Verginia Vedinaș
Verginia Vedinaș
Ședința Senatului din 11 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/18-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 aprilie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.6 Verginia Verdinaș - proiectul Legii lustrației contravine spiritului Constituției;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Partidului Popular România Mare. Urmează domnul senator Gheorghe David.

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Voi prezenta un alt punct de vedere față de colegul meu, cu privire la proiectul de Lege a lustrației, proiect de lege pe care-l considerăm inacceptabil din punct de vedere juridic, politic și moral, în plan intern și internațional în egală măsură.

Scopul declarat al legii este acela de a interzice accesul foștilor nomenclaturiști la funcții și demnități în stat. În ciuda acestui scop, inițiatorii ei apreciază că legea nu are caracter punitiv sau discriminatoriu, adoptarea unor legi asemănătoare în state foste comuniste reprezentând precedente care exclud asemenea interpretări. Este adevărat că în unele foste țări socialiste s-au adoptat astfel de legi, la începutul anilor '90, dar, la presiunea organismelor internaționale, au fost abrogate sau s-a renunțat de facto la aplicarea lor. Este vorba despre Cehoslovacia, unde a existat o asemenea lege și, după ce s-a despărțit Cehia de Slovacia, s-a renunțat la aplicarea ei. În Bulgaria, a existat doar pentru sectorul bancar, dar a fost declarată neconstituțională.

Vom demonstra, în cele ce urmează, că propunerea contravine spiritului și literei Constituției.

Constituția noastră garantează, în art. 36 - 38, trei drepturi fundamentale cu caracter exclusiv politic. Este vorba despre dreptul de a alege și de a fi ales. În urma revizuirii Constituției, a fost completat catalogul drepturilor electorale, adăugându-se unul nou, dreptul de a fi ales în Parlamentul european. Completarea era necesară de vreme ce viitoarea Constituție europeană prevede că Parlamentul european este ales prin vot universal direct de către cetățenii europeni pentru un mandat de 5 ani, precum și în cadrul alegerilor locale, în statul membru unde își au reședința.

Dreptul de a fi ales este garantat tuturor cetățenilor care au drept de vot, cetățenia română și domiciliul în țară și nu le este interzisă asocierea în partide politice.

Art.4 proclamă România ca patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor fără deosebire de vreunul din criteriile enunțate, între care regăsim, la poz. 8, apartenența politică. Art. 16 garantează egalitatea cetățenilor fără privilegii și discriminări.

Proiectul de Lege a lustrației își propune să suprime pentru membrii unei categorii de persoane dreptul fundamental de a fi aleși într-o funcție sau într-o demnitate publică și, în perspectivă, dreptul de a fi aleși în Parlamentul european.

Atragem atenția că actuala Constituție interzice suprimarea drepturilor fundamentale. Potrivit art.53, exercițiul unor drepturi poate să fie numai restrâns, nu și suprimat și numai dacă acest lucru se impune pentru apărarea unor valori, cum ar fi securitatea, ordinea, sănătatea, drepturile cetățenilor etc.

Prin această lege nu se propune apărarea, ci, dimpotrivă, suprimarea unor drepturi, cele electorale.

În urma revizuirii Constituției, s-a completat art.53, el prevăzând, în prezent, că restrângerea poate fi dispusă numai dacă e necesară într-o societate democratică, măsura trebuie să fie proporțională cu cauza care a determinat-o, aplicată nediscriminatoriu și să nu aducă atingere dreptului.

Constatăm că Legea supremă nu permite suprimarea exercițiului, ci doar restrângerea lui. Ea interzice ca restrângerea să se facă discriminatoriu, cum se propune în proiect și, prin intermediul restrângerii, să se aducă atingere dreptului. Or, prin proiect nu se aduce o simplă atingere, are, practic, loc o desființare a unui drept fundamental, pe considerentul că, într-un alt regim politic, o persoană a deținut o anumită funcție în stat.

Mergând la sfera celor care sunt considerați nomenclaturiști, vom constata că ea include nu numai foștii membri ai Comitetului Politic, ai C.C. al P.C.R., ai M.A.N.-ului, ci și membri ai comitetelor județene, municipale, orășenești și comunale, foștii membri C.C. ai U.T.C., foștii membri ai organelor politice și executive, care au coordonat sau condus activitatea instanțelor de judecată și procuratură, la toate nivelurile.

Se pune problema: cum vor fi stabiliți aceștia? Se vor constitui noi organe care să cerceteze, până la nivelul comunei, cine a fost membru în biroul de partid sau a condus o instanță sau o procuratură? Avem nevoie de un nou organism de tipul C.N.S.A.S.-ului, care nu a făcut decât să dezbine și să stârnească ura între oameni? Un asemenea demers condamnă o întreagă etapă istorică, aruncă la lada de gunoi o perioadă din istoria României, pe care trebuie să ne-o asumăm. Istoria nu este un corp uman care dacă se cangrenează un organ, acesta poate fi amputat sau extirpat. Istoria este trecutul nostru și trebuie să ni-l asumăm, cu bune și rele.

Cine are legitimitatea să catalogheze pe toți cei care au ocupat o anumită funcție în regimul trecut, ca proscriși, nedemni să aibă dreptul de a avea și un viitor, nu numai un trecut?

Cine are legitimitatea, etică și juridică, să introducă pe toți cei care au avut o funcție în statul socialist, în aceeași grămadă în care s-au aflat, neîndoielnic, ca și în ziua de astăzi, tot soiul de oportuniști și ratați, dar s-au aflat oameni valoroși, intelectuali de rafinată ținută și mari patrioți? Îl invoc pe marele profesor, economistul Ioan Totu, fost ministru de externe, care s-a spânzurat, după revoluție, pentru că nu a suportat umilința la care a fost supus; sau profesorul Constantin Stătescu, care era, la momentul respectiv, în 1990, cel mai mare specialist în drept civil și care s-a sinucis, după ce a fost repudiat la universitatea pe care o înnobilase și slujise timp de 50 de ani, de niște pigmei care, nici dacă ar fi trăit mai multe vieți, nu ar fi reușit, măcar, să-l atingă, dar să-l egaleze.

Doamnelor și domnilor senatori.

Țara are probleme grave de rezolvat. Trebuie să convingem Uniunea Europeană că avem capacitatea să facem față exigențelor, pe care ni le impune. Europa înseamnă, cum spun documentele comunitare, o unitate în diversitate și în această diversitate se regăsește și orientarea de tip socialist.

Nu știm ce urmăresc inițiatorii. Să fie, oare, atei? Pentru că nu se poate spune că legea corespunde spiritului creștin. Poporului român îi este străin acest spirit de vendetă, de care sunt animați autorii acestei legi pe care o respingem, cu toată fermitatea și nutrim speranța că Parlamentul, în plenul său, va face acest lucru. Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare a epuizat timpul.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 18:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro