György Frunda
György Frunda
Ședința Senatului din 29 martie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/05-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 29-03-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 29 martie 2005

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.4 Frunda Gyorgy - evenimentele tragice din martie 1990 de la Târgu-Mureș;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Frunda Gyorgy. Urmează domnul senator Mihail Lupoi.

Domnul Frunda Gyorgy:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută domnul senator Ion Iliescu, fostul președinte al României, a fost la Târgu Mureș. Printre declarațiile pe care le-a făcut a spus că pentru evenimentele tragice din martie 1990, de la Târgu-Mureș , vinovați se fac ungurii din Târgu-Mureș, comunitatea maghiară, ceea ce este, din partea domniei-sale, o susținere nesinceră și neadevărată. Este nesinceră pentru că în calitate de președinte al statului a aflat exact care au fost factorii care au determinat tragedia de la Târgu-Mureș și a fost neadevărată pentru că, iată, după 15 ani, încearcă să deformeze istoria reală a țării noastre.

Doamnelor și domnilor senatori,

Una din măsurile înțelepte ale Consiliului Frontului Salvării Naționale din ultimele zile ale lui decembrie 1989 a fost trecerea serviciilor secrete sub controlul armatei. Aceasta respecta atât tradiția românească interbelică , cât și uzanțele europene. A fost momentul când cei mai mulți dintre foștii securiști s-au simțit afectați, s-au simțit amenințați că-și vor pierde nu numai slujba, ci și libertatea pentru fărădelegile pe care le-au făcut zeci de ani și au trebuit să inventeze ceva. Și au mers la cea mai slabă verigă a lanțului, la veriga naționalistă. Amintiți-vă, vă rog, din primele zile ale lui 1990 au început întâi rar, pe urmă tot mai des în diferite publicații, sub diferite nume, să apară articole care vorbeau despre pericolul pierderii Transilvaniei, despre mișcări secesioniste în Transilvania. La Târgu-Mureș au apărut articole de ziar care au fost publicate la Vâlcea, de exemplu, care spuneau că "pe Prefectura și Primăria din Târgu-Mureș flutură steagul Ungariei", se scria că "ungurii joacă fotbal cu capetele românilor pe străzile din Târgu- Mureș", lucruri care, bineînțeles, nu erau adevărate, și zâmbetele dumneavoastră sunt absolut întemeiate, numai că în acel moment la niște oameni cu o cultură destul de joasă și foarte emoțională, din punct de vedere național, a avut niște efecte. Și atunci acești securiști au putut să meargă pe niște văi, în niște sate, unde acești oameni au fost influențați de ceea ce spuneau unii preoți din amvon că "există pericolul pierderii Transilvaniei, că studenții români sunt dați afară de la UMF-ul din Târgu-Mureș" și pe 19 martie, fără nici un motiv, camioane cu oameni foarte simpli, nu contest, mulți dintre ei de bună credință, induși în eroare, marea lor majoritate sub influența băuturilor alcoolice, s-au oprit în centrul orașului Târgu-Mureș cu răngi, cu topoare, cu tot ce se poate lovi și au distrus unul din "centrele secesioniste ardelenești" ale țării noastre. A doua zi, pe 20 martie, a avut loc o demonstrație pașnică, s-au strâns câteva mii de oameni în centrul Târgu-Mureș-ului - am fost și eu acolo. Vreau să vă mai spun un lucru în legătură cu 19 martie. Pe 19 martie, după-masa, am ieșit și eu nevasta-mea - stăteam foarte aproape de tribunal - să vedem ce se întâmplă. La un moment dat șirul acesta de oameni venea de la Radio Târgu-Mureș înspre tribunal și din coloană unii oameni au început să fugă, să-i fugărească pe oamenii de pe trotuar. Ne-au fugărit și pe noi. Un om care fugea lângă noi spunea: "Fraților, nu dați, că sunt român". Cică: "Lasă, că te știm noi" și l-au bătut și pe el. Și acest lucru dovedește emotivitatea, agresivitatea, pe care o vedeau.? Nu conta absolut nimic. Pe 20 martie, când a avut loc o demonstrație pașnică a comunității maghiare în care s-a cerut fostului președinte Ion Iliescu să vină la Târgu-Mureș, dânsul nu a venit, l-a trimis pe domnul Gelu Voican Voiculescu, pe domnul Mînzatu, pe domnul Verestoy Attila. A fost un grup de la București care a purtat discuții cu reprezentanții comunității maghiare și a comunității române sau a comunității române și a comunității maghiare din Târgu-Mureș. Ei, în acele momente, iarăși, în timp ce noi discutam au venit autobuzele cu oamenii respectivi care au atacat demonstranții.

Aceste evenimente au fost de-a lungul timpului cunoscute. Cred, doamnelor și domnilor senatori, sunt convins de acest lucru, că noi, comunitatea maghiară din Târgu-Mureș, nu am fost cei care am, provocat incidentele, ci am fost victimele incidentelor respective. Tot așa cum marea majoritate a românilor care au venit în Târgu Mureș au fost victimele securității de atunci. Și rezultatul s-a văzut la câteva zile după aceea. Securitatea a fost reînființată, sub noul nume de Serviciul Român de Informații, nu a mai fost subordonat Armatei cum a fost până atunci și marea majoritate a securiștilor au trecut dintr-o barcă în alta. Și-au schimbat hainele, dar năravurile nu. Au trecut 15 ani. Avem un serviciu de informații nou, cu oameni demni, cu oameni care apără interesele acestei țări. Dar vreau să fie foarte clar pentru toată lumea. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să spunem adevărul în față. Noi, toți, atunci, am fost victimele securității, securitate care a avut ca singur scop apărarea dictaturii ceaușiste și dacă noi vrem ca țara noastră comună, România, să fie membră deplină a Uniunii Europene, să fim numai nu importatori de democrație, ci exportatori de stabilitate, avem obligația de a spune adevărul. Și obligația trebuie să înceapă cu cel care a fost președintele țării. Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 7:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro