Gheorghe David
Gheorghe David
Ședința Senatului din 11 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/18-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 aprilie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.7 Gheorghe David - prezentul și perspectivele orașului-stațiune Buziaș;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David.

Urmează... Domnul senator Adrian Păunescu este aici?

Dacă nu este, îl invităm pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Vă rog!

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Am să prezint un material, poate mult mai atractiv pentru toată lumea, și anume, "Prezentul și perspectivele zonei orașul-stațiune Buziaș din județul Timiș".

Spre deosebire de alte localități din categoria orașelor mici, Buziașul se distinge prin faptul că dezvoltarea sa economico-socială, care i-a asigurat un loc distinct pe plan național și internațional, a fost centrată în jurul resursei de ape minerale și termale tămăduitoare, temeinic dovedite. De-a lungul timpului, pe seama acesteia, s-a dezvoltat infrastructura menită să-i susțină valorificarea în scopuri terapeutice.

În afara acestei resurse, Buziașul s-a impus, pe plan regional și național, prin podgoriile sale, o îndeletnicire care, de asemenea, dăinuie de secole pe aceste meleaguri. Din păcate, din motive asupra cărora nu voi insista, pentru că sunt bine știute, după 1989, viile existente și baza tehnică de valorificare a strugurilor s-au prăpădit. Din câte am aflat, relansarea acestei îndeletniciri are toate șansele a se produce prin investițiile începute recent de către un om de afaceri din zonă.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Buziașul nu se poate bizui, exclusiv, pe apele termale și pe relansarea, în jurul acestora, a stațiunii balneare, prin dezvoltarea și echiparea serviciilor terapeutice bazate pe atragerea de personal medical foarte bine calificat și pe aparatură modernă. Cea de a doua resursă disponibilă - readucerea în circuitul economic a viticulturii este binevenită, dar nu și suficientă.

În elaborarea unui concept unitar de dezvoltare trebuie, obligatoriu, să ținem seama de celelalte resurse. Este vorba, pe de o parte, de terenurile agricole, iar pe de altă parte, de o mai bună punere în valoare a potențialului uman existent atât în localitate, cât și în localitățile rurale din jurul Buziașului.

Oricum, conceptul - la care mă gândesc și pe care îl consider extrem de important, în contextul apropiatei integrări a României în structurile comunitare - nu poate fi decât cel al dezvoltării durabile. În esență, este vorba despre o cerință care să satisfacă, deopotrivă, criteriile de eficiență economică, indispensabile asigurării bunăstării oamenilor, iar pe de altă parte, să conserve, dacă nu chiar să îmbunătățească, însușirile calitative ale factorilor de mediu - sol, apă, aer. În cazul Buziașului, această cerință se impune, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o stațiune balneară, al cărei aer are o valoare terapeutică recunoscută, o ionizare superioară mediei.

Întrebarea, de care neapărat trebuie să se țină seama, este: ce fel de agricultură va trebui avută în vedere, pentru a satisface cerințele deținătorilor de pământ și ale crescătorilor de animale? Iar pe de altă parte, să răspundă criteriilor de performanță, pe care țara noastră și le-a asumat, prin semnarea, prevăzută în această lună, Tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

La un răspuns, care să poată fi materializat în așa fel încât el să fie viabil în contextul amintit, nu se poate ajunge decât pe seama unui proiect de dezvoltare economico-socială a Buziașului și a zonei adiacente, în care să fie avuți în vedere toți factorii, cu impact asupra dezvoltării: resurse naturale, resurse umane, contextul socio-politic, capacitatea de absorbție a investițiilor etc.

Mi-a fost înmânată, de curând, o notă cu propuneri pentru eficientizarea și reabilitarea situației orașului Buziaș, semnată de doamna doctor Badea Steluța, medic primar. Citesc câteva dintre aceste măsuri, pe care le-a avut în vedere:

  • Reabilitarea și promovarea zonei oraș-stațiune Buziaș, cu respectarea și aplicarea normelor metodologice specifice legislației în vigoare;
  • Declararea zonei oraș-stațiune, zonă de protecție a mediului, zonă ecologică, cu toate amenajările și adaptările necesare;
  • Promovarea adecvată a potențialului terapeutic și a valorii resurselor factorilor naturali: bioclimat, aeroionizare, ape minerale, prin mijloace intensive mass-media, marketing, turism balnear etc.;
  • Reabilitarea infrastructurii de acces, înspre și dinspre Buziaș, pe ruta: Timișoara, Lugoj, cele rutiere, cale ferată, maxi-taxi, autocare;
  • Reabilitarea parcului stațiune și declararea lui ca parc terapeutic, reamenajat, cu specii arboricole și însușiri terapeutice specifice zonei;
  • Dezvoltarea turismului local privat, prin pensiuni cu specific local;
  • Reamenajarea Agenției de turism a stațiunii;
  • Reabilitarea spațiilor comerciale locale;
  • Inițierea valorică a stațiunii-etalon pentru profilaxie și recuperări boli cardiovasculare, conform calităților benefice deosebite ale factorilor balneari și de mediu specifici;
  • Inițierea și dirijarea unor fonduri de investiții: sociale, particulare, fonduri europene, alte fonduri din altă parte, pentru a demara și realiza programele de dezvoltare a orașului-stațiune.

După cum lesne se poate observa, îndărătul acestor propuneri se află o nevoie acută de bani. Ne aflăm deja într-o lume în care nimeni nu este dispus să muncească dacă nu are certitudinea că, din eforturile pe care le va face, nu câștigă bani.

Dacă vom izbuti să fim pătrunși de acest adevăr și va trebui să i ne conformăm, vom înțelege pe deplin importanța privatizării. Misiunea statului, asumată prin recunoașterea caracterului suveran al liberei-inițiative, este de a asigura cadrul legislativ capabil să stimuleze spiritul antreprenorial.

E adevărat, în cazul particular al Buziașului, și nu numai, statul - prin responsabilitatea asumată de a proteja persoanele defavorizate de vârsta a treia, în primul rând, dar și cele cu deficiențe congenitale - are obligația să intervină prin măsuri de protecție socială, ale căror costuri este dator să și le asume.

Așadar, privatizarea este singura soluție de relansare a dezvoltării, reușita ei depinde de temeinicia negocierilor dintre autorități și cei doritori să investească, pentru ca cei din urmă să fie convinși că vor avea de câștigat de pe urma oportunității de afaceri oferite. Lor trebuie să li se pună la dispoziție un studiu din care, obligatoriu, nu trebuie să lipsească punctele tari și punctele slabe ale întregului ansamblu economico-social, existent la data elaborării proiectului de dezvoltare.

În ceea ce mă privește, în calitatea mea de om politic, voi sprijini astfel de inițiative, inclusiv pe aceea de a vă sugera mecanismele pe care le considerăm capabile să operaționalizeze un astfel de proiect.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 17:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro