiile prevăzute în conținutul unei hotărâri de guvern. Pe toată durata anului 2004 condițiile de acordare a subvențiilor au fost reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1593/2003. Pentru anul 2005, condițiile prevăzute pentru obținerea subvențiilor sunt stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 64/2005 care modifică și greutatea minimă de livrare a tineretului bovin de la 400 kilograme, la 450 kilograme per cap. Hotărârea Guvernului nr. 64/2005 este valabilă pe întregul an 2005, inclusiv luna ianuarie. Elaborarea unei hotărâri de guvern și punerea în aplicare a acesteia nu se face ad-hoc, motiv pentru care între data elaborării și data apariției există totdeauna un interval de timp pe care nu îl putem excepta prin prevederi legale. Livrările de tineret bovin efectuate în anul 2005 până la 31 ianuarie, fără respectarea plafonului minim de greutate, sunt considerate neeligibile la plata subvențiilor. Ridicarea plafonului de greutate este o măsură recomandată de experții Uniunii Europene și agreată de experții Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. În consecință, livrarea animalelor cu scopul de a benefica de subvenții trebuie să se facă numai după cunoașterea condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de subvenții.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, vă rog.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc pentru răspuns. Este destul de clar. Esențialul este că toți producătorii agricoli care au livrat în luna ianuarie animale de peste 400 kilograme, deci până la 449 de kilograme, nu vor primi subvenția. Și aceștia nu sunt vinovați cu absolut nimic pentru că Guvernul nu a venit cu hotărârea de guvern la începutul lunii ianuarie și nu la sfârșitul lunii ianuarie. Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Da. Poate că trebuia la sfârșitul anului 2004, așa cum în 2003 s-a dat hotărârea pentru 2004. Asta este situația. (replică neinteligibilă din sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, domnule ministru.

 
  Ilie Petrescu - de la Ionel Popescu, ministrul finanțelor publice;

Invit pe domnul ministru Ionel Popescu, Ministerul Finanțelor Publice. Aveți de dat un răspuns domnului senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, legat de suplimentarea cu fonduri pentru Primăria Municipiului Motru.

   

Domnul Ionel Popescu - ministrul finanțelor publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea domnului senator Ilie Petrescu cu referire la suplimentarea bugetului local al Municipiului Motru pe anul 2005 cu 36,3 miliarde lei pentru învățământ, asistență socială și servicii publice, în vederea achitării unor obligații către societățile comerciale furnizoare de servicii publice și a unor drepturi privind asistența socială, menționăm următoarele:

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2005, pentru județul Gorj au fost alocate 154,5 miliarde lei, sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Repartizarea pe localități a sumelor respective s-a făcut de către Consiliul județean, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale.

Menționăm, totodată, că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului 45/2003, fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, respectiv, pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective se efectuează în concordanță cu prioritățile stabilite de autoritățile administrației publice locale.

Referitor la suma solicitată pentru servicii publice și locuințe, de 11,3 miliarde lei, probabil pentru subvenționarea energiei termice livrate populației, menționăm că, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului, pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică,sumele alocate de la bugetul de stat pentru subvenționarea energiei termice livrate populației prin sisteme centralizate se diminuează anual, începând cu anul 2005, cu câte o cotă de 33 % față de sumele prevăzute în anul 2004. În acest context, Ministerul Finanțelor Publice nu este autorizat să suplimenteze sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subvenționarea energiei termice.

Menționăm însă că întrebarea nu este suficient de clară în ceea ce privește solicitarea de suplimentare a bugetului municipiului Motru și, de aceea, vă prezentăm în continuare câteva posibilități de rezolvare a unor probleme din domeniul asistenței sociale și serviciilor publice. Astfel, potrivit art. 26 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanțelor este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiași județ a sumelor aprobate prin Anexele nr. 4 și 5 din lege pentru asigurarea ajutorului social , ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibil petrolier și, respectiv, pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, la propunerea Consiliului județean.

De asemenea, o altă cale. Menționăm că la art. 27 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 sunt prevăzute fonduri pentru retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de producere și distribuție a energiei termice ce urmează a se repartiza pe unități administrativ-teritoriale prin Hotărârea Guvernului, în condițiile prevederilor art. 2 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2004, care să conducă la eliminarea treptată a subvențiilor pentru energia termică.

În prezent bugetul de stat nu dispune de fonduri nealocate care să poată fi repartizate pe destinațiile solicitate de domnul senator Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, dumneavoastră îmi faceți trimiteri dar vreau să vă informez pe dumneavoastră. că nu știu de la cine aveți informațiile, dar vă dezinformează. Pentru că situația în municipiul Motru - eu am cerut câteva capitole - capitolul de învățământ... care societatea U.A.T.A.A. Motru are probleme reale. Avem un șomaj de cel puțin 30 % în municipiul Motru. În perioada următoare va apare un nou val de disponibilizări din industria minieră. Și așa Municipiul Motru este un oraș cu pensionari.

Dați-mi voie să cred că dumneavoastră, acum, ca ministru al finanțelor, trebuie să luați informații mai pure din Prefectura Gorj.

Am mai avut, data trecută, o informare cu privire la un capitol de întrebare și a fost, de fapt, o dezinformare că, de fapt, pe anul 2005 nu s-a dat nici un titlu de proprietate.

Dumneavoastră, astăzi, fiind în Senatul României, vă cer o informare clară pentru că această unitate, U.A.T.A.A. Motru, este în stare de faliment. Și așa, toată instalația...

 
   

Domnul Ionel Popescu:

Cum se cheamă ?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

U.A.T.A.A. Motru, este subordonată Ministerului Industriei și Comerțului.

Vreau să vă informez că, la ora actuală, această societate, cu toată instalația îmbătrânită, din 1959 în funcțiune, este pe pierderi. Dacă nu putem să alocăm acești bani acestei societăți, că bugetul local Motru nu mai are putere să dea acești bani pentru capitolul învățământ, pentru ce v-am cerut eu acolo, până și acești oameni o să-i dăm afară.

Mai avem o altă situație, la acest capitol, în Municipiul Motru, Uzina de reparații - desprinsă din mineritul din Motru, din mineritul CNR Oltenia, care trece prin aceeași situație. Gândiți-vă că sunt 500 plus 400 oameni disponibilizați și încă 600 care se disponibilizează acum. Toată zona Motru, până la Padeș și Păciulești, este predispusă unui focar de tensiune.

Cer, de la tribuna Senatului, ca această acțiune a Guvernului să preia toate problemele reale ale Municipiului Motru, cu rugămintea să faceți o analiză reală. Eu înțeleg că dumneavoastră mă trimiteți foarte bine la hotărâri de Guvern, la legi, dar problema este alta. U.A.T.A.A. Motru are o problemă reală. Vă rog mult de tot.

Eu nu sunt mulțumit de răspuns și vă rog mult de tot, vin cu directorii la dumneavoastră să vă explice situația reală din zonă. Nu vreau să cred că este rea-credință din partea Prefecturii Gorj și a consiliului județean.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Situația este complexă, acolo, nu ține numai de Ministerul Finanțelor. Este o problemă la nivel de Guvern, în primul rând de asigurare de locuri de muncă.

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Este a doua comunitate județeană, al doilea municipiu din județul Gorj.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, avem o rugăminte, poate, la Guvern, în prima ședință puneți această problemă. Este bine ca o echipă de inspectori de administrație să meargă în teritoriu și să vadă care este situația acolo. Să vedem ce se poate face.

 
   

Domnul Ionel Popescu:

Așa este și vom încerca, chiar la rectificare, eventual, să încercăm să găsim ceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este o situație, într-adevăr, explozivă.

Mulțumesc, domnule ministru.

 
   

Domnul Ionel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Gheorghe Funar - de la Mihai Constantin Șeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Mihai Șeitan, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, aveți răspunsul pentru două întrebări care se referă la pensii. Domnul senator Gheorghe Funar a pus prima întrebare și cea de a doua tot domnul senator Funar împreună cu doamna senator Vedinaș.

   

Domnul Mihai Constantin Șeitan: - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului senator pentru întrebări.

Vreau să încep cu cea de-a doua întrebare, dacă-mi permiteți, pentru că este vorba și de o doamnă.

Aș vrea să spun că, în conformitate cu programul de guvernare și nu numai, cu programul legislativ pentru anul acesta, prin Ordonanța Guvernului nr.4/2005 care este în finalizare, pentru a deveni lege, în Camera Deputaților și a fost adoptată de Senat, s-a stabilit ca în acest an, 2005, circa 4.200.000 pensionari care au ieșit la pensie înainte de 1 aprilie 2001, deci când a intrat legea nouă în vigoare, vor fi supuși procedurii de recalculare a pensiei.

Vreau să precizez, de la început, că nu este vorba de o majorare a pensiei, ci de o reașezare a pensiilor stabilite înaintea Legii nr.19/2001, pe același criteriu de calcul cum a fost și pensia stabilită după 2001, adică se ia în considerație contribuția fiecărei persoane pe toată durata de activitate a vieții.

Ca urmare, prin această ordonanță, în prima etapă, s-a stabilit ca, în martie, să intre în recalculare - și acest lucru a fost finalizat - și să se și pună în plată pensiile pentru persoanele care au ieșit la pensie până în 1980. este vorba de cei mai bătrâni, să zicem, dintre pensionari. În această categorie, așa cum ați solicitat, datele sunt următoarele: au fost recalculate 206.480 pensii, dintre acestea 39,71% s-au majorat, iar 60,29% nu s-au majorat, nefiind o creștere rezultată din calcul, dar li s-a păstrat pensia existentă. Vreau să spun că pentru cei 206.000, în medie, pensia a crescut cu 10,2%, iar pentru cei care au avut de câștigat, adică cei 39,71%, creșterea a fost de circa 30%. În ceea ce privește limitele, 12,54% dintre cei care au beneficiat de creștere au avut creșteri până la 100.000 lei, 40% între 100.000 și 500.000 lei, 29,61% între 500.000 și 1.000.000 și 17,5% peste 1.000.000. Și, ca să dau și limitele minim și maxim, așa cum ați solicitat, minimul a fost în jur de 50.000 - este un calcul matematic și rezultă o creștere de genul acesta - iar maximul a fost de 5.400.000, mă refer la categoria celor care au intrat în recalculare.

Pot să mai spun că etapa a doua a început. Este vorba de 1.200.000 dosare care intră în calcul pentru persoanele care au ieșit la pensie între 1980 și 1990. Dintre ele, deja 300.000 dosare, aproape 30%, sunt deja recalculate, urmând ca până în iunie, să reușim să le terminăm pe toate.

Vă mulțumesc pentru această întrebare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, pentru cultura noastră, că am auzit mereu, câți au fost cu 5.000.000 ?

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Unul singur. Este maximum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Se tot spune până la 5.000.000, ca și cum ar fi sute de mii.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Mi s-a cerut limita minimă și maximă. Eu înțeleg prin minim cel mai mic și prin maxim cel mai mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, da, este corect.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Răspunsurile au fost corecte, dar am impresia că v-am mai solicitat încă un răspuns. Dintre aceștia, câți sunt pensionari ilegaliști.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Este a doua întrebare, domnule senator. Dacă-mi permiteți, o să răspund și la aceea.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc pentru răspunsul la prima întrebare. Aștept și răspunsul la a doua.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vi se răspunde. Vă rog !

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Cea de-a doua întrebare. Domnul senator a întrebat, pentru clarificarea cuantumurilor pensiilor, cum se așază ele pe categorii de sume. O să vă furnizez și scris acest răspuns, dar pot să spicuiesc din el, dacă nu deranjez.

Din totalul de 4.600.000 pensionari de stat, la ora actuală, până la 500.000 lei sunt 22.000 persoane, până la 1.000.000 lei sunt 257.000, incluzând și prima categorie pentru că dumneavoastră așa ați solicitat, până la 20.000.000 lei sunt 4.600.000, iar peste 20.000.000 lei sunt 474 persoane.

În ceea ce privește întrebarea pe care ați pus-o legată de ilegaliști comuniști, în toate bazele de date de pensii, nu există nici un fel de dată care se referă la calitatea politică a persoanelor care primesc pensii, ci numai sumele care provin din contribuții, așa că o statistică legată de ilegaliști nu există în sistemul de pensii, la ora actuală, iar calculul pe care-l facem, deci această recalculare, dar și calculul, de acum încolo, care se face pe Legea nr.19/2001, ține cont efectiv de contribuțiile pe care persoanele, la salariile pe care le-au avut, au fost plătite la fondurile de pensii.

Vă mulțumesc pentru întrebare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Funar, vă rog !

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu îmi mențin curiozitatea vizavi de ilegaliștii comuniști. Înainte de 1989, dacă ați fi făcut dumneavoastră sau altcineva în locul dumneavoastră o asemenea greșeală, să neglijeze, să nu-i găsească, să nu se știe de nivelul pensiei, era vorba de o pedeapsă care se aplica. Acum nu este cazul, dar vă rog să nu-i neglijați. Mă interesează cei cu bulină roșie. Îi găsiți dumneavoastră.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Nu avem așa ceva. Dacă ați putea să...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Am înțeles că nu țineți evidența pe criterii politice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este foarte greu. Ceea ce pot să vă spun este că n-au pensii diferite.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Dacă puteți să-mi sugerați niște nume, să caut dosare în arhivă, aș putea să vă spun pentru speță, dar pe statistică n-am cum.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, o să vă pun la dispoziție o listă.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Valentin Dinescu - de la Mihai Marian Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, Ministerul Justiției. Aveți o întrebare pusă de domnul senator Funar și domnul senator Dinescu, referitoare la această problemă cu datoria către Suedia.

   

Domnul Mihai Marian Eftimescu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

În acest moment cunoaștem și noi atât cât cunoaște și domnul senator, cât s-a publicat în presă. Ne-am adresat, însă, Parchetului General, am comunicat textul întrebării. Este în faza actelor premergătoare, se fac verificări. Și noi ardem de nerăbdare să aflăm care va fi verdictul, însă, în acest moment... Răspunsul este mai amplu, cu trimiteri la Codul de procedură penală, este faza secretă, dar se fac verificări.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Da, vă mulțumesc, dar mai era o componentă a acestei întrebări care se referea strict la oamenii care au negociat această datorie pentru că ei sunt succesiv. Am înțeles că a fost domnul Ciumara, domnul Dăianu și nu mai știu cine.

 
   

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Noi nu avem acces la dosarul Parchetului. Este secretizat.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Nu e vorba de dosarul Parchetului. Care au fost negociatorii care au discutat această creanță pe care România o avea față de Suedia?

 
   

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Cred că este o parte de interpelare care trebuie adresată, probabil, Ministerului Finanțelor. S-ar putea ca ei să aibă evidența negociatorilor. Noi, la Ministerul Justiției, nu avem.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema este mai complicată. Ea a început în 1952, într-o formulă de cooperare cu suedezii, și am început restituirea datoriei prin reținerea unui anumit comision din exporturile românești care se făceau pe piața suedeză. S-a ajuns până în 1982, când datoria externă către Suedia s-a închis, practic, deși noi mai aveam de plătit circa 6.000.000 dolari.

De acolo s-a pornit. După revoluție, ABB-ul a primit o exclusivitate din partea Guvernului suedez pentru discuție, era la nivel de guverne. A venit în România, a solicitat 2 miliarde de dolari, pe urmă 3,5 miliarde de dolari, pe niște calcule făcute de ei, dar care nu aveau nici un fundament pentru că sunt niște clauze legate de datoriile dinaintea celui de al doilea Război mondial. Nu curg dobânzile, există un anumit mod de plată.

S-au tot derulat presiuni, până s-a ajuns la formula din 1996 - poate greșesc, domnule secretar de stat, când suedezii au redus pretențiile la vreo 800 milioane dolari. În 1997, 1998, 1999, au fost discuții cu toți cei care au fost, pe rând, prim-miniștri, miniștrii de finanțe pentru că ei erau cei implicați. A urmat apoi 2000 și 2001, s-a redus la 120 milioane, care a și fost plătită.

Deci, din 1997 până în 2000 și după 2000, miniștrii de finanțe, aveți o situație. Restul sunt discuții colaterale, faptul că firma ABB, prin diferite componente și filiale, este prezentă în România, fiind unul dintre cei mai mari producători de utilaj energetic și, mai ales, de cazane performante și arzătoare. V-am dat eu un scurt istoric, domnule senator, pentru a vă putea contura, după aceea, o întrebare mai clară legat de acest lucru.

Domnul ministru al justiției, efectiv, până nu se fac niște declarații oficiale și vine un document... este greu să facă vreo afirmație.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu (din sală):

2 milioane a ajuns în...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

6 milioane în 1982.

 
   

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Există și o opinie a unui procuror suedez că cel care susține că ar fi dat mita, de fapt a delapidat și e mai comod să spui că ai dat daruri în România.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, să nu insistăm până nu apar, în proces, declarații oficiale și se dovedesc.

După care, va veni documentul, că înțeleg că s-au și făcut demersuri, când se dă un verdict și se ajunge la o concluzie, să ni se trimită documente aici.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte, solicit cuvântul!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Stimați invitați.

Eu pun o problemă de principiu: am adresat această întrebare, înțeleg că informația nu este la dumneavoastră, este la Ministerul Finanțelor Publice cu privire la persoanele care au negociat, dar dumneavoastră faceți parte din același Guvern.

V-aș ruga să colaborați și să ne dați răspunsul. Nu ne trimiteți de la un minister la altul, pentru că...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar, haideți să nu greșim.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

...nu este bine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să vă duceți cu adresă și nu obligați, puneți o întrebare către un minister, care n-are legătură, deocamdată, cu cazul. Repet, dacă vreți, reluați întrebarea către ministrul de finanțe.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumim, domnule președinte, pentru sugestie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă vreți, sunt doi impricinați aici: ministrul de externe și ministrul de finanțe. Ei dețin arhiva legată de situația cu Suedia.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Ne vom adresa, domnule președinte, dar permiteți-mi să vă aduc în atenție...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

...o altă situație. M-am adresat ministrului administrației și internelor în legătură cu taxa de scoatere a terenului din circuitul agricol și am primit răspunsul să mă adresez la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, întrucât oficiile de cadastru sunt în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. M-am adresat și ministrului agriculturii, dar oficiile de cadastru sunt în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa este.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Și acum, trebuie să vin înapoi, la ministrul administrației și internelor, și pierd o lună și jumătate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Se mai întâmplă și chestiuni din acestea, domnule senator. De aceea, trebuie să le înțelegem. Bine. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Paloma Petrescu, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării;

Haideți, că am ținut, aici, o doamnă prea mult timp, doamna secretar de stat Paloma Petrescu, da? Ministerul Educației și Cercetării. Aveți o întrebare din partea domnului Vasile Ioan Ungureanu, senator P.S.D., cu privire la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad. Corect?

   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

În exercitarea atribuțiilor care îi revin, în calitate de autoritate de stat în domeniul educației, potrivit dispozițiilor Legii nr.84/1995, Ministerul Educației și Cercetării organizează rețeaua învățământului de stat.

Ministerul Educației și Cercetării elaborează strategii și politici generale în domeniul educației, aplicabile tuturor instituțiilor de învățământ superior.

Menționez, de asemenea, că, pentru anul universitar 2005-2006, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad a primit 400 de locuri bugetate, același număr de locuri ca și în anul universitar 2004-2005.

Deci, nu este vorba de o diminuare a numărului de locuri, nu este vorba de o intenție de a diminua - să spunem - autoritatea universității din Arad sau de a scădea drastic numărul de locuri în anul universitar următor, așa cum s-a crezut.

În această politică a sa, în ce privește stabilirea rețelei de învățământ superior și alocarea numărului de locuri, Ministerul Educației și Cercetării pornește de la criterii foarte clare și reale.

În primul rând, de la propunerea care vine din partea universităților și, apoi, analizează cifra de școlarizare din ultimii trei ani de învățământ. Deci, nu se stabilesc cifre de școlarizare - să spunem - aleatorii, ci studiind o realitate care există. Și, de asemenea, interesul pentru educație în zona respectivă, sigur, astfel încât să nu școlarizăm și să nu ajungem în situația în care, din anumite domenii, scoatem șomeri cu diplomă.

Consider că nu ar trebui să existe nici un fel de temere referitor la funcționarea Universității "Aurel Vlaicu" și mă opresc aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ungureanu, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Dacă puteți să-mi precizați, în anii școlari anteriori, cât a fost numărul locurilor bugetate, pornind din 2000, de exemplu? Dacă aveți aceste date, răspunsul scris.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Nu, dar în răspunsul scris le veți avea.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Deci, v-aș ruga să completați ca din 2001, 2002, 2003, până în prezent, să avem numărul locurilor bugetare. În rest, răspunsul mă mulțumește.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim doamnei secretar de stat.

 
  Gheorghe Funar - de la Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor;

Invit pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea, Ministerul Administrației și Internelor.

Rugămintea este, întrucât domnul senator Ion Solcanu nu este aici, să-i transmiteți răspunsul în scris.

   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Îl am pregătit și îl voi transmite, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Îl am pregătit și îl voi transmite.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl trimiteți ca să nu-l mai reluăm data viitoare.

Aveți două întrebări, ambele sunt ale domnului senator Gheorghe Funar.

Cea de a doua este semnată și de domnul Nicolae Marian Iorga.

Prima întrebare este referitoare la sumele cheltuite pentru publicitate de Primăria municipiului Cluj-Napoca în mass-media, în perioada 23.06.2004-21.03.2005, da?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și a doua: înlăturarea denumirilor românești din județele Covasna și Harghita.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule senator, la întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați informații cu privire la (citez, acum) "sumele cheltuite de Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru publicitate în mass-media, în perioada 23.06.2004 - 21.03.2005, cu defalcarea lor pe fiecare cotidian, săptămânal, studio de radio și de televiziune, precum și legătura dintre sumele plătite din banii publici pentru publicitate și mass-media, și mediatizarea primarului Emil Boc", vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art.120 alin.1 din Constituția României, republicată, și ale art.2 alin.1 din Legea administrației publice locale, nr.215/2001, administrația publică, în unitățile administrativ-teritoriale, se organizează și funcționează pe temeiul principiului autonomiei locale.

De asemenea, potrivit art.123 alin.4 din Constituția României și a art.12 din Legea nr.340/2004 privind instituția prefectului, între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, nu există raporturi de subordonare.

În acest sens, precizăm că, între Ministerul Administrației și Internelor și primarul municipiului Cluj-Napoca, respectiv Consiliul local al municipiului Cluj, nu există raporturi de subordonare.

Totodată, evidențiem faptul că Ministerul Administrației și Internelor nu deține informații cu privire la sumele cheltuite de Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru publicitate în mass-media, în perioada 23.06.2004-21.03.2005, și nu se poate pronunța asupra aspectelor invocate de dumneavoastră în ceea ce privește legătura dintre sumele plătite pentru publicitate în mass-media.

În considerarea celor expuse mai sus, pentru clarificarea tuturor aspectelor la care faceți referire, există posibilitatea parcurgerii procedurilor prevăzute de Legea nr.544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public, care garantează accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, sau îndreptarea solicitării dumneavoastră, în conformitate cu dispozițiile art.153 din Regulamentul Senatului, către conducerea autorității administrative autonome implicate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Regret că domnul secretar de stat încearcă să vândă castraveți la grădinar.

Eu sunt senator al României. În această calitate, v-am pus o întrebare. Vă rog să-mi răspundeți la întrebare! Am răbdare până săptămâna viitoare. Nu mă trimiteți la alte acte normative, nu-mi dați citate din lege, pe care le cunosc foarte bine și pe care le-am respectat și aplicat.

Vă e frică de șeful dumneavoastră pe linie de partid? Președintele interimar al P.D.-ului nu poate fi întrebat de ministrul administrației publice și internelor, care este doar vicepreședinte al partidului.

Aici este vorba de respectarea legii și vă informez, domnule secretar de stat, și veți constata, au fost multe sute de milioane de lei, bani dați din bugetul local, din bani publici, pentru publicitate, pentru a-și face reclamă președintele interimar al partidului dumneavoastră.

Vă rog să-mi răspundeți la întrebarea mea! Mai am răbdare o săptămână. În caz contrar, găsesc alte soluții împotriva dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înainte de a răspunde dumneavoastră, o rugăminte către colegul meu, domnul senator Gheorghe Funar.

Deci, de problemele acestea, după lege, nu se ocupă administrația și internele. Aici avem, pe de o parte, Curtea de Conturi, care verifică banii publici. În calitate de senator, vă puteți adresa direct președintelui Curții de Conturi, Șaguna, pentru a solicita din teritoriu o astfel de informație, întrucât fac verificările pe diferite perioade, inclusiv trimestrul.

În al doilea rând, prin consilierii pe care îi avem în primărie fiecare partid, putem solicita, obligatoriu, în calitate de consilier P.R.M., P.S.D.

Deci, eu vă dau câteva informații, eu nu apăr pe nimeni, să nu mă înțelegeți greșit, eu trebuie să fiu obiectiv, dar nici nu putem da într-o direcție, cu ricoșeu în partea cealaltă.

Domnul secretar de stat?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult, pentru precizările pe care le-ați făcut și pe care îmi permit să le consider pertinente, și vreau să fac, încă o dată, precizarea: raporturile dintre administrația centrală și puterea locală sunt raporturi constituționale. A pune în discuție un anumit interes, că cineva dorește să afle sau că Ministerul Administrației și Internelor trebuie să facă ceva ce nu este prevăzut în lege sau aduce atingere limitelor constituționale, este o chestiune care se poate discuta mult.

Eu consider că răspunsul este pertinent, a fost formulat pe baza unor prevederi legale, inclusiv constituționale și, dincolo de aceste prevederi, orice pas înseamnă un abuz. Aceasta o știe foarte bine un fost primar, al unui mare municipiu din România. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Eu am solicitat informații. Mie mi s-au solicitat - cât am fost primar - informații de către miniștri, inclusiv de la Ministerul Administrației și Internelor. Am oferit aceste informații.

Aș vrea să vă fac cunoscut că Guvernul, din care dumneavoastră faceți parte, s-a angajat la transparență. Recent, primul-ministru a pus problema transparenței în ceea ce privește cheltuirea fondurilor din bugetul statului pentru publicitate, prin diverse instituții ale statului. Aici este vorba tot de bani publici.

Eu v-am solicitat informații, n-am acuzat pe nimeni, informații pe care vreau să le prezint locuitorilor din capitala Ardealului.

Vă rog să vă faceți datoria și să-mi oferiți aceste informații!

N-am acuzat pe nimeni și vă rog să vă faceți, și dumneavoastră, datoria!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mă rog...

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Da, sigur, nu e vorba de nici o acuzație, am înțeles foarte exact ce spune domnul senator. N-am înțeles ce rost ar avea cuvântul frică, aici cuiva trebuie să nu-i fie frică de altcineva, care este șef de partid. Deci, dacă nu e vorba de nici un fel de acuzație și de nimic altceva, eu nu vă contest. Eu precizez, încă o dată, există un cadru legal, pe care l-am invocat și care este absolut acoperitor pentru răspunsul pe care l-am formulat, domnule senator. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A doua întrebare, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

A doua întrebare. Răspunsul este la o întrebare a domnului senator Gheorghe Funar și a domnului senator Nicolae Marian Iorga.

În întrebarea dumneavoastră solicitați verificarea temeiului legal al înlăturării denumirilor românești ale unor străzi și piețe din numeroase localități aflate în județele Covasna și Harghita, precum și comunicarea unei situații referitoare la denumirile românești ale străzilor și piețelor din municipiile, orașele și comunele din județele mai sus menționate, care au fost înlocuite cu denumiri maghiare, începând cu anul 1990 și până în prezent, și vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu art.120 alin.1 din Constituția României, republicată, și art.2 alin.1 din Legea administrației publice locale, nr.215/2001, administrația publică, în unitățile administrativ-teritoriale, se organizează și funcționează în temeiul autonomiei locale.

Potrivit art.123 alin.4 din Constituția României, republicată, și ale prevederilor art.12 din Legea nr.340/2004 privind instituția prefectului, între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, nu există raporturi de subordonare.

În context, precizăm că între Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale din județe nu există raporturi de subordonare.

Evidențiem faptul că, potrivit art.38 alin.1 lit.u) din Legea nr.215/2001, Consiliul local este cel care atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local.

Totodată, potrivit art.2 alin.1 lit.d) din Ordonanța Guvernului nr.63/2002, atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru parcuri, piețe, cartiere, străzi, se face de către consiliile locale în subordinea cărora se află acestea.

În ceea ce privește legalitatea actelor administrative ale autorității administrației publice locale, emisă în legătură cu aspectele la care dumneavoastră faceți referire, precizăm că, la nivelul instituției prefectului din cele două unități administrativ-teritoriale, nu au fost constatate încălcări ale actelor normative aplicabile în materie, respectiv Ordonanța Guvernului nr.63/2002, aprobată și modificată prin Legea nr.48/2003.

În conformitate cu prevederile art.6 alin.3 din Ordonanța Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, consiliile locale sunt cele care asigură ținerea evidenței denumirii instituțiilor și obiectivelor existente pe raza unităților administrativ-teritoriale în care funcționează.

Având în vedere prevederile legale invocate, pentru obținerea unei situații referitoare la denumirile românești ale străzilor și piețelordin municipiile, orașele și comunele din județele Covasna și Harghita, care au fost înlocuite cu denumiri maghiare, începând cu anul 1990 și până în prezent, considerăm oportună îndreptarea solicitării dumneavoastră, în conformitate cu dispozițiile art. 153 alin. 1 din Regulamentul Senatului, către conducerea unităților administrative autonome din aceste unități administrativ-teritoriale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnul Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi solicita, în scris, primului ministru să îl demită din funcție pe secretarul de stat care ne-a onorat astăzi cu prezența, pentru că nu își face datoria: vorbește de "unități administrative autonome". Noi trăim în România, într-un stat național unitar, în care legea se respectă, iar dumneavoastră ați citit acum - și în stenogramă s-a reținut - "unități administrativ-teritoriale autonome", vă gândiți, probabil la cele pe care vi le sugerează frații udemeriști de la guvernare. Dar nu pun problema politic.

Domnule președinte, am solicitat informații, aceste informații se găsesc la nivelul fiecărui consiliu local și la nivelul fiecărei prefecturi. Ar trebui să știe domnul secretar de stat că prefecturile sunt în subordinea Guvernului.

Vă rog să le solicitați prefecților din cele două județe, ei, la rândul lor, vor solicita președinților de consilii județene, primarilor, aceste informații.

Eu nu am pus problema că s-au schimbat ilegal aceste denumiri, dar, ca român, nu pot să fiu de acord ca în România, într-un municipiu, într-un oraș, sau într-o comună, Bulevardul sau Strada 1 Decembrie 1918 să fie înlocuită cu Albert Wass, cu numele unui criminal de război care a omorât evrei și români și așa mai departe.

Eu nu întâmplător v-am solicitat aceste informații și, regret, pentru că dumneavoastră, ca român, ar fi trebuit să vă faceți datoria.

Mâine, solicit primului ministru să vă dea afară.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar, ca să înțelegem, dumneavoastră vreți, mai întâi, o inventariere a situației în care suntem la ora actuală, privind schimbarea denumirilor. Aici nu este vorba numai de străzi și piețe, s-ar putea și școli și așa mai departe, deci o situație la zi, și care este poziția Guvernului în această privință.

Și atunci vă rog să notați în stenogramă, dacă sunteți de acord, stimate coleg, ca, sub această formă, întrebarea să o trimitem - deci defalcat pe cele două probleme: situația dată în etapa actuală și care este punctul de vedere al Guvernului referitor la situația dată și în contextul în care ea va mai continua - direct către prim-ministru, fiind o problemă la nivel de guvern, să solicite toate aceste date. Ați fi de acord cu această formulă ?

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

De acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Domnul Septimiu Buzașu, ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, o întrebare referitoare la problema drumurilor din județul Arad.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnul senator Vasile Ioan Ungureanu ne-a pus mai multe întrebări.

După un preambul, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, din subordinea ministerului, cunoaște aspectele semnalate și, în legătură cu prima întrebare, are definitivat un plan de acțiuni pentru perioada 2005-2008, cu privire la integrarea rețelei de drumuri naționale, la rețeaua europeană de transport.

Programul de acțiune din județul Arad urmărește:

  1. Reconfigurarea rețelei de drumuri naționale prin realizarea de lucrări de întreținere, reparații capitale și investiții.
  2. Și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale prin respectarea angajamentelor de integrare europeană.

Aceasta a condus la construirea autostrăzii Nădlac-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța, pe coridorul 4 Pan-european, și în județul Arad, a tronsonului Nădlac-Arad-Timișoara, și a variantei de ocolire a municipiului Arad.

În legătură cu a doua întrebare Ministerul Transporturilor...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, legat de întrebarea aceasta, de acord cu răspunsul ?

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu (din sală):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Ajungem și la chestiuni concrete, imediat, pentru că întrebările sunt succesive.

În conformitate cu Directiva Consiliului Europei nr. 96/53, din 1996, ministerul și-a propus să respecte calendarul stabilit pentru modernizarea rețelei rutiere.

În acest sens, orice investiție de infrastructură care implică utilizarea fondurilor din bugetul Comunității Europene, va asigura:

Construirea și modernizarea arterelor la standardele tehnice europene, pentru o capacitate portantă pe osie de la 11,5 tone, pentru elemente geometrice care să crească confortul utilizatorilor și o semnalizare rutieră eficientă pentru siguranța circulației.

În paralel cu definitivarea modernizării rețelei de transport rutier va avea loc o deschidere progresivă și a rețelei secundare, pentru vehicule angajate în traficul internațional, astfel încât vor crește și standardele tehnice pe această rețea secundară.

Pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, se va derula un program de construcții parcări, pentru rețeaua de drumuri naționale, 1000 de parcări.

Pentru anul 2005, județului Arad îi sunt alocate următoarele fonduri, după cum urmează:

  • pentru lucrări de reparații - 6 miliarde;
  • pentru lucrări de reparații capitale - 22,103 miliarde, din care pentru podul de pe DN 79, la Km 29 - 7 miliarde și consolidare pod pe DN 79, la Km 54 - 14, 8 miliarde.

În cadrul proiectului co-finanțat cu B.E.I. - "Eliminarea efectelor inundațiilor în anul 2004 și măsuri pentru prevenirea lor", se vor aloca, pentru județul Arad, 32,685 milioane euro, pentru repararea unor poduri, podețe, consolidarea și protecția drumurilor naționale: DN 7, DN 7B, DN 79 și DN 79A.

Finalizarea tronsonului de autostradă Nădlac-Arad va avea loc în trimestrul IV - 2008, cu finanțare din Fondul de coeziune și Guvernul României, în valoare de 5513 miliarde lei.

Tronsonul de autostradă Arad-Timișoara-Lugoj și varianta de ocolire Arad, se vor finaliza în trimestrul IV -2008 cu finanțare asigurată de B.E.I. și Guvernul României, în valoare de 10330 miliarde lei.

În legătură cu întrebarea a patra, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului are în vedere realizarea unui studiu privind obiectivele importante, programele de dezvoltare și îmbunătățirea condițiilor de circulație pe toată rețeaua de drumuri naționale, care va viza și legătura între Valea Mureșului și Valea Crișurilor.

Referitor la podul peste râul Mureș, la Săvârșin, el se află pe DJ 707A, drum care este în administrarea Consiliului județean Arad, către care vă rog să vă îndreptați întrebarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnul Ungureanu.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc pentru răspuns. Am rugămintea să nu îmi dați răspunsul scris acum, ci să îl completați cu câteva aspecte care mă interesează și anume: sumele alocate pe perioada proiectelor de finanțare pe care le-ați enunțat, dar în special mă interesează anul acesta, 2005, ce sume se vor cheltui, pe trimestru, asta însemnând obligația ministerului dumneavoastră să aloce sume trimestriale și pe ce obiective de investiții, pentru că din materialul dumneavoastră, dacă îi spun cuiva din Arad, despre ceva, mă va acuza că sunt la putere și nu în opoziție.

În al doilea rând, vreau să rețineți că în Programul 2004, a existat ca obiectiv de investiții pe trimestrul III și IV - Podul de la Săvârșin. S-au alocat în jur de 10 miliarde lei, ori, din câte cunosc eu, autoritățile locale nu au urmărit procedurile de achiziție a lucrării, sau de licitare a lucrării și vreau să știu ce se întâmplă cu aceste sume.

Nu întâmplător v-am spus de Podul de la Săvârșin, Săvârșin fiind o localitate pe drumul european, legătura la sud de Mureș, cu Banatul, se face exact pe acest pod, care este restricționat pe circulația mai mare de o tonă. De aceea v-aș ruga, domnule ministru, pentru că fiecare întrebare are un sâmbure rațional, vă stau la dispoziție, să vă explic ce anume doresc cu fiecare întrebare și să îmi dați un răspuns scris, documentat, pentru săptămâna următoare, mulțumindu-vă pentru această - să zic - oportunitate ce mi-o dați și dorind să fiu la înălțimea celorlalte răspunsuri pe care le-ați dat colegilor mei.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Vă mulțumesc, vom completa răspunsul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog să luați legătura și să vedeți, suplimentar, solicitările domnului Ungureanu.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Gheorghe Florian, președintele Agenției Naționale pentru Sport.

Domnul Gheorghe Florian, domnul președinte al Agenției Naționale pentru Sport, legat de stadionul de la Arad, da ?!

   

Domnul Gheorghe Florian - președintele Agenției Naționale pentru Sport:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm, domnule președinte.

 
   

Domnul Gheorghe Florian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la interpelarea domnului senator Vasile Ioan Ungureanu, sunt în măsură să formulez un răspuns.

Acesta constă în faptul că, prin Adresa nr. 308, din data de 23 martie 2005, am comunicat Primăriei din Arad, așa cum rezultă din conținutul adresei, că nu putem aviza favorabil solicitarea acestei instituții privind schimbarea destinației Bazei sportive "Vagonul" Arad, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 71 din Legea nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, cu modificările și completările ulterioare, schimbarea destinației sau desființarea unei baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, se va face numai prin hotărâre a Guvernului și cu construirea prealabilă a altei baze sportive similare celei desființate.

Până în prezent, din documentele pe care le deținem, nu rezultă că Primăria Municipiului Arad a construit o bază similară, ci doar faptul că și-a exprimat intenția pentru realizarea unei investiții, într-o altă bază pe care o deține, intenționând ca nivelul acesteia să fie ridicat prin alocarea unei sume de un milion euro. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Ungureanu, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc din suflet pentru răspunsul complet și extraordinar pe care mi l-ați dat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Florian:

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și pentru poziție. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Eugen Mihăescu

Domnule senator Eugen Mihăescu, ați depus, miercuri, o întrebare și o interpelare, vă rog să le prezentați.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Am să încep cu întrebarea, pentru că este puțin mai scurtă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă ascultăm.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Întrebarea este depusă împreună cu domnul senator...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Puțin mai tare, ca să auzim.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Întrebarea am depus-o de comun acord cu domnul senator, colegul meu, Gheorghe Funar și se adresează primului ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Conținutul întrebării: membrii Partidului Popular România Mare împreună cu majoritatea cetățenilor României au aflat că o prioritate legislativă, pentru Cabinetul pe care îl conduceți, a constituit-o acordarea unei despăgubiri de 30 milioane euro, prin excepție de la prevederile legale, pentru ex-regele Mihai I. Proiectul de lege se află pe masa de lucru a Parlamentului.

Vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicați ce demersuri a făcut Guvernul României, după anul 1989, pentru recuperarea tablourilor aparținând patrimoniului național, cu care a plecat din țară regele Mihai, în anul 1947, și câte tablouri a reușit să readucă în țara noastră ? Câte tablouri a reușit să readucă în țara noastră ?

Vă mulțumim, aceasta este întrebarea.

Acum aș vrea să vă citesc interpelarea, care este numai în numele meu.

Interpelare către ministrul afacerilor externe, excelenței sale, domnului Mihai Răzvan Ungureanu.

Domnule ministru,

În urma răspunsului "diplomatic" pe care mi l-ați transmis în scris, în care eludați fondul problemei, mă văd silit să insist.

În conformitate cu principiile și actele normative pe care le amintiți în răspunsul dumneavoastră, ca fiind "baza modernizării administrative" și a "eficientizării activității angajaților", aș vrea să-mi răspundeți dacă în "efortul de reconstrucție a politicii de personal" veți lua în considerație următoarele:

  1. CNSAS nu poate pune la dispoziție dosarele celor considerați O.D.C., adică "Ofițeri Deplin Conspirați", chiar dacă aceștia nu mai corespund statutului respectiv.
  2. Dosarele CNSAS trebuie cerute nu numai pentru personalul din conducerea ministerului, ci și pentru personalul care va fi trimis în misiune în străinătate, pentru a nu mai fi puși în penibila situație de a fi reprezentați de turnători (asemenea unor exemple binecunoscute).
  3. Cum vedeți "reconstrucția politicii de personal" atâta timp cât la conducerea Direcției resurse umane se află domnul Alexandru Mugurel Buje, o persoană bănuită că a făcut parte din DIE-SIE, și care perpetuează practici demne de epoca stalinistă. Concret, este adevărat că s-a organizat sâmbătă, 19 martie, un concurs intern pentru ocuparea unor posturi în străinătate, ținut în cel mai mare secret chiar pentru diplomații din minister, care nu au fost informați nici măcar pentru ce posturi concurează?
  4. Ce fel de exemplu reprezintă domnul Aurel Preda, fost procuror militar , aș zice eu, ODD (adică ofițer deplin deconspirat, din moment ce nu a putut fi trimis să conducă nici o misiune în străinătate din 1990, de când a revenit să lucreze în MAE), care se află la conducerea corpului de control al ministrului de aproape zece ani și are vârsta de pensionare (este născut la 12.06.1940)? Știați că la Conferința internațională NATO - Rusia, de la Sankt Petersburg, din februarie 2005, era prezentat ca profesor, doctor, general, ambasador?
  5. Este adevărat că numărul ODC (adică ofițer deplin conspirat) este astăzi mai mare în Ministerul Afacerilor Externe decât în timpul lui Ceaușescu?

Voi încheia cu întrebarea la care nu mi-ați răspuns: este util, pentru politica externă a României, ca Ministerul Afacerilor Externe să recupereze și să recicleze personalul pensionat sau disponibilizat din SIE? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim.

Stimați colegi,

Închidem ședința noastră de astăzi. Mâine vom lucra în comisii, joi - ședință de plen.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 noiembrie 2019, 6:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro