Plen
Ședința Senatului din 11 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/18-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 aprilie 2005

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința a început la ora 15.25.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu - președinte al Senatului, asistat de domnul senator Puskas Valentin Zoltan și domnul senator Mihai Ungheanu - secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Deschid ședința noastră de astăzi.

O să avem o discuție și cu liderii de grup să vedem cum putem găsi o formulă ca atunci când anunțăm o oră, toata lumea să fie prezentă.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnul Puskas Valentin Zoltan si domnul Mihai Ungheanu, în calitate de secretari.

Vă anunț că din totalul de 137 colegi senatori, si-au anunțat prezența până acum un număr de 84.

Avem 22 de colegi absenți motivat.

O să supunem la vot ordinea de zi după aceea.

Vă rog să fiți de acord să începem cu declarațiile politice.

Din sală: Da!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult!

 
  Marius Marinescu - Omar Hayssan și PSD-ul;

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu din partea Alianței PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor si domnilor senatori,

Săptămâna trecută am fost martorii trecerii unui mare om către lumea celor drepți.

În lumina acestui trist eveniment, stingerea din viață a Papei Ioan Paul al II-lea, ar trebui să fim cu toții mai pioși și mai iertători, dar când asist la criza socială și politică pe care un om numit Omar Hayssam a reușit să o creeze în ultima perioadă, eu, în calitatea de senator al României, trebuie să atrag atenția concetățenilor mei asupra unor aspecte ale acestei probleme.

Spun problemă pentru că Omar Hayssam a devenit o problemă a statului român. Din păcate, el nu este un caz izolat ci, mai degrabă, un exponent al corupției, al baronilor PSD, generați de o guvernare iresponsabilă între 2000 și 2004.

Ar trebui să vedem cine este acest om, Omar Hayssam a fost până de curând un membru de vază al PSD care a fort propus, nu demult, pentru a candida pe listele preliminare ale PSD București la alegerile parlamentare din 2004.

Dacă domnul Adrian Năstase se dezice astăzi de Omar Hayssam este încă o dovada de lașitate și lipsă de anvergură politică.

Omar Hayssam este un cetățean siriano-român care s-a îmbogățit peste noapte în perioada guvernării PSD, având o avere de peste 100 milioane de euro. Despre acest fapt ar trebui să răspundă astăzi șefii instituțiilor abilitate din fosta guvernare, și, de ce nu, domnul Adrian Năstase.

Omar Hayssam este un afacerist care, la una din firmele sale, a avut ca administrator pe Ristea Priboi, fost consilier al președintelui Camerei Deputaților, Adrian Năstase.

Mai mult decât atât, Omar Hayssam a fost un apropiat al lui Ion Iliescu, urcând în avionul prezidențial de multe ori, ajungând astfel în Emiratele Arabe Unite, Vietnam, Filipine, Japonia si Singapore.

Concluziile, dragi colegi, le trageți singuri!

În momentul în care, la sfârșitul anului 2002, au apărut informații în legătură cu posibile probleme cu justiția, domnul Omar Hayssam nu a mai fost inclus în aceste delegații, tocmai pentru a nu da naștere la speculații, spune, pe 31 martie 2005, Corina Crețu citată de cotidianul "Evenimentul zilei".

Realitatea arată altceva, Omar Hayssam a fost cu Ion Iliescu și în aprilie 2003 în Uzbekistan și China, și în iulie 2003 în Rusia, și în septembrie în Kazahstan.

Dacă nu a mințit Corina Crețu, atunci se ridică întrebarea: de ce Omar Hayssam a mai călătorit cu Ion Iliescu dacă la Cotroceni se știa din 2002 că acesta ar avea probleme cu justiția?

Cât privește afacerile acestui membru PSD, exemplele sunt destule și culmea, din toate afacerile pe care acesta le-a făcut cu statul român Omar Hayssam a câștigat, iar statul român, cetățenii români au pierdut.

Vă prezint un scurt exemplu de afacere pe care acest membru al PSD, în timpul guvernării PSD, a avut-o cu statul român: Societatea Comercială Băneasa, producătoare de aparate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, a fost vândută pentru suma de 200 de mii dolari.

S-a organizat licitație, doar de dragul imaginii, pentru că o formă olandeză, care oferea două milioane de euro, a fost eliminată din procesul de privatizare în mod ilegal.

S.C. Băneasa pe lângă clădirile, utilajele și nu în ultimul rând, know-how-ul mai poseda și 10 hectare de teren, acolo unde metru pătrat de teren este de 100 euro.

Cam așa respecta Adrian Năstase sloganul PSD din 2000 care spunea așa: "Împreună cu oamenii, pentru ei" fără a da însă un nume. Acesta este unul din multele exemple de oameni apropiați PSD-ului care s-au îmbogățit nemeritat în perioada 2000-2004 și care acum apelează la diverse strategii pentru a-și acoperi urmele lor și a celor care au ajutat corupția generalizată la toate nivelele societății românești în perioada 2000-2004. Baronii locali pe care, iată, PSD-ul îi pune astăzi cu sârg în capul organizațiilor județene, au scos acest partid din preferințele electoratului. Dreaptă și meritată sancțiune.

Putem afirma cu responsabilitate că președintele Traian Băsescu a declanșat lupta împotriva corupției. Nu este un demers foarte simplu, dar acțiunile extrem de vizibile ale domnului ministru Vasile Blaga, hotărârea cu care doamna ministru Monica Macovei susține acest program, intențiile declarate ale celorlalte instituții implicate să participe efectiv la stârpirea acestui flagel, ne dau încredere și speranță că mergem pe un drum bun.

Vrem un clasament al oamenilor de afaceri curați ale căror investiții se regăsesc în firme serioase și prospere, nu un top al celor 300 de nume dubioase, prea încărcate, capi ai lumii interlope.

Am promis în campanie că vom declanșa lupta împotriva corupției și suntem hotărâți să o ducem până la capăt.

În toata lumea corupția și economia subterană sunt principalele mecanisme de întreținere a actelor teroriste.

Sperăm și mă rog ca ziariștii români care se află în acest moment în stare de prizonierat în Irak să nu fie victimele unei eventuale strategii de șantajare a statului român de către fostul membru PSD, Omar Hayssam.

Vă mulțumesc! (Aplauze.)

 
  Nicolai Apostol - declarații hazardate ale Guvernului Tăriceanu și mediul de afaceri;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, domnul senator Apostol Nicolae din partea Grupului parlamentar Social Democrat și urmează domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

   

Domnul Apostol Neculai:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi va avea o denumire, zic eu, destul de interesantă - Declarație hazardată.

La mai bine de trei luni de zile de la alegerile generale, constatăm cu îngrijorare faptul că declarațiile președintelui României, ale liderilor partidelor politice din coaliția guvernamentală, ale primului-ministru, generează o stare de incertitudine în rândul instituțiilor financiare mondiale, cât și a agenților economici.

În acest climat, abordarea prea rigidă a negocierilor cu Fondul Monetar Internațional, tratarea hazardată și arogantă de către partea română a condițiilor referitoare la necesitatea înghețării deficitului bugetar, au generat consecințe în plan financiar intern.

Deja o serie de instituții financiar-bancare dau semne de îngrijorare, relativ la o posibilă instabilitate politică a țării care ar putea deteriora stabilitatea economică internă și procesul de creștere economică în sine.

Afirmațiile excesiv de orgolioase care pretind că, de fapt, România nici nu prea ar mai avea nevoie de acordul cu Fondul Monetar Internațional, sunt extrem de periculoase și descoperite, putând să antreneze creșterea coeficientului de risc, implementarea unui program financiar mult prea restrictiv prin care instituțiile bancare creditoare își rezervă dreptul de a solicita garanții mai mari și mai multe în condițiile unor dobânzi flotante, context care poate gripa procesul investițional și bulversa economia românească.

Noi considerăm că nu este un demers chibzuit să ne stropșim la Fondul Monetar Internațional prin adoptarea unei atitudini arogante și sfidătoare.

Reamintim faptul că, grație eforturilor susținute și unei abordări cooperante, în intervalul 2001-2004 s-a reușit întreținerea unor relații foarte bune cu Fondul Monetar Internațional, proces prin care riscul de țară a fost diminuat, s-au deschis către România importante și avantajoase linii de credit investițional cu dobânzi stimulative și cu tendințe clare de scădere, tocmai pentru a încuraja și a susține investițiile și creșterea economică.

Judecând situația la rece, fără reflexe emoționale, trebuie să recunoaștem că noi avem nevoie de FMI și nu invers, nouă ne este necesară recunoașterea bonității de către această instituție.

Trebuie să admitem că nu suntem tocmai noi buricul universului pentru a ne putea permite luxul de a afișa orgolii nesusținute de realitate, dar care pot antrena consecințe nefaste.

În urma unor discuții cu reprezentanții instituțiilor bancare, în prezența președintelui Comisiei pentru privatizare, senatorul Carol Dina, am luat act de reacția și îngrijorarea acestora față de eventualitatea creșterii riscului de țară pentru România.

Este necesar să abandonăm experiențele teoretice, abordând relația cu Fondul Monetar Internațional și cu celelalte instituții financiare internaționale, nu în genunchi sau cu capul plecat, dar cu responsabilitate, realism și seriozitate. În plus apreciem că anterior unor astfel de reacții ale părții române ar fi fost corectă o consultare mai amplă a partidelor politice, a societății civile și a mediului economico-financiar măcar pentru faptul că prețul acestor negocieri va fi plătit de întreaga țară, nu doar de reprezentanții actualului Guvern.

Patronatele și asociațiile profesionale resimt o stare de abandon, trăiesc cu sentimentul că pe nimeni nu îi mai interesează soarta lor și dinamica economiei românești. Puțini dintre noi, dincolo de coloratura politică, au o minimă competență, interes și aplicare către zona economicului, deși toată lumea este de acord, cel puțin declarativ, că aici este motorul progresului pentru ansamblul societății românești.

Nu există și nici măcar nu s-a inițiat o evaluare sinceră a economiei românești pe domenii de activitate. Dincolo de raportările statistice seci nu se cunoaște nimic despre gradul de tehnologizare, despre tendințele pieții, despre potențialul economic autohton existent, despre oportunitățile investiționale. Guvernele s-au preocupat doar de împărțirea bugetului, a banului public, fără a fi interesate de modul cum se formează acest buget, care sunt sursele sale de alimentare și cum pot fi amplificate acestea.

Avem o economie de piață în formare, vulnerabilă, o economie care încă își caută suflul și coerența, dar chiar în aceste condiții dificile trebuie ținut cont de faptul că întreprinderile mici și mijlocii participă cu 67 % la formarea produsului intern brut, deși dețin doar 25 % din capitalul social național.

Față de această realitate, oamenii de afaceri, întreprinzătorii nu au primit nici măcar o recunoaștere morală, nici măcar o motivare psihologică, nici măcar o încurajare menită a le potența elanul și perspectivele de dezvoltare.

Este bine că președintele Băsescu invită cu orice prilej în vizitele sale externe investitorii străini să vină în România, dar cred că în egală măsură este corect să încurajăm și investitorii autohtoni să-și dezvolte afacerile.

În realitate, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, totalul capitalului străin retras din România în lunile ianuarie și februarie 2005 este de aproape 4 ori mai mare decât cel subscris în firme nou înființate. Capitalul investit abia depășește nivelul a 7,4 milioane euro, în 1.713 companii cu participare străină, în timp ce capitalul social retras pe 201 companii este de 26,4 milioane euro. Trebuie știut și faptul că peste 50 % din aceste firme mixte au în principal obiect de activitate comerțul, iar ponderea acestora în totalul volumului de capital social subscris este numai 15,3 %. O asemenea diferență între volumul de capital investit și cel retras devoalează nemulțumirile oamenilor de afaceri români și străini. Agenții economici sunt nemulțumii de modificarea într-o manieră prea puțin transparentă a celor două acte normative de importanță deosebită pentru mediul de afaceri - Codul fiscal și Codul muncii - de creșterea mascată a fiscalității, de instabilitate legislativă, de predictibilitatea precară a evoluțiilor macro-economice și de evoluția imprevizibilă a cursului de schimb valutar.

În aceste condiții, dacă investitorii autohtoni ajunși la limita răbdării își restrâng, dar nu își închid afacerile, cei străini își radiază firmele din România și migrează spre alte țări.

Stimați colegi, fără o economie puternică și sănătoasă vorbim vorbe și atât. Apelez la rațiunea și buna dumneavoastră credință, la Guvernul României, la toți românii responsabili să facem împreună mult mai mult pentru economia națională. De altfel, aceasta este și rațiunea personală pentru care sunt în Parlament, să atrag atenția asupra situației reale a economiei românești, să insist asupra necesității dezvoltării acesteia.

Doresc să subliniez faptul că aceste observații nu sunt doar suportul unor declarații politice de factură retorică. Faptul că. provin din mediul economic, că am condus un grup de firme cu performanțe europene, printr-un management eficient și intense eforturi investiționale, toate acestea mă recomandă să trag un semnal de alarmă referitor la îngrijorarea justificată a agenților economici.

Toate aceste afirmații le lansez și le susțin în deplină cunoștință de cauză , după o matură documentare, dublată de o largă consultare cu profesioniștii din diverse domenii - universitar, medii patronale și sindicate - reprezentanți ai lumii oamenilor de afaceri, creatori de opinie, vectori ai societății civile, inclusiv cu cei care politic și electoral au investit încredere și speranță în actuala formulă de guvernare, cei care descoperă acum că pentru a trăi mai bine din nou trebuie să strângă cureaua până a rupe catarama. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Corneliu Vadim Tudor - declanșarea urmăririi penale și arestarea lui Nati Meir;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Urmează domnul senator Gheorghe Vergil Șerbu, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr PNl-PD".

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul!

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

În legătură cu minciunile și aberațiile debitate de impostorul Nati Meir la așa-zisa conferință de presă, de luni, am de făcut următoarea declarație politică:

1) Nati Meir a intrat în partidul nostru invocând mereu numele premierului Ariel Sharon și al principalului serviciu secret al Israelului , MOSSAD. Noi l-am primit pentru că am vrut să demonstrăm că nu suntem antisemiți, acordând o șansă unui infractor de a deveni om cinstit.

O recunoaștem, cu părere de rău, că ne-am înșelat. Încă nu am aflat de câte ori a fost închis el în Israel, dar știm că la începutul acestui an a fost iarăși arestat, ieșind numai după ce a plătit o cauțiune de 200.000 de dolari. E de tot râsul că aceeași presă care îl ataca atunci îl ia în brațe acum pentru a lovi în Partidul Popular România Mare. Nu ține figura, lumea e lămurită.

2) Nati Meir a escrocat foarte mulți cetățeni din România și Republica Moldova, cărora le-a promis locuri de muncă în străinătate, dar le-a furat banii și a dispărut. Una dintre victime este Olga Iovu din Basarabia, care a trimis un memoriu pe adresa mea și a senatorului Ilie Ilașcu, unde îl acuză pe escrocul din Israel că i-a luat 13.000 de euro, bani proveniți din vânzarea modestului ei apartament, promițând că o va trimite la muncă în Marea Britanie și că îi va acorda cetățenia engleză. O altă victimă e Larisa Bunescu Mâșu, care și ea a fost deposedată de mai multe mii de euro. De altfel, complicea lui Nati Meir în Republica Moldova, Zvetlana Ulkina, a fost arestată recent la Chișinău. O lovitură de amploare a dat Nati Meir și muncitorilor basarabeni care prin mijlocirea firmei condusă de Ludmila Jalbă i-au plătit mai multe zeci de mii de euro pentru a pleca în Israel, dar au rămas cu buza umflată. Exemplele sunt cu mult mai numeroase. Există un amplu dosar penal, iar dacă Nati Meir va pune piciorul peste Prut va intra automat la pușcărie. Eu nu pot lăsa liber un asemenea șarpe printre picioarele românilor. Noi nu ne putem numi "România Mare", dar să tolerăm tâlhărirea fraților noștri din Basarabia, dintre care unii nu au nici măcar după ce bea apă!

3) Escrocul Nati Meir a jefuit și o firmă din Asia, angajându-se că va trimite muncitori thailandezi în agricultura israeliană. Suma însușită fraudulos a fost de 212.000 de dolari.

4) În anul 2004, Nati Meir a intrat în febra marilor lovituri electorale, pretinzând și chiar primind bani de la tot felul de indivizi. De la Nicu Crăciun din Constanța a luat 30.000 de dolari pentru a-l face consilier județean. Firește, nu a reușit să-l facă pentru că am aflat la timp. De la Florea Sava, directorul REBU a cerut, și se pare că a și obținut, 50.000 de dolari pentru a-l face parlamentar etc.

Conducerea Partidului Popular România Mare a aflat de toate acestea și i-a atras atenția să se astâmpere fiindcă va da de bucluc. Totodată, după ce a devenit deputat de Tulcea, post pentru care a plâns ca un milog, deși acum nu mai recunoaște, a escrocat mai mulți locuitori ai județului. Practic nu ai de unde să știi ce zace în fiecare și un partid politic nu e o agenție de detectivi.

5) Dar marele tun al vieții sale a vrut să-l dea Nati Meir în tentativa de a elimina succesiv din cursa prezidențială pe Theodor Stolojan și Adrian Năstase.

Pentru compromiterea lui Stolojan a cerut unui ministru PSD, în anul 2004, suma de 2 milioane dolari, la negocieri fiind de față și consilierul municipal PSD Doru Giugula. Știu toate acestea de la avocatul său care l-a părăsit în urmă cu 2 luni, domnul Adrian Ciobanu. Așa se explică înregistrarea acelor casete audio cu Radu Feldman Alexandru, prin care se încerca distrugerea președintelui PNL. Și asta vă privește și pe dumneavoastră pentru că abia acum ies la iveală toate acestea când "v-am băgat în lucru", cum se spune. Dar pentru că acele făcături nu au convins pe nimeni, ministrul PSD nu i-a plătit suma cerută. Apoi, Nati Meir și-a dat întâlnire cu un fost ministru PNL, tocmai în Elveția, pentru a-i înmâna o casetă video care, chipurile, ar fi urmat să-l distrugă pe celălalt candidat la Președinție, Adrian Năstase. Suma pretinsă de escroc era de 4 milioane dolari. Nici cacialmaua asta nu a avut vreo finalitate. Pe urmă, și-a pus în gând să-l compromită și pe Ion Iliescu, pe care ar fi vrut să-l prezinte ca autor moral al ideii de eliminare din cursă a lui Theodor Stolojan. Pe scurt, avem de - a face cu un bolnav psihic care are infracțiunea în sânge și dacă nu ajunge la pușcărie, atunci măcar la balamuc ar trebui să intre într-o izolare totală. Este evident că nimeni din conducerea Partidului Popular România Mare nu a știut de manevrele acestui personaj. Atunci când a început să transpire câte ceva l-am dat afară scurt din partid. Mărturisesc că picătura care a umplut paharul răbdării noastre a fost informația conform căreia numitul Nati Meir a început să-și facă o veritabilă profesie din colindarea pușcăriilor, pretinzând că e preocupat de drepturile omului. În acest sens l-a băgat la înaintare pe Miron Cozma căruia i-a promis că îl va scoate din pușcărie, dar, în realitate, individul pusese ochii pe deținuții foarte bogați. Scenariul a culminat cu două scene incredibile. Și avem aici în sală magistrați de înaltă valoare, printre care unii au fost miniștri ai justiției. Să vedeți la ce-i duce mintea. Rodica Stănoiu, cu tine vorbesc. (râsete în sală) Păi, ce faci aici? (se amuză)

Iată ce am aflat pe filiera unui serviciu secret. Și, acum, devine foarte interesant. Nati Meir s-a închis acum câteva săptămâni în celulă 30 de minute cu Nuțu Cămătaru, iar tovarășul lui de hoinăreală dubioasă, deputatul PSD Petre Tărniceru, s-a închis în celulă tot 30 de minute și tot între patru ochi, cu Gabriel Bivolaru, deși Regulamentul interzice așa ceva. Noi știm că așa au fost transmise mesaje și instrucțiuni de la lumea interlopă din exterior contra unor mari sume de bani. De altfel, am vorbit cu actualul președinte al Comisiei parlamentare de control a activității SRI, colegul nostru Radu Stroe, nu știu dacă e în sală,...

Din sală:E aici...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

... să se sesizeze. Pentru că nu e normal ce se întâmplă. Degeaba sunt plimbați prin cușca televizoarelor niște mafioți, dacă parlamentari, indiferent de la ce partide, se duc și transmit mesaje și primesc mesaje cu ce au nevoie ăia în pușcărie. Ca să vedeți ce cărăușie se creează în felul acesta.

Pentru a pricepe lumea ce ticălos e acest personaj voi spune că, în mai multe rânduri, el a pretins că banii din contractul de consultanță cu firma ARAD COMMUNICATIONS ajung direct la primul-ministru al Israelului, Ariel Sharon, și la 5 membri ai cabinetului acestuia, printre care și adjunctul ministrului muncii, Miha Ratzon. La aceste afirmații ale lui, care pot arunca în aer guvernul israelian (pe fondul permanentelor acuzații de corupție la adresa lui Ariel Sharon și a fiilor săi) au fost mai mulți martori, printre care și consilierul meu, doctor Radu Toma, cetățean american. Din fericire, noi am anulat contractul la timp, după plata unei sume destul de modeste, pentru că Eyal Arad, nu și-a achitat nici una dintre obligațiile asumate. Noi am avut toată bunăvoința, dar se vede treaba că nu ai cu cine vorbi.

În concluzie, cerem Gărzii Financiare efectuarea unui control riguros la firma Orwalsam, a acestui șarlatan internațional, pe nume Nati Meir.

Totodată, solicităm, public, Parchetului General declanșarea urmăririi penale și arestarea lui Nati Meir pentru escrocarea unui mare număr de persoane și desfășurarea unor activități care țin de criminalitatea economico-financiară. Aici nu e vorba de nici un fel de antisemitism, cum pretinde mafiotul, ci de dorința noastră de a lupta în mod concret împotriva marii corupții. Pe mine nu mă șantajează nimeni, fiindcă nu sunt amestecat în nici un fel de afacere și am o viață de familie ireproșabilă.

Și dacă tot ne-am hotărât să eliminăm din România mafia arabă, atunci hai să eliminăm toate tipurile de Mafie, și israeliană, și chineză, și italiană, și rusă, și de orice naționalitate o fi.

Mâine, vom lansa un Armaghedon al afacerilor de tip mafiot ale lui Nati Meir. În curând, ne vom ocupa și de afacerile celorlalți infractori care ne scuipă în ochi acuzația ridicolă de antisemitism, dar au pus mâna pe Hotelul București, pe fabricile din industria ușoară, pe o parte mare a turismului românesc, pe Cazinoul Palace, fosta Casă Vernescu și alte localuri de unde scot, săptămânal, sume enorme de bani, sub pază proprie armată, prin Aeroportul Otopeni.

Dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, atunci trebuie să facem curățenie generală.

Mai precizez încă o dată, dacă e nevoie, că n-am fost, nu sunt și nu voi putea fi niciodată antisemit, nici xenofob, dar aici este vorba de gangsteri, nu de străini. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Gheorghe Vergil Șerbu - controversatul proiect al Legii lustrației;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Vergil Șerbu, Alianța "Dreptate și Adevăr" PNL-PD. Urmează domnul senator Tîlvăr Angel.

   

Domnul Gheorghe Vergil Șerbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la controversatul proiect de Lege a lustrației.

De ce am avea nevoie, doamnelor și domnilor senatori, de o Lege a lustrației ? Răspunsul este simplu, fiindcă avem nevoie de o schimbare necesară clasei politice românești.

Este o decizie personală dacă acest proiect de lege va fi sau nu acceptat de dumneavoastră, dar v-aș ruga să vă gândiți la consecințele ei.

În momentul actual, societatea românească traversează o criză a valorilor care are efecte economice, sociale, culturale și politice de care, în mare măsură, noi suntem cei vinovați. Cred că este timpul să ne depășim barierele mentalității noastre învechite și să acceptăm o reformare a noastră ca politicieni, chiar dacă am fost sau nu membri ai PCR, trebuie să acceptăm acest fapt. Dacă am fost, în schimb, persoane influente și cu decizie politică în sistemul comunist, consider că ar fi cazul să ne retragem și să lăsăm pe cei capabili să ne conducă, pe cei pe care nu i-a cuprins microbul comunismului. Știu că este greu, dar, în momentul de față, consider că este cazul să începem o reformare a clasei politice românești, să ne schimbăm mentalitatea cu care am fost obișnuiți pentru a putea face față exigențelor europene.

O lege prin care se diminuează accesul politic al foștilor demnitari comuniști și lideri ai securității statului, nu înseamnă că este o vânătoare de vrăjitoare a oamenilor capabili ce au fost în structurile de conducere economico-sociale până în anul 1989. Un astfel de proiect legislativ nu ar trebui să se îndrepte spre astfel de oameni. El se referă, în schimb, la acele persoane care s-au folosit de regimul comunist pentru a justifica acțiunile în rezolvarea propriilor interese, așa cum au continuat să o facă și după 1989, utilizând pârghii politice.

Prin lustrație, s-ar face curățenia clasei politice și administrative românești de foști propagandiști comuniști, de activiști și torționari bolșevici, de ofițeri ai Securității care au instituit teroarea în rândul opiniei publice românești și care au lăsat sechele psihice păstrate până azi în mintea multor români.

Doamnelor și domnilor senatori, fac apel la conștiința dumneavoastră pentru a dezbate, în viitor, această propunere legislativă care ar constitui un început al acceptării greșelilor trecutului și o necesitate pentru un echilibru politic și crearea unei culturi politice europene.

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr - Programul de guvernare al coaliției PNL-PD-UDMR-PUR;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Tîlvăr Angel, din partea Grupului parlamentar Social-Democrat. Urmează la microfon doamna senator Verginia Vedinaș.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Programul de guvernare al coaliției PNL - PD - UDMR - PUR anunță, la Capitolul 15, citez: "promovarea unei politici de dezvoltare urbană policentrică prin identificarea și stabilirea zonelor de dezvoltare urbană policentrică", am încheiat citatul, dezvoltare rurală și realizarea unei sinergii între zonele urbane și cele rurale.

La Capitolul 16, același program de guvernare anunță dezvoltarea rețelelor de transport, continuarea lucrărilor privind construirea locuințelor sociale pentru familii cu venit modest, continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor și aplicarea programului național privind asfaltarea drumurilor comunale.

Cuprinse în programul de guvernare, aceste intenții devin literă de lege. Înainte fuseseră promisiuni electorale care au determinat pe români să voteze și partidele ce alcătuiesc actuala coaliție de guvernare.

Și în județul Vrancea, aceste partide au avut votanți care, acum, așteaptă, dacă nu dezvoltarea policentrică sau realizarea sinergiei dintre sat și oraș, atunci măcar continuarea investițiilor în domeniul edilitar-gospodăresc, a investițiilor mai mult decât necesare pentru populația județului, acum, când ne apropiem de integrarea în Uniunea Europeană.

În județul pe care-l reprezint, în perioada 2000 - 2004, a fost realizat un consistent program investițional, care a fost extins și pentru 2005, și pentru anii următori. El constă în locuințe, alimentări cu apă, modernizarea și asfaltarea drumurilor în mediul rural, modernizarea DN2D, DN2L, DN2M și DN2R, piața noii gări din Focșani, inaugurată în 2004, refacerea sistemelor stradale, terminarea Spitalului de boli contagioase din Focșani și altele.

Din nefericire, până la acest moment, în ceea ce privește nevoia de finanțare guvernamentală pentru 2005, județul Vrancea a fost asigurat că va primi doar fonduri pentru finalizarea lucrărilor la 160 de apartamente din prima etapă a ANL. Rămân neacoperite finanțări la 228 de apartamente din etapa a II-a, aflate în diferite stadii de construcție și care urmează să fie puse în conservare. Mai este confirmată finanțarea pentru 4 săli de sport în Focșani și câte una la Dumitrești și Panciu și finalizarea alimentării cu apă, conform Hotărârii de Guvern nr. 687/1997, în două comune. Însă alimentările cu apă prevăzute în temeiul aceleiași hotărâri de guvern, în 9 comune, vor fi oprite din lipsa finanțării.

Compania de autostrăzi și drumuri naționale S.A. a comunicat județului că, citez: "pentru anul 2005, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nu mai dispune de resurse financiare pentru finanțarea lucrărilor aferente drumurilor naționale, în traversarea municipiilor, drumurilor județene și comunale", am încheiat citatul, fiind afectat, astfel, și Municipiul Focșani. Aceeași companie a comunicat și că nu mai dispune de resurse financiare pentru finanțarea lucrărilor aferente drumurilor județene și comunale.

Din tot programul investițional prevăzut pentru acest an, în județul pe care-l reprezint, pe programe guvernamentale sau cu finanțări de la buget, conform legii, nu mai rămâne mare lucru.

Din consultările avute cu colegii mei senatori, am reținut că situația este similară și în alte județe.

Nimeni nu pretinde noii guvernări să funcționeze cu motoarele turate la maxim încă de la început. Lipsa de coerență este normală pentru o structură guvernamentală care are în spate orientări politice atât de deosebite.

Sentimentul multor cetățeni din județul Vrancea este acela că, datorită faptului că au votat într-un anumit fel, există tendința ca Guvernul să acorde mai puțină atenție unei comunități care, în perioada 2000-2004, a atras investiții de 13,127 miliarde lei. Acest sentiment a fost întărit și de declarația făcută la Radio DA-DA de către un parlamentar liberal, conform căreia, citez: "A venit vremea să se dezvolte și alte județe", am încheiat citatul. Trec peste lipsa de inspirație a unei asemenea declarații și nu vreau să cred că înghețarea, practic, a fondurilor de investiție alocate județului meu este rezultatul unui demers generat de politicieni ai alianței politice aflate la guvernare.

Cu siguranță, însă, exemplele pe care le-am prezentat, ca și situația investițiilor din alte județe, sunt menite să ne îngrijoreze. O asemenea manieră de tratare a comunităților locale este inacceptabilă pentru că, în loc să ne apropie, ea ne îndepărtează de îndeplinirea condițiilor minime de integrare în Uniunea Europeană.

Cred că sunteți de acord cu mine că este momentul ca Guvernul să-și asume promisiunile făcute de partidele care-l alcătuiesc, care-i alcătuiesc suportul politic, pe baza căruia a fost format și pe care l-a transformat în programul prezentat pentru a primi investitura. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Verginia Verdinaș - proiectul Legii lustrației contravine spiritului Constituției;

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Partidului Popular România Mare. Urmează domnul senator Gheorghe David.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Voi prezenta un alt punct de vedere față de colegul meu, cu privire la proiectul de Lege a lustrației, proiect de lege pe care-l considerăm inacceptabil din punct de vedere juridic, politic și moral, în plan intern și internațional în egală măsură.

Scopul declarat al legii este acela de a interzice accesul foștilor nomenclaturiști la funcții și demnități în stat. În ciuda acestui scop, inițiatorii ei apreciază că legea nu are caracter punitiv sau discriminatoriu, adoptarea unor legi asemănătoare în state foste comuniste reprezentând precedente care exclud asemenea interpretări. Este adevărat că în unele foste țări socialiste s-au adoptat astfel de legi, la începutul anilor '90, dar, la presiunea organismelor internaționale, au fost abrogate sau s-a renunțat de facto la aplicarea lor. Este vorba despre Cehoslovacia, unde a existat o asemenea lege și, după ce s-a despărțit Cehia de Slovacia, s-a renunțat la aplicarea ei. În Bulgaria, a existat doar pentru sectorul bancar, dar a fost declarată neconstituțională.

Vom demonstra, în cele ce urmează, că propunerea contravine spiritului și literei Constituției.

Constituția noastră garantează, în art. 36 - 38, trei drepturi fundamentale cu caracter exclusiv politic. Este vorba despre dreptul de a alege și de a fi ales. În urma revizuirii Constituției, a fost completat catalogul drepturilor electorale, adăugându-se unul nou, dreptul de a fi ales în Parlamentul european. Completarea era necesară de vreme ce viitoarea Constituție europeană prevede că Parlamentul european este ales prin vot universal direct de către cetățenii europeni pentru un mandat de 5 ani, precum și în cadrul alegerilor locale, în statul membru unde își au reședința.

Dreptul de a fi ales este garantat tuturor cetățenilor care au drept de vot, cetățenia română și domiciliul în țară și nu le este interzisă asocierea în partide politice.

Art.4 proclamă România ca patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor fără deosebire de vreunul din criteriile enunțate, între care regăsim, la poz. 8, apartenența politică. Art. 16 garantează egalitatea cetățenilor fără privilegii și discriminări.

Proiectul de Lege a lustrației își propune să suprime pentru membrii unei categorii de persoane dreptul fundamental de a fi aleși într-o funcție sau într-o demnitate publică și, în perspectivă, dreptul de a fi aleși în Parlamentul european.

Atragem atenția că actuala Constituție interzice suprimarea drepturilor fundamentale. Potrivit art.53, exercițiul unor drepturi poate să fie numai restrâns, nu și suprimat și numai dacă acest lucru se impune pentru apărarea unor valori, cum ar fi securitatea, ordinea, sănătatea, drepturile cetățenilor etc.

Prin această lege nu se propune apărarea, ci, dimpotrivă, suprimarea unor drepturi, cele electorale.

În urma revizuirii Constituției, s-a completat art.53, el prevăzând, în prezent, că restrângerea poate fi dispusă numai dacă e necesară într-o societate democratică, măsura trebuie să fie proporțională cu cauza care a determinat-o, aplicată nediscriminatoriu și să nu aducă atingere dreptului.

Constatăm că Legea supremă nu permite suprimarea exercițiului, ci doar restrângerea lui. Ea interzice ca restrângerea să se facă discriminatoriu, cum se propune în proiect și, prin intermediul restrângerii, să se aducă atingere dreptului. Or, prin proiect nu se aduce o simplă atingere, are, practic, loc o desființare a unui drept fundamental, pe considerentul că, într-un alt regim politic, o persoană a deținut o anumită funcție în stat.

Mergând la sfera celor care sunt considerați nomenclaturiști, vom constata că ea include nu numai foștii membri ai Comitetului Politic, ai C.C. al P.C.R., ai M.A.N.-ului, ci și membri ai comitetelor județene, municipale, orășenești și comunale, foștii membri C.C. ai U.T.C., foștii membri ai organelor politice și executive, care au coordonat sau condus activitatea instanțelor de judecată și procuratură, la toate nivelurile.

Se pune problema: cum vor fi stabiliți aceștia? Se vor constitui noi organe care să cerceteze, până la nivelul comunei, cine a fost membru în biroul de partid sau a condus o instanță sau o procuratură? Avem nevoie de un nou organism de tipul C.N.S.A.S.-ului, care nu a făcut decât să dezbine și să stârnească ura între oameni? Un asemenea demers condamnă o întreagă etapă istorică, aruncă la lada de gunoi o perioadă din istoria României, pe care trebuie să ne-o asumăm. Istoria nu este un corp uman care dacă se cangrenează un organ, acesta poate fi amputat sau extirpat. Istoria este trecutul nostru și trebuie să ni-l asumăm, cu bune și rele.

Cine are legitimitatea să catalogheze pe toți cei care au ocupat o anumită funcție în regimul trecut, ca proscriși, nedemni să aibă dreptul de a avea și un viitor, nu numai un trecut?

Cine are legitimitatea, etică și juridică, să introducă pe toți cei care au avut o funcție în statul socialist, în aceeași grămadă în care s-au aflat, neîndoielnic, ca și în ziua de astăzi, tot soiul de oportuniști și ratați, dar s-au aflat oameni valoroși, intelectuali de rafinată ținută și mari patrioți? Îl invoc pe marele profesor, economistul Ioan Totu, fost ministru de externe, care s-a spânzurat, după revoluție, pentru că nu a suportat umilința la care a fost supus; sau profesorul Constantin Stătescu, care era, la momentul respectiv, în 1990, cel mai mare specialist în drept civil și care s-a sinucis, după ce a fost repudiat la universitatea pe care o înnobilase și slujise timp de 50 de ani, de niște pigmei care, nici dacă ar fi trăit mai multe vieți, nu ar fi reușit, măcar, să-l atingă, dar să-l egaleze.

Doamnelor și domnilor senatori.

Țara are probleme grave de rezolvat. Trebuie să convingem Uniunea Europeană că avem capacitatea să facem față exigențelor, pe care ni le impune. Europa înseamnă, cum spun documentele comunitare, o unitate în diversitate și în această diversitate se regăsește și orientarea de tip socialist.

Nu știm ce urmăresc inițiatorii. Să fie, oare, atei? Pentru că nu se poate spune că legea corespunde spiritului creștin. Poporului român îi este străin acest spirit de vendetă, de care sunt animați autorii acestei legi pe care o respingem, cu toată fermitatea și nutrim speranța că Parlamentul, în plenul său, va face acest lucru. Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare a epuizat timpul.

 
  Gheorghe David - prezentul și perspectivele orașului-stațiune Buziaș;

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David.

Urmează... Domnul senator Adrian Păunescu este aici?

Dacă nu este, îl invităm pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Vă rog!

   

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Am să prezint un material, poate mult mai atractiv pentru toată lumea, și anume, "Prezentul și perspectivele zonei orașul-stațiune Buziaș din județul Timiș".

Spre deosebire de alte localități din categoria orașelor mici, Buziașul se distinge prin faptul că dezvoltarea sa economico-socială, care i-a asigurat un loc distinct pe plan național și internațional, a fost centrată în jurul resursei de ape minerale și termale tămăduitoare, temeinic dovedite. De-a lungul timpului, pe seama acesteia, s-a dezvoltat infrastructura menită să-i susțină valorificarea în scopuri terapeutice.

În afara acestei resurse, Buziașul s-a impus, pe plan regional și național, prin podgoriile sale, o îndeletnicire care, de asemenea, dăinuie de secole pe aceste meleaguri. Din păcate, din motive asupra cărora nu voi insista, pentru că sunt bine știute, după 1989, viile existente și baza tehnică de valorificare a strugurilor s-au prăpădit. Din câte am aflat, relansarea acestei îndeletniciri are toate șansele a se produce prin investițiile începute recent de către un om de afaceri din zonă.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Buziașul nu se poate bizui, exclusiv, pe apele termale și pe relansarea, în jurul acestora, a stațiunii balneare, prin dezvoltarea și echiparea serviciilor terapeutice bazate pe atragerea de personal medical foarte bine calificat și pe aparatură modernă. Cea de a doua resursă disponibilă - readucerea în circuitul economic a viticulturii este binevenită, dar nu și suficientă.

În elaborarea unui concept unitar de dezvoltare trebuie, obligatoriu, să ținem seama de celelalte resurse. Este vorba, pe de o parte, de terenurile agricole, iar pe de altă parte, de o mai bună punere în valoare a potențialului uman existent atât în localitate, cât și în localitățile rurale din jurul Buziașului.

Oricum, conceptul - la care mă gândesc și pe care îl consider extrem de important, în contextul apropiatei integrări a României în structurile comunitare - nu poate fi decât cel al dezvoltării durabile. În esență, este vorba despre o cerință care să satisfacă, deopotrivă, criteriile de eficiență economică, indispensabile asigurării bunăstării oamenilor, iar pe de altă parte, să conserve, dacă nu chiar să îmbunătățească, însușirile calitative ale factorilor de mediu - sol, apă, aer. În cazul Buziașului, această cerință se impune, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o stațiune balneară, al cărei aer are o valoare terapeutică recunoscută, o ionizare superioară mediei.

Întrebarea, de care neapărat trebuie să se țină seama, este: ce fel de agricultură va trebui avută în vedere, pentru a satisface cerințele deținătorilor de pământ și ale crescătorilor de animale? Iar pe de altă parte, să răspundă criteriilor de performanță, pe care țara noastră și le-a asumat, prin semnarea, prevăzută în această lună, Tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

La un răspuns, care să poată fi materializat în așa fel încât el să fie viabil în contextul amintit, nu se poate ajunge decât pe seama unui proiect de dezvoltare economico-socială a Buziașului și a zonei adiacente, în care să fie avuți în vedere toți factorii, cu impact asupra dezvoltării: resurse naturale, resurse umane, contextul socio-politic, capacitatea de absorbție a investițiilor etc.

Mi-a fost înmânată, de curând, o notă cu propuneri pentru eficientizarea și reabilitarea situației orașului Buziaș, semnată de doamna doctor Badea Steluța, medic primar. Citesc câteva dintre aceste măsuri, pe care le-a avut în vedere:

  • Reabilitarea și promovarea zonei oraș-stațiune Buziaș, cu respectarea și aplicarea normelor metodologice specifice legislației în vigoare;
  • Declararea zonei oraș-stațiune, zonă de protecție a mediului, zonă ecologică, cu toate amenajările și adaptările necesare;
  • Promovarea adecvată a potențialului terapeutic și a valorii resurselor factorilor naturali: bioclimat, aeroionizare, ape minerale, prin mijloace intensive mass-media, marketing, turism balnear etc.;
  • Reabilitarea infrastructurii de acces, înspre și dinspre Buziaș, pe ruta: Timișoara, Lugoj, cele rutiere, cale ferată, maxi-taxi, autocare;
  • Reabilitarea parcului stațiune și declararea lui ca parc terapeutic, reamenajat, cu specii arboricole și însușiri terapeutice specifice zonei;
  • Dezvoltarea turismului local privat, prin pensiuni cu specific local;
  • Reamenajarea Agenției de turism a stațiunii;
  • Reabilitarea spațiilor comerciale locale;
  • Inițierea valorică a stațiunii-etalon pentru profilaxie și recuperări boli cardiovasculare, conform calităților benefice deosebite ale factorilor balneari și de mediu specifici;
  • Inițierea și dirijarea unor fonduri de investiții: sociale, particulare, fonduri europene, alte fonduri din altă parte, pentru a demara și realiza programele de dezvoltare a orașului-stațiune.

După cum lesne se poate observa, îndărătul acestor propuneri se află o nevoie acută de bani. Ne aflăm deja într-o lume în care nimeni nu este dispus să muncească dacă nu are certitudinea că, din eforturile pe care le va face, nu câștigă bani.

Dacă vom izbuti să fim pătrunși de acest adevăr și va trebui să i ne conformăm, vom înțelege pe deplin importanța privatizării. Misiunea statului, asumată prin recunoașterea caracterului suveran al liberei-inițiative, este de a asigura cadrul legislativ capabil să stimuleze spiritul antreprenorial.

E adevărat, în cazul particular al Buziașului, și nu numai, statul - prin responsabilitatea asumată de a proteja persoanele defavorizate de vârsta a treia, în primul rând, dar și cele cu deficiențe congenitale - are obligația să intervină prin măsuri de protecție socială, ale căror costuri este dator să și le asume.

Așadar, privatizarea este singura soluție de relansare a dezvoltării, reușita ei depinde de temeinicia negocierilor dintre autorități și cei doritori să investească, pentru ca cei din urmă să fie convinși că vor avea de câștigat de pe urma oportunității de afaceri oferite. Lor trebuie să li se pună la dispoziție un studiu din care, obligatoriu, nu trebuie să lipsească punctele tari și punctele slabe ale întregului ansamblu economico-social, existent la data elaborării proiectului de dezvoltare.

În ceea ce mă privește, în calitatea mea de om politic, voi sprijini astfel de inițiative, inclusiv pe aceea de a vă sugera mecanismele pe care le considerăm capabile să operaționalizeze un astfel de proiect.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu - problemele dificile cu care se confruntă oamenii din județul Hunedoara; - alegerile parlamentare și prezidențiale de la Chișinău;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Urmează domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Dincolo de fațadele din Hunedoara și de la Chișinău.

Declarația mea politică va avea două dimensiuni: una care vine direct din locul în care am fost ales senator PSD, și anume județul Hunedoara, și a doua se va referi la alegerile din Republica Moldova. De fapt, amândouă sunt o încercare de a ataca și de a istovi ceea ce aș numi "puterile malefice ale fațadei".

Înainte de a vorbi despre câteva dintre problemele grele cu care se confruntă oamenii din județul Hunedoara, cu deosebire, din Valea Jiului, dar nu numai din Valea Jiului, aș vrea să reamintesc faptul că, în acest context, în acest conclav, săptămâna trecută, când minutele noastre de grup se terminaseră, n-am putut să vin la microfon să salut declarația plină de responsabilitate, pe care un senator al puterii, domnul Arion Viorel, a făcut-o cu privire la aceeași realitate, care nu poate fi interpretată diferit, de la partid la partid, pentru că este o realitate cumplită și care pune grave probleme oricărei conștiințe care ia cunoștință de ea. Acestei realități i-am consacrat și eu, în urmă cu opt-nouă săptămâni, declarația mea amară, pornită tot de la situația cumplită în care trăiesc atâția oameni din județul Hunedoara.

În orice caz, față de situația dificilă în care se află localități întregi, cum ar fi: Lupeni, Hunedoara, Brad, Petrila, Ghelari, Geoagiu, Boșorog, apare această constantă a căderii economice, care, în mod fatal, după atâta vreme de neîntrebuințare a forței de muncă, uneori foarte calificate, din zonă, duce la crize sociale grave.

Iată, primarul municipiului Lupeni, Cornel Răzmeriță, este disperat să constate că, pe lângă necazurile obiective, apar necazuri subiective și jocuri politice ale Regiei Autonome a Apelor Valea Jiului, blocându-se conturile Primăriei Lupeni. Așadar, nu numai că sunt bani puțini, dar nici accesul la ei nu-i este îngăduit primăriei unui mare oraș însângerat al istoriei, Lupeni. La datoriile pe care le-a plătit primăria se răspunde cu înmulțirea acestor datorii, în mod formal, și anume datoriile sunt de 3,4 miliarde de lei, dar președinția județului susține că sunt de 15 miliarde de lei. De ce?

O situație gravă este și la Petrila, unde primarul Ilie Păducel recunoaște că are datorii de 1,53 miliarde de lei, dar în bugetul local pe 2005, care e mai mic cu 120 miliarde de lei față de 2004, nu au fost incluse sume pentru subvenții decât în valoare totală de 300 milioane de lei. De ce?

O situație foarte gravă, la Ghelari, o comună aflată la munte, în Poiana Ruscăi, și care a început, după ani și ani de chinuri, bătălia pentru apă. Acești oameni nu au apă din cauza desființării minelor, care dădeau și cetățenilor din apa cu care ele puteau funcționa.

Iată, am să vă spun un lucru care cred că vă va convinge și va convinge, indirect, și Guvernul că trebuie făcut ceva pentru acești oameni care nu au nici o vină că s-a desființat industria care îi susținea, iar apa a ajuns la un preț de 30.000 lei mc3 în comuna Ghelari.

Închipuiți-vă că acești oameni nu mai au nici surse de existență prin munca lor și, între timp, față de alte localități, în care - cum este Deva - prețul apei este de circa 8.000 lei mc3, iată, la Ghelari, este aprobat un preț de 17.000 lei mc3, dar oamenii plătesc 30.000 lei mc3. De unde să ia Primăria din Ghelari restul de bani?

E greu de trăit în aceste condiții, mai ales că nici rugile către Dumnezeu nu pot ajunge prin biserica de la Ghelari care, din cauza activității industriale, s-a crăpat și este, de ani și ani de zile, amenințată cu prăbușirea, dar și cu cele 30 miliarde de lei, blocate undeva, la Ministerul Industriilor, deși ele au fost aprobate, de multă vreme, pentru fiecare an.

Sunt mari probleme și în orașul Geoagiu, și anume: lipsa de locuințe, care îi face pe oameni să plece în număr mare din localitate. 10% din populația Geoagiului este formată din țigani care au nevoie, poate chiar mai mult decât știm noi și decât ne închipuim noi, teoretic, de o viață civilizată, pentru a intra în civilizația românească întrutotul, prin conștiință, dar și prin realitatea în care trăiesc.

Locuințele actuale ale țiganilor sunt, în proporție de 70%, insalubre, suprapopulate și fără utilități, apă, căldură, lumină. E greu de progresat în aceste condiții, e greu de vorbit despre egalitate în drepturi în aceste condiții. Există un proiect la Direcția Tehnică a Consiliului Județean Hunedoara, de construire de localități sociale și eu cred că el trebuie revăzut și trebuie lansat în practică, în realitate.

O problemă mare este și tronsonul de drum care leagă centrul comunei Boșorog de satul Bobaia.

Sigur, și activitatea culturală numită "Vorbește istoria neamului", care se desfășoară, în general, la sfârșit de mai (29 mai 2005, de data aceasta), pe platoul Luncani, lângă monumentele istorice Piatra Roșie și Peștera Cioclovina, ar trebui sprijinită în mod concret.

Sigur că toate acestea sunt dificile, în condițiile în care nu ne ocupăm, în modul cel mai serios, de relansarea economiei, nu mai îndrăznesc să zic "a economiei naționale", pentru că este un concept dinamitat, dar măcar să pornim mecanismele economice. Dacă ne ocupăm numai de producerea de cătușe, de producerea de gratii și de producerea de lanțuri, va fi greu să acoperim toată nevoia de forță de muncă și nevoia de spor social din întreaga Românie, și mă refer cu deosebire la acest județ, față de care am obligații personale mai mari. Dar România toată suferă de lipsă de întrebuințare și de virusul mizeriei agresive.

Au avut loc, după cum se știe, alegerile de la Chișinău. În mod paradoxal, România oficială a părut că îi sprijină pe comuniști. România oficială care nu este o Românie reprezentată de comuniști. Astfel, s-a ajuns, la un moment dat, la situația ca forțele de opoziție din Basarabia să nu aibă nici un fel de suport de la București.

De curând, a avut loc și alegerea în Parlament a președintelui Moldovei. Iarăși, contra firii, au votat pentru acest comunist numit Voronin tocmai forțe care i se opuneau: anticomuniștii cei mai notorii, în frunte cu Iurie Roșca, și liderul liberal Serebrean. Lucrurile sunt cu atât mai complicate, cu cât, printr-un procedeu subtil și care ține de amenajarea fațadei - și semnalez acest fapt și vă cer și dumneavoastră stare de luciditate și dorință de a afla adevărul -, liderul celei mai raționale și naționale mișcări democratice de la Chișinău, primarul Chișinăului, Serafim Urecheanu, este demonizat și în presa de la București, ca să nu mai vorbesc de presa obedientă față de Voronin, de la Chișinău.

Totuși, încă mai există ziare care fac analize corecte și drepte, unul dintre ele este "Timpul de dimineață", altul este "Jurnalul de Chișinău".

Ele vorbesc despre situații pe care vi le citez de-a dreptul, de aici: "Mi-e rușine când mă gândesc unde am ajuns, spune Constantin Tănase, unul dintre cei mai puternici ziariști, un gazetar de caracter, de curaj, de la Chișinău. Adevăratul filorus și românofob înveterat, Voronin, e declarat antirus, proromân și proeuropean, iar Urecheanu, care a menținut vie flacăra culturii naționale românești, care arde la Chișinău de atâția ani de zile, ani grei, este satanizat și declarat omul rușilor. Așa știm noi a plăti celor care fac ceva bun pentru țara asta".

Într-un editorial din "Flacăra lui Adrian Păunescu" am scris că Urecheanu nu poate - cum nici un lider din Răsărit nu poate - să facă o politică indiferentă la politica de la Moscova și că relațiile bune ale Chișinăului cu Moscova nu trebuie să împiedice îmbrățișarea acestui adevărat luptător, realist și pragmatic, pentru dreptate, libertate și unitate, care este Urecheanu, ajutarea lui de către forțele democratice de la București.

Dar, în mod paradoxal, el, printr-o operațiune de fațadă, care este foarte răspândită, din păcate, la București, el este făcut ceea ce nu e în nici un fel, și anume "omul rușilor". Că nu este așa și că marea forță, marele curaj al lui Urecheanu este tocmai de a milita pe fond, pentru rezolvări europene și românești la Chișinău, o dovedește, iată, o pagină din "Jurnalul de Chișinău", în care sunt puse, alături de cele 10 condiții ale lui Roșca și Serebrean, acceptate de Voronin, cele 22 de condiții ale "Blocului Moldova Democrată" - care s-a spart între timp, neacceptate de Voronin.

Iată ce îi pretinde și îi va pretinde în permanență și va fi subiectul de luptă al lui Urecheanu:

  • Denunțarea Acordului între Republica Moldova și Federația Rusă, din 1992, privind soluționarea problemei nistrene.
  • Plasarea în afara legii a trupelor rusești care staționează pe teritoriul Republicii Moldova.
 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o clipă, domnule ministru Olteanu, vă rog, este o treabă de respect, dacă doriți, ieșiți afară, pe hol și discutați cât doriți dumneavoastră acolo. Același apel îl adresez și celorlalți colegi.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, dacă un reprezentant de frunte al Guvernului este aici, e cu atât mai bine, pentru că lucrurile acestea trebuie auzite și eu cred că noi trebuie să ne orientăm cu toții către forțele sănătoase din Republica Moldova.

  • Înlocuirea forțelor de pace ruse prin trupe internaționale ale ONU, UE sau NATO.

Asta nu o cere proeuropeanul de ultimă oră, Voronin, ci o cere Serafim Urecheanu cel batjocorit, din păcate, în presa de la București și uitat de puterea de la București, nesprijinit nici de fosta putere de la București, în mare măsură, uitat, pur și simplu, la București.

  • Denunțarea Acordului privind crearea Comunității Statelor Independente.
  • Schimbarea denumirii limbii de stat, din moldovenească, în limba română.

Ridic ochii și îl văd în sală pe Ilie Ilașcu și îmi amintesc criticile pe care i le aducea lui Roșca și felul în care îmi și ne atrăgea atenția, că nu trebuie să ne lăsăm dominați de cuvinte, pentru că realitatea este alta și așa este, domnule Ilașcu, realitatea s-a dovedit a fi alta. Nimeni nu l-a ajutat pe Voronin, nici chiar propriul său partid, ca anticomunistul Roșca și ca anticomunistul Serebrean. Din păcate.

  • Crearea în structura noului Guvern a Ministerului Integrării Europene și a Comisiei pentru Integrarea Europeană, în Parlament.
  • Renunțarea la persecutarea oponenților politici.

Asta ar putea fi valabilă de-a lungul tuturor râurilor, și dincoace, și dincolo de Prut.

  • Încetarea folosirii structurilor Ministerului Afacerilor Interne ca instrumente de poliție politică și de persecutare a persoanelor incomode puterii.
  • Anularea neutralității permanente a Republicii Moldova.
  • Proclamarea, la nivel de stat, a orientării Republicii Moldova spre integrarea în structurile euro-atlantice.
  • Excluderea din învățământul de toate gradele a manualelor de istorie integrată și revenirea la examenul de istorie a românilor.
  • Depolitizarea Serviciului Public și promovarea în funcții pe bază de concurs.
  • Acceptarea unui statut pentru raioanele din stânga Nistrului, în cadrul actualei Constituții a Republicii Moldova, ca stat unitar.
  • Accesul la Arhivele Securității.
  • Adoptarea unor legi care să permită dreptul de veto al opoziției în luarea deciziilor.

Aș vrea să vă spun că lucrurile acestea nu mă pot și cred că nu ne pot lăsa indiferenți.

Sigur că vom respecta granițele, vom respecta tratatele, dar vom respecta și istoria care se află depozitată (și) în noi. Și nu vom putea îngădui ca tocmai celor care se bat pentru cauza cea dreaptă, care este cauza națională, nimic nefiind atât de important cum este dreptatea dureroasă a tuturor alor tăi, să le acordăm sprijinul nostru și să ne uităm cu atenție la ceea ce îi caracterizează, să ne uităm cu atenție la felul cum sunt cumpărați și, din păcate, otrăviți prin minciună, frați ai noștri a căror pledoarie pentru puterea bolșevică și revopsită de la Chișinău o regretăm.

Eu nu atac aici nici pe Roșca, nici pe Serebrean, spun doar că surpriza aceasta, amară, se petrece pe fondul unei schimbări de fațadă a puterii de la Chișinău și că ar trebui să ne concentrăm gândurile și eforturile pentru recuperarea a ceea ce este cu adevărat important, cu adevărat durabil, cu adevărat constructiv în politica fraților noștri de la Chișinău. Așadar, nu condamn pe nimeni, dar cer sprijin pentru cei care, cu adevărat, își fac din cauza națională cauza lor cea mai intimă, poate, uneori, mai discretă, dar - după cum se vede și din aceste documente - totdeauna valabilă și totdeauna plină de șanse.

Nu sunt convins că se aude ceea ce spun așa cum s-ar cuveni, dar, vă rog, cercetați realitatea de la Chișinău și sprijiniți cu puterile dumneavoastră ceea ce este cu adevărat important și fratern în politica aceasta, căreia nu îi putem reproșa faptul că se desfășoară la Chișinău, un oraș mai apropiat de Moscova decât de orașul în care trăim noi, dar îi putem susține eforturile de colaborare cu toate puterile din jur și aplecarea către Europa și către România. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mario Ovidiu Oprea - readucerea lui Miron Cozma la penitenciarul de la Craiova;

Invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Alianței "D.A." PNL-PD și urmează doamna senator Maria Petre. Nu mai e cazul, da? Mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule senator Mario Ovidiu Oprea.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorată asistență,

Declarația mea vă vorbește despre un subiect care a fost cap de afiș în toate jurnalele din săptămâna trecută, anume cum se mai simte după gratii "Luceafărul huilei românești". Cum o mai duce cu sănătatea, cât de mult i-a priit cafeaua de dimineață, cât de bine i-ar face seara un televizor sau dacă nu, măcar o convorbire la telefonul mobil. Miron Cozma rămâne o persoană vânată de mass-media, iar noi am început să uităm. Ne uităm la Cozma ca la un star mediatic. Practic, lumea a uitat de ce se află Miron Cozma în închisoare. Acum este mai interesant câte cornulețe servește dimineața la micul dejun și cât aer condiționat trebuie să i servească în mașină, pe drumul de la închisoare la tribunal. Am uitat oare ce a făcut Miron Cozma României? Am uitat cei zece ani de teroare, prin care a trecut țara? Am uitat mineriadele și lanțurile ortacilor care au măturat tot ce au întâlnit în cale din Valea Jiului și până în Piața Universității? Oare acum toate acestea ni se par simple povești, pe care doar televiziunile se încăpățânează să ni le reamintească? Miron Cozma se plânge că nu poate rezista în penitenciarul de maximă siguranță din Craiova. Spune că viața este prea dură pentru el acolo. Mai că nu se plânge că nu mai poate compune poezii și rosti șoapte dulci la mobil. Locul lui unde este atunci? De ce ne gândim doar la pedeapsa de 18 ani, pe care a primit-o pentru mineriada din 1991? Chiar și așa, și tot ar trebui să stea la Craiova. Dincolo de pedeapsă, Miron Cozma poartă, însă, și acuzațiile dovedite. A subminat autoritatea statului. Nu a mai recunoscut Guvernul, și a încercat să-l înlăture cu bâta. Practic, în istoria României așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată, ca o clasă socială să fie manipulată și să se întoarcă împotriva Guvernului și a celorlalte pături sociale. Mineriadele conduse toate de Miron Cozma au tras România înapoi cu zeci de ani. O perioadă pe care era cât pe aici să n-o mai recuperăm niciodată, dacă opinia publică nu se revolta anul trecut. Sunt sigur că mulți îl văd pe Cozma ca pe un om de nădejde, cu o înaltă disciplină civică și muncitorească, așa cum l-a caracterizat cineva nu demult. Dar nu ne dăm seama că politica nu mai are nimic de câștigat de pe urma lui Miron Cozma? A venit vremea să nu mai încurcăm decorurile și să i se dea lui Cozma exact ceea ce merită. Ceilalți deținuți sunt neinteresanți. Ei au fost uitați de domnii parlamentari, care în penitenciarul de maximă siguranță, la Craiova, au dorit să vadă doar cât de greu o duce Miron Cozma și o ducea greu, mult mai greu decât la Rahova, unde juca tenis, privea filme, îi certa pe gardienii impertinenți și vorbea la telefonul mobil. Mutat la Craiova, Cozma a simțit în acel penitenciar exact ce a simțit după bătălia de la Stoenești, când i s-a luat jeep-ul și i s-a dat o dubă cu gratii. Miron Cozma încă se mai consideră actor al mineriadelor. El nu înțelege nici acum că a fost condamnat și că în această țară poate exista o justiție normală, însă nu avea cine să-i comunice asemenea noutate. La Rahova, colegi de celulă i-au fost Gheorghe Truțulescu și Fane Spoitoru. La Craiova, Cozma s-a trezit singur. Deși se află de câțiva după gratii, abia acolo a aflat cum este să stai la vorbitor, la fel ca ceilalți deținuți. La Craiova, Cozma a aflat că nu este mai presus decât alții și nu i-a mai convenit. A făcut tot posibilul să se întoarcă la Rahova. A ridicat zeci de motive, care mai de care mai puerile: că nu suportă sarea în bucate, că liniștea din celulă e prea apăsătoare, că drumul săptămânal până în Capitală pentru proces este prea obositor pentru sănătatea sa, șubrezită brusc, încă după prima zi de arest. Sănătatea celorlalți deținuți nu contează. Acum foarte importante sunt pulsul și digestia lui Miron Cozma și care sunt în mare primejdie la Craiova.

Stimați colegi,

Niciodată, când privim reportajele despre Miron Cozma să nu uităm ceea ce el a făcut. Dacă el și masa de mineri, pe care-i manevra ca un sultan, ar fi ajuns în Capitală în 1999, nici unul dintre noi nu ar mai fi fost astăzi aici. Mi-e groază să mă gândesc ce-ar fi însemnat pentru România încă o mineriadă victorioasă acum șase ani. Probabil, că acum am fi fost în urma Belarusiei, în drumul spre Europa.

Dacă într-o zi Miron Cozma o să se declare nemulțumit și de condițiile de la Rahova, ce-i facem? Îi construim o închisoare numai a lui, undeva, la munte? După ce ani de zile a îngrozit România cu amenințări și mineriade, fostul lider al minerilor își permite acum să ne dea lecții de democrație. El, care a făcut atâta rău României și imaginii țării noastre în lume. Noi, însă, trebuie să-l readucem cu picioarele pe pământ. Trebuie să-l facem să se simtă exact ceea ce este: un om închis pentru cele mai grave acuzații auzite și dovedite în România democrată. Trebuie să-i dăm ceea ce merită, nimic mai mult, nimic mai puțin, motiv pentru care sunt de părere că Miron Cozma trebuie readus în penitenciarul de maximă siguranță din Craiova. Acolo este locul celor mai periculoși infractori din România, iar Miron Cozma se numără printre ei, să nu avem nici o îndoială. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Aurel Gabriel Simionescu - conferința parlamentară Regiunea extinsă a Mării Negre într-o nouă arhitectură europeană în contextul semnării la 25 aprilie a.c. a Tratatului de aderare a României la U.E.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Simionescu Aurel, Grupul Social-Democrat.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele acestea, România va cunoaște un moment istoric. La 13 aprilie și apoi la 25 aprilie, România va face pașii finali pentru semnarea Tratatului de integrare în Uniunea Europeană. Nu doresc să vă vorbesc despre acest eveniment extraordinar, care, evident, domină viața noastră politică, deși trebuie să reamintim celor aflați astăzi la putere că acest lucru este posibil pentru că, patru ani, Guvernul PSD a construit, a construit bine, temeinic o Românie, care poate să semneze în aceste zile Tratatul de aderare. Lucru pe care PSD nu l-a putut face, după moștenirea primită de la fosta guvernare - CDR - din care azi lipsește doar PNȚCD. Este și aceasta una din deosebirile între moștenirea primită și cea lăsată de PSD. Acest lucru cred că trebuie spus și trebuie reamintit celor ce au tendința să ia de la capăt niște lucruri bine făcute, numai pentru a nu recunoaște că ele au fost, într-adevăr, bine făcute. Voiam, însă, să vă vorbesc nu despre acest eveniment, ci, din perspectiva derulării sale, de un alt eveniment - Conferința parlamentară "Regiunea extinsă a Mării Negre într-o nouă arhitectură europeană", la care am avut ocazia să particip săptămâna trecută. Pentru că integrarea României și a Bulgariei în Uniunea Europeană, precum și într-un viitor apropiat, a Turciei, aduce Uniunea Europeană la țărmul Mării Negre, iar țările noastre, împreună cu Grecia, deja membră în Uniunea Europeană, pot constitui un puternic centru care să focalizeze interesul și proiectele Uniunii Europene, îndeosebi cele legate de infrastructură. Aceasta și pentru că atât Uniunea Europeană, cât și țările de la Marea Neagră, reprezintă zone vaste, cu particularități și interese diferite, dar care nu mai pot gândi și acționa, fără să țină seama de fiecare în parte și de ansamblu, în general. De aceea, consider că și participarea României, încă de la începutul existenței organizației, constituie un element de politică generală îndreptată spre viitor, pe care Guvernul PDSR de atunci l-a realizat. Sunt mai bine de zece ani de când construim la Marea Neagră, într-o zonă extrem de fierbinte din punct de vedere social, cultural, religios, dar într-o zonă extrem de bogată cu resurse ce prezintă și vor prezenta un interes deosebit în următorii ani.

Tocmai pentru că zona este atât de sensibilă, iar confluența unor mari interese economice, dar și geo-strategice, demersurile voluntaristice ale unor politicieni din actuala putere n-au putut și nu pot face bine niciodată. Să ne uităm pe hartă și să vedem că Marea Neagră a devenit o zonă în care Turcia, Ucraina și, mai ales, Rusia își împart cea mai mare parte din litoral. Să ne uităm pe hartă și să vedem că suntem în Europa, intrăm în Uniunea Europeană, unde vom avea constrângerile unui club select, în care nu se poate intra să se spargă geamurile și apoi să se ceară scuze. Să ne uităm în urmă și să vedem cât ne-au costat gesturile necugetate, orgoliile nemăsurate și dorințele de a fi lideri regionali, singurii posesori ai adevărului absolut și ai soluțiilor miraculoase. Reluarea, în această perioadă, a poziției singulare de a schimba totul, de a impune o nouă politică regională la Marea Neagră, de care nu este interesată comunitatea țărilor de aici sau cel puțin nu în această formă, nu face decât să strice ceea ce s-a construit în timp, să altereze poziția României în cadrul organizației, ceea ce, pe termen lung, nu poate răspunde în nici un caz, intereselor țării noastre. Trebuie să fim conștienți că Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră înseamnă o piață cu peste 300 milioane de locuitori. Avem toți obligația de a maximiza poziția României la Marea Neagră, de a consolida locul și rolul țării noastre, de a vedea cum sunt interesele noastre și perspectivele pe termen lung. Iar cei care sunt astăzi la putere au responsabilitatea de a gestiona strategia țării noastre la Marea Neagră, nu pentru a servi orgoliului nemăsurat al unui lider, care, oricum, nu poate deveni regional, ci pentru a servi României. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, am încheiat declarațiile politice.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Intrăm în partea a doua a programului nostru. Înainte de asta, însă, aș dori să supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Ordinea de zi a vot votată cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Supun acum votului dumneavoastră programul de lucru.

Programul de lucru a fost votat cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate, nr. 145/1997.  

Intrăm, stimați colegi, cu raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997.

Stimați colegi,

Comisia de mediere ne propune, pentru toate cele 7 texte, să mergem pe formula Camerei Deputaților. Propunerea este făcută în unanimitate de către comisia de mediere. Vă rog, dacă sunt intervenții pe vreunul din aceste texte? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, cu cele 7 amendamente. Vă rog să fiți atenți, stimați colegi. Vă atenționez... Vă rog, domnule senator Morțun, să nu-i țineți de vorbă pe colegi. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri.

Adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanțarea acțiunilor Comunității în sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004 - 2007, semnat la Bruxelles, la 22 octombrie 2004.  

Punctul următor - proiectul de Lege privind ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanțarea acțiunilor comunității în sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004-2007, semnat la Bruxelles, la 22 octombrie 2004.

Vă rog, Comisia economică. Vă rog să luați loc.

Domnul Cătălin Florin Teodorescu, secretar de stat, ne prezintă acest proiect de lege, da? Poftiți, domnule secretar de stat.

   

Domnul Cătălin Florin Teodorescu - secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să trageți un pic microfonul spre dumneavoastră. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cătălin Florin Teodorescu:

Contribuția României la acest cadru general va acoperi costurile cu privire la pregătirea, dezvoltarea și executarea proiectelor de interes comun în domeniul protecției consumatorilor. Pentru anul 2005, achitarea sumei de 112. 327 euro, pentru anul 2006 - achitarea sumei de 115.260 euro, pentru anul 2007 - achitarea sumei de 118.923 euro. Pentru anul 2005, suma de 112.327 euro a fost inclusă în bugetul ANPC. Față de cele de mai sus, vă rugăm să aprobați ratificarea, prin lege, a acestui Memorandum. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Invit pe domnul senator Gheorghe Constantin să prezinte raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege urmează să fie adoptat în procedură de urgență, având în vedere faptul că prin articolul 5 din Memorandum se prevede că acesta își va produce efectele, începând de la 1 ianuarie 2005, dată până la care România ar fi trebuit să comunice Comisiei Europene îndeplinirea procedurilor interne de ratificare, precum și necesitatea respectării obligațiilor asumate în cadrul Capit.23 de negocieri - protecția consumatorilor și a sănătății. Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

În concluzie, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei economice au hotărât să adopte raport favorabil fără amendamente. Menționăm că Senatul este Camera decizională.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt. Stimați colegi, avem un raport, fără amendamente, de susținere a proiectului de lege. Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați, domnule Popa. Îi numărați pe urmă pe colegi, vă rog frumos.

Cu 89 de voturi pentru, nici unul împotrivă și 3 abțineri, au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare (retrimiterea la Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului pentru reformularea amendamentului).  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, da? Aveți cuvântul. Comisia pentru administrație, domnul Cârlan, este la datorie. Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La data intrării în vigoare a Legii nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare, care a fost 1 ianuarie 2005, s-au constatat că există unele disfuncționalități de natură obiectivă în procesul de înființare a instituției respective, determinate de chiar unele lacune normative sub aspectul reglementării unor situații tranzitorii care au rezultat din procesul de reorganizarea a fostelor corpuri ale gardienilor publici, precum și lista unei detalieri corespunzătoare, referitoare la transferul de personal și de patrimoniu.

În numeroase situații aceste disfuncționalități au pus în imposibilitate autoritățile locale să întreprindă demersurile corespunzătoare pentru realizarea procesului de reorganizare, precum și de preluare a personalului și a patrimoniului, implicația cea mai importantă constând în întârzierea înființării poliției comunitare în unele unități administrativ-teritoriale.

Prin adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență supusă azi adoptării au fost introduse în conținutul Legii nr.371/2004 unele modificări și completări de natură să elimine disfuncționalitățile constatate și să operaționalizeze Poliția Comunitară, creându-se în acest fel cadrul corespunzător pentru această instituție, astfel:

  • restrâng competențele poliției comunitare pe linie de asigurare a pazei la obiectivele și bunurile de interes public și privat al unităților administrativ-teritoriale;
  • patrimoniul fostelor corpuri ale gardienilor publici se preia, după caz, de către consiliile locale care au obligația de a-l repartiza poliției comunitare înființată la nivel local sau de către consiliile județene care îl repartizează serviciilor publice județene, competente să efectueze activități de pază a obiectivelor de interes județean.

Având în vedere aceste aspecte, vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, în urma dezbaterilor, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a adoptat raport favorabil cu un amendament. Există, de asemenea, două amendamente respinse de comisie, prezentate în anexa la raport. Există avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, stimați colegi. Sunt luări de cuvânt? Domnul senator Szabo.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Problema instituțiilor din sfera aceasta, să-i spunem specială, care până acum a avut un caracter eminamente centralizat și, în conformitate cu tendința de descentralizare a administrației publice, capătă culoare locală și elemente de specific local, este deosebit de importantă.

Sigur că s-a putut constata, pe parcursul așa-zisei aplicări a Legii nr.371/2004, anumite tendințe de a prezerva anumite structuri existente, respectiv de a asigura continuitate în slujba unei categorii care a fost înființată prin Legea nr.26 privind gardienilor publici.

Fără îndoială, precizarea ariei de responsabilitate, așa cum a fost făcută în expunerea de motive în prezentarea proiectului, este deosebit de importantă, ordinea publică. Ordinea publică este o chestiune eminamente locală care are un specific legat de tradiții, de o sumedenie de alte aspecte și în acest mod autoritățile administrației publice, în conformitate cu legile care le guvernează, trebuie să aibă instrumente la dispoziție. Unul dintre aceste instrumente este această cvasi-poliție numită Poliția Comunitară. Oricum, nu ar trebui să cădem în greșeala de a face protecție socială pentru o categorie profesională care-și poate găsi loc de muncă în sfera privată, în același domeniu, în domeniul firmelor de pază și protecție și, de asemenea, ceea ce este și mai important - și cred că este deosebit de important să remarcăm în proiectul Guvernului, în opoziție cu unele dintre amendamentele care au fost, din fericire, zic eu, respinse, dar ele vor putea fi susținute - elementul opțional trebuie să rămână. Cu alte cuvinte, este important ca această instituție să poată fi înființată prin hotărârea consiliului local, nu să o înființăm noi în mod obligatoriu prin lege.

Grupul nostru parlamentar va sprijini adoptarea acestui proiect de lege în forma în care a fost prezentată prin raportul comisiei sesizată în fond. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă rog, mai sunt intervenții? Domnul senator Simionescu.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, Grupul parlamentar al PSD este convins, ca noi toți, de fapt, de necesitatea acestei legi, care a fost elaborată de Guvernul PSD și aprobată în mandatul trecut. Suntem convinși că bani nu vor fi suficienți niciodată și de fiecare dată vom avea o astfel de poziție de a ne ascunde după lipsa banilor, deși, trebuie să spunem, că legile în vigoare, astăzi spun că atunci când se dă un atribut către administrația locală, el trebuie și susținut financiar.

Dându-se un asemenea un astfel de atribut, respectiv Poliția Comunitară, o parte din activitatea poliției din momentul acesta, acela de liniște și ordine publică, ar trebuie să fie însoțită și de o anumită sumă de bani. Probabil insuficientă, dar va trebui să fie însoțită.

În plus, noi credem că trebuie să existe o viziune unitară asupra a ceea ce înseamnă Poliția Comunitară. Nu putem avea orașe sau mari municipii în special care au poliție comunitară și altele care nu au, pentru că unii pot și alții nu pot să aibă așa ceva. Nu pot, în sens financiar, nu în sens...

De asemenea, noi credem că, deși este un atribut local, ordinea și liniștea publică este o problemă națională. Nu ne putem duce la Cluj, Brăila, Satu-Mare din alt oraș fiind, și acolo într-un loc să avem un anumit standard, o anumită poliție, o anumită formă de ordine publică, iar în alt oraș să nu avem această formă de ordine publică.

De aceea noi considerăm că este necesară Poliția Comunitară. Este necesar să avem o reglementare foarte bine stabilită în acest domeniu. Poate ducem termenele respective puțin mai lungi, ca să fie fezabile pentru toate municipiile, pentru toate orașele, dar trebuie să existe obligativitatea prevăzută în lege ca municipiile, cel puțin, dar și orașele să aibă înființată această poliție comunitară. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Înțeleg că nu mai sunt intervenții. Stimați colegi, avem un raport cu 3 amendamente: un amendament admis, cu care înțeleg că și Guvernul este de acord...

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... și două respinse. Dacă se susțin amendamentele respinse. Doamna senator Vedinaș.

 
   

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

Domnule președinte, la amendamente admise, dacă se poate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Revenim. Vă dau cuvântul imediat. Doamna senator, vă rog, la microfon. La poz.1.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Primul nostru amendament la poz.1 a constat în înlocuirea formei permisive "se poate înființa" și "se pot constitui", cu forma imperativă "se înființează" și "se constituie".

Eu rămân oarecum surprinsă de discursul colegului Simionescu care, din câte îmi aduc aminte, în comisie s-a abținut asupra amendamentului meu, deși prin argumentele pe care le-a evocat înainte, nu a făcut decât să le susțină.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci asta o spuneți ca să știe cum votează. (discuții, râsete)

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Ca să știe de acum încolo cum votează.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Continuați. (discuții, râsete)

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Ca să știți și dumneavoastră ce face în comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Continuați, da. (discuții, râsete)

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Așa, ca președinte. Domnule președinte, dacă avem în vedere faptul că scopul acestei reglementări este asigurarea ordinii și liniștii publice, creșterea eficienței pazei etc., nu se justifică, într-un stat de drept, consacrarea prin lege a posibilității ca, în unele unități administrativ-teritoriale, să se constituie și în altele nu.

Această formulă imperativă nu afectează și nu are nimic cu autonomia locală. Autonomia rămâne - în ce fel? - în faptul că modul concret de constituire a poliției comunitare în fiecare unitate administrativ-teritorială rămâne să se reglementeze prin hotărârea Consiliului local, care, în funcție de propriile posibilități materiale, logistice etc. o va stabili în mod concret.

Dar a crea posibilitatea prin lege ca unele să aibă și altele să nu aibă unele autorități administrativ-teritoriale, credem noi că ea contravine semnificației ordinii publice pentru toate unitățile administrativ-teritoriale, care este o valoare care trebuie, în egală măsură, ocrotită și de aceea noi susținem în continuare amendamentul și solicităm și colegilor noștri să ni-l susțină. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Nu știu ce va face domnul Simionescu. Vă mulțumim foarte mult. (discuții, râsete, rumoare) La acest amendament dacă mai sunt intervenții. Nu aveți la amendamentul acesta.

Stimați colegi, îl supun votului dumneavoastră. Vă rog, spuneți domnule Mircea.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu amendamentul doamnei senator Vedinaș și a domnului senator Gheorghe Funar, vă cer îngăduința să fac o precizare, și cu aceasta fac referire și la cele spuse de domnul senator Simionaș... Iertați-mă, Simionescu.

Sigur că ordinea publică este o chestiune și o valoare, până la urmă, de interes local. Este o chestiune și o valoare de interes național și, mai mult decât atât, aș adăuga faptul că ordinea și liniștea publică, pentru România, astăzi, este o chestiune și o valoare de interes european. Pentru că interesează nu numai pe locuitorii dintr-un oraș mic fostă comună - Căzănești, de exemplu, anul trecut făcută de noi, la o propunere legislativă, oraș. Deci nu interesează numai pe locuitorii respectiv, ci și pe bucureșteanul care trece către mare prin comuna respectivă. Deci interesează standardul de ordine publică, dar interesează și pe cetățeanul vest-german care merge către mare. Deci ordinea și liniștea publică este o chestiune de interes larg, nu numai local. Pentru aceasta statul și-a creat instituții care să se ocupe de ordinea publică.

Pe plan național există Poliția Română care are atribuții precis stabilite prin lege și aș spune eu că se străduiește să fie asiguratoare. Cel puțin în plan legislativ există cadru adecvat ca să se asigure ordine publică la nivelul acesta, inclusiv cooperarea internațională prin Europol, Interpol și instituțiile Poliției Române care cooperează la nivel european. Însă, pe plan local, s-a creat această instituție, poliție comunitară, care să fie un instrument și o componentă de interes local a primarului, a puterii locale alese de cetățeni, care și-a luat un angajament să dispună într-un anumit fel.

Și atunci se pune problema dacă trebuie să obligăm prin lege, de la nivel central, toate comunitățile locale să-și facă poliție comunitară. Varianta Guvernului a fost să creăm posibilitatea, după mai multe consultări. Această creare a posibilității îi creează atributul să facă atunci când sunt întrunite condițiile, când nevoile locale cer, efectiv, să existe o poliție comunitară. Altfel, facem o poliție comunitară astăzi, când nu este neapărată nevoie.

Mai mult decât atât, îi spun doamnei profesoare o chestiune pe care dânsa o spune studenților și am învățat-o cu toții de la Modestino: "Legis virtus haec est: imperare, vetare, permittere, punire".

Cu aceasta, am încheiat, doamnă profesoară, doamnă senator. Deci, legile virtuții înseamnă: a impune, a interzice, a permite și a pedepsi. Noi vă propunem varianta să fiți de acord cu permisiunea autorităților locale să-și creeze sau nu poliție comunitară.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și noi vă mulțumim.

O întrebare: dacă o creează, într-un caz, cine e mai mare: șeful poliției comunitare sau șeful poliției locale?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Deci, șeful poliției locale are atribuții... Nu am înțeles exact întrebarea. Vă rog să mă iertați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca rang, cine e mai mare?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Nu e vorba pe rang. Aici sunt instituții diferite. Poliția comunitară funcționează în cadrul autorității locale, iar poliția municipiului ține de poliția națională și are atribuțiile de sine stătătoare. Deci, sunt diferite.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Am înțeles. (Mai mulți senatori solicită cuvântul.)

Am încheiat dezbaterile. Vă rog eu. Dacă la amendament mai are cineva observații? Și reprezentantul comisiei. La amendament vreau să vă referiți.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia și-a însușit punctul de vedere al Guvernului.

(Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a vorbit din partea grupului. Câte un reprezentant din fiecare grup. Doamna Vedinaș a susținut amendamentul.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

La susținerea amendamentului putem vorbi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreți să continuăm? Supun votului dumneavoastră continuarea discuției în afară de luarea de cuvânt... Vreți s-o fac așa? Hai să nu fim aspri. Domnule senator Funar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Noi ne susținem amendamentul și, în opinia noastră, așa cum a arătat în pledoaria sa și reprezentantul Guvernului, este necesar ca toți cetățenii României să se bucure de existența poliției comunitare. S-a dat exemplu cu cetățeanul vest-german, cu altul, care trece prin comuna cutare sau orășelul cutare. Dacă acolo nu există poliție comunitară, ce face?

Eu pledez pentru ca românii din județele Covasna, Harghita și Mureș să aibă poliție comunitară, să le fie apărate drepturile și interesele. Nu putem lăsa la latitudinea unui primar sau a unui consiliu local dacă să existe sau nu poliție comunitară. Riscăm să devenim...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Unde nu se face, avem gardienii publici, care rămân.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu rămân, domnule președinte. Vă rog să fiți atent. Este vorba de transformarea gardienilor publici în poliție comunitară. Și ajungem, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, într-o situație ridicolă. Până acum am avut gardieni publici și acum, pentru că nu vrea un primar sau un consiliu local, nu vom avea poliție comunitară. Este necesar ca poliție comunitară să existe în toate localitățile României.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Szabo.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Eu sunt sigur că locuitorii din județul menționat de către antevorbitor se vor bucura. Nu știu dacă acesta este un motiv de bucurie. Eu aș fi procedat la luarea în considerare a acestui amendament, dacă inițiatorul amendamentului ar fi propus ca, neapărat dintr-un alt județ și, dacă se poate, nevorbitori de limbă locală, să fie cei din poliția comunitară, însă prevăd că se va înființa în județul respectiv, în cât mai multe localități, poliție comunitară și că cetățeni localnici se vor înrola acolo pentru menținerea ordinii și liniștii publice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și cu dotare cu armament?

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Așa cum prevede legea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci, cetățeanul trebuie să facă o școală.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Cum să nu?! Sunt prevăzute în lege condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea face parte și tocmai acesta este progresul în legiferare, că s-a ridicat ștacheta criteriilor pentru a putea face parte din acest corp. De aceea eu sprijin varianta Guvernului și vă rog și pe domniile voastre să faceți tot așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Simionescu, referitor la amendament.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, zece secunde.

Colegii mei știu, la ședința de comisie eu am votat împotriva formei în care a fost prezentată Ordonanța privind Poliția Comunitară. Deci, am votat împotrivă, tocmai pentru că era vorba de "înființarea", și nu de "poate înființa".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt luări de cuvânt?

Mai dorește reprezentantul Guvernului să adauge ceva?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

O singură precizare. S-a spus că cetățenii care trec printr-o comună nu au asigurată protecție dacă nu este poliție comunitară. Precizez că există jandarmerie națională și există poliția națională, cu structuri, cu șef de post, cel puțin, în fiecare localitate a țării, cât o fi ea de mică.

Mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți o nelămurire, domnule senator? Vă rog frumos.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt consternat de intervenția reprezentantului Ministerului Administrației și Internelor și constat că am avut dreptate atunci când m-am adresat, în scris, domnului ministru Blaga și i-am solicitat să-l dea afară. Din ce cauză? Și acum a dovedit că nu cunoaște realitatea. Permiteți-mi să-l informez. Jandarmii au fost retrași din mediul rural, domnule secretar de stat. Vă rog să aflați de la mine.

Vă rog, de asemenea, să aflați că polițiștii de la nivel de comună nu au nici un mijloc de transport. Nu au nici măcar cal, nici bicicletă. Deci, în această situație sunt, domnule secretar de stat. Nu-i dezinformați pe domnii senatori ca să voteze în necunoștință de cauză. Din păcate, aceasta este realitatea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator. În orice caz, să fiți convins că vor avea uniforme diferite.

Stimați colegi, supun la vot acest amendament al doamnei senator Verginia Vedinaș și al domnului senator Funar. Comisia a votat împotrivă. Ați auzit punctele de vedere și de o parte, și de cealaltă.

Deci, în loc de "se poate înființa", "se înființează".

Votând "da", votați pentru amendament. Votând "nu", votați împotriva lui.

Vă rog să votați.

56 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și 2 abțineri. (rumoare în sală; discuții)

Sincer, îmi pare rău.

Din sală: Liste, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste. Am înțeles. Nici măcar președintele Senatului nu are drept de decizie în cazul acesta.

Trecem mai departe. Al doilea amendament se mai susține?

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Al doilea amendament pune în mare încurcătură echipa din mijlocul sălii Senatului, pentru că amendamentul nostru este identic cu punctul de vedere al șefului Guvernului, al domnului prim-ministru Tăriceanu.

În expunerea de motive, domnia sa precizează: "Patrimoniul Corpului Gardienilor Publici se preia, - subliniez, se preia - în condițiile legii, de către consiliile județene".

Împreună cu doamna senator Vedinaș, am venit cu un amendament, care preia, practic, ideea domnului prim-ministru și, față de textul actual din proiectul de lege - "patrimoniul poate fi preluat" - noi am preluat ideea primului-ministru: "patrimoniul prevăzut la alin.1 este preluat de aceste consilii locale".

Nu cred că Alianța D.A. va vota "nu".

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Domnule președinte Cârlan, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia a aprobat un alt amendament, care rezolvă, pe fond, chestiunea și, din acest motiv, amendamentul propus de domnul senator Funar a fost respins.

Este vorba de situațiile punctuale, în care consiliile județene înființează servicii de poliție comunitară la nivel județean, în afara celor înființate la nivel local. În această situație, în mod normal, acel serviciu de nivel județean trebuie să participe la repartizarea patrimoniului Corpului Gardienilor Publici, în mod echitabil, alături de celelalte servicii înființate la nivel local.

Dacă s-ar adopta amendamentul în forma propusă de domnul senator Funar, ar însemna că simpla înființare a unui serviciu de interes județean implică preluarea, în mod obligatoriu, imperativ, a întregului patrimoniu al Corpului Gardienilor Publici și repartizarea către acel serviciu de nivel județean, și toate serviciile de poliție comunitară înființate la nivel local rămân fără patrimoniu.

Solicităm respingerea acestui al doilea amendament, respins de comisie, și adoptarea amendamentului adoptat de comisie.

Deci, trebuie citit art.20 cu ambele alineate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

M-ați derutat. Ați reușit să mă derutați, prin intervenție. Nu înțeleg. Dacă-i spun "consiliul județean preia patrimoniul...", la alin.1, de ce trebuie să-l dădăcesc eu, să-i spun... proporțional... Domnule, îi credem chiar așa neputincioși? Să-i spun eu în lege? Este interesul lui. A preluat faxuri... spune "trei camere aveți voi, cinci acela..." Îi spun eu, proporțional cu... N-am înțeles.

Vă rog. E o nedumerire a mea. Îmi cer scuze că am vorbit.

Alte luări de cuvânt?

Domnul senator Funar și, după aceea, reprezentantul Guvernului.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, renunț.

Din sală: Să se respecte Regulamentul, domnule președinte. Dați o dată cuvântul, nu de trei ori.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, puțină răbdare. Până la 19.30, vă rog eu să aveți răbdare. După aceea... Promit că nu depășim ora 19.30.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Am luat numai lista, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Reprezentantul Guvernului, dacă nu mai sunt intervenții.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

În expunerea de motive, într-adevăr, spune că se preia, dar se preia în conformitate cu reglementarea prevăzută la art.20 alin.1. În alin.2 se introduce o ipoteză, că în județele în care consiliile județene înființează, în condițiile legii, servicii publice destinate asigurării pazei, patrimoniul prevăzut poate fi preluat de aceste consilii, care au obligația de a-l repartiza și serviciilor respective. Deci, se introduce o ipoteză nouă, care justifică posibilitatea de a-l distribui.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, nu sunteți de acord cu amendamentul comisiei?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Eu sunt de acord cu amendamentul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci, nu mai citiți alin.2 al dumneavoastră. Nu mai este "poate fi preluat".

 
   

Domnul Radu Stroe:

Domnule, sunteți de acord cu respingerea amendamentului?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Cu amendamentul domnului Funar.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg... Domnule Alexandru Mircea, ați susținut amendamentul de la alin.2 din ordonanța de urgență. Comisia propune la alin. 2 o altă formulare. Se repartizează proporțional acest patrimoniu către serviciile respective. Proporțional. E bine, nu știu... în funcție de cap de om, de... Nu asta este problema. Mai aveți de adăugat ceva?

Domnule Cârlan, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Dacă dezbatem amendamentul adoptat de comisie, am de adăugat. Dacă rămânem la dezbaterea amendamentului susținut de către domnul Funar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vorbesc de amendamentul comisiei.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Nu vorbim de proporționalitate, pentru că proporționalitatea apare la amendamentul adoptat de comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Spuneți la amendamentul adoptat de comisie.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Amendamentul adoptat de comisie este ușor de înțeles dacă citim ambele alineate ale art.20.

La alin.1: "Patrimoniul Corpului Gardienilor Publici se preia de către consiliile județene și se repartizează către serviciile de poliție comunitară înființate la nivel local".

Alin.2 aduce în discuție acea ipoteză că se poate înființa un serviciu și la nivel județean și, dacă am păstra formularea inițială, observați că implică obligația de a-l repartiza serviciilor respective. Care respective? În art.2, respective sunt serviciile de la nivel județean și ar însemna că consiliul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care sunt acelea? Ce servicii ia? Sunt mai multe, nu?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Alin.2: "În județele în care consiliile județene înființează, în condițiile legii, servicii publice de interes județean, patrimoniul prevăzut la alin.1 poate fi preluat de către aceste consilii, care au obligația de a-l repartiza serviciilor respective". Respective, adică cele de nivel județean.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Suntem la alin.2, în formularea inițială.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru înțelegerea noastră. Sunt de acord cu dumneavoastră.

Deci, spuneți "servicii de apărare a obiectivelor". Sunt mai multe servicii?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care sunt acelea?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Cele înființate la nivel local, în subordonarea primarilor. Și, ca ipoteză, introdusă la alin.2, și un serviciu înființat de consiliul județean, la nivel județean. În această ipoteză, consiliul județean, conform formulării inițiale, preia patrimoniul Corpului Gardienilor Publici și are obligația să-l repartizeze acestor servicii de nivel județean. Practic, tot patrimoniul rămâne la nivel județean. Așa sună formularea inițială și de aceea comisia a simțit nevoia să reformuleze, arătând că...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
   

Domnul Dan Cârlan:

... serviciul de nivel județean intră la repartizare ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Alin.2 se referă la... "în județele în care consiliile județene înființează..." Nu-i vorba de nici un consiliu local...

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Consiliile locale au înființat, deja, la alin.1... le-am dat dreptul prin lege... și au înființat... una, două, șapte, nouă primării au înființat deja servicii de nivel local...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, pentru alin.2, de la art.20, avem două alineate. Unul, propus de comisie: "Acestea se repartizează proporțional", deci se referă la... și tot la alin.2 avem varianta care a fost propusă de cei doi colegi, doamna senator Vedinaș și domnul senator Funar... Și trebuie să luăm o decizie.

Sigur că supun întâi la vot varianta propusă de comisie.

Domnul Ștefan Viorel, vă rog.

 
   

Din sală: Domnul senator Radu Stroe cere procedură...

 
   

Domnul Ștefan Viorel:

Mulțumesc, domnule președinte.

Observația mea se referă la amendamentul admis, dar, așa cum ați spus și dumneavoastră, cele două probleme, deci, amendamentul respins de la punctul 2, din Anexa 2, vizează aceeași problemă, ca și amendamentul admis din Anexa 1.

Deci, eu vreau să vorbesc despre forma în care a fost admis la comisie acest amendament.

Sigur, eu, personal, sunt de acord, subscriu la ideea că trebuie să existe o proporționalitate, atunci când se repartizează patrimoniul care se preia de la Corpul Gardienilor Publici, de principiu.

Acceptând această premisă, cred că textul, așa cum a fost formulat la comisie, este în suferință, pentru că vorbim despre modul în care aceste noi servicii înființate vor beneficia de un patrimoniu care se repartizează și nu vorbim de modul în care vor participa la constituirea patrimoniului serviciilor, așa cum s-ar putea înțelege din redactare.

Deci, prima observație este legată de această redactare unde vă propun ca, în locul sintagmei "vor participa" să introducem sintagma "acestea vor beneficia în mod proporțional". În loc "de la" introducem "de repartizarea patrimoniului prevăzut la alin.1".

A doua observație este că, atunci când introducem într-un text de lege ideea unei repartizări proporționale, în mod aproape obligatoriu, decurge faptul că trebuie să introducem și un criteriu, pentru că ideea de proporționalitate, fără să facem trimitere la un criteriu, nu spune că nimic. Și atunci, îmi este foarte greu să spun aici care ar putea să fie criteriul pentru că, dacă între municipii, orașe, comune și așa mai departe putem să ne imaginăm ceva legat de suprafață, de populație, aici, deja, fiind vorba de repartizare într-un serviciu înființat, în mod expres, pentru a apăra obiective de interes județean, și o astfel de structură înființată la nivelul municipiilor, orașelor, nu știu cum ar putea să fie făcută această comparație, funcție de care să respectăm principiul proporționalității.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne spuneți despre ce fel de patrimoniu e vorba?

 
   

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte, după părerea mea, prin respingerea primului amendament al domnului senator Gheorghe Funar, în textul de lege va rămâne o contradicție. Legea spune așa: "În mod imperativ, până la 30 noiembrie 2005, se desființează Corpul Gardienilor Publici, iar patrimoniul se preia la nivelul consiliilor județene". Nu lasă loc de întors.

Deci, după 30 noiembrie 2005, pe tot teritoriul României, patrimoniul Corpului Gardienilor Publici va trece la consiliile județene. Celălalt text, însă, introduce posibilitatea opțiunii locale.

Deci, unele județe vor dori ca din acest patrimoniu să înființeze Poliția Comunitară, altele nu vor dori. Și atunci, vom avea județe cu comunități care au în funcțiune Poliție Comunitară, care gestionează ceea ce preiau din patrimoniul Corpului Gardienilor Publici și vom avea județe sau localități care nu vor înființa acest serviciu și atunci îmi pun, firesc, întrebarea: patrimoniul preluat prin desființarea Corpului Gardienilor Publici ce destinație va avea și cine se va ocupa de el?

Deci, așa este făcută legea acum, prin respingerea amendamentului domnului senator Funar.

Și de aici pleacă toate nedumeririle ulterioare. Și am ajuns la această chestiune. Se desființează o entitate, rămâne un patrimoniu pe care îl distribuim către comune, orașe, municipii și...

Deci, asta ca regulă, iar ca excepție, în unele județe, unde este cazul, vor lua ființă astfel de servicii de pază și ordine, dar constituite pe alt criteriu, nu pe criteriu de a păzi comunitatea, ci de a păzi niște obiective de interes județean. Și acum, la art.20 alin.2 se pune problema cum împărțim acest patrimoniu între aceste entități. Comisia spune: "proporțional". Și eu pun întrebarea: proporțional cu ce? Care este criteriul la care ne raportăm? (replică neinteligibilă din sală) Ar putea să fie un criteriu și mie mi se pare că este singurul. Personalul preluat. Pentru că, altminteri, ajungem la situații necomparabile. Un serviciu care vrea să apere un obiectiv județean nu poate să fie comparat cu un serviciu care apără un oraș sau un municipiu. Și atunci...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, și asta este facultativ... Unul hotărăște să nu preia personalul... Unde scrie în lege că e obligatoriu să preia doar din ... gardienii publici... Să le schimbe șepcile și să scrie "Poliție Comunitară"... Că noi asta vrem acum... Ne punem altă șapcă...

 
   

Domnul Ștefan Viorel:

Nu, dar e posibil să nu mai punem nici o șapcă și să rămână un patrimoniu la dispoziția consiliului județean... care nu știu ce face cu el...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles... ( discuții în sală )...Bine...

 
   

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți...

Deci, propunerea mea concretă este să reformulăm, aici, prin introducerea sintagmei "acestea vor beneficia în mod proporțional" și a doua să introducem "în mod proporțional, pe criteriul numărului de personal preluat de structura respectivă".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, doamna senator Maria Petre.

 
   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Din păcate, textul cu care vine Guvernul și, dacă domnul secretar de stat mă urmărește cu atenție, cu siguranță, va fi de acord. Așa cum s-a încercat rezolvarea lui, prin cele două variante de amendamente sunt în deficit în acest moment, pentru că nu dau nici un fel de rezultate clare, dacă am putea să aplicăm vreunul din ele. Istoria patrimoniului, și nu vreau să intru deloc în detalii pe tema gardienilor publici, este mult mai complicată pentru că cei care, ca și mine, înainte de a fi senatori, vin din administrația publică locală știu foarte bine că aceste corpuri ale gardienilor publici care au funcționat, în totalitate, pe venituri extrabugetare, prin autofinanțare, au avut inițial niște cheltuieli de înființare care au fost finanțate de la bugetul de stat și pe care le-au restituit.

Deci, nu vreau să intru în conținut, în dezbaterea care este pe patrimoniu.

Ce vreau să vă propun, domnule președinte?... Și sper ca domnul secretar de stat să fie de acord. Să încercăm să returnăm legea la comisie, Guvernul să reformuleze articolele, așa cum au plecat la origine, pentru că avem probleme cu textul inițial, dincolo de amendamente, în așa fel încât legea să fie clară și să poată fi aplicată de autoritățile administrației publice locale.

Deci, aceasta este propunerea pe care vroiam să o formulez, de fapt, și nu vreau să intru în istoria Legii Poliției comunitare care se pare că s-a născut pentru a fi prorogată de nenumărate ori și care, pe fond, domnule președinte, v-aș da dreptate în mare măsură, cred că înlocuiește inscripția de pe șapcă, în loc de a lucra pe fond pe Poliția Comunitară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Doru-Liviu Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul nostru de vedere, după ce am urmărit dezbaterile de până acum la această lege, este același cu punctul de vedere formulat de doamna senator Maria Petre.

Este limpede, nu există, până la urmă, nici măcar o viziune asupra a ceea ce se dorește, cel puțin, asta a rezultat din dezbateri. Este necesar ca, în temeiul art. 100 din Regulamentul Senatului, să fie retrimisă la comisie, pentru a se lămuri toate problemele care țin de textele discutate până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Fekete Szabo.

 
   

Domnul Fekete Szabo:

Domnule președinte,

Prea mult discutăm de acest patrimoniu care... Nu știu dacă prea mulți dintre colegi cunosc despre ce fel de patrimoniu vorbim. Vorbim de uniformă? Vorbim de pistol? Vorbim, poate, de o masă de birou pe care o deține sau două mese pe care le deține Corpul Gardienilor Publici, corp care a fost înființat de către consiliile județene și care, în marea majoritate a cazurilor, stau cu chirie. Nu au putut plăti nici măcar chiriile, nu au putut încasa contravaloarea serviciului pe care l-au asigurat. Ei plătesc, la ora actuală, chirie. Nu știu ce patrimoniu tot împărțim! Este vorba de niște oameni... oamenii nu sunt patrimoniu... care vor fi unde și unde... oamenii vor fi preluați... care au pregătire și așa mai departe... la această poliție comunitară... cu acea uniformă sau nu...dacă se schimbă uniforma, nici măcar uniforma nu avem ce repartiza... eventual, acele pistoale și ce mai au... câte o mașină pentru colonelul sau... ce grad are la diferite județe... acel șef al Corpului gardienilor Publici... o mașină de 20 de ani sau de 15 ani sau ...

Nu avem ce împărți și tot discutăm de acest patrimoniu care este, practic, un nonsens.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, noi trebuie să discutăm că avem o redactare. Avem un articol. E bun, nu e bun...

Ultima luare de cuvânt, domnul senator Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Problema nu este chiar atât de complicată cât s-a spus aici și cred că poate fi rezolvată pe loc. Singura problemă care necesită discuție astăzi este următoarea. Dacă textul legii a fost foarte clar în privința obligației consiliului județean de a prelua întregul patrimoniu al Corpului Gardienilor Publici și de a-l repartiza către serviciile publice de interes local, deci, subordonate primarilor, și nu stabilește nici un fel de criteriu, înseamnă că în acea formă legea poate fi aplicată.

A apărut o excepție într-un județ din țară, și anume în județul Iași, întâmplător, unde consiliul județean a înțeles să creeze și un serviciu de interes județean și a apărut dilema. Ce facem? Are dreptul de participa la distribuția acelui patrimoniu? Dacă da, își ia tot patrimoniul sau participă în mod echitabil, alături de serviciile publice de interes local? Aceasta este chestiunea pe care textul dorește să o rezolve.

Sunt de acord cu domnul senator că formularea inițială a amendamentului nostru este în suferință și fac o propunere care cred că rezolvă în mod corect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Deci, sunt inițiatorul amendamentului și vă fac o propunere de modificare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu prea puteți, dar spuneți... Vedem noi pe urmă...

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Deci, "În județele în care consiliile județene înființează, în condițiile legii, servicii publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes județean" - formularea în continuare curge așa - "acestea vor beneficia în mod echitabil de repartizarea patrimoniului prevăzut la alin.1, alături de serviciile de interes local".

Dacă la alin.1 am stabilit consiliului județean sarcina de a prelua patrimoniul și de a-l distribui, fără a-i pune nici o condiție, cum anume, am acceptat ipoteza că, în mod rezonabil, consiliul județean va ști să distribuie acest patrimoniu către serviciile de interes local. Nu dorim decât să stabilim faptul că un serviciu de interes județean, odată înființat, pe de o parte, are dreptul să participe la patrimoniu, pe de altă parte, excludem ipoteza că preia întregul patrimoniu și văduvește serviciile de interes local.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să luați loc. Vă dau imediat cuvântul, domnul Bindea.

Forțam nota dacă formularea mergea. Dar trebuie puțin.... De ce?... Haideți să vă citesc, ca să vedeți ce iese... "Acestea vor beneficia în mod proporțional"... deci, acestea, serviciile.... "de repartizarea"... "potrivit alin.1" ... "alături de serviciile" ... păi, aici, la prima parte, sunt băgate toate...

Deci, trebuie umblat la redactare...

Vă propun să le retrimitem la comisie și joi să le discutăm. Eu știu ce spuneți... Că nu se fac amendamente...

Supun votului retrimiterea, numai pentru reformulare.

Vă rog să votați.

94 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Vă rog să redactați mâine textul și vom rediscuta joi.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind înființarea comunei Valea Teilor prin reorganizarea comunei Izvoarele, județul Tulcea.  

Stimați colegi, trecem la proiectul de Lege pentru înființarea comunei Valea Teilor, prin reorganizarea comunei Izvoarele, județul Tulcea. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnule secretar de stat Alexandru, susțineți?

Din sală: Da!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult!

Domnule președinte Cârlan, vă rog, ascultăm raportul.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului are raport favorabil cu un amendament admis și un amendament respins. Fac precizarea că amendamentul respins nu se găsește la raportul inițial, l-am scris și l-am adus acum jumătate de oră, mărturisesc că îmi asum greșeala, am crezut că este o glumă, din păcate a fost serios, și îmi asum greșeala de a nu fi redactat în forma inițială amendamentul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnul Funar a vrut să le dea o sugestie că se numește Valea Teilor... să se pună un tei acolo...

Stimați colegi,

Avem un amendament admis.

Dacă sunt intervenții generale?

Vă rog!

Din sală: Pe amendament!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care amendament, pe acesta admis?

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Eu vreau să informez plenul Senatului, că noi, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului, manifestăm toată responsabilitatea atunci când este vorba despre un asemenea proiect de lege.

Știm foarte bine că s-au făcut pe bandă rulantă modificări, transformări de unități administrativ-teritoriale și, de aceea, considerăm că nu ne mai este permis să privim cu foarte multă ușurință.

De această dată, am considerat că putem să fim de acord cu proiectul de lege însă am instituit o anumită procedură în care se regăsesc și niște proiecte anterioare, dat fiind faptul că nu se prevedea în conținutul legii când se vor organiza alegerile, și numai până la data organizării alegerilor, și erau niște dispoziții tranzitorii, ni s-a părut normal, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, să instituim un termen, motiv pentru care s-a instituit termenul de șase luni.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Reprezentantul Guvernului, de acord?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt alte intervenții?

Din sală: Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament introdus la art.5, da?

Vă rog să votați, stimați colegi, legea are caracter organic.

Toată lumea înțeleg că este de acord și să sădiți tei acolo după ce se face.

Cu 102 voturi, 2 voturi împotrivă și o abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege.

Va include, bineînțeles și amendamentul nostru. Vă rog să votați!

Din sală: Vă rog, dați-mi cuvântul!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuze, eu am înțeles, referitor la tei.

S-a votat legea cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, dar spuneți!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Eu am înțeles că s-a făcut o eroare la comisie și amendamentul respins nu a fost transmis colegilor noștri, am înțeles că a ajuns în mâna dumneavoastră și nu l-ați văzut, ajungem într-o situație caraghioasă, domnule președinte și doamnelor și domnilor senatori, dumneavoastră ați aprobat și veți aproba ca această localitate să devină comuna "Valea Teilor", am întrebat pe reprezentanții ministerului și alți parlamentari care cunosc situația din zonă, au fost acolo. În viitoarea comună Valea Teilor nu există nici un tei, și ca să nu fie Valea Teilor fără tei, am venit cu un amendament, care s-a respins la comisie, în care am propus ca în textul de lege să se înscrie că primarul și consiliul local în următorii doi ani asigură plantarea a cel puțin o mie de tei, ca să fie concordanță între denumirea localității și existența teilor.

Vă rog să supuneți, domnule președinte, acest amendament votului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

In primul rând că nu se mai poate și vreau să vă spun că eu am luat-o drept o glumă pentru că nu se poate introduce așa ceva în contextul unei legi. Când spunem bulevardul Nicolae Iorga, înseamnă că neapărat trebuie să punem trei busturi la intrare și la ieșire.

Vă rog, lăsați așa, este o denumire care și-au ales-o dacă doresc să-și pună... uite o să vedeți că există un tei acolo! Aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să-l informez pe domnul senator Funar, ca fost prefect al județului Tulcea m-am ocupat de înființarea acestei comune, și Valea Teilor sau în această zonă sunt numai tei, este o pădure de tei, deci...

Vă mulțumesc!

Vom cultiva încă două mii, dacă doriți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La bază au fost salcâmi și pe urmă s-au transformat în tei...

Mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru completarea art.19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.  

Trecem la proiectul de Lege pentru completarea art.19 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Domnule secretar de stat Marian Eftimescu, vă ascultam.

Cine prezintă? Vă ascultăm, domnule secretar general, vă rog!

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Este inițiativa predecesorului, dacă-mi îngăduiți, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Numai o secundă, vă rog.

Domnul Moraru, vă rog!

Pe procedură?

 
   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu era vorba de procedură, domnul ministru a spus că nu este inițiativa Guvernului, este o inițiativă legislativă și noi suntem gata să o susținem, eu sunt unul dintre inițiatori.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți, vă rog să veniți aici să susțineți proiectul.

 
   

Domnul Ion Moraru: (de la tribună.)

Mulțumesc, domnule președinte.

Când ești în opoziție mai greu este să ai un scaun, dar dacă-mi îngăduiți, o să susțin de aici această propunere.

Este vorba de modificarea unui singur articol al Legii nr.90/2001 prin care se prevede obligativitatea ca toate deciziile emise de primul ministru să fie publicate în Monitorul Oficial, așa cum se publică și celelalte acte normative.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative, a acestui proiect de lege, în ultimă instanță nu se întâmplă altceva decât se materializează acest principiu al transparenței în administrația publică, principiu unanim acceptat de către toată lumea.

Mai menționez faptul că, săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat în unanimitate această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult!

Reprezentantul Guvernului, doriți să adăugați ceva?

 
   

Domnul Mihai Voicu - secretar general al Guvernului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum și la Camera Deputaților, Guvernul a susținut această inițiativă legislativă, în spiritul transparenței, și aici în Senat susținem inițiativa celor doi senatori. De asemenea, apreciem în mod deosebit recunoașterea informală a faptului că inițiatorii s-au trezit după ceva vreme că este o măsură care crește transparența actului guvernamental, doresc să menționez că domnul senator Șerban Mihăilescu a fost ministru pentru coordonarea Secretariatului general al Guvernului, iar domnul senator Ion Moraru a fost secretar de stat în cadrul aceluiași minister, chiar și după patru ani apreciem această inițiativă legislativă și o susținem, ne pare rău doar că nu am beneficiat de lectura în Monitorul Oficial a deciziilor domnului prim-ministru Adrian Năstase, timp de patru ani. (Discuții în sală).

Din sală: domnule președinte, de ce s-au trezit?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Luați cuvântul și spuneți de la tribună!

A greșit domnul secretar general, a uitat că este în fața Senatului.

Din sală: Atunci am greșit domnule, nu v-ați trezit! (Sala se amuză.)

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte,

Dacă-mi îngăduiți, dincolo de aprecierile din sală ale fostului deputat Radu Stroe, totuși, dincolo de faptul că nici parlamentarii actualei puteri nu au avut o astfel de inițiativă timp de patru ani, cum nu au avut nici patru ani când au mai fost la putere, mi se pare că este o remarcă deplasată și total inutilă, care nu-și avea rostul, mai ales dacă Guvernul face o astfel de susținere, totuși... i-aș fi spus că un secretar de stat chiar de la Secretariatul general al Guvernului nu are drept de inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cam așa este, vă dau dreptate.

Înțeleg că treaz este numai SRI-ul.

Domnul Radu Stroe,vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte,

Aveam și eu o simplă curiozitate, procedurile în Senat, pe care, eu recunosc, nu le cunosc foarte bine, prevăd această posibilitate ca un membru al opoziției să vină să facă susținerea proiectului de lege? (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Eu am crezut că SRI-ul este treaz, dar nu este.

Este vorba despre o inițiativă legislativă a domnului Moraru.

S-a înțeles.

Să depășim momentul acesta, mai avem 10 minute și trecem la întrebări și interpelări.

Știați colegi haideți să nu complicăm lucrurile mai mult decât trebuie.

Înțeleg că sunteți de acord și cu amendamentul, da?

 
   

Domnul Mihai Voicu:

Inclusiv cu amendamentul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun, stimați colegi votului dumneavoastră raportul...

 
   

Domnul Ekstein Kovacs Peter:

Ascultați și părerea comisiei, nu?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai este cazul ?

 
   

Domnul Ekstein Kovacs Peter:

Domnule președinte,

Credem că totuși procedurile parlamentare, chiar când inițiativa legislativă este susținută, trebuie respectată, este un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului, este un raport de admitere, cu un amendament al doamnei senator Verginia Vedinaș, potrivit căruia nepublicarea atrage inexistența deciziilor și este fundamentat corect din punct de vedere juridic. Dacă legile nepublicate nu își produc efectele, ca atare, nici deciziile primului ministru nu își produc efectele dacă nu sunt publicate.

Proiectul de lege urmează să fie adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională și este vorba de o lege organică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Mulțumesc.

Vă rog, la dezbateri generale.

Domnul senator Alexandru Athanasiu, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Atanasiu:

Noi suntem de acord cu amendamentul, dar din punct de vedere juridic să mă scuze colegii, nu este o demonstrație didactică, ci pentru puritatea limbajului la care suntem obligați, nu există inexistent în drept. Deci, în teoria dreptului este, fie inopozabilitate, deși este valid actul respectiv, el nu produce efecte față de adresanții lui, ori este nul, inexistența este un termen pe care doctrina în întregime îl repudiază.

Deci, nu aș vrea, și domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări știe, nu aș vrea ca Senatul să apară cu o terminologie care este total în afara conceptelor juridice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamna Verginia Vedinaș, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Cu tot respectul pentru distinsul meu profesor, care va rămâne profesorul meu, vreau să fac precizarea în fața Senatului că potrivit Constituției României, art. 108, se prevede în mod expres că nepublicarea în Monitorul Oficial a decretului președintelui, a hotărârii și a ordonanței de Guvern atrage inexistența actului. În dreptul public există o întreagă teorie a inexistenței actului administrativ, care se deosebește de nulitate sau de alte forme, dar nu este cazul și locul să o dezvolt aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, aveți drept la replică, dacă doriți.(Discuții în sală, Sala se amuză, Replica neinteligibilă din sală). Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament.

Vă rog să...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă rog, discuții generale!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Nicolae-Vlad Popa, vă rog, doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am o plăcere mai mare decât să vă ascult, vă rog.

Poftiți la microfon.

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

A avut dreptate.

 
   

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Vreau să fac o legătură între intervenția domnului Solcanu și ziua de 24 ianuarie când această expunerea de motive a fost înregistrată.

Este corect ceea ce a spus domnul ministru și anume că doi oameni reprezentanți ai fostului Guvern, în 24 ianuarie 2005, deci, de Ziua Unirii, au realizat că 4 ani de zile nu a existat transparență în Guvernul Năstase și conform - așa cum motivează domniile-lor în expunerea de motive - conform Programului de guvernare 2005 - 2008, aprobat de Parlament, trebuie să existe transparență. Deci, le mulțumim pe această cale și vom vota inițiativa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta este tot? Am crezut că... Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu acest amendament. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Cu 97 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri, raportul a fost

adoptat. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 106 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri, a fost adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 1958 - primit pentru o nouă dezbatere.  

Vă rog să fiți de acord să trecem la proiectul de Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-1958. Propunere legislativă.

Inițiatorul este aici?

Din sală: Nu este inițiatorul... Era domnul Sergiu Nicolaescu, care nu mai e parlamentar...

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți. S-a votat o ordine de zi în care următorul punct este altul decât cel pe care l-ați propus dumneavoastră. Este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2005 pentru modificarea formularelor pentru declarația de avere și pentru declarația de interese.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, pentru că e o lege care necesită dezbateri, cu luări de cuvânt... Mai avem 5 minute...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, în situația aceasta vă rog să supuneți votului plenului modificarea ordinii de zi. Nu puteți să modificați dumneavoastră o ordine de zi care a fost aprobată prin ordinea ei...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ba da. Legat de actele normative, președintele poate propune un alt act normativ...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, plenul s-a pronunțat asupra unei ordini de zi punctuale : 1,2,3,4,5,6,7,8,... Supuneți la vot plenului dacă acceptă să se modifice ordinea de zi, în sensul ca după punctul 6 să se ia în dezbatere punctul 8 sau 9.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, ordinea de zi a rămas aceeași. Mai sunt 5 minute, respectăm ordinea de zi. În ceea ce privește poziția diferitelor legi este dreptul președintelui de ședință. Nu vă supărați. Nu am scos de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Nu ați scos, domnule președinte, dar ați modificat ordinea dezbaterii, votată de către plenul Senatului, și nu puteți s-o faceți fără votul plenului Senatului, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Senatul, ca să scap de domnul Bidea, sunteți de acord să rămână ultimul punct, acesta cu declarația de avere?

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Să scăpați de Regulament, domnule președinte, nu de mine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să rămână ultimul punct, acela cu declarația de avere.

Vă rog să votați.

Cu 79 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 3 abțineri, s-a aprobat.

V-am dat satisfacția asta. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală):

Mă supun votului plenului Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți grijă să nu rămâneți supus de tot, (sala se amuză)

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, în raport cu votul plenului rămân supus oricât, dar nu în raport cu niște dispoziții pe care le dă inclusiv președintele de ședință.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc. Felicitări! Vă rog, la acest proiect de lege dacă... Avem inițiator? Nu este.

Din sală: Inițiator este domnul Sergiu Nicolaescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Talpeș, vă rog să prezentați raportul. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Ioan Talpeș:

Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională a fost sesizată cu adresa nr. 290 din 2002 pentru întocmirea raportului la propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, inițiativă respinsă de Camera Deputaților pe 21.o3 și trimisă pentru o nouă dezbatere în 30 "03.2005.

Conținutul propunerii legislative are în vedere, prin unele reparații morale și materiale, completarea cadrului legislativ existent, conform căruia s-au acordat unele drepturi anumitor categorii de persoane persecutate din motive politice în timpul regimului comunist. De aceste prevederi reparatorii ar urma să beneficieze aproximativ 450 cadre militare în retragere care s-au constituit în Uniunea foștilor ofițeri activii oprimați politic din România

În ședința sa din 5 aprilie a.c., analizând conținutul propunerii legislative comisia noastră și-a însușit hotărârea adoptată de Camera Deputaților, reținând în concluzie următoarele:

  1. Până în anul 1949 toți ofițerii trecuți în rezervă au fost victime ale prevederilor Convenției de armistițiu și a Tratatului de pace, conform obligației impuse României, ca țară învinsă, de a reduce numărul acestora la nivelul prevăzut pentru efectivele de pace.
  2. Întrucât o parte a situațiilor prevăzute în conținutul art. 3 al propunerii legislative a stat la baza deciziilor de îndepărtare din armată și a altor cadre militare, inclusiv în perioada 1958 - 1989, s-ar crea o discriminare a acestora față de cei trecuți în rezervă în perioada 1940 - 1958.
  3. Amenințarea și presiunea la care au fost supuse unele cadre militare pentru a solicita trecerea în rezervă sunt afirmații care trebuie dovedite conform legii, ori nu există și nici nu se pot stabili criterii clare pentru ca aceste situații să poată fi identificate fără dubii. Dintr-un alt punct de vedere, însăși depunerea cererii de trecere în rezervă de către un cadru militar, ca manifestare unilaterală a unui act de voință, exclude ideea îndepărtării abuzive din armată.
  4. La baza trecerii în rezervă, în acea perioadă, a cadrelor militare au stat prevederi legale. Ca urmare, nu se poate distinge între cei care au fost trecuți în rezervă din motive politice, deși erau disciplinați și buni profesioniști, și cei care au fost îndepărtați din armată chiar și într-o societate democratică.
  5. Inițiatorul nu a indicat sursa de finanțare, iar estimarea numărului eventualilor beneficiari, făcută împreună cu conducerea Uniunii, nu a avut în vedere decât membrii acesteia, fără nici un criteriu pe baza căruia să se poată proba că exprimă realitatea.
  6. Pe parcursul întregii perioade a procesului legislativ, de la depunerea inițiativei și până în prezent, Guvernul, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Finanțelor Publice nu au susținut adoptarea acestei propuneri legislative.

Având în vedere considerentele prezentate, comisia noastră a hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, să adopte raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, intervenții dacă sunt. Deci, ați auzit toate argumentele pentru care comisia a propus respingerea.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 82 voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 5 abțineri, s-a adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind studierea istoriei în învățământul preuniversitar.  

Trecem la propunerea legislativă privind studierea istoriei în învățământul preuniversitar.

Comisia pentru învățământ?

   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, dacă îmi îngăduiți? O chestiune de procedură. Eu v-aș propune, timpul ne îngăduie, să revenim la punctul anterior și avem o propunere de făcut...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu pot, că am supus la vot. Te rog eu foarte mult.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Da, dar tot Senat a hotărât...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vă dau cuvântul. Știu ce vreți, aveți răbdare. Nu ne putem juca. Fiecare cum își dorește, propune ceva.

Deci, stimați colegi, Comisia pentru învățământ și cercetare științifică. Vă rog să luați loc.

Stimați colegi, am solicitat Comisiei pentru învățământ și cercetare științifică să mai analizeze încă o dată și ne propune din nou raport de respingere. Da?

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați reținut? Domnule președinte, sunteți de acord?

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Absolut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Deci, supun votului dumneavoastră raportul de respingere al acestui proiect de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi, Legea are caracter organic. S-a studiat de atâtea ori, asta e situația.

Vă rog să votați.

Cu 83 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat raportul și, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2005 pentru modificarea formularelor pentru declarația de avere și pentru declarația de interese (se retrimite la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru drepturile omului culte și minorități și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru raport suplimentar) .  

Trecem acum la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2005 pentru modificarea formularelor pentru declarația de avere și pentru declarația de interese.

Domnul Șerban Nicolae.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Da, mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea era de retrimitere la comisie a acestui proiect. S-a vorbit de mai multe ori de complexitatea acestui proiect și de faptul că el a fost în dezbaterea a trei comisii pe fond. Discuțiile au fost destul de aprinse. Sunt o serie de neclarități chiar și în forma finală a acestui raport și în textul care a rezultat din dezbaterile de la comisii. De aceea, eu rog să supuneți plenului propunerea de retrimitere la comisie în așa fel încât să putem până joi să reluăm în discuțiile textele sensibile. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Popa, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Atât vreau să spun, suntem de acord. Mai sunt... nu mai vreau să adaug, au fost și probleme de procedură, dar suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Bindea:

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că în ultima vreme se face un obicei în Senat ca, atunci când unul sau altul din grupurile parlamentare nu este pregătit pentru dezbaterea unei legi sau chiar pentru a trece prin vot această lege, să se uziteze de această instituție procedurală, a trimiterii la comisii. Aceasta se face...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Hotărăște Senatul...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Poftiți?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Hotărăște Senatul.Vă ascultăm.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Da, domnule președinte. Senatul hotărăște, în funcție de prevederile Regulamentului. Și eu la aceasta vreau să fac trimitere în discursul meu care se referă la această chestiune de procedură, domnule președinte. Art 67 din Regulament spune: "Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale conținutului proiectului sau propunerii legislative, președintele Senatului, la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor și trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond. În acest stadiu, art. 67 din noul Regulament nu este aplicabil pentru că cererea nu a venit ca urmare a dezbaterilor în plen.

Al doilea text de lege din Regulament care se referă la această chestiune procedurală este articolul 100, care spune: "Dacă din dezbaterile desfășurate în condițiile art. 97 - nu mai dau citire acestuia - rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond a unor texte, plenul poate decide, prin vot deschis, cu votul majorității senatorilor prezenți, suspendarea dezbaterilor și trimiterea spre reexaminare a textului. Este evident, domnule președinte, că nu ne găsim în nici unul din aceste texte. Este evident că se solicită această trimitere pentru că un grup nu este pregătit pentru dezbateri, iar alt grup nu are numărul de voturi necesare să treacă.

În această situație, eu, încă o dată, cu tot respectul, atrag atenția că s-a făcut o practică în ultimele luni în Senat ca în aceste situații să se supună la vot și, în baza votului plenului dar în afara și cu încălcarea prevederilor regulamentare, să se dea un nou termen de...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator. Luați loc, domnule senator.

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile legislative. Ne vedem joi pe program legislativ.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Noroc cu această soluție genială a dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să luați loc. Nu v-am mai dat cuvântul. Haideți, luați loc , vă rog, fiți om serios așa cum vă știu eu, un om deosebit.

Stimați colegi, este o problemă însă care ne interesează. Trebuie să scoatem o lege bună. Eu fac un apel la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, mâine și poimâine, chiar dacă avem raportul, considerați că sunt unele elemente, le puneți în discuție și se poate veni suplimentar cu un amendament - două...

Supun votului dumneavoastră dacă sunteți de acord. Deci, dacă sunt probleme, să se discute în comisie și să se facă un raport suplimentar pentru joi.

Supun votului dumneavoastră acest lucru.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 78 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Vă anunț, stimați colegi, că puteți sesiza Curtea Constituțională conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu următoarele legi:

  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind dezvoltarea proiectelor "Implementarea în comun" pe baza articolului 6 al Protocolului de la Kyoto la Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la București, la 28 septembrie 2004;
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/1999 pentru modificarea art. 101 din Legea asigurărilor sociale de sănătate, nr. 145/1997;
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate, nr. 145/1007;
  • Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, întrebări și interpelări.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

  Ilie Sârbu

Invit pe domnul Ilie Sârbu. Are o interpelare. Vă ascultăm !

   

Domnul Ilie Sârbu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare... De fapt, revin la interpelarea precedentă adresată ministrului educației și cercetării, întrucât nu am fost mulțumit și nu sunt mulțumit de răspunsul care mi-a fost dat.

La actuala interpelare, am anexat și unele documente care arată că aveam dreptate, nu este aceeași practică în toate universitățile privind organizarea doctoratului. Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Invit pe domnul senator Ilie Petrescu care are o interpelare legată de infrastructura rutieră.

 
  Ilie Petrescu

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

Grupul parlamentar Partidul Popular România Mare.

Domnule ministru, în programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul 17- "Politica în domeniul transporturilor", pct.B - "Strategia în domeniul infrastructurii rutiere" sunt vizate componentele în domeniul structurii rutiere: satisfacerea deplină a utilizatorului, corelarea dezvoltării rețelei de drumuri publice cu prioritățile dezvoltării economice a României, dezvoltarea rețelei de drumuri.

Politicile rutiere pe care Guvernul le va promova prevăd: repararea, întreținerea curentă și periodică, reparații capitale și modernizare; legarea tuturor localităților în rețeaua de drumuri publice.

Față de cele enunțate în Programul de guvernare vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare: în județul Gorj, ce program aveți în domeniul drumurilor naționale, județene și locale, între ce localități, ce fonduri s-au prevăzut pentru anul 2005? Aceeași întrebare v-o adresez și referitor la perioada 2005-2008.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator de Gorj, Ilie Petrescu.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule Petrescu.

Anunț, conform prevederilor Regulamentului, domnule senator Bindea, că, pentru întrebări și interpelări, Grupul parlamentar România Mare mai are 4 minute, conform aprobării Biroului permanent.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul senator Gabriel Simionescu, o interpelare.

Grupul parlamentar PSD are 8 minute.

Vă ascultăm !

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Prin Legea nr.451/2003, s-a aprobat modificarea Ordonanței Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcție a autostrăzilor și a drumurilor naționale cu patru benzi de circulație și a anexelor respective.

În conformitate cu Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, trebuia să se înființeze un comitet interministerial pentru rețeaua de transport de interes național.

În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acesteia - și asta s-a întâmplat în mai 2003 - Ministerul Apelor și Protecției Mediului va elabora și va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiză pentru evaluarea strategică a impactului ansamblului rețelei asupra mediului.

Având în vedere că au trecut aproape 2 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr.203/2003, vă rugăm să ne comunicați, domnule ministru, care sunt concluziile analizei efectuate în legătură cu drumul național 2B Buzău - Brăila - Galați prevăzut a fi realizat în programul prioritar, cu patru benzi de circulație.

Vă mulțumesc. Aurel Simionescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Mihai Ungheanu

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu care are de pus o întrebare.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Două întrebări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Două întrebări. Atenție la timp.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Ministerului Justiției, doamnei ministru Monica Macovei.

Doamnă ministru, întrebarea pe care o pun privește cererile de redobândire a cetățeniei.

Care este calea prin care un membru al Parlamentului României se poate informa și de la cine în Ministerul Justiției, pentru a afla stadiul unei cereri de redobândire a cetățeniei române ?

Pun această întrebare deoarece din partea funcționarilor de resort ai ministerului pe care, cu onoare, îl conduceți ni s-a transmis că informațiile de acest fel nu pot fi dobândite decât de persoana care a făcut cererea de redobândire a cetățeniei române.

Există o lege care secretizează aceste informații în relația dintre Camerele Parlamentului și Guvern ?

Aceasta este prima întrebare.

A doua întrebare este către Ministerul Culturii și Cultelor, doamnei ministru Monica Octavia Muscă.

În ziua de 9 mai a.c. se împlinesc 110 ani de la nașterea marelui poet și filozof Lucian Blaga. Aniversarea riscă să fie umbrită de nerezolvarea problemei semnalate în memoriul de protest, însoțit de 214 semnături ale unor personalități, oameni de cultură și rude ale familiei Blaga, în legătură cu sala de sport aflată în construcție chiar lângă mormântul lui Lucian Blaga.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne comunicați ce demersuri ați făcut pentru a fi respectat testamentul marelui poet și filozof Lucian Blaga, exprimat în romanul autobiografic "Luntrea lui Caron".

Cu mulțumiri anticipate, senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  George Sabin Cutaș

Invit pe domnul senator George Sabin Cutaș care are de făcut o interpelare.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor.

În cadrul activităților desfășurate la sfârșitul săptămânii 14 - 20.03.2005, în circumscripția electorală pe care o reprezint - județul Teleorman, deplasându-mă în localitatea Buzescu, am constatat că podul de pe râul Vedea, care face legătura între comunele Buzescu și Mavrodin, a suferit o avarie gravă la unul din picioarele de susținere.

Din discuțiile purtate cu reprezentanții autorităților locale și cu cetățenii din cele două comune, a rezultat că sunt necesare, în albia râului, lucrări urgente pentru refacerea pragului de fund, regularizarea râului Vedea în amonte pe cca.500 m și în aval pe circa 300 m și refacerea apărării de mal în amonte și aval.

Sumele estimate de autorități sunt de aproximativ 13 miliarde lei pentru refacerea pragului de fund și 20 miliarde lei pentru refacerea căii de rulare.

În această situație de forță majoră și ținând cont de faptul că bugetul Consiliului județean Teleorman nu poate asigura sursele financiare necesare regularizării cursului râului Vedea, solicităm repartizarea sumelor necesare din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, Consiliului județean Teleorman pentru executarea de urgență a acestor lucrări. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Sever Șter

Invit pe domnul senator Sever Șter pentru a pune o întrebare.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, domnul Gheorghe Dobre.

În ultimele întâlniri cu alegătorii, mai mulți dintre aceștia, care au stupini, s-au plâns în legătură cu faptul că trebuie să plătească integral prețul taxei de drum a rovignetei pentru auto-stupinele cu care transportă albinele, deși acestea sunt folosite doar de 2-4 ori pe an, ele având platforme pe care sunt montate acestea și care rămân în zona meliferă pe întreaga durată a sezonului.

Față de aceasta, cer să se ia act de acest fapt și am următoarea întrebare: dacă se intenționează reglementarea acestei situații în sensul reducerii acestei taxe pentru această categorie de utilizatori a drumurilor, proporțional cu folosirea lor.

Rog să mi se comunice în scris răspunsul. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Dan Claudiu Tănăsescu

Invit pe domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu care are o întrebare de pus.

   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare și două întrebări.

Interpelarea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În Programul de guvernare 2005-2008, în Capitolul 5 - "Politica în domeniul educației", sunt înscrise obiectivele majore ce vor fi realizate de actuala putere.

Guvernul României s-a angajat să aplice o nouă filozofie în domeniul finanțării educației și să aloce anual 6% din PIB.

Având în vedere anunțata rectificare de buget în luna aprilie, vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicați dacă ați respectat legea și ați prevăzut cel puțin 4% din PIB pentru finanțarea educației.

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Invit pe domnul senator...

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Am și două întrebări.

Una pentru Ministerul Agriculturii , Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Conținutul întrebării este următorul:

În Programul de guvernare 2005-2008, la capitolul 9 - "Politica agricolă și de dezvoltare rurală" sunt prezentate și obiectivele vizând alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli. În acest sens, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2005 privind acordarea acestui sprijin.

Statul sprijină producătorii agricoli prin acordarea a 2,5 milioane lei/ha pentru suprafețele însămânțate în 2004 și a 1,5 milioane lei/ha pentru suprafețele ce se însămânțează în primăvara anului 2005.

Pentru a da inutil de lucru angajaților din primării, o echipă de înalți specialiști din ministerul pe care-l conduceți a stabilit să fie tipărite cupoane în valoare de 25.000 lei bucata. În această situație, pentru un producător agricol care are de primit bonuri valorice în valoare de 1,5 milioane de lei trebuie să fie completate la primărie 60 de cupoane a 25.000 lei bucata. A fost, probabil, reînființată Cooperativa "Munca în zadar".

Vă solicităm, domnule ministru, să ne comunicați cine a dispus tipărirea și distribuirea cupoanelor în valoare de 25.000 lei/bucată și ce sancțiuni ați luat împotriva specialiștilor dumneavoastră.

Ultima întrebare, foarte scurtă, este către Ministerul Sănătății, domnului ministru Mircea Cinteză.

În Programul de guvernare 2005-2008, la capitolul 8 - "Politica în domeniul sănătății", între responsabilitățile ce revin Cabinetului Tăriceanu, în planul strategiei din domeniul sănătății, este înscrisă asigurarea finanțării adecvate pentru sănătate.

În acest context, vă solicităm, domnule ministru, să ne comunicați care au fost datoriile, în sistemul sanitar, către furnizori, la 31 decembrie 2004, la 31 martie 2005 și care este programul pentru achitarea lor.

Răspuns în scris și oral. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Angel Tîlvăr

Invit la microfon pe domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Partidului Social-Democrat, care are o întrebare. Aveți cuvântul !

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Domnule președinte, vă mulțumesc că îmi dați posibilitatea să adresez domnului ministru Gheorghe Dobre, ministru al transporturilor, construcțiilor și turismului, două întrebări.

După știința mea, la sediul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, a fost semnat acordul de proiect în parteneriat public - privat pentru, citez: "Reabilitarea drumului național Focșani - Târgu Secuiesc, prin Ojdula (DN2D)", am încheiat citatul. Ca obiectiv principal, menționez facilitarea și promovarea turismului internațional în România.

Totodată, această lucrare se înscrie în programul prioritar de modernizare a căilor de acces în domeniul infrastructurii rutiere. Ca efect, aș vrea să mai menționez realizarea unei conexiuni rutiere rapide și sigure între sud-estul Moldovei, nord-estul Munteniei și estul și centrul Transilvaniei.

Valoarea contractului este de aproximativ 167,6 milioane euro, iar investitorul ales pentru acest parteneriat este consorțiul Solel Boneh International Holdings NV.

Vă întreb, domnule ministru, care este stadiul derulării acestui proiect. A doua întrebare este când va începe modernizarea drumului.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc. Sunt senatorul Angel Tîlvăr.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Aurel Ardelean

Îl invit pe domnul senator Aurel Ardelean. Aveți o interpelare.

V-aș ruga să rețineți - și fac un apel la Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare - că, pentru întrebări și interpelări, aveți 5 minute. (Discuții în sală).

Vă rog să țineți seama pentru viitor!

Vă rog!

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebarea este comună cu domnul senator Gheorghe Funar și este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării.

În oferta politică a Guvernului, în domeniul educației, sunt înscrise câteva obiective majore, dintre care menționăm: acces egal și sporit la educație, calitate ridicată a educației, profitabilă pe termen lung, reconstrucția învățământului în mediul rural.

Vă solicităm, domnule ministru, să ne comunicați: ce s-a întreprins în primul trimestru din anul 2005 și ce se va întreprinde în cursul acestui an și în perioada 2006-2008 pentru reconstrucția învățământului în mediul rural, cu prezentarea programului de activități pe județe, inclusiv sumele alocate. Vă mulțumim.

Senator Aurel Ardelean, Circumscripția electorală Arad, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Îl invit, pentru a pune întrebarea, pe domnul senator Vasile Ioan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului ministru Vasile Blaga.

În ultimele săptămâni, mai multe cazuri de presupuse abuzuri în vămile românești au devenit publice. Cetățeni români, care au vrut să părăsească țara, s-au văzut nevoiți să abandoneze călătoria, după ce polițiștii de frontieră sau vameșii români au constatat nerespectarea legilor în vigoare. Însă, declarațiile victimelor vorbesc despre samavolnicii săvârșite la frontieră, ceea ce ar trebui să declanșeze ample anchete pentru stabilirea adevărului. E normal ca o persoană, ce nu prezintă toate garanțiile cerute de lege, să nu fie lăsată în afara granițelor țării, însă, este trist dacă, sub acoperirea legii, se săvârșesc abuzuri ce îngrădesc libera circulație a persoanelor.

Vă întreb, domnule ministru: ați constatat abuzuri ale polițiștilor de frontieră și cum intenționați să le eliminați? De ce informarea cetățenilor români, asupra condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru părăsirea țării, nu se face și prin materiale tipărite și distribuite în vămi? Există vreun ordin ministerial, prin care verificarea românilor, la părăsirea țării, trebuie înăsprită?

A doua întrebare se adresează domnului prim-ministru, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Problema curățeniei în vămile românești este, cu siguranță, de interes național, iar schimbarea stării de fapt actuale din punctele de trecere a frontierei reclamă o intervenție energică din partea cabinetului pe care îl conduceți. Cred, însă, că prejudiciul de imagine creat României, prin mizeria ce persistă la vămile arădene și nu numai, justifică intervenția directă a Guvernului pentru ca normalitatea să ia locul dezinteresului.

Vă întreb, domnule prim-ministru: cum se face această curățenie și de către cine? Există o preocupare de a monitoriza aspectul vămilor și cum se face, concret, acest lucru? Ce măsuri ia Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Publice, ca imaginea de la porțile de intrare în țară să se schimbe?

Solicit răspuns scris și oral, la ambele întrebări.

Vă mulțumesc.

Senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, Circumscripția electorală Arad, Partidul Social Democrat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu

Invit pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, pentru a prezenta întrebarea.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am două întrebări, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru al integrării europene, Ene Dinga...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, numai o întrebare, stimate coleg! O singură întrebare!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Municipiul Motru are repartizată în cont suma de 80.000 de euro pentru construcția din strada Macului. Aș dori să mă informați, când va avea loc demararea acestei lucrări și termenul de execuție? Vă mulțumesc anticipat.

Vă solicit răspuns scris și oral.

Senator Ilie Petrescu, Circumscripția electorală Gorj, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Invit pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, pentru o întrebare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să fac referire la o întrebare, cum propuneați dumneavoastră, adresată ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, domnului Gheorghe Dobre.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați câte nave maritime mai are țara noastră în flota comercială și câte nave de pescuit oceanic mai aparțin României, din cele existente numeric și faptic în anul 1990. De asemenea, vă solicit să-mi comunicați câte nave maritime noi au fost achiziționate de România, în perioada 1990-2004?

Vă mulțumesc.

Senator Gheorghe Funar, Circumscripția electorală Cluj, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc și eu foarte mult.

Invit pe domnul senator Viorel Dumitrescu, pentru o interpelare.

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul Viorel Dumitrescu:

Interpelare adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor, și domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

De-a lungul litoralului românesc se află, astăzi, mai multe vapoare eșuate și scufundate, care constituie un factor major de pericol asupra mediului natural al Mării Negre.

Respectivele epave se află în diferite stadii de degradare, existând și pericolul ca apele și plajele să fie poluate cu mari cantități de produse petroliere, aflate în tancurile de combustibil și în băile motoarelor acestora.

Având în vedere obligația protejării mediului înconjurător, legislația, cât și angajamentele asumate de țara noastră, vă rog să-mi comunicați dacă există programe pentru remedierea situației, iar în cazul în care nu s-a întreprins nimic din ceea ce era și este imperios necesar, vă rog să-mi transmiteți ce intenționați să faceți pentru ca epavele să fie înlăturate în cel mai scurt timp.

Aștept răspuns și în privința epavelor aflate de-a lungul canalului Măcin, cât și în numeroase alte locuri de pe parcursul românesc al Dunării.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Senator Viorel Dumitrescu, Circumscripția electorală Vâlcea, Partidul Popular România Mare.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Valentin Dinescu

Invit pe domnul senator Valentin Dinescu, care are o întrebare și o interpelare, împreună cu domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Întrebarea este adresată domnului Ionel Popescu, ministrul finanțelor publice.

După cum cunoașteți, după aplicarea cotei unice de impozitare de 16%, au apărut o mulțime de "găuri negre" la capitolul de venituri ale bugetului de stat. Cu toate acestea, Guvernul Popescu-Tăriceanu a inițiat un proiect de Lege privind plata sumei de 30 de milioane de euro, cu titlul de despăgubiri, prin derogare de la prevederile Legii nr.10/2001, pentru fostul rege al României, Mihai I.

Vă solicităm, domnule ministru, să ne comunicați ce sume a plătit statul român fostului rege Mihai I, în perioada 1940-1990, pe fiecare an în parte.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și interpelarea?

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Și interpelarea este adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Pentru îmbunătățirea actualului sistem de protecție socială din România, măsurile Guvernului pentru perioada 2005-2008 au în vedere atingerea următoarelor ținte strategice:

  • reducerea sărăciei și a marginalizării sociale;
  • îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice;
  • reducerea progresivă a numărului de persoane asistate;

Contrar Programului de guvernare 2005-2008, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2005, prin care - cu încălcarea Constituției României și a Codului fiscal - a fost generată o explozie în lanț a accizelor, impozitelor, prețurilor și taxelor, care vor avea ca efect sigur scăderea nivelului de trai al populației.

Aceasta este opinia noastră!

Vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicați: cu cât ați estimat că va crește nivelul de trai al românilor, ca efect al majorărilor substanțiale, de la 1 aprilie a.c., a prețurilor, tarifelor, impozitelor și accizelor?

Vă mulțumim.

Senator Valentin Dinescu, Circumscripția electorală Timiș;

Senator Gheorghe Funar, Circumscripția electorală Cluj, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Verginia Vedinaș

O invit pe doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, pentru o întrebare.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției, și are următorul conținut:

Atât în campania electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, cât și după ce Parlamentul României a aprobat Programul Guvernului Popescu-Tăriceanu, un obiectiv prioritar l-a constituit și a rămas lupta împotriva corupției, în special, a marilor corupți, cel puțin, un obiectiv declarat.

Partidul Popular România Mare și, mai ales, președintele de onoare, domnul senator Corneliu Vadim-Tudor, au prezentat, la microfoanele Parlamentului, conferințele de presă, în publicațiile "România Mare" și "Tricolorul", numeroase cazuri de corupție.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne comunicați care sunt structurile de tip mafiot, care coordonează corupția în România și ce acțiuni a întreprins Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație împotriva acestor structuri și, mai ales, a persoanelor care le conduc?

Vă mulțumim și așteptăm răspunsul scris și oral.

Senator Verginia Vedinaș, Circumscripția electorală Bihor, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Viorica Moisuc

O invit pe doamna senator Viorica Moisuc, pentru a-și susține interpelarea.

   

Doamna Viorica Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea, din partea județului Neamț, și a domnului senator Gheorghe Funar, din partea județului Cluj, este adresată ministrului culturii și cuiltelor, doamnei Mona Octavia Muscă. Conținutul interpelării:

După cum vă este cunoscut, în ultimul deceniu, au fost solicitate sume însemnate pentru lucrările de consolidare și restaurare la una dintre cetățile lui Ștefan cel Mare din județul Neamț, la Cetatea Neamțului, precum și la Castelul din comuna Bonțida, județul Cluj. Din păcate, sumele alocate an de an au fost insuficiente pentru executarea lucrărilor strict necesare, la cele două monumente istorice, în vederea restaurării lor.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne comunicați, pentru perioada 1996-2004, separat, pe fiecare an, sumele care au fost alocate pentru lucrările de consolidare și restaurare la Cetatea Neamțului și la Castelul din comuna Bonțida.

Așteptăm răspuns scris și oral.

Vă mulțumim.

Senator Viorica Moisuc, Circumscripția electorală Neamț.

Senator Gheorghe Funar, Circumscripția electorală Cluj, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Petru Stan, aveți de adresat o întrebare.

 
   

Domnul Petru Stan (din sală):

Am renunțat, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai aveți, da? E în ordine.

Atunci, invit pe domnul senator Aurel Ardelean.

 
   

Domnul Aurel Ardelean (din sală):

Am renunțat, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Viorel Senior Duca? Nu este prezent.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți o interpelare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Interpelarea mea, domnule președinte, este adresată domnului prim-ministru, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, și se referă la autostrada "Transilvania".

Vă solicit, domnule prim-ministru, să faceți public contractul încheiat cu firma "Bechtel" pentru autostrada "Transilvania".

Totodată, vă solicit să-mi comunicați numele persoanelor implicate în afacerea, păguboasă pentru statul român, cu firma "Bechtel", comisioanele date de firmă și care sunt persoanele care au beneficiat de ele?

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, ca să nu mai revin la microfon, am o întrebare foarte scurtă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Dar permiteți-mi să revin la celălalt microfon. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, nu, poftiți!

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

O am pe masă.

Cea de a doua întrebare, domnule președinte, este adresată ministrului justiției, doamnei Monica Luisa Macovei.

Vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați dacă Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este înregistrată, ca partid politic, la Tribunalul Municipiului București, pe ce poziție și din ce an a dobândit statutul de partid politic?

Vă mulțumesc.

Senator Gheorghe Funar, Circumscripția electorală Cluj, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Liviu-Doru Bindea

Invit pe domnul senator Liviu-Doru Bindea. Aveți de adresat o întrebare.

   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Domnule președinte, mai am și eu o întrebare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, domnule senator Ilie Petrescu, ajunge pentru ziua de astăzi. Îmi pare rău! V-am dat cuvântul de două ori, ce să fac, mai mult nu se poate.

Vă rog!

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului prim-ministru, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, din dezbaterile care au avut loc la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în legătură cu proiectul de Lege privind acordarea unor despăgubiri în sumă de 30 de milioane de euro, cu titlu de despăgubiri, prin derogare de la prevederile Legii nr.10/2001, pentru fostul rege al României, Mihai I, a rezultat că Guvernul României, în perioada 1996-2000, 2001-2004, a purtat negocieri cu reprezentanții ex-regelui Mihai I.

Aș dori să știu, domnule prim-ministru, cine au fost negociatorii din partea Guvernelor României, ce mandate au avut la negocieri, ce protocoale scrise sau orale au încheiat cu ex-regele Mihai I sau cu persoanele mandatate de acesta.

De asemenea, aș dori să știu dacă - din cele 30 de milioane de euro, pentru care s-a făcut înțelegere să fie achitate în trei rate anuale - pentru anul 2005 s-a achitat rata, în conformitate cu înțelegerile.

Aceasta este întrebarea.

Aștept răspuns scris și oral din partea domnului prim-ministru, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Vă mulțumesc.

Senator Liviu-Doru Bindea, Circumscripția electorală Maramureș, Partidul Popular România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Irina Loghin

O invit pe doamna senator Irina Loghin, pentru a susține o întrebare, da?

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnului Gheorghe Flutur.

În Programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul IX: "Politica agricolă și de dezvoltare rurală", este înscris și obiectivul: "Sprijinirea valorificării producției agricole prin măsuri de piață, inclusiv prin extinderea rețelei piețelor de gros".

Vă solicităm, domnule ministru, să ne comunicați care este programul pentru realizarea unor noi piețe de gros, în perioada 2005-2008.

În Programul de guvernare, 2005-2008, la Cap. IX - "Politica agricolă și de dezvoltare rurală", este înscris și obiectivul: "Sprijinirea valorificării producției agricole, prin măsuri de piață, inclusiv prin extinderea rețelei piețelor de gros".

Vă solicităm, domnule ministru, să ne comunicați care este programul pentru realizarea unor noi piețe de gros, în perioada 2005-2008. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu

Dacă mai dorește vreun coleg senator să...

Din sală: Ilie Petrescu.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți, domnule Ilie Petrescu, poftiți. Întrebare, da ?!

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Ilie Petrescu, senator de Gorj și domnul Gheorghe Funar, senator de Cluj.

Conținutul întrebării:

Vă este cunoscut faptul că în primele trei luni ale acestui an au avut loc numeroase inundații, în aproape jumătate din județele României, relatate pe larg în mass-media.

În aceeași perioadă, din partea autorităților locale din județele care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale, au fost solicitate, pe bază de documentație, multe miliarde de lei, în vederea executării mai multor lucrări.

Vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicați ce fonduri au fost alocate județelor care au avut de suferit, în urma inundațiilor din această iarnă, și care a fost destinația sumelor alocate din bugetul statului, pe categorii de lucrări sau pe obiective.

Vă mulțumim. Dorim răspuns scris și oral, senator de Gorj...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult, ați spus-o la început, nu este nevoie să repetați, pentru că, pe urmă, nu mai știe lumea dacă sunteți același cu cel de la începutul întrebării.

 
  Petre Daea

Domnul senator Petre Daea, din partea Partidului Social Democrat. Vă rog, vă ascultăm, o întrebare.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

În data de 8 aprilie 2005, într-un interviu acordat postului național de televiziune, în Municipiul Giurgiu, ați afirmat că, în 2004, în România, au fost importați 3.000.000 porci.

Vă rog, domnule ministru, să precizați sursa de informare.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am epuizat capitolul întrebărilor și interpelărilor.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Trecem la partea a doua, răspunsuri.

  Aurel Ardelean - de la Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe;

Începem cu domnul secretar de stat Niculescu Anton, înțeleg că are o problemă mai deosebită, poftiți.

Aveți de răspuns la o interpelare a domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, referitor la Fundația "Gojdu", da ?!

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Nu mai este cazul, ne-am înțeles, a primit răspunsul în scris și este în ordine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci v-ați pus de acord, i-ați dat răspunsul scris, este în ordine.

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Și domnul Mihăescu a fost la dumneavoastră, deci i-am dat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a depus, e foarte bine.

 
  Petru Stan - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Îl invităm pe domnul Vasile Lupu. Domnule secretar de stat, vă rog, poftiți.

Domnule Petru Stan, așteptați răspunsul, da ?! Vă rog, domnule secretar de stat, întrebarea adresată de domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea dumneavoastră privind retrocedarea, prin care doriți să subliniați faptul că s-a creat o inadvertență în exprimarea: "acolo unde este continuitate, vom retroceda terenurile, începând cu 1921", pentru ca în declarația de presă din 30 martie 2005, să afirm că "retrocedările se vor face la nivelul anului 1945, pentru terenurile agricole, și la nivelul anului 1948, pentru păduri", doresc să vă fac cunoscut următoarele:

În primul rând, între cele două afirmații nu există nici un motiv prin care aș putea fi acuzat de inconsecvență în idei, problema fiind legată de modul diferit de înțelegere a aspectului.

Un exemplu consider că poate veni în sprijinul celor afirmate: sunteți posesor al unui act de proprietate dobândit în anul 1921, proprietate care a fost și a rămas în administrarea dumneavoastră până în 1945 și chiar după, fiind înscris în primul registru agricol, din 1948.

Existența acestor înscrisuri reprezintă dovada continuității proprietății pe care ați dovedit-o în 1921 și s-a petrecut până în anii de după 1945. Aceasta este dovada că în acest interval de timp, din 1921, până în 1945, respectivul teren nu a fost înstrăinat și a existat o proprietate perpetuă pe tot acest interval de timp.

Prima intervenție a statului în proprietatea privată, până aici, nederanjată cu nimic, a avut loc în anul 1945, prin Decretul nr. 1887, din 1945, prin care se luau toate prisosurile de teren, peste 50 hectare.

Anul 1945 a fost anul primei intervenții a statului în proprietatea privată, după care au urmat anii 1948, 1949, 1953, 1959 și, în final, colectivizarea din 1962.

Este firesc ca procesul reconstituirii terenurilor să se întoarcă la anul primei intervenții a statului în proprietatea privată.

Referitor la constituirile practicate într-o serie de comune din Transilvania, în Anexa nr. 2b se fac următoarele referiri: "în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 constituirea trebuie să respecte câteva criterii și anume: să fie membru cooperator activ, prin aceasta înțelegând respectarea normelor obligatorii propuse de adunarea generală din ultimii trei ani de activitate; să nu fi adus pământ în C.A.P. sau suprafața adusă să fie sub 5000 m; să nu se regăsească ca moștenitor pe vreunul din titlurile sau reconstituirile validate în Anexa nr. 3a".

În condițiile în care aceste reguli nu s-au respectat și au avut loc constituiri neîndreptățite, atunci măsurile cad în sarcina comisiilor comunale, a comisiilor județene.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog să nu ne citiți tot, că ne țineți jumătate de oră. Faceți o sinteză și, restul, îi dați răspunsul scris, dacă are nevoie domnul senator. Nu putem parcurge un text foarte mare aici.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Petru Stan, dacă aveți ceva de spus.

 
   

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte,

Sunt total nemulțumit de răspunsul dat, ca de toate răspunsurile date de domnul ministrul Flutur. La niște întrebări clare, precise, face o istorie, fără să răspundă, de fapt, la nimic, asta este culmea, la nimic. La nici o interpelare nu s-a răspuns.

Vă dau un exemplu: referitor la Anexele nr. 2b, am mai făcut interpelarea și mi-a răspuns, corect, că am dreptate, că, într-adevăr, nu s-a aplicat legea și întreb din nou: ce măsuri va lua Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, va repune în drept statul român cu acel pământ luat, în mod fals, prin Anexele nr. 2b sau va face noi retrocedări?!

Iar dumnealui, din nou, vine și răspunde cu o istorie, cică e răspunderea comisiilor comunale. Dar de ce nu faceți anchetă, de la Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să vedeți cine este de vină, cu prefecturile, sunteți la guvernare !

Aceeași treabă cu retrocedările din 1921, în ziarul "Adevărul", din ultima săptămână, o dată spune domnul ministru că se vor retroceda terenurile agricole la nivelul anului 1945, iar de la nivelul anului 1948, pădurile; înainte cu circa o lună și ceva, spune că de la nivelul anului 1921, acolo unde este continuitate. Dar cel care a avut în 1921, nu a avut și în 1945 sau 1948 ?! Din nou răspunde pe ocolite, nu răspunde clar.

Sigur că în Ardeal foarte multe acte au fost anulate după Dictatul de la Viena, din 1940, nu s-a revenit la ele și de aceea sunt înregistrări duble și trebuie clarificate situațiile, nu numai să dăm Legea fondului funciar, așa cum vrea domnul ministru Flutur.

Vă mulțumesc și vă rog să-mi răspundeți din nou la întrebări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, aveți cuvântul, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

Rugămintea colegilor senatori este că nu le trebuie o istorie întreagă, ce s-a întâmplat, ci, măsura 1, 2, 3, răspuns prompt, la obiect, dacă este cazul se mai pune o întrebare suplimentară, asta este ideea pe fond, să câștigăm ceva și să aflăm mai multe de la dumneavoastră.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am înțeles domnule președinte, și o să-i transmit acest lucru și domnului ministru Flutur.

În plus, pentru anexele acestea referitoare la retrocedări, vă pot spune că în clipa în care s-au pus la dispoziția comisiilor de validare, terenurile, eventualele încălcări ale legii, din acest moment, revin doar Ministerului Administrației și Internelor, nu Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și aici este o întreagă complicație, atât am amestecat problema aceasta a restituirilor, că ne apucă durerea de cap și se pare că o luăm de la capăt.

Faceți un răspuns scris, clar, domnului Stan și, dacă este cazul, atunci reveniți cu întrebarea. Vă rog, domnul Stan.

 
   

Domnul Petru Stan:

Rog să mi se facă răspuns scris, inclusiv la interpelarea de acum trei săptămâni, când am cerut să mi se comunice cine se face vinovat că nu s-a trimis nici un reprezentant de la Înalta Curte Supremă de Justiție și Casație, iar domnul ministru mi-a descris procesul, că era un proces câștigat de Agenția Domeniilor Statului, iar eu am întrebat cine se face vinovat că nu s-au prezentat la proces.

Același lucru s-a întâmplat și astăzi, în legătură cu cele două întrebări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Doina Silistru - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Vă rog, mai aveți un răspuns de dat, o interpelare din partea doamnei Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, referitor la subvenționarea unor culturi agricole, corect ?!

   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, la fel, sinteză.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Prin Legea bugetului de stat din 2004, pentru anul 2005 a fost fundamentată finanțarea sprijinului de 2,5 milioane lei/hectar, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2004, cu suma de 8.900 miliarde lei.

După centralizarea solicitărilor producătorilor agricoli, la 15 decembrie 2004, a reieșit că suprafața de teren arabil pentru care a fost aprobat sprijinul de 2,5 milioane lei/hectar, este de 5.996,3 mii hectare, ceea ce corespunde unui efort financiar de 14.990,7, rezultând un deficit de 4.300 miliarde lei.

Având în vedere că, până acum, a existat un dezechilibru între susținerea sectorului vegetal și a sectorului zootehnic sprijinul pentru zootehnie fiind de 32% din cel acordat pentru sectorul vegetal, Guvernul a considerat necesară direcționarea sumelor către zootehnie.

În acest sens s-au luat măsurile de creștere a subvențiilor, per kilogramul de carne, la speciile porc și pasăre, mari utilizatori ai acestor plante. Astfel, la carnea de porc, de la 8.000 lei, s-a trecut la 12.000 lei/kg, iar la carnea de pasăre, de la 5.000 lei, s-a trecut la 8.000 lei /kg.

De aceea considerăm mai eficient să subvenționăm producătorii printr-o subvenție mai mare per kilogram de carne, decât să menținem subvenții pentru obținere de supraproducție care dereglează piața de desfacere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Silistru Doina, dacă aveți întrebări suplimentare.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Întrebări suplimentare nu aș avea, dar nu sunt mulțumită de răspuns, pentru că porumbul boabe nu este numai un produs pentru furajarea animalelor.

Eu am explicat în interpelare că, în județul Vaslui, lumea trăiește foarte mult pe baza acestei culturi. Pentru 57% din suprafața arabilă a județului Vaslui, nu se primește nici un fel de subvenții, pentru că oamenii și-au programat să cultive porumb.

Explicația dumneavoastră că se duce subvenția mai mult spre zootehnie nu are nici o bază pentru omul simplu de la țară care, în acest caz, nu primește absolut nici un fel de subvenție de la stat. El nu o să aibă nici cu ce să-și crească un porc, pentru a-l mânca el, nu pentru a da mai departe, și nici pentru a produce măcar porumbul atât de necesar și pentru hrana lui.

O foarte mare suprafață va rămâne în acest caz nelucrată, pentru că, efectiv, oamenii de la țară nu au cu ce lucra pământul. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, sunt două puncte de vedere diferite, așa că nu aveți cum să le conciliați, că nici dumneavoastră nu puteți să spuneți că porumbul este furajer, că aia e o greșeală, am văzut exprimarea, este un produs alimentar care este folosit și pentru alimentația populație și pentru furajarea animalelor, asta-i viața.

Doriți să mai dați ceva suplimentar ?! Vă rog, dacă aveți de completat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doar un singur aspect, domnule președinte, a se lua act și de acel deficit de 4.219, 3miliarde lei care nu a avut susținere bugetară.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
   

Doamna Doina Silistru (din sală):

Dacă-mi permiteți....

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Vedeți că vă băgați într-un domeniu foarte complicat. Eu am aprobat bugetul și îl știu pe de rost, știu ce era acolo.

De la cât se dă acum 7-8 mii de miliarde pe vegetale, față de 24 mii de miliarde care i-am băgat în buget, unde sunt ?! care sunt în buget.

Dumneavoastră vorbiți de o sursă suplimentară, care e cu totul altceva. Dar acelea se realizează și pe parcurs, pentru că se intră în campania de toamnă, bugetul se rectifică, apar surse suplimentare și lucrurile circulă. Banul trebuie să circule și să sprijine cetățeanul.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Asta voiam să spun și eu, în buget au fost prinși bani pentru aceste subvenții, subvenția de 2,5 milioane lei/hectar, inclusiv pentru porumb, dar nu au fost pentru alte subvenții pe care le acordați dumneavoastră acum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Haideți, că nu putem să rezolvăm asta acum. Mulțumim, domnule secretar de stat Lupu.

 
  Gheorghe Funar - de la Virgil Ștefan Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor;

Mergem către Ministerul Culturii și Cultelor. Domnul secretar de stat Virgil Ștefan Nițulescu, în primul rând, aveți două întrebări ale domnului senator Funar și domnului senator Aurel Ardelean, da? Vă rog să vă referiți la ele.

   

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnilor senatori Gheorghe Funar și Aurel Ardelean, am să vă răspund foarte pe scurt. O să primiți, evident, și răspunsul nostru în scris. În legătură cu fondurile primite de Ministerul Culturii și Cultelor pentru finanțarea programelor și proiectelor culturale în perioada 1997-2004, am să vă fac, pe scurt, un rezumat.

În anul 1997 ele au fost de 19,8 miliarde lei, în anul 1998 de 48,3 miliarde. A fost anul cu cel mai înalt buget. În anul 1999 - 25,7 miliarde lei; în anul 2004 - 42,9 miliarde lei; în anul 2001 - 20,7 miliarde lei; în anul 2002 - 20,7 miliarde lei; în anul 2003 - 27,1 miliarde lei; în anul 2004 - 39,1 miliarde lei.

Finanțarea programelor și proiectelor culturale s-a realizat având la bază Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, aprobată și modificată prin Legea nr. 245/2001. În bugetul ministerului nu au fost prevăzute distinct fonduri pentru programele culturale realizate de ONG-uri ale unor cetățeni români aparținând minorităților maghiare sau ale altor minorități naționale. În această perioadă a fost și va fi susținut Programul de lansare, protejare, valorificarea și dezvoltarea culturii minorităților naționale "Proiect etnic cultural". Programul are în vedere crearea unui cadru permanent favorabil și de specialitate pentru protejarea, conservarea, cercetarea, punerea în valoare, dezvoltarea și exprimarea liberă a elementelor esențiale ale minorităților etnice, culturale și religioase ale minorităților naționale, fără nici o discriminare. Programul "Proiect etnic cultural" este orientat de conducerea ministerului pentru susținerea și protejarea creațiilor și obiceiurilor tradiționale și religioase, cercetare istorică, etnologică, etnografică etc. prin tabere de creație, concursuri de poezie, de proză, dramaturgie, crearea unei bănci de date etc. Menționăm că Uniunea Națională "Vatra Românească", Societatea cultural-patriotică "Avram Iancu", Uniunea Democratică a Maghiarilor din România nu au solicitat fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor. În anul 2004, finanțarea unor programe sau proiecte culturale propuse de acestea s-a efectuat prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural-Național a județelor Harghita, Covasna și Timiș, în valoare totală de 150 milioane lei. În anul 2005, prin noile mecanisme pe care le-am introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2005, care vor însemna transparență, corectitudine, obiectivitate, finanțarea programelor și proiectelor culturale se va realiza prin noua instituție aflată în subordinea ministerului, denumită Administrația Fondului Cultural Național, care va organiza selecția acestor programe prin intermediul unor comisii formate din experți independenți. La această selecție vor putea lua parte toate tipurile de instituții publice, asociații, organizații neguvernamentale etc. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, sunteți de acord? A doua întrebare...

 
   

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Este vorba despre întrebarea pe care ne-a adresat-o domnul senator Gheorghe Funar. Ne referim la un imobil din Cluj-Napoca, Piața "Avram Iancu" nr. 3.

Imobilul în cauză nu s-a aflat niciodată pe lista monumentelor istorice, în nici una dintre variantele sale, din 1955, 1992 și 2004, deoarece nu întrunea nici unul dintre criteriile de evaluare, vechime, valoare arhitecturală, valoare ambientală etc. În mod evident, nefiind înscris în lista monumentelor, imobilul nu poate face obiectul unei proceduri de declasare. Imobilul este situat în cadrul ansamblului urban Centrul istoric al orașului Cluj, în astfel de situație aplicându-se prevederea art. 23 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care spune, citez: "Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în ansambluri, situri sau zone de protecție a monumentelor istorice, se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor, a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare".

Documentația elaborată de Societatea comercială "BAU" S.R.L. din Cluj-Napoca pentru Societatea comercială "BEYFIN"- România S.R.L., în faza Planul urbanistic de detaliu, Proiect autorizare de desființare și Proiect autorizare de construcții, referitoare la demolarea imobilului parter plus unu și construirea unui hotel parter plus patru, au fost analizate conform Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în ședința Comisiei regionale nr. 6 a monumentelor istorice din 23 octombrie 2003. Ca urmare a dezbaterii în cadrul comisiei au fost emise de către Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Cluj, cu votul unanim al comisiei, vot exprimat în absența proiectantului, în deplină legalitate, totuși, avizele favorabile nr. 436 și 437 din 23 octombrie. Precizăm că este cunoscută exigența Comisiei regionale nr. 6, care în acest caz a ținut să precizeze, în mod expres, că documentația se avizează apreciindu-se calitatea proiectului. Față de celelalte proiecte puse în discuție în întrebare, precizăm că în condițiile unei investiții din fonduri private, cum este cea de față, investitorul este liber să decidă cărui proiectant îi încredințează proiectul sau lucrările de execuție, fără imixtiuni din partea instituțiilor statului, cu condiția ca achiziția să urmeze ulterior calea legală de avizare, autorizare și executare a lucrărilor până la recepția acestora. Domnul arhitect Borda, asociat la firma Societatea comercială "BAU" S.R.L., autorul proiectului și fiu al fostei proprietare a imobilului, nu este angajat al Ministerului Culturii și Cultelor...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să sintetizați. Vă rog foarte mult, sunteți secretari de stat... Domnule, spune pe puncte. În trei minute dați răspunsul. Unu, doi, trei, patru. Dacă senatorul are de pus o întrebare, pune o întrebare suplimentară. Nu ne citiți zece pagini.

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Ministerul nu are atribuții în emiterea de autorizații de demolare sau de construire și, deci, nu poate răspunde cu privire la legalitatea acestor documente. Responsabilitatea privind modul în care acestea au fost elaborate, fiind autoritățile publice locale, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și/sau, după caz, Consiliul județean Cluj.

Afirmația potrivit căreia Consiliul județean Cluj ar fi depus o plângere la Parchetul Cluj cu privire la autorizarea lucrărilor de demolare, respectiv, de construire, este surprinzătoare pentru ministerul nostru, deoarece din documente reiese, fără echivoc, că cele două instituții abilitate ale administrației publice locale au fost de acord cu proiectul în cauză. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriți suplimentar, domnule senator?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, sunt parțial mulțumit de răspunsul dat. Am înțeles din amplul răspuns, care a fost lecturat aici, faptul că, dacă un proiect este valoros nu mai contează piața, nu mai contează istoricul acelei piețe - Piața nr. 1 a Municipiului Cluj-Napoca, unde clădirile sunt cu P + 1, P + 2, maximum. Acum a fost trasă o clădire P+1 și în locul ei va fi o construcție modernă, P+4, care va arăta ca nuca în perete. Ați acceptat să se distrugă acest ansamblu arhitectural care este Piața "Avram Iancu" din Cluj-Napoca, pentru că a fost, practic, trafic de influență, au fost niște interese pe linie de partid acolo, și legea a fost lăsată la o parte. Acesta este adevărul. Clujenii, niciodată nu vă vor mulțumi pentru acest răspuns și pentru ce urmează. Asta însemnă că mâine-poimâine vor fi rase și celelalte clădiri. Îmi amintesc cu tristețe că în apropiere, la nici o sută de pași, pentru a se înălța, pe Bulevardul Eroilor, Biserica Ortodoxă "Schimbarea la față", pentru a se stinge un conflict între ortodocșii greco-catolici a fost o bătălie de vreo doi ani de zile. A trebuit, Înalt Prea-Sfinția Sa Bartolomeu Anania să amenințe Guvernul că va face greva foamei dacă nu se dă aprobarea pentru a înălța o biserică. Era într-o altă parte, unde nu se punea problema, așa cum este ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator Funar. Încheiați. V-am înțeles eu problema este grea, de mare amploare. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar - de la Mihai Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Mihai Eftimescu, Ministerul Justiției. Pentru doamna senator Verginia Vedinaș, care nu este aici, îi dați un răspuns scris. Nu văd decât Verginia Vedinaș aici.

   

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Și pentru domnul senator Ungureanu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți două întrebări: una pentru domnul senator Funar, împreună cu domnul senator Eugen Mihăescu, referitor la executarea soților Ceaușescu și pentru colegul senator de la PSD, Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - salarizarea personalului auxiliar din justiție. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Răspund mai întâi întrebării formulată de domnii senatori Gheorghe Funar și Eugen Mihăescu, dacă este legal ca pe baza unei decizii politice să fie executați oameni și dacă s-a încălcat legea, ce-a dispus ministrul justiției. Această întrebare e formulată pe marginea unei declarații făcute de domnul senator Ion Iliescu.

Răspunsul nostru este următorul: dat fiind că întrebarea este formulată la timpul prezent, răspunsul nostru este: în urma înlăturării regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu, în România a fost abolită pedeapsa cu moartea, prin urmare, în prezent aplicarea unei astfel de pedepse ar fi nelegală și neconstituțională, încălcând art. 23 alin. 3 din Constituția României. Din dorința de a da un răspuns complet întrebării dumneavoastră, conducerea Ministerului Justiției a solicitat un punct de vedere Secției Parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, răspunsul este mai amplu, dar îmi permit să punctez. Procesul s-a desfășurat conform reglementării procesual-penale existente până în anul 1989, care permitea instituirea de instanțe militare, iar din 22 decembrie se declarase stare de necesitate. Acest proces s-a desfășurat la cererea Consiliului Frontului Salvării Naționale din România, infracțiunile pentru care au fost condamnați soții Ceaușescu se pedepseau cu moartea și nimeni nu a contestat că cei doi ar fi săvârșit acele infracțiuni, singurii care se puteau plânge de amestec politic în decizie ar fi fost judecătorii Popa Gică, cel care s-a sinucis și domnul colonel-magistrat Nistor, care nu mai lucrează în magistratură și nu a formulat niciodată o asemenea sesizare. În ceea ce privește susținerile făcute de domnul senator Ion Iliescu, ministrul justiției considerăm că nu are obligația de a explica în fața Parlamentului sensul afirmațiilor unui membru al acestui for și, de asemenea, doamna ministru declară că nu intenționează să ia nici o altă măsură cu privire la acest aspect, și că s-au mai dat răspunsuri la astfel de interpelări, cu această temă, de mai multe ori de-a lungul timpului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar... E o treabă care ține de 15 ani. Vreți să luăm acum și să dezbatem aici executarea soților Ceaușescu ? Vă rog, dacă doriți ceva suplimentar...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, domnule președinte, nu doresc să fac deloc istorie. Sunt nemulțumit de răspunsul care a fost prezentat. Am întrebat limpede dacă pe baza unei decizii politice, înainte de a avea loc un proces, pot fi executați oameni și mi s-a comunicat că a fost organizat un proces după toate regulile artei. Eu am întrebat și nu mi s-a răspuns: pot fi executați înainte de a avea loc procesul, se poate lua o decizie și această decizie să fie decisivă în executarea acelor oameni? Pentru că, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 se poate repeta, Doamne ferește!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar, noi ne respectăm mult unul pe altul. Ce să înțeleg de aici? Dumneavoastră ce credeți? Cum să se execute cineva fără proces? Nu se poate. În nici o țară civilizată din lume nu se poate așa ceva. O execuție fără proces, cu hotărâre și cu posibilitatea pedepsei cu moartea... Este imposibilă, decât dacă e altceva. Restul, numai justiția poate decide acest lucru. În cazul în speță a fost un caz de excepție majoră, se discută de 14, 15 ani despre execuția soților Ceaușescu. A fost decizia conducerii provizorie. S-a luat măsura, s-a făcut procesul, așa cum s-a făcut, se poate critica cât vreți dumneavoastră, pot vorbi juriștii, avocații aici săptămâni întregi. Acesta este subiectul.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Mihai Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Vă rog, legat de întrebarea domnului Vasile Ioan Dănuț Ungureanu...

   

Domnul Mihai Eftimescu:

În ceea ce privește întrebarea formulată de domnul senator Ungureanu aș cere îngăduința să o comunic în scris. Este foarte tehnică. Pot, domnule senator, să vă informez că astăzi a trecut legea. Pot să-i dau și citire, dar a trecut și legea aceea care majora drepturile salariale. Eu pot să-i dau citire.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Important este dacă suntem pe înregistrare radiofonică, să știe personalul auxiliar din magistratură dacă le cresc salariile sau nu, și dacă a fost nevoie de intervenția noastră să vă grăbim în creșterea salariilor, pentru că, prin creșterea salariilor dăm un suport luptei împotriva corupției.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule senator, a fost, se pare, chiar o unanimitate, astăzi, în Camera Deputaților în susținerea acestui act normativ. A fost o voință politică unanimă și noi ne bucurăm că acest act normativ a trecut. O să vă comunicăm și în scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

 
  Petru Stan - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Domnule secretar de stat Vasile Lupu, înțeleg că dumneavoastră n-ați dat răspuns la o interpelare a domnului senator Stan?

   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule președinte.

 
  Gheorghe Funar - de la Mihai Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai aveți ceva, domnule senator Funar? Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, dacă acceptați, domnul secretar de stat este pregătit cu un răspuns la o întrebare, pe care am adresat-o împreună cu doamna senator Verginia Vedinaș cu privire la respectarea normelor europene de detenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta pentru întrebarea pe care ați pus-o astăzi?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu. A fost pusă acum o săptămână sau două. Un răspuns foarte simplu.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu:

E numai pentru doamna senator Vedinaș, dar dacă...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

E o întrebare comună, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încă o dată. Domnule senator Funar, eu nu te am și pe dumneata aici. O am numai pe doamna senator Vedinaș.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mai sunt omisiuni, domnule președinte. Se mai întâmplă, eu nu protestez împotriva acestui lucru.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule președinte, este real.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Eu mă uit pe documentul de azi.

Dacă este la dumneavoastră, vă rog eu, dați răspunsul, dar să fie scurt și la obiect.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu:

De fapt, era o întrebare dublă. În prima parte a întrebării: "dacă ministrul justiției a vizitat vreun penitenciar și dacă dispune de informații din care să rezulte că regimul de detenție al deținuților din România se încadrează în standardele europene".

Răspunsul este următorul: Ministrul justiției cunoaște extraordinar de bine situația din penitenciarele românești, întrucât, de-a lungul timpului a vizitat aproape toate închisorile, atât în perioada în care a avut statut de procuror, cât mai cu seamă ulterior, când, în calitate de reprezentant al societății civile, a participat activ la monitorizarea sistemului, mai ales pe aspecte referitoare la standardele europene.

În prezent, standardele menționate nu sunt decât în parte respectate, iar realizarea acestui deziderat presupune, printre altele, investiții majore pentru construirea unor penitenciare noi și renovarea sau modernizarea spațiilor de detenție din cele existente.

Evident, aceste obiective nu puteau fi puse în practică în cele câteva luni de la numirea în funcție a actualului ministru, dar ele se regăsesc menționate expres în strategia de reformă adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2005.

A doua întrebare: "dacă în cazul deținutului Miron Cozma sunt respectate normele europene de detenție".

Răspunsul este următorul: Preocuparea conducerii Ministerului Justiției este în sensul de a asigura condiții de detenție civilizate, în mod egal, pentru toți deținuții, inclusiv pentru persoana nominalizată de dumneavoastră.

Mențiunile anterioare, referitoare la îndeplinirea parțială a standardelor europene, rămân valabile, așadar, și pentru Miron Cozma. Dorim să subliniem însă că aspectul neîngrijit pe care respectivul condamnat îl afișează nu se datorează condițiilor de detenție, ci refuzului său constant de a apela la serviciile frizerilor, iar nu condițiilor, așa cum am menționat.

Faptul că dispune de condiții bune...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai scurt. Vă cunosc atât de bine... Vorbiți, domnule, liber, verbal. Dați un răspuns de 3 fraze, nu trebuie să ne citiți romane acolo. Domnule Funar, vă rog, dacă mai aveți vreo întrebare.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, domnule președinte. Am foarte multe întrebări, dar respect legea economiei de timp. Azi, așa cum ați remarcat, a fost un coleg care a tunat și a fulgerat împotriva lui Miron Cozma; ce condiții grozave are de detenție. Îi mulțumesc domnului secretar de stat care ne-a demonstrat - și cred în afirmațiile dânsului - că nu sunt îndeplinite în penitenciarele românești condițiile din închisorile europene. Deci nu sunt la standardele europene și este păcat că este acuzat Miron Cozma de un standard deosebit în pușcărie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cine nu știe, să meargă să viziteze. Da.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu:

Orice deținut merită compasiune, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta este!...

 
   

Domnul Mihai Eftimescu:

Chiar și dacă are acvariu în celulă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Stan - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Domnule Vasile Lupu, vă rog eu, vreau sinteză. Avem restituirea terenurilor agricole și aici vorbiți 5 ore. Vă rog, domnule secretar de stat. Scurt!

   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, vin în întâmpinarea dorinței dumneavoastră. Domnul senator Petru Stan a luat act de conținutul acestui document și dacă este de acord i-l înmânez pe loc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți de acord, domnule senator? Vă rog, spuneți.

 
   

Domnul Petru Stan:

Am luat act de conținutul documentului. I-am spus domnului secretar de stat că nu sunt mulțumit cu ceea ce scrie în acest act. Dumnealor dau un răspuns de descriere a unui proces, nici măcar nu-l descriu corect. Susțin că eu aș avea interese personale. Probabil că am avut acum 5 ani interese, acum nu am nici un interes personal, și niciodată nu am avut. Are interes statul român. Este pământul statului român. Nu cu firma sau cu cine a arendat se judecă consiliul acela... ci se judecă cu statul român. Este pământul statului român.

Ca atare, vă rog să luați act și să-mi răspundeți corect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. S-a înțeles. Dacă este cazul, reveniți cu un material.

 
  Ovidiu Teodor Crețu - de la Septimiu Buzașu, ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului;

Domnul Septimiu Buzașu, secretar de stat delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului. Aveți două interpelări: una a domnului Ovidiu Teodor Crețu, Grupul PSD - problema drumurilor din județul Bistrița Năsăud - și Ilie Petrescu Grupul PPRM - problema locuințelor din județul Gorj. Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Septimiu Buzașu - ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului:

Da. Domnului senator Crețu. Având în vedere că în conformitate cu regimul drumurilor, Drumul Județean 172 - Ilva Mică-Ilva Mare-Romanești-Podul Cosmei - este încadrat în categoria de drumuri județene, este în competența Consiliului Județean și Ministerul Transporturilor nu deține informații și nu poate executa sau finanța lucrări pe acest drum județean. Răspunsul scris îl veți primi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Crețu.

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Domnule secretar de stat, aceasta este o problemă cunoscută de 90% din populația din Bistrița-Năsăud, faptul că este un drum județean, și știm că Ministerul Transporturilor nu intervine.

Dar depinde de Ministerul Transporturilor și de Guvern ca acest drum să se transforme din drum județean în drum național, iar fundamentarea unei hotărâri o putem face într-o săptămână. Problema este să nu muncim degeaba. Eu am întrebat, referitor la strategia de dezvoltare a zonelor, ce intenție are ministerul dumneavoastră. Dacă numai fundamentarea unei hotărâri de guvern vă împiedică pentru ridicarea drumului respectiv la rang de drum național, atunci nu este nici o problemă. Ne-am înțeles!

Dacă sunt și altele, v-aș ruga să le spuneți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema sunt sursele financiare. Vă spun eu ce nu vă spune dânsul.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă-mi permiteți. Este o mare problemă, pentru că, potrivit Legii drumurilor, acel drum nu poate fi clasificat drum național. Dacă vă uitați în art.6, litera care vorbește de definiția drumurilor naționale, nu se încadrează.

Asta nu înseamnă că, având în vedere accesul României la programele cu finanțare externă, respectiv fondurile structurale care urmează, fie în 2006...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, o secundă!

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu avem fonduri structurale. Nu se dau pentru drumuri județene. Dânsul știe ce spune.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Urmează să obținem și pentru...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi am făcut un împrumut, acțiunea a fost de anul trecut, s-au luat sau urmează să se ia acum 200 și ceva de milioane euro, un împrumut care se dă la județe pe o formulă de garanție pentru drumuri județene, câte 5-10 milioane de euro, cât se poate, la fiecare județ.

Și din aceia s-ar putea realiza așa ceva. De asemenea, Ministerul Transporturilor trebuie să-și creeze până la urmă și o poziție de sprijin pentru județe. Noi am discutat-o și pe timpul celălalt, de 14 ani tot discutăm. De ce? Pentru că fiecare județ are între 1000 și 1500 km de drumuri județene. Nu au voie să împrumute decât în limita a 20% din buget și în condițiile astea nici de acum în 300 de ani nu facem drumurile județene, pentru că se strică alea pe care le-am făcut.

Și atunci, asta vă propunem noi. Găsiți o formulă, fiți mai deștepți decât au fost aceia dinainte. Eu m-am bătut cu ei, ca să vă dau un exemplu. Să iau 1 miliard euro - se pot lua, că bani sunt, și nu avem datorie externă, nu avem aproape deloc datorie externă, ce avem noi este nimic față de... - și dai la fiecare județ, pe garanția statului, câte 50-100 milioane de euro sau 50 de milioane de euro și își rezolvă drumurile județene.

M-am bătut, cu ai mei, nu am reușit decât aceștia 200 milioane euro care vin acum. Trebuie să continuați și dumneavoastră bătălia asta cu ministrul finanțelor, pentru că de el depinde. Restul ne învârtim după coadă, că nu avem ce face.

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să-i precizez domnului ministru că este vorba de 16 km de drum care trebuie asfaltat. Nu altceva. Deci nu este o sumă mare. Și vreau să vă spun că ministerul dumneavoastră cheltuiește multe miliarde în fiecare iarnă pe Drumul 17 pentru deszăpezire, deoarece datorită condițiilor specifice din zona respectivă, trebuie să mențină non-stop, de la începutul lui decembrie până la sfârșitul lui martie, utilajele în lucru. Și asta puteți vedea și la televizor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Crețu, nu rezolvați...

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Discuția este complexă și în acest moment finanțarea unui drum județean de către minister ar însemna deturnare de fonduri.

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Asta se înțelege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Crețu, adresantul, de data asta, nu e bun. Dumneavoastră pentru drumuri județene trebuie să vă adresați..

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Eu voiam să ajungem la o înțelegere să fundamentăm hotărârea de guvern, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...ministerului finanțelor. Bine. Dați al doilea răspuns. Nu este în competența dânșilor. Era să vorbesc eu ceva de deturnări de fonduri, că ați adus vorba. Lăsați-o așa cum pică în general în țara asta. (discuții, râsete) Ziceți la locuințele din Gorj. Aveți dreptate, dar asta e! Da.

 
  Ilie Petrescu - de la Septimiu Buzașu, ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului.

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnului senator Ilie Petrescu, legat de construcția de locuințe pentru tineri în regim de închiriere, program implementat de ANL.

Județul Gorj este cuprins în programul 2005-2008 cu un număr de 317 apartamente, reprezentând obiective de investiție aflate în diferite stadii de promovare, localitățile Motru, Rovinari, Târgu-Jiu. Dintre acestea, 34 în localitatea Motru sunt în execuție, iar pentru celelalte continuarea lucrărilor se va aborda odată cu aprobarea contractării unui nou împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Pentru sălile de sport, program implementat prin Compania națională de investiții, județul Gorj este cuprins în 2005 cu un număr de 5 obiective de investiții. Este și o detaliere a lor.

Începând cu acest an, prin intermediul companiei, se va derula și programul de reabilitare și consolidare a sălilor de sport existente. Și în cadrul acestui program județul Gorj are înregistrată o solicitare de reabilitare și consolidare pentru o sală de sport din localitatea Târgu-Jiu.

Menționez că prin Legea nr.60/2005, care a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2004 privind instituirea unor măsuri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuințe situate în localități din zone defavorizate, este posibil pentru această zonă, în măsura în care vom avea solicitări - pentru că Ministerul Transporturilor a solicitat consiliilor locale inventarierea acestor blocuri de locuințe din zone defavorizate - să includă într-un program cu finanțare și aceste blocuri de locuințe din zonele defavorizate.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Petrescu.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, răspunsul este parțial, nu mă aranjează, să zic așa, în termenii... La ora actuală, în interpelarea pe care am avut-o, eu v-am întrebat 4 puncte.

La primul punct au fost sălile de sport, apoi blocurile și finanțarea pe care dumneavoastră mi-ați dat-o la general. Dar, acolo, mai jos, scrie, la ultimul punct, pct.4, "2005-2008".

Pentru că în Motru - eu vă dau exemplu Motru și zona Gorjului, unde sunt la al doilea mandat - avem un bloc în lucru, dar de fapt nu se mai lucrează, pentru că dumneavoastră nu ați mai trimis banii la constructor. Sunt lucrările oprite și dumneavoastră spuneți că se lucrează la el. Eu vă spun că de anul acesta, suntem în luna aprilie, avea constructorul 18 luni să-l dea în funcție, a început de 2 ani de zile și el este la stadiul de fundație.

Dumneavoastră îmi spuneți mie, acum, în acest răspuns pe care mi-l dați, că, de fapt, se lucrează. Nu se lucrează, domnule ministru. Vă dau exemplu Motru.

Același lucru este și la Târgu-Jiu, și la Rovinari și nu s-a demarat nici o activitate pe această treabă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Răspunsul este în scris. Cred că domnul senator nu a fost foarte atent. Vă dau și răspunsul scris, ca să vedeți cum este formularea. Este clar că continuarea lucrărilor depinde de împrumutul cu BERD.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Doi. V-am întrebat în ce stadiu se află chestiunea cu un bloc, care este aprobat prin hotărârea guvernului anterior. Dumneavoastră nu mi-ați spus de treaba asta. Îl mai facem, nu-l mai facem, sunt 700 de cereri în zonă acolo pentru apartamente.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Aici nu...

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Păi, răspunsul e parțial. Trebuie să vin la dumneavoastră și să le luăm pe rând, să le analizăm împreună.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-ar putea să nu fi primit întrebarea.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Aici, în întrebare, nu există decât această...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Verificați, că s-ar putea să nu fi fost pe puncte.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, v-am întrebat în interpelare și programul anterior guvernării în chestiunea cu locuințe.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă doriți, eu citesc interpelarea și o lărgim sau o discutăm în doi... să vedeți ce avem și ce nu avem și completăm cu ceea ce doriți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, dați-i și scris, că aveți și scris...

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Sigur, și vom completa tot ceea ce este...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați-i să vadă, și dacă este ceva suplimentar, după aceea vedem.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Am înțeles, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Vă mulțumesc foarte mult. Închidem ședința de astăzi.

 
   

Lucrările ședinței se încheie la ora 19.20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 18:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro