Adrian Păunescu
Adrian Păunescu
Ședința Senatului din 11 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/18-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 aprilie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.8 Adrian Păunescu - problemele dificile cu care se confruntă oamenii din județul Hunedoara; - alegerile parlamentare și prezidențiale de la Chișinău;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Urmează domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

Domnul Adrian Păunescu:

Dincolo de fațadele din Hunedoara și de la Chișinău.

Declarația mea politică va avea două dimensiuni: una care vine direct din locul în care am fost ales senator PSD, și anume județul Hunedoara, și a doua se va referi la alegerile din Republica Moldova. De fapt, amândouă sunt o încercare de a ataca și de a istovi ceea ce aș numi "puterile malefice ale fațadei".

Înainte de a vorbi despre câteva dintre problemele grele cu care se confruntă oamenii din județul Hunedoara, cu deosebire, din Valea Jiului, dar nu numai din Valea Jiului, aș vrea să reamintesc faptul că, în acest context, în acest conclav, săptămâna trecută, când minutele noastre de grup se terminaseră, n-am putut să vin la microfon să salut declarația plină de responsabilitate, pe care un senator al puterii, domnul Arion Viorel, a făcut-o cu privire la aceeași realitate, care nu poate fi interpretată diferit, de la partid la partid, pentru că este o realitate cumplită și care pune grave probleme oricărei conștiințe care ia cunoștință de ea. Acestei realități i-am consacrat și eu, în urmă cu opt-nouă săptămâni, declarația mea amară, pornită tot de la situația cumplită în care trăiesc atâția oameni din județul Hunedoara.

În orice caz, față de situația dificilă în care se află localități întregi, cum ar fi: Lupeni, Hunedoara, Brad, Petrila, Ghelari, Geoagiu, Boșorog, apare această constantă a căderii economice, care, în mod fatal, după atâta vreme de neîntrebuințare a forței de muncă, uneori foarte calificate, din zonă, duce la crize sociale grave.

Iată, primarul municipiului Lupeni, Cornel Răzmeriță, este disperat să constate că, pe lângă necazurile obiective, apar necazuri subiective și jocuri politice ale Regiei Autonome a Apelor Valea Jiului, blocându-se conturile Primăriei Lupeni. Așadar, nu numai că sunt bani puțini, dar nici accesul la ei nu-i este îngăduit primăriei unui mare oraș însângerat al istoriei, Lupeni. La datoriile pe care le-a plătit primăria se răspunde cu înmulțirea acestor datorii, în mod formal, și anume datoriile sunt de 3,4 miliarde de lei, dar președinția județului susține că sunt de 15 miliarde de lei. De ce?

O situație gravă este și la Petrila, unde primarul Ilie Păducel recunoaște că are datorii de 1,53 miliarde de lei, dar în bugetul local pe 2005, care e mai mic cu 120 miliarde de lei față de 2004, nu au fost incluse sume pentru subvenții decât în valoare totală de 300 milioane de lei. De ce?

O situație foarte gravă, la Ghelari, o comună aflată la munte, în Poiana Ruscăi, și care a început, după ani și ani de chinuri, bătălia pentru apă. Acești oameni nu au apă din cauza desființării minelor, care dădeau și cetățenilor din apa cu care ele puteau funcționa.

Iată, am să vă spun un lucru care cred că vă va convinge și va convinge, indirect, și Guvernul că trebuie făcut ceva pentru acești oameni care nu au nici o vină că s-a desființat industria care îi susținea, iar apa a ajuns la un preț de 30.000 lei mc3 în comuna Ghelari.

Închipuiți-vă că acești oameni nu mai au nici surse de existență prin munca lor și, între timp, față de alte localități, în care - cum este Deva - prețul apei este de circa 8.000 lei mc3, iată, la Ghelari, este aprobat un preț de 17.000 lei mc3, dar oamenii plătesc 30.000 lei mc3. De unde să ia Primăria din Ghelari restul de bani?

E greu de trăit în aceste condiții, mai ales că nici rugile către Dumnezeu nu pot ajunge prin biserica de la Ghelari care, din cauza activității industriale, s-a crăpat și este, de ani și ani de zile, amenințată cu prăbușirea, dar și cu cele 30 miliarde de lei, blocate undeva, la Ministerul Industriilor, deși ele au fost aprobate, de multă vreme, pentru fiecare an.

Sunt mari probleme și în orașul Geoagiu, și anume: lipsa de locuințe, care îi face pe oameni să plece în număr mare din localitate. 10% din populația Geoagiului este formată din țigani care au nevoie, poate chiar mai mult decât știm noi și decât ne închipuim noi, teoretic, de o viață civilizată, pentru a intra în civilizația românească întrutotul, prin conștiință, dar și prin realitatea în care trăiesc.

Locuințele actuale ale țiganilor sunt, în proporție de 70%, insalubre, suprapopulate și fără utilități, apă, căldură, lumină. E greu de progresat în aceste condiții, e greu de vorbit despre egalitate în drepturi în aceste condiții. Există un proiect la Direcția Tehnică a Consiliului Județean Hunedoara, de construire de localități sociale și eu cred că el trebuie revăzut și trebuie lansat în practică, în realitate.

O problemă mare este și tronsonul de drum care leagă centrul comunei Boșorog de satul Bobaia.

Sigur, și activitatea culturală numită "Vorbește istoria neamului", care se desfășoară, în general, la sfârșit de mai (29 mai 2005, de data aceasta), pe platoul Luncani, lângă monumentele istorice Piatra Roșie și Peștera Cioclovina, ar trebui sprijinită în mod concret.

Sigur că toate acestea sunt dificile, în condițiile în care nu ne ocupăm, în modul cel mai serios, de relansarea economiei, nu mai îndrăznesc să zic "a economiei naționale", pentru că este un concept dinamitat, dar măcar să pornim mecanismele economice. Dacă ne ocupăm numai de producerea de cătușe, de producerea de gratii și de producerea de lanțuri, va fi greu să acoperim toată nevoia de forță de muncă și nevoia de spor social din întreaga Românie, și mă refer cu deosebire la acest județ, față de care am obligații personale mai mari. Dar România toată suferă de lipsă de întrebuințare și de virusul mizeriei agresive.

Au avut loc, după cum se știe, alegerile de la Chișinău. În mod paradoxal, România oficială a părut că îi sprijină pe comuniști. România oficială care nu este o Românie reprezentată de comuniști. Astfel, s-a ajuns, la un moment dat, la situația ca forțele de opoziție din Basarabia să nu aibă nici un fel de suport de la București.

De curând, a avut loc și alegerea în Parlament a președintelui Moldovei. Iarăși, contra firii, au votat pentru acest comunist numit Voronin tocmai forțe care i se opuneau: anticomuniștii cei mai notorii, în frunte cu Iurie Roșca, și liderul liberal Serebrean. Lucrurile sunt cu atât mai complicate, cu cât, printr-un procedeu subtil și care ține de amenajarea fațadei - și semnalez acest fapt și vă cer și dumneavoastră stare de luciditate și dorință de a afla adevărul -, liderul celei mai raționale și naționale mișcări democratice de la Chișinău, primarul Chișinăului, Serafim Urecheanu, este demonizat și în presa de la București, ca să nu mai vorbesc de presa obedientă față de Voronin, de la Chișinău.

Totuși, încă mai există ziare care fac analize corecte și drepte, unul dintre ele este "Timpul de dimineață", altul este "Jurnalul de Chișinău".

Ele vorbesc despre situații pe care vi le citez de-a dreptul, de aici: "Mi-e rușine când mă gândesc unde am ajuns, spune Constantin Tănase, unul dintre cei mai puternici ziariști, un gazetar de caracter, de curaj, de la Chișinău. Adevăratul filorus și românofob înveterat, Voronin, e declarat antirus, proromân și proeuropean, iar Urecheanu, care a menținut vie flacăra culturii naționale românești, care arde la Chișinău de atâția ani de zile, ani grei, este satanizat și declarat omul rușilor. Așa știm noi a plăti celor care fac ceva bun pentru țara asta".

Într-un editorial din "Flacăra lui Adrian Păunescu" am scris că Urecheanu nu poate - cum nici un lider din Răsărit nu poate - să facă o politică indiferentă la politica de la Moscova și că relațiile bune ale Chișinăului cu Moscova nu trebuie să împiedice îmbrățișarea acestui adevărat luptător, realist și pragmatic, pentru dreptate, libertate și unitate, care este Urecheanu, ajutarea lui de către forțele democratice de la București.

Dar, în mod paradoxal, el, printr-o operațiune de fațadă, care este foarte răspândită, din păcate, la București, el este făcut ceea ce nu e în nici un fel, și anume "omul rușilor". Că nu este așa și că marea forță, marele curaj al lui Urecheanu este tocmai de a milita pe fond, pentru rezolvări europene și românești la Chișinău, o dovedește, iată, o pagină din "Jurnalul de Chișinău", în care sunt puse, alături de cele 10 condiții ale lui Roșca și Serebrean, acceptate de Voronin, cele 22 de condiții ale "Blocului Moldova Democrată" - care s-a spart între timp, neacceptate de Voronin.

Iată ce îi pretinde și îi va pretinde în permanență și va fi subiectul de luptă al lui Urecheanu:

  • Denunțarea Acordului între Republica Moldova și Federația Rusă, din 1992, privind soluționarea problemei nistrene.
  • Plasarea în afara legii a trupelor rusești care staționează pe teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o clipă, domnule ministru Olteanu, vă rog, este o treabă de respect, dacă doriți, ieșiți afară, pe hol și discutați cât doriți dumneavoastră acolo. Același apel îl adresez și celorlalți colegi.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, dacă un reprezentant de frunte al Guvernului este aici, e cu atât mai bine, pentru că lucrurile acestea trebuie auzite și eu cred că noi trebuie să ne orientăm cu toții către forțele sănătoase din Republica Moldova.

  • Înlocuirea forțelor de pace ruse prin trupe internaționale ale ONU, UE sau NATO.

Asta nu o cere proeuropeanul de ultimă oră, Voronin, ci o cere Serafim Urecheanu cel batjocorit, din păcate, în presa de la București și uitat de puterea de la București, nesprijinit nici de fosta putere de la București, în mare măsură, uitat, pur și simplu, la București.

  • Denunțarea Acordului privind crearea Comunității Statelor Independente.
  • Schimbarea denumirii limbii de stat, din moldovenească, în limba română.

Ridic ochii și îl văd în sală pe Ilie Ilașcu și îmi amintesc criticile pe care i le aducea lui Roșca și felul în care îmi și ne atrăgea atenția, că nu trebuie să ne lăsăm dominați de cuvinte, pentru că realitatea este alta și așa este, domnule Ilașcu, realitatea s-a dovedit a fi alta. Nimeni nu l-a ajutat pe Voronin, nici chiar propriul său partid, ca anticomunistul Roșca și ca anticomunistul Serebrean. Din păcate.

  • Crearea în structura noului Guvern a Ministerului Integrării Europene și a Comisiei pentru Integrarea Europeană, în Parlament.
  • Renunțarea la persecutarea oponenților politici.

Asta ar putea fi valabilă de-a lungul tuturor râurilor, și dincoace, și dincolo de Prut.

  • Încetarea folosirii structurilor Ministerului Afacerilor Interne ca instrumente de poliție politică și de persecutare a persoanelor incomode puterii.
  • Anularea neutralității permanente a Republicii Moldova.
  • Proclamarea, la nivel de stat, a orientării Republicii Moldova spre integrarea în structurile euro-atlantice.
  • Excluderea din învățământul de toate gradele a manualelor de istorie integrată și revenirea la examenul de istorie a românilor.
  • Depolitizarea Serviciului Public și promovarea în funcții pe bază de concurs.
  • Acceptarea unui statut pentru raioanele din stânga Nistrului, în cadrul actualei Constituții a Republicii Moldova, ca stat unitar.
  • Accesul la Arhivele Securității.
  • Adoptarea unor legi care să permită dreptul de veto al opoziției în luarea deciziilor.

Aș vrea să vă spun că lucrurile acestea nu mă pot și cred că nu ne pot lăsa indiferenți.

Sigur că vom respecta granițele, vom respecta tratatele, dar vom respecta și istoria care se află depozitată (și) în noi. Și nu vom putea îngădui ca tocmai celor care se bat pentru cauza cea dreaptă, care este cauza națională, nimic nefiind atât de important cum este dreptatea dureroasă a tuturor alor tăi, să le acordăm sprijinul nostru și să ne uităm cu atenție la ceea ce îi caracterizează, să ne uităm cu atenție la felul cum sunt cumpărați și, din păcate, otrăviți prin minciună, frați ai noștri a căror pledoarie pentru puterea bolșevică și revopsită de la Chișinău o regretăm.

Eu nu atac aici nici pe Roșca, nici pe Serebrean, spun doar că surpriza aceasta, amară, se petrece pe fondul unei schimbări de fațadă a puterii de la Chișinău și că ar trebui să ne concentrăm gândurile și eforturile pentru recuperarea a ceea ce este cu adevărat important, cu adevărat durabil, cu adevărat constructiv în politica fraților noștri de la Chișinău. Așadar, nu condamn pe nimeni, dar cer sprijin pentru cei care, cu adevărat, își fac din cauza națională cauza lor cea mai intimă, poate, uneori, mai discretă, dar - după cum se vede și din aceste documente - totdeauna valabilă și totdeauna plină de șanse.

Nu sunt convins că se aude ceea ce spun așa cum s-ar cuveni, dar, vă rog, cercetați realitatea de la Chișinău și sprijiniți cu puterile dumneavoastră ceea ce este cu adevărat important și fratern în politica aceasta, căreia nu îi putem reproșa faptul că se desfășoară la Chișinău, un oraș mai apropiat de Moscova decât de orașul în care trăim noi, dar îi putem susține eforturile de colaborare cu toate puterile din jur și aplecarea către Europa și către România. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 16:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro